pag. 6-9 PACIENŢI IGNORANÞA afectează grav sănătatea! · Fiziologie-Fiziopatologie: aplicaþii...

Anul 6 �� Nr. 28

informaþii

analize

dezbateri�� ACTUALITATE

TTRRAANNSSPPAARREENNÞÞAAîn medicinăpag. 6-9

TTRRAANNSSPPAARREENNÞÞAAîn medicinăpag. 6-9

�� PACIENŢI

IIGGNNOORRAANNÞÞAA

afectează grav sănătatea!pag. 12-13

IIGGNNOORRAANNÞÞAA

afectează grav sănătatea!pag. 12-13

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

Este în tradiþia noastrã ca luna de-cembrie sã fie luna bilanþurilor. Ceam putea spune despre anul carea trecut? Am putea gândi cã esteanul în care ne-am consumat înfiecare zi profesional prin lipsamijloacelor prin care sã ne reali-zãm în profesie, cã am primit me-saje de a pleca pe alte meleaguriunde suntem respectaþi ºi, nu înultimul rând, cã am fost echivalaþicu niºte slujbaºi cãrora trebuie sã lise taie 25% din venituri ºi cã pen-

tru societatea în care trãim nu maiexistã speranþã ºi încredere. Vãpropun un alt mod de a gândi. Sãgândim pozitiv! Sã privim în urmãºi sã vedem cã în pofida greutãþilorau fost salvate mii de vieþi, cãdatoritã nouã un sistem de sãnã-tate muribund a funcþionat ºi lucrulcel mai important pacienþii noºtriau încredere în noi. Sã gândim pozitiv! Într-o societatemarcatã de culturã conflictualã,

editorial

3

2010 � nr. 28 � MEDICA

Sã gândimpozitiv!

SU

MA

RAAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--1100

Gala Tinerilor Medici

Peste 5.000 de candidaþi larezidenþiat

Transparenþã în medicinã

„Retribuþia financiarãcorectã stabilizeazã sãnãtatea“

Federaþia SindicatelorMedicilor „Dr. Ioan Cantacuzino“

PPaacciieennþþii ppaagg 1122--1133

„Ignoranþa afecteazã gravsãnãtatea“

EEttiiccãã ppaagg 1144--1177

Un sistem sanitar centratpe nevoile cetãþeanului.România. Finanþarea, organizarea ºi politicamedicamentului. Soluþii (II)

DDoossaarr ppaagg 1188--1199

Profesiile liberale ºi criza

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 2200--2211

Legea malpraxisului, maiaproape de a fi adoptatã

Situaþia CNAS, incertã

FFiinnaannþþaarree ppaagg 2222--2233

Sãnãtatea intrã cu deficitîn 2011

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

Reþete naturale pentrufemei

Nutriþie optimã pentrucopilul tãu

Implicaþii bioetice aledeciziilor medicale lasfârºit de viaþã

Fiziologie-Fiziopatologie:aplicaþii practice

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

PPrrooff.. DDrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

Gala Tinerilor Medici

actualitate

4

MEDICA � nr. 28 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

în care nu existã înþelepciunea ºi rãbdarea a a-l asculta ºia comunica cu celãlalt, noi am început sã promovãm cul-tura compromisului în sensul bun al cuvântului ºi a în-þelegerii. Sã gândim pozitiv într-o societate în care incom-petenþii o iau înaintea competenþilor, inculþii înaintea cul-þilor, impertinenþii înaintea celor binecrescuþi, breasla

noastrã a menþinut criteriile profesionale ºi a redescope-rit valorile morale. De aceea, împreunã vom reclãdi spe-ranþa ºi încrederea. La pragul între ani ºi de Sãrbãto-rile noastre Sfinte, alãturi de urãrile de liniºte, pace, feri-cire ºi sãnãtate, sã adãugãm ºi acest adagio: sã gândimpozitiv! Y

Boehringer Ingelheim –125 de ani

„Accesul pacienþilor români la cele mai noimedicamente constituie unul dintre scopurilenoastre“, a declarat Franz Zinsberger, direc-torul general al companiei BoehringerIngelheim, la în conferinþa de presã ce a mar-cat împlinirea a 125 de ani de la înfiinþareacompaniei.Este una dintre primele companii farmaceu-tice internaþionale care a pãtruns pe piaþa dinRomânia, aceasta a înregistrat zece ani decreºtere consecutivã, devenind un partenerpentru industria de sãnãtate, promovândcomunicarea cu comunitatea ºtiinþificã ºi so-cietatea civilã.

Programele ample de cercetare clinicã lanivel global includ unsprezece studii clinicecare se aflã în desfãºurare ºi în România,acoperind cinci arii terapeutice (boli cardio-vasculare, metabolice, respiratorii, oncologie,virologie) ºi 124 de centre medicale în toatãþara. Y

Prima ediţie a „Galei TinerilorMedici“ şi-a desemnat câştigătorii, în cadrul ceremoniei de decernare a distincţiilor organizată dePaginaMedicala.ro în data de 10noiembrie 2010, la Teatrul Nottara.

Câºtigãtorii la cele 8 categorii ale galeidin acest an sunt:� Categoria „Activitate didacticã“: dr.Mihaela Vicol - asistent universitar laU.M.F. „Gr. T. Popa“ Iaºi, la DisciplinaDeontologie Medicalã ºi Bioeticã. � Categoria „Implicare socialã“: dr.Violeta Bratu - în 2009 a participat camedic voluntar la misiuni externeumanitare în Uganda ºi Haiti. � Categoria „Afirmare medicalã inter-naþionalã“: dr. Mihai Moldovan - doc-tor în neuroºtiinþe, profesor la Univer-sitatea din Copenhaga. � Categoria „Activitate Artisticã“: dr.Bogdan Popescu - membru al UniuniiScriitorilor din România din 2002. � Categoria „ Cercetare în Medicinã“:

dr. Lucian Jiga - Directorul Departa-mentului de Imunologie de Transplantºi Terapii Celulare din cadrul Centruluide Chirurgie Laparoscopicã ºi Micro-chirurgie P. Brânzeu, Universitatea deMedicinã ºi Farmacie „Victor Babeº“. � Categoria „ Practicianul Anului“: dr.Mioara Matei este cadru didactic laUMF „Gr. T. Popa“ Iaºi, unde predãstagii de „Asistenþã Primarã a Stãrii deSãnãtate“ ºi „Epidemiologie“. � Categoria „Activitate în PaginaMe-dicala.ro“: dr. Cristian Bãlgrãdean estemedic rezident în nefrologie la SpitalulClinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara. � Categoria „Viziune în Medicinã“:Prof. dr. Gheorghe Burnei, Dr. Octa-vian Fãgãraº, Dr. Gabriela Cozman-ciuc, Prof. dr. Dan Mircea Enescu.

Juriul care a analizat dosarele partici-panþilor a fost compus din: prof. dr.Vasile Astãrãstoae, prof. dr Constan-tin Ciuce, prof. dr. Vlad Tica, conf. dr.Dragoº Pieptu, prof.dr. Cristian Vlã-descu, prof. dr Alexandru Bucur. Y

SSÃÃ GGÂÂNNDDIIMM PPOOZZIITTIIVV!! (urmare din pagina 3)

actualitate

5

2010 � nr. 28 � MEDICA

Peste 5.000 de candidaþi au susþinutrecent examenul de rezidenþiat pentrucare Ministerul Sãnãtãþii a scos laconcurs, în acest an, 3.305 locuri.Din totalul celor 5.130 de tineri medici,cei mai mulþi – 4.319 – s-au înscris pe

locurile ºi posturile scoase la concurspentru Medicinã, un numãr de 701 auoptat pentru locuri ºi posturi la Medi-cinã dentarã, iar restul de 111 vor sus-þine concurs pe specialitatea Farmacie.Pentru cele 469 de posturi scoase la

concurs în domeniul medical s-auînscris 384 de candidaþi, iar pentrucele 52 de posturi din domeniul far-maciei s-au înscris doar doi.În sesiunea din 2010, dintre cele3.505 locuri ºi posturi scoase la con-curs, un numãr de 2.740 sunt la me-dicinã, 175 la medicinã dentarã ºi 69la farmacie.La acestea se adaugã cele 469 deposturi scoase la concurs pentru me-dicinã ºi 52 pentru farmacie.Punctajul minim de promovare trebuiesã fie de 60% din punctajul maxim lacele 200 de întrebãri pentru fiecaredomeniu.Ocuparea locurilor în specialitate seface în ordinea punctajului de promo-vare obþinut, în limita locurilor publicatepentru fiecare domeniu, alcãtuindu-seo singurã clasificare pentru fiecare do-meniu. Pentru rezidenþiatul pe post,clasificarea se face pe fiecare post. Y

Peste 5.000 de candidaþi la rezidenþiat

actualitate

6


Asigurarea unei relaþii transparente cucompaniile din industria farmaceuticãeste primul pas pe care corpul medi-cal îl poate face cu minimum de resur-se ºi maximum de beneficii în termenide încredere la nivelul pacienþilor ºi alcorpului social. Prof. Astãrãstoae, pre-ºedintele Colegiului Medicilor dinRomânia a declarat în deschidereaconferinþei cã prevenirea ºi suprave-gherea conflictelor de interese ºi im-punerea conceptului de transparenþãnu pot fi lãsate unor organisme admi-nistrative, ele trebuie sã porneascãdin interiorul profesiei medicale ca oexpresie a autonormãrii ºi autoguver-nãrii acesteia. „Într-o epocã în care medicina este in-fluenþatã de noi forþe, cum ar fi stan-dardizarea, raþionalizarea resurselorºi influenþa marilor corporaþii, transpa-renþa se constituie ca un mijloc de aproteja relaþia autenticã între medic ºipacient, protejând medicul de acuzaþii

nejustificate ºi pacientul de interesemercantile“, a declarat prof. dr. Astã-rãstoae.Dr. Otmar Kloiber, secretarul generalal Asociaþiei Medicale Mondiale, a evi-denþiat faptul cã în prezent, mai multca niciodatã, relaþia între industria far-maceuticã ºi medici este sub lupã. ªisunt multe motive serioase pentruacest lucru: de la manipularea datelorºtiinþifice în studiile clinice, la falsifi-carea unor studii, orice tip de corupþiepoate apãrea. Comunitatea medicalãnu poate tolera corupþia ºi trebuie sãluãm mãsuri împotriva acesteia deoricâte ori aceasta apare.În ceea ce priveºte rezultatele cercetã-rilor, dr. Kloiber considerã cã acesteatrebuie sã fie transparente ºi nu cenzu-rate, sã fie publice ºi rezultatele nega-tive pentru ca ºi alte grupuri sã înveþedin aceste lucruri ºi sã nu le repete.Sponsorizãrile la conferinþe ar trebuilimitate ºi sã nu existe plãþi directe

decât în limita legislaþiei þãrii respective,iar participanþii sã nu meargã cu însoþi-tori. De asemenea participanþii la con-ferinþe nu trebuie sã fie influenþaþi desponsori în activitatea lor. Potrivit luiKloiber, nu interzicerea relaþiei medic –

Conferinţa Internaţională „Transparenţă în medicină“, organizată de Colegiul Medicilor din România în data de 26 octombrie 2010 a reunit personalităţiprecum dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale,Marie Claire Pickaert, directorul general adjunct al EFPIA, Jose Zamariego, FARMA Industria Spania.

Transparenţă în medicină

Prof. dr. Vasile Astãrãstoae ºi dr. Otmar Kloiber

Marie Claire Pickaert

actualitate

8


CCllaauuddiiaa SSpprriiddoonn

Reprezentantul AMM a vorbit desprecorupþia existentã în sistemele de sã-nãtate, dar ºi despre exodul medicilor.

Aţi afirmat că în comunitatea medicală corupţianu poate fi sub nicio formă tolerată.Favorizează subfinanţarea sistemelor sanitarecorupţia în domeniul asistenţei medicale?

Cu siguranþã. Dacã sistemul sanitarnu atribuie bani suficienþi „actorilor“

care îºi desfãºoarã activitatea înacest domeniu, posibilitatea ca aceº-tia sã accepte un alt tip de bani, iar aicivorbim despre plãþile informale, estefoarte mare. Este dificil sã interzici co-rupþia ºi este la fel de dificil sã o înlã-turi, în condiþiile în care nu oferi o re-muneraþie cel puþin satisfãcãtoareacelor persoane care asigurã asis-tenþa medicalã. Existã însã diferenþe.Corupþia þine de fapt, de alegereafiecãruia, iar aici intervine liberul arbi-tru. Spre exemplu, dacã salariul tãueste atât de mic încât nu iþi permiþi sãplãteºti chiria unui apartament în ora-sul unde munceºti, plãþile informalenu mai sunt considerate instrumenteale corupþiei, ci devin metode princare persoanele în cauzã supravieþui-esc. Evident, asta nu e bine, ci dim-potrivã. Însã, în aceastã situaþie vinanu este a individului, ci a sistemului.

Chiar dvs. aţi spus că migraţia medicilor sprealte sisteme sanitare nu este doar o caracteris-tică a ţărilor sărace, ci o chestiune cu care seconfruntă şi ţările dezvoltate. Cum pot fi deter-minaţi profesioniştii să rămână în ţară?

Studiile care au fost efectuate asupraexodului medicilor au relevat douã as-pecte importante. În primul rând, vor-bim de bani. Este un prim motiv pentru

care medicii emigreazã spre alte sis-teme sanitare mai dezvoltate. Mediciimerg acolo unde sunt bine plãtiþi ºi nuexistã niciun fel de dubiu în aceastãprivinþã. Pleacã din est în vest, din sudîn nord ºi din Europa în Canada sau înStatele Unite ale Americii.

Care este cel de-al doilea motiv?Condiþiile de lucru, care sunt la fel deimportante precum retribuþia salarialã.Medicii lucreazã în condiþii vitrege. Lu-creazã sub stres, sunt suprasolicitaþiºi, în plus, nu primesc respectul care lise cuvine pentru activitatea depusã.De cele mai multe ori nu au la dispo-ziþie nici mãcar medicamentele nece-sare pentru a le administra pacienþilor.Mai mult, birocraþia este o povarã pen-tru cadrele medicale. Foarte dese suntºi cazurile de violenþã care se ivesc înasistenþa medicalã, care pun în pericolnu doar viaþa medicilor, ci ºi pe cea aasistentelor medicale ºi a personaluluiauxiliar. Toate aceste lucruri trebuiepuse la punct pentru a putea spori ca-litatea în instituþiile sanitare.

Ar putea fi reglementate aceste probleme prinadoptarea unei noi legislaţii?

Nu este nevoie de o noua legislaþie, cieste nevoie de mai multã implicare. ÎnRomânia, þarã industrializatã, contri-

Asociaþia Medicalã Mondialã: „Retribuþia financiarã corectã stabilizeazã Sãnãtatea“

Expert în etică, politici de sănătate şi managementul relaţiei cu pacienţii, dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale (AMM), e depărere că în Sănătate „toţi partenerii trebuie să coopereze într-o ordine deplină“.

industrie este soluþia ci stabilirea unorlinii directoare pentru aceasta.Asociaþia Medicalã Mondialã a adop-tat o declaraþie privind relaþia dintremedici ºi companii farmaceutice încãdin 2004. La sfârºitul anului trecut,aceastã declaraþie a fost amendatã.De asemenea, numeroase asociaþiiprofesionale ale medicilor au alcãtuit

documente care sã ghideze compor-tamentul medicilor în relaþia cu indus-tria farmaceuticã.În România, potrivit Codului de Deon-tologie Medicalã al Colegiului Medi-cilor, medicul nu poate face reclamãunor medicamente sau bunuri medi-cale de consum. „Medicul nu poateface propagandã în mediile nemedi-

cale sau chiar medicale unor pro-cedee de diagnostic ori tratamentinsuficient probate, fãrã sã subliniezeºi rezervele ce se impun. Este con-trarã eticii înþelegerea dintre doimedici, între medic ºi farmacist sauîntre medic ºi un cadru auxiliar pentruobþinerea unor avantaje materiale“, searatã în Codul Deontologic al CMR.Y

actualitate

buþia de 4% - 5% la Sãnãtate esteinsuficientã. Or, aceastã contribuþie artrebui sã fie de douã ori mai mare de-oarece vorbim de o investiþie. ªi sub-liniez cã banii investiþi în Sãnãtatereprezintã o investiþie pe termen lungºi nu o simplã cheltuialã. Aºadar, baniidin sistemul sanitar pot fi utilizaþi penoi modalitãþi de asistenþã medicalã ºitratamente inovatoare. Practic, apompa bani în sistemul de Sãnãtateînseamnã a ajuta economia þãrii ºi a oface sã creascã. Am observat, încazul mai multor þãri est europene, cãodatã cu aceastã crizã economicã, autãiat sume substanþiale din PIB-uldestinat Sãnãtãþii. De fapt, nu au fãcutaltceva decât sã dezechilibrezeeconomia propriei þãri. State precum

Germania sau SUA îºi revin mult maiuºor din criza financiarã decât þãrilecare au tãiat din cheltuieli cu scopulde a-ºi proteja resursele financiare.

În România mai puţin de jumătate din popu-laţie plăteşte contribuţia la Sănătate. Din câteştiu, situaţia în ţările central europene este cutotul diferită. Ce ne puteţi spune despre asta?

Provin din Germania, dar lucrez înFranþa. În ambele þãri, totul este însãfoarte clar. Dacã ai un venit, eºti obli-gat sã îþi plãteºti contribuþiile sociale -fie cã vorbim de cele pentru Sãnãtate,fie cã vorbim de cele pentru Pensie.La noi, o persoanã care nu achitãaceste taxe comite o insultã la adresacelorlaþi. Bineinþeles, primeºte o pe-deapsã pentru acest delict. Deci,dacã vrei sã trãieºti într-o societate

funcþionalã trebuie sã te asiguri cã îþiachiþi taxele fata de stat - fie cã plãti-torii sunt angajatorii, fie cã sunt per-soanele care au diverse venituri. Estedeci o obligaþie de la care nu trebuieexceptatã nicio persoanã.

Cum ar putea fi asigurată stabilitatea sistemelor de sănătate?

În principal printr-o retribuþie echitabilãºi corectã. Astfel, ai un deziderat de lacare poþi porni ºi în plus, le poþi cereoamenilor sã respecte un set de re-guli. Este modalitatea perfectã de aînlãtura plãþile informale ºi alte proble-me similare care se pot ivi in sistem.Dacã nu plãteºti corect oamenii carelucreazã în Sãnãtate, existã riscul dea destabiliza însuºii sistemul. Y

Interviul a fost preluat din PaginaMedicala.ro

actualitate

10


Federaţia Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino“Medicii încep sã se organizeze pe li-nie sindicalã. Mai multe sindicate alemedicilor s-au grupat recent în Fede-raþia Sindicatelor Medicilor „Dr. IoanCantacuzino“, organizaþie naþionalãafiliatã la Confederaþia SindicatelorDemocratice din România (CSDR). „Prin apartenenþa la aceastã Confe-deraþie, sindicatul nostru a cãpãtatreprezentativitatea necesarã pentru anegocia contractul pe ramurã la nivelnaþional ºi judeþean“, a declarat dr.Florin Chirculescu, preºedintele Fe-deraþiei.Federaþia este condusã de un BirouExecutiv Naþional alcãtuit din urmãtoriimedici:1) Preºedinte: Dr. Florin Chirculescu,Chirurgie toracicã, Spitalul Universitarde Urgenþã, Bucureºti;2) Vicepreºedinte: Dr. Tudor Ciuho-daru, UPU, Spitalul Clinic de UrgenþãSf. Ioan, Iaºi;3) Vicepreºedinte: Dr. George Stan-ciu, ORL, Spitalul Judeþean de Urgen-þã Tg.-Jiu;4) Vicepreºedinte: Dr. Sorin Marciuc,Ortopedie, Spitalul Judeþean de Ur-genþã Râmnicu Vâlcea,5) Secretar General: Dr. Cãtãlin Bãr-bulescu, Chirurgie toracicã, SpitalulUniversitar de Urgenþã, Bucureºti;6) Secretar general adjunct: Dr. Bog-dan Doroftei, Obstetricã-Ginecologie,Spitalul Clinic Cuza Vodã, Iaºi.Þinta fundamentalã a Federaþiei Sin-dicatelor Medicilor Dr. Ioan Cantacu-zino este obþinerea unui statut profe-sional, social ºi financiar, corespunzã-tor atât pregãtirii, cât ºi importanþeipublice pe care medicii au avut-o din-totdeauna, în toate þãrile, mai mult saumai puþin civilizate, mai mult sau mai

puþin bogate. Medicii au fost, sunt ºivor fi, indiferent de doleanþele absur-de ale unor politicieni trecãtori, ocu-panþii unei poziþii de influenþã socialã,fapt care decurge din particularitãþileprofesiei noastre. Consfinþirea acesteipoziþii, astfel încât ocupanþii unorfotolii vremelnice de decizie sã nu maiaibã capacitatea de imixtiune irespon-sabilã în sistemul public de sãnãtate,reprezintã scopul în jurul cãruia nevom structura activitatea.„Suntem din ce în ce mai mulþi. Me-dicii, deja organizaþi în structuri sindi-cale judeþene au fãcut primii paºi sprea se alãtura Federaþiei noastre, întimp ce judeþe care nu aveau sindi-cate structurate local sunt în curs de

organizare, în vederea afilierii.În final, nu putem decât sã vã adre-sãm încã un apel, solicitându-vã cãl-duros ajutorul. Poate cã nu ºtiaþi, daractualmente, fiecare medic românplãteºte o aºa-zisã cotizaþie sindicalãcare este folositã pentru orice, darcare nu a fost utilizatã nicicând în folo-sul medicilor. Priviþi-vã fluturaºele desalarii ºi veþi constata, odatã în plus,cã banii care în mod normal ar fi tre-buit sã fie cheltuiþi aºa cum doriþi dum-neavoastrã, în scopurile dorite dedumneavoastrã, iau cãi neºtiute, fãrãa fi sub controlul dumneavoastrã. Ajutaþi-ne sã fim mai puternici, pentruca ºi noi sã vã ajutãm sã fiþi ascultaþi!“,spune dr. Chirculescu. Y

pacienþi

12


Colegiul Medicilor din România ºiCoaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cuAfecþiuni Cronice din România au lan-sat recent campania „Ignoranþa afec-teazã grav sãnãtatea“.Proiectul a debutat cu lansarea bro-ºurii „Drepturile pacienþilor“ ºi asite-ului www.pacientii.ro.

Proiectul are drept scop creºterea in-formãrii pacienþilor în general ºi a pa-cienþilor cronici în special cu privire ladrepturile pe care le au atunci candintrã în contact cu sistemul sanitar. Neadresãm în special pacienþilor cronicipentru cã suntem de pãrere cã aceº-tia sunt cei mai afectaþi de starea ge-

neralã a sistemului de sãnãtate ºi deneajunsurile acestuia. Broºura „Drepturile pacienþilor“ estepublicatã într-un tiraj de 30.000 deexemplare, distribuite atât în rândulasociaþiilor de pacienþi, membreCOPAC, cât ºi în locaþiile Info-Sãnã-tate din spitale, clinici ºi cabinete alemedicilor de familie.Prof. dr. Vasile Astãrãstoae, preºedin-tele Colegiului Medicilor din Româniaconsiderã cã este aceasta este o acþi-une civicã pentru educarea ºi instru-irea pacienþilor cu privire la drepturilelor. El a menþionat cã era necesarã ocoaliþie între societatea civilã, repre-zentanþii asociaþiilor de pacienþi ºi pro-fesioniºtii din medicinã pentru a de-pãºi criza actualã. „Pacienþii trebuie sã supraveghezemodul în care le sunt respectate drep-turile. De aceea pacienþii trebuie sã fieparteneri activi în politicile de sãnãta-te. Existã însã un deziderat ce trebuieîndeplinit. Pacienþii trebuie sã cunoas-cã aceste drepturi pentru a se puteaimplica ºi pentru a putea controla me-canismele de implementare. Aceastaeste raþiunea pentru care un programde educaþie cetãþeneascã referitor ladrepturile pacienþilor nu este numainecesar ci constituie o obligaþie civi-cã“, a precizat prof. Astãrãstoae. El a adãugat cã era necesar sã nu semai spunã cã pacientul român estecel mai expus din Europa în privinþadrepturilor sale, în condiþiile în carenici corpul medical nu cunoaºte foartebine aceste drepturi.Cezar Irimia, preºedintele COPAC, aspus cã pacientul român este cel maipuþin informat din Europa, ceea ceduce la manipularea lui. El ºi-a ex-primat speranþa cã aceastã cam-paniei va determina pe decidenþi sãnu mai ia hotãrâri care sã afecteze

„Ignoranţa afectează grav sănătatea!“

starea de sãnãtate a populaþiei.„Fiecare dintre noi este într-un mo-ment sau altul pacient, fie cã este vor-ba despre o afectiune mai gravã saucronicã, fie despre una minorã ºi oca-zionalã. De aceea, este foarte impor-tant pentru noi sã ne cunoaºtem drep-turile ºi sã le cerem atunci când este

cazul“, a precizat Cezar Irimia, preºe-dintele Coaliþiei Organizaþiilor Pacien-þilor cu Afecþiuni Cronice.Cristian Roºu, preºedintele Uniunii Na-þionale a Organizaþiilor PersoanelorAfectate de HIV/SIDA (UNOPA), aspus la rândul sãu cã a venit momen-tul ca serviciile medicale sã graviteze

în jurul pacientului ºi nu pacientul înjurul serviciilor medicale.Proiectul a fost susþinut de companiaNovartis Oncology al cãrui reprezen-tant dr. Eugen Grecu a declarat cã afost o onoare sã poatã finanþa acestproiect extrem de important pentrupacienþi. Potrivit raportului „Puterea pacienþiloreuropeni – opþiuni ºi implicaþii“ publi-cat la Bruxelles, pacienþii români suntprintre cei mai puþin informaþi din Eu-ropa, situându-se abia pe locul 30 alþãrilor europene. Raportul aratã cã pa-cienþii români au nevoie de o informa-þie uºor de înþeles despre sistemul desãnãtate, accesul la un sistem de in-formare on line sau prin telefon, 24 deore din 24, precum ºi cataloage cumedici.Broºura lansatã cuprinde date privinddreptul la sãnãtate prin informare, in-formaþii despre consimþãmântul infor-mat, confidenþialitatea informaþiilor,drepturile asiguraþilor ºi obligaþiileacestora date despre tratamente înstrãinãtate, respectiv formularul E112,despre malpraxis medical ºi despreCOPAC. Y

pacienþi

13

2010 � nr. 28 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

eticã

14


CCrriissttiiaann VVllããddeessccuuVVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

SSiillvviiaa GGaabbrriieellaa SSccîînntteeee

FFiinnaannþþaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddeessããnnããttaattee

Finanþarea este o componentã impor-tantã a sistemului de sãnãtate, deter-minând într-o mare mãsurã modul defuncþionare, ºi ca atare, performanþasistemului. Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii a definit patru mari funcþii ºitrei mari obiective ale unui sistem desãnãtate ºi a descris relaþiile dintreacestea. Finanþarea se referã la mo-dul în care fondurile sunt generate,alocate ºi utilizate în cadrul sistemuluide sãnãtate ºi, printre alte aspecte,include: colectarea veniturilor, distri-buirea riscului financiar - astfel încâtacesta sã nu fie suportat individual,cumpãrarea de servicii de sãnãtate.Analiza de situaþie efectuatã de Comi-sia Prezidenþial a evidenþiat trei pro-bleme majore privind finanþarea siste-mului de sãnãtate din România: nivelfoarte scãzut al resurselor alocatepentru sãnãtate, surse insuficiente ºimodalitãþi neadecvate de colectare afondurilor destinate sãnãtãþii, utilizatearbitrar ºi alocare ineficient ºi inechita-bil a resurselor. Soluþiile recomandatede Comisie în vederea redresãrii fi-nanþãrii sistemului de sãnãtate suntfocalizate în jurul a trei mari direcþii:� Creºterea nivelului de finanþare pen-tru sectorul de sãnãtate din România;� Dezvoltarea unui sistem de alocare aresurselor în sãnãtate bazat pe criteriitransparente ºi pe evidenþe medicale;� Introducerea ºi susþinerea mecanis-melor de plat bazate pe eficienþa ºicalitatea actului medical.

Creºterea nivelului de finanþare pen-tru sectorul de sãnãtate este o acþiuneimperios necesar, nu doar pentru arecupera dezechilibrele induse de de-ceniile de subfinanþare anterioare, ciºi în scop de investiþie. Aºa cum semenþioneazã în documentul strategic,determinarea reciprocã dintre nivelulsocio-economic ºi starea de sãnãtatea unei populaþii este unanim acceptatîn literatura de specialitate. Creºtereacheltuielilor pentru sãnãtate are cabeneficiu direct îmbunãtãþirea stãrii desãnãtate a populaþiei, dar indirect,aceasta duce la beneficii economiceprin: reducerea absenteismului de lalocul de muncã ºi creºterea producti-

vitãþii economice, ca urmare a uneistãri de sãnãtate mai bune a popu-laþiei active; prelungirea perioadei deviaþã productivã, ca urmare a creºteriisperanþei de viaþã ºi reducerii morta-litãþii premature.Raportul Comisiei Prezidenþiale reco-mandã o creºtere continuã ºi predicti-bilã a resurselor financiare alocate sã-nãtãþii, inclusiv prin generalizarea bu-getelor multianuale, astfel ca în urmã-torii 4-7 ani alocaþia pentru sãnãtatesã ajungã la nivelul de 6% din PIB.

TTrraannssppaarreennþþaa eessttee eesseennþþiiaallããDezvoltarea unui sistem de alocare aresurselor în sãnãtate bazat pe criterii

Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului.România. Finanţarea, organizarea şi politica medicamentului. Soluţii (II)

transparente ºi pe evidenþe medicaleeste esenþialã pentru o utilizare maieficientã a fondurilor în producerea deservicii sanitare de calitate, adecvatenevoilor pacienþilor ºi pentru eficienti-zarea ºi creºterea responsibilitãþii însistem.Introducerea ºi susþinerea mecanis-melor de platã bazate pe eficienþa ºicalitatea actului medical este undeziderat care ar avea un impact in-contestabil asupra performanþei actu-lui medical.Includerea acestor criterii în sistemulde platã, în special în spitale - nivelulunde au loc cele mai multe prestaþii,ar fi facilitat de sistemul DRG princare sunt actualmente finanþate spita-lele ºi care permite înregistrarea ma-nevrelor medicale efectuate ºi gradulde complexitate al acestora ºi ar ne-cesita doar modificarea cadrului legis-lativ privitor la salarizarea personaluluimedical.O altã soluþie recomandatã de Comi-sia Prezidenþialã în acest sens estede a acorda personalului medical, ºiîn special medicilor, posibilitatea de aîncheia contracte de prestãri serviciicu mai multe instituþii medicale publi-ce, pentru activitãþi specifice, facilitândîn acest fel ºi integrarea serviciilor deasistenþã primarã cu serviciile de în-grijiri secundare, personalul medical,activând, pe bazã contractualã în am-bele sectoare.Corelarea veniturilor personalului me-dical cu activitatea medicalã necesitãînsã dezvoltarea ºi implementareaunui sistem de asigurare a calitãþii încadrul sectorului de sãnãtate din Ro-mânia, la ora actualã, mare parte dinaspectele calitative ale activitãþii me-dicale fiind practic necunoscute.

OOrrggaanniizzaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee ssããnnããttaattee

Cadrul reformei organizatorice dinStrategia elaboratã de Comisia Pre-zidenþialã are drept obiectiv sprijinirea

unui proces decizional eficient, bazatpe informaþii disponibile, promovândastfel servicii de cea mai bunã cali-tate. Acest cadru a fost definit ca ur-mare a necesitãþilor evidenþiate deanaliza de situaþie. Astfel, concluziileComisiei Prezidenþiale referitoare laorganizarea actualã a sistemului desãnãtate din România sunt urmã-toarele: grad mare de centralizare asistemului, structuri organizatorice ne-adaptate nevoilor de servicii de sãnã-tate ale populaþiei, lipsa structurilor in-vestite cu prerogative care sã asigurefuncþionarea eficientã a unui sistemsanitar modern - cum ar fi asigurareacalitãþii, siguranþa pacientului sau ma-nagementul riscului, sistem informa-þional deficitar. În scopul remedieriiacestor aspecte Comisia a fãcut ur-mãtoarele recomandãri:� Reorganizarea sistemului cu des-

centralizarea organizaþional ºi deci-zional;

� Dezvoltarea sistemului de asigurarea calitãþi în sãnãtate;

� Reconfigurarea sistemului informa-þional din sectorul de sãnãtate.

CCeettããþþeeaannuull,, îînn cceennttrruull ssiisstteemmuulluuii ddee ssããnnããttaattee

Reorganizarea sistemului cu descen-tralizarea organizaþionalã ºi decizio-nalã corespunde atât principiului de aplasa cetãþeanul în centrul sistemuluide sãnãtate, cât ºi celui de a respon-sabiliza decidenþii – principii care staula baza prezentei strategii de interven-þie. Retragerea structurilor centraledin managementul de la nivel localeste parte a conceptului de Noul Ma-nagement Public, conform cãruia,structurile de la nivel central se con-centrazã din ce în ce mai mult pefuncþiile de stewardship ºi reglemen-tare, lasând managementul operaþio-nal pe seama structurilor periferice,marcând în acest fel trecerea de la„administrare“ la „management“.Pentru a rãspunde noilor cerinþe privi-toare la redistribuirea rolurilor între ni-velul central ºi cel local Comisia a fã-cut recomandãri de restructurare aunitãþilor sanitare, dupã cum urmeazã:� înfiinþarea la nivelul fiecãrui judeþ ºi a

municipiului Bucureºti a unei struc-turi specifice în cadrul Consiliului Ju-

eticã

16


deþean, numit Autoritate MedicalãJudeþeanã, care sã preia atribuþiileinstituþiilor aflate în prezent în subor-dinea Ministerului Sãnãtãþii;

� înfiinþarea agenþiilor judeþene (ºi aMunicipiului Bucureºti) pentru servi-cii spitaliceºti;

� stabilirea la nivel judeþean de com-partimente ale Inspecþiei Sanitarede Stat;

� restructurarea reþelei de sãnãtatepublicã prin crearea Institutului Na-þional de Sãnãtate Publicã ºi a insti-tutelor regionale;

Propunerile Comisiei Prezidenþiale înlegãturã cu evaluarea ºi îmbunãtãþireacalitãþii serviciilor de sãnãtate constauîn: dezvoltarea unei strategii naþionalepentru asigurarea calitãþii serviciilor,înfiinþarea structurilor cu atribuþii speci-fice în acest sens ºi dezvoltarea unuiprogram naþional de pregãtire în cali-tate ºi asigurarea calitãþii.Agenþia Naþionalã pentru Calitate ºiInformaþie în Sãnãtate – propusã pen-tru România, va fi o autoritate inde-pendentã, care va stabili ºi monitorizastandardele de calitate ºi va dezvolta

programe anuale de evaluare a servi-ciilor, va elabora rapoarte naþionalede evaluare a performanþei, va asigu-ra evaluarea tehnologiilor în sãnãtateºi va promova programe de evaluarea impactului asupra sãnãt ºi a politi-cilor din alte domenii, în conformitatecu metodologia ºi recomandãrileOMS ºi UE.Reconfigurarea sistemului informaþio-nal din sectorul de sãnãtate este ocondiþie absolut necesar pentru înde-plinirea obiectivelor asumate prinStrategia de intervenþie, deoareceaceasta presupune existenþa unor in-formaþii adecvate, cuprinzãtoare, decalitate, care sã fie disponibile, acce-sibile ºi oportune.

PPoolliittiiccaa mmeeddiiccaammeennttuulluuiiAºa cum este menþionat în RaportulComisiei Prezidenþiale, România chel-tuieºte unul din cele mai mari pro-cente din bugetul sanitar pentru con-sumul de medicamente. Raportul deactivitate pe 2009 al Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtate aratã cã lanivelul acestui an, cheltuielile cu pro-duse farmaceutice, materiale sanitarespecifice ºi dispozitive medicale aureprezentat 30,24% din totalul chel-tuielilor pentru serviciile medicale ºi, încadrul acestui subcapitol, plãþile pen-tru medicamente reprezintã 83,21%.Analiza de situaþie efectuatã de Co-misia Prezidenþialã în acest domeniua relevat, de asemenea, trendul cres-cãtor al cheltuielilor cu medicamente-le, evidenþiind o creºtere a consumu-lui pe piaþa medicamentelor din Ro-mânia de la mai puþin de 300 milioaneUSD în 1998 la circa 2 miliarde Euroîn 2008, în condiþiile scãderii popu-laþiei rezidente cu peste 1 milion depersoane. Alte aspecte menþionate înRaportul Comisiei Prezidenþiale sunt:inechitatea acoperirii cu medicamentea populaþiei între mediul urban ºi celrural, neclaritatea ºi incoerenþa regle-mentãrilor în domeniu, luarea decizieiîn mod arbitrar, ºi nu pe baza studiilorfarmaco-economice ºi a celor de im-pact, modalitãþi de stabilire a preþu-rilor, distribuþie, eliberare ºi modalitãþide prescriere a medicamentelor careduc la utilizarea ineficientã a resurse-

lor, sistem rudimentar de control.Intervenþiile propuse de Comisie învederea raþionalizãrii consumului demedicamente ºi a îmbunãtãþirii cost/eficienþei în acest domeniu sunt urmã-toarele:� Îmbunãtãþirea procesului de stabilire

a componenþei listei de medicamen-te compensate

� Modificarea regulilor de compensa-re ºi de stabilire a preþului pentruasigurarea utilizãrii în condiþii decost/eficienþã a resurselor publice

� Dezvoltarea unui sistem de monito-rizare a prescrierii ºi eliberãrii demedicamente ºi corelarea acestuiacu stimulente pentru utilizarea raþio-nalã a medicamentelor

Modificarea regulilor de compensare ºide stabilire a preþului pentru asigurareautilizãrii în condiþii de cost/eficienþã aresurselor publice are în vedere re-ducerea disfuncþiilor actuale care sti-muleazã eliberarea medicamentelormai scumpe, precum ºi a disensiunilorºi conflictelor existente pe piaþa farma-ceutic. Astfel, Comisia propune înlocu-irea adaosului procentual actual de lanivelul farmaciilor cu o sumã fixã pen-tru fiecare medicament eliberat la nive-lul farmaciei ºi stabilirea unei singurevariante de compensare general,urmând ca pacienþii sã plãteascã osumã fixã pentru fiecare medicamentprescris (modalitate practicatã în Ma-rea Britanie, precum ºi în alte þãri dinUE). Se considerã necesar, de aseme-nea, stabilirea de formulãri ºi procedeeclare pentru stabilirea preþului la me-dicamente, cum ar fi metoda con-tractelor cost-volum încheiate între pro-ducãtor/distribuitor ºi plãtitor - CasaNaþionalã de Asigurãri de Sãnãtatesau spital, în care se stabileºte un preþal medicamentelor pentru un anumitvolum de vânzãri, urmând ca preþul sãscadã pe mãsurã ce volumul creºte. Y

Articolul a fost preluat din Revista Românã de Bioeticã. Varianta integralã a articolului o puteþi citi pe www.bioetica.ro

eticã

17


Ziua de 5 noiembrie este deosebit deimportantã pentru profesiile liberaledin România. „Consider cã este im-portant sã o sãrbãtorim ºi în acelaºitimp sã atragem atenþia asupra pro-blemelor cu care se confruntã profe-sioniºtii liberali“, a declarat av. Mircea

Petre Stãnculescu, preºedintele Uniu-nii Profesiilor Liberale din România.În prezent, în România, profesiile libe-rale au de înfruntat o serie de pro-bleme generate de criza economicã.Activitatea notariatelor a scãzut înmod semnificativ, multe farmacii au

intrat în faliment, medicii sunt afectaþide fenomentul migraþiei, iar arhitecþiiîºi restrâng activitatea.În cazul notarilor, a scãzut numãrul deacte de transmisiuni ºi garanþii imobi-liare, s-a înregistrat un numãr mai micde acte obiºnuite (procuri, declaraþii,legalizãri) ºi chiar cauze succesoraleºi partaje.Medicii se confruntã cu diminuareaveniturilor ºi fenomenul de migraþie.„Doar în prima jumãtate a acestui an,a pãrãsit România un numãr de 1.000de medici, iar potrivit estimãrilor nu-mãrul se va dubla pânã la sfârºitulanului. Numãrul medicilor care alegsã lucreze în strãinãtate a crescutcomparativ cu anul trecut (1.400 demedici) pe fondul nemulþumirilor sala-riale, a nerecunoaºterii sociale a mun-cii lor, dar ºi pe fondul culturii conflic-tuale“, a declarat prof. dr. Vasile Astã-rãstoae, preºedintele Colegiului Medi-cilor din România.Foarte afectate de crizã sunt ºi farma-ciile. Potrivit precizãrilor Farm. ClaraElena Popescu, vicepreºedintele Co-legiului Farmaciºtilor din România,peste 25% din farmacii se aflãîntr-una din urmãtoarele situaþii: s-auînchis, au fost cedate distribuitorilor încontul datoriilor cãtre aceºtia, au fostpuse în insolvenþã sau au declanºatfalimentul.O problemã importantã cu care seconfruntã farmaciºtii este întârziereacu peste 300 de zile cu care Caselede asigurãri de sãnãtate achitã con-travaloarea medicamentelor eliberatede farmacii pacienþilor. ªi activitatea arhitecþilor s-a restrânsfoarte mult proporþional cu investiþiile,Sunt ºi situaþii în care pentru pentrucontracte deja încheiate în 2008 ºi2009, clienþii nu au mai avut bani pen-tru a plãti serviciile de proiectare în

dosar

18


Profesiile liberale ºi criza

Uniunea Profesiilor Liberale din România a sărbătorit la data de 5 noiembrie „Ziua Profesiilor Liberale“. Tema Conferinţei din acest an a fost „Importanţa profesiilor liberale pentru societate“.

arhitecturã. „Au scãzut ºi veniturile ar-hitecþilor ºi în plus aceºtia nu au maiavut posibilitatea de a angaja ca sta-giari absolvenþi ai ultimelor promoþii“,afirmã Adriana Tãnãsescu, secretarulgeneral al Ordinului Arhitecþilor dinRomânia.ªi piaþa de evaluare a scãzut pe an-samblu. Pe domenii de activitate, s-adiminuat volumul de activitate în zonaevaluãrilor pentru garantarea împru-

mutului, dar a crescut activitatea deevaluare pentru raportarea financiarã. În cazul tehnicienilor dentari, volumulde producþie a scãzut în medie cu35%, însã sunt zone unde se înregis-treazã scãderi de peste 50% ale acti-vitãþii ºi veniturilor. Uniunea Profesiilor Liberale grupeazãun numãr de 17 asociaþii (Ordinul Arhi-tecþilor din România, Ordinul Asisten-þilor Medicali Generaliºti, Moaºelor ºi

Asistenþilor Medicali din România, Ca-mera Auditorilor Financiari din Româ-nia, Uniunea Naþionalã a Barourilor dinRomânia, Camera Consultanþilor Fi-nanciari, Asociaþia Naþionalã a Evalu-atorilor din România, Corpul ExperþilorTehnici din România, Colegiul Farma-ciºtilor din România, Ordinul Geode-zilor din România, Colegiul Medicilordin România, Uniunea Naþionalã aNotarilor Publici din România, UniuneaNaþionalã a Practicienilor în Insolvenþãdin România, Ordinul TehnicienilorDentari din România, Asociaþia Con-sultanþilor în Management din Româ-nia, Consiliul de Mediere, ColegiulMedicilor Veterinari din România ºiAsociaþia Românã a Agenþiilor Imo-biliare) ºi reuneºte peste 300.000 demembrii care asigurã locuri de muncãpentru un numãr mare de salariaþi. Y

dosar

legislaþie

20


Legea malpraxisului, care vizeazãmodificarea ºi completarea Legii95/2006 prin posibilitatea rezolvãriiamiabile între pacient, unitatea me-dicalã ºi societatea de asigurãri a pre-judiciului cauzat de acte medicale, atrecut de Senat ºi va ajunge în plenulCamerei Deputaþilor.Iniþiativa legislativã a medicului-depu-tat Tudor Ciuhodaru prevede cã paci-entul va avea libertatea de a alege fiecalea judiciarã, fie calea administra-tivã.În opinia sa, soluþionarea cazurilor demalpraxis poate fi îmbunãtãþitã prinadoptarea recomandãrilor Comitetuluide Miniºtri al Consiliului Europei pri-vind managementul siguranþei paci-

entului ºi prevenirea efectelor adverseîn sistemul sanitar. Acestea prevãdelaborarea unui cadru politic coerentºi comprehensiv în domeniul siguran-þei pacientului în care sã existe ºi posi-bilitatea rezolvãrii administrative ex-trajudiciare care are multiple avantaje.„Soluþionarea cazurilor de malpraxiseste greoaie în România. Pentru ob-þinerea de compensaþii, pacientul ro-mân utilizeazã legea civilã ºi existãnumeroase nemulþumiri legate de du-rata ºi rezultatele procesului. La mo-mentul actual, în Europa se considerãcã rezolvarea strict judiciarã este con-traproductivã. Pacientul este supusunei proceduri dificile ºi de duratã încare trebuie sã demonstreze, utilizând

resurse materiale importante, cauzali-tatea act medical-prejudiciu. Din cau-za costurilor mari ale asigurãrilor,mulþi medici se orienteazã spre spe-cialitãþi de minim risc. Se practicã me-dicina defensivã lãsând descoperitemulte dintre sectoarele medicale. Sis-temul medical pune accentul pe eºe-cul medicului fãrã sã încerce identifi-carea deficienþelor din sistem care arfi putut fi cauza eºecului“, a declarat înluna martie, odatã cu depunerea ini-þiativei legislative, deputatul TudorCiuhodaru.Potrivit dr. Ciuhodaru, pacientul va be-neficia de o procedurã rapidã, posibili-tatea evitãrii prejudiciului este stabilitãde experþi, costurile sunt reduse ºimulþi pacienþi primesc compensaþiileadevãrate, medicii vor avea asigura-rea plãtitã de unitatea sanitarã întrucâtvor fi incluºi în responsabilitatea insti-tuþionalã ºi se vor raporta corespunzã-tor la desfãºurarea actului medical.“Personalul medical e obligat sã aibãasigurãri iar evaluarea cazurilor seface pe baze obiective, având la bazãposibilitatea ca prejudiciul sã poatã fievitat de cãtre un specialist experi-mentat. Pe baza aceluiaºi principiu,companiile de asigurãri evalueazãobiectiv cazul. Astfel se promoveazãîn întreg sistemul medical raportareaºi analizarea cazurilor ºi se faciliteazãidentificarea cauzelor din sistem careau generat eroarea/greºeala. Dacãexistã voinþã politicã ºi este susþinutãaceastã lege, vom contribui la respec-tarea drepturilor fundamentale aleomului, consacrate în art. 22 al Con-stituþiei României – dreptul la viaþã ºidreptul la integritate fizicã ºi psihicã“,a mai spus Tudor Ciuhodaru. Y

Legea malpraxisului, mai aproape de a fi adoptată

21


legislaþie

Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã in-tenþioneazã aducerea Casei Naþiona-le de Asigurãri de Sãnãtate în subor-dine ºi cel mai important, scoatereaFondului Unic de Asigurãri de Sãnã-tate din administrarea Ministerului deFinanþe Publice ºi trecerea acestuia înadministrarea Casei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtate.Pentru realizarea acestui lucru trebuiepromovat un pachet legislativ. Potrivit oficialilor Ministerului Sãnãtaþii,Fondul Naþional Unic de Asigurãri deSãnãtate va fi administrat, separat, deo instituþie din domeniul sanitar.De asemenea, Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate va fi o institu-þie publicã, de interes national, în sub-ordinea Ministerului Sãnãtãþii, cu per-sonalitate juridicã, care va administraºi gestiona sistemul de asigurãri so-ciale de sãnãtate în vederea apli-cãrii politicilor ºi programelor Guver-

nului în domeniul sanitar.Ministrul Sanatatii ar fi ordonator prin-cipal de credite pentru administrareaºi gestionarea fondului si va reprezen-ta CNAS în relaþiile cu terþii ºi pe asi-guraþi în raporturile cu alte persoanefizice sau juridice, componente alesistemului asigurãrilor sociale de sã-nãtate, iar preºedintele CNAS secre-tar de stat în MS.Indemnizaþiile Comisiilor de experþi vorfi reduse de la 10% la 1% din indem-nizaþia lunarã a preºedintelui CNAS.Va fi redus ºi Consiliului de Adminis-traþie de la 17 membrii la 13. Aceºtiavor avea ºi ei, la fel ca ºi membrii co-misiilor o indemnizaþie lunarã redusãde la 20% la 1% din indemnizaþia pre-ºedintelui CNAS.În cazul Caselor de Asigurãri de Sã-nãtate Judeþene, Consiliile de Admi-nistraþie vor avea 7 membrii în loc de11 ºi cu o indemnizaþie care scade de

la 20% la 1 % din indemnizaþia direc-torului general al CAS Judeþene. În cazul adoptãrii acestui pachet le-gislativ, se va renunþa astfel la sis-temul prin care colectarea se face prinANAF, de cãtre Ministerul FinanþelorPublice. Executarea în cazul neplãþiicontribuþiilor va rãmâne tot o atribuþiea ANAF.„În opinia mea, sistemul actual decheltuire a fondurilor din Sãnãtate esteîn mare mãsurã incorect ºi din acestãcauzã existã ºi disfuncþionalitãþi înfinanþare. Vom eficientiza activitatea,distribuind mai mulþi bani acolo undeeste nevoie, ca de exemplu în insti-tutele de referinþã, spitalele care facservicii mai multe ºi de calitate, aºacum este normal. Prin aceastã des-centralizare a Fondului Unic de Asigu-rãri de Sãnãtate realizãm, dacã vreþi,o continuare a descentralizãrii“, a de-clarat Cseke Attila. Y

Situaţia CNAS, incertă

finanþare

22


Dr. Lucian Duþã, preºedintele CaseiNaþionale de Asigurãri de Sãnãtate(CNAS), a declarat recent cã CNASva intra în 2011 cu un deficit de treimiliarde de lei.El a menþionat cã 4,5 milioane de plã-titori care cotizeazã la fondul de sãnã-tate cu 10,7% trebuie sã asigure fon-durile pentru cei peste 20 milioane de

locuitori. Bugetul Casei ºi al Ministeru-lui Sãnãtãþii este de aproximativ cincimiliarde de euro.Cei mai mulþi bani se duc cãtre spi-tale, iar din aceste fonduri spitalele fo-losesc pentru cheltuielile de personal75% , cam 10% pentru întreþinere ºirestul pentru serviciile de sãnãtate, orcu aceste fonduri nu pot fi asigurateservicii de calitate, a susþinut acesta.În România se alocã pentru sãnãtate200 de euro pe cap de locuitor, în timpce în Europa Occidentalã se discutãde la 1.000 euro pe cap de locuitor.„Anul 2009 s-a încheiat cu un deficit2,8 miliarde lei, bani care s-au rosto-golit în 2010 ºi au apãrut în bugetul pe2010. Anul 2010 este anul practic în

care avem cele mai mari probleme însistemul de finanþare“, a explicat pre-ºedintele CNAS, adãugând cã defici-tul este de 2,5 - 3 miliarde lei ºi sepune acut problema ce se va face în2011 când, dacã nu va exista o finan-þare corespunzãtoare, bugetul va fiscãzut cu aceastã sumã.„Nu se pot face previziuni în sistemulde sãnãtate din România“, a mai spusdr. Lucian Duþã. În opinia sa, crizamajorã din sãnãtate o constituie lipsaresurselor umane.Preºedintele CNAS a adãugat cã atâ-ta vreme cât nu vor exista niºte grilepentru spitale, Casa, potrivit contrac-tului, trebuie sã dea bani tuturor spi-talelor publice chiar dacã acesteaasigurã sau nu servicii de calitate.El a mai spus cã este necesar sã seadopte pachetul de servicii de bazãpentru a se cunoaºte clar ce parte tre-buie sã plãteascã CNAS ºi ar trebuieca cei 11 milioane de exceptaþi sãcontribuie ºi ei la fondul de asigurãride sãnãtate.

MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii ddoorreeººttee rreedduucceerreeaa nnuummããrruulluuii

ddee iinntteerrnnããrrii

Ministrul Sãnãtãþii, Cseke Attila, a de-clarat recent, într-o conferinþã depresã, cã în scrisoarea de intenþiecãtre FMI este prevãzutã reducereanumãrului de internãri în spitale cu10%. Potrivit precizãrilor sale, s-aconstatat cã foarte multe internãrisunt nejustificate, fiind numai pentruafecþiuni uºoare sau analize. Vor fielaborate reglementãri pentru inter-nãrile în spital, iar în contractul-cadrupentru anul viitor se va avea în vedereacest lucru. Ministrul Cseke Attila arelatat cã numãrul de internãri în 2009a fost de peste 5 milioane, în timp ce

în 1991 era de 4 milioane. La 100.000de locuitori în anul 2007 erau 215.515internãri în România, în timp ce în Po-lonia în acelaºi an erau doar 14.000,iar în Marea Britanie 12.800. Ministrul Sãnãtãþii a mai spus cã uti-lizarea paturilor în spitale în 1991 erade 242 de zile pe an, iar în 2009 de294 de zile pe an. Ministrul considerã cã în spitale seinterneazã numai cazurile care aunevoie cu adevãrat de spitalizare,

Sãnãtatea intrã cu deficit în 2011

Foto

: A

rhiv

aF

oto

.ro

23


finanþare

cazurile grave, din oncologie, din car-diologie ºi nu cazurile uºoare care potfi tratate ºi în ambulatoriu.În replicã, preºedintele Colegiului Me-dicilor din România, prof. dr. Vasile As-tãrãstoae, a declarat cã reducerea in-ternãrilor cu 10% din punct de vedereal managementului poate aduce efi-cienþã, dar raportat la situaþia econo-micã a populaþiei din România efectulasupra pacienþilor ar fi nefavorabil. „Oamenii se interneazã în spitale dindouã motive: fie nu-ºi pot asigura tra-tamentul pentru cã nu au bani, nicimãcar sã-ºi ia compensat, ºi un aldoilea motiv este cã plata spitalelor se

face pe baza numãrului de internãri.Aceste reglementãri în acest momentvor fi în detrimentul pacientului iarmorbiditatea va creºte“, a spus preºe-dintele Colegiului Medicilor din Ro-mânia.

CCaarrdduull aassiigguurraattuulluuiiOficialii din Ministrul Sãnãtãþii auanunþat cã introducerea cardului deasigurat se va face probabil de la 1ianuarie 2011.În prezent se pregãteºte caietul desarcini pentru licitaþie, iar ImprimeriaNaþionalã va realiza cardul. „Toatãlumea trebuie sã înþeleagã cã existã

reguli care trebuie respectate. Prinintroducerea cardului se vor reglemen-ta problemele din sãnãtate, cardul fiindpentru toate persoanele care îºi plã-tesc asigurãrile de sãnãtate. Ceilalþi vortrebui sã plãteascã serviciile medicale,dacã nu sunt urgenþe sau cazuri epi-demiologice“, a declarat Cseke Atilla,ministrul Sãnãtãþii. Cardul de asigurat va consta în jur de2 euro, personalul medical va avea uncard medical personalizat de care seva interconecta cardul pacientului,eliminând astfel de riscul de pãtrun-dere în sistem ºi utilizarea informaþieide persoane neautorizate. Y

cãrþi

24


Nutriþie optimãpentru copilul tãuCum să îmbogăţeşti sănătatea, comportamentul şi inteligenţa copilului tăuPatrick Holford, Deborah ColsonCu toþii dorim sã avem copii sãnãtoºi ºi fericiþi, inteligenþi ºiinventivi. Dar, cu toate acestea, oare luãm cu adevãrat în con-siderare faptul cã fiecare pas al unui copil - fie cã este vorbade primii paºi sau prima relaþie adolescentinã – depinde de câtde bine funcþioneazã organismul sãu? Aceasta, în schimb,depinde într-o mare mãsurã de cât de bine este hrãnit.- De ce alimentaþia adecvatã este atât de importantã pentru

dezvoltarea ºi sãnãtatea copilului.- Sfaturi despre ce alimente sã alegi ºi pe care sã le eviþi în ali-

mentaþia copilului.- Ce alimente ºi suplimente vor accelera performanþele edu-

caþionale ºi potenþialul pentru fericirea copilului, prin îmbunã-tãþirea stãrii de spirit ºi a comportamentului, stimulându-i me-moria, puterea de concentrare ºi mãrirea IQ-ului.

- Soluþii nutriþioniste pentru a maximiza sãnãtatea fizicã ºi psi-hicã a copilului, precum ºi ameliorarea diverselor problemede sãnãtate (de exemplu, astmul bronºic, insomnia, obezi-tatea, autismul ºi infecþiile).

- Cum sã aplici înpracticã informaþiileprimite ºi cum sã-þihrãneºti copilul, dela naºtere pânã laadolescenþã. Veigãsi destule sfaturipractice ºi ponturidespre alegereas u p l i m e n t e l o radecvate.

Patrick Holford estefondatorul Institurefor Optimum Nutri-tion din Londra. Este,în acelaºi timp, di-rectorul fundaþieiFood for the Brain, acãrei clinicã, BrainBio, oferã tratamen-te avangardiste pen-tru afecþiunile psi-hice folosind abor-darea nutriþiei opti-me. Este unul dintrecei mai apreciaþi nutriþioniºti din lume, fiind, de asemenea,autorul a peste 20 de cãrþi despre sãnãtate ºi nutriþie. Y

Reţete naturalepentru femeiSusan BergAcest compendiu de terapii nemedicamentoaseoferã o largã varietate de tratamente nemedica-mentoase simple ºi fãrã riscuri ca opþiune pentruterapiile tradiþionale, incluzând plante medicinale,aromaterapie, exerciþii fizice, modificãri ale dieteiºi ale stilului de viaþã. Primul capitol oferã remedii

simple ºi eficientepentru aproximativ 30de simptomefrecvente, care potapãrea zilnic, aranjateîn ordine alfabeticã dela durere la infestaþiilefungice, de la tulburã-rile din sarcinã la de-presie. Apoi sunt trata-te boli cronice ºigrave, urmate de tul-burãrile hormonale ºireproductive. Nu suntneglijate nici proble-mele emoþionale, cusfaturi oferite femeilor

care sunt mame singure, care au trecut printr-undivorþ, care cãlãtoresc frecvent etc. • Reþete pentru depresii (cu sunãtoare) ºi pentruinfecþii ale tractului urinar (pãpãdia)• Exerciþii de stretching pentru durerile de spateºi febra muscularã • Yoga pentru infecþii ale sinusurilor ºi retenþia delichide • Suplimente de magneziu pentru migrene ºi vita-mina B pentru oboseala cronicã • Aromaterapia cu uleiuri esenþiale de rozmarinpentru crampe menstruale ºi ulei de lãmâie pen-tru greþurile de dimineaþã ºi multe altele.De asemenea, veþi gãsi aici recomandãri diete-tice pentru a controla glicemia, pentru a scãdeacolesterolul, pentru a preveni cancerul la sân ºipentru alte probleme grave; exerciþii pentru acontrola tensiunea arterialã ridicatã, pentru apierde în greutate etc. Y

Dr. Gheorghe Borcean noteazã în cuvântul înainte cã dupãtreizeci de ani de practicã a chirurgiei, dupã ce a vãzut dez-voltarea internaþionalã a ideilor ºi comportamentelor legate desfârºitul vieþii, dupã ce a înþeles cã meseria de medic nuînseamnã numaifericire ºi succes,dupã ce a înþelescât de mult maiare de învãþat dela cei asupra cã-rora au luat de-ciziile desprecare vorbeºte încartea de faþã, a hotãrât sã oscrie. „Nu ca peun materialexhaustiv ci cape o culegere, cape o punere lapunct, ca pe unmaterial de infor-mare pentru toþiaceia, lucrãtori însãnãtate, observatori ai fenomenului, gânditori, filosofi, cercetã-tori, teologi care se preocupã de sfârºitul vieþii. Dedic aceasta modestã lucrare celui mai bun dintre noi, carene-a pãrãsit fãrã de vreme; prietenului ºi fratelui nostru, LiviuCocora“, scrie autorul. „Pentru cine nu îl cunoaºte pe Gheorghe Borcean ºi se uitãdoar la CV, aceastã carte ar trezi de la început un semn deîntrebare: ce legãturã existã între chirurgie ºi deciziile medicalela sfârºitul vieþii, mai ales sub aspect etic. Pentru acel cititorrãspunsul îl dã aceastã carte. Aceastã carte are ceea ce poate uneori uitãm când facem oanalizã ºi anume are suflet. Este sufletul unui medic dedicatprofesiei sale pe care o înþelege ca o misiune ºi care redesco-perã spiritul misionar. Cine se aºteaptã la o carte seacã ºiuºoarã, e bine sã renunþe. Scrisã într-un stil deosebit, uºor decitit, aceasta este o carte grea care te obligã sã reciteºti ceeace ai citit ºi sã o iei de la capãt atunci când ai terminat. Dacãar fi sã o caracterizãm prin trei cuvinte, atunci acestea ar fi:tradiþie, modernitate ºi spiritualitate“, scrie prof. dr. VasileAstãrãstoae. Y

cãrþi

25


Gheorghe Borcean

Implicaţii bioetice aledeciziilor medicale la

sfârşit de viaţăEditura Nagard, Lugoj, 2010

Fiziologie-Fiziopatologie:aplicaþii practice

Manole Cojocaru, Editura Ars Academica, Bucureşti, 2010, pag. 200Dezvoltarea impetuoasã a tehnicilor ºi a mijloacelor mo-derne de investigaþii de laborator clinic a fãcut ca di-versitatea analizelor de laborator sã creascã simþitor. Testele de laborator sunt procedee folosite pentru eva-luarea stãrii de sãnãtate a omului sãnãtos sau bolnav.Ceea ce este normal pentru o persoanã poate sã nu fienormal pentru altã persoanã. Testele sunt frecventfolosite pentru identificarea modificãrilor posibile la o per-soanã sãnãtoasã înaintea apariþiei simptomelor. Testelede laborator joacã un rol important în diagnostic cândpersoana prezintã simptome clinice. Informaþiile obþinutede la laborator pot sã ajute medicul sã decidã dacã alteteste sau proceduri sunt necesare pentru stabilirea diag-nosticului. Toate testele de laborator trebuie sã fie inter-pretate în contextul clinic ºi în general împreunã cu alteinvestigaþii paraclinice.Autorul lucrãrii este cerce-tãtor ºtiinþific gradul I, con-ferenþiar la Universitatea„Titu Maiorescu“, Faculta-tea de Medicinã, are o ex-perienþã care s-a des-fãºurat pe o perioadã detrei decenii, este cunoscutpentru cercetarea ºtiinþificãîn domeniul imunologieiclinice. Aceastã lucrare originalãprin formã ºi conþinut, scri-sã într-un stil concis ºi cursiv, la un înalt nivelºtiinþific este axatã pe noile concepþii de fiziologie ºifiziopatologie a investigaþiilor de laborator clinic, autorulreuºind sã realizeze o unitate între teorie ºi practicã. Volumul aduce contribuþii esenþiale, constituie o bazãteoreticã, necesarã cunoaºterii noþiunilor de fiziologie ºifiziopatologie, referinþele bibliografice aduc informaþii deultimã orã. Lucrarea apãrutã recent în Editura Ars Academica estede o certã valoare teoreticã ºi practicã, se adreseazãtinerilor medici, studenþilor în medicinã, tuturor celorreceptivi, care vor gãsi cele mai noi date privind inves-tigaþiile de laborator clinic. Y

Cerc şt gr I Dr. Mihai Stoian

26


EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Vasile Gherghel1A, Sector 1,

Bucureºti 011521

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

Colegiul Medicilordin Româniavã ureazã

Sãrbãtori fericite!

Online Shopping Mall

www.directa.ro

Date post:	26-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

pag. 6-9 PACIENŢI IGNORANÞA afectează grav sănătatea! · Fiziologie-Fiziopatologie: aplicaþii...

Documents