Raport final la „ BOOKFEST “ Raport final la „ BOOKFEST “ Un director acuz\, un ministru refuz\ Muzeul „Enescu“, prins la mijloc `ntr - un scandal la nivel `nalt Ministrul Adrian Iorgulescu a tratat-o cu duritate pe Ilinca Dumitrescu, prezent\ la conferin]a de pres\ de mar]i, 20 iunie, ce a adus `n discu]ie, printre altele, [i conflictul declan[at `ntre directorul Muzeului „George Enescu“, Uniunea Compozitori- lor [i Muzicologilor din România (UCMR) [i Ministerul Cultu- rii [i Cultelor (MCC) privind modul de `mp\r]ire a Palatului Can- tacuzino. „V\ doresc mult\ s\n\tate, doamn\, [i v\ a[tept\m la interviu, c\ aici v\d c\ a]i putut veni“, i s-a adresat Adrian Ior- gulescu directoarei Muzeului „Enescu“. Ministrul a men]ionat c\, „la proba scris\“ a concursului de evaluare, Ilinca Dumi- trescu a primit doar nota 4,75, cu mult sub limita minim\ de admitere, care este media 8. „Mi s-a c\utat nod `n papur\ pentru a fi `ndep\rtat\“, se a- p\r\ Ilinca Dumitrescu `ntr-un interviu acordat „Suplimentului de cultur\“. PAGINILE 8 - 9 „Muzic\ pe litere“ de R\zvan }upa `n PAGINA 12 Blonde Redhead: Comercialul nu reu[e[te s\ strice nimic CRONIC| DE CARTE: C. Rogozanu despre „N\scut `n URSS“ de Vasile Ernu, pag. 6 - 7 ACTUALITATE: Ioan Holender va conduce edi]iile din 2007 [i 2009 ale Festivalului „Enescu“, pag. 9 Citi]i - ne online la www.polirom.ro/supliment.html Nr. 82 • 24-30 iunie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E- MAIL: [email protected]PAGINILE 2 - 4 Robert B\lan despre o manifestare atipic\: „Do it Yourself“, la C\rture[ti PAGINILE 2, 3 „Suplimentul de cultur\“ a analizat prima edi]ie a Salonului Na]ional de Carte „Bookfest“. Citi]i `n acest num\r texte de Robert B\lan, Elena Vl\d\reanu, George Onofrei [i Constantin Vic\ despre desf\[urarea de for]e a lumii editoriale, reunite sub acoperi[ul unuia dintre pavilioanele Romexpo. Primul t`rg de self publishing Hai cu maneaua! Blonde Redhead: Comercialul nu reu[e[te s\ strice nimic Partea a doua a dosarului realizat de Cristi Neagoe PAGINILE 10, 11
Transcript
Raport final la „BOOKFEST“Raport final la „BOOKFEST“
Un director acuz\,un ministru refuz\
Muzeul „Enescu“, prins la mijloc`ntr-un scandal la nivel `nalt
Ministrul Adrian Iorgulescu a tratat-o cu duritate pe IlincaDumitrescu, prezent\ la conferin]a de pres\ de mar]i, 20 iunie,ce a adus `n discu]ie, printre altele, [i conflictul declan[at `ntredirectorul Muzeului „George Enescu“, Uniunea Compozitori-lor [i Muzicologilor din România (UCMR) [i Ministerul Cultu-rii [i Cultelor (MCC) privind modul de ̀ mp\r]ire a Palatului Can-tacuzino. „V\ doresc mult\ s\n\tate, doamn\, [i v\ a[tept\m lainterviu, c\ aici v\d c\ a]i putut veni“, i s-a adresat Adrian Ior-gulescu directoarei Muzeului „Enescu“. Ministrul a men]ionatc\, „la proba scris\“ a concursului de evaluare, Ilinca Dumi-trescu a primit doar nota 4,75, cu mult sub limita minim\ deadmitere, care este media 8.
„Mi s-a c\utat nod `n papur\ pentru a fi `ndep\rtat\“, se a-p\r\ Ilinca Dumitrescu `ntr-un interviu acordat „Suplimentuluide cultur\“.
PAGINILE 8-9
„Muzic\ pe litere“de R\zvan }upa `n
PAGINA 12
Blonde Redhead: Comercialul nu reu[e[te s\ strice nimic
CRONIC| DE CARTE:C. Rogozanu despre„N\scut `n URSS“ de VasileErnu, pag. 6-7
ACTUALITATE:Ioan Holender va conduceedi]iile din 2007 [i 2009 aleFestivalului „Enescu“, pag. 9
Citi]i-ne online lawww.polirom.ro/supliment.html
Nr. 82 • 24-30 iunie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: [email protected]
PAGINILE 2-4
Robert B\lan despre o manifestare atipic\:„Do it Yourself“, la C\rture[ti
PAGINILE
2, 3
„Suplimentul de cultur\“ a analizat prima edi]ie a SalonuluiNa]ional de Carte „Bookfest“. Citi]i `n acest num\r texte deRobert B\lan, Elena Vl\d\reanu, George Onofrei [i ConstantinVic\ despre desf\[urarea de for]e a lumii editoriale, reunite subacoperi[ul unuia dintre pavilioanele Romexpo.
Primul t`rg de self publishing
Hai cu maneaua!
Blonde Redhead: Comercialul nu reu[e[te s\ strice nimic
Partea a doua a dosarului realizatde Cristi Neagoe
PAGINILE
10, 11
Lucian Dan TEODOROVICI
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:
actualitate ordinea de zi
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 20062
Dep\[irea crizei spa]iului,buna mediatizare, procentulmare de v`nz\ri, aprecieriledin partea vizitatorilor `i facpe organizatorii SalonuluiC\r]ii „Bookfest“ s\ declareaceast\ manifestare ca peun mare succes. „M\ bucurc\ nu ne-am mai `ncurcatcu ministerul“, a spusGabriel Liiceanu,pre[edintele Asocia]ieiEditorilor din România(AER), principalul orga-nizator al evenimentului.
Robert B\lanPrin atragerea ca partener me-dia a unei televiziuni, RealitateaTV (care a investit `n programeledespre salon 38.000 de euro), [iprin colaborarea cu o firm\ depublicitate, McCann Erikson(care a investit 16.000 de euro),„Bookfest 2006“ a fost cel maimediatizat eveniment de acestgen p`n\ acum. Sumele pomeni-te nu s`nt incluse `n bugetul t`rgu-lui, adic\ aceste sume nu au in-trat `n contabilitatea AER, dup\cum spune Gabriel Liiceanu.Din taxele de participare ale ex-pozan]ilor, sponsoriz\ri [i biletede intrare (care s-au ridicat la
11% din bugetul total), organi-zatorii au str`ns 230.850 de euro.Iar toate cheltuielile legate det`rg s-au ridicat fix la aceea[i su-m\ (230.850 de euro), nici uneuro mai pu]in sau mai mult.Dincolo de aceast\ ciud\]enie,majoritatea expozan]ilor, 69%, auapreciat organizarea salonuluica fiind foarte bun\, numai 8%dintre ace[tia declar`ndu-se com-plet nemul]umi]i.
Mul]umirea vine probabil [idin v`nz\rile foarte mari. De de-parte, cartea cea mai v`ndut\ afost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i laacest salon au declarat v`nz\ri maimari dec t̀ la decedatul „Bookarest“.
Principala mul]umire:c\r]ile mai ieftine
Conform anchetelor derulate deagen]ia de studii Admis Advi-sors, doar 30%, adic\ 21.590 depersoane din totalul celor care
au vizitat t`rgul, au pl\tit toto-dat\ [i bilet de intrare, copiii, e-levii, studen]ii [i pensionarii be-neficiind de gratuitate. De altfel,media de v`rst\ predominant\ avizitatorilor a fost peste 55 deani (37%), cea de a doua cate-gorie de v`rst\, cuprins\ `ntre25 [i 55 de ani, fiind prezent\doar `n propor]ie de 23%.
Aproape to]i cei care au ve-nit s\pt\m`na trecut\ la Rom-expo (89%) au [i cump\rat c\r]i,chiar dac\ cei mai mul]i au de-clarat c\ au vizitat t`rgul `n pri-mul r`nd pentru a-[i face o ideedespre cum se prezint\ pia]a ro-mâneasc\ de gen. Achizi]iona-rea de c\r]i la pre] redus saucump\rarea acelor volume carenu se g\sesc `n libr\rii se nu-m\rau la r`ndu-le printre princi-palele motive pentru care oame-nii au declarat c\ au venit lat`rg. {i doar dou\ procente dintotalul vizitatorilor au apreciatsalonul ca slab sau foarte slab.
Tu `]i faci cartea!Pentru cei care s-au s\turat de cultura oficial\,de tip\ritura clasic\ sau pur [i simplu pentru ceicare vor s\ vad\ [i altceva, libr\ria C\rture[ti aorganizat `n paralel cu Salonul de Carte o altfelde manifestare. „Do it yourself“, t`rgul de self-publishing, a avut loc `n subsolul [i `n podulacestei libr\rii, `n ultimele trei zile ale „Bookfest“.
Robert B\lanConceput ca o continuare a fanzinului „~n-cepem“, inti]iat de organiza]ia 2020 acumdoi ani, T`rgul de la C\rture[ti a fost unuldedicat publicisticii independente din Ro-mânia. „~ncepem“ era o form\ de a `ncura-jare a arti[tilor, fiecare contribuind cu par-tea sa pentru publica]ie, materialele fiind
Un popor ospitalierC`nd cobori pe un aeroport românesc, dup\ ce te-ai obi[nuitc`teva zile cu polite]ea, fie ea superficial\ sau rece cum le placebunilor români s\ spun\, a occidentalilor, nu te [ocheaz\ nici mi-zeria, nici evidenta s\r\cie prin compara]ie cu alte aeroporturiale lumii occidentale. R\m`i [ocat, `n primul r`nd, de brutalitatea,de m`rl\nia, pur [i simplu, de care dau dovad\ românii. De la va-me[i la controlori, de la v`nz\toarele din aeroport p`n\ la femeilede serviciu. M`rl\nie cu care, `n scurt timp, te obi[nuie[ti. Ie[i dinaeroport, intri `n ora[, iar aglomerarea urban\ de impolite]e, cas\ folosesc m\car o clip\ un eufemism, te face s\ ui]i, rapid, decea din aeroport.
Jurnali[tii de la „Reader’s Digest“ au publicat s\pt\m`na tre-cut\ un studiu care n-avea cum s\ nu ne stea `n g`t: au testatgradul de polite]e al locuitorilor `n 35 de ora[e mari ale lumii. {iau aflat ceea ce noi [tiam deja: c\ Bucure[tiul se afl\ din acestpunct de vedere pe ultimul loc `n Europa [i pe penultimul `n lumedintre ora[ele avute `n vedere. Un plin pumn `n figur\ celor carese mai m`ndresc cu odiosul cli[eu „popor ospitalier“, care maivorbesc, cu patos, despre p`inea [i sarea de pe [tergarul alb au-tohton. De[i unii, oarecum jena]i, dar `n mai mare m\sur\ atin[i`n orgoliul na]ional, atrag aten]ia c\ topul e relativ, c\ n-au existatcriteriile profesioniste, c\ e vorba de str\vechea ur\ a occidenta-lilor fa]\ de noi, c\, pe scurt, orice ar fi, noi mereu ne vom iubi. {i,`n plus, nu ne vindem ]ara, na, ca s\-i stea occidentalului `n g`t!
Ne-am obi[nuit s\ ne pl`ngem, mai tot timpul, de halul `n caree guvernat\ ]ara [i s\ indic\m, cu degetul acuzator, permanent`ntr-acolo c`nd ne referim la problemele pe care le avem. Mer-g`nd pe cli[eul ]\rii frumoase [i bogate, cu munte, mare [i de toate,am dezvoltat o mic\ paranoia, m\ rog, mic\ sau mai mare, c`nd nereferim la turism. Paranoia `n sensul c\ am ajuns s\ combin\m `nmin]ile noastre incapacitatea guvernan]ilor de a crea cadrul pen-tru turism cu ideea c\ s`ntem deliberat [unta]i de occidentali, carenu mai au chef s\ deschid\ por]i turistice spre alte zone, precumRomânia, de team\ c\ vor pierde ei `n[i[i vizitatori.
De fapt `ns\, pe l`ng\ serviciile proaste, pe l`ng\ faptul c\ ora-[ele noastre `nc\ refuz\ s\-[i arate poten]ialul turistic, o mare pro-blem\, o imens\ problem\ e b\d\r\nia noastr\, a tuturor. V\ a-minti]i ghidurile turistice occidentale `n care se g\sesc `ndemnuride genul: „Aten]ie la buzunare!“, „Nu urca]i `n taxiuri care nu-[i auafi[ate pre]urile!“, „Lua]i-v\ h\r]i bine documentate, pentru c\ e greude g\sit oameni care s\ v\ `ndrume!“ [i a[a mai departe? Ele s`ntscrise de oameni care au fost ̀ n România. De oameni pe care, ori-c`t de mult am vrea, nu-i putem contrazice dec`t min]ind noi `n-[ine. Pentru c\, la r`ndu-ne, noi s`ntem aten]i la toate aceste lu-cruri, [tiindu-le c`t se poate de reale.
România o fi o ]ar\ frumoas\ [i a[a mai departe. Dar c`t\ do-rin]\ `i mai r\m`ne occidentalului s\ descopere asta, dup\ ce ta-ximetristul grobian care l-a dus la hotel n-a avut chef s\-i descarcebagajele, dar l-a taxat de vreo 100 de euro, dup\ ce recep]ione-rul l-a privit `n sc`rb\ [i i-a dat ni[te indica]ii aiuristice, dup\ cemenajera l-a trezit dis-de-diminea]\, ]`fnoas\, spun`ndu-i c\ ean-are timp de pierdut din cauza leneviei lui [i dup\ ce s-a dus`ntr-un restaurant [i osp\tarul l-a b\gat `n seam\, cu o moac\ acr\,dup\ vreo jum\tate de or\, susur`nd apoi printre din]i o `njur\tur\neao[\ dup\ ce observ\ c\ nesim]itul nu [tie român\ [i-l bate lacap s\-i explice meniul?
Topul celor de la „Reader’s Digest“ o fi, `ntr-adev\r, unul relativ.Mitoc\nia pe care o `nt`lne[ti `ns\ zilnic nu numai `n Bucure[ti, ciprin toat\ România, nu are nimic relativ. Ea e o chestie sigur\, e-vident\, constant\ [i imperturbabil\. P`n\ c`nd lucrurile nu se vorschimba, relativ, pe l`ng\ topul sus-men]ionat, r\m`ne numai tu-rismul românesc. Relativ inexistent.
Salonul C\r]ii, reflectat `n statisticile oficiale ale AER
La premii s-a renun]at anul acesta, spune Gabriel Liiceanu,pentru c\ de fiecare dat\ ele au n\scut discu]ii [i suspiciuni`n privin]a modului de acordare. Dar dac\ la edi]ia de anul vi-itor se vor mai acorda sau nu, dac\ acest t`rg va mai fi `ncontinuare organizat de AER, dac\ aceast\ asocia]ie se vaimplica [i `n elaborarea standului românesc la salonul de laFrankfurt, Gabriel Liiceanu nu mai [tie.
Radu Pavel GHEO
ROMÂNII E DE{TEP}I
ordinea de zi actualitate
Enclava Bucure[tiZilele trecute, cum Alina tocmai se uitase la [tiri pe un post TVcentral, o `ntreb [i eu cum o s\ fie vremea. V\d c\ o bufne[ter`sul [i o `ntreb ce s-a mai `nt`mplat. „Nimic“, zice ea, „doar c\tocmai au anun]at vremea `n ]ar\. {i-au spus c\ o s\ fie `n con-tinuare rece [i o s\ mai [i plou\, dar, din fericire, numai `n vestul]\rii. Din fericire...“ Cu alte cuvinte, din fericire nu `n Bucure[ti. Eun pas `n plus spre autismul localist cu care ne-au obi[nuit [tiri[tiicare, dup\ ce vorbesc despre un atentat `n Egipt sau Ierusalimcu zeci de mor]i, printre care femei [i copii, spun cu aceea[i se-nin\tate: „Din fericire, printre victime nu se num\r\ cet\]eni ro-mâni“, de parc\ românii ar fi un fel de porfirogene]i, al c\ror s`n-ge trebuie ap\rat f\r\ ezitare, indiferent c`t s`nge de m`na a douaar curge pe l`ng\.
Se vorbe[te mult, mult prea mult despre complexul provincia-lului [i despre dispre]ul superior al bucure[teanului. Mult [i ade-sea f\r\ rost. Nu cred nici c\ „provincialii“ s`nt neap\rat frustra]i[i nici c\ bucure[tenii s`nt – ca regul\ general\ – `nfumura]i saudistan]i. B\nuiesc `ns\ c\ pozi]ia central\ pe care o ocup\ nudoar capitala ]\rii, cu Guvernul, Parlamentul [i mai to]i factorii dedecizie [i administrare concentra]i acolo, creeaz\ la un momentdat senza]ia (chiar incon[tient\) c\ orice se `nt`mpl\ pe raza Bu-cure[tiului e mai important dec`t evenimentele din restul ]\rii [i c\orice nenorocire e `nsutit\ dac\ se n\puste[te peste micul, foartemicul Paris (ca s\ respect\m sensul sintagmei originare – citat\`ntotdeauna trunchiat –, ce se referea de fapt doar la o buc\]ic\mai central\ [i mai elegant\ din ora[, plasat\ `ntr-un mareora[-sat mizer). Gripa aviar\ era anun]at\ ca fiind periculoas\, daratunci c`nd a ajuns `n Bucure[ti, vocile reporterilor [i prezentato-rilor au luat tonuri isteroid-catastrofice. Vremea proast\ e o [tiretrist\ pentru luna iunie, dar nu chiar a[a de proast\ dac\, din fe-ricire, nu plou\ `n Bucure[ti.
{i-am mai auzit asemenea lucruri. Am aflat la un moment dat„o veste bun\ pentru to]i [oferii“: se redeschisese, se reparasesau se decongestionase [oseaua dintre Bucure[ti [i Bra[ov. Nu[tiu de ce o asemenea veste ar fi fost bun\ pentru to]i [oferii,chiar [i pentru acei prieteni ai mei care merg aproape s\pt\m`nalla Oradea, Craiova sau Budapesta, dar nu pe ruta Bucure[ti-Bra-[ov. Tot pentru „to]i [oferii“ s`nt [i excelentele ve[ti despre extra-ordinara autostrad\ a Soarelui. De altfel, dac\ stai s\ judeci dup\ceea ce vezi [i auzi `n mass media, cele mai importante drumuri[i c\i ferate ale României s`nt cele care leag\ Bucure[tiul de Ma-rea Neagr\ [i de sta]iunile de munte (Bra[ov, Bu[teni [.cl.). Dintr-operspectiv\ paneuropean\, autostrada Soarelui nu leag\ nimic.Dintr-una strict localist\, bucure[tean\, ea leag\ capitala de lito-ral – adic\ pe cei care decid cine [i ce e important `n Româniade locul unde se relaxeaz\ `n concediu. {i ce poate fi mai impor-tant dec`t relaxarea celor care hot\r\sc ce e important?
Dar n-a[ vrea s\ se cread\ cumva c\ s`nt unul dintre provin-cialii revolta]i `mpotriva centralismului capitalei. O asemenea re-volt\ mi se pare caraghioas\. Altfel, recunosc c\ `i admir pe oa-menii \ia care izbutesc s\ tr\iasc\ `ntr-un ora[ at`t de sufocant,a[a cum `i admir pe cei ce supravie]uiesc `n Afganistan sau re-u[esc s\ traverseze ghe]urile uciga[e ca s\ cucereasc\ PolulSud. Problema ar fi c\ pe m\sur\ ce alte ora[e mai mari ale ]\riise dezvolt\ [i-[i reduc dependen]a fa]\ de centru, acolo se st`r-nesc inevitabil reac]ii centrifugale, de respingere fa]\ de acel centru.Iar ele nu s`nt dec`t ni[te contrareac]ii la o indiferen]\ care b\nu-iesc c\ nici m\car nu e una con[tientizat\ [i care miroase ea `n-s\[i a provincialism. De capital\, dar tot provincialism. C\ci chiardac\ soarele de la Bucure[ti r\sare, pe cei mai mul]i dintre noivestea asta nu ne `nc\lze[te cu nimic dac\ `n provincie plou\.
actualitateSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 3
C`rcotisme: impresievs realitate
Impresie: spa]iul din halele 15-13de la Romexpo a p\rut mai aeri-sit. Realitate: aerisit a fost `nzona cu edituri minore [i c\r]u-lii neatractive, aerisit a fost p`n\`n weekend.
Impresie: „Bookfest“-ul aadus aer occidental `n tradi]iat`rgurilor de carte române[ti.Realitate: a adus, dar numai pebuc\]i, adic\ poate prin prezen-]a biroului T`rgului de Carte dela Frankfurt [i a c\r]ilor `n limbistr\ine la pre]uri incredibile (pebune, Shakespeare `n limba ma-mei lui, la 3 lei bucata, ca s\ numai spun de Cambridge Dictio-nary, la 35 de lei).
Impresie: „Bookfest“-ul s-aimpus de la prima edi]ie ca „alt-
ceva“ `n materie de t`rg de car-te. Realitate: o fi altceva, darnu e musai ceva mai bun. Amin-tesc acum de anii de glorie ai„Bookarest“-ului, c`nd, pe l`ng\chestiile incluse `n programult`rgului (lans\ri, dezbateri), e-rau multe evenimente paralele(lecturi, recitaluri, scriitori str\-ini invita]i).
Impresie: „Bookfest“-ul afost vizibil, lumea care nu a a-juns la t`rg a putut vedea pe Re-alitatea TV ce se `nt`mpl\. Rea-litate: „Bookfest“-ul s-a v\zut,direct [i indirect, pe RealitateaTV, dar cu Iuliana Ciugulea `nrol de moderatoarea-care-trebu-ie-s\-strice-totul, pentru c\ ori-cum era (nu p\rea!) pe dinafa-ra oric\rui subiect de dezbatere.Apoi, Dumnezeu s\ m\ ierte,vizibili au fost oamenii apropia]itrustului Realitatea ([i nu maispun cui).
Impresie: Nu s-a v\zut at`taelegan]\ ca p`n\ acum la un t`rgde carte. Realitate: Aiureli! Cuexcep]ia standului RAO, care `]ilua ochii m\car pentru c\ erafoarte central, [i a altor c`teva(Humanitas, Polirom, ALL, Pa-ralela 45), celelalte au fost ca `n-totdeauna: un metru jumate peun metru jumate, f\r\ chef delucruri nemaiv\zute, doar „hai,`nc\ pu]in, ne facem datoria [i o`ntindem“. Bine`n]eles c\ nu au
lipsit standurile cu zorzoane [ibe]i[oare parfumate, Fengshuiul [imisticismele, de genul „s\ ne pre-g\tim pentru moarte“ (God! – n.red.).
Impresie: Vizitatorii au fostmai mul]i dec`t la alte t`rguri.Realitate: Hm! Au fost mul]i,dar doar `n weekend (se pare c\s`mb\t\ au fost 8.000 de pl\ti-tori de bilete). „Bookarest“-ul,m\car pentru c\ era `n buricult`rgului, mugea de oameni dediminea]\ p`n\ seara, pe toat\perioada. ~n plus, biletul de in-trare de 4 RON (echivalentul u-nui Vian/ Updike de la Univers)nu a fost tocmai ne`nsemnat. Unbuget al unui vizitator „de toat\ziua“, pe l`ng\ eventualele cum-p\r\turi... livre[ti, trebuia cal-culat cam a[a: 2,2 lei (drumdus-`ntors centru-Pia]a Presei) +4 lei (bilet de intrare) + 3,5 lei(sticl\ de suc sau ap\ ½ l) + 20de lei (minimum m`ncare, felprincipal) + 8 lei (desert, op-]ional). Total: 29, 7 lei (cu „op-
]ional“: 37, 7 lei). Alternati-v\: c\rat `n geant\ sticl\ cu ap\[i sandvi[ de acas\.
Terminat cu c`rcotismele.Lucruri dr\gu]e
Chiar cred c\ oamenii au `nce-put s\ cumpere c\r]i. Am im-presia c\ a devenit trendy s\ ci-te[ti, nu cum era acum c`]ivaani, c`nd doar tocilarii erau v\-zu]i cu c\r]i sub nas. Am v\zutdoamne dr\gu]e [i elegante, o-prite s\ respire la un cico la ie-[irea din t`rg, l\ud`ndu-se unaalteia cu teancul de cump\r\-turi: c`te zece-dou\zeci de c\r]i.
Chiar cred c\ s-a cump\ratcarte. Era culmea s\ pleci f\r\s\-]i alegi un volum-dou\. Chitc\ nu-]i permiteai c\r]i noi [i se-duc\toare, tot puteai s\-]i cum-peri ceva de la standul EdituriiUnivers sau de la standul c\r]i-lor str\ine, unde c\r]i bune nudep\[eau 10 RON.
apoi str`nse [i legate `n zece reviste. „Amf\cut patru numere, pe al cincilea nu l-ammai realizat“, spune Vlad Nanc\, mentorulacestor manifest\ri. „Am zis s\ organiz\mun eveniment `n care oamenii `[i aduc lucr\-rile lor f\cute de la un cap la altul, fie c\este vorba de fanzine, de c\r]i, de reviste“.
Ini]ial, organizatorii au dorit s\ fac\ uneveniment mai mare, unul care s\ cuprind\mai multe zone creative. P`n\ la urm\, dinalte zone n-a fost prezent dec`t filmul luiJean Lorin Sterian, Principiul dragostei co-municante, organizatorii restr`ng`ndu-se laceea ce [tiu cel mai bine, publicistica [i pro-iectele de art\. ~n pod a fost spa]iu pentruexpunerea unor proiecte individuale, `ntimp ce subsolul a ]inut loc de laboratorpentru proiecte concentrate `n jurul unornuclee ca „Hard Comics“, „Clubul Ilustra-
torilor“ sau revista „IDEA“. Iar acest spa]iua fost folosit `n acela[i timp [i pentru dezba-teri [i prezent\ri.
„~ncerc\m s\ `ncheg\m o comunitate“Cum principalul scop al manifest\rii a fostacela ca arti[tii s\ se cunoasc\ `ntre ei, ma-rea mul]umire a organizatorilor const\ `nfaptul c\ la acest t`rg s-au `nscris foartemul]i arti[ti independen]i. Partener al eveni-mentului a fost [i Centrul Ceh, care a asigu-rat prezen]a la Bucure[ti a unor arti[ti inde-penden]i din aceast\ ]ar\, dar [i alte mani-fest\ri paralele (free drawing, performance)`n Galeria 26. „Ar fi fost poate interesant [ipentru cei care public\ volume, editurile demainstream, s\ vad\ ce se `nt`mpl\ `n zonaasta. S`nt proiecte de c\r]i foarte mi[to. Me-rit\ publicate“, spune Vlad Nanc\.
Organizatorii nu se g`ndesc `nc\ la v`n-zarea lucr\rilor. Exist\ c`teva magazine clan-destine sau `n faz\ de proiect, dar scopul loreste `n primul r`nd asigurarea vizibilit\]ii.Libr\ria C\rture[ti, care `n opinia lui CristiNeagoe este tot un fel de proiect „Do ityourself“, nu `[i propune `nc\ s\ [i comer-cializeze aceste lucr\ri. „~ncerc\m s\ `nche-g\m o comunitate, s\ facem disponibil unspa]iu `n care s\ se `nt`lneasc\ oameni ce autendin]e creative comune [i care nu se cu-nosc“, spune Cristi Neagoe. Deocamdat\,important pentru organizatori este s\-[i trans-mit\ mesajul. Evenimentul ar trebui s\ in-spire oamenii s\ se se autoorganizeze [i s\ seautoproduc\. „Do it Yourself! Nu a[teptape cineva s\ vin\ s\ te invite!“, spune VladNanc\.
primul t`rg de self publishing din România
Raport final
Cartea pe care mi-amdorit-o a fost... o cutie cuc\r\mizi miniaturale, daradev\rate, cu care seputea construi, iarc\r\mizile puteau firefolosite dup\ ce st\teau`n ap\ trei-patru ore. Darc\r\mizile astea costauvreo 120 de lei, deci c`tvreo cinci c\r]i.
C\r]i. Multe. Mai frumoase (de exemplu, cele scoase de Taschen, la600 RON bucata) sau mai pu]in frumoase (cele de la Editura Coru]Pavel), mai scumpe sau mai pu]in scumpe, mai noi sau mai vechi.Lume mult\ (mai ales s`mb\t\ [i duminic\), aer condi]ionat (la carevisam `n `nghesuiala de la TNB numit\ „Bookarest“), locuri dejoac\ pentru odraslele cititorilor, cantine cu pre]uri de restaurantede superlux (de ne`n]eles cum o sticl\ de suc trecea bini[or de 3RON, ca s\ nu mai spun c\ o tartin\ de fix un deget b\tea pragulde 6 RON), vecin\tate dat\ de sf`r`ial\ [i miros de mici & nelipsita[aorma & bere cald\ & kurtos kalacs & pre]uri umflate & }iriacAuto. ~ntr-un cuv`nt, „Bookfest“, prima edi]ie, care a `nlocuitdefunctul „Bookarest“. Regia: Asocia]ia Editorilor din România.
Elena Vl\d\reanu
T`rgul `n r\ut\]i [i lucruri dr\gu]e
„Boutique“-ul instalat `n cadrul t`rgului de organizatoripentru amatorii de suveniruri
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 20064
actualitate ordinea de zi
pop-cultura
)
Un t`rg ca oricare altul.Nimeni nu a inventatnormalitatea, a[a cums-a tr`mbi]at peste tot.Apelul la normalitate,dirijat de un PR eficient,seam\n\ izbitor cuinventarea ro]ii, afocului [i a altorinstrumente pe care sepune greu copyright.Problema „Bookfest“este c\ nu [i-acoordonat discursul curealitatea din teren. Nicim\car cu Realitatea TV.
Constantin Vic\Toat\ lumea [tie c\ acest t`rg arezolvat problema spa]iului insu-ficient. Nimeni nu spune faptulc\ t`rgul, fiind salon, deci cevaelitist, a exclus foarte multe edi-turi. C\ nu a reu[it s\ ofere o i-magine de ansamblu a pie]ei edi-toriale. Nici nu [i-a propus. {iatunci, nefiind de utilitate pu-blic\, de ce a cerut finan]are dela minister? {i alte contradic]iim-au urm\rit pe mocheta t`rgu-lui `n cele cinci zile. Unii l-aucomparat cu un salon occidental.Eu nu am v\zut picior de scrii-tor european. Dar am detectat osupra-expunere mediatic\ a ace-lora[i scriitori români care facjocurile (nimeni nu s-a `ntrebatp`n\ acum care e REGULA jo-cului) `n dauna celor tineri care,surpriz\, s`nt singurii ceru]i pe
pia]a occidental\ de carte. Nu`n]eleg cum pentru Gabriel Lii-ceanu, Dan C. Mih\ilescu, CTP& comp se pot g\si ore de emi-sie, iar pentru „genera]ia a[tep-tat\“ exist\ doar 30 de minute`n care chem\m 10 scriitori plusvreo 7 agarici politici (cu o no-tabil\ excep]ie) [i `i l\s\m pe ceidin urm\ s\ fac\ iar jocurile,dup\ mintea lor pu]in\ [i parazi-tat\. Da, `n medie, au fost dou\minute pentru scriitorii tineri
confiscate (cu ajutorul prezenta-torilor) de c\tre politicieni. Con-cluzia: lucrurile sub]iri [i alesese discut\ `ntre cei grei, iar ce-lor tineri li se taie iar\[i dreptulla voce. Ei nu [tiu s\ spun\ lu-cruri pe gustul publicului? Oarechiar trebuie s\ c`nt\m `n cor a-celea[i banalit\]i [i sofisme?{tiu [i placa televiziunii: cei ti-neri nu fac audien]\. Nu au cumc`nd s`nt `ntreba]i prostii, c`nd lise pun [abloane de r\spuns.
Un biznis oarecare
M-am plimbat mult, mai ales `nprimele trei zile. S`mb\t\ a fostaglomerat, ca la defunctul „Book-arest“. {tiu, mesajul `n mediadifer\ un pic de opinia mea.Toat\ lumea [tie c\ t`rgul a fostun succes. Da, dar nu primulsucces. Nu a fost nici m\car celmai interesant. {i i-au lipsit mul-te ingrediente. Cred c\ i-a lipsitspectacolul diversit\]ii. Chiar da-c\ teoretic ea a existat: spa]iulspecial pentru copii, spa]iulpentru orbi, micile cafenele, ex-pozi]iile – ini]iative bune [i rea-lizate profesionist. Dar ceva a
fracturat imaginea diversit\]ii.Poate tocmai supra-expunereamediatic\ a anumitor persoane,c\r]i sau p\reri, acea cale unic\intens promovat\ de partenerii[i nepartenerii media.
Editurile s-au l\udat cu v`n-z\ri spectaculoase, un argumentpentru succesul t`rgului. Darparc\ inten]ia a fost cea a unuisalon de carte, unde dezbateriles\ primeze, unde dialogul, datulcu opinia [i jocul argumentelors\-[i aib\ rostul, s\ fie rostul`ntregii adun\ri. „Bookfest“ nua fost nici agora, nici cadru despa]ii alternative. A fost celmult o interfa]\ `ntre public [ivedete. El nu a schimbat cu ni-mic statu-quo-ul `n care ne sc\l-d\m, `n care nu exist\ interac-]iune [i interactivitate `ntre pu-blic, autori, edituri [i c\r]i. Iarmi[carea de mediere a mesaje-lor, bine coordonat\ de o a-gen]ie, e dovada c\ „Bookfest“nu a fost o `nt`lnire de salon, ciun biznis oarecare, ca orice t`rgorganizat la Romexpo. Dac\ a-cest lucru s-a dorit, e bine. Dardac\ s-a dorit mai mult, atuncinu am f\cut nici un pas `nainte.
Gabriel Liiceanu a anun]at luni, 20 iunie,c\ nu va candida pentru un nou mandat depre[edinte al Asocia]iei Editorilor din Ro-mânia (AER), la Adunarea General\ a or-ganiza]iei din 27 iunie. Directorul EdituriiHumanitas a condus asocia]ia din 1999.
Acesta a precizat c\, dac\ nu i s-ar fi `n-cheiat mandatul `n aceste zile, [i-ar fi datoricum demisia din func]ia de pre[edinte,la finalul Salonului c\r]ii „Bookfest“.
Asocia]ie profesional\ `n domeniul e-dit\rii de carte, AER a fost fondat\ `n 1991
[i are printre membri edituri ca Humanitas,Polirom, RAO, Curtea Veche, Amaltea,Vremea. Asocia]ia promoveaz\ intereselemembrilor s\i, dar a [i realizat, `n 2001, an-chete statistice privind pia]a de carte din Ro-mânia, a comandat o cercetare privind obi-ceiurile de lectur\ ale românilor [i a orga-nizat `n anumi]i ani standurile române[ti lamarile t`rguri de carte de la Paris [i Frankfurt.
Genera]ia a[teptat\[i apoi sabotat\S`mb\ta „mare“ a T`rgului de Carte „Bookfest“. Pentru orapr`nzului era anun]at\ `n presa trustului „Ca]avencu“ `nt`lnirea„Genera]iei a[teptate“, mai precis a politicienilor [i scriitorilordesemna]i de echipa ziarului „Cotidianul“ s\ fac\ parte dinviitoarea elit\ a ]\rii.
Fa]\ `n fa]\ s-au aflat circa 20 de persoane, c\rora li s-au a-
d\ugat, `n transmisia realizat\ de Realitatea TV, nu mai pu-
]in de trei moderatori: Iuliana Ciugulea din partea postului
de televiziune, Pavel Lucescu [i Cezar-Paul B\descu din
partea ini]iatorilor proiectului. Transmisia a `nceput cu c`teva
minute `nt`rziere, deoarece politicienii nu s-au str`ns la timp.
Motiv pentru care, vreme de c`teva minute, s-a discutat de-
spre c`t de punctuali s`nt scriitorii `n ziua de azi [i c`t de „je-
manfi[i[ti“ s`nt tinerele vl\stare ale politichiei. Domni[oara
Ciugulea a spus frumos „Bun\ ziua“ la camer\, i-a prezen-
tat pe moderatorii „Cotidianului“, dar a omis s\ men]ioneze...
numele invita]ilor. Tema general\ a discu]iei – cel pu]in `n
partea sa televizat\ – a fost compatibilitatea (sic!) dintre ju-
nii politicieni [i junii scriitori.
T`n\rul [i excomunicatul Boureanu de la PNL [i-a f\cut
num\rul pe lungimea vreunui sfert de ceas, `ntreb`ndu-se
(pe bun\ dreptate) ce caut\ cele dou\ categorii „socioprofe-
sionale“ fa]\ `n fa]\. Un moderator `ncearc\ glumi]a cu „vo-
Stimat\ redac]ie, dragi cititori.~mi cer umil scuze `n fa]a ([i `nspatele) dumneavoastr\ (`n cazc\ nu vre]i s\ m\ vede]i `n fa]aochilor), dar din motive care pedumneavoastr\ nu v\ interesea-z\ c`tu[i de pu]in, ba chiar v\plictisesc teribil, iar pe mine m\fac de r`s, ru[ine [i cacao, [i deaceea nu merit\ amintite aici,n-am putut, pur [i simplu n-amfost `n stare s\ scriu articolulcare trebuia s\ apar\ `n „Supli-mentul de cultur\“ s\pt\m`naasta. V\ mira]i degeaba, fiindc\nu-i a[a u[or s\ te cread\ lumea
de[tept, tu oarecumprostu] fiind. Pentruc\ acesta este adev\-rul. {i anume, s`nt unmediocru. {i e foartegreu s\ treci drept alt-fel dec`t e[ti. E o a-dev\rat\ [coal\, crede-]i-m\. Dac\ numai a]iputea auzi cum ]`r`ieneuronii [i cum se con-torsioneaz\ lobul meufrontal ca o cocioab\ pecale de pr\v\lire l`ng\un iaz cu broa[te, ca uncatarg care-[i d\ duhul`n largul furtunii, `ncon-jurat de marinarii ca-re... degeaba. ~n sf`r[it,asta e. S-a terminat, atrecut, s\pt\m`na viitoa-re va scrie Bobi un arti-col plin de haz, ca de o-bicei, [i totul va fi uitat.Fiecare dintre noi avem
motivele noastre... Ce s\ maivorbim. S`nt un vierme. O o-mid\ de-a[ fi, c\ m\car alea maiau o [ans\ s\ ajung\ fluturi. Darnu, viermii se nasc [i mor vier-mi. Asta e foarte p\cat... S\ re-cunoa[tem oricum c\ articolelenici nu erau interesante [i nicinu le citea nimeni [i nu e marebr`nz\ c\ n-am scris nimic s\p-t\m`na asta. E mai bine a[a, caspa]iul pe care-l ocupau elucu-bra]iile mele s\ fie dat `n folo-sin]\ unor oameni responsabili,care pot scoate ceva bun din el,poate o recolt\ reu[it\. Pe minem-a prins grindina. {i, p`n\ laurm\, a fost [i alegerea mea.Uite a[a, n-am vrut s\ scriu ni-mic. N-am vrut. Pentru c\ a[ fiputut, ca `n toate r`ndurile tre-cute, s\ m`zg\lesc ceva, orice, oprostie, chiar f\r\ un subiectanume [i f\r\ nici un haz. A[ fiputut, de pild\, s\ scriu un arti-col de mea culpa, `n care s\-micer scuze pentru inconvenientulde a nu fi scris articolul caretrebuia. Dar nu. E mai bine a[a.Dec`t un articol prost despre ni-mic, mai bine nimicul. Am [i euo m`ndrie. Am totu[i o coloan\vertebral\. Nu pot s\ apar a[a,oricum, cu o prostie. Asta e.~mi cer scuze `nc\ o dat\ pentruarticolul pe care tocmai nu l-a]icitit. S`nt un vierme. V\ mul]u-mesc.
Bobo
Alex SAVITESCU
LA LOC teleCOMANDA
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 5
teorie [i practic\ pop-cultura)
carte
Suplimentul lui JUP Bobo [i Bobi
VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE
S`nt un tip sociabil. Am eu a[a,un fel de `ncredere nebun\ `nputerea comunic\rii cu cel\lalt.Nu-mi trebuie prea mult\ b\taiede cap pentru a g\si prilej devorb\ fie [i cu un necunoscut,indiferent de `mprejurare: lachio[cul de ziare, pe stadion, `ntren sau la teatru. ~ntotdeaunasimt nevoia s\ spun ceva, s\ co-mentez o chestie, s\ fac o obser-va]ie etc. Cel mai mult m\ bu-cur\ c\, `n acela[i timp, pe fa]amea e `nscris\ [i o invita]ie laconversa]ie. Chiar `mi amintescuna, foarte scurt\, petrecut\ petrecerea de pietoni. S-a `nt`m-plat a[a: `n mijlocul str\zii,m-am intersectat cu un om oare-care. Ne-am surprins am`ndoiprivirile de gur\-casc\ `ndrep-tate c\tre o Dacie veche ce c\ra`n portbagajul de deasupra unmort `n sicriu. {i a[a, `n trece-re, `mi zice pietonul, cu glastrist, ca de la frate la frate:„Uite, `nc\ unul care a terminattreaba!“. Am plecat mai depar-te, fiecare cu treburile noastre.
S`mb\t\, 17 iunie, la SalonulC\r]ii „Bookfest“, `n cadrulStudioului de carte realizat deRealitatea TV, am fost invitat lao discu]ie `ntre tineri scriitori [ipoliticieni, av`nd ca tem\ „gen-era]ia a[teptat\“. Pe de o parte:T.O. Bobe, Gianina C\rbunariu,Marius Chivu, Filip Florian,Teodora Herghelegiu, ClaudiuKomartin, Dan Lungu, Lu-mini]a Marcu, Ruxandra Novac,{tefan Peca, Adrian Schiop,Dan Sociu, Robert {erban, Ce-cilia {tef\nescu, Lucian DanTeodorovici, R\zvan }upa, Ele-na Vl\d\reanu. De cealalt\:Adrian Cioroianu, Cozmin Gu-[\, Daciana S`rbu, Victor Pon-ta, Bogdan Olteanu, Roberta A-nastase, Cristian Boureanu, Ti-tus Corl\]ean. Moderatori: Ce-zar Paul-B\descu [i Pavel Lu-cescu. Din varii motive – zerochef, blazare, `n]elepciune, pier-derea trenului spre cas\, o bun\anticipare a ceea ce urma s\ se`nt`mple –, o parte dintre scrii-tori [i politicieni au lipsit. Ne-am
adunat totu[i destul de mul]ipentru a purta o conversa]ie.Canci! (pardon de expresie).Eu unul am sim]it (cum rar mise `nt`mpl\) c\ nu vreau s\ vor-besc cu „\[tia“ (politicienii) [i,mai r\u, c\ n-am ce vorbi cu ei.C`nd am apucat s\ deschid gu-ra, am c\p\tat senza]ia cu gustamar c\ vorbesc la bec. Regretc\ `nainte de intrarea `n emisiu-ne n-am scris pe o foaie de h`r-tie ceea ce o s\ spun\ CozminGu[\ sau Cristian Boureanu.Primul, evident, nu s-a putut ab-]ine s\-l ironizeze pe Traian B\-sescu, cel de-al doilea, s\-[ipl`ng\ suspendarea [i s\ turuiedespre votul uninominal al c\ruiaprig sus]in\tor este. Mai ni-meni nu p\rea preocupat de te-ma emisiunii, ci mai degrab\ s\stea c`t mai mult la microfon, `ndirect.
Acum, `n fa]a tastaturii – la„microfonul“ meu f\r\ o preamare rezonan]\ –, a[ trage totu[ic`teva concluzii legate de `nt`l-nirea dintre tineri scriitori [i po-
liticieni. ~nt`i, c\ scriitorii [tiupe ce lume tr\iesc, s`nt mai a-pleca]i spre ceea ce `nseamn\realitatea româneasc\. Tineriipoliticieni, `n bunul obicei al tu-turor confra]ilor de breasl\,mi-au l\sat impresia c\ au uitats\ vorbeasc\ cu oamenii, ome-ne[te. Pentru ei exist\ doar unr\zboi al declara]iilor [i o mas\gelatinoas\ de aleg\tori din carevor s\-[i taie o felie c`t se poatede mare. {tiu cu ce se ocup\ ti-nerii scriitori care au fost invi-ta]i `n emisiune. Dincolo de lite-ratur\, ace[tia au [i o alt\ mese-rie – jurnalist, editor, redactoretc. – pe care [i-o asum\ cu pro-fesionalism. Dac\ nu-[i fac trea-ba, zboar\ din slujb\ `n secundadoi. Ideea care a plutit pe totparcursul emisiunii – c\ scriito-rii s`nt cumva cu capul `n nori,vis`nd la glorie, dezinteresa]i deistorie [i de facerea ei – e co-mic\. Cu scuzele de rigoare c\dau drept exemplu un prieten,ceea ce face Teodorovici dinpozi]ia de redactor-[ef al Editu-rii Polirom `nseamn\ mai mult\istorie concret\, real\, eficient\dec`t gargara televizat\ a zeceBoureni la un loc.
Scrisoare c\trefotbalistul din mineAr fi o cruzime s\ nu scrii, zilele astea, despre tele-campionatul
mondial de fotbal. Un asemenea gest ar fi echivalent cu un scui-
pat pe obrazul superbilor suporteri englezi, pe care `i auzi c`n-
t`nd, meci de meci, superbul God Save the Queen; cu un aten-
tat la cea mai inteligent\ prezen]\ din sport, cea a lui Kaizer
Franz, eminen]a cenu[ie a fotbalului (ce oximoron!, ar [u[ui c`r-
titorii obi[nui]i cu Gigi Piperho), omul despre care nu am auzit
vreodat\ cuvinte grele. O [tire de s\pt\m`na trecut\, trompe]it\
de una dintre prezentatoarele rubricilor de divertisment din sport
de pe la noi (cele `n care afl\m cu nesa] ce a mai zis Adi Mutu
c`nd l-a pictat cu noroc vreun porumbel din Torino), gr\ia ceva
despre un protest al feministelor spaniole. Doamnele erau revol-
tate de autismul care i-a lovit pe b\rba]ii lor de c`nd a `nceput
Weltmeisterschaft 2006. O [tire ca asta, pe care parc\ o v\d ca
fiind deja decupat\ de neobositul domn Oscar `n „ocolurile“ sale,
e cea mai frumoas\ confirmare a faptului c\ planeta – [i acum
urmeaz\ un cli[eu at`t de drag cronicarilor sportivi – „se `nv`rte `n
jurul fotbalului“.
M\ bucur c\ ai reu[it s\ intri `ntr-o total\ stare de ignoran]\, c\
telecomanda ]i s-a blocat pe un singur canal. S`nt convins c-o s\
spui, incon[tient cum te [tiu, c\ nu te intereseaz\, zilele astea,
dac\ Felix e doar un personaj crocant de roman sau unul cu gust
de chips expirat din Dosarele CNSAS. E opt seara, peste dou\
ceasuri Argentina se `nt`lne[te cu Olanda (Kom Op Nederland!,
parc\ te aud…), iar singura chestie care te preocup\ acum nu e
dac\ PC-ul va ie[i de la guvernare (ceea ce ar echivala, fotbalis-
tic vorbind, cu eliminarea Angolei din faza grupelor…), ci dac\
Arjen Robben va reu[i s\ desfac\ ap\rarea sud-american\.
Ai v\zut, cred, `n tribunele mereu arhipline de pe stadioanele
nem]ilor, un milion de figuri mai simpatice dec`t cele ale lui Dan
Voiculescu, Adrian N\stase sau Radu Berceanu. Singura ches-
tie care-i une[te pe actorii no[tri politici cu suporterii mexicani sau
ra]ia merge doar p`n\ la un punct: c`t de „voodoo“-i[ti or fi costa-
ricanii sau mexicanii, tot Portugalia sau Germania c`[tig\; la noi,
dansul `n jurul scalpurilor produce, se vede, remanieri sau ale-
geri anticipate.
Nu pot s\ nu m\ g`ndesc cum ar fi ar\tat un Mondial f\cut pe
stadioanele noastre, sub obl\duirea [efilor fotbalului autohton,
care se aseam\n\ cu Kaizer Franz doar atunci c`nd m\n`nc\ pri-
mul cuv`nt din porecla lui Beckenbauer. Imagineaz\-]i, doar: nea
Mitic\, [eful comitetului de organizare, poftindu-l pe herr Blatter
la o degustare de folclor `naintea meciului Suedia-Anglia, de pe
„Ceahl\u Arena“ din Piatra-Neam]; Gigi B. c\l\rind Maybach-ul
c\tre hotelul unde s`nt caza]i togolezii, pentru a-i stimula s\ bat\
Brazilia, pentru ca România s\ se califice de pe primul lor din
grupa sa; [i, nu `n ultimul r`nd, Traian B\sescu, juc`nd cazacioc
la petrecerea de dup\ final\ (România-Germania), `mpreun\ cu
doi suporteri nem]i ame]i]i, timp `n care Angela Merkel se uit\ la
ceas, iar Dan Pavel `nc\ `l a[teapt\ pe Gigi la intrare, de la faza
grupelor.
„Suplimentul de cultur\“a devenit colec]ie de carte
Bobi [i Bobo, Voi nn-a]i `nntrrebat, F\rr\ ZZah\rr v\rr\sspunnde.. Cu 40 decarricaturri de Jup
colec]ia „Suplimentul de
cultur\“, Editura Polirom,
192 de pagini, 16.90 RON
Editorial cu crepusculul
Salut\ri din Petrila de la Hanno Höferde ION BARBU
B\taie pe microfon
C. RogozanuErnu evoc\ trecutul comic-glo-rios al cet\]eanului uresesist. A-parent `[i asum\ o nostalgiesoft, f\r\ mari preten]ii, de a-muzament, `n care s`nt povesti-te amestecurile alcoolice ale luihomo sovieticus, `n care s`nttrecute `n revist\ [ocurile ci-ne-erotice ale aceluia[i, `n caretoaletele intr\ `ntr-un soi deturbion nostalgic `nduio[\tor.Dar acesta nu este dec`t un am-balaj comercial pentru c`tevamesaje dure, asumat de st`nga,pentru afirma]ii curajoase, tu-peiste sau iresponsabile. Cumaltfel poate p\rea o echivalarerelaxat\ a comunismului cu ca-pitalismul? Cum pot p\rea, cuun discurs intelectual domina-tor asumat anticomunist `n Ro-mânia, medita]iile asupra m`n-driei cet\]eanului sovietic ver-sus m`ndria cet\]eanului ame-rican?
Aici apare acea iresponsa-bilitate de lux despre care vor-beam la `nceput [i pe care Er-nu o propune non[alant. For-mularea unei `ntreb\ri cu ar-gumenta]ie simpl\ care s\ ne-lini[teasc\ profund. Aceastae finalitatea, f\r\ dorin]\ derezolvare a aporiei. Este unexerci]iu care prinde foartegreu `n culturile provinciale.
Un complexat nu-[i va recu-noa[te niciodat\ superficialita-tea inevitabil\ mai ales `n dis-cu]iile despre marile teme isto-rice ale lumii. Iar aceast\ fric\de superficialitate `i va inhibape vecie spiritul critic.
„B\ie]ii buni de ieri audevenit vr\jitoarele de azi“
Ernu se face mic-mic, un foartemic cet\]ean al URSS, care-[ipermite s\ observe similitudinibulversante `ntre, de exemplu,reclama comunist\ [i reclamacapitalist\, ambele autoreflexi-ve, ambele propun\toare de li-fe-style `nainte de produs, `na-inte de calitatea produsului...C`nd `]i asumi statutul de „omsub vremi“ [i `]i [i fabrici o voceautentic\ pentru asta, astfel deipoteze cap\t\ farmec [i pun peg`nduri „lupt\torii“ anticomu-ni[ti de profesie. Pentru c\ nu evorba despre o simpl\ indife-ren]\, ci despre indiferen]\ inte-ligent\ [i asumare curajoas\ aunei pozi]ii complet „non-inte-lectuale“ `n România, cea dest`nga. Iat\ un atac frumos, cu-rajos la un anumit simplism carep`n\ la urm\ a [i ineficientizatcomplet lupta anticomunist\ prinprea mult\ emfaz\: „Mare parte
HOBBITUL & ABBSURDICA Ernu [i ENRON Consum haotic de obiecteculturale! Doar `ncepe vara.Mai `nt`i un Ernu care `[ipermite luxul iresponsa-bilit\]ii, lux extrem decostisitor `ntr-o cultur\ deprovincie. Apoi, un filmdespre megafalimentulENRON, o ciudat\ companieamerican\ sus]inut\ politic(de clanul Bush) [i„piaristic“ care s-apr\bu[it cu zgomotasurzitor `n urm\ cu c`]ivaani. Un text despre formeleservitu]ii [i ale opresiunii `ndiverse ordini. {i despre totsoiul de impertinen]e aleobservatorilor realit\]ilorde azi [i de ieri.
„Suplimentul decultur\“
a devenit colec]iede carte
Emil Brumaru,Dumnnezeu sse uit\la nnoi cu binnoclul,
colec]ia „Suplimentul
de cultur\“, Editura
Polirom, 232 de
pagini, 16.90 RON
Vasile Ernu, N\scut `n URSS, prefa]\ de Sorin Antohi,
colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 2006
Alex Gibney, ENRON: The smartest guys in the room
hobbitul (19:06:57): Absurdico!abbsurdica (19:07:06): daaaaaaaaaaaaaaaaaaahobbitul (19:07:17): Absurdicooooooooooooooooooo!!!!!!!!!!!!!!!!!hobbitul (19:07:33):abbsurdica (19:07:37): La multzi ani fericitzifericitzi.........abbsurdica (19:07:46): Felicitari!!!!hobbitul (19:07:47): La multzi ani!!!abbsurdica (19:07:49): pt porchobbitul (19:08:20): Da, mi-am lipt pe computer semnele shi mauit ca sa le fac!!!abbsurdica (19:08:21): il taiatzi?abbsurdica (19:08:40): pe porcabbsurdica (19:08:46): pe semneabbsurdica (19:08:48): hmhobbitul (19:09:01): Mi-a scris ceva Ioana Brdea!hobbitul (19:09:01): Da nu-mi iese maimutza!!!hobbitul (19:09:25): Iote:(I)hobbitul (19:09:25): Nu iese!abbsurdica (19:09:35): trebe exersatahobbitul (19:09:40): Ce ma fac?hobbitul (19:09:51): ce semne trebui?abbsurdica (19:10:08): vi le scriu io mainehobbitul (19:10:21): 2 puncte paranteza I paranteza inchisa?abbsurdica (19:10:21): ca amu tre’ sa fug sa cint colinde horrorhobbitul (19:11:00): Du-te.... la horror... intru pace shi onor!hobbitul (19:11:17): Da io mooooooooooor!hobbitul (19:11:41): Hai du-te... nu te tzin io...hobbitul (19:12:00): Da io totushi ma omoooooooor!abbsurdica (19:12:09):hobbitul (19:12:19): Pentru tine shi boborrrrrr!abbsurdica (19:12:51): pleeeec.........hobbitul (19:12:52): Azi am ascultat Apolodor de o mie de ori!!!!!!!!!!!!!!!!!!!abbsurdica (19:13:11):
***
abbsurdica (13:00:36):abbsurdica (13:14:23): SARBATORI BUCUROASE!!!! Tare na-sol o fo’ concertu’ aseara. Cre’ c-or venit totzi antichrishtii s-audacolinde horror... si-or ramas dezamagitzi. Vaaaai...abbsurdica (14:44:42): cum am aparut, iar ati disparut!
***
hobbitul (18:05:10): Absurdico, m-ai nenorocit! de ce nu vb cumine, domne?hobbitul (18:05:20): Te-ai suparat!abbsurdica (18:05:25): Io???? io nu vorbesc?????abbsurdica (18:05:42): io am tot vorbit singura de-o vremehobbitul (18:05:54): Da, m-ai fentat de mii de ori. Io intram, tuiesheai... vaiii!hobbitul (18:06:20): Ca am intrat la idee!abbsurdica (18:06:36): mie mi se parea ca iesheatzi fix cind intramhobbitul (18:06:41): sa chinui tu asha un om?hobbitul (18:07:52): Am crezut ca ma spinzur de necaz din cauzata... mai ales ca nu shtiam ce dreak tzi-am facut!!!abbsurdica (18:08:05): vaaaaaaaaaaaaai...........hobbitul (18:08:28): Ieri am fugit dupa tine toata ziua... Azi dejaintrasem la pastile...hobbitul (18:08:55): Ca adik de ce sa ma omori tu pe mine de ziuamea, ba?abbsurdica (18:09:10): mai e pin’ la ziua dvabbsurdica (18:09:22): pin’ la anu’...hobbitul (18:09:33): Ba a fost ieri! ca io pe 25 decembrie sintnascut...hobbitul (18:09:49): Asha sa shtii! Tu nu shtiai?hobbitul (18:10:11): Da m-a decalrat pe 1 ianuarie!abbsurdica (18:10:12): scrie pe dosu’ cartzii dv. ca pe 1 ianabbsurdica (18:10:17): aaaaa....abbsurdica (18:10:31): LA MUUUUUUUULTZI ANI FEERICITZI!!!!!!hobbitul (18:11:00): Ba, m-am nascut pe 25 decembrie 1938...da m-a declarat pe 1 ianuarie 1939... ca sa fiu luat la armata maitirziuabbsurdica (18:11:16): ahobbitul (18:11:41): Da io nu am facut aramta deloc!!!hobbitul (18:12:00): Inversez litere...abbsurdica (18:13:13): si io v-am tot cautat ieri...hobbitul (18:13:21): Nu-mi iese maimutza!hobbitul (18:13:49): Ba, tu nu vb... Io ieri am fost disperat din ca-uza ta!hobbitul (18:14:09): Am crezut ca ai innebunit brusc!abbsurdica (18:14:11):abbsurdica (18:14:24): si m-am si internat...hobbitul (18:14:28): Ca mereu cind io intram, tu tocmai iesheai!!!hobbitul (18:14:39): Intr-un singur pathobbitul (18:15:20): E un elefantabbsurdica (18:15:39): cu capu’ picantabbsurdica (18:15:51): si putzin crocanthobbitul (18:15:54): Shi curu shocant!hobbitul (18:16:35): Ca de diamant!!!
a intelectualilor din spa]iul post-comunist au `nv\]at acest filmbanal cu good guys [i bad guys[i [i-au construit `ntregul dis-curs pe aceast\ dihotomie. Pestenoapte s-au `nrolat `n ga[ca ce-lor supranumi]i good guys pen-tru construirea [i prop\[irea u-nei noi societ\]i, iar b\ie]ii bunide ieri au devenit vr\jitoarele deazi [i r\d\cina tuturor relelor.Practic, s-au schimbat st\p`niipeste noapte [i au r\mas la locullor doar slugile. {tiam c\ inteli-ghen]ia trebuie s\ se angajeze,dar mai [tiam [i c\ `n primulr`nd trebuie s\ se `ndoiasc\ – [is\ se `ndoiasc\ mai ales de pu-tere“. Avem o suit\ de locuri co-mune reformulate. Un soi de „[i\[tia-s la fel!“ popular. Darexist\ un patetism al formul\rii„s\ se `ndoiasc\ de putere“ carechiar are o for]\ `n a reamintimisiunea primordial\ individu-lui care-[i c`[tig\ traiul din spi-rit critic.
Paralel\ `ntre politruk [i PR
Este iresponsabil s\ nu observic\ postcomunismul a fost domi-nat de forme primitive de auto-conservare ale nucleelor dure dincomunism. Fo[tii securi[ti audevenit mari afaceri[ti, s-auprotejat `ntre ei economic, a[acum fo[tii demnitari politicis-au protejat prin discurs public[i manipulare media. S\ com-pari comunismul cu un capita-lism autohton e chiar o necesita-te, nu are nimic de frond\. ~n a-cela[i timp, Ernu furnizeaz\ outil\ voce ingenu\ care-i propu-ne individului modern s\ taxezeimpostura `n toate formele ei [is\ conserve autenticitatea m\car`n discurs.
Ernu face (de fapt, reia cri-tici uzuale `n discursurile anti-corporatiste) o paralel\ savuroa-s\ `ntre politruk [i PR: „Ceeace m\ intrig\ foarte mult ca ho-
mo sovieticus, [i nu numai, e fap-tul c\, atunci c`nd eram noi mici[i mai ales `n adolescen]\, nunumai c\ nu voiam s\ fim ca ei,ci `i dispre]uiam trufa[, pe c`ndast\zi «stilul PR», «stilul adver-tising», politrucii prin excelen]\au devenit visul [i modelul ori-c\rui t`n\r. Nu am crezut nicio-dat\ c\ modelul politrucului vadeveni un model de via]\ `n so-cietate. Am v\zut-o [i pe asta“.Dincolo de amuzament, avemde-a face cu un sofism care omi-te, conform defini]iei, o dat\ e-sen]ial\ din ipotez\: `n vremece acum PR-ii lucreaz\ pentruun num\r indefinit de clien]i, `nalte vremi, politrucii lucrau laaceea[i „firm\“... R\m`ne `ns\valabil\ mirarea ingenu\ `n fa]auneia dintre cele mai „umflate“profesii din spa]iul capitalist: oform\ ipocrit\ de control al mij-loacelor de comunicare `n mas\care trebuie denun]at m\car laun pahar de bere plin cu vodc\(a se vedea re]eta „scoate ursuldin b`rlog“).
„The smartest guys“ = „ceimai [mecheri“
~n orice caz, cu g`ndul la acesteechivalen]e intrigante, pu]in ci-nice, dar construite strict pentru`nviorare cerebral\ [i ideologi-c\, am urm\rit nemaipomenitaaventur\ a companiei ENRONpovestit\ de regizorul Alex Gib-ney `n ENRON: The smartestguys in the room. Pe ace[tia Ernui-a uitat, despre „b\ie]ii de[-tep]i“ vorbim. The smartest guysse plaseaz\ `ntotdeauna `n tere-nul l\sat liber de fighturile ideo-logice dintre the good guys [ithe bad guys despre care vor-beam mai sus. Sintagma „thesmartest guys“ a[ traduce-o prin„cei mai [mecheri“. S`nt acei a-faceri[ti care profit\ de re]elepolitice bine unse cu un num\rinfinit de comisioane [i contri-bu]ii la campanii electorale; ei
nu cunosc limite `n jocul la ca-cealma. ENRON este o compa-nie care a fost umflat\ la burs\printr-o enorm\ ma[in\rie deprodus imagine, printr-o enor-m\ arogan]\ construit\ `n [e-din]e de corpora]ie (alea de par-tid s`nt ni[te palide fantome) `ncare informa]ia fals\, negareaabsolut\ a oric\rui e[ec fac le-gea. Figuri gen „the smartestguys“ a produs [i regimul co-munist, mai ales prin sistemulpoli]iei politice. A]i observat si-guran]a securistic\ a unor Voi-culescu sau V`ntu? Ei nu s`ntnici the bad guys, nici the goodguys: s`nt the smartest. Jongle-riile lor transideologice cu o poj-ghi]\ civilizat\ de „finan]ism“lucreaz\ de fapt la construireaunei arogan]e corporatiste peri-culoase. Documentarul despreENRON spune multe despre ca-pitalism, dar [i mai multe de-spre combina]ia letal\ dintre po-litic\ [i business, care de multeori submineaz\ `ns\[i ordineademocratic\.
Du[manii ideologicinu s`nt nocivi
Probabil una dintre cele mai[ocante scene din film o consti-tuie difuzarea unor `nregistr\riale convorbirilor dintre diver[i
agen]i de v`nzare de energie elec-tric\ de la ENRON: `n timp ceun `ntreg stat, California, sufe-rea enorm din lips\ de energie,agen]ii respectivi f\ceau cinicrost de „surplusuri“ pe care s\le v`nd\ mai scump [i apoi co-mentau r`z`nd cum au l\sat obucat\ sau alta de metropol\ f\-r\ curent. Aici apare iresponsa-bilitatea provocat\ de c`[tigulvirtual. ENRON a fost un enormbalon de s\pun umflat de pro-pria arogan]\ [i de „tupeu“ capolitic\ a companiei. A mers c`ts\ umple de bani c`]iva b\ie]ide[tep]i, iar apoi a l\sat f\r\pensii zeci de mii de americanide r`nd.
Dup\ `ndelungi medita]ii a-supra acestor realit\]i ale unordefuncte sau actuale superpu-teri, dup\ ce am `nceput s\ m\simt reantrenat `ntr-un soi der\zboi rece de cafenea, conclu-zia a fost simpl\. Nu cunoscdu[mani ideologici – \ia s`nt celmult penibili, nu s`nt nocivi. Cuadev\rat corozive s`nt politicilede „the smartest guys in the ro-om“... {tiu c\ nu aduce a dis-trac]ie de var\ tot ce-am reco-mandat aici. Dar, uneori, `n locde vreun roman u[urel, merit\s\-]i rafinezi tr\s\turile fe]ei cuceva `ncrunt\ri ideologice.
actualitateSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 7
Volumul al treilea al operelor lui Jorge LuisBorges cuprinde eseurile, conferin]ele [istudiile scriitorului argentinian, adev\ratecapodopere ale genului. Dac\ proza sa estede cele mai multe ori considerat\ drept „e-seistic\“, textele sale teoretice dob`ndesc,prin fine]e, ascu]imea analizei [i fantezia ar-gumenta]iei, aspectul unor adev\rate pieseliterare. Eseurile, reunite [i publicate `n vo-lume (Discu]ii, Nou\ eseuri dante[ti, Biblio-teca personal\), s-au distins printr-un glaspropriu inconfundabil [i o critic\ personal\,de autor, fundamental nonconformist\. O
alt\ caracteristic\ proprie eseisticii lui Borges este procedura du-bitativ\, tratarea subiectelor cu extrem\ delicate]e, f\r\ a decretaun adev\r unic propriu. Unele eseuri trateaz\ subiecte ce vor de-veni adev\rate obsesii ale autorului `n scrierile ulterioare: parado-xul lui Zenon din Eleea, cabala sau doctrinele gnosticilor.
Jorge Luis Borges, Eseuri, traduceri [i note de Irina Dogaru,Cristina H\ulic\, Andrei Ionescu [i Tudora {andru-Mehedin]i,
prezent\ri [i edi]ie `ngrijit\ de Andrei Ionescu, colec]ia
„Biblioteca Polirom. Seria de autor «Jorge Luis Borges»“,
Editura Polirom, 520 de pagini, 47.90 RON
Roman autobiografic `n care autoarea poveste[te un an (1990) dinvia]a ei ca angajat al mega-companiei japoneze Yumimoto. Ame-lie-san, personajul central, are de `nfruntat – [i o face cu cel mairafinat umor – conflictul dintre morala [i practicile de lucru japone-ze. Nevoit\ s\ serveasc\ ceaiul unei delega]ii de la o alt\ compa-nie, aceasta se descurc\ `n buna tradi]ie japonez\. Rezultatul? De-lega]ii g\sesc suspect\ o femeie din Europa care se comport\ cao japonez\ [i, `n plus, mai [i `n]elege japoneza. Reac]ia firmei? A-melie-san este avertizat\ c\ nu trebuie s\`n]eleag\ japoneza, c\ a fost special anga-jat\ pentru ca s\ nu `n]eleag\ japoneza. „Ga-fele“ sale deriv\ `ntotdeauna dintr-un con-flict cultural ̀ ntre obiceiurile occidentale [i ori-entale, conflict care constituie [i tema cen-tral\ a c\r]ii.
Amélie Nothomb, Uimire [i cutremur,traducere din limba francez\ de Drago[
Bobu, prefa]\ de Alexandru C\linescu,
colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de
autor «Amélie Nothomb»“, Editura
Polirom, 192 de pagini, 16.90 RON
SEMNAL
Un mire f\r\ c\p\t`i(cap. XXX)
– Ailalt\ grup\ nu e Beta,
chiar dac\ Alpha-i cea dint`i
din grupele din care `i
compus plutonu NATO. Bravo
`i spune \steia.
– Ei, bravo,
c\ am f\cut [i eu ceva
armat\.
– {tie careva
care `s grupele, `n NATO,
ale plutonului?
– Ei, bat-o
s-o bat\ de armat\, don
maior, scuza]i-m\, pardon,
da [tie, v\ spui eu, [i calfa
c\ nici o grup\ nu e Alpha,
c\ prima-i Beta [i mai e
una ce-ncepe tot cu B.
– P\i, Bravo, cum zisei.
– Ce mama
m\-sii?... Mai e este una, Gama.
– Gama `s ni[te raze.
– A[,
mai bine-ai face, domle, pa[i
[i ne-ai l\sa `n pace trupa,
c\ nu [tiu nici dac\-]i ai grupa
sangvin\-n buletin.
– O am.
– Te cred, da nu-mi mai bate-n geam!
Un roman european despre [vabii b\n\]eni
M\rturisesc c\ am `nceput lectura romanuluilui Richard Wagner, Catrafuse (trad. MichaelAstner, Polirom, Ia[i, 2006), ap\sat deserioase aprehensiuni. Vocea naratoruluiWerner Zillich, [vab b\n\]ean emigrat `n anii’70, care ne `nso]e[te de la prima pagin\, nueste deloc liric\; ea apar]ine unui b\rbat devreo 50 de ani, acrit de via]\, care nu se maipoate lega afectiv de aproape nimic dinpropriul trecut. La moartea tat\lui s\u, eroul,aflat `ntr-o vizit\ de c`teva zile `n România,rememoreaz\ via]a acestuia [i pe a rudelorsale pe care [i le mai poate aminti.
Avem `n fa]\ o istorie (una segmentat\ dup\regulile nara]iunii contrapunctice) a r\t\ci-rilor [vabilor b\n\]eni `n secolul XX, tre-c`nd prin experien]a iradierii nazismului din-spre Germania anilor ’30, suferind `n anii ’40din cauza culpelor `nchipuite pe care Româ-nia comunist\ le arunc\ asupra lor, depor-t`ndu-i fie `n B\r\gan, fie de-a dreptul `n Si-beria, l\s`ndu-i apoi s\ se `ntoarc\ `n satelelor b\n\]ene, de unde, f\r\ p\m`nt, depose-da]i de me[te[ugurile lor tradi]ionale, su-pu[i unei politici clar discriminatorii, a-ce[tia `ncep s\ emigreze `n Germania, de-a-cum o ]ar\ str\in\. Aceast\ istorie este spu-s\, `n romanul Catrafuse, de c\tre un om
care nu ader\ entuziast la valorile (c`te mais`nt ele?) acestei comunit\]i sf\r`mate, dec\tre un ins aflat `n deriv\, pentru care isto-ria nu e dec`t dovada des\v`r[itei lipse de sensa existen]ei.
Relatarea lui Werner Zillich `ncepe dup\`nmorm`ntarea tat\lui s\u, dar nu e un „kad-dish“ spiritualist, care nu s-ar potrivi delocopticii ironice, dizolvante a naratorului. Multmai terestru, acesta precizeaz\: „~n fond, evorba de nostalgie, draga de ea. Mirosul c`r-natului afumat [i gustul gemului de caise,ele trebuie s\ aduc\ aminte de lumea disp\-rut\ a copil\riei de care nimic din Germanianu-]i aminte[te“. Pl`ngerile mamei sale b\-tr`ne, r\mase f\r\ so], `l agaseaz\, rememo-rarea istoriei sale de familie `i st`rne[tescurte inflam\ri pentru spectacolul mes-chin\riei burgheze („M\n`nc doar ceea ce aug\tit m`inile mele, obi[nuia s\-i spun\ buni-cul bunicii. O spunea mereu `n prezen]a al-tor oameni. Preferabil cu ocazia s\rb\tori-lor de familie. C`nd `ncercai s\ te pui `ntr-olumin\ c`t mai favorabil\ [i totodat\ le-omai [i spuneai de la obraz celorlal]i“), pro-pria via]\ i se pare f\r\ sens, descompus\ deexperien]a emigr\rii `n Germania [i apoi adivor]ului, de munca f\r\ orizont `ntr-o fir-m\ de construc]ii falimentar\ [i de un adul-ter potolit cu o coleg\ de serviciu.
Istoria relatat\ `n romanul Catrafuse esteuna domestic\. Richard Wagner pare s\ ne-glijeze poten]ialul simbolic al istoriei [vabi-lor b\n\]eni, consemn`nd simple `nt`mpl\ride familie pe un ton voit demistificator, an-tiliric. Perspectiva dubl\, dinspre prezentulpost--comunist spre trecutul genera]iei b\-tr`ne, ca [i dinspre str\in\tatea maghiar-au-striaco-german\ spre lumea româneasc\, con-tribuie de asemenea la „europenizarea“ te-mei, la scoaterea ei de sub un p\gubos obo-roc etnocentrist. Inteligen]a romanului s\uconst\ `n `ndelunga am`nare a b\nuitului pro-fil epopeic pe care cartea [i-l prefigureaz\`n timp. ~ns\, la momentul oportun, profilulacesta r\zbate, f\r\ fervori poetizante, `nfraze scurte, exacte, severe: „Merg de-a lun-gul r`ului. De aici au plecat cor\biile spreUngaria. Atunci, cu dou\ sute cincizeci deani `n urm\. Pe Dun\re `n jos. [...] Azi tre-buie s\ spunem: a fost `nceputul nelini[tii.~nceputul a ceea ce `n continuare ne agit\.Pe fiecare dintre noi. Alerg\m unul dup\cel\lalt aiurea prin lume. De parc-ar trebuitot timpul s\ ne evit\m, av`nd `n acela[i timpstabilit\ o `nt`lnire. S`ntem emigran]i pevia]\“. Un roman care, scris cu inteligen]\,f\r\ prea mult me[te[ug, reu[e[te s\ mar-cheze tonul just al unei teme necesare, preaadesea tratat\ dup\ ureche.
Doris MIRONESCU
LECTURI ~NTRERUPTE
Declar\ Ilinca Dumitrescu,directorul Muzeului „GeorgeEnescu“ din Bucure[ti
Interviu realizat de Emilia Chiscop
Cum s-a ajuns la acest conflict cu Uni-unea Compozitorilor?
S-a ajuns chiar de la `nceput, ca s\ spuna[a. Pentru c\ din 1991, c`nd s-a `ncheiatacel contract `ntre Ministerul Culturii de a-tunci [i UCMR – `n lipsa unui director alMuzeului Na]ional „George Enescu“, care`nc\ nu era redeschis dup\ evenimentele din1989 –, acesta punea foarte multe semne de`ntrebare. Era un contract de `nchiriere pe30 de ani, f\r\ nici un ban, cu spa]iile foar-te ciudat `mp\r]ite, adic\ 90% din spa]ii re-veneau UCMR, `n timp ce muzeul, proprie-tarul Palatului Cantacuzino, prin actul foar-te clar de dona]ie f\cut de doamna MarucaCantacuzino, so]ia lui George Enescu, nuavea dec`t 10%.
Eu am fost numit\ director al Muzeului„Enescu“ `n 1994 [i `n to]i ace[ti 12 ani amdus o lupt\ surd\, de multe ori diplomatic\,de una singur\, `ncerc`nd cu toate mijloace-le, cu mult\ bun\voin]\, pentru c\ s`ntem cuto]ii `n lumea muzical\… Eu s`nt fata com-pozitorului Ion Dumitrescu, care a fost timpde 25 de ani pre[edintele Uniunii Compozi-torilor [i o personalitate recunoscut\, [i amzis totdeauna c\ trebuie s\ fie o atmosfer\bun\, pl\cut\ `n acest Palat, s\ slujesc mu-zica româneasc\ a[a cum am `nv\]at de latat\l meu. Dar administra]ia e administra]ie[i regulile s`nt reguli. La un moment dat, nus-a mai putut, cu toat\ diploma]ia. Am a-juns la situa]ii absurde, noi neput`nd s\ fa-cem, de exemplu, intabularea sau nemaia-v`nd acces la intrarea prin spatele Palatului,care a fost `nchis\ pentru a se face un resta-urant cu teras\, ce func]ioneaz\ `ntr-o cl\-dire a Palatului. Dup\ cum se [tie, Muzeul„Enescu“ are, pe l`ng\ Palatul Cantacuzino,`nc\ dou\ cl\diri din Parcul Palatului, una `n
care e Casa Memorial\ „George Enescu“ [icealalt\ – luat\ tot cu japca de UniuneaCompozitorilor [i sub`nchiriat\ unui restau-rant. S`nt absurdit\]i cu care noi ne-am„obi[nuit“, dar care nu mai pot fi tolerate.
Cum de a r\bufnit conflictul tocmaiacum?
Momentul a venit `n aceast\ prim\var\, pe1 aprilie, c`nd am fost atacat\ cu brutalitatede actualul ministru al Culturii.
~n ce mod?
Patru ani, noi am func]ionat ca institu]iedescentralizat\, sub tutela Prim\riei [i Con-siliului General al municipiului Bucure[ti.A fost acel val de descentraliz\ri pe care noinu l-am `n]eles poate la `nceput, dar pot s\v\ spun c\ a fost o perioad\ foarte bun\ `nactivitatea muzeului, nu s-a amestecat ni-meni `n proiectele noastre, am fost tutela]idin punct de vedere financiar foarte bine. ~nmomentul `n care domnul Adrian Iorgulescu,fost pre[edinte al UCMR, a devenit minis-tru al Culturii, primul s\u g`nd a fost de areaduce Muzeul „Enescu“ sub autoritateaministerului. Multora li s-a p\rut ciudatacest lucru, re]in c\ [i domnul Markó Bélaatr\gea aten]ia `n pres\ asupra acestei m\suriciudate. Eu nu am putut riposta imediat, ̀ ntru-c`t `n actul de dona]ie exist\ o clauz\ – cumera `n anii ’50-’60, c`nd nu puteai dona oproprietate celui c\ruia doreai, trebuia s\ odonezi `nt`i statului – prin care doamnaCantacuzino cerea astfel s\ se realizeze a-ceast\ dona]ie sub tutela Comitetului de Statpentru Cultur\ [i Art\, fostul Minister alCulturii. Dar dona]ia e f\cut\ clar pentru ase organiza un muzeu `n memoria so]ului ei,muzeu care s\ nu fie niciodat\ deranjat denimeni [i nimic `n menirea sa. Dona]ia ef\cut\ la Baar, `n Elve]ia, motiv pentru careactele nu au putut s\ dispar\, iar noi s`ntembine plasa]i `n legalitate. Dar din cauzaclauzei amintite, anul trecut nu am putut s\spun c\ nu e legal\ revenirea noastr\ la mi-nister [i nici nu mi-am dat seama de masca-
rada ce se va petrece `n prim\vara acestuian, am crezut c\ totul va fi corect [i transpa-rent. {i iat\ c\, la 1 aprilie 2006, printr-ohot\r`re, am fost readu[i oficial la MCC.Imediat a pornit o urgie `mpotriva noastr\.A fost trimis la Muzeu un control pe care eul-am considerat la `nceput absolut normal.
Ulterior l-a]i considerat `ns\ `ndreptat`mpotriva dvs.
Exact, parc\ m\ vedeam `n povestirile ta-t\lui meu, `n anii ’50. Cei ce controlau, `n-registrau [i filmau pe ascuns colegi din mu-zeu, s-au luat note informative, dela]iuni aleunor oameni de la paz\... S-a `ncercat printehnici de manipulare, dezinformare, pe carele cunoa[tem cu to]ii, crearea unei atmosferede dezbinare care nu a fost niciodat\ `n in-stitu]ia noastr\.
Crede]i c\ ministrul Iorgulescuurm\re[te `ndep\rtarea dvs. de la con-ducerea muzeului?
Bine`n]eles. Dar controlul MCC nu a pututg\si nimic spectaculos, iar noi am ie[it cufruntea sus. Singurele lucruri ce mi s-au im-putat au fost legate de muzeu, c\ este preamic (!) [i c\ e `nvechit, cu foi `nvechite, lu-cru hilar: av`nd `n vedere c\ avem aici ma-nuscrisele lui Enescu [i copii de pe fotogra-fii, cum ar putea fi altfel? Mi s-a c\utat nod`n papur\ pentru a fi `ndep\rtat\ pentru c\,v\ repet, am ]inut piept acestor atacuri dinpartea UCMR, care a sub`nchiriat aproapetot Palatul. Exist\ acel restaurant, s`nt `n-chiriate etajele I [i II, unde noi nici nu pu-tem intra, nici nu [tim ce firme s`nt. Iaracum am aflat c\ `n subsolul Palatului Marese face un bar sau un bistro.
~n acela[i timp, a]i putea fi [i dvs. sus-pectat\ c\ a]i avea anumite interese,c\ a]i urm\ri s\ v\ p\stra]i func]ia laMuzeul „Enescu“, pe care o de]ine]i de12 ani…
Eu nu ]in la func]ia mea, ci la ceea ce amrealizat `n acest Palat. Eu am redeschis, `n
„Mi s-a c\utat nod `n papur\pentru a fi `ndep\rtat\“
Ilinca Dumitrescu [i Adrian Iorgulescu s-au aflat fa]\ `n fa]\ pe parcursul conferin]ei de pres\ av`nd ca tem\ [i scandalul legatde Muzeul „George Enescu“, recent trecut `n patrimoniul Ministerului Culturii [i Cultelor
Adrian Iorgulescu c\tre Ilinca Dumitrescu:
„V\ doresc mult\ s\n\tate!“R. Chiru]\„V\ doresc mult\ s\n\tate, doamn\, [i v\ a[tept\m la interviu,c\ aici v\d c\ a]i putut veni“, i s-a adresat Adrian Iorgulescudirectoarei Muzeului „Enescu“. Ministrul a men]ionat c\, „laproba scris\“ a concursului de evaluare, Ilinca Dumitrescu aprimit doar nota 4,75, cu mult sub limita minim\ de admitere, careeste media 8.
~n paralel, MCC a negat c\ verific\rile realizate la Muzeul„George Enescu“ imediat ce acesta a reintrat `n subordinea mi-nisterului au vizat-o `n special pe directoare. „Controlul a fostunul administrativ, dispus la preluarea muzeului `n vederea con-figur\rii situa]iei actuale a acestuia, precum [i a stabilirii unuiplan de m\suri prin a c\ror aplicare s\ se determine o `mbu-n\t\]ire a activit\]ii.“ Ministerul afirm\ c\ respectivul controla scos la iveal\ „serioase nereguli: func]ionarea nestatutar\ aConsiliului de Administra]ie [i {tiin]ific, nerespectarea proce-durilor legale privind achizi]iile publice [i, `n general, o proast\administrare a patrimoniului cultural mobil de]inut de muzeu.La acestea se adaug\ managementul defectuos care a atras dup\sine [i sc\derea num\rului de vizitatori ai muzeului cu 25% `n2006 fa]\ de anul precedent“.
Adrian Iorgulescu a sus]inut c\ UCMR are dreptul s\ folo-seasc\ spa]iile pe care le ocup\ acum `n Palatul Cantacuzino,mai ales c\ `n acest sens exist\ un contract `ntre UCMR [i„Ministerul Culturii din 1990, semnat de Andrei Ple[u, princare i s-a dat, pentru 30 de ani, uzufructul acestei enorme in-vesti]ii pe care a f\cut-o `n reabilitarea palatului, de peste120.000 de dolari, o sum\ foarte mare la acea vreme. To]i ba-nii compozitorilor s-au dus inclusiv `n refacerea Muzeului«George Enescu». Pe de alt\ parte, Uniunea nu are surse de ve-nit bugetare, este o uniune profesional\, asociativ\ [i are drep-tul s\ foloseasc\ spa]iile a[a cum vrea“, a declarat ministrul.Mai mult, acesta a precizat c\ `mp\r]irea spa]iilor `ntre UCMR[i Muzeul „George Enescu“ s-a f\cut `nc\ din 1957, printr-unact de `nchiriere. „~n 1990, c`nd s-a f\cut noul protocol, Uni-unea a cedat spa]ii c\tre muzeu, [i nu invers“, a precizat AdrianIorgulescu.
Ministrul a afirmat c\ „abia acum, c`nd muzeul a revenit dela Prim\ria Bucure[ti la MCC, se intr\ `n legalitate privind Pa-latul Cantacuzino. P`n\ acum, familia Cantacuzino ar fi pututs\ ne atace `n justi]ie [i s\ pierdem muzeul, pentru c\ `n actul
de dona]ie al doamnei MarucaCantacuzino se precizeaz\ c\dona]ia s-a f\cut c\tre Minis-terul Culturii. Repunem a-
cum acest palat `n legalitate“.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 20068
actualitate ordinea de zi
Ministrul Adrian Iorgulescu a tratat-o cu duritatepe Ilinca Dumitrescu, prezent\ la conferin]a depres\ de mar]i, 20 iunie, ce a adus `n discu]ie,printre altele, [i conflictul declan[at `ntredirectorul Muzeului „George Enescu“, UniuneaCompozitorilor [i Muzicologilor din România(UCMR) [i Ministerul Culturii [i Cultelor (MCC)privind modul de `mp\r]ire a PalatuluiCantacuzino. Ministrul i-a atras aten]ia Ilinc\iDumitrescu c\ a invocat c\ este bolnav\ pentrua lipsi de la sus]inerea interviului de evaluare aproiectului s\u managerial, `n schimb aparenestingherit\ `n public, fapt considerat dereprezentan]ii MCC „un act de rea-credin]\“.
Muzeul „Enescu“, prins la mijloc `ntr-un scandal la nivel `nalt
mai 1995, la un an de la numirea mea, ex-pozi]ia ce a fost `nchis\ ani de zile. A fost olupt\ cu av`nt artistic, un fel de romantism.Apoi, am avut ideea de a organiza aici o sta-giune de evenimente culturale muzicale,foarte potrivit\ `n acest Palat splendid, oconstruc]ie luxoas\, de elit\ a Bucure[tiului,care are `n mijloc o sal\ foarte frumoas\, cupicturi de G.D. Mirea [i Costin Petrescu.Deci am reu[it s\ deschid Palatul pentru pu-blic, cum se f\cea la `nceputul secolului tre-cut, cu tradi]ionalele serate. Dar salariul pri-mit de mine aici e modic fa]\ de salariile al-tor colegi directori [i arti[ti.
Mul]i colegi m-au `ntrebat de ce-mipierd timpul `n muzeografie, c`nd a[ puteas\ c`nt, iar eu le-am r\spuns c\ acest muzeue ca un copil al meu, c\ruia i se face o ne-dreptate foarte mare. Sigur, se poate pune `n-trebarea ce ar face Muzeul „Enescu“ cu toa-te aceste spa]ii, acum de]inute de UCMR?Ei bine, `n primul r`nd, a[ deschide parte-rul, care e o splendoare – acolo e bibliotecaNababului Cantacuzino, sufrageria, cele-brul vitraliu cu p\uni, Aula –, [i ar fi un felde muzeu dedicat lui Enescu, dar [i Canta-cuzinilor, care au ctitorit aceast\ cas\. Drep-tatea e dreptate, proprietarul trebuie s\ aib\dreptul la proprietatea sa [i apoi decide ceva face cu ea.
Totu[i, nu `n]eleg de ce aceast\
situa]ie a explodat acum, `n timpul lui
Adrian Iorgulescu, de[i situa]ia Muzeu-
lui „Enescu“ e astfel de 15 ani de zile.
{tiu c\ se dore[te o reorganizare a `ntregu-lui Palat, `ns\ nu am detalii. Exist\ ni[tefonduri europene, 12 milioane de euro, efoarte bine c\ s`nt, `ns\ dorim s\ [tim [i noipentru ce. Eu am cerut s\ fie renovat\ CasaMemorial\ „Enescu“, de exemplu…
Dar ave]i informa]ii c\ s-ar urm\ri in-
vestirea acestor fonduri `n scopuri mai
pu]in legitime?
Nu pot s\ m\ pronun], e de datoria condu-cerii ministerului s\ explice. C`nd vorbescde Ministerul Culturii, nu m\ refer la o`ntreag\ institu]ie, unde s`nt [i oameni cum-secade, valoro[i. Acela[i lucru `l spun [i de-spre UCMR, unde 99% s`nt oameni admi-rabili. E vorba despre conducerea acestorinstitu]ii.
Spunea]i `ns\ mai devreme c\ ave]i in-
forma]ii despre o posibil\ reorganizare
a Palatului. Ce s-ar urm\ri mai exact?
Probabil, scoaterea muzeului din spa]iile ac-tuale – de[i dona]ia e foarte clar\ [i nu v\dcum s-ar putea face acest lucru. Dar vede]i,
`ntotdeauna Muzeul „Enescu“ a deranjatUniunea Compozitorilor.
De ce?
Pentru c\ nu am fost un om docil [i, `n mo-mentul c`nd v\d o nedreptate, nu pot asistapasiv la ea. Am fost `n multe jurii muzicale[i `ntotdeauna mi-am spus p\rerea.
Adic\ sugera]i faptul c\ a]i deranjat
astfel anumite persoane din UCMR?
P\i, `ntotdeauna, dac\ nu e[ti docil, po]i s\deranjezi. Iar aici sigur am deranjat. {i peactualul pre[edinte al Uniunii Compozitori-lor, domnul Octavian Laz\r Cozma. Nu [tiudac\ `n]elege]i exact la ce m\ refer, s`nte]iun om t`n\r. Vede]i, uniunile de crea]ie auavut un rol foarte important `n anii comu-ni[ti, de pav\z\ `ntre arti[ti [i puterea deatunci, rolul era benefic.
Ei, acum ace[ti oameni mai `n v`rst\,printre care se reg\se[te [i domnul OctavianLaz\r Cozma, dar [i al]i oameni foarte ono-rabili, au senza]ia c\ Uniunea Compozitorilor`[i p\streaz\ acest rol [i c\ trebuie s\ `l p\s-treze pe vecie. V\ dau un exemplu. Exist\aceste comisii de Muzic\ simfonic\, Muzi-cologie, Fanfar\ etc., `n care se judec\ lu-cr\rile celorlal]i colegi. E ca [i cum a[ venieu s\ c`nt la pian, o comisie m-ar judeca [iar decide dac\ s\ apar sau nu pe scena Ate-neului. A[a ceva nic\ieri `n lume nu se maipetrece. Cine are succes are succes! Ju-dec\torul este publicul.
Exist\ o inadaptare a Uniunii la reguli-le pie]ei libere a valorilor,concuren]ei…
Da, e absurd. E ca [i cum dvs., ca jurna-list\, nu a]i putea scrie sau lua acest inter-viu dec`t dac\ a]i fi `n prealabil supervizat\de o comisie de oameni mai `n v`rst\. UCMRa r\mas cu aceast\ mentalitate de st\p`nipeste lumea muzical\. Dar nu se mai poate.Eu m-am luptat cu diploma]ie, nu `mi placscandalurile, dar nici nu pot accepta lucru-rile incorecte. Iar conflictul actual are dou\componente. Una cu Palatul Cantacuzino [ia doua e nedreptatea fa]\ de mine. Am v\zutun r\spuns hilar al domnului ministru Ior-gulescu, care mi-a fost coleg `n Liceul deMuzic\, c\ nu am fost `n stare s\ `mi fac unproiect de management, c\ am luat o not\a[a de mic\ `nc`t, chiar dac\ a[ primi la in-terviu nota 15, tot nu a[ putea r\m`ne direc-tor.
~n momentul de fa]\ s`nte]i `nc\ direc-tor…
Da, pentru c\ nu m-am prezentat la inter-viu. {i chiar v\ rog, dac\ se poate, s\ face]ipublic c\ eu doresc s\-mi sus]in proiectulprintr-un interviu deschis publicului [i pre-sei: s\ vin\ jurnali[ti, muzicieni, cine do-re[te, iar eu s\-mi prezint proiectele. ~n mo-mentul `n care s-a creat aceast\ situa]ie in-corect\, nu m\ tem. Am dat zeci de exame-ne `n via]a mea, pe care le-am luat cu notamaxim\. Dar m\ tem de m\g\rii, incorecti-tudini [i m`r[\vii.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 9 dosar
ordinea de zi actualitate
Sala Palatului, ref\cut\pentru Festivalul„George Enescu“Viitorul director artistic al Festivalului [i ConcursuluiInterna]ional „George Enescu“ din 2007 [i 2009 va fi totIoan Holender, directorul Operei de Stat din Viena.
R. Chiru]\„Una dintre cererile mele exprese pentru a accepta s\ m\ocup din nou de acest eveniment a fost s\ mi se garantezec\ tot eu `l voi conduce [i peste dou\ edi]ii. E o continuitatefireasc\, practicat\ `n Occident, care asigur\ o bun\ desf\-[urare a festivalului“, a sus]inut Ioan Holender. Anul trecut,acesta anun]a c\ nu mai dore[te s\ conduc\ manifestarea,nemul]umit de condi]iile `n care s-a desf\[urat p`n\ atunci.Ioan Holender a precizat c\ cea de-a doua cerin]\ a privitrefacerea acusticii S\lii Palatului. Fapt ce va fi de asemenea`ndeplinit, conform declara]iilor ministrului Adrian Iorgulescu.„Sala Palatului urmeaz\ s\ fie trecut\, printr-o hot\r`re deguvern, din administrarea RAPPS `n cea a MCC. Am avut o`nt`lnire cu arhitec]i, cu primarul sectorului 1 [i acusticienipentru a propune remodelarea s\lii, pentru a-i asigura o a-custic\ performant\“, a precizat ministrul, care a ad\ugat c\vor fi adu[i cei mai buni acusticieni din Europa. „Pe bazacalculelor f\cute, am stabilit c\ sala respectiv\ va putea s\ajung\ la parametrii unei s\li de concerte din Occident. Amprimit din partea Guvernului dou\ milioane de euro pentrureabilitare. Este vorba despre aducerea mai `n fa]\ a sce-nei, pentru a apropia orchestra de public, de un sistem de`ngustare a s\lii [i de panotare `n spate ca s\ nu mai fug\sunetul, refacerea plafonului cu fibr\ de sticl\. ~n plus, se vaface un perete desp\r]itor glisant `ntre etaj [i parter“, a ex-plicat Adrian Iorgulescu. Acesta a spus c\ sala va avea 2.600de locuri, cu peretele desp\r]itor activ, [i peste 4.000 de lo-curi cu peretele retras.
Pe de alt\ parte, Adrian Iorgulescu a men]ionat c\ a fostcreat\ o nou\ structur\ a festivalului, un comitet format din[apte persoane, „muzicieni, dirijori, cronicari, oameni cu ex-perien]\ `n domeniu“, care se vor ocupa de zona artistic\, [io structur\ format\ tot din [apte membri care se va ocupade aspectele de natur\ pur administrativ\, condus\ de unsecretar de stat. „~ntre cele dou\ structuri urmeaz\ s\ seplaseze suveran directorul Ioan Holender“, a ad\ugat minis-trul. Acesta a precizat c\ tot Artexim se va ocupa [i „de toa-te aspectele de natur\ impresarial\ necesare la organizareaoric\rui festival“.
Ioan Holender a declarat c\ dore[te ca festivalul de anulviitor s\ se axeze pe crea]ia contemporan\, „din timpurilenoastre“, [i pe promovarea unor compozitori str\ini [imuzicieni români cunoscu]i peste hotare, dar necunoscu]i`n România. De asemenea, acesta a ad\ugat c\ festivalulse va desf\[ura [i `n ]ar\, dar spre deosebire de aniitrecu]i [i la Sibiu [i Bra[ov.
Cum vede]i rezolvarea pro-blemei?
~n primul r`nd, terminarea aces-tei mascarade cu contractul de
management [i cu interviul prin-tr-o prob\ public\ – am f\cut `nacest sens o contesta]ie care mi-afost respins\ de domnul Iorgu-lescu, dar voi mai face. C`t pri-ve[te a doua parte a problemei,e mult mai ad`nc\ [i probabil seva rezolva `n justi]ie.
Ve]i ac]iona `n instan]\ Mi-nisterul Culturii?
Da, `ns\ depinde ce atitudine valua MCC.
Ve]i ac]iona `n instan]\ MCCsau UCMR?
Domnul Iorgulescu e [i ministru[i a fost [i pre[edinte al Uniunii,deci leg\tura e at`t de str`ns\ c\nu mai po]i delimita aceste insti-tu]ii. Dac\ acestea vor reveni lao atitudine transparent\, conflic-tul se va dezamorsa.
Dar ce `nseamn\ concret osolu]ie convenabil\ pentrudvs.?
~n primul r`nd, acceptarea reali-t\]ii c\ Muzeul „Enescu“ e pro-prietarul Palatului Cantacuzino.
S\ se anuleze contractul din1991?
Fire[te – [i s\ se respecte actulde dona]ie. Doresc o rediscutarea contractului cu UCMR, ce s-a`ncheiat `n 1991 f\r\ prezen]aunui director al Muzeului „E-nescu“, pentru c\ acesta nici nuexista. Un am\nunt pe care nul-am men]ionat `n acest contextse refer\ la prezen]a nepoateidoamnei Maruca Cantacuzino,doamna Maria Ioana Cantacuzi-no, adic\ scriitoarea Oana Or-lea, care tr\ie[te la Paris [i areun cuv`nt de spus. Mo[tenitorii
au dreptul s\ intervin\ dac\ ac-tul de dona]ie nu e respectat. Eunu doresc ca Uniunea s\ dispar\de acolo [i s\ nu mai aib\ locunde s\ ]in\ o [edin]\. Cum a[fi dorit ca `n Palat s\ aib\ loc [iOrganiza]ia Interpre]ilor Muzi-cali, care nu are nici un spa]iu.Dac\ a[ r\m`ne director [i si-tua]ia ar fi clarificat\, ar existao complet alt\ `mp\r]ire a Pala-tului, la modul legal, astfel `nc`t[i aceste uniuni s\ aib\ sediilelor. Dar, ca `n toat\ lumea de-mocratic\, o organiza]ie non-gu-vernamental\ ar avea 3-4-5 `n-c\peri, nu un Palat `ntreg! UnPalat care e pe lista monumente-lor istorice trebuie deschis pu-blicului, nu s\ stea trei func]io-nari `ntr-un etaj `ntreg! Sigur,problemele s`nt de durat\, tre-buie discutate `n complexitatealor, dar dreptatea e dreptate.
Monica Purc\rea, masterand\Antropologie – SNSPA~ntr-un mediu cultural [i mai alesetnic destul de diversificat precum celdin România, explozia manelei `m-preun\ cu imaginile afi[ate, [abloa-nele [i experien]ele pe care le im-plic\ au afectat aproape `ntreaga sce-n\ social\. {tim cu to]ii c\ unul din-tre pattern-urile valorizate excesivde maneli[ti este cel al femeii. Fe-meia este, probabil, o prezen]\ sem-nificativ\ `n manele [i mai ales `nperform\rile televizate ale acestora,unde apare ca dansatoare, model [i,c`teodat\, ca interpret\. Iar cum lu-mea manelei este dominat\ `n mareparte de b\rba]i, m\ `ntreb ce lococup\ femeia `n imaginarul mane-list? La o simpl\ analiz\, se pot i-dentifica dou\ modele de reprezen-tare a acesteia: femeia v\zut\ ca o-biect al pl\cerii (femeia depravat\,t`rfa, femeia dorit\ exclusiv `n ve-derea actului sexual) [i femeia dincadrul familiei (`n rolul so]iei iubi-toare – c`teodat\ tr\d\toare – sau almamei divinizate).
Bag\ mare din popou, le-a apucatnebunia“ (Florin Pe[te – Fetele
din România)
~n cea mai mare parte, imaginea fe-meii care apare `n textul maneleloreste unidimensional\, reduc`ndu-se,
`n cazul clipurilor TV, la elementuldecorativ – dansatoarea lasciv\ careserve[te drept obiect al satisfaceriidorin]ei sexuale masculine [i al sta-tutului social dat de num\rul femei-lor „avute“.
Ca produs cultural `n care b\rba-tul are rolul principal, maneaua re-flect\ felul `n care genul [i statusulcontinu\ s\ constr`ng\ [i s\ limitezeclasa femeii maneliste. Maneaua a-bordeaz\ imagini ce reflect\ con-textul social `n care tr\iesc acestea[i reproduce imaginile controlate aleacestora. ~nregistr\rile video, ca [itextele manelei pot diviniza trupulfemeii sau pot construi diferite ste-reotipuri ale dec\derii acestuia. Pre-zen]a sponsorului masculin `n cli-puri [i focusarea textelor, clipurilorpe teme ce ]in de consuma]ia evi-dent\ [i romantism pun `n eviden]\tipurile de constr`ngere social\ pecare le `nfrunt\ femeia ca protago-nist al manelei. Primul mod princare constr`ngerea social\ iese la i-veal\ este prin accentuarea corpului,[i nu a personalit\]ii. ~n ceea ce pri-ve[te atrac]ia fizic\, manelista nu`ndepline[te neap\rat cerin]ele rigideale modelului actual de frumuse]e, cieste cu preponderen]\ femeia volup-toas\. Dansatoarele care `nso]esc in-terpre]ii de manele s`nt femei tine-re, sumar `mbr\cate, ale c\ror p\r]idin trup – s`nii, buricul [i fesele –s`nt puternic scoase ̀ n eviden]\. }inu-ta sumar\ a acestora nu poate s\ nesugereze dec`t o anume disponibili-tate concupiscent\. Imaginea mane-listei are pronun]ate caracteristici destereotip: lipsa de varietate a trupu-
De asemenea, femeile `ns\rcina-te [i mamele, ca [i femeile peste 30de ani nu apar `n clipuri, `nt\rindideea c\ doar femeile identificateca disponibile sexual s`nt dorite [iacceptate. ~n ceea ce prive[te textele,femeia `n ipostaz\ de mam\ are c`-teva ocuren]e, `ns\ [i aici ea este fo-losit\ `n scopul ob]inerii de compa-siune din partea poli]iei care ur-meaz\ s\-l aresteze pe fiul vinovat.
„Sta]i masca]ilor, nu v\ alarma]i,Nu vreau pe mama mea
s\ o speria]i,L\sa]i-m\ un pic s\ `i s\rut m`na,
Unde voi m\ duce]i `mi va fidor de ea.“ (Liviu Gu]\ – Uite,
mam\, vin masca]ii)
Imaginea femeii `n rolul nevestei o`nf\]i[eaz\ pe aceasta `ntr-o ipos-taz\ docil\ `n care ea devine ele-mentul ce perturb\ eventualele re-la]ii extraconjugale ale so]ului.
„Da, da, da, o noaptecu tine-a[ sta
Dar m-a[teapt\ nevasta…R\u m\ ceart\ nevastaNumai din cauza ta.“
(Liviu Norocel – Gagico,ascult\ bine)
Un paradis destinatexclusiv b\rba]ilor
Reprezentarea libidinal\ a manelis-tei submineaz\ puterea [i legitimi-tatea rolului ei social. Dat fiind c\func]ia ei se reduce `n primul r`nd lasex, ea nu este luat\ `n serios. ~n lu-mea manelei, legitimitatea apar]ine
`n exclusivitate b\rbatului. Ca re-zultat, cele c`teva interprete de ma-nele s`nt lansate [i prezentate publi-cului sub obl\duirea unor „sponsori-b\rba]i“. Se poate observa `n astfelde cazuri c\ sponsorul are `nt`ietate,preia rolul principal, ridic`ndu-se demulte ori deasupra interpretei ca im-portan]\, devenind adev\ratul star.Femeile nu s`nt considerate apte `nacest domeniu f\r\ asisten]\ dinpartea unui b\rbat, iar colaborareaapare ca un aspect important `n lan-sarea [i sus]inerea carierei manelis-telor.
Manelele propun un paradis des-tinat exclusiv b\rba]ilor. Astfel, fe-meile care fac obiectul manelelortrebuie s\ se conformeze imaginaru-lui masculin care le dore[te `n ace-la[i timp supuse [i t`rfe, dominate[i dominatoare. Construc]ia unui u-nivers manelist masculin conduce,cu preponderen]\, la asocierea cul-turii manelelor cu elementul viril.~n industria manelelor exist\ o ce-rere de trupuri, mai exact de tru-puri de femei pentru a stimula con-sumul. Femeia r\m`ne obiectul do-rin]ei sexuale, elementul ce stimu-leaz\ consumul („Tu m\ vrei pen-tru o via]\ / Eu te vreau doar p`n\diminea]\. / Tu vrei s\ r\m`n cu ti-ne, / Eu vreau doar o noapte de iu-bire“ – Adrian Minune, Doar onoapte) [i, mai rar, obiectul exal-t\rii sentimentale atunci c`nd estevorba despre so]ie sau despre ma-m\. Este greu de spus dac\ asta in-dic\ tendin]a c\tre compromis, ca-pitulare sau `mpotrivire din parteaacesteia. At`t timp c`t manelista `[iasum\ de bun\voie aceast\ pozi]iedezavantajoas\, comentariile s`nt deprisos.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 200610
dosar prob\ scris\
Partea a doua a dosarului
Hai cu maneaua!
Cum s\ purific\m România? Cum s-oreaducem la adev\ratele valori tradi]ionale?Cum eradic\m prostia? ~ntreb\ri care sun\cunoscut, dar ne vine greu s\ ne amintim deunde. Cu arme de genul virusului antimanele,cu stenciluri care instig\ la violen]\ („Moartemanelelor“, po]i citi pe zidurile Bucure[tilor, `ntimp ce, `n Timi[oara, Eminescu strig\ de peafi[e: „Ne-am s\turat de voi!“), cu rezerva]iiculturale [i festivaluri antimanele, cu proiectede proiecte de lege [i, mai nou, cu marketingviral.
„Români, s\ d\m Mozart la tot cartieru“ ecea mai recent\ ini]iativ\ de acest gen, pornit\de c`]iva b\ie]a[i din Timi[oara care, ultragia]ide nivelul de incultur\ al cona]ionalilor lor,[i-au propus cur\]area societ\]ii române[ti demanele prin muzic\ clasic\ ascultat\ cuvolumul la maxim. {i au dat drumul pe netunui text care se `ncheie exploziv: „Dac\ nureu[im s\-i cumin]im prin muzic\ simfonic\,s\ `ncerc\m prin `nfometare“. Un neonazismc\ldicel [i amuzant, teribilism de liceeni, amputea spune, [i am trece mai departe...
Cine scrie `nacest dosar?Cosmin Manolache,Ciprian Voicil\,Monica Purc\rea.
Cosmin Manolache~n rest, speran]a ne-o puneam `ncei care vizitau URSS-ul, Bul-garia, Polonia, Ungaria, RDG-ul.Se-ntorceau de multe ori [i cudiscuri, printre cele mai frecven-te fiind cele cu Modern Talking,CC Catch, Michael Jackson sauMadonna. Totu[i, recordul `l b\-teau nem]ii de la Modern Talking.Se crease o isterie alternativ\ lapu]inele spectacole pe care le a-veam `n Mizil. Era muzica dechef, de reuniune. Dar cum che-furile sau reuniunile erau [i eledestul de rare, muzica de ambi-ent a anilor ’80, mai precis a ce-lei de-a doua jum\t\]i a perioa-dei, provenea dintr-un soi deunderground. Evident, nu intr\`n discu]ie toate nuan]ele under-
ground-lui, dar contextul `n carea ap\rut muzica celor de la Azurtrimite spre c`teva puncte deconvergen]\. Nu prea se [tia deunde s`nt indivizii care c`ntau„Prin]i[orul meu“. Circulau ca-sete cu piese aiurea, p\reau `nre-gistrate oriunde, numai `ntr-unstudio profesionist nu. Unde maipui c\ nu oricine avea casetofon.Trebuia s\ fi f\cut o excursie saus\ fi lucrat afar\ ca s\ ai `n cas\a[a ceva. Apoi, ap\reau tot felulde legende. Cum c\ solistul ar fimurit ori c\ a fost arestat, lu-cruri de felul celor care fac s\creasc\ faima forma]iei.
Muzica celor de la Azur,prizat\ de ]\ranii deveni]ior\[eni
S`nt convins c\ ceea ce-mi a-mintesc, ce-am tr\it eu, este uncaz particular, unul dintre mul-tele posibile dac\ discut\m de-spre ce muzic\ se asculta `n anii’80. Cred `ns\ c\ amestecurilede tipul Cenaclul Flac\ra / Mo-dern Talking / Azur au existat
[i-n alte istorii personale. {i maicred c\ anii ’80 nu mi se par afi o perioad\ foarte fast\ pentrumuzica pop, mai precis, nu operioad\ cap de linie. ~n afarac`torva cazuri, s\ le zicem expo-nen]iale, gen Michael Jackson,Duran Duran sau Depeche Mo-de, care mai degrab\ anticipeaz\explozia de dup\ 1990, peisajulmi se pare unul care a[teapt\, ca-re preg\te[te, care experimen-teaz\. Dintr-un asemenea con-text cred c\ s-au ivit manelelenou\zeciste. Dintr-o c\utare poa-te disperat\, generat\ de o lips\acut\ de muzic\. Muzica celorde la Azur nu m\ surprinde. Eraprizat\ la greu de ]\ranii de-veni]i or\[eni. Este o muzic\ hi-brid\, ap\rut\ poate [i din ne-credibilitatea muzicii populareprezentat\ invariabil `n atmo-sfera de rezerva]ie natural\ a„Tezaurului folcloric“, ori a-dus\ `n concurs la „Floarea dingr\din\“ sau la „C`ntarea Româ-niei“. Muzica de la Azur l\saimpresia c\ este una cu-adev\ratacceptat\ de oamenii simpli, demuncitorii doritori de emanci-
pare (exista [i o melodie, „S-a e-mancipat ]\ranu’“, plasat\ tot peintervalul ocupat de Azur).
Hip-hop-ul a luatculori locale
Au venit anii ’90. Au ap\rutmuzici de toate felurile. Muzicau[oar\ a p\lit repede, cum a a-p\rut concuren]a videoclipurilordifuzate destul de timid la `n-ceput. Au trecut modele, rap-ula prins repede la public, dar f\-r\ a injecta vigoare `n muzicaautohton\. A trebuit s\ r\zbat\hip-hop-ul, care `n cele din ur-m\ a luat culori locale. Din toat\aceast\ tatonare, c\utare de i-dentitate (muzical\), Azur-ul, Ge-neric-ul, Fra]ii Pe[te sau Nastedin Berceni au fost devansa]i denoul val, al celor care asimilaser\`nceputurile noii muzici popula-re. Muzica nun]ilor de cartier adevenit treptat muzic\ de scen\,de petreceri private, cu VIP-uri,nu glum\. O adev\rat\ cucerirea spa]iului, viguroas\, pentru c\s-a impus `nso]it\ de un mod devia]\, de o coeren]\ evident\. Oaren\ a unor galactici, prezen]imai mereu `mpreun\ pe afi[elespectacolelor, o punere laolalt\ca la Cenaclul de alt\dat\. Nudiscut fenomenul din punct devedere estetic, pentru c\ nu esteloc de subiectivit\]i. Pentru c\a[ diminua adev\rul gol-golu],faptul social total, cum le placeantropologilor s\ spun\. ~n fine,cred c\ este o impruden]\, dac\nu cumva o gre[eal\ de-a drep-tul, s\ spui c\ manelele s`nt mi-
zerie, kitsch, acultura]ie. M\carpentru c\ un fenomen real nu sejudec\ `n astfel de termeni.
Mai productive mi se par dis-cu]iile care plasez\ manelele `nzonele de disput\ ale identit\]ii.A se `n]elege aici c\ e vorba [idespre mult `ntoarsa pe toate fe-]ele identitate na]ional\. {tiu c\[i bulgarii au o muzic\ asem\-n\toare, c\ la s`rbi exist\ turbo-folk-ul. C`nd se spune: Maneauae muzica românului ori Nu-i m`n-care ca sarmaua, nici muzic\ camaneaua!; c`nd imnul Româ-niei este manelizat, melodia ori-ginal\ fiind compus\ de AntonPann, unul care printre altele a
c`ntat maneaua vremurilor lui;c`nd a ap\rut termenul la care n-a[fi `ndr\znit s\ m\ g`ndesc, ma-neaua ardeleneasc\; [i c`nd, `nsf`r[it, impresari aproximativi punla cale pentru românii din SUAun turneu al na]ionalei de fotbal`ntr-o nemaiuimitoare combina-]ie cu fantasticii manelelor, a-tunci m\ v\d nevoit s\ privesccu circumspec]ie atitudinile su-perioare, pline de dezgust, carepun eticheta [i apoi fug `ntr-unmediu aseptic, blindat cu analge-zice contra prostului-gust. M\ temc\ nu despre asta este vorba. Saunu numai despre asta.
prob\ scris\ dosarprob\ scris\ dosar
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 11 fast-food
L-am ales pe Adrian Copilul Minuneca `ntruchipare paradigmatic\a c`nt\re]ului de manele pentru c\`ntr-o ierarhie a genului ocup\ primulloc. Voi porni `n circumscriereapersonajului de la textul (auto)biograficpe care `l g\sim pe site-ul s\u,www.minune.tk. ~l redau `n `ntregime.
Ciprian Voicil\„Adrian Copilul Minune, pe numeles\u adev\rat Adrian Simionescu, estela doar 26 de ani regele ne`ncoronat almanelelor din România. O fire noncon-formist\, f\r\ figuri de mare vedet\ (deremarcat afirma]ia f\cut\ `n cadrul e-misiunii Marius Tuc\ Show, c\ lui `iplac doar femeile `nalte), c`nt\ acest gende muzic\ de mai bine de un deceniu,perioad\ ̀ n care a colaborat cu toate nu-mele mari ale genului, recunoscut fiindpentru vocea sa t`nguitoare, de o tonali-tate deosebit\. Chiar dac\ acum am `n-ceput s\ c`nt pop [i house, dragosteamea r\m`ne maneaua. ~mi amintesc c\`n primul an de [coal\ c`ntam Magdale-no, fii cuminte, e[ti fata lui Kunta Kinte.La mine baza o reprezint\ nun]ile. U-neori, eu [i Vali (Vijelie) c`nt\m la c`tetrei petreceri `ntr-o noapte. De cur`ndam fost la Marriott, acolo unde vine nu-mai lume sub]ire. Femei a c\ror coafu-r\ cost\ 500 de parai. Iar toaletele lor [iale `nso]itorilor, c`teva mii[oare. Ne-audat bac[i[ numai `n valut\. A fost mi[tode tot. Erau o groaz\ de VIP-uri. C`nds`nt mai mul]i, nu se jeneaz\ s\ joace pe
ritm de manea. Atunci c`nd e doar u-nul, vine [i-]i [opte[te la ureche s\ nu-lstrigi pe nume. Pentru ace[tia maneauae ca o amant\. O iubesc cu patim\, peascuns, `ns\ n-o scot `n lume, de ru-[ine“. ~n privin]a raporturilor cu parte-nerii, Adrian ]ine s\ precizeze: «~l iu-besc pe Costi Ioni]\ [i pe b\ie]ii de laL.A. Ne dator\m multe unii altora». Dealtfel, Adrian a devenit cunoscut publi-cului larg tocmai prin apari]ia albume-lor F\r\ concuren]\ [i Autoconcuren]\realizate al\turi de Costi, la vremea a-ceea proasp\t desp\r]it de Valahia. Dela 12 decembrie 1997, este tat\l unei fe-ti]e pe numele ei Silvia Claudia, alinta-t\ cum altfel dec`t «Prin]esa». Ceva cep\rea de neconceput s-a consemnat `ncadrul concertului sus]inut pe data de 1aprilie la Sala Palatului, unde al\turi dec`nt\rea]a de operet\ Daniela Vl\descua interpretat piesa „Caruso“. O alt\ do-vad\ a incontestabilului s\u talent este[i faptul c\ `n cur`nd vom vedea manelep`n\ [i pe MTV, evenimentul fiind pre-v\zut pentru toamna acestui an. P`n\ a-tunci `l pute]i vedea `n spectacole, cainvitat la diverse emisiuni, al\turi deCosti `n videoclipul «Of, via]a mea» saulive, bine`n]eles, dac\ ave]i 40 de mili-oane.“
Adrian, recunoscut de„elita cultural\“De ce este Adrian „regele ne`ncoronatal manelelor din România“? Din maimulte motive, ne spune textul. Pentru
c\: 1. fiind un „copil minune“, este pre-coce („la doar 26 de ani, regele ne`nco-ronat al manelelor din România“); 2.este non-conformist, lipsit de morga ine-rent\ statutului de vedet\; 3. accept\alteritatea (de[i este mic de `n\l]ime, `iplac numai femeile `nalte); 4. este per-severent („c`nt\ acest gen de muzic\«manele» de mai bine de un deceniu“);5. este recunoscut de colegii de breasl\(„a colaborat cu toate numele mari alegenului“); 6. [i-a dovedit performan]a`n performarea altor genuri muzicale(pop, jazz, house); 7. este solicitat asi-duu de consumatori („Uneori, eu [iVali [Vijelie] c`nt\m la c`te trei petreceri`ntr-o noapte“); 8. are acces `n „lumeabun\“ („De cur`nd am fost la Marriott,acolo unde vine numai lume sub]ire. E-rau o groaz\ de VIP-uri.“); 9. se bu-
cur\ de o recunoa[tere tacit\ `n r`ndulVIP-urilor; 10. `ntr-o lume dominat\ despiritul competitiv, Adrian fraternizea-z\ cu concuren]a – a devenit cunoscutprin apari]ia albumelor F\r\ concuren]\[i Autoconcuren]\); 11. este familist, unspirit conservator; 12. este recunoscutde „elita cultural\“ (a c`ntat „`n cadrulconcertului sus]inut pe data de 1 apriliela Sala Palatului, unde a interpretat pie-sa Caruso al\turi de c`nt\rea]a de ope-ret\ Daniela Vl\descu“).
Dincolo de erorile amuzante de ge-nul „O alt\ dovad\ a incontestabiluluis\u talent este [i faptul c\ `n cur`nd vomvedea manele p`n\ [i pe MTV, eveni-mentul fiind prev\zut pentru toamna a-cestui an“, textul ne d\ de g`ndit. Per-sonajul Adrian Copilul Minune este con-struit prin raportare la Cel\lalt, acestCel\lalt purt`nd diverse nume: femeile`nalte, colegii de breasl\, VIP-urile, e-lita intelectual\. El apare `n opozi]ie, darniciodat\ `n contradic]ie cu ace[tia.
Nu acela[i lucru s-ar putea spune de-spre discursul antimanelist formulat deintelectuali. G`ndirea intelectualului po-larizeaz\ adesea, intr`nd pe neb\nuite`n emisiunea lui Dan Negru, „Ciao Dar-win“, [i opera]ionaliz`nd `n aceia[i ter-meni: maneli[ti-antimaneli[ti. ~nscri-indu-se pe un traseu darwinist [i tra-t`ndu-l pe consumatorul sau pe promo-torul de manele ca pe Ne-Bunul S\lba-tic, Intelectualul `[i construie[te identi-tatea [i se purific\ proiect`nd asupra Ma-nelistului umbra din el. S`ntem, cu altecuvinte, noi (cultiva]ii, civiliza]ii, ra]io-nalii, electoratul lui Traian B\sescu) [iei (incul]ii, neciviliza]ii, ira]ionalii, e-lectoratul lui Gigi Becali). {i pentru c\Adev\rul, Binele [i Frumosul s`nt departea noastr\, trebuie s\ `i convertimgrabnic [i prin mijloace coercitive laaxiologia noastr\. Numai c\, pentru a-iaduce pe calea cea dreapt\, trebuie s\vorbim acela[i idiom cu ei. Care?
Amintiri din adolescen]\. ~n anii ’80, `n or\[elele deprovincie d\deai mai greu de muzica a[a-zis bun\.Poate c\ omul nou se conturase, crescuse [i trebuiacreat\ o muzic\ pe m\sur\. Ori poate c\ fuseser\uita]i anii ’70, considera]i de at`]ia drept perioadade maxim\ deschidere `n cei 40 de ani de regimcomunist. Cum la fel de probabil este ca ambeler\spunsuri s\ interfereze sau s\ existe altele mainuan]ate. Din anii ’80 `mi amintesc pu]inele reperemuzicale. Revista „Flac\ra“ publica reportaje de laconcertele Cenaclului. Cifre aiuritoare, lumea sec\lca `n picioare, era avid\ de spectacol, turneele
acopereau `ntreaga ]ar\ [i sperai, ba nu, erai sigurc\ vor sosi [i `n or\[elul t\u. I-am v\zut de dou\ori, prima dat\ pe stadion, apoi la casa de cultur\.Libertate cu voie de la st\p`nire. Era de ajuns, era`mb\t\tor. ~ntrebarea pe care mi-o pun acum estede ce adun\tura aia de c`nt\re]i, de super-talente?~n Occident, pe pia]a liber\ a spectacolului, b\nuiescc\ `n afara unor festivaluri consacrate, show-urileerau asigurate de un singur nume, eventual dou\,puternice. L\l\iala lui P\unescu aduna poate 30 denume, dac\ nu [i mai [i. Phoenix-ul se dusese,Sfinx-ul asemenea, for]a se dilua, era controlabil\.
Scoate românul din tine!
Lui Adrian `i plac numai femeile `nalte
Despre lumea muzicii se spun multe, iar cel maides c\, `n general, calitatea `mb\tr`ne[te odat\cu interpre]ii. Blonde Redhead este `ns\ uncontraexemplu. De la debutul din 1995, muzicatrupei a devenit din ce `n ce mai personal\ [i
mai puternic\. Un lucru special pentru forma]iacompus\ din Kazu Makino, Maki Takahashi [igemenii Simone [i Amadeo Pace este acela c\promovarea lor s-a f\cut, `n cea mai mareparte, de la un fan la altul.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 200612 arta grea
)fast-food fe]e-fe]e
Iulia BLAGA
CRONIC| DE FILM
Ioan T. Morar, premiat de„Ziarul de Ia[i“ pentru cel maibun volum de proz\ din 2005
Scriitorul Ioan T. Morar a primit pe 16 iunie Premiul Na]ionalde Proz\ al „Ziarului de Ia[i“. Romanul s\u, Lindenfeld, ap\rutla Editura Polirom, a fost desemnat de c\tre juriul format dinAlexandru C\linescu (pre[edinte), Nichita Danilov, Valeriu Gher-ghel, Emil Brumaru, Codrin Liviu Cu]itaru [i Hora]iu Decubledrept cel mai bun volum românesc de proz\ al anului 2005.De asemenea, `n spiritul tradi]iei ini]iate `n urm\ cu trei ani de„Ziarul de Ia[i“ – de a-l evoca pe jurnalistul [i scriitorul AurelLeon –, a mai fost acordat un premiu pentru cel mai bun vo-lum de debut al unui autor ie[ean. Acesta a fost ob]inut deBogdan Cre]u, cadru didactic la Facultatea de Litere din Ia[i,pentru volumul Matei Vi[niec, un optzecist atipic, ap\rut laEditura Universit\]ii „Al.I.Cuza“.
Premiul Na]ional de Proz\ a ajuns anul acesta la a III-aedi]ie. Primii c`[tig\tori ai acestuia au fost Gabriela Adame[te-anu, Ovidiu Nimigean (ex aequo) [i Mircea C\rt\rescu.
R\zvan }UPA
MUZIC|PE LITERE
Pe c`nd erau adolescen]i, fra]iiPace s-au mutat din Milano `nMontréal. Kazu venise la NewYork (de la Kyoto) ca student\ la`nceputul anilor ’90. At`t origi-nile foarte diferite ale compo-nen]ilor trupei, c`t [i drumuriledestul de `ntortocheate pe careace[tia le-au avut de parcurs sefac sim]ite `n sonoritatea spe-cial\ a muzicii lor. Debutul leeste legat de numele percu]io-nistului Steve Shelley de la So-nic Youth. Impresionat de sono-rit\]ile propuse de Blonde Red-head, acesta a devenit produc\-torul primului lor album.
Cele mai importante mo-mente pentru Blonde Redheadle reprezint\ lans\rile albumelordin 2000, Melody Of CertainDamaged Lemons, [i din 2004,Misery is a Buterfly, fiecare `nparte fiind privit ca o evolu]iedin punct de vedere muzical acelor patru. De la primul albumse putea ghici `n muzica BlondeRedhead un soi de mistic\ ur-ban\ foarte special\.
„Nefericirea e un fluture/ A-ripile ei `]i acoper\ mintea/ cufa]a ei mic\ [i ur`t\/ cu antena eilung\/ [i cu aripile ei negre curoz“, spune vocea fostei studen-te la Art\ `n piesa „Misery is abuterfly“. Interpretarea `n cheiemistic\ a muzicii lor este ceeace li se repro[eaz\ de obicei cri-ticilor muzicali americani. Nicinu era greu s\ apar\ asemeneainterpret\ri la versuri precum:„Aminte[te-]i c`nd am descoperitnefericirea/ Am privit-o, amprivit-o atent c`nd [i-a desf\cutaripile/ [i a zburat `ncet de jur`mprejur prin camer\“.
Un succes unnderrggrroounnd
Tocmai interpretarea mistic\ pecare au g\sit-o cronicarii se parec\ a f\cut ca albumul Melody OfCertain Damaged Lemons s\ trea-c\ aproape neobservat de criticiide specialitate, cu toate c\ s-auv`ndut peste 50.000 de exemplarenumai `n Statele Unite. Succesullor este `n continuare consideratunul mai degrab\ underground.
Perioadele de absen]\ din lumeamuzical\ nu s`nt pentru BlondeRedhead `ntotdeauna o chestiunede estetic\. ~n 2002, un accidentde c\l\rie al solistei Kazu i-a ]i-nut pe cei de la Blonde Redheaddeparte de scen\.
Succesul din 2000 nu i-aschimbat, dimpotriv\ –muzica lor a mizat `ncontinuare pe acela[istil de elaborare len-t\, astfel c\ au r\-mas un exemplu detrup\ care nu se pier-de odat\ cu succesulcomercial.
Pentru videoclipuriau colaborat cu ChrisHopewell, realizatorulunor filme ca The Day OfThe Subgenius, una dintrepeliculele care au explorat`nc\ din 2002 posibilit\]ileoferite de `mpletirea ani-ma]iei cu actori reali.Printre colaboratorii lorse num\r\ [i artistul vi-deo Slater Bradley, carea realizat videoclipulpentru piesa Melody.
28 august, ora 10 seara
„M`ine diminea]\ la ora 4 voi fi`mpu[cat, dac\ nu am noroc.Voi `ncerca s\ analizez starea despirit a unui om din apropiereamor]ii, mai apropiat de ea dec`tv-a]i `nchipui. ~nt`i de toate re-marc faptul c\ cei care se g`n-desc la condamna]ii la moartea[a cum m\ g`ndeam [i eu `[ifac o cu totul alt\ idee despre re-alitate. Ei `[i imagineaz\ c\ ulti-mele ore ale condamna]ilor s`ntteribile. Ei bine, nu! Omul ef\cut pentru supravie]uire [i na-tura lui se adapteaz\ la toate si-tua]iile. Ai un fel de senza]ie devid `n jurul t\u. Sim]i c\ nu maiapar]ii acestui p\m`nt. Vocea o-meneasc\, zgomotele, via]a numai au asupra ta acelea[i efecte.Impresia clar\ e c\ e[ti rupt, c\tot ce te ]inea legat de via]\ afost deta[at, toate firele de comu-nica]ie rupte; e clar c\ nu maisimt nimic. (...) Scriu [i, ca s\fiu sincer, m\ `ntreb de ce, pen-tru c\ simt c\ apar]ine]i unei altelumi, c\ nu pute]i `n]elege. M\mir de cuvinte, dar nu cunoscalt limbaj. Ar trebui s\ fie maipur, mai clar. C`t de greu e s\exprimi un g`nd cu cuvintele as-tea ale voastre..., mi se pare c\oricum nu m-a[ putea exprimaa[a cum a[ dori. (...)
Pot s\ dau oamenilor sfatulurm\tor: s\ nu v\ fie fric\ de
moarte. V\ e fric\ pentru c\ n-ocunoa[te]i, dar crede]i-m\, nu erea, n-are nimic `nfrico[\tor, o-dat\ ce v\ apropia]i de mareleprag negru ea devine primitoare[i sur`z\toare. Nu-i pl`nge]i preamult pe cei care pleac\. Voi s`n-te]i mult mai de pl`ns dec`t noi.(...) V\ spune]i: ce `ngrozitortrebuie s\ fie s\ [tii c\ vei fi `m-pu[cat `n patru ore, dar nu e a[a.
30 august, ora 2 diminea]a;m\ `mpu[c\ la ora 4.
30 august, e ora 3 [i jum\tate.~ntr-o jum\tate de or\... E amu-zant, moartea n-are absolut ni-mic `nfrico[\tor. E `ngrozitoarepentru c\ nu vre]i s-o privi]i.Dac\ v\ apropia]i de ea, e pri-mitoare, dar deloc `nfrico[\toa-re, crede]i-m\, muritorilor. Sche-letul [i coasa ca reprezent\ri alemor]ii? Niciodat\.“
Cuvintele de mai sus au fostscrise de Jean Nicoli, n\scut `n1899, membru al Rezisten]eicorsicane, decapitat pe 30 au-gust 1943 (pentru c\ a refuzat s\fie `mpu[cat pe la spate; prinurmare, un an mai t`rziu, c`nd afost re`nhumat, capul `i era pusl`ng\ picioare). Le-am luat din-tr-o carte despre care am maiscris, La vie ŕ en mourir. Let-tres des fusillés (1941-1944),publicat\ `n 2003 la editura fran-
cez\ Tallandier. Mi se pare dedeparte cea mai „frumoas\“, ceamai generoas\ scrisoare din vo-lum. Autorul s-a g`ndit la noi –curio[ii, panica]ii –, a transmisde la fa]a locului, de pe pro-pria-i piele calm\. {tia c\ odi-nioar\ se aflase [i el pe fotoliuldin spate, cel pe care ne afl\mnoi azi, [i c\ nimeni nu-l lini[ti-se atunci.
M\ feresc de cuvinte mari,dar cred c\ moartea e cel maimisterios lucru al vie]ii. O fe-meie din Belarus, am v\zut-o`ntr-un documentar, `l cheam\pe un prieten regizor s\ o filme-ze. Ea st\ `n pat, se alint\ la ca-mer\, `[i scoate peruca, are un-ghiile `ngrijite, pune peruca laloc, are privirea nostalgic-[u-gubea]\ a unei actri]e ruse. Fiulvine s\ o vad\, `[i acoper\ fa]acu m`na s\ nu-l observ\m c\pl`nge. Filmul combin\ imagini-le statice ale Oksanei (desprecare afl\m c\ are cancer [i doar40 de ani) cu imagini `n alb-ne-gru, sumbre, de la Cernob`l, [icu fragmente dintr-o carte de-spre Cernob`l. Ni se spune,printre altele, c\ albinele au fu-git din satele de pe l`ng\ Cer-nob`l `nc\ `nainte de a se produ-ce catastrofa, c\ vacile nu vro-iau nici ele s\ bea ap\ din r`u.C\ era at`ta lini[te `n livad\. Dela ce? Disp\ruser\ toate insec-tele. ~nainte de accident.
Pe urm\, iar imagini cu Ok-sana pe care ar bu[i-o pl`nsul,dar care nu pl`nge, ci prive[te lacamer\ z`mbind. Iar pe urm\regizorul spune din off c\ a do-ua zi n-a mai putut filma pentruc\ Oksana a murit [i c\ n-a apu-cat s\-i spun\ de ce vroia s-o fil-meze, ce anume vroia s\ comu-nice posterit\]ii. Iar noi st\m [ine uit\m `n continuare la Oksa-na, de parc\ ar fi o prieten\ pecare n-o s-o mai vedem mult\vreme [i ale c\rei tr\s\turi tre-buie s\ le `nv\]\m pe de rost.Care s\ fi fost lucrul pe careOksana vroia s\-l comunice?Dac\ l-a comunicat deja? Dac\tot ce a vrut s\ fac\ e s\ se co-munice singur\, z`mbind [i co-chet`nd, d`nd telefoane [i piept\-n`ndu-[i peruca, r\m`n`nd unde-va pe o caset\ video? E [i astaun fel de scrisoare. Spunea c\atunci c`nd a aflat c\ are cancera fost `ngrozit\, dar pe urm\,st`nd acas\, a `nceput s\ se g`n-deasc\ la o actri]\ care murisela 36 de ani [i la al]ii care muri-ser\, [i g`ndul c\ s-ar putea `n-t`lni cu ei a `nceput s-o console-ze.
Magnum Misteria – 2005Documentar de ViktarDashuk, 52 de minute
Gabia trage de timp.E-adev\rat `ns\ c\ [tie cums-o fac\ [i te convingeaproape total c\ timpul eformatat `n cap. C\ e unneuron care `nregistreaz\[i reac]ioneaz\ la tot ce se`nt`mpl\ `n jurul lui.Spectacolele lui Gabia s`nttran[ante [i directe cani[te petarde care-]i sar`n fa]\. Nu te prea las\ s\
C`nd, cu vreo doi ani `n urm\,am ascultat pentru prima dat\Concertul românesc al lui Li-geti, `ntr-un program difuzat peweb de Filarmonica din NewYork, comentariul prezentatoru-lui, de obicei at`t de bine infor-mat, m-a dezam\git. ~n scriereasa, Ligeti ar fi fost inspirat deBéla Bartók, al c\rui principalurma[ `n cultura muzical\ ma-ghiar\ a fost. Faptul c\ Ligeti adevenit, din perspectiva timpu-lui, personalitatea cea mai im-portant\ a acestui spa]iu cultu-ral, dup\ Bartók, este indiscuta-bil, dar transformarea acestei re-alit\]i `ntr-un cli[eu publicitarnu face dec`t s\ s\r\ceasc\ pei-sajul at`t de colorat al muziciilui Ligeti.
Compozitorul `nsu[i poves-te[te circumstan]ele [i originileConcertului românesc `n notelecare `nso]esc cea de-a doua inte-gral\ de `nregistr\ri a muziciilui (prima a fost editat\ pe CDde casa Sony). ~n volumul alV-lea al seriei de discuri War-ner/Teldec, intitulat\ The LigetiProject, compozitorul poveste[-te: „Dup\ o lung\ [edere `n Ro-mânia, `n 1950, am scris Ba-lad\ [i joc, `nt`i pentru dou\ vi-ori, apoi pentru orchestr\ de e-levi. Mai t`rziu, din aceast\ pie-s\ am dezvoltat Concertul ro-mânesc (1951)“. Dac\ `l ve]i as-culta, ve]i constata cu u[urin]\
sursa de inspira]ie folcloric\ ro-mâneasc\, inclusiv o minunat\prelucrare a temei Cioc`rliei cese av`nt\ spre cerul `nalt, spreunivers.
Ligeti s-a n\scut `n 1923, laT`rn\veni, `ntr-un spa]iu istoricpe care, am constatat citind ne-croloagele din presa vestic\ [iascult`nd diverse emisiuni oma-giale de la radio, foarte pu]inicritici muzicali par s\ fie capa-bili s\-l identifice pe harta Eu-ropei. Pentru cei mai mul]i ar fivorba c`nd despre un teritoriuungar, c`nd despre unul româ-nesc pe care, evident nu prea si-guri de ei, `l numesc Transilva-nia. Nu e vina lui Ligeti; zia-ri[tii `[i au [i ei cultura lor ge-neral\, [i nu `ntotdeauna vredni-cia de a se duce la surse. Atuncic`nd o fac, cazul lui Franck Mal-let, de exemplu, de la „Le Mon-de de la musique“, `ntreb\rile [ir\spunsurile s`nt pertinente [iclare. „V-a]i n\scut cet\]ean ro-mân, ca [i George Enescu... afost el o figur\ important\ pen-tru dumneavoastr\?“ – `l `n-treba muzicologul francez cu o-cazia `mplinirii a 80 de ani. IarLigeti r\spundea: „Transilvaniaa fost româneasc\ p`n\ `n 1940,de unde tensiuni `ntre locuitoriiei. Eu `nsumi am primit o edu-ca]ie maghiar\, f\r\ s\ fi nutritvreun sentiment patriotic; de-test orice form\ de na]ionalism.
Am fost pasionat de cultura ro-mân\ [i am asistat la numeroaserecitaluri de vioar\ date de E-nescu la Cluj. Adoram cea de-adoua Sonat\ pentru vioar\ [ipian, pe teme folclorice, Suitapentru orchestr\ No. 1, iar dup\mine, Simfonia de camer\, com-pus\ dup\ r\zboi la Paris, esteuna dintre partiturile sale cele maiimportante. Enescu nu era singu-rul muzician care putea fi ascul-tat `n acea epoc\, fiindc\ RadioBudapesta difuza, desigur, com-pozitorii na]ionali, dar [i pe ceigermani, `n timp ce Radio Bucu-re[ti, orientat spre muzica fran-cez\, transmitea Debussy, Ra-vel, Dukas, Fauré, Schmitt [iKoechlin“1.
Nici cultura maghiar\, nicicea româneasc\ nu aveau s\-ifie de mare ajutor `n fa]a barba-riei. Fiindc\, `[i amintea Ligeti,„originile mele evreie[ti numi-au permis s\ m\ `nscriu laUniversitatea din Cluj pentru astudia fizica. ~n schimb, nuexista o lege anti-evreiasc\ pri-vitoare la `nv\]\m`ntul muzical.A[a c\ a fost aproape o `nt`m-plare c\ am continuat cu muzi-ca. Eram `n plin r\zboi, dar[tiam c\ Hitler avea s\-l piard\:trebuia s\ dep\[im aceste eveni-mente. Am `nceput prin a studiaorga [i compozi]ia, apoi violon-celul“2. A `nceput doar, `n 1941,fiindc\ `n 1943 autorit\]ile hor-
thyste `l trimiteau la munc\ for-]at\, `n timp ce p\rin]ii [i un fra-te erau deporta]i `n lag\rele deexterminare naziste, de unde a-vea s\ i se re`ntoarc\ doar mama.O experien]\ [i o tragedie carel-au marcat pentru `ntreaga via]\.
Din 1945 Ligeti [i-a reluatoficial studiile la conservatoruldin Budapesta [i, `[i amintea el,p`n\ `n 1947 a putut compune li-ber. „Dar, `n 1948, constr`nge-rile stalinismului au intrat com-plet `n vigoare [i m-am ascuns`n spatele muzicii de inspira]iefolcloric\ [i al aceleia de «pa-trimoniu cultural»“. Folclorul eracel ungar [i românesc, „mo[te-nirea na]ional\“ se `ntrevede `n-tr-o suit\ de Vechi dansuri ma-ghiare de bal. R\mas asistent laconservatorul din Budapesta gra-]ie interven]iei lui Zoltán Ko-dály, Ligeti rezista presiunilorde a se `ncadra normelor realis-mului socialist. Sonata pentru vio-
loncel solo (1948/1953) nu aveas\-i fie c`ntat\ `n public, a douami[care fiind calificat\ dreptexemplu de „formalism“ `n mu-zic\. Una dintre cele 11 piesepentru pian din Musica ricerca-ta (1950-1953) primea califica-tivul periculos de muzic\ „de-cadent\“.
La 11 decembrie 1956, dup\ce insurec]ia antisovietic\ dinUngaria fusese `nfr`nt\ de tan-curile ruse, Ligeti trecea frontie-ra pe jos `n Austria, „nu numaifiindc\ detestam acest regim,dar [i fiindc\ muzica mea nuavea nici o [ans\“. ~n c`]iva aniavea s\ devin\ o figur\ distins\[i apoi celebr\ a muzicii de a-vangard\. S\rb\torit la `mplini-rea a 80 de ani, `n mai 2003,spunea cu modestie c\ „`ntremuzica mea [i ce am tr\it nu enici o leg\tur\, `n orice caz niciun act politic, nici un manifestideologic“. ~ntre timp, compozi-
torul evreu maghiar-român de-venise unul universal, iar muzi-ca sa `l precedase `n odiseeaspa]ial\...
P.S.: O s\pt\m`n\ `naintea lui Li-geti a disp\rut [i o doamn\ a muzi-cii: Marguerite Dütschler, fonda-toarea, `n 1968, a casei de discurielve]iene Clavčs. ~i dator\m [i noiun g`nd pios, fie doar [i pentru co-laborarea ei cu Funda]ia Clara Has-kil, discurile cu pianistele MihaelaUrsuleasa [i Monica Gutman, cuviolonistul Liviu Prunaru, arhiveleinedite Haskil de la radioulelve]ian, pentru a nu mai amintiedi]iile istorice publicate de Clavčscu Ernest Ansermet, Christian Fer-ras [i mul]i al]ii.
1. György Ligeti, un seulguide, la libérte. Entretienavec Franck Mallet, `n „LeMonde de la musique“, nr.276, mai 2003.
2. Ibidem.
My presence – proof of time sec]ionea-z\ rela]ia coregrafului cu timpii meta-bolismului s\u. Cu durata pe care [i-oia pentru fiecare ac]iune `n parte. Cumodul `n care negociaz\ ce face. Gabiaalearg\, se descheie la pantaloni, `[ipune casca de motociclist, p\[e[te me-canic `napoi [i se uit\ fix la un cartoncu un bec `n mijloc. Fiecare gest este oprob\ a prezen]ei, nedus\ `ns\ p`n\ lacap\t. My presence – proof of time a par-ticipat ca work-in-progress `n cadrulPlatformei Balcanice a Dansului Con-temporan, iar premiera a avut loc laKaaitheater Bruxelles pe 21 [i 22 apri-lie 2006, urm`nd s\ fie prezentat\ `n lu-na octombrie a acestui an la Dance The-ater Workshop din New York.
Bonus e cel mai radical performancedin România `n acest moment. Haluci-nant p`n\ la demen]\, perfect asumat,sangvin, brutal, ca o b`t\ care te love[te`n cap. Iar [i iar, p`n\ c`nd nu mai [tiidac\ ce vezi e co[mar sau realitate. Saudac\ nu e cumva co[marul unei realit\]ipe care e[ti obligat s\ o tr\ie[ti zilnic,de[i e clar c\ te revol]i `mpotriva ei.Gabia pune reflectorul `n ochii cli[ee-
lor din jur [i te provoac\ s\ ai o atitu-dine sfid\toare fa]\ de c`ntecele tembe-le cu care e[ti bombardat de ziua ta,fa]\ de show-ul happy birthday-istic lacare e[ti nevoit s\ participi cu z`mbetulpe buze. Numai c\, la Gabia, r`sul sa-cadat al mamei, care se aude pe band\,te love[te la un moment dat drept `nstomac. Sim]i fiecare sunet `n mu[chi,a[a cum particulele de lumin\ te orbescpentru ca, imediat, s\ te lase `n `ntu-neric. Cu intercalarea [i mixajul sunet-`n corp, lumin\-pe corp [i `ntuneric-dinjurul corpului lucreaz\ inteligent spec-tacolul. Performerul enerveaz\ la un mo-ment dat – [i e foarte bine c\ o face –pentru c\ repet\ obsesiv un ritual careboxeaz\ compromisurile.
Cu o box\ `n spate, suspendat\ la unmoment dat, balansat\ aiuritor, Gabia`[i mi[c\ reflectorul pe corp. {i-l a[az\pe um\r, `l `nv`rte `n jurul lui, `l o-pre[te [i `l porne[te. To the flowers/ Tothe freedom… Corpul e o surs\ de lu-min\ [i sunet. Func]ioneaz\ doar mobi-lizat [i energizat de ele. E o bomb\ care,dup\ fiecare explozie, las\ `n urm\ od`r\. Mai mult, Bonus e un manifest al
deton\rii conven]iei, al expector\rii ei.Gabia parceleaz\ felul `n care luminacade pe trup, felul `n care ea compune[i descompune direc]ia mi[c\rilor.
Bonus a fost prezentat la Centre Cul-turel „André Malraux“ din Nancy (Fran-]a), la TanzQuartier Wien (Austria), `ncadrul Festivalului „Stage in Motion,Four + Four Days in Motion“ de laPraga [i `n cadrul Festivalului Impuls-Tanz Viena.
Centrul Na]ional al DansuluiBucure[ti. My presence – proof oftime, solo creat [i interpretat deEduard Gabia. Muzica: Nine InchNails. Coproduc]ie: KaaitheaterBruxelles, Centrul Na]ional alDansului Bucure[ti. Cu sprijinul: ProHelvetia – programul CulturalElve]ian `n România, SolitudeProject.Bonus, solo creat [i interpretat deEduard Gabia. Muzica: Tricky.Produc]ie: Centrul MAD, Funda]iaProiect DCM. Cu sprijinul Funda]ieiConcept
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 13
lovitur\ de teatru arta grea)
SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga
„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Mihaela MICHAILOV
FLASH DANCE
pop-cultura
)
~n g`nd cu György Ligeti (1923-2006)
De ziua lui Gabia, ne d\m cu capul de pere]i
Un t`n\r din talentata genera]ie nou\ arealizatorilor de film din România `misemnaleaz\ c\ pe forumul lor de discu]ii,Cinemagia, se vorbe[te despre György Ligeti,compozitorul disp\rut la 12 iunie, la Viena. Sevorbe[te cu o formul\ care m\ surprinde [i `miface pl\cere, „compozitorul român-evreu-universal“. Cine [tie, poate c\, pentru o nou\
genera]ie, figurile celebre ale culturii universalen\scute `n România vor fi considerate, cum efiresc, [i români, nu numai unguri, sa[i, evrei [ialte minorit\]i conlocuitoare, vorba r\posa]ilor.A[a cum se petrece `n alte ]\ri: deschide]i oriceghid turistic al Cehiei, s\ vede]i c`t\ m`ndrie laei de a-i fi avut compatrio]i pe Gustav Mahler,Sigmund Freud etc. {i c`te muzee...
Niciodat\ nu mi s-a p\rutc\ via]a mi s-a schimbatmai tare dec`t `n ziua `ncare am deschis ochii,mi-am verificat e-mailul`nainte s\ m\ sp\l pe din]i[i m-am uitat pe ecranulcalculatorului s\ v\d cume vremea afar\ (primeamtemperatura, umiditatea [iviteza v`ntului, la minut),`n loc s\ scot capul pegeam. Cam pe atuncimi-am dat seama c\Internetul `mi cucere[tevia]a `ncetul cu `ncetul.
Zilele trecute am f\cut o list\mai detaliat\ a lucrurilor careau ap\rut sau disp\rut din via]anoastr\ odat\ cu Internetul.
Dic]ionarele [i enciclopediilezac pr\fuite [i nemi[cate de peraft cu anii – `n clasa a [asea,pentru a lua un „zece“ la bota-nic\, am scris un referat despreFRUNZ|, copiind practic (fie-miiertat, nu prea [tiam ce este \laplagiatul) toat\ defini]ia din-tr-un dic]ionar enciclopedic de-spre frunz\. Dac\ exista Interne-tul, `n primul r`nd n-a[ fi co-piat, ci a[ fi f\cut o sintez\ [i ofiltrare a informa]iei, poate a[ fivorbit [i despre semnifica]ia so-cial\ a „verzilor“, a[ fi introdus`n lucrare fotografii cu diferitetipuri de frunze [.a.m.d. Astapentru cei care spun c\ Interne-tul, spre deosebire de bibliote-c\, `ncurajeaz\ furtul intelectual.
Nu trebuie s\-mi mai consultregulat „oracolul“ la pagina un-de fiecare `[i trecea data de na[-tere. Primesc `n[tiin]are prin e-
mail despre ziua tuturor priete-nilor, `mpreun\ cu un link spreun site cu greetings. Ceea ce num\ face totu[i s\ fiu mereuprompt\ [i `nc\ `mi este lene s\trimit felicit\ri.
Ziarul cu anun]uri `ncercuite`n carioc\ s-a metamorfozat`ntr-o pagin\ de Internet care o-fer\, de obicei, mult mai multedetalii, inclusiv poza obiectuluic\utat.
Duc dorul biletului de cine-ma, tip\rit pe h`rtie de slab\ ca-litate [i rupt cu furie de cucoanade la intrare.
Diminea]a nu m\ mai uit la[tiri, la televizor, pentru c\ ori-cum nu au ce m\ intereseaz\ pemine. Deschid My Yahoo, undem\ a[teapt\ o selec]ie de [tiripersonalizat\: [tiri interna]io-nale BBC, rubricile de opiniedin „New York Times“, [tiri din
domeniul divertismentului, [ti-rile „ciudate“ de la Reuters, ur-mate de extrase din blogurile pecare le urm\resc `n mod frec-vent din domeniile Pop-cultur\[i Noi media. Primesc prin e-mail o revist\ a presei educa-]ionale [i aproape c\ s`nt `n sta-re s\ ignor faptul c\ `n Vestul
României a mai fost inundat\ olocalitate.
Au disp\rut din via]a meafoarte multe majuscule [i semnede punctua]ie. C`nd vorbesc cuprietenii prin messenger, rareoriajung s\-mi conturez ideile folo-sindu-m\ de toate resorturilegramaticii.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 200614 fast-food
Adriana Babe]i va reveni `n cur`nd cu onou\ rubric\ `n „Suplimentul de cultur\“
pop-cultura teorie [i practic\
)
„Poate c\ `n viitor o s\ m\ urc`n turnul de ap\ de l`ng\ mine[i o s\ zbor cu el `n spa]iu“
Dac\ a fost vreun lucru pe caremi l-am dorit din tot sufletulc`nd eram mic [i umblam cumaic\-mea de m`n\ prin tram-vaie ca s\ g\sim nu [tiu ce ma-gazin alimentar unde puteaicump\ra habar n-am ce fel dem`ncare la un pre] mult maimic (mama era expert\ `n ast-fel de explor\ri [i `nc\ nu [i-apierdut skill-urile de tot), lucrulrespectiv era s\ m\ dau naibiijos din tramvaiul `mpu]it [i s\m\ urc `n Foi[orul de Foc. Vro-iam foarte foarte tare s\ intruacolo [i s\ v\d focul, doar unloc at`t de impozant cu a[a unnume nu putea s\ fie dec`t ma-gic. ~l vedeam arz`nd pe din\-
untru la temperaturi enorme, prin care a[ fi trecut p`n\ sus de tot,s\ v\d Bucure[tiul. S\ inspectez cl\dirile din jur, s\ scrutez ori-zontul precum pompierii de pe vremuri (mama `mi explicase pescurt func]ionalitatea cl\dirii \leia rotunde [i solide, cic\ de-acolovedeau pompierii unde arde [i alergau s\ sting\).
Trec zilnic cu bicicleta pe-acolo [i `nc\ m\ surprind dornic s\aflu cumva ce-i `n\untru. Lucrurile se leag\ `ntr-un mod ciudat [i`ntortocheat c`nd ai obsesii pe bune, a[a c\ nu mi-a trebuit multtimp s\ dau peste Towerspotting, blogul lui Ionu] Cioan\. {i cum,de regul\, e nevoie de trei chestii care s\ te loveasc\ `n acela[itimp pentru a realiza c`t e[ti de t`mpit, pedalam u[or pe l`ng\ Fo-i[orul de Foc `ntr-o sear\ suspicios de lini[tit\ pentru zona [i oraaceea, c`nd mi-am dat seama de adev\rul [tiin]ific, dar al draculuide poetic, al faptului c\ Foi[orul de Foc e, `n fapt, un Turn de Ap\.
Sigur c\ am citit apoi poezia lui {erban Foar]\ din Rimel\ri,i-am trimis-o [i lui Ionu], dar n-a p\rut foarte impresionat de ea.~n orice caz, n-a postat-o pe blog. Un blog dedicat `n exclusivitateturnurilor de ap\, despre care Ionu] Cioan\ vorbe[te mai jos.
„Am `nceput s\ caut turnuri de ap\ acum mult\ vreme, f\r\vreun motiv anume. Tr\iam o perioad\ ireal\ a vie]ii mele, c`nd o-bi[nuiam s\ str\bat ora[ul ore `ntregi, urc`ndu-m\ `n diferite auto-buze sau tramvaie. Eram pe jum\tate adormit, pe jum\tate treaz [itoate obiectele din c`mpul meu vizual intrau dintr-o dat\ `n cea]\,doar pentru a reveni mai apoi la o form\ material\ precis\. Acestemetamorfoze f\ceau parte din deliciul la care aveam acces, la felca locurile calde de la fereastr\ din toate aceste mijloace publicede transport.
Unul dintre lucrurile peste care am dat `n aceste c\l\torii oni-rice a fost un turn de ap\ de pe l`ng\ campusul studen]esc Gro-z\ve[ti. ~l vedeam cum apare la fereastr\ doar pentru a disp\readup\ c`teva secunde. Autobuzul accelera c\tre urm\toarea sta]ie.Selec]ia [i procesul de stocare mi se p\reau obositoare [i f\r\ rostla momentul respectiv. Visurile, oamenii, obiectele veneau `nspremine [i treceau mai departe, iar eu nu aveam nici o dorin]\ de ainterveni `n fluxul acesta.
Ceva mai t`rziu, m-am apucat s\ studiez istoria recent\ a Bu-cure[tilor. A[tept\rile mele erau legate str`ns de irealitatea`n care tr\iam atunci, o lume impulsionat\ [i de chestiilepe care le citeam. ~ns\ istoricii ora[ului locuiau `ntr-o lu-me a faptelor [i a datelor precise. Bucure[tiul a fost sin-gurul ora[ demolat aproape `n `ntregime pe timp de pa-ce [i reconstruit `ntr-o manier\ grotesc\.
Blocurile hidoase [i imensul cadavru toxic al CaseiPoporului mi-au invadat reveria. Am `nceput dintr-o dat\s\ privesc lucrurile grav [i serios, `n timp ce contem-plam continuu o apocalips\ a spa]iului construit `n pro-pria-mi minte.
C\l\toriile prin ora[ au devenit cur`nd evenimentefoarte triste. Pe m\sur\ ce studiam `n detaliu dinami-ca demol\rilor, fiecare cl\dire p\rea s\-[i strige de-c\derea [i viitorul nesigur prin ferestrele tramvaielor [iautobuzelor care m\ duceau acas\. Precaritatea lorm\ dezgusta. Am fost nevoit s\ renun] la modul aces-ta de a-mi privi ora[ul dac\ ]ineam s\-l mai v\d vreo-dat\ cu ochi buni.“
Citi]i [i privi]i mai departe pe http://towerspotting.blogspot.com. Trimite]i poze cu turnuri de ap\, sigurtrebuie s\ ave]i ceva minun\]ii prin ora[ul vostru.
„Suplimentul de cultur\“a devenit colec]ie de carte
Adriana Babe]i, Ultimulssufleu la Parriss.. 69 derre]ete culinnarre
cuv`nt `nainte de Silviu
Lupescu, colec]ia
„Suplimentul de cultur\“,
Editura Polirom, 288 de
pagini, 18.90 RON
M\d\lina COCEA
COOLTURISME
Recviem pentrumajuscule [i c\r]i po[tale
Mi-am `ntrebat [i studen]ii, cu doar trei ani mai tineri dec`tmine, dar pe care nu pot s\ nu-i simt ca fiind alt\genera]ie, ce a disp\rut din via]a lor din cauza Internetului.
Din via]a Irinei au disp\rut cartelele re`nc\rcabile.Ionelei `i este dor de Gr\dina Botanic\. „~mi f\cusem opromisiune c\ voi ajunge acolo ca s\ v\d copacii `nflori]i.Nu am reu[it. M-am s\turat de pozele cu copaci `nflori]ide pe net...“Adriana nu primise nici o scrisoare de dragoste, „nici m\-car `n vacan]ele de var\, lungi [i lipicioase, c`nd desp\r-]irea pare a[a de greu de suportat“. {i-a amenin]at priete-nul toat\ vara cu emoticoane sup\rate p`n\ ce a primituna, care nici m\car nu a f\cut-o s\ pl`ng\.Daniela a renun]at la BCU – Biblioteca Central\ Universi-tar\. Adev\rul este c\ Google nu are sal\ de a[teptare.Lui George `i lipsesc banii pe care `i d\ `n fiecare lun\ peabonament.„De c`nd cu Internetul, am cam `nceput s\-mi pierd r\b-darea.“ (C\t\lina)Oana prime[te mai rar telefoane de ziua ei, felicit\rile vinacum pe cale electronic\.„~mi lipse[te [i sentimentul pe care `l aveam `n momentul`n care, dup\ `ndelungi depozite bancare `n purcelul deceramic\, `mi luam ultimele casete [i CD-uri cu muzic\“(Ionela)~n timpul liceului, Ludmila a primit 208 scrisori de la cele[apte colege de camer\ ale sale. De trei ani, nu a maiprimit nici una.Iar pentru predic]ii de viitor, tot o student\ a fost mai vi-zionar\: „Cum alt\ solu]ie nu am, `mi voi tr\i via]a plin\ deaceste nostalgii, asta p`n\ c`nd nu voi mai avea op]iuni [iva trebui s\ `mi comand un so] de pe eBay, iar dup\ cemailul `mi va notifica respingerea cererii mele `n e-c\s\-torie am s\ apelez la virtual-sinucidere (dac\ virtual-sexexist\, se inventeaz\ [i asta p`n\ la urm\), ca ultima calede sc\pare“.
De la st`nga la dreapta Patsy Simmers cu un panou ENIAC, Gail Taylor cu unul EDVAC, Milly Beckcu un ORDVAC [i Norma Stec cu BRLESC 1 care nu auziser\ `nc\ de e-mail
Citesc `n cartea Marinei Dav`-dova Sf`r[itul unei epoci teatra-le c\ teatrul rus postsovietic numai are nici pe departe impactulcivilizator din timpul comunis-mului. Corect [i valabil [i peplaiurile mioritice. Departe de amai concentra intelectualitatea`n jurul ideilor (care?), lipsit defor]a transfigur\rii `n eveniment,teatrul se afund\ `n anonimat.Ne intereseaz\ pe noi, c`]ivaspectatori amatori de teatru, pecei c`]iva profesioni[ti [i un pu-blic redus numeric [i s\rac valo-ric. Nu se mai bate lumea pe bi-lete, nu se mai sparg geamurilede la intrare sub presiunea spec-tatorilor in love with theatre(doar teatrul lui Radu Afrimsuscit\ o asemenea isterie `nc`tam senza]ia c\ la spectacolelelui crap\ ]eava cu spectatori).Interesul s-a diminuat, dar niciarti[tii nu fac mare lucru ca s\-l
resusciteze. Curge `n schimb cufestivaluri. FITS, Festivalul In-terna]ional Shakespeare Craiova,Festivalul Atelier de la Baia Ma-re, Festivalul Transform@ Sf`n-tu Gheorghe, Gala Noilor Gene-ra]ii – Capul de regizor Buz\u.Toate festivalurile s`nt interna-]ionale, toate se desf\[oar\ `nmai-iunie. Dac\ FITS este dejao institu]ie special\ `n Româniaprin amploare [i detenta extraor-dinar\ cu care interconecteaz\arti[tii, ceea ce a dus la declara-rea Sibiului Capital\ Cultural\European\ `n 2007, iar Festiva-lul Shakespeare de la Craiova([i, de anul \sta, [i de la Bucu-re[ti) exceleaz\, iar\[i rarisim`n peisajul românesc, prin cali-tatea spectacolelor invitate, cucelelalte evenimente lucrurilestau ceva mai prost. S`nt preamulte [i `[i pierd identitatea. Di-lueaz\ substan]a conceptului defestival, teatrul românesc nea-v`nd prea mult de ar\tat [i româ-nii neav`nd nici bani s\ invitespectacole interna]ionale de v`rf.
Nu [tiu de ce, dar ideea de tea-tru `n fiecare ora[ al patriei m\sperie. M\car [i din cauza fap-tului c\ aduce aminte de prolet-cultism, desigur, `ntr-o form\benign\. Singurul merit este c\,pentru o scurt\ perioad\ detimp, teatrul devine centrul o-ra[ului, al unei comunit\]i care`n restul timpului tr\ie[te al\turide, nu [i prin art\. Pentru astapoate ar trebui s\ dau credit ten-din]ei festivaliere `n teatrul ro-mânesc. Dar f\r\ coalizarea u-nui concept clar, aceste mani-fest\ri nu s`nt dec`t un prilejpentru actori de a se plimba prin]ar\. Nici m\car nu s`nt preamul]i cei care fac asta, c\cispectacolele invitate s`nt camacelea[i. Deci e cam aceea[i M\-rie cu alt\ p\l\rie. Sugerez or-ganizatorilor de astfel de eveni-mente s\ schimbe ori fata, oridansul, c\ p\l\ria nu are impor-tan]\. Adic\ s\ g\seasc\ motivulonest pentru care merit\ f\cutun festival de teatru.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 2006 15
• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: [email protected],http://www.polirom.ro/supliment.html
Acordurile fran]uze[ti aucurs spre publicul românde S\rb\toarea Muzicii
~n 1982, francezii s-au g`ndit c\ oamenilor trebuie s\ li seaminteasc\ faptul c\ vara `ncepe astrologic abia pe 21 iunie,nu la 1 iunie, cum crede tot poporul. Pe 21 iunie este solsti]iulde var\, atunci `ncepe vara, atunci `ncepe muzica. „Fête de laMusique“ se desf\[oar\ nu doar `n Fran]a, ci `n vreo sut\ destate din `ntreaga lume: concerte gratuite, muzicieni amatorisau profesioni[ti, muzic\ clasic\ [i hip-hop, folk [i dance.Muzic\ s\ fie...
Elena Vl\d\reanuDac\ la francezi S\rb\toarea Muzicii ]ine o zi `ntreag\, la ro-mâni robinetul cu muzic\ pentru toate gusturile [i toate v`rs-tele a stat deschis trei zile: 17, 18 [i 21 iunie. 11 ora[e [i 35de grupuri sau ansambluri muzicale, recitaluri `n aer liber sau`n s\li de concerte. {i pentru c\ muzica a fost Regina, to]i a-matorii au fost liberi s\-[i exprime talentul oriunde i-a lovit pa-siunea.
Pe l`ng\ muzica româneasc\ (Voltaj, Proconsul, Vama Ve-che, Loredana, Holograf, Direc]ia 5, Iris, Slang, Ilinca Dumi-trescu, Maria R\ducanu, Emy Dr\goi...), acordurile fran]uze[tiau curs peste Bucure[ti. Cele mai exotice apari]ii: Nathalie Joly(foto), care a c`ntat pe 17 iunie, la Sala „Elvira Popescu“ a In-stitutului Francez, piese din repertoriul Mariei T\nase, dar [idj-ul Hypo, care a `ncheiat, al\turi de EDH, prima zi de petre-cere la Test Point.
Nu trebuie uitat Eric Richard, care a adus cele mai cunos-cute c`ntece ale lui Jacques Brel (Ne me quitte pas, Quand onn’a que l’amour etc.) `n Sala ArCub din Bucure[ti. Iar BucarestSymphonic Pops a reinventat muzica pe Esplanada TeatruluiNa]ional: un amestec de pop, jazz, musical `n acela[i concert.
Pentru a patra oar\ `n cadrul S\rb\torii Muzicii, la „ElviraPopescu“, s-a desf\[urat Festivalul Na]ional de Pian, „Les A-mis de la Musique“, organizat de Funda]ia Pro Piano.
Muzeul }\ranului din Bucure[ti a intrat `n jocul propus deInstitutul Francez [i a dat muzic\ la toat\ lumea: pentru copii[i bunici, `n Parcul Ci[migiu, fanfare s\te[ti [i petrecere cutrompete `n curtea Muzeului }\ranului Român, dar [i nocturn\cu fanfar\: concurs dup\ miezul nop]ii, fiecare membru al fan-farei c`[tig\toare a devenit mai bogat cu o bere [i trei mici.
special
Timpul [itehnologiaDup\ 1900, odat\ ce tot mai mult\ lume aavut acces la materiale [i aparate careschimbau via]a de zi cu zi, arta a suferit [i eamodific\ri semnificative. Monopolul picturii [isculpturii, p`n\ atunci medii privilegiate dereprezentare, era pus `n discu]ie prin apari]iaunor mijloace alternative de producere aimaginilor: fotografia [i cinematograful. Chiar[i `n pictur\, doi dintre cei mai importan]iarti[ti ai secolului trecut, Braque [i Picasso,au `nceput s\ integreze `n lucr\rile lormateriale noi, de la ziare, la materiale textileori cutii de ambalaj, `n ideea de a extindeimaginea plastic\ dincolo de grani]a picturii.„Lupta cu p`nza de pictur\“ a fost oconstant\ a genera]iilor de arti[i care auurmat, fie ei suprareali[ti, abstrac]ioni[ti,arti[ti pop ori conceptuali[ti.
Fotografia [i filmul, medii dependente deinova]iile tehnice ale secolului al XIX-lea,precum [i artele media dezvoltate dup\ celde-al doilea r\zboi mondial au introdus odimensiune nou\ artelor imaginii, care vre-me de secole nu a fost reprezentat\ explicit:timpul. Fotografia reu[e[te s\ „memoreze“
un moment infinitezimal de timp, iar fil-mul, de fapt o succesiune de imagini foto-grafice proiectate cu vitez\ mare, ne intro-duce acea dimensiune narativ\ a imaginii.
Fotografia a ap\rut [i s-a dezvoltat odat\cu modernitatea. Ca produs industrial, ima-ginea fotografic\ este o proiec]ie a procesu-lui de industrializare care a caracterizat epo-ca modern\. ~n aceea[i m\sur\, ea este [i unprodus al spiritului iluminismului, a c\ruig`ndire filosofic\ a dominat aceea[i perioa-d\. Epoca luminilor a valorizat empirismul,credin]a c\ experien]a senzorial\ este unicasurs\ de cunoa[tere, iar fotografia a devenitinstrumentul propice pentru cunoa[terea em-piric\, mecanicist\, obiectiv\ [i eliberat\ desubiectivitatea emo]iei. A fost inventat\ `nperioada conflictelor sociale din prima jum\-tate a secolului al XIX-lea, din Europa [iAmerica, c`nd revoltele proletare au ar\tatburgheziei [i aristocra]iei din epoc\ faptulc\ sistemul capitalist, aflat atunci `n plin\
dezvoltare, era dependent de stabilitatea soci-al\. Fotografia s-a n\scut din necesitatea afir-m\rii spiritului individualist, pentru ca apois\ devin\ [i un mijloc de control social.
Anul 1896 a marcat apari]ia cinemato-grafului, inventat de fra]ii Lumiére [i n\scutdin studiul percep]iei imaginilor [i din adap-tarea tehnicii foto. ~n acest sens, experi-en]ele fotografilor Etienne-Jules Marey [iEadweard Muybridge din anii ’80 ai secolu-lui al XIX-lea au avut un rol important `nperfec]ionarea aparatului de filmat. Crono-fotografiile create de ace[tia, studii ale mi[-c\rii, reprezint\ acum, la mai bine de 120de ani de la realizare, primele lucr\ri de art\media. Tehnologia, prin punerea `n valoarea timpului, a creat premisele pentru na[te-rea unui nou limbaj: filmul. ~n doar c`tevadecenii, acesta, `n forma sa popular\, cine-matograful, ori `n cea experimental\, a de-venit limbajul dominant de comunicare a se-colului XX.
Matei BEJENARU
ARTE VIZUALE
Un comentariu de Oana STOICA
G\sit festival. ~l declar nulFinalul stagiunii teatrale coincide cu desf\[urarea diferitelor festivaluri`n multe dintre ora[ele patriei, evenimente, mai nou, interna]ionalecare se aglomereaz\ unele peste altele. Ar fi bine dac\ n-ar fi r\u.
Eadweard Muybridge, Studii de locomo]ie animal\, cronofotografie, 1878
Heiddegger nu l-a cititpe BöllCititorul sedentar, obi[nuit s\ stea cu cartea `n m`n\,alearg\ `nnebunit prin nexus, de la o vitrin\ la alta, sesimte h\ituit, acum pe el vor s\-l prind\ literele [i-l`nconjoar\ din toate p\r]ile. I se face pielea de g\in\c`nd vede o carte salvat\ `n 1933 dintr-un rug nazist.Cartea poart\ pe margini urme de arsuri. L`ng\ ea, un„cal troian“: poemele lui Brecht cel interzis `mbr\cate`n coperta altei c\r]i. Literatura e surprinz\toare, ca oambuscad\, cititorul e prins la cotitur\, nu mai [tie peunde s\ scape: buletinul lui Mann din 1933, Nobelullui Hesse din 1946, lista de cheltuieli a lui Jaspers din1948 (chirie, telefon etc.), scrisoarea din 1959 a luiJünger c\tre Dix (a aflat din ziare c\ a stat l`ng\ el lamas\), misiva lui Ferlinghetti c\tre Erika G. desprepresupusa simbolistic\ din We Squat Upon The BeachOf Love sau o epistol\ de-a lui Frisch din 1961: „S`ntun cititor foarte slab – de-abia acum, la 50 de ani, ci-tesc pentru prima oar\ Oblomov. {ti]i poate, eu am fostarhitect...“, Heiddegger nu l-a citit pe Böll, iar artico-lul \sta n-o s\ se mai termine niciodat\ pentru c\ eus`nt la v`n\toare de litere [i am impresia c\ tocmai amc\zut `n plasa lui K. Josef K.
Pe 6.06.2006 s-a deschisla Marbach Muzeul deLiteratur\ al Modernilor(Literaturmuseum derModerne, botezat cutandre]e LiMo, clin d’oeilprobabil la MOMA). Nu-inimic dac\ n-a]i auzit deMarbach, e un or\[el dinapropierea Stuttgartului,foarte lini[tit, `n care,`nt`mpl\tor, s-a n\scutSchiller. P`n\ acum,singurele puncte de intereserau Arhiva de Literatur\ [icasa lui Schiller. Nouacl\dire din lemn [i beton,proiectat\ de DavidChipperfield Architectsspecial pentru expunereadocumentelor din Arhiv\(cic\ ar fi prima din lumeconstruit\ exclusiv pentrua pune `n vitrine literatura),a luat `ns\ toate privirile([i to]i turi[tii).
Luiza VasiliuCe se-nt`mpl\ dup\ ce `mpingiu[a din sticl\ [i lemn de laLiMo? Treci de hol, coborisc\rile, dai nas `n nas cu au-tomatul de poezie al lui HansMagnus Enzensberger care a-rat\ exact ca afi[ajul din aero-port [i, dac\ ape[i pe un buton(ca la Robingo), afi[ajul seschimb\, iar cele 360 de ele-mente lingvistive se amestec\`ntre ele („Aceast\ `nsorit\ c\-dere a ap\rut imediat dup\ c\-s\torie“). Te g`nde[ti c\ la urmaurmelor [i un cuv`nt poate fi odestina]ie, apoi mai cobori unr`nd de trepte [i dai peste o sal\goal\, cu un buchet de mireas\.Nu e nimic postmodern la mij-loc, pur [i simplu, imediat dup\inaugurarea muzeului, trei pe-
rechi au hot\r`t s\ se c\s\-toreasc\ acolo, pentru c\, spunele, `n muzeul de literatur\ pu-terea cuv`ntului e de ne`nvins.
Fluxus e `nc\perea pentruexpozi]ii temporare. O dat\ latrei luni, unei personalit\]i cul-turale a Germaniei i se pune ladispozi]ie arhiva [i i se las\ spa-]iul pe m`n\, pentru a-l organizacum vrea. Tema de-acum: mu-zele (am v\zut o bucat\ de lemncu care bunicul lui Kafka `nsem-na carnea cu[er [i muulte vedericu Praga cea veche). Urm\toa-rea `nc\pere e preferata mea,stilus. Pe ni[te ecrane imensecurg literele [i tu trebuie s\prinzi c`te una. ~n spatele fie-c\rei litere se ascund mai mul]iautori [i fragmente de texte. Lecite[ti [i ascul]i o explica]ieavizat\ asupra stilului. A[ putea
sta zile `ntregi s\ fug\resc literepe ecranul albastru, ca s\ v\d cepoate s\ ascund\ (am a[teptatjum\tate de or\ s\ prind un bcare tot trecea pe l`ng\ – speramc\ e Böll. N-am avut noroc).
Muzeul carbonuluidin literatur\
Adev\ratul muzeu `ncepe [i setermin\ `n cea mai `ntunecat\`nc\pere, nexus. H`rtiile scrisecu cerneal\ nu suport\ mai multde 50 de Lux. E ca [i cum aic\uta orbec\ind literatura. Patrualei, a manuscriselor, a c\r]ilor,a scrisorilor [i a vie]ii, duc prin-tre cinci r`nduri de vitrine `nal-te, `n care s`nt ordonate crono-logic, de pe la finalul secoluluial XIX-lea p`n\ `n prezent, cele
mai valoroase [i mai interesanteexponate ale Arhivei de Litera-tur\. Rafturile s`nt tot de sticl\,`n a[a fel `nc`t po]i vedea [ipartea cealalt\ a foii, dosul lite-raturii, ascunsul. A[a `ncepe ne-bunia: poeme scrise pe foi]e de]igar\ sau pe meniuri de restau-rant, telegrame (1948, Arendtc\tre Jaspers: „Felicitations BestWishes Good Luck“), fotogra-fii, manuscrise (Procesul luiKafka), jocul de [ah al lui Ga-damer, desene, scrisori, iar h`r-tii [i buc\]i de carton, [nururi [ifurculi]e, ba chiar [i o radio-grafie la pl\m`ni de-a lui Jas-pers. Aici e muzeul resturilor, alcarbonului din literatur\, a totceea ce, ca ni[te cititori aviza]ice s`ntem, d\m `ntotdeauna la oparte ca s\ putem citi nestin-gheri]i numai Opera.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 82, 24-30 IUNIE 200616
special inaugurare
Ce tot ascunde, dom’le,literatura asta?Nu ajung c`teva zile bune ca s\ cite[ti [i s\ vezi tot ce e ex-
pus acolo. Parcursul e la alegere (po]i s\ folose[ti M3-ul, un
soi de ecran portabil, c`t o carte deschis\, care te duce, `n
func]ie de preferin]e, de la vitrin\ la vitrin\, `]i arat\ [i-]i ex-
plic\ totul). ~ncepi cu h\inu]a alb\ de botez a lui Thomas
Mann, treci pe l`ng\ masca mortuar\ a lui Nietzsche [i ajungi
la un pachet de carton legat cu o panglic\. Acolo vor mai sta
nedeschise, p`n\ prin 2017, scrisorile lui Hesse c\tre cea
de-a treia nevast\, Ninon. Ce tot ascunde, dom’le, literatura
asta? Celelalte scrisori s`nt `ns\ deschise, totul e la vedere,
afl\m ce se petrecea `n timp ce se scria literatura. Hitler `i
mul]ume[te `n 1926 lui Ernst Jünger pentru cartea cu dedi-
ca]ie, asigur`ndu-l de `nalta pre]uire (la final, „mit deutschen
Grüßen“). Un pu[ti `i scrie lui Michael Ende „Cartea ta o s\
![Page 1: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/1.jpg)
![Page 2: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/2.jpg)
![Page 3: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/3.jpg)
![Page 4: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/4.jpg)
![Page 5: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/5.jpg)
![Page 6: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/6.jpg)
![Page 7: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/7.jpg)
![Page 8: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/8.jpg)
![Page 9: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/9.jpg)
![Page 10: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/10.jpg)
![Page 11: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/11.jpg)
![Page 12: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/12.jpg)
![Page 13: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/13.jpg)
![Page 14: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/14.jpg)
![Page 15: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/15.jpg)
![Page 16: PAGINILE Raport final · 2016-03-05 · fost Codul lui Da Vinci. Ju-m\tate dintre editorii prezen]i la acest salon au declarat v`nz\ri mai mari dec`t la decedatul „Bookar est“.](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040118/5e2943b3bd84af1d92632b46/html5/page/16.jpg)
