175. Productivitatea familiilor de albine QntregnuteQnstupi ME STAS 8128-68 gi a muncii cresc6torilor de albine. La intretinerea familiilor de albine in stupi multietajati STAS 8128-68. manipularea ramelor (la care sint obligati sB recurgg stuparii cind intretin familiile in stupi orizontali vi verticali cu magazine sau corpuri suprapuse), a fost inlocuita cu manipularea de corpuri intregi $i tot in aceasta const5 $i u$urim@ mesc~torului albine de a inde griji un numb mare de fami3ii. D e curind a Pnceput sii fie folosit penku producerea mierii in sectimi $i recomgndat p e n w obtinerea mierii pe sortimente prin folosirea de magazine cu rame dimensionate la 112 din ingltimea celor din corpuri. Ca urmare, in conditiile din tara noastrg folosirea acestui tip de stup a determinat crevterea productivitiitii familiilor de albine normale in majoritatea stupinelor din unitiitile agri-

miqorate, detalii : I-IV corpuri de stup cu cfte 9 r a m de 316x216 m m ; 1, 2, 3, 4, 7 detum ale dispozitlvulul de jixare a corpurilor (I bucad fiktutd; 2 gurub agdfdtor; 3 fnchizdtoare ,,cwk;trd" ; 4 bard metaltcd de 2 x mm; 7 02 ag&tdtm bard) ; 5 supwpwt metcllic plfabfl; 6 balamuua suportului; 8 ddspozttiv de aerisise ; 9 - reductor de urdinQ; sectiune pe4pendicuLard pe urdini~ ( 8 ~;) sectiune garaleld cu urdtni~ul(jos)

Stup multietajat cu 4 corpuri $i rame

-

-

-

- - -

Stup multiebajat cu 4 corpuri mic$cmk, tip autor

$

rame

cole socialiste unde activeazs cresc5tm-i de albine cu experientil cu 40-60/o, primenirea fagurilor din cuib in proportie de cel putin 50/~ pe an $i o c r e ~ t e r econsiderabilg a productivitgtii muncii acestora (practic cu de peste dou5 ori in

-

-

comparatie cu stupii de tip orizontal) ; rezillt5 c5 el reprezinta o mare rezervg $i pentru crescgtorii de albine amatori. In schimb, IN STUPINELE IDIN ZONELE UNDE DEZVOLTAREA FA.MILIILOR $1 PROVIZIILE DE HRANA PENTRU I.4RNA NU ATING NIVELURILE ARATATE MA1 SUS, ASTFEL INCfT FAMILIILE DE ALBINE fN CAUZA TREBUIE SA IERNEZE PE UN SINGUR CORP, AVANTAJELE $1 DEZAVANTAJELE STUPULUI MULTIETAJAT STAS 8128-68 AJUNG SUB NIVELUL CELOR PREVAZUTE LA STUPII VERTICALI CU MAGAZINE 91 ORIZONTALI. 176. Intre~inereafarniliilor de albine 'in stu i ME cu rame micqorate, tip autor. n unii ani, nici in conditiile din sudul tgrii ale autorului, familiile de albine nu ating ,,taliaU care s5 impun5 folosirea cu succes a stupilor multietajati STAS, cu toat5 experienta dobindit5 odat5 cu scurgerea anilor. Pentru a beneficia ins5 de avantajele indiscutabile ale tipului de stup multietajat $i tehnologiilor aferente demise, auboxul folosevte in stupina familia15 (Elisabeta ANTONESCU ~i C. ANTONESCU, 1972) incepind din anul 1969 (dup5 o experimentare minutioas5 in anii 1959-1968) stupul multietajat de conceptie constructivi3 proprie, cu rame micgorate. Este vorba de un stup multietajat x u 4 corpuri, care se imbing in panta, confectionat din

P

cherestea de rgyinoase cu grosimea de 20 mm. Are forma piitratg, cite 9 rame intr-un corp de 316x216 mm (cu grosimea tuturor spetezelor de 8 mm) sau 9 rame tip Layeris in cite 2 corpuri. Gabaritul : 415X415X 1 020 mm ; greutatea total5 19,8 k g . din care : fundul suportii metalici (postamentul) = 2,9 kg ; un corp 9 rame goale = 3,4 kg ; podigorul = 0,65 kg ; capacul (invelit cu tabla zincatg de 0,5 mm) = 2,65 kg. Volumul util : 0,101 m3. Volumul de incsrcare 0,176 m3. Alte caracteristici ale stupului : pe timp umed greutatea total5 crevte cu circa 1,5 kg, iar 'in5lGmea cu 1020 mm ; elementele componente (inclusiv fundul $i capacul) se fixeazii cu ajutorul a 2 bare metalice, pe dinafar;, prev5zute cu inchizgtori ,,canistrgU; aerisirea stupului pe timpul transportului se realizeazs cu scindura de zbor semideschis5 $i functionarea orificiilor create in acest scop la fund, podigor qi capac ; consum de cherestea la un stup 0,049 m3. Caracteristicile constructive ale noului stup, comparativ cu tipurile de stupi mai r5spindite in tara noastrg, sint redate 'in tabela 7. In comparatie cu stupii folositi anterior de autor, stupul multietajat cu rame mic~orate ofer5 albinelor conditii de viatg gi activitate aproape identice cu cele din buduroi. Acest fapt a favorizat simplificarea $i reducerea num5rului interventiilor in cuiburile familiilor de albine.

+

+

,

STUPII:

-tal

20 rame

ou

0-ntal cu 23 rame

? & ? ~ ~ ~ ,MMultieWtkt "t3 Comud

tlp a.utor

Greutatea (kg) Volum util (ma) Vol,um tnciimare (m3) Chnsuxn de cherestea (m3)

In aceste conditii, lucr5rile privind ingrijirea albinelor in stupii respectivi dec2rg dup5 cum urmeaz5 : Familia de albine ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup, fie pe dou5 rinduri de rame originale (316 mm late $i 216 mm inalte), fie p e u n r i n d d e r a m e d e t i p Layens. Peste corpurile respective se a ~ a z 5 podigorul $i apoi celelalte dou5 corpuri c u r a m e g o a l e . Pentru ,,protejareaK familiei contra frigului $i evacuarea lent5 a umezelii din cuib pe timpul iernii, se pun pe t5blia podi$orului 4-6 foi de ziar. Prezenta unei cantitsti de 16-18 kg provizii in stup $i concentrarea acestora mai ales in fagurii din corpul a1 doilea sau in partea superioarg a ramelor mari, ne scute~te de grija complet5rii acestora toamna tirziu sau pe timpul iernii, cit $i de hr5niri ,,stimulente" la inceputul primgverii. Cu citeva zile inainte de inflorirea salcimului se procedeazg la prima interventie in cuibul familiilor de albine $i executarea unei lucr5ri esentiale de sezon : - cuiburile familiilor se transvazeaz5 in doug corpuri de stup cur5tate $i dezinfectate ; peste ele se avaz5 podigorul $i capacul ; dedesubt, se adaugz celelalte dou5 corpuri, echipate in prealabil cu rame avind numai faguri artificiali. Pe timpul culesului de la sa$im, albinele cl5desc cu repeziciune fagurii artificiali din corpurile inferioare. Treptat fagurii din corpurile superioare cu ,,vechiul cuib" se umplu cu miere $i devin ,,magazin de strinsuri". Totodat5 in fagurii proaspiit cl5diti P n corpurile inferioar'e coboar5 matca gi incepe s5-$i desfg~oareactivitatea de ouat, folosindu-se astfel pentru ,,noul cuib". fn conditii de stup5rit stationar mierea se extrage la sfirgitul verii, cu prilejul celei de a doua interven-

tii impus5 de revizia general5 $i preg5tirea definitiv5 a familiilor pentru i.mn8, astfel : - fagurii din cele dou5 corpuri superioare (de obicei plini cu miere c5p5citii de sus pin5 jos) se trec la extractor ; apoi se introduc in corpurile de unde au fost ridicati, pentru a fi cur5tati de albine (seara) de resturile de miere ; dup5 aceasta se reformeaz5 $i se topesc pentru extractia cerii ; - peste cele dou5 corpuri inferioare (cu ,,noul cuib"), se a72z5 po-

Schema de lntretinere a unei familii de albine intretinutg in stup multietajat cu 4 corpuri (tip autor) : A - iarna $i primiivara; B corpurile inversate in vederea valorificiirii culesului de la saikim (corpurile 3, 4 sint echipate cu faguri artificiali); C familia pregtititti pentru i a r d O corpurile 3, 4 n avind faguri cldditi in sezonul apicol respectiv $i provizii corespunzdtoare; D familia pregiititii- pentru valorificarea culesului de la salcina in anul utmiitor; P - podi~orul; jos : fagure cu provizii ddn mrpul 2 (poz. A), & sffr$itul ie7ndi

-

-

-

d i ~ o r u l$i foile de ziar amintite, iar peste el celelalte dous corpuri cu ramele goale. Uneori, in sezonul cald, devin necesare inc5 una sau dou5 interventii, care vizeaz5 lucrgri de verificare rapids, sau pentru inlgturarea unor stari anormale neprevgzute, pe care orice s t u y cu oarecare experients le stabileqte fsr5 a deschide stupii. Tot astfel, in conditii de stup5rit pastoral devin necesare cel putin o interventie in plus pe seama unui nou $i mare cules, la fel pentru inlocuirea m5tcii necorespunz5toare etc.

b

+

177. Productivitatea familiilor de albine intretinute E stupi ME cu n rame micqorate, tip autor. Din prelucrarea fagurilor reformati din corpurile cu ,,vechileG cuiburi rezult5 - folosind procedeul $i utilajele elaborate $i brevetate de autor (certificat de inventator nr. 60 04511975) cite 1 700-1 800 g cear5 purificat5 de la fiecare familie de albine pe an, din care 5O0lO se rezervg pentFu f a m i artificiali necesari procesului de productie in anul urm5tor, iar restul ca cearBmarf5. Se realizeazg, totdatg ,,fnnoW ituturor fagurilor din cuiburi in fiecare an", ceea ce constituie indeplinirea unei reguli de igieng fundamentale in stupin& pentru apgrarea s5n5t5tii albinelor $i obtinerea unei productii neobivnuite de e a r i i . Productia de miere (dup5 17 ani de observatii) de la familiile de albine normale intretinute in acevti stupi s-a mentinut in limitele celor obtinute de la familiile de albine

-

-

puternice intretinute in stupii multietajati STAS 8128-68 $i cu 406O0l0 mai mare comparativ cu familiile de albine normale intretinute in stupi ofizontali cu cite 16-24 rame de 435x300 mm. Randamentele ar5tate vizeaz& repet - familii de albine normale, i conditiile cle czliles dim mdul tkii. n fn anii cind familiile beneficiazii de culesuri slabe, productivitatea lor scade propox$ional cu intensitatea acestora. F5r5 indoialg $i acest tip de stup nu este scutit de dezavantaje : - suportii rabatabili, prea inalti, se scufund5 in pgmintul mode ; albinele propolizeaz5 intens ramele gi corpurile intre ele ; in perioada de toamng cind albinele beneficiazg de un cules bun de intretinere, albinele blocheaz5 cu provizii $i fagurii din cuibul organizat in cele dou5 corpuri inferioare ; dispozitivul de fixare a corpurilor este complicat $i in discordant5 cu simplitatea celorlalte elemente ale stupului. Un alt dezavantaj const5 in aceea c i mierea depozitata in fagurii din Z vechiul cuib, cap5tZi o culoare mai inchisg, ceea ce scade din calitatea ei, mai ales cind este vorba de miere de salcim. Pentru Pnl5turarea acestui dezavantaj s-a experimentat cu bune rezultate ad5ugarea corpurilor de strinsurg deasupra cuibului, fapt care il situeaz5 al5turi de stupul multietajat STAS 8128-68 $i organizarea ulterioarit a cuiburilor pe faguri nou cliiditi (vezi ,,innoirea anual5 dintr-o dats $i treptat5 a cuiburilor").

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPI VERTICAL1 CU MAGAZINE 178. Avantaje ~i dezavantaje ale voltare satisf5c5toare a famifillor stupilor verticali cu magazine. Vo- de albine. Pentru valorificarea culumul acestor stupi permite o dez- lesurilor intense, volumul lor poate