Complement simplu:

1. Termenul de palpitatii se refera la:

a. Perceperea unui ritm cardiac normal

b. Perceperea unui ritm cardiac anormal

c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal

d. Evidentierea ECG a unor extrasistole

e. Evidentierea ECG a unei tahicardii

2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:

a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altul

b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul

c. Atriograma de morfologie normala

d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata

e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie

3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:

a. Efort

b. Simpatomimetice

c. Sindrom carcinoid

d. Hipocalcemie

e. Feocromocitom

4. NU este tulburare de ritm atriala:

a. Tahicardia sinusala

b. Tahicardia atriala

c. Extrasistola atriala

d. Fibrilatia atriala

e. Flutterul atrial

5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:

a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce

d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara exceptii

6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:

a. Un circuit de reintrare in atrii

b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat

c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura

d. Oscilatia liniei de baza

e. Aspect de “acoperis de uzina”

7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Lipsa activitatii atriale organizate

b. Lipsa activitatii atriale regulate

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura

d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura

e. Multiple reintrari in cele doua atrii

8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:

a. Macroreintrare in atriul drept

b. Macroreintrare in atriul stang

c. Tahicardie regulata

d. Aspect de “acoperis de uzina”

e. Aspect de “dinti de fierastrau”

9. Caracterizeaza flutterul atrial:

a. Tahicardie neregulata

b. Microreintrare in cadrul atriului drept

c. Activitate atriala neorganizata si neregulata

d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori variabil

e. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF

10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:

a. 220 bpm

b. 320 bpm

c. 420 bpm

d. 300 bpm

e. 250 bpm

11. Tahisistolia:

a. Are un focar de autmatism intraatrial

b. Are multiple microreintrari in cele doua atrii

c. Are activitate atriala neorganizata dar regulata

d. Prezinta oscilatia liniei de baza

e. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3…

12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:

a. Focar de automatism intraatrial

b. Tahicardie neregulata

c. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3…

d. Activitate atriala organizata si regulata

e. Macroreintrare in cadrul atriului stang

13. NU caracterizeaza tahisistolia:

a. Focar de automatism intra-atrial

b. Tahicardie cel mai adesea regulata

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura

d. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriograme

e. Fara activitate organizata si regulata

14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:

a. Cardiopatii valvulare

b. Cardiopatii dilatative

c. Cardiopatii infectioase

d. Cardiopatii ischemice

e. Cardiopatii congenitale

15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:

a. Efortul

b. Etilismul acut

c. Revarsatul pericardic

d. Cordul pulmonar

e. Digitalice

16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:

a. Este o tahicardie regulata

b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala

c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80ms

d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS

e. QRS sunt inguste

17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:

a. QRS largi

b. Tahicardie neregulata

c. Atriograme retrograde la distanta de QRS

d. Reintrare in nodul atrioventricular

e. Atriograme pozitive in DII

18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:

a. Atriogramele se suprapun QRS

b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta

c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta

d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara

e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian

19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:

a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta

b. QRS sunt inguste

c. Tahicardia este regulata

d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS

e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR

20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:

a. Ventriculograma precoce

b. Ventriculograma larga

c. Neprecedate de unda P

d. Ventriculograma tardiva

e. Izolate sau repetate

21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:

a. Izolate

b. Dublete

c. Triplete

d. Tetraplete

e. Bi/Tri geminate

22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatia atriala

b. Fibrilatia ventriculara

c. ESA

d. ESV

e. Tahicardia Bouveret

23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:

a. Cardiopatia ischemica

b. Efortul

c. Temperatura

d. Digitalicele

e. Hormoni tiroidieni

24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:

a. BRD si ESV cu aspect de BRS

b. BRD si supradenivelare ST

c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice

d. Risc de TV sustinuta

e. Cauza necunoscuta

25. Caracterizeaza sindromul Brugada:

a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu

b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu

c. Mutatie identificata pe canalul de calciu

d. Mutatie identificata pe canalul de clor

e. Cauza necunoscuta

26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:

a. BRD si ESV cu aspect de BRS

b. Risc de torsada varfurilor

c. Mutatia pe canalul de sodiu

d. Mutatia pe canalul de potasiu

e. Cordul morfologic sanatos

27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:

a. QTc > 200 ms

b. QTc > 450ms

c. QTc > 350ms

d. QTc > 400ms

e. QTc > 300ms

28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:

a. Displazie aritmogena de VD

b. Sindrom Brugada

c. Sindrom QT lung

d. Tahicardie Bouveret

e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent

29. In diagnosticul palpitatiilor:

a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi rapida sau ectopica

b. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o fibrilatie ventriculara

c. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventa

d. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercate

e. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a ritmului cardiac la pacienti neurotonici

30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:

a. Poate fi brusc

b. Poate fi progresiv

c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili

d. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utili

e. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin manevre vagale

31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:

a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de criza

b. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESV

c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang)

d. Poate gasi semne de anomalii ritmice maligne

e. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul tanar fara afectare cardiaca

32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este cunoscuta NU este adevarat

a. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic

b. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin obtinerea unei inregistrari in criza

c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament antiaritmic pentru prevenirea acceselor

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori necesara spitalizarea

e. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi considerata ca forma de tratament

33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine tolerate si nu exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:

a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizare

b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a disfunctiei tiroidiene

c. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea regimului igieno-dietetic

d. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea diagnosticului

e. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru alte episoade

34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:

a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin Holter

b. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al tratamentului antiaritmic

c. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic

d. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin ecografie si a distiroidiei

e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si de natura palpitatiilor

35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor:

a. Ecografia cardiaca

b. ECG de effort

c. Explorarea electrofiziologica

d. Angiografia ventriculara stanga

e. Scintigrafia ventriculara dreapta

36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:

a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinuta

b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa

c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina

d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida

e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina

37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:

a. Administrarea de amiodarona

b. Administrarea de ajmalina

c. Administrarea de betablocante

d. Implantarea unui defibrilator

e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale

38. NU este caracteristic ESV benigne:

a. Lipsa cardiopatiei subiacente

b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale

c. ESV care dispar la effort

d. ECG anormal in afara prezentei ESV

e. Explorarea potentialelor tardive negativa

39. Este caracteristic ESV maligne:

a. Lipsa lipotimiei sau sincopei

b. Stimulare ventriculara negativa

c. ESV care dispar la effort

d. ESV monomorfe pe Holter

e. Fenomenul R/T

40. Este FALS despre ESV maligne:

a. Sunt numeroase pe holter

b. Sunt polimorfe

c. Prezinta fenomene sustinute

d. Explorarea potentialelor tardive negativa

e. Exista o disfunctie sistolica a VS

Complement multiplu:

41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:

a. Este regulata

b. Este neregulata

c. Frecventa fixa sub 200/min

d. Frecventa fixa sub 250/min

e. Frecventa variabila

42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:

a. Tahicardie regulata

b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente

c. QRS inguste

d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata

e. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni

43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA:

a. Effort

b. Febra

c. Hipotiroidism

d. Vasoconstrictoare

e. Simpatomimetice

44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atrial

a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente

b. Tahicardie regulata

c. Aspect de “acoperis de uzina”

d. Frecventa variabila de la un moment la altul

e. QRS fine

45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoare

b. QRS neprecedat de unda P

c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce

d. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA

e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente

b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala

c. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precoce

e. Oscilatia liniei de baza

47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Multiple reintrari in cele doua atrii

b. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2 supraadaugat

c. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de tahicardie) sau organic

d. Oscilatia liniei de baza

e. Activitate atriala organizata si neregulata

48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE:

a. Macroreintrare in cadrul atriului drept

b. Macroreintrare in cadrul atriului stang

c. Tahicardie regulata

d. Tahicardie neregulata

e. Activitate atriala organizata si neregulata

49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala:

a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic

b. Focar de automatism intra-atrial

c. Multiple microreintrari in cele doua atrii

d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori variabil

e. Tahicardie regulata

50. Este caractreistic flutterului atrial:

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori in mod variabil

b. Tahicardie regulata

c. Tahicardie neregulata

d. Aspect de “acoperis de uzina”

e. Aspect de “dinti de fierastrau”

51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori in mod variabil

b. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau organic

c. Activitate atriala neorganizata si neregulata

d. Atriograma negativa in DII, DIII si aVF

e. Tahicardie regulata

52. Caracterizeaza tahisistolia:

a. Focar de automatism intra-atrial

b. Tahicardie cel mai adesea regulata

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic

d. Activitate atriala neorganizata si neregulata

e. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF

53. Este FALS despre tahisistolie:

a. Macroreintrare in atriul drept

b. Macroreintrare in atriul stang

c. Multiple microreintrari in cele doua atrii

d. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau organic

e. Tahicardie cel mai adesea regulata

54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:

a. Cardiopatia ischemica

b. Cardiopatia hipertrofica

c. Cardiopatia infectioasa

d. Cardiopatia restrictiva

e. Cardiopatia valvulara

55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial:

a. Efortul

b. Intoxicatia digitalica

c. Etilismul acut

d. Sd. QT lung

e. Sd. Brugada

56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:

a. Displazie aritmogena de VD

b. Sindrom Brugada

c. Sindrom QT lung

d. Cardiopatii congenitale

e. Pot fi idiopatice

57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala:

a. QRS inguste

b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta

c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta

d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS

e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:

a. QRS largi

b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His

c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent

d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

e. Atriograme la distanta de QRS

59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea prin reintrare pe fascicul Kent:

a. Tahicardie regulata

b. Atriograma suprapusa QRS

c. Atriograma la distanta de QRS

d. QRS inguste

e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:

a. Efortul

b. Stressul

c. Simpatomimeticele

d. Postoperator unei chirurgii cardiace

e. Sunt in general idiopatice

61. Sunt caracteristici ale ESV:

a. Ventriculograma precoce, ingusta

b. Ventriculograma neprecedata de unda P

c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)

d. Pot fi in salve

e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV

62. Este FALS despre ESV:

a. Ventriculograma precedata de unda P

b. Ventriculograma precoce

c. Ventriculograma larga

d. Nu sunt niciodata izolate

e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV

63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:

a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata

b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata

c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata

d. Intre 100 si 250 / min

e. Intre 120 si 250 / min

64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:

a. Poate fi sustinuta

b. Poate fi nesustinuta

c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara

d. Tahicardie cu QRS largi > 140 msec

e. Tahicardie regulata

65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si tahicardiilor ventriculare:

a. Cardiopatia ischemica

b. Temperatura

c. Digitalicele

d. Hormonii tiroidieni

e. Efortul

66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare:

a. Efortul

b. Sindrom Brugada

c. Sindrom QT lung

d. Hormonii tiroidieni

e. Feocromocitom

67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:

a. BRD si ESV cu aspect de BRS

b. Unda epsilon

c. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului ST in V1 V2 V3

d. Risc de torsada a varfurilor

e. Cauza necunoscuta

68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA:

a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3

b. Risc de torsada varfurilor

c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu

d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu

e. Risc de insuficienta cardiaca dreapta

69. Este adevarat despre sindromul Brugada:

a. Cordul este morfologic sanatos

b. BRD si ESV cu aspect de BRS

c. Unda epsilon

d. Risc de torsada a varfurilor

e. Mutatie pe canalul de sodiu

70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:

a. Risc de torsada a varfurilor

b. Risc de fibrilatie ventriculara

c. Risc de moarte subita

d. Unda epsilon

e. Mutatie pe canalul de potasiu

71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:

a. Cordul este morfologic sanatos

b. Risc de torsada varfurilor

c. Risc de moarte subita

d. Mutatie pe canalul de sodiu

e. Mutatie pe canalul de potasiu

72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora:

a. Eretismul cardiac

b. Tahicardia sinusala

c. Tahisistolia

d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic

e. Extrasistolele atriale

73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:

a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor

b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei

c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire

d. Estimarea tolerantei

e. Existenta unor tratamente bradicardizante

74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor:

a. De cardiopatie subiacenta

b. De stimulare adrenergica

c. De distiroidie

d. De feocromocitom

e. De embolie

75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac parte:

a. ECG

b. Ecografia cardiaca

c. ECG de efort

d. Explorarea electrofiziologica

e. Scintigrafia ventriculara dreapta

76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:

a. Anomalii minore tip ESA, ESV

b. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, BRS)

c. Alungirea QT

d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare

e. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD)

77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:

a. ESA

b. ESV

c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in dom)

d. Fibrilatie ventriculara

e. Sindrom QT lung

78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat:

a. E prescrisa frecvent

b. E prescrisa rar

c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurte

d. Elimina aritmiile maligne daca e normala

e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne

79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente pentru o cardiopatie sau aritmie maligna:

a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie

b. Vom verifica functia tiroidiana

c. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventie

d. Vom aminti regulile igieno-dietetice

e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter

80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt adevarate urmatoarele:

a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic

b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al unui tratament antiaritmic de fond

c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventa

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara monitorizarea holter in ambulatoriu

e. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare depinde de natura dar nu si de toleranta palpitatiilor

81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind:

a. ECG

b. ECG de efort

c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina

d. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozina

e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida

82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:

a. Angiografia ventriculara dreapta

b. CT ventricular drept

c. RMN ventricular drept

d. Scintigrafia de ventricul drept

e. Ecografia vaselor gatului

83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:

a. Administrarea de amiodarona

b. Administrarea de ajmalina

c. Administrarea de betablocante

d. Implantarea unui defibrilator

e. Implantarea unui holter subcutanat

84. Este caracteristic ESV maligne:

a. Lipotimia

b. Sincopa

c. Moartea subita

d. ESV monomorfe pe Holter

e. Cuplaj tardiv

85. NU caracterizeaza ESV benigne:

a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva

b. Cuplajul scurt

c. Cardiopatie de fond

d. ESV polimorfe

e. ESV care dispar la effort

86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:

a. Fenomenul R/T

b. ESV polimorfe

c. Stimulare ventriculara negativa

d. Explorarea potentialelor tardive negativa

e. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala

87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA:

a. Lipotimie, sincopa, moarte subita

b. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala

c. ESV care dispar la effort

d. Bi/Tri geminism

e. Cuplaj scurt

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – b. 2 – b. 3 – d. 4 – a. 5 – c. 6 – d. 7 – d. 8 – b. 9 – d. 10 – d. 11 – a. 12 – d. 13 – e. 14 – c. 15 – e. 16 – d. 17 – d. 18 – d. 19 – e. 20 – d. 21 – d. 22 – b. 23 – e. 24 – b. 25 – a. 26 – e. 27 – b. 28 – c. 29 – a. 30 – c. 31 – c. 32 – c. 33 – b. 34 – e. 35 – d. 36 – e. 37 – b. 38 – d. 39 – e. 40 – d.

Complement multiplu:

41 – a, e. 42 – b, c. 43 – c, d. 44 – a, c, d, e. 45 – a, c. 46 – a, b, d, e. 47 – a, d. 48 – a, b, c, e. 49 – b, c, d, e. 50 – a, b, d, e. 51 – a, e. 52 – a, b, c. 53 – a, b, c. 54 – a, b, d, e. 55 – a, c. 56 – a, b, c. 57 – a, d, e. 58 – d, e. 59 – a, d, e. 60 – a, b, c, d. 61 – b, c, d. 62 – a, d. 63 – b, d. 64 – a, b, c, e. 65 – a, b, e. 66 – d, e. 67 – a, b, e. 68 – a, b, c, d. 69 – a, e. 70 – a, d, e. 71 – a, b, c, e. 72 – a, d. 73 – a, b, c, d. 74 – a, c, e. 75 – b, c, d, e. 76 – a, c, d. 77 – c, d. 78 – a, c, e. 79 – a, b, d, e. 80 – a, b, c. 81 – b, c, e. 82 – b, e. 83 – a, c, d. 84 – a, b, c. 85 – a, b, c, d. 86 – c, d. 87 – a, c, d, e.