Angaja\ii SC FLORISAL cosesc iarba de pe domeniul public din aprilie p]n[ `n octombrie

:tiri despre ;i din a noastr[ PaginaVerde, c]t ;i despre firma SC Florisal SA auap[rut `n aceast[ lun[ `n Salubritatea, revistatrimestrial[ de specialitate cea maicomplex[ din Rom]nia. Faptul c[ am ajunss[ fim cunoscu\i ;i pe plan na\ional`nseamn[ c[ pe plan local ne onor[msarcinile c]t mai bine posibil. Adic[inform[m, ;i iar inform[m, despre tot cefacem ;i despre tot ce ne a;tept[m s[ fac[ ;is[tm[renii pentru a solu\iona problemacur[\eniei ora;ului.

~n ce prive;te managementul ;ireciclarea de;eurilor, la unison cu JanezPotočnik, comisar european pentru mediu,afirm[m ;i noi c[ „utilizarea eficientă aresurselor nu înseamnă doar constrângeri ;ipenurie, ci o gamă largă de posibilită\i decre;tere ;i de creare de locuri de muncăproducând mai puţine de;euri, contribuindla un mediu mai curat ;i oferind op\iuni maibune ;i mai durabile pentru consumatori”.Este vorba de teme cu adevărat esen\ialepentru modul în care alegem să ne trăimvia\a. Mai avem multe de f[cut cu utilizareade;eurilor ca resurse ;i pentru ca s[ punemideile de afaceri în serviciul economiei.Realitatea este însă, că s-a făcut prea pu\inîn compara\ie cu nevoile reale. Avem ;i oproblemă la nivel general< nu este suficientsă realizezi ceva, trebuie ;i să ai grijă să-imen\ii randamentul ;i func\ionarea.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Cel mai mare proiect de implicaresocial[ din \ar[, “Let’s Do It, Romania!”,va fi organizat din nou ;i `n 2011. Ziuade Cur[\enie Na\ional[ este `n acest an24 septembrie. Odat[ cu lansarea oficial[a noii edi\ii, a fost publicat `n premier[;i raportul oficial pentru ac\iunearealizat[ `n septembrie 2010. Acestapoate fi g[sit ;i pe site-ul proiectului,www.letsdoitromania.ro. Raportulcon\ine informa\ii despre etapele urmatepe parcursul anului 2010, pe fiecaredintre domeniile importante aleproiectului< project management,comunicare, IT, logistic[, fundraising,dar ;i cifre relevante ;i lucruri mai pu\in;tiute din interiorul echipei. Cifrelegenerale ale proiectului arat[ c[ peste200.000 de voluntari au participat lacur[\enia de pe 25 septembrie, din toatecele 41 de jude\e al \[rii, care au str]nspeste 55.000 de saci de de;euri. Pepartea de organizare, 5 autorit[\i centrale;i peste 2.000 de autorit[\i locale au fostimplicate pe parcursul proiectului,`mpreun[ cu 1289 organizatori la nivelna\ional (60 organizatori na\ionali, 21

coordonatori regionali, 84 organizatorijude\eni ;i 1.145 organizatori locali).Au fost implica\i peste 294 parteneri delogistic[ (salubrizare, valorificare ;idepozitare), peste 350 companii ;i peste255 ONG-uri.

Noutatea principal[ din acest aneste reprezentat[ de noul sistem decartare, care va fi bazat de data aceastape “zone de cartare”, de aproximativ 3x3km fiecare (numite ;i griduri). Fiecarevoluntar care se `nscrie pentru cartare`;i va alege zone de cartare proprii, iarraportarea se va face `nc[rc]nd peintranetul proiectului informa\iile depe teren. Noul sistem permite calculareaprocentajului cartat din fiecare jude\,dar ;i alocarea resurselor `n zonele cuprobabilitatea cea mai mare de a existagunoi. Obiectivul final al acestui sistemeste Harta De;eurilor, instrumentul cheiepentru organizarea voluntarilor pentruziua de cur[\enie. Harta De;eurilor vasta la baza Registrului Na\ional alDe;eurilor, g]ndit ca un instrument demonitorizare a zonelor cu probleme dinRom]nia, util pentru autorit[\i ;i

organizatori.Anul acesta, “Let’s Do It, Romania!”

`;i propune s[ dep[;easc[ recordul stabilitanul trecut ;i s[ mobilizeze 500.000 devoluntari `n ziua de 24 septembrie.Echipa de proiect beneficiaz[ de suportulmai multor parteneri de elit[, recunoscu\ipentru profesionalism `n ariile lor deexpertiz[. De asemenea, Comunitatea“Let’s Do It, World!” este sus\inut[ oficialde Parlamentul European, 406 membriau semnat Declara\ia Nr. 3/2011, princare `;i ofer[ suportul pentru LDIW ;ivor cere Comisiei Europene`mbun[t[\irea legisla\iei UE cu privirela managementul de;eurilor. ~n afaraobiectivului evident, cur[\area \[rii dede;euri, proiectul are ;i o important[component[ de educare ;iresponsabilizare a popula\iei, `n ceea ceprive;te grija fa\[ de mediul `nconjur[tor.“Let’s Do It, Romania!” este proiectultuturor celor care cred c[ `n Rom]niase `nt]mpl[ ;i lucruri pozitive, atuncic]nd fiecare este dispus s[ contribuie,chiar cu foarte pu\in< o singur[ zi, pentruo Rom]nie curat[.

Este bine supravegheat[creşterea ierbii în parcuri ;i pe str[zileadiacente acestora, pe margineadrumurilor, `n cartiere şi oricare alt[zon[ verde aflat[ `n `ngrijirea SC FlorisalSA - afl[m de la Nicolae Tunsu,responsabil cu cositul `n cadruldepartamentului Zone Verzi. ~n cursullunii iunie s-a cosit `n cartierele Micro

17, Micro 14 ;i Micro 16. „Este a treiacoas[ pe anul acesta”, ne-au zis muncitorii,prima a fost `n aprilie, iar cea de a doua`n luna mai. Practic, la cosit se lucreaz[din luna aprilie p]n[ `n octombrie, dec]te ori este nevoie ;i de c]te ori d[comand[ prim[ria, care este proprietarazonelor verzi ale ora;ului. Sunt multemii de metri p[tra\i de iarb[ care se

cosesc de-alungul unui an, cu motocoasa;i cu ma;ina de tuns gazonul, iar gardurilevii se aranjeaz[ cu ajutorul trimmerelor.Cositul manual nu ar avea suficient[rentabilitate. Chiar ;i primul ministruBoc, cu toate c[ este cel mai bun cosa;al \[rii, folose;te coasa de m]n[ doarpe suprafe\e mici.

S-a efectuat primul zborinterna\ional, de prob[, al unuiavion propulsat cu ajutorulenergiei solare. Avionul „SolarImpulse” a decolat de peaeroportul Zaventem dinBruxelles, fiind primul avionproiectat să zboare zi ;i noaptefără a avea nevoie de combustibil;i fără a produce emisii de carbon.Acest fapt istoric ilustreaz[poten\ialul noilor tehnologii înmaterie de economisire de energie;i de produc\ie de energie dinsurse regenerabile. Avionul esteexpus în capitala europeanăîncep]nd cu perioada 23 mai -29 mai 2011, odat[ cu inaugurareaevenimentului S[pt[m]na Verde,dedicat Zilei P[m]ntului.

Mini;trii mediului din UniuneaEuropeană au ajuns la un acord înprimă lectură asupra normeloreuropene privind colectarea ;ireciclarea de;eurilor electrice ;ielectronice, precum telefoanemobile sau aparate electrocasnice.În prezent, \ările din UE trebuiesă colecteze anual în medie celpuţin 4 kilograme de de;eurielectrice ;i electronice pe locuitor.Acordul dintre statele membreprevede că anual statele membrevor trebui să colecteze 45% dingreutatea medie a de;eurilorelectrice ;i electronice de pe pie\elena\ionale, această normă urmândsă se aplice la patru ani dupăintrarea în vigoare a legisla\ieirevizuite. După al\i patru ani, \ărilemembre trebuie să atingă o rată acolectării de 65%. Totu;i, în unelestate unde consumatorii folosescmai pu\ine echipamente electronice,normele se vor aplica cu o anumităflexibilitate.

~n 2011 “Let’s Do It, Romania!” va fi `n 24 septembrieRevizuirea normelor UE

Editorial

Avion cu energie solar[Asocia\ia Rom]n[ de Salubritate (ARS), `n

parteneriat cu Ministerul Mediului ;i P[durilor,respectiv ISWA – Asocia\ia Interna\ional[ deGestiune a De;eurilor Solide organizeazăseminarul “Managementul integrat al de;eurilorîn Europa. Solu\ii ;i provocări în procesul deimplementare din România”. Seminarul sedesf[;oar[ la Mamaia, `n perioada 29 iunie – 1iulie, cu participarea unui num[r `nsemnat deinvita\i de specialitate - manageri de proiecte,directori de comitete ;tiin\ifice ;i tehnice, ;efide departamente ;i consultan\i din domeniulgestion[rii de;eurilor – at]t din Rom]nia c]t ;idin Germania, Grecia, Croa\ia, Suedia ;i alte\[ri europene. Evenimentul are loc cu prilejul`mplinirii a 10 ani de activitate a ARS, fiind celmai important seminar `n domeniul de;eurilororganizat `n acest an `n Rom]nia. Principaleleteme de dezbatere sunt< Legisla\ia european[ ;ina\ional[ `n domeniul gestiunii de;eurilor –nout[\i> Situa\ia pie\ei serviciilor de salubritatea localit[\ilor> Solu\ii europene `nmanagementul de;eurilor> Valorificareaenergetic[ a de;eurilor – provocare a secoluluiXXI> Sistemul integrat de management ;i solu\iide parteneriat cu generatorii de de;euri>Situa\ia utiliz[rii fondurilor UE `n Rom]nia.Vom reveni cu informa\ii de interes public ;idetalii despre cele mai importante concluzii,decizii ;i hot[r]ri pe care le vor lua participan\iila acest seminar.

PAGINA VERDE

Reprezentan\a Comisiei Europene în România aorganizat `n 22 iunie masa rotundă intitulată „Noulplan european de eficien\ă energetică – implica\iilepentru România”. Se eviden\iază din ce în ce maipregnant perspectiva că \inta reducerii cu 20% aconsumului de energie la nivel comunitar până în 2020să nu fie atinsă fără o mai bună coordonare ;iimplementare a măsurilor de eficientizare aconsumului de energie în statele membre. În acestscop, în martie 2011, Comisia Europeană a lansat unPlan de Eficien\ă Energetică, ale cărui prevederi vor

deveni obligatorii prin adoptarea directivei cu acela;inume. S-au prezentat la masa rotund[ principaleleprevederi ;i posibile implica\ii ale legisla\iei propusela nivelul institu\iilor publice, operatorilor na\ionali detransport, distribu\ie, industriei ;i a consumatorilorfinali. Dezbaterea a f[cut parte din seria de evenimente„Perspective Europene”, ini\iată cu scopul de a oferiinforma\ii cu privire la priorită\ile Uniunii Europene.Au fost invita\i să î;i exprime opiniile membri aiParlamentului European, diploma\i, oameni politici,func\ionari publici, reprezentan\i ai societă\ii civile.

Seminar ARS despre de;euri

Mas[ rotund[ despre noul plan european de eficien\[ energetic[

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 30 iunie 2011

Pagina Verde - cunoscut[ pe plan na\ional

A început, din nou, căutareaora;ului care va mo;teniprestigiosul titlu de capitală verdeeuropeană în anul 2014. Patruora;e - Stockholm, Hamburg,Vitoria-Gasteiz ;i Nantes – auprimit titlul până acum, din 2010până în 2013. Premiul „CapitalaVerde a Europei” recunoa;te ;irecompensează ora;ele cele maiavansate în promovarea unui modde via\ă urbană care să respectemediul înconjurător ;i care potconstitui exemple de urmatpentru alte ora;e. Data-limităpentru depunerea candidaturilorpentru titlul din 2014 este 14octombrie 2011. Titlul esteacordat de un juriu interna\ional,asistat de un grup de exper\irecunoscu\i pe plan interna\ionalîn diverse domenii ale protec\ieimediului. Câ;tigătorul va fianun\at în iunie 2012. Participareaeste deschisă tuturor statelormembre UE, \ărilor candidate(Turcia, Fosta Republică Iugoslavăa Macedoniei, Croa\ia,Muntenegru ;i Islanda), precum;i \ărilor din Spa\iul EconomicEuropean (Islanda, Norvegia ;iLiechtenstein).

Capitala Verde a Europei

Sta\ia mare de sortare a de;eurilordin jude\ul Satu Mare e pe cale de a fi, `nsf]r;it, pornit[. Abia dup[ aceeaurmeaz[ s[ se alinieze ;i jude\ul SatuMare la hot[r]rea privind colectareadual[. Dup[ cum am informat, s-apropus s[ se treac[ la colectare dual[ dindata de 1 ianuarie 2011> sper[m c[ se va`ncepe m[car `n 1 ianuarie 1012. Dac[

noua sta\ie de sortare va porni `n lunaaugust, se va putea trece la colectaredual[ pe tot jude\ul, nu numai `n ora;ulSatu Mare. Deocamdat[ continu[transportul cu chiu ;i vai, `n condi\iilemizere despre care am mai scris. Nouldrum spre Doba `nc[ n-a fost deschis, setrece tot prin gropile de la Gelu, carestric[ ma;inile.

10 Joi 30 iunie 2011

ACTUALITATEA

S-a golit sera Florisalului, fiind spreterminare campania de plantare aflorilor `n zonele ;i spa\iile verzi dinSatu Mare. S-au pus flori `n parcuri ;icelelalte spa\ii verzi care se afl[ `nadministrarea SC Florisal. ~n total s-auplantat peste 93.000 de flori. Foarteaspectuoase sunt ;i jardinierele dinzona central[, cum ar fi cele amplasate

direct pe trotuare pe strada :tefan celMare, la monumentul dedicatOsta;ului Rom]n din Pia\a VasileLucaciu ;i `n fa\a Muzeului Jude\ean,sau cele care au fost at]rnate ca s[`mpodobeasc[ st]lpii de pe stradaHorea, Pia\a Libert[\ii sau bulevardulTransilvania. ~n ora; sunt peste 700 dejardiniere.

Opt angaja\i ai SC Florisal au casarcin[ special[ udatul florilor. O fac cumult[ grij[, iar pe vreme de canicul[ud[ florile ;i cei care lucreaz[ `nschimbul doi. „Tot ce-i floare se ud[!”– a;a ni s-a dat dispozi\ie, deoarece„floarea f[r[ ap[ moare, a;a cum moarefemeia f[r[ dragoste” spun angaja\ii SCFlorisal.

Sunt flori pe jos, prin parcuri;i `n aer, pe st]lpi

Abia dup[ un an va `ncepecolectarea dual[

~n momentul de fa\[ Florisalm[re;te num[rul containerelor ̀ n form[de clopot, destinate precolect[riiselective a de;eurilor reciclabile de c[trepopula\ia din Satu Mare. Mai erau vreo11 sau 12 locuri unde se aflau containerecu plas[ de s]rm[, cu capacitate de 4metri cubi fiecare, care au fost retrase,iar `n locul lor au fost amplasatecontainere noi, vopsite ̀ n galben, verde;i albastru.

Angaja\ii Florisal trebuie s[ fie aten\ila cablaje, ca s[ nu le rup[ macarauacare ridic[ containerele-clopot, c]ndtrebuie s[ fie golite. „Cele 18 puncteunde deja au fost amplasate containere-

clopot se men\in. Aceste noi puncte vins[ le completeze, pentru ca locuitoriidin Satu Mare s[ aib[ la dispozi\ie dince `n ce mai multe locuri pentru h]rtie,plastic ;i sticl[.” – explic[ directorul:tefan Murg, responsabilul ac\iunii deprecolectare selectiv[.

Tot pentru ca „s[ fie `n r]nd culumea”, se va acoperi ;i aria localit[\iiLazuri cu clopote `n trei culori. Lasolicitarea primarului din aceast[comun[ au fost amplasate clopotepentru precolectarea selectiv[ ade;eurilor reciclabile. Erau 6 containerecu plas[ de s]rm[, iar acum `n loculacestora se afl[ noile containere-clopot.

Colectarea selectiv[ a de;eurilor reciclabile

ia amploare

Num[rul clopotelor e `n continu[ cre;tere

Containereledin s]rm[ vorfi `nlocuite

SC Bio Florisal, firma de salubrizaredin municipiul Carei, a efectuat ̀ n cursullunii iunie sp[larea tuturor celor 128 decontainere pe care le are ̀ n administrare.Containerele au fost scoase din incintapunctelor gospod[re;ti, introduse `nma;ina de sp[lat special[, unde au fost

cur[\ate ;i tratate cu solu\ie, pentru a fidezinfectate. Aceast[ ampl[ ac\iune deigienizare a durat circa o s[pt[m]n[,dup[ cum informeaz[ Marin Morar, ;efulfirmei Bio Florisal. De asemenea a relatatc[ cet[\enii din municipiul Carei nu suntat]t de indisciplina\i ca s[tm[renii< „Este

destul de curat pe lapunctele gospod[re;ti,unii mai las[ pu\in molozpe l]ng[ containere, darfoarte rar, alte nepl[ceri n-am avut chiar deloc”.

Spre deosebire demunicipiul Satu Mare, laCarei punctelegospod[re;ti sunt`mprejmuite, ceea ce ajut[la men\inerea cur[\eniei ;iordinii. „N-au fost sparteu;ile, n-au fost for\ate`ncuietorile ;i lac[tele.Dac[ unii vor sparge, se varepara> deocamdat[ n-afost nevoie s[ fie `nlocuite

cheile”, relateaz[ administratorii unorblocuri din Carei. l :i la Satu Mare s-a lucrat la sp[latul;i dezinfectatul containerelor dincartiere, mai multe zile la r]nd, ̀ n a douaparte a lunii iunie.

Containerele din Carei ;i Satu Mare au fost igienizate

Satu Mare Carei

Persoanele fizice sau juridice careproiectează, produc, prelucrează, tratează, vând sauimportă produse, sunt supuse unui regim derăspundere extinsă a producătorului. În acest scop,aceste categorii sunt obligate să adopte, încă de lafaza de concep\ie ;i proiectare a unui produs,solu\iile ;i tehnologiile prin care să se asigurerespectarea ierarhiei de;eurilor, să accepteprodusele returnate ;i a de;eurilor care rămân dupăutilizarea acestor produse ;i să asigure gestionareaulterioară a acestora fără a crea prejudicii asupra

mediului sau sănătă\ii popula\iei, să răspundăfinanciar pentru activită\ile desfă;urate, să pună ladispozi\ia publicului informa\iile disponibile cuprivire la caracterul reutilizabil ;i reciclabil alproduselor. Pentru aplicarea răspunderii extinse aproducătorului, se iau în considerare fezabilitateatehnică ;i viabilitatea economică, precum ;i efecteleglobale asupra mediului ;i a sănătă\ii popula\iei ;iimpactul social. Răspunderea extinsă aproducătorilor se aplică fără a aduce atingerecelorlalte responsabilită\i prevăzute de lege.

R[spunderea privind efectele asupra mediului

Joi 30 iunie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

Ambalajele sunt f[cute s[-\i ia ochii ;i s[te conving[, o dat[ `n plus, c[ trebuie s[ cumperineap[rat produsele respective. O sticl[ de suc cuform[ interesant[ pare mai atr[g[toare dec]t unaobi;nuit[. O juc[rie `ntr-o cutie elegant[ `\i atrageprivirea mai mult dec]t una asem[n[toare,neambalat[. P]n[ ;i pungile oferite de magazines-au diversificat. Ambalajele ne „`nvelesc” via\amai frumos, ne-o fac mai prezentabil[. Nu te-aimpresionat cu c]t[ pricepere \i-a `mpachetatv]nz[toarea cadoul la magazin? C]t de frumos era

buchetul de flori pentru `nv[\atoare? C]t demodern[ e forma noii sticle de bere? Folosimacum mult mai multe ambalaje dec]t `n trecut. :ip]n[ acum, pe cele mai multe dintre ele le-amaruncat amestecat. Unele se degradeaz[ `n sute deani sau nu se degradeaz[ deloc (cum sunt plasticulsau aluminiul). O parte din ele, cum ar fi cartonul,de;i sunt biodegradabile, emit metan `n timpuldescompunerii, contribuind astfel la accentuareaefectului de ser[. Pungile de plastic, ajunse ̀ n apeler]ului, pot sufoca pe;tii.

Ne str[duim s[ avem o via\[ c]t mai “frumos” ambalat[

De;i gunoiul li se ridic[ ;i setransport[, circa 50% din locuitoriiora;ului Satu Mare continu[ s[ nupl[teasc[ nimic c[tre firma de salubrizareFlorisal. Se num[r[ aici at]t persoanefizice, c]t ;i proprietari de firme.

Contracte ̀ ncheiate cu Florisal au ̀ njur de 80.000 de locuitori, din cei 120.000de s[tm[reni. Pl[titori sunt doar 65.000,deci circa 15.000 de cet[\eni cu contractnu pl[tesc, nu pentru c[ ei n-ar producenici un pic de gunoi menajer, ci din lips[de sim\ civic.

Iat[ ;i situa\ia societ[\ilor comerciale<din cele aproximativ 3.000 de firme`nregistrate `n Satu Mare, circa 600 nuau contracte `ncheiate cu Florisalul, iarcele 2.400 de firme cu contract depun cucirca 5-6 mii de metri cubi mai mult,dec]t cantitatea pentru care pl[tesc. Nunumai c[ `n;eal[ la socoteal[, dar sefolosesc de containere destinatepersoanelor fizice. Golesc m]ini ;i c[ru\ede gunoaie la punctele de colectare dincartiere, care, din p[cate sunt ne]nchise.

Firma de salubrizare ar trebui s[adune gunoiul de la punctele de colectarede 2,3 ori pe s[pt[m]n[> `n realitate dela fiecare punct se adun[ de 6 ori(!) pes[pt[m]n[, adic[ zilnic. Cu toate astea,mereu ai impresia c[ mai trebuie golit ;itransportat, mai ales de la punctelegospod[re;ti din cartiere. Acestea nefiind

`nchise, nu pot fi controlate. ~n cartierese depoziteaz[ mai mult de dublu dec]tcapacitatea pentru care au fost ̀ nfiin\ate.

Totu;i ceva-ceva s-a avansat `nnormalizarea situa\iei din cartiere, adic[Consiliul local al Municipiului Satu Maredeja a recunoscut necesitatea `nchideriipunctelor gospod[re;ti. Dup[ discu\iicare au durat aproape doi ani. S-a f[cut;i un studiu de evaluare, iar cum ar trebuis[ se finan\eze, pentru ca `n sf`r;it s[ setreac[ la fapte.

Este vorba de 184 de puncte caretrebuie ̀ nchise, iar amortizarea investi\ieise va face `n 8 ani.

La Baia Mare,unde consilierii localise pare c[ sunt mai operativi, `ntr-os[pt[m]n[ s-a decis ̀ nchiderea punctelorgospod[re;ti, ;i s-a fixat un termen de 3luni, de;i este vorba de 350 de puncte. ~n Satu Mare nu va fi lucrarea gata, nicipeste un an. Deja ar fi fost terminat[,dac[ n-ar fi `nceput toat[ tevaturaconsilierilor locali, despre care am mairelatat. Nehot[r]rea a durat tot anul 2010,iar acum ne afl[m abia la faza unui unuijoc de glezne.

~ntre timp punctele gospod[re;tis[tm[rene continu[ tot pline de ;obolani,c]ini, vagabonzi, cer;etori, ;i la cheremulfirmelor care basculeaz[ camioane ;ic[ru\e ̀ ntregi de gunoaie ̀ n locul destinatpopula\iei.

Jum[tate din s[tm[reni nu pl[tesc salubrizarea

La insisten\a cet[\enilor, care se pl]ngc[ nu au unde s[ se debaraseze degunoaiele adunate `n cur\ile caselor,Florisal a introdus un nou serviciu,`ncep]nd cu a doua jum[tate a luniiiunie< transportul de;eurilor menajereocazionale. Fiind vorba de curse speciale,se transport[ orice fel de gunoi,amestecat, la pre\ul de 100 lei pe metrucub. Cui `i convine achit[ la casieriaFlorisalului, dup[ cantitatea pe care el odeclar[, `n metri cubi. Dar nu se ridic[

gunoiul `n fiecare zi, pentru c[ ar fi preascump. Nu ar fi rentabil, nici nu are firmaFlorisal mii de utilaje. I se va comunicasolicitantului c]nd se colecteaz[, de lamai multe case, pe r]nd. Este vorba de 2– 3 curse pe s[pt[m]n[, pentru a adunaaceste de;euri menajere ocazionale, carepe urm[ se sorteaz[ `n curteaFlorisalului, separ]nd crengile de moloz,de;euri menajere, c]rpe, ierburi, de;eurirezultate din construc\ii ;i toate celelaltegunoaie.

Transportul de;eurilor menajereocazionale

Sunt multe reclama\ii ;i multe cazuridetectate de poli\ie, din care rezult[ c[cet[\enii nu respect[ cele mai elementarenorme de depozitare a gunoiului. Faclucr[ri de construc\ii ;i alte amenaj[ri,`n apartamentele, casele ;i cur\ile lor, iarmolozul rezultat `l arunc[ pe undeapuc[. Cet[\enii sunt ruga\i s[ nu maidepun[ molozul pe unde vor ;i pe undeapuc[, ci numai acolo unde este prev[zut.Amplasarea containerelor specialepentru moloz deja a ̀ nceput ;i continu[`n vreo 10 puncte din ora;. Florisalul aaplicat pe containere inscrip\ia „Numaipentru moloz” rezultat din construc\ii.Asta `nseamn[ c[ `n acest locuri nu sevor depune plasticuri, resturi menajere,h]rtie, saci, cutii de vopsea etc.> pentruc[ ce e amestecat, nu se va puteatranporta. Molozul nu se poate duce larampa din Doba, - unde se duce numaigunoiul menajer – , ci se va desc[rca laCubicul de pe Bari\iu, cu acceptulprim[riei, pentru c[ aici se vor faceamenaj[ri de noi str[zi ;i spa\ii verzi. Containerele destinate numai pentrumoloz vor fi amplasate `n urm[toareleloca\ii< Cartierul Solidarit[\ii strada

Humule;ti nr. 1, Cartierul Micro 16 Pia\aRodului, Cartierul Micro 15 stradaMilcov nr. T 6/A, Cartierul Micro 14strada Neajlov, Cartierul Micro 17 stradaBobocului, Cartierul Carpa\i I stradaCl[bucet Bl. 2, Cartierul Carpa\i II stradaB]rg[ului. Locatarii sunt ruga\i s[ se

foloseasc[ de aceste containererespect]nd cu stricte\e destina\ia lor.Pentru nerespectarea inscrip\iei „Numaipentru moloz” Poli\ia Ecologic[ va aplicaamenzi, de la 100 la 200 lei, conformhot[r]rii Consiliului Local alMunicipiului Satu Mare.

De;i se face at]t de mult[ informare;i munc[ educativ[, chiar ;i prin massmedia, iar amenzile acum sunt mai maridec]t erau `nainte, continu[ s[ apar[depozite ilegale de gunoi peste tot pe razamunicipiului Satu Mare, ne-a declaratGheorghe Munteanu, ;efuldepartamentului, din cadrul Prim[rieiSatu Mare, care se ocup[ de administrareadomeniului public, ̀ n str]ns[ colaborarecu Poli\ia Local[ ;i cu Poli\ia Ecologic[.~i aten\ioneaz[ pe cetă\enii municipiuluiSatu Mare, că depozitarea ;i împră;tiereade;eurilor de orice fel, în alte locuri decâtcele amenajate pentru acest scop,reprezintă contraven\ie ;i se sanc\ioneazăcu amendă cuprinsă între 100 - 2.500 lei,conform H.C.L. 33/03.03.2011.

Poli\ia Ecologică informează, c[ `nluna iunie a desfă;urat ac\iuni dedepistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacur[\eniei pe raza municipiului SatuMare.

Poli\i;tii ecologici au aplicat 20 desanc\iuni contraven\ionale, din care 15cu avertisment şi 5 cu amendă, în valoaretotală de 1.600 lei, pentru depozitarea şiîmprăştierea deşeurilor lângă containere(recipiente standardizate de colectare),sau în alte locuri decât cele amenajatepentru acest scop, şi pentru abandonareadeşeurilor pe domeniul public.Principalele loca\ii în care au fostdepistate aceste contraven\ii sunt< str.Ambudului nr. 6, P-\a 25 Octombrie nr.27, str. Avram Iancu, str. GabrielGeorgescu, str. Ion Luca Caragiale, str.Fabricii, str. Rodnei, str. Alexandru IoanCuza, Aleea Mureşului nr. 40, AleeaHumuleşti, str. Lăzarului, str. Botizului,str. Ferăstrău, str. Poligonului.

Depozite ilegale de gunoi sunt peste tot

S-au amplasat containere „Numai pentru moloz”

12 Joi 30 iunie 2011

MAGAZIN

~n anul 1974, O.N.U. a proclamatAnul Interna\ional al Popula\iei ;i ainvitat, pentru prima dat[ ̀ n istorie, toatestatele lumii la Conferin\a Mondial[ aPopula\iei, ale c[rei lucr[ri s-audesf[;urat `n luna august `n capitalaRom]niei.

~n acel an, num[rul popula\ieimondiale ajunsese la 4 miliarde locuitori,iar 13 ani mai t]rziu (1987) ̀ n ziua de 11iulie popula\ia lumii a atins cifra de 5

miliarde de locuitori. “Orologiuldemografic” arat[ la `nceputulmileniului trei o popula\ie de 6 miliardede locuitori, m[r;[luind cu toat[ vitezac[tre imensa cifr[ de 7 miliarde!

Cre;terea popula\iei mondialeconstituie o problem[ global[ c[reia i secaut[ explica\ii ;tiin\ifice ;i i se propunstrategii integrate la fel ca ;i celorlalteprobleme care au dob]ndit un statutglobal.

~n acest context, `ncep]nd cu anii’90, Rom]nia, ca ;i majoritatea \[riloreuropene, cunoa;te o schimbare aevolu\iei demografice, cre;terea fiind`nlocuit[ din p[cate, de un declindemografic.

Scopul marc[rii Zilei Mondiale aPopula\iei este tocmai focusarea aten\ieiasupra urgen\ei ;i importan\eiproblemelor legate de popula\ie. Este odat[ simbolic[ ;i de reflec\ie asupra

situa\iei generale de pe glob. De exempludin perspectiva cercet[rii ;i dezvolt[riicalit[\ii alimentelor consumate depopula\ie. Deoarece nu pu\ine suntproiectele specifice industriei alimentare,protec\iei mediului, agriculturiiecologice sau zootehniei, care contribuiela longevitate, prin `nlocuireamoleculelor periculoase pentru s[n[tate,cancerigene utilizate `n conservareaactual[ a alimentelor.

Ecologia este studiul interac\iunilor dintreorganisme ;i mediul lor ;i al efectelor acestorinterac\iuni asupra distribu\iei ;i număruluiorganismelor. Ecologia este ;tiinţa lupteipentru existen\ă.

S[ p[strezi locuin\a curat[ ;is[ fie igienizat[ poate sunadescurajator de cele mai multeori. Cur[\enia zilnic[ esteobligatorie, ca s[ nu mai spunemde „proiectele” mai mari, precumsp[larea ferestrelor. Nu dispera.Po\i face din cur[\enie o activitatemai pl[cut[ dac[ elimini toateelementele care nu te atrag -vorbim aici, printre altele, dedetergen\ii care `\i atac[ pielea ;imiros `ngrozitor. ~n primul r]ndafl[ cum po\i cur[\a oglinzile ;igeamurile din locuin\a ta ̀ ntr-unmod natural. Renun\[ ladetergen\ii pe baz[ de amoniac.Fereastra poate beneficia de untratament „eco”. Toarn[ patrulinguri\e de suc de l[m]ie `n 350ml de ap[ ;i cu aceast[ solu\iecur[\[ geamurile. De asemenea,po\i ;terge cu alcool amestecat cuplanta denumit[ „alun vr[jit”. Cas[ nu mai men\ion[m cunoscutametod[ de a le ;terge cu ziare. ~nacest fel g[si\i ;i pentru ziarelevechi o `ntrebuin\are ;i v[ ve\icur[\a ;i casa `ntr-un mod eco.Sucul de lam]ie amestecat cu ap[`l po\i folosi ;i pentru cur[\areavinilinului sau a pardoselilor.Lustruirea mobilei este una dintrecele mai nepl[cute activit[\i pecare trebuie s[ o faci pentru c[acest proces include solu\ii foarted[un[toare ;i uneori ur]tmirositoare.

Amestec[ `ntr-un bol dou[pahare de ulei de m[sline cu unulde l[m]ie ;i apoi aplic[-le pemobil[ cu ajutorul unei c]rpemoi. Mobilierul va c[p[ta unaspect pl[cut ;i un miros la fel de`nc]nt[tor.

Atunci c]nd vizitezi un anumit ora;po\i alege s[ ajungi la atrac\iile principalefolosind transportul public, o ma;in[, untaxi sau, de ce nu, o biciclet[ inchiriat[.Este extraordinar pentru s[n[tatea ta,este eco-friendly ;i po\i alege c]nd ;i undes[ se opreasc[, pentru a face cele maibune fotografii. Mai jos g[se;ti cincidintre ora;ele cele mai accesibile atuncic[nd vine vorba de ciclism.

5. Basel, Elve\iaCapitala Cultural[ a Elve\iei sau CityUniversity sunt denumirile pe care lefolosesc oamenii atunci c]nd vorbescdespre acest ora; minunat. Cu un centrumedieval frumos ;i un carnaval care nueste la fel de aglomerat ca cel din Vene\ia,dar este cel pu\in la fel de impresionant,Basel este locul perfect pentru to\iiubitorii de ciclism. Aici po\i g[si multepiste pentru bicicli;ti ;i h[r\i specialepentru mersul pe biciclet[. Cel mai bunloc din ora; pentru a `ncepe o aventur[este Rent-A-Bike – un parc de bicicletesubteran, `n centru.4. Paris, Fran\aAm auzit cu to\ii despre Paris ;i motivelepentru care acest ora; uimitor estefaimos. Ora;ul cel mai romantic ;icosmopolit din Europa este, deasemenea, una dintre cele maiaglomerate capitale europene. Deci, dac[chiar vrei s[ te bucuri de Paris ;i nu vreis[ r[m]i blocat `n trafic, atunci trebuies[ te g]nde;ti la ̀ nchirierea unei biciclete.Paris de\ine „Velib”, cel mai mare programdin lume pentru ̀ nchirierea de biciclete.Po\i alege una dintre cele 20.000 debiciclete din cele 1.450 de locuri de`nchiriere ;i nu uita c[ primele 30 deminute sunt gratuite, iar abonamentul

pe o zi cost[ 1 euro.3. Berlin, Germania~n al doilea ora; ca m[rime din Europa,jum[tate din cet[\eni sunt proprietari aiunei biciclete. Prin urmare, administra\ialocal[ investe;te sume mari `nperfec\ionarea sistemului de ̀ nchiriere abicicletelor. Cu mai mult de 140 dekilometri de pist[ pentru biciclete pestetot `n ora;, h[r\i online ;i offline `\i po\ipl[nui itinerariul, vizitarea Berlinuluifiind mai u;oar[ ca oric]nd. ~n fiecare zi,mai mult de 400.000 de oameni folosescbicicletele, a;a c[ de ce s[ nu fii unuldintre ei?2. Copenhaga, Danemarca~n capitala Danemarcei, ora; recunoscutpentru calitatea vie\ii, o treime din for\ade munc[ folose;te bicicleta pentru aajunge la locul de munc[. Pistele debiciclete sunt ample ;i po\i cu u;urin\[circula din Little Mermaid, cea maifaimoas[ sculptur[ din Copenhaga, laGardens Trivoli – cel mai vechi ;i maifrumos parc de distrac\ii din Danemarca.~n Copenhaga po\i ob\ine o biciclet[ cuun depozit returnabil de doar 3.25 euro.1. Amsterdam, Olanda~n capitala ciclismului din Europa –Amsterdam, mai mult de 40% din traficulstr[zii este format din biciclete. Acestanu este doar rezultatul promov[rii la nivelguvernamental al re\elei de ciclism `ncondi\ii de siguran\[, dar ;i a unei culturi`n acest sens. ~n Amsterdam po\i vedeaoameni din toate clasele sociale merg]ndpe biciclete. :i dac[ nu crezi c[ acest oraseste capitala bicicletelor, atunci arunc[-\i privirea pe o fotografie cu parcarea debiciclete de l]ng[ gara principal[ dinAmsterdam. Este una dintre cele maiaglomerate locuri de parcare din Olanda.

Cur[\enia casei, `n mod ecologic

~n 11 iulie se s[rb[tore;te Ziua Mondial[ a Popula\iei

Top 5 al celor mai “bike-friendly”ora;e din Europa

Obi;nuită ;i căutată în străinătate,mâncarea bio pentru animalele decompanie a intrat pe pia\a din Româniaabia în urmă cu un an, c]nd ;i-a f[cutapari\ia primul magazin de acest gen. Doitineri bucureşteni au deschis un magazinîn primăvara anului trecut, care are,deocamdată, doar o variantă virtuală, însăproprietarii spun că inten\ionează sădeschidă ;i un punct de vânzare.Mâncarea este importată din MareaBritanie, unde hrana organică pentruanimale nu mai este o noutate, iar pe pia\ăexistă nenumărate sortimente. Produselesunt fabricate numai din ingredienteorganice ;i nu con\in aditivi, conservan\isintetici, coloran\i, agen\i de spumare sau

alte substan\e care pot afecta sănătateaanimalelor. Perspectivele sunt bune, de;ila început, vânzările au mers mai greu.Clien\i fideli ai magazinului au devenitiubitorii de animale care preferă săinvestească pu\in mai mult în mâncareaacestora pentru a scăpa de problemele desănătate ;i vizitele la veterinar.

De multe ori, stăpânii apelează lamâncarea de acest gen ca ultimă solu\ie,când nu ;tiu ce să le mai facă animalelorcare nu scapă de alergii ;i boli sau carevor să prevină apari\ia afec\iunilor renale.Acesta este ;i principalul beneficiu almâncării organice pentru animale, sus\inproprietarii afacerii< este 100% naturală;i este mult mai bine tolerată de animale.

:i animalele de companie se hr[nesc bio

~n Anglia ;i c]iniirecicleaz[

Cei mai mul\i oameni `;i`nva\[ c[\eii lucruri simple,precum s[ stea, s[ serostogoleasc[ ;i s[ ̀ ;i fac[ nevoileafar[. Dar Keith Sanderson dinLondra ;i labradorul s[u Max au

ajuns la un nivel superior< s[recicleze. „Este un retriever, a;ac[ de ce s[ nu ̀ l fac s[ se comporteca un c]ine de aport. Nu exist[fazani sau ra\e pe aici, a;a c[ amfolosit sticle”, poveste;teSanderson. Pentru a-l dresa peMax s[ culeag[ sticlele de pe jos,Sanderson a `nceput prin a-l faces[ alerge mai `nt]i dup[ ele, `njoac[. Acum în fiecare diminea\ă,cei doi merg la plimbare şi cură\ăstrada de sticlele aruncate, pe carele duc apoi în containerele dereciclare.

Aproximativ 7.500 de tone de aluminius-a pus anul trecut pe pia\a rom]neasc[, ceeace `nseamn[ `n jur de 450 de milioane dedoze. Potrivit reprezentan\ilor asocia\ieinonprofit ALUCRO, Rom]nia recicleaz[circa 30% din dozele din aluminiu, `n timpce `n Polonia, rata de revalorificare este de75%. Rom]nia duce lips[ de instala\ii dereciclare, de aceea, cutiile se valorific[ `nEuropa, `n \[ri precum Fran\a, Anglia sauGermania. Dac[ toate dozele de aluminiu ̀ ncare sunt ambalate b[uturile comercializate`n Marea Britanie ar fi reciclate, aceasta ar`nsemna c[ num[rul co;urilor de gunoi plines-ar reduce cu 14 milioane `ntr-un an.

Aluminiul oferă solu\ii inteligente ;ipractice unei vie\i moderne. Fără acest metal,societatea actuală este de neînchipuit. E celde-al treilea metal prezent în natură, dinpunct de vedere al abunden\ei şi areproprietă\i care nu se alterează în niciun felprin transformare< este uşor, rezistent, nurugineşte, este un bun conducător de căldurăşi electricitate, este ductil şi nu are miros. Maimult decât atât, aluminiul este reciclabil sutăla sută, contribuind astfel la protec\iamediului prin economisirea resurselornaturale şi a energiei. Retopirea aluminiuluinecesit[ cu 95 la sut[ mai pu\in[ energie dec]tproduc\ia primar[ a metalului. Acest metalne cre;te nivelul de trai ;i, cu ajutorul lui, olarg[ varietate de produse sunt puse ladispozi\ia noastr[. Folosit pentru ambalareahranei, aceasta poate fi transportat[ `ncantit[\i mari, pe distan\e lungi.

~n 2010 au fost reciclate 42% din cele 5miliarde de doze aruncate la gunoi. O cifr[satisf[c[toare ̀ n compara\ie cu procentul de2% din 2009, ̀ ns[ tot au r[mas 3 miliarde dedoze care au ajuns `n mod nenecesar lagroapa de gunoi. ~n mod surprinz[tor,reciclarea aluminiului consum[ doar 5% dinenergia care ar fi fost necesar[ pentruproducerea aluminiului nou, ;i produce doar5% din emisiile de bioxid de carbon. ~n MareaBritanie 75% din dozele ̀ n care sunt ambalateb[uturile sunt din aluminiu. O singur[ doz[de aluminiu reciclat[, prezerv[ destul[energie c]t s[ asigure func\ionarea unuitelevizor pentru 3 ore. ~n fiecare an, ̀ n UK sefolosesc 13 miliarde de conserve de aluminiu.Dac[ ar fi puse cap la cap, ar putea trasa

distan\a de la P[m]nt la Lun[, de trei ori.

Dac[ am ;ti c]t arunc[m, ne-am`ngrozi...

y Dac[ a\i aduna tot gunoiul pe care `lproduce\i `ntr-un an, acesta ar c]nt[ri de 10ori mai mult dec]t dumneavoastr[.y 3.500 de co;uri de gunoi sunt aruncate `nfiecare minut `n Europa.y Cantitatea de de;euri produs[, `ntr-o zi,`n Marea Britanie este suficient[ pentru aumple Trafalgar Square.y 35%-40% din de;eurile domestice provinde la primele 5 lan\uri de supermarketuri.y Aproximativ 1,3 milioane de cartu;e suntfabricate `n Europa, `n fiecare lun[. Acestea,puse cap la cap, se `ntind de p]n[ la 5 ori, pedistan\a de la cea mai mare ad]ncime aoceanului p]n[ la suprafa\[ ;i `napoi.y Aeroporturile ;i companiile aeriene dinSUA arunc[ `n fiecare an o cantitate de cutiide aluminiu suficient[ pentru construirea a58 de avioane Boeing 747.y Popula\ia Statelor Unite se debaraseaz[,`n fiecare an, de 16 miliarde de scutece, 1,6miliarde de pixuri, 2 miliarde de lame de ras;i 220 de milioane de anvelope.yMcDonald’s economise;te peste 30.000 detone de ambalaje anual numai prin pompareaconcentratului pentru sucuri direct dincamionul furnizor `n rezervoarele dinrestaurant.y Dac[ mergi 2 kilometri de-a lungul unei;osele obi;nuite din SUA po\i s[ vezi circa1.500 de de;euri aruncate.y Pungile din plastic ;i alte de;euri dinacela;i material, aruncate `n ocean, omoar[1.000.000 de exemplare din speciile acvatice,`n fiecare an.y ~n medie, o ton[ de de;euri reciclate cost[30 de dolari, trimiterea unei tone de de;eurila groapa de gunoi cost[ 50 de dolari, iarincinerarea unei tone de de;euri ajunge la 75de dolari.yUn american genereaz[ ;i arunc[ la gunoide 9 ori mai multe de;euri dec]t o persoan[din Africa. Mai mult, americanii genereaz[de trei ori mai mult gunoi dec]t oamenii din\[rile dezvoltate, cu standarde de via\[asem[n[toare.

Aluminiul estereciclabil sut[ la sut[

Doze adunate pentru a fi „exportate”

Parcare de biciclete `n Amsterdam