pag 510 - 570 fiscalitate le gasiti pe · Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 lei...

1

FISCALITATE

1. Grupati veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte :

a) impozit pe profit;

b) taxa pe valoarea adãugatã;

c) accize;

d) taxe vamale;

e) impozit pe dividende de la societãtile comerciale;

f) impozit pe venit;

Impozite directe:a, e, f, g

a) impozitul pe profit;

e) impozitul pe dividende de la societatile comerciale;

f) impozit pe venit;

g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Impozite indirecte:b, c,d

b) taxa pe valoarea adaugata;

c) accize;

d) taxe vamale;

2. Se cunosc urmãtoarele date din Legile bugetului de stat al României pe anii 2006 si 2007:

Indicator 2006 2007

1. Venituri curente, din care : 42761.5 55496.3

a) Venituri fiscale 40486.6 52185.9

b) Contributii de asigurari 271.0 352.0

c) Venituri nefiscale 2003.9 2958.4

2. Venituri din capital 56.1 74.3

3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate 5.0 4.9

Se cunosc ,de asemenea, urmatoarele valori ale produsului intern brut ( PIB) :

Indicator 2006 2007

PIB 344535.5 404708.8

Pe baza datelor de mai sus, determinati rata fiscalitatii in fiecare dintre cei 2 ani.

Vf

Rata fiscalităţii = _______x100

PIB

unde Vf = venituri fiscale

PIB = Produsul intern brut

Rata fiscalitatii este un raport intre nivelul impozitelor la diferite nivele si la numitor se afla PIB, cifra

de afaceri(valoarea adaugata) sau veniturile individuale.

Rf 2006 = 40486.6/344535.5*100= 11.75%

Rf 2007 = 52185.9/404708.8*100= 12.89%

3. Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.

Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:

a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma

de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari

2

arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor,

respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina

influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de

marimea acestora;

d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel

incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice,

in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale

majore.

4. Clasificati impozitele dupa fond si dupa forma. Dezvoltati pe scurt categoriile identificate.

După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte.

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unei persoane, cuantumul lor fiind influenţat, în cele

mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de cotele de impozitare. În categoria

impozitelor directe de cuprind impozitele reale (impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri,

terenuri etc.) şi impozitele personale (pe venit şi pe avere). Impozitele indirecte sunt impozite percepute

pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).

5. De cate feluri sunt impozitele directe?

Impozitele directe, in functie de criteriile care stau la baza asezarii lor, se pot grupa in impozite reale si

impozite personale.

6. Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?

Impozitele reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (de

exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului

impozabil. Ele mai sunt denumite impozite obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra

produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului

impozabil.

7. Ce semnifica impozitele personale?

Impozitele personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului impozabil, motiv

pt.care se mai numesc si impozite subiective. Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra

veniturilor sau averii având legătură cu situaţia (venitul sau averea) persoanei impozabile.

8. Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii.

Raspuns:

1.Impozite pe venit

2.Impozite pe avere

3.Impozite pe cheltuieli

9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?

Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin lege. Caracterul

obligatoriu trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tutror

persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un

anumit gen de avere pentru care, conform legii, se datorează impozit

3

10. Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica, platind impozit pe venitul din salarii.

Nemultumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat, el solicita rambursarea impozitului

platit in anul 2010, considerand ca suma platita nu este echivalenta cu serviciile publice de care a

beneficiat. Este aceasta solicitare intemeiata? Argumentati.

In cazul impozitelor, statul nu este dator sa presteze un echivalent direct si imediat platitorului. De

asemenea, nu exista un echivalent intre volumul impozitelor platite de o persoana catre stat si calitatea

serviciilor oferite. Aceasta caracteristica deosebeste impozitul de taxa, in cazul acesteia din urma, statul

fiind obligat sa presteze un serviciu direct si imediat si bineinteles de calitate

corespunzatoare.Solicitarea lui Ionescu Ion nu este intemeiata, neavand temei legal.

Această solicitare nu este întemeiată întrucât impozitele au titlu definitiv şi nerambursabil.

Plătitorii acestora nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată

11. Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie 2011 suma de 120 lei reprezentand

impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa, Andreescu Andreea. Identificati subiectul

si obiectul impozitului pe veniturile din salarii in acest caz.

Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata

impozitului. In cazul impozitului pe salarii, subiectul impunerii desemneaza persoana ce obtine venitul

sub forma de salariu, in speta salariata Andreescu Andreea. Obiectul impunerii sau materia impozabila

este venitul din salarii realizat de salariata respectiva.

12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa, nu arbitrara, iar

termenele, modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si

respectate de fiecare platitor. Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam

Smith?

Raspuns: -principiul certitudinii impunerii, vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea

impozitelor datorate de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de

percepere a impozitelor, sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor.

13. Ce reprezinta stopajul la sursa? Exemplificati.

Stopajul la sursă reprezintă o modalitate de percepere a impozitelor care constă în aceea că

impozitul se reţine şi se varsă la stat de către o terţă persoană, diferită de contribuabilul

obligat la plata impozitului. Exemplu: impozitul pe veniturile din salarii se reţine de către

plătitorul de venituri din salarii şi se virează la stat, salariatul primind suma netă de impozit.

14. Se dau urmatoarele cote progresive simple :

Transa de venit (lei) Cota (%) cotele progresive compuse

Pana la 1500 lei 10% 10%

1501-2500 lei 15% 225+15% > 1500 (pentru ceea ce depaseste 1.500 lei)

2501-4000 lei 25% 625+25% > 2500 (pentru ceea ce depaseste 2.500 lei)

Peste 4000 lei 30% 1200+30%> 4000 (pentru ceea ce depaseste 4.000 lei)

Pe baza cotelor progresive simple de mai sus construiti tabelul cotelor progresive compuse.

Raspuns: col 3 tabel

15.Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal se

calculeaza, in situatia in care imobilul a fost instrainat intr-o perioada mai mica de 3 ani de la

dobandire, pe baza urmatoarelor cote:

4

Transa de venit (lei) Cota (%)

Pana la 200.000 lei 3%

Peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% > 200.000 lei

Precizati ce tip de cote de impunere sunt acestea.

Raspuns: Cote procentuale regresive compuse

16. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Ce

fel de tip de cota de impunere este aceasta?

Este cota de impunere procentuala proportionala care exprima ponderea marimii impozitului fata de o

unitate de impunere, cand una si aceeasi cota de aplica intregii mase impozabile,indiferent de marimea

acesteia.

17. Contribuabilul X realizeaza 2 venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500 u.m.,

care se impoziteaza separat dupa urmatoarele cote de impunere:

Transa de venit (u.m.) Cota (%)

Pana la 1.500 u.m. 10%

1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% > 1.500 u.m.

2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% >2.500 u.m.

Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% > 4.000 u.m.

Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X.

I. 1000 *10%= 100 u.m.

II. 300+ 25%*(3.500-2.500)= 300+250=550 u.m.

Total impozit platit de contribuabil = 100+550=650 u.m.

18. Contribuabilul Y realizeaza 2 venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500 u.m.,

care se impoziteaza global dupa urmatoarele cote de impunere:

Transa de venit (u.m.) Cota (%)

Pana la 1.500 u.m. 10%

1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% > 1.500 u.m.

2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% > 2.500 u.m.

Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% > 4.000 u.m.

Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.

Venit global = 1.000+3.500 = 4.500

Impozit global = 675 + 30% (4.500-4.000) = 825

19. O societate comercialã supusã impozitului pe profit realizeazã în primul semestru al anului

2011 venituri totale în sumã de 50.000 lei, din care 40.000 lei sunt venituri realizate din

activitatea unui bar de noapte. Suma totalã a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul

economic este de 35.000 lei, din care 28.000 lei sunt aferenti activitatii de bar de noapte.

Determinati cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I. Stiind cã agentul economic a

constituit si plãtit la sfârsitul primului trimestru al anului 2011 impozit pe profit în sumã de 4.000

lei, determinati cât este cuantumul impozitului pe profit de platã aferent trimestrului II 2011.

Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi

Pentru activitatea de bar de noapte

Venituri = 40.000 lei

5

Cheltuieli = 28.000 lei

Pentru celelalte activităţi

Venituri = 50.000 – 40.000 = 10.000 lei

Cheltuieli = 35.000 – 28.000 = 7.000 lei

Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre 16%*Profitul

impozabil sau 5%*Total venituri. Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri,

urmând să decidem ulterior care este suma de plată.

Cu cota de 16%: Impozit = 16% * (40.000 – 28.000) = 1.920 lei

Cu cota de 5%: Impozit = 5% * 40.000 = 2.000 lei

Impozitul pe profit datorat pentru semestrul I din activitatea barului de noapte = 2.000 lei

Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi

Pentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la

profitul impozabil.

Impozitul pe profit datorat pentru semestrul II pentru alte activităţi = 16% * (10.000 – 7.000) =

480 lei

Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul I

Impozit datorat = Impozitbar + Impozitalteact. = 2.000 + 480 = 2.480 lei

Pas 5. Determinarea impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II

Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 lei

Impozit pe profit datorat cumulat de la începutul anului pentru semestrul I = 2.480 lei

=> Societatea nu are impozit de plată aferent trimestrului II întrucât a constituit şi plătit deja

4.000 lei, iar conform sitaţiei de la 30 iunie 2008, impozitul datorat şi de plată de la începutul

anului este de doar 2.480 lei

20. O organizatie non-profit realizeazã urmãtoarele venituri în anul 2011:

– venituri din cotizatiile membrilor = 5.000 lei;

– venituri din donatii si sponsorizãri = 15.000 lei;

– venituri din finantãri nerambursabile de la Uniunea Europeanã = 30.000 lei;

– venituri din activitãti comerciale = 10.000 lei.

6

Corespunzãtor acestor venituri, ea realizeazã urmãtoarele cheltuieli:

– cheltuieli aferente activitãtii non-profit = 48.000 lei;

– cheltuieli aferente activitãtii comerciale = 7.000 lei.

Determinati impozitul pe profit datorat de aceastã organizatie non-profit pentru activitãtile

desfãsurate în cursul anului 2011, în cazul în care cursul de schimb este de 4,1 lei/euro.

Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile

Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări nerambursabile de

la Uniunea Europeană organizaţia nonprofit este scutită de plata impozitului pe profit.

Organizaţiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activităţi

economice ce nu depăşesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite

de la plata impozitului pe profit.

Deci, limita veniturilor scutite din activităţi economice este suma minimă dintre 15.000 euro şi

10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

15.000 euro = 15.000 * 4,1= 61.500 lei

10% (5.000 + 15.000 + 30.000) = 5.000 lei

veniturile din activităţi economice sunt scutite în limita a 5.000 lei, pentru restul de

5.000 lei datorându-se impozit pe profit

Pas 2. Determinarea profitului impozabil

Organizaţia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde cuantumului

veniturilor impozabile.

Profitul activităţilor economice = Veconomice – Ch.economice = 10.000 – 7.000 = 3.000 mil.

lei

Profitul aferent veniturilor impozabile = 3.000 * (5.000/10.000) = 1.500 lei

Pas 3. Determinarea impozitului pe profit

Impozit pe profit = 16% * 1.500 = 240 lei

21. Se dau urmãtoarele tipuri de cheltuieli:

– cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionalã a personalului angajat;

– cheltuieli de protocol;

– cheltuieli cu provizioane;

– cheltuieli cu impozitul pe profit;

– cheltuieli cu amenzile datorate autoritãtilor române;

– cheltuieli de reclamã si publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei;

– cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor;

– cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori;

– cheltuieli cu mãrfurile vândute;

– cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Clasificati, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile:

a) cheltuieli deductibile;

7

b) cheltuieli cu deductibilitate limitatã;

c) cheltuieli nedeductibile.

a)chelt.deductibile: -ch.formare si perfectionarea profesionala a personalului angajat

-ch.de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei

-ch.cu achizitionarea ambalajelor

-ch.cu marfurile vandute

b)chelt.cu deductibilitate limitata - ch.protocol

- ch.provizioane

- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori

c) chelt.nedeductibile - ch.cu impozitul pe profit

- ch.cu amenzile datorate autoritatilor romane

- ch.aferente veniturilor neimpozabile

22. O societate comercialã realizeazã urmãtoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I

2011:

– venituri din vânzarea mãrfurilor: 50.000 lei;

– venituri din prestãri servicii: 20.000 lei;

– venituri din dividende primite de la o societate comercialã românã = 1.000 lei;

– cheltuieli cu mãrfurile vândute: 30.000 lei;

– cheltuieli cu serviciile de la terti ( serviciile sunt necesare si exista contracte incheiate): 10.000

lei;

– cheltuieli de protocol: 1.000 lei;

– cheltuieli salariale: 2.000 lei;

– cheltuieli cu amenzile datorate autoritãtilor române: 3.000 lei;

– cheltuieli cu tichetele de masã: 800 lei, din care 200 lei peste limita legalã.

Determinati impozitul pe profit datorat de societatea comercialã.

Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile

Venituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii = 50.000 +

20.000 = 70.000 lei

Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile

Pentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuială în

parte:

- cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile Chelt. ded. = 30.000 lei

- cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibileChelt. ded. = 10.000 lei

- cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat

Limita = 2% * (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele decât cele

cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% * (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000 – 800) =

2% * 24.200 lei = 484 lei

cheltuielile cu protocolul sunt deductibile în limita a 484 lei Chelt. ded. = 484 lei şi

Chelt neded = 516 lei.

- cheltuielile salariale sunt integral deductibile Chelt. ded. = 2.000 lei

8

- cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile Chelt. Neded. = 3.000 lei

- cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale Chelt. Ded. =

600 lei şi Chelt. Neded. = 200 lei.

Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 lei


Profit impozabil = 70.000 – 43.084 = 26.916 lei


Impozitul pe profit = 26.916 * 16% = 4.307 lei

23. O societate comercialã realizeazã în trimestrul I 2011 venituri totale impozabile în valoare de

10.000 lei si cheltuieli deductibile totale în valoare de 8.000 lei. Separat de aceste cheltuieli,

societatea înregistreazã cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bãnci în sumã de

1.200 lei. Valoarea capitalului propriu este de 125.000 lei la începutul anului si de 150.000 lei la

sfârsitul anului. Valoarea împrumuturilor pe termen lung este de 400.000 lei la începutul anului

si de 300.000 lei la sfârsitul anului .Determinati valoarea impozitului pe profit de platã aferent

trim I 2011.

Pas 1. Determinarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile

Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci autorizate de BNR sunt integral

deductibile.


Profit impozabil = 10.000 – 8.000 – 1.200 = 800 lei


Impozit pe profit = 16% * 800 = 128 lei

24. O societate comercialã a realizat cumulat de la începutul anului, pe primele sase luni ale

anului 2011, venituri totale impozabile în valoare de 40.000 lei, din care cifra de afaceri

reprezintã 38.000 lei, si cheltuieli totale în valoare de 30.000 lei, din care 600 lei cheltuieli cu

impozitul pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna mai societatea a acordat o sponsorizare în

valoare de 250 lei. In 2008 societatea a inregistrat venituri totale de 45.000 lei, care o incadreaza

in transa de impozit minim anual de 2200 lei.

Determinati care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie s-o plãteascã pt

scadenta la 25 iulie 2011, stiind cã impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost

plãtit la termenul legal.

Pas 1. Determinarea profitului impozabil aferent primelor şase luni ale anului.

Venituri impozabile = 40.000 lei

Cheltuieli deductibile = 30.000 – 600 = 29.400 lei

Profit impozabil = 40.000 – 29.400 = 10.600 lei

Pas 2. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul II

Impozit pe profit datorat = 16% * 10.600 = 1.696 lei

9

Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra de

afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat.

3‰ * CA = 3‰ * 38.000 = 114 lei

20% * Impozit = 20% * 1.696 = 339,2 lei

din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în sumă de 114 lei

Impozit pe profit datorat = 1696 – 114 = 1.582 lei

Pas 3. determinarea impozitului pe profit de datorat pe trim II înainte de impozitul

minim

Impozit pe profit datorat pe trim II = Impozit pe profit datorat – Impozit pe profit plătit = 1.582 –

600 = 982 lei

Pas 4. determinarea impozitului pe profit de plată

Impozit minim = 2200 x 2/12 = 367 lei

Impozitul calculat la pas 3 este mai mare decat minimul se va plati suma cea mai mare,

respectiv 982 lei.

25. La sfarsitul anului 2011 o societate comerciala pe actiuni inregistreaza un profit net de

200.000 lei. Actionarii societatii sunt : o persoana fizica romana care detine 30% din capitalul

social si o persoana juridica romana care detine din anul 2001 70% din capitalul social.

In conditiile in care societatea practica o rata de distribuire a dividendelor de 50% , determinati :

a) valoarea totala si pe beneficiari a dividendului brut;

b) impozitul pe dividende;

c) valoarea dividendului net pe beneficiari;

d) pana la ce data trebuie platit impozitul pe dividende.

a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei-repartizat actionarilor

- persoana fizică = 100.000 x 30% = 30.000 lei;

- persoana juridică 100.000 x 70% = 70.000 lei;

b) Impozitul pe dividende

- persoana fizică = 30.000 x 16% = 4.800 lei (Cod fiscal, art. 67, alin 1);

- persoana juridică = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit, conform, art. 36, alin 4, Cod Fiscal);

c) Dividendul net

- persoana fizică = 30.000 – 4.800 = 25.200 lei;

- persoana juridică = 70.000 – 0 = 70.000 lei;

d) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2010, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în

care se plăteşte dividendul ori de câte ori acţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul

aferent acestora, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2011 (Cod fiscal, art. 67, alin 1-pt. divid. distribuit

actionrilor, dar neridicat).

26. La data de 31 decembrie 2011, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit (16%) a

inregistrat urmatorii indicatori economico-financiari:

Capital social subscris si varsat 1.000 lei

Venituri totale si impozabile 70.000 lei

Cheltuieli totale si deductibile fiscal 60.000 lei

10

Societatea se afla in primul an de activitate.

Sa se constituie rezerva legala conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislatia in

vigoare, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a rezervei legale.

Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000

Max 5% din profitul brut=10.000x5%=500

Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200 .

Prin urmare, rezerva legala se poate constitui integral =200 lei in anul N..

27. La data de 31 decembrie 2011, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit (16%) a

inregistrat urmatorii indicatori economico-financiari:

Capital social subscris si varsat 1.000 lei



Societatea se afla in primul an de activitate.

Sa se calculeze impozitul pe profit anual, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea rezervei

legale in suma maxima admisa la deductibilitate fiscala.

Nota: a se ignora implicatiile impozitului minim.

1. Determinarea sumei maxime admise a rezervei legale:

Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000

5% din profitul brut=500

Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200 .

Prin urmare, rezerva legala se poate constitui integral =200 lei in anul N.

2. Determinarea impozitului pe profit anual:

Profit impozabil=10.000-200 = 9800 => impozit pe profit=9800 x 16% = 1.568

28. O societate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,

discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a inregistrat, la data de 31 decembrie 2011,

urmatorii indicatori economico-financiari:



Sa se calculeze impozitul pe profit aferent exercitiului N.

Impozit pe profit datorat = Max (imp.profit 16%, 5% din venituri)

Pt .16 % profit impozabil = 10.000-6.000 = 4.000 => impozit profit = 4.000 x 16%=640 lei

Pt. 5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500

Impozit pe profit datorat = Max (imp.profit 16%, 5% din venituri) = max (640, 500) = 640 lei

29. O societate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,

discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a inregistrat, la data de 31 decembrie 2011,

urmatorii indicatori economico-financiari:



Sa se calculeze impozitul pe profit aferent exercitiului N.

Impozit pe profit datorat = Max (imp.profit 16%, 5% din venituri)

16%: Profit impozabil = 10.000-7.500 = 2.500 => impozit profit = 2.500 x 16%=400 lei

5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500

***Impozitul pe profit datorat=500

30. La data de 31 martie 2011, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit ( 16%) a

inregistrat urmatorii indicatori economico financiari :

11

Venituri totale 14.000 lei, din care dividende primite de la o persoana juridica romana 2.000 lei;

cheltuieli totale 10.000 lei, din care majorari si penalitati intarziere pentru neplata la termen a

TVA 100 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trimestrului I.

Nota: a se ignora implicatiile impozitului minim.

Profit impozabil = ven.tot.-ch.tot.-ven.neimp.+ch.neded.=14.000 – 10.000 – 2.000 + 100 = 2.100 lei =>

impozit pe profit = 2.100 x 16% = 336

31. La o societate comerciala s-au inregistrat urmatorii indicatori economico-financiari :

Total venituri impozabile 10.000 lei

Total cheltuieli 7.000 lei

Din care

*cheltuieli de protocol 200 lei

*cheltuieli cu impozitul pe profit 340 lei

Sa se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, stiind ca societatea este

platitoare de impozit pe profit si neplatitoare de TVA.

Baza de calcul pt.ch.de prot.=10.000-7.000+200+340= 3.540 => ch.prot.deductibile = 3.540 x 2% =

70,8

32. La data de 30 iunie 2011, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit 16% si de TVA

19% a inregistrat urmatorii indicatoriu economico-financiari:

Total ven.impozabile=10.000 lei

Total chelt=7.000 lei

Din care:

*ch.de protocol (bauturi alcoolice si produse din tutun, suma exclusiv TVA) =200 lei

*chelt.cu impozitul pe profit trim.I=340 lei

Sa se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent

trim.II, stiind ca totalul cheltuielilor include si TVA nedeductibila aferenta produselor de

protocol..

Răspuns: (Tematica: 2)

I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile

Total venituri impozabile ............................................................10.000 lei

Total cheltuieli .............................................................................7.000 lei

Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...... 3.540 lei

(10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)

Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) ........................70,8 lei

II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile

Cheltuieli de protocol nedeductibile (200 lei – 70,8 lei) ..............129,2 lei

TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor de protocol ......................38 lei

(200 lei x 19% = 38 lei)

Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I...........................................340 lei

Cheltuieli nedeductibile

Total…………...............................................................................507,2 lei

12

III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie

Profit contabil (10.000 lei – 7.000 lei) .........................................3.000 lei

Profit impozabil (3.000 lei + 507,2 lei) .....................................3.507,2 lei

Impozit pe profit cumulat la 30 iunie (16% x 3.507,2 lei)...............561 lei

IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.

Impozit pe profit aferent Trim II. ....................................................221 lei

(561 lei – 340 lei = 221 lei)

33. La 30 iunie o societate comerciala platitoare de impozit pe profit 16% prezinta urmatoarea

situatie financiara:

Ven.totale impozabile =700.000 lei

Chelt.totale =600.000 lei

Din care:

- chetuieli de protocol=12.000 lei

- chelt.cu impozitul pe profit aferent trim.I=10.000 lei

- chelt.reprezentand majorari de intarziere si penalizari pentru neplata la termen a TVA = 2.000

lei

Sa se determine limita maxima de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisa la 30 iunie.

Profit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) ...............................100.000 lei

Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...122.000 lei

(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)

Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) .................2.440 lei

34. La data de 30 iunie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit

16% si de TVA 19% prezinta urmatoarea situatie financiara:

Total ven.impozabile=700.000 lei

Total chelt=600.000 lei

Din care:

-chetuieli de protocol=12.000 lei

-chelt.cu impozitul pe profit aferent trim.I=.10.000 lei

-chelt.reprezentand majorari de intarziere si penalizari pentru neplata la termen a TVA .2.000

lei

Sa se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent

trim.II, stiind ca totalul cheltuielilor include si cheltuielile cu TVA colectata aferenta cheltuielilor

de protocol nedeductibile.

Răspuns: (Tematica: 2)

Metodologia de calcul:

I. Determinarea limitei maxime de deductibilitate a cheltuielilor de

protocol

Profit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) ................................100.000 lei

Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...122.000 lei

13

(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)

Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..................2.440 lei

II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile

Cheltuieli de protocol nedeductibile (12.000 lei – 2.440 l............9.560 lei

Cheltuieli cu TVA colectată aferentă cheltuielilor de protocol

nedeductibile...............................................................................1816,4 lei

(9560 lei x 19% = 1816,4 lei)

Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I...................................10.000 lei

Cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări

pentru neplata la termen a TVA ................................................2.000 lei

Cheltuieli nedeductibile Total...................................................23.376,4 lei

III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie

Profit impozabil (100.000 lei + 23.376,4 lei) ........................123.376,4 lei

Impozit pe profit cumulat (23.376,4 lei x 16%)......................19.740,22 lei

IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.

Impozit pe profit aferent Trim II. .................................................9.740 lei

(19.740 lei – 10.000 lei = 9.740 lei)

35. O societate comerciala a obtinut cumulat, de la inceputul anului pana la data de 31 decembrie

, un profit impozabil de 750.000 lei., conform calculelor finalizate in luna aprilie a anului

urmator. In cursul anului s-a platit impozit pe profit astfel:

Impozit pe profit trim.I=..36.000 lei

Impozit pe profit trim.II=.40.000 lei

Impozit pe profit trim.III=12.000 lei

Sa se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat pana la data de 25

ianuarie, aferent trim.IV, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se

faca la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare anuale ale

contribuabilului, si care va fi diferenta de plata pentru acel an.

I. Determinarea impozitului pe profit Trim. IV

Impozit pe profit pentru Trim. IV ....................................12.000 lei

(sumă egală cu impozitul pe Trim. III)

II. Determinarea impozitului pe profit anual

Profit impozabil................................................................750.000 lei

Impozit pe profit anual (750.000 lei x 16%)................... 120.000 lei

III. Determinarea diferenţei de plată pentru anul 2007

Impozit pe profit plătit până la data de 25 ianuarie ........100.000 lei

14

(36.000 lei + 40.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei)

Diferenţa de plată pentru anul 2007 ..................................20.000 lei

(120.000 lei – 100.000 lei)

36. La data de 31 martie 2011, la o societate comercială avem următoarea situaţie:

1 ianuarie 2011 31 martie 2011 lei

Capital propriu 100.000 120.000

Capital împrumutat 110.000 90.000

Cheltuieli cu dobânzile aferente

unui împrumut de la o bancă

românească autorizată de BNR 0 40.000

Venituri din dobânzi 0 22.000

Celelate venituri impozabile 0 150.000

Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2008.

Nu se calculeaza deductibilitatea cheltuielilor cu dobinda in functie de gradul de indatorare deoarece

sunt dobanzi datorate unei banci autorizate de BNR si sunt deductibile integral, adica 40.000 .


lei 1 ianuarie 2011 31 martie 2011

Capital propriu 100.000 120.000

Capital împrumutat 110.000 150.000


unui împrumut de la un acţionar

al societăţii comerciale 0 60.000



Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2008. Rata

dobânzii la care sa contractat împrumutul de la acţionar este inferioară ratei dobânzii de

referinţă stabilite de BNR.

I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile

Cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile ..................................................... 60.000 lei

(se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR)

II. Determinarea gradului de îndatorare a capitalului

GR. Trim I = 110.000 +150.000= 1.18

100.000 +120.000

III. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I

Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................60.000 lei

(grad îndatorare < 3)


lei 1 ianuarie 2011 31 martie 2011


unui împrumut de la un acţionar 0 70.000



Să se determine nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la 31 martie 2008, în cazul în

15

care gradul de îndatorare al capitalului este pozitiv dar mai mic ca 3 şi în cazul în care gradul de

îndatorare a capitalului este

pozitiv dar mai mare ca trei. Dacă pentru împrumutul contractat s-ar fi plătit dobânzi calculate

cu rata de referinţă a BNR, volumul acestora pentru trim. I ar fi fost 50.000 lei.

I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile

Cheltuieli cu dobânzile posibil deductibile .............................. 50.000 lei

(numai cele care se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de

BNR ar fi posbil deductibile. Restul de 10.000 sunt integral nedeductibile)

II. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I în funcţie de gradul de

îndatorare a capitalului

Caz I. Grad de îndatorare < 3

Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ..........................50.000 lei

(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral deductibile în trim I)

Caz II. Grad de îndatorare > 3

Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. .................................0 lei

(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile în trim I şi se vor

reporta până când gradul de îndatorare va fi mai mic decât 3)

39. O societate achizitioneaza, pe data de 15 decembrie 2009, un utilaj. Valoarea contabila de

intrare 56.000 lei, durata normala de utilizare 5 ani.

In conditiile aplicarii pentru calculul amortizarii fiscale a metodei de amortizare accelerata, care

este marimea amortizarii fiscale in anul 2011? La calculul amortizarii accelerate se va utiliza cota

maxima de amortizare admisa.

Amortizarea se calculeaza incepand cu 01.01.2010.

In primul an de functionare, 01.01.2010-31.12.2010, amortizarea este in suma de 56.000 lei x 50% =

28.000 lei, din care anului 2010 28.000 lei

Diferenta de 28.000 se amortizeaza liniar pe perioada ramasa de 4 ani: amt. anuala=28.000/4=7.000.

Amortizare aferenta perioadei 01.01.2011-31.12.2011 = 7.000

40. La data de 1 martie 2009, o societate achizitioneaza o cladire pentru extinderea activitatii.

Valoarea contabila de intrare 2.000.000 lei, durata normala de utilizare 40 ani.

Sa se calculeze amortizarea fiscala pentru anul 2009.

In cazul constructiilor se utilizeaza doar metoda liniara.

Amorizare anuala = 2.000.000 lei/40 ani=50.000 lei pe an.

In anul calendaristic de achizitie: amortizare = 50.000 lei x 9/12=37.500

41. Un contribuabil achizitioneaza, in data de 3 octombrie 2009, un brevet de inventie pe care il

utilizeaza incepand cu data de 10 octombrie 2009. Valoarea de facturare a brevetului de inventie

este de 145.775 lei, din care TVA 23.275 lei. Durata normala de utilizare este de 3 ani, iar

contribuabilul aplica regimul de amortizare liniara.

Sa se determine amortizarea fiscala aferenta lunii noiembrie 2009.

Val.de achizitie = 145.775-23.275=122.500

Amortizare fiscala lunara = 122.500/ 36 luni = 3.402,77 lei (pt. noiembrie)

16

42. Se inregistreaza o lipsa de materiale auxiliare din gestiune in valoare de 1.000 lei. AGA

hotaraste descarcarea gestiunii fara a emite decizie de imputare.Materialele nu au fost asigurate.

Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA si al impozitului pe profit pentru

aceasta situatie?

Tratatment din punct de vedere al TVA

Constatarea existenţei de bunuri lipsă în gestiune se consideră livrare către sine, pentru care

societatea trebuie să colecteze TVA se va colecta TVA în sumă de 1.000 x 19% = 190 lei.

Acest TVA colectat este cheltuială a societăţii.

Tratatment din punct de vedere al impozitului pe profit

Cheltuiala cu stocul constatat lipsă în gestiune, precum şi cu TVA aferent este deductibilă

fiscal numai dacă stocul a fost asigurat. Cum stocul nu a fost asigurat, atât cheltuiala cu

stocul, cât şi TVA colectată aferentă stocului vor fi cheltuieli nedeductibile la calculul

impozitului pe profit.

43. O societate comerciala platitoare de impozit pe profit a incheiat in cursul trim I un contract

de leasing operational, in calitate de utilizator de leasing, pentru un utilaj si a inregistrat

urmatoarele cheltuieli pe cumulat:

Chelt.privind marfurile=.100.000 lei

Chelt.cu salariile= 20.000 lei

Chelt.cu amortizarea bunului luat in leasing= 1.000. lei

Chelt.cu serviciile bancare= 500 lei

Una din aceste cheltuieli nu a fost inregistrata corespunzator operatiunii economice realizate de

societate.Sa se indice grupa de cheltuieli incorect inregistrata si cine trebuia sa le inregistreze,

precum si regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil.

Grupa de chelt.incorect inregistrate este “chelt.cu amortizarea bunului luat in leasing”. Aceasta

cheltuiala trebuia inregistrata si este deductibila fiscal la locator. Locatarul, in cazul leasingului

operational, inregistreaza si deduce chiria.

44. In cursul anului 2009, dupa aprobarea bilantului contabil afferent anului 2008, la o societate

comerciala avem urmatoarea situatie:

Profit net de repartizat sub forma de dividende=.300.000 lei

Capital social subscris si varsat=30.000 lei

Din care: Asociat A/PJ=25.000 lei

Asociat B/PF=5.000 lei

Asociatul A detine partile sociale incepand cu anul 2000.

Sa se det.suma divid.care trebuie incasate de fiecare asociat si a impozitului pe divid.retinut de

societatea comerciala.

I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital

Asociat „A” 25.000 lei : 30.000 lei = 83,33%

Asociat „B” 5.000 lei : 30.000 lei = 16,67%

30.000 lei = 100%

II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende

Asociat „A” 300.000 lei x 83,33% = 249.990 lei

17

Asociat „B” 300.000 lei x 16,67% = 50.010 lei

300.000 lei x 100% = 300.000 lei

III. Determinarea impozitului pe dividend datorat

Asociat „A” 249.990 lei x 0% = 0 lei

Asociat „B” 50.010 lei x 16% = 8.001,6 lei = 8.002 lei

8.002 lei

IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi

Asociat „A” 249.990 lei -0 = 249.990 lei

Asociat „B” 50.010 lei – 8002 = 42.008 lei

291.998 lei

45. In cursul anului 2009, dupa aprobarea bilantului contabil afferent anului 2008, la o societate

comerciala avem urmatoarea situatie:

Profit net de repartizat sub forma de dividende=.200.000 lei

Capital social subscris si varsat=.40.000 lei

Din care: Asociat A/PF romana=25.000 lei

Asociat B/PF romana=15.000 lei

Sa se det.suma divid. care trebuie incasate de fiecare asociat si a impozitului pe divid. Retinut de

societatea comerciala.

I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital

Asociat „A” 25.000 lei : 40.000 lei = 62,50%

Asociat „B” 15.000 lei : 40.000 lei = 37,50%

40.000 lei = 100%

II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende

Asociat „A” 200.000 lei x 62,50% = 125.000 lei

Asociat „B” 200.000 lei x 37,50% = 75.000 lei

200.000 lei x 100% = 200.000 lei

III. Determinarea impozitului pe dividend datorat

Asociat „A” 125.000 lei x 16% = 20.000 lei

Asociat „B” 75.000 lei x 16% = 12.000 lei

32.000 lei

IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi

Asociat „A” 125.000 lei -20.000 = 105.000 lei

Asociat „B” 75.000 lei – 12.000 = 63.000 lei

169.000 lei

18

46. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice romane.

Descrieti categoriile de persoane juridice romane care datoreaza impozit pe profit, precum si

sfera de cuprindere a impozitului pe profit datorat de aceste persoane juridice.

In categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale,

societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de

forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital

străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu

personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit,

fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană

juridică constituită potrivit legislaţiei române. Aceste persoane datorează impozit asupra profitului

impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate.

47. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice straine.

Descrieti activitatile si profitul impozabil pentru care aceste societati datoreaza impozit pe profit.

“Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu

permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in

Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii

atribuibile fiecarei persoane;

d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din sau in legatura cu proprietati

imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana

juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

48. In ce conditii asociatiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile

realizate?

Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de

proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sunt

scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi

utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea

proprietăţii comune.

49. Organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la

plata impozitului pe profit , in anumite conditii, pentru veniturile realizate din activitati

economice. Care sunt aceste conditii?

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata

impozitului pe profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului

in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata

impozitului pe profit.

50. Sa se prezinte formula generala de calcul al impozitului pe profit.

IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%*

*K%=16%-regula generala

=art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile

efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la

care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul 2009, dacă se

cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli:

19

venituri din serbări, conferinţe, tombole: 24.000 lei;

venituri din cotizaţii: 3.000 lei;

donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare: 9.000 lei;

venituri obţinute din reclamă şi publicitate: 25.000 lei;

venituri din activităţi economice: 7.000 lei;

cheltuielile totale aferente anului 2009 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate

pentru realizarea de venituri din activităţi economice sunt în sumă de 2.000 lei.

Cursul de schimb mediu anual este l euro = 4,1 lei.

Pas 1 Determinarea veniturilor scutite de la plata impozitului pe profit

Venituri scutite = 24.000 + 3.000 + 9.000 + 25.000 = 61.000 lei

Pas 2 Determinarea limitei în care veniturile din activităţi economice sunt scutite

10% x Venituri scutite = 10% x 61.000 = 6.100 lei

15.00 euro x 4,1 lei/euro = 61.500 lei

Limita de scutire = 6.100 lei

Pas 3 Determinarea veniturilor din activităţi economice impozabile

Venituri din activităţi economice impozabile = 7.000 – 6.100 = 900 lei

Pas 4 Determinarea cheltuielilor aferente veniturilor din activităţi economice impozabile

total venituri (7.000 lei) ............................. venituri impozabile (900 lei)

total cheltuieli (2.000 lei) .....cheltuieli aferente veniturilor impozabile (x)

2.000x900

Cheltuieli aferente veniturilor impozabile =__________ = 257lei

7.000

Pas 5 Determinarea profitului impozabil

Profit impozabil = 900 – 257 = 643 lei

Pas 6 Determinarea impozitului pe profit

Impozit pe profit = 16% x 643 = 103 lei

52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească o imobilizare corporală pentru a reprezenta un

mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal?

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat

terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei);

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot

sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru

componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de

cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

20

53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv

sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare dintre

cele trei metode de amortizare (lineară, degresivă şi accelerată)?

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare

liniară sau degresivă.

54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare din cele 3 metode de amortizare (liniară,

degresivă şi accelerată)?

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare

liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniară se calculează

raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.

În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de

amortizareliniară cu unul dintre coeficienţii următori:

a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;

b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;

c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de

amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în sistem regresiv devine mai

mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat, moment

în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior.

În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului

fix;

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de

amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

55. Incepând cu anul 2011, ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană

juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru al Uniunii Europene

să fie neimpozabile?

Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a

sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;

2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care

primeşte dividendele,

3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o

perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

56. Daţi 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de

nivelul lor.

Se vor alege 3 tipuri de cheltuieli din cele enumerate mai jos:

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale,

21

potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau

serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare

pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi

bunurile care se acordă în cadrul unor

campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare,

precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;

f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea,

întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu

standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată

salariaţilor în România şi/sau în străinătate?

Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în

străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

58. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu

sponsorizarea?

Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal sau deductibile plafonat.

Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele

1. 3o/00 din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?

Provizioanele pentru garanţii de bună execuăţie acordate clienţilor sunt deductibile la nivelul

cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în

tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate

60. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare în ceea ce

priveşte deductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit?

Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau

indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, şi cele care sunt garantate de

stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile

financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute

în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului

de îndatorare.

61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă sunt deductibile sau nu

cheltuielile cu dobânzile?

Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen de rambursare

mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile

existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.

Capit.impr.01 01+capit.impr.31.12

Grad indatorare=---------------------------------------------------

22

Capit.propiu 01 01+ capit.propriu 31.12

62. Un agent economic obţine în anul 2009 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în valoare de

1.000 lei. Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei.

Să se determine impozitul pe profit datorat.

Impozitul în cazul barurilor de noapte este 16% din profitul impozabil, dar nu mai puţin de 5% din

veniturile din astfel de activitati. 16% x 1000 = 160 lei

5% x 9000 = 450 lei => În acest caz impozitul este 450 lei.

63. Să se calculeze amortizarea anuală a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de

amortizare degresivă prevăzut la art. 24 alin. (8) din Codul fiscal. Se cunosc următoarele date:

valoarea de intrare: 35.000 lei;

durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;

cota anuală de amortizare lineară: 100/10 = 10%;

cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2 = 20%.

An 1: 35.000 x 20% = 7.000

An 2: amt= (35.000-7.000)x20%=5.600

Cota de amt.liniara = 100/8=12,5% < 20% => se aplica in continuare cota degresiva

An 3: amt = (35.000 - 7.000 -5.600) x 20% = 22.400 x 20% = 4.480

Cota de amt.liniara = 100/7=14.29% < 20% => se aplica in continuare cota degresiva

An 4: amt.=(22.400-4.480)x20%=17.920x20%=3.584

Cota de amt.liniara = 100/6=16.67% <20% => se aplica in continuare cota degresiva

An 5: amt.=(17.920-3.584)x20%=14.336x20%=2867,2

Cota de amt.liniara = 100/5=20% = 20% => se aplica in continuare cota degresiva

An 6: amt.=(14.336-2867,2)x20%=11.468,8x20%=2.293,7

Cota de amt.liniara = 100/4=25% > 20% => se aplica in continuare cota liniara

Amt.an 7,8,9,10=(11.468,8-2.293,7)/4=2293,7

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?

Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile

obţinute în următorii 7 ani incepand cu 01 01 2009. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea

înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în

vigoare din anul înregistrării acestora.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se

recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii

absorbite, după caz.

În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile

şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră

sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a

profitului.

Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita

celor 5 ani, respectiv 7 ani.

65. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi de a depune

declaraţii de impozit pe profit.

Se cere să se menţioneze pentru anul 2009 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de

contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date.

Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale

băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate

23

efectuate trimestrial (sacdenţa este data de 25, inclusive, a primei luni a trimestrului

următor). Termenul până la care se efectuează plata impozitului annual (impozitul annual - plăţile

anticipate) este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).

Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25

februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi

viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv

a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează

impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25

aprilie inclusiv a anului următor.

66. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe profit?

Conf. art.13 L571-privind Codul fiscal. sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:

a) persoanele juridice române;

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în

România;

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-

o asociere fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate

în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în

România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de

persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

67. Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2011?

Raspuns-16% cu exceptia preved. Art.38-L571/2003Cod fiscal

68.Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale? Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de

determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile

aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social

subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în

care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,

reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin

excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care

se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de

valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele

destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

69. Cum se determină impozitul pe dividende datorat de un acţionar persoană juridică, dacă

plata dividendelor se face în anul fiscal 2009?

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului

brut plătit către o persoană juridică română. Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o

persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine

minimum 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii

dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.

70. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în

24

anul 2009 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei.

Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestei cheltuieli, ştiind că pentru

cursul de schimb se foloseşte valoarea de l euro = 4,l lei.

Chelt deductibile = 16.000 lei, intrucat aceste cheltuieli sund integral deductibile.

71. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în

anul 2009 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De asemenea, ea se înscrie

în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit având ca scop cercetarea în

domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2009 de 18.000 lei.

Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestor cheltuieli, ştiind că

pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea de l euro = 4,1 lei.

-suma de 16.000 lei –este deductibila integral.

-contributia la Asociatia Internationla de fiscalitate este deductibila in limita echivalentului in lei a

4.000 euro anual, respectiv: 4000x4,1 lei/euro = 16.400 lei; -diferenta de 1.600 lei (18.000-16.400)

fiind nedeductibila.

Total cotizatii deductibile =16.000 lei +16.400 lei=32.400 lei.

72. O societate comercială a realizat în anul 2009 venituri totale de 250.000 lei şi cheltuieli totale de

175.000 lei. în cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sumă de 20.000 lei reprezentând asigurări de

pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajaţi ai săi în anul 2009, respectiv 2.000 lei

pe angajat.

Determinaţi suma deductibilă a cheltuielilor cu asigurările de pensii facultative, ştiind că pentru

cursul de schimb se foloseşte valoarea de l euro = 4,1 lei.

Limita de deductibilitate = 400 euro/an/angajat Pentru cei 10 angajaţi limita de

deductibilitate a cheltuielilor cu asigurările de pensii facultative este de 10 x 400 x 4,1 =

16.400 lei.

Ca urmare, din cei 20.000 lei cheltuieli cu asigurările de pensii facultative 3.600 lei sunt

nedeductibile, iar 16.400 lei sunt cheltuieli deductibile

73. O societate comercială a realizat în anul 2009 venituri totale de 250.000 lei, reprezentând

cifra de afaceri, şi cheltuieli totale de 175.000 lei. în cadrul acestor cheltuieli sunt incluse şi

următoarele:

suma de 3.300 lei reprezentând tichete de creşă acordate salariaţilor;

suma de 10.000 lei reprezentând o bursă privată acordată unui student;

suma de 75.000 lei reprezentând cheltuieli cu salariile personalului;

suma de 5.000 lei reprezentând impozit pe profit declarat şi plătit aferent anului 2009, restul fiind

cheltuieli deductibile.

Determinaţi impozitul pe profit aferent anului 2009, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de

recuperat.

Notă: A se ignora implicaţiile impozitului minim.

Analizăm deductibilitatea fiecărei cheltuieli, astfel:

a) cheltuielille cu tichetele de creşă sunt considerate cheltuieli sociale, iar limita de

deductibilitate a acestora este de 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului

Limita de deductibilitate = 2% x 75.000 = 1.500 lei.

25

Cheltuieli cu tichete de creşă deductibile = 1.500 lei

Cheltuieli cu tichete de creşă nedeductibile = 1.800 lei

b) cheltuielile cu bursele private acordate sunt asimilate cheltuielilor cu sponsorizarea sunt

integral nedeductibile

Cheltuieli cu bursele private deductibile = 0 lei

Cheltuieli cu bursele private nedeductibile = 10.000 lei

c) cheltuielile cu salariile personalului sunt integral deductibile

Cheltuieli cu salariile personalului deductibile = 75.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului nedeductibile = 0 lei

d) cheltuielile cu impozitul pe profit sunt integral nedeductibile

Cheltuieli cu impozitul pe profit deductibile = 0 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit nedeductibile = 5.000 lei

Suma cheltuielilor nedeductibile = 1.800 + 10.000 + 5.000 = 16.800 lei

Profitul impozabil = 250.000 – 175.000 + 16.800 = 91.800 lei

Impozit pe profit (1) = 91.800 x 16% = 14.688 lei

Din acest impozit pe profit calculat se pot scădea cheltuielile cusponsorizarea, dar să nu

depăşească o limitele:

- 3 ‰ din cifra de afaceri = 3 ‰ x 250.000 = 750 lei sau

- 20% din impozitul pe profit (1) = 20% x 14.688 = 2.938 lei

Impozit pe profit datorat pentru anul 2008 = 14.688 – 750 = 13.938 lei

Diferenţa de impozit pe profit de plată pentru anul 2008 = 13.938 – 750 = 13.188 lei

74. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în

sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009 societatea casează bunul, obţinând în urma

valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 7.000 lei.

Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă

neamortizată a mijlocului fix.

Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în

scopul obţinerii de venituri impozabile Ca urmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

75. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în

sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009 societatea casează bunul, obţinând în urma

valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei.

Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă

neamortizată a mijlocului fix.

Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în

scopul obţinerii de venituri impozabile Ca urmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

76. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2009 o sumă de 2.500 lei reprezentând

26

cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavând însă contract încheiat pentru această prestare de

servicii. La un control asupra impozitului pe profit, această sumă s-a considerat ca fiind nedeductibilă

întrucât reprezintă o prestare de servicii de care contribuabilul a beneficiat fără a deţine contract de

prestări servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu a fost necesar şi existau toate documentele

justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv prestat.

Decizia luată în urma controlului este corectă? Explicaţi.

Controlul nu a procedat corect întrucât, normele de aplicare a codului fiscal că prevad ca nu intră sub

incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută de Codul

fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice,

cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de

multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea"

77. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2008 plăţi de redevenţe către o

persoană juridică nerezidentă. Conform contractului încheiat între părţi suma de plată era de 10.000

lei. Beneficiarul redevenţei nu a acceptat reţinerea din această sumă a impozitului pe veniturile

nerezidenţilor, a cărui cotă este de 10%, astfel că SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerând

suma de 10.000 lei ca fiind sumă netă de impozit, si 1-a înregistrat în cheltuielile sale.

Determinaţi suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru redevenţele plătite nerezidentului şi

comentaţi deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit.

Redeventa neta de impozit = redeventa bruta – impozit (10.000) = redeventa bruta -10% * Redeventa

bruta = 10.000 /90% = 11.111 lei => impozit = 10% * 11.111 = 1.111 lei

Această sumă va fi nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

78. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2009 următoarele plăţi de impozit

pe profit:

aferent trimestrului I: 2.000 lei;

aferent trimestrului II: 2.500 lei;

aferent trimestrului III: 900 lei.

Determinaţi suma de plată reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului IV la 25 ianuarie

2010 ştiind că SC ALFA SRL nu finalizează până la data de 25 februarie 2010 închiderea

exerciţiului financiar 2009.

Raspuns = 900 lei

79. Care este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (101)?

25 Aprilie a anului următor sau 25 Februarie a anului următor pentru contribuabilii care definitivează

situaţiile financiare până la acest termen şi care nu plătesc impozitul aferent trimestrului IV.

80. O societate platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizeaza urmatoarea

situatie a veniturilor, desprinsa din balanta lunii martie 2011:

Tip venit Valoare cumulata de la inceputul anului (lei)

Venit din vanzarea marfurilor 10.000

Venituri din productia de imobilizari corporale 2.000

Venituri din cedarea activelor fixe 7.000

Venituri din provizioane 500

Venituri din dobanzi 50

Venituri din diferente de curs valutar 70

Venituri din despagubiri acordate de societati

de asigurare pentru pagubele la activele

corporale proprii

200

27

In luna februarie societatea achizitioneaza si pune in functiune o casa de marcat in valoare de 500

lei.

Determinati impozitul pe venitul microintreprinderilor datorat pentru trimestrul I 2011.

Nu se iau in calcul : venituri din prod de imobilizari, venituri din provizioane, venituri din despagubiri

de la soc de asigurare pt pagube la activele corporale proprii

Veniturile supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor = Venituri din vânzarea mărfurilor +

Venituri din cedarea activelor fixe + Venituri din dobânzi + Venituri din diferenţe de curs valutar=

10.000+7.000+50+70 = 17120

Casa de marcat se deduce din baza impozabila : 17120-500 = 16620*3%=498.60 lei

81 Trei societati comerciale prezinta urmatoarea situatie la 31.12.2011:

Indicator Societatea A Societatea B Societatea C

Obiectul de activitate Comert cu articole de

imbracaminte

Jocuri de noroc Prestari servicii

coafura

Tipul capitalului social Integral privat Integral privat Integral privat

Venituri (lei) 250.000 300.000 480.000

Numar de salariati 10 4 5

Considerand ca la 31 decembrie 2011 cursul leu/euro este de 4.2 lei/euro,care dintre societatile de

mai sus se pot incadra pentru anul 2012 la categoria impozit pe veniturile microintreprinderilor,

avand in vedere ca niciuna dintre ele nu a mai fost incadratta in aceasta categorie?

Societatea A are peste 9 salariati – nu poate fi micro (condiţia impusă de lege limitând numărul de

salariaţi la 9)

Societatea B desf.activ de jocuri de noroc – nu poata fi micro - domeniu în care nu se pot înfiinţa

microîntreprinderi

Societatea C : CA 2011 480.000/4.2 = 114285.71 eur – nu poate fi micro

82. O societate platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor a inregistrat in trimestrul I

2011 venituri impozabile in valoare de 200.000 lei si cheltuieli totale de 150.000 lei.

Sa se calculeze impozitul pe venit.

200.000*3% = 6.000 lei

83. O societate platitoare de impozit pe microintreprindere a inregirtrat in trimestrul I 2011

venituri totale impozabile in valoare de 18.000 lei. In cursul lunii februarie, aceasta achizitioneaza

si pune in functiune o casa de marcat fiscala in valoare de 1.500 lei.

Sa se calculeze impozitul pe venit aferent trimestrului I 2011.

Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit ............................. 16.500 lei

(18.000 lei – 1.500 lei = 16.500 lei)

Determinarea impozitului pe venit .................................................................. 495 lei

(16.500 lei x 3% = 495 lei)

84. O societate platitoare de impozit pe microintreprindere a inregirtrat in trimestrul I 2011

urmatoarele venituri:

Venituri din vanzarea produselor finite 12.000 lei

Venituri din dobanzi 200 lei

Venituri din variatia stocurilor 1.000 lei

Venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale 700 lei

Sa se determine impozitul pe venit

28


(12.000 lei + 2.000 lei = 12.200 lei)


(12.200 lei x 3% = 366 lei)

85. O societate platitoare de impozit pe microintreprindere achizitioneaza si pune in functiune in

cursul lunii februarie 2011 o casa de marcat fiscala in valoare de 1.400 lei. Balanta la 31 martie

2011 inregistreaza urmatoarele venituri:

Venituri din comercializarea marfurilor 10.000 lei

Venituri din dobanzi 100 lei

Venituri din provizioane 200 lei

Sa se determine impozitul pe venit


(10.000 lei + 100 lei – 1.400 lei = 8.700 lei)


(8.700 lei x 3% = 261 lei)

86. In cazul caror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul

microintreprinderilor?

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 1122

alin. (6);

b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;

d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.

Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice

române care:

a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia

persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de

angajaţi.

87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2011 in cazul platitorilor de impozit pe venitul

microintreprinderilor?

3%

88. Cum se determina baza impozabila aferenta impozitului pe venitul microintreprinderilor?

1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din

orice sursă, din care se scad:

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

d) veniturile din subvenţii de exploatare;

e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;

f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,

care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;

g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele

produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

29

(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a

acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care

au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

89. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor,

obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza urmatoarele valori ale

veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2011:

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.00

Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000

Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost:


Curs de

schimb

4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915

Considerand valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2010 de 4,3213 lei/eur,

precizati daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor in primul semestru al anului 2011.

ian: 75.000:4,2345=17.711,65

feb: 59.000:4,3256=13.639,73 cumulat =31.351,38 euro

mart: 85.000:4,3167=19.690,97 cumulat = 59.127.77 euro

apr: 65.000:4,2915=15.146,22 cumulat= 74.273,99 euro

mai: 75000 :4,3056=17.419,18 cumulat= 91.693,17 euro

iun: 56.000:4,2915=13.049,05 cumulat= 104.739,22 euro

In luna iunie din trimestrul II societatea a depasit lim. de 100000 euro la venituri, ca urmare devine

platitor de impozit pe profit in tr. II. Nu mai poate sa-si mentina statulul de microintreprindere. Se

schimba sistemul de impozitare in cursul anului.

Impozitul pe profit datorat de contribuabil, începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita , reprezintă

diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de

raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

90. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor,

obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza urmatoarele valori ale

veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2011:


Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.00

Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000

Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost:


Curs de

schimb

4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915

Considerand valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2010 de 4,3213 lei/eur,

precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele doua trimestre

ale anului 2011 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor)

ian: 75.000:4,2345=17.711,65

feb: 59.000:4,3256=13.639,73 cumulat =31.351,38 euro

30

mart: 85.000:4,3167=19.690,97 cumulat = 59.127.77 euro

apr: 65.000:4,2915=15.146,22 cumulat= 74.273,99 euro

mai: 75000 :4,3056=17.419,18 cumulat= 91.693,17 euro

Societatea nu isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor

incepand cu trimestrul II al anului 2011.

- pt trim I va plati la nivel de microintreprindere :

Imp=(75000+59000+85000)x3%=219000x3%=6570

- pt trim II va plati impozit pe profit :

Venituri :75000+59000+85000+65000+75000+56000=415000

Chelt : 50000+45000+35000+50000+45000+25000=250000

Profit contabil :415000-250000=165000

imp. profit pe semestrul I :165000x16%=26400

imp. profit datorat pt trimII : 26400-6570=19830

91. O societate comerciala care are ca obiect principal de activitate “activitati de consultanta

pentru afaceri si management” poate fi platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor?

Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române

care:

a) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului

92.O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta pentru

afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2011 :

lei, valori cumulate de la inceputul anului

Luna ian feb martie aprilie mai Iunie

Venituri din

prestari

servicii

15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000

Venituri din

consultanta

5.000 10.000 11.000 15.000 20.000 25.000

Cheltuieli

deductibile

8.000 12.000 27.000 39.000 55.000 76.000

Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2 trimestre ale

anului 2011 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor)

Răspuns: ATENTIE!!!! Valorile sunt cumulate !!!!!!!!!!!

In toate lunile, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste 50% din

veniturile totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Total venituri trim. I = 61.000 lei

Impozit pe venit tr.I =3%*61.000 =1.830 lei

Total venituri trim. II = 115.000 + 25.000 -61.000 = 79.000 lei

Impozit pe venit tr.II= 3%*79.000= 2.370 lei

!!!!Deoarece soc desf activitate de consultanta si management va plati impozit pe profit pe tot semstrul

93.O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta pentru

afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2011 :

lei, valori cumulate de la inceputul anului

31

Luna ian feb martie aprilie mai Iunie

Venituri din

prestari

servicii

15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000

Venituri din

consultanta

5.000 10.000 11.000 35.000 110.000 135.000

Cheltuieli

deductibile

10.000 15.000 33.000 45.000 55.000 85.000

Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2 trimestre ale

anului 2011 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor)

Răspuns: ATENTIE!!!! Valorile sunt cumulate !!!!!!!!!!!

In trim.I, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste 50% din veniturile

totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Total venituri trim. I = 50.000+11.000 = 61000 lei

Impozit =3%*61000 =1830 lei

Total venituri prestari servicii trim II = 115.000 lei

Total venituri consultanta trim. II = 135.000 lei => ca in trim II realizeaza venituri din consultanta in

proportie de peste 50% din veniturile totale.

Total venituri cumulate trim I+II = 115000+135000= 150000 lei

Total cheltuieli deductibile trim.I+II = 85000 lei

Profit impozabil Tr.I + tr.II= 150000-85000= 75000

I/P aferent. Sem.I( TR.I+tr.II) = 75000*16%=12000

Impozit pe profit de plata tr.II: 12000-1830(imp. pe venit achitat tr.I)= 10170 lei

!!!!Deoarece soc desf activitate de consultanta si management va plati impozit pe profit pe tot semstrul I.

94. O societate comerciala se infiinteaza in anul 2011 ca platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor. Exercitiul financiar al anului 2011 inregistreaza o pierdere de 2.000 lei. In

2012 trece la regimul de platitoare de impozit pe profit.

Poate societatea sa-si recupereze, in scopul calcularii impozitului pe profit pe anul 2012, pierderea

inregistrata in anul 2011?

Răspuns

NU poate fi recuperata pierderea din perioada cand societatea a fost microantreprindere.

Cod Fiscal art.26 alin 4. : Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior (

inainte de a fi micro.) au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la

care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează

pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa

caz.

95. Precizati care sunt cheltuielile care pot fi scazute din baza impozabila in scopul calcularii

impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se

deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost

puse in functiune, potrivit legii.

32

96. Precizati 3 tipuri de venituri care nu intra in baza impozabila in scopul calcularii impozitului

pe veniturile microintreprinderilor.

Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa,

din care se scad:

a. veniturile din variatia stocurilor;

b. veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c. veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse

pentru finantarea investitiilor;

d. veniturile din provizioane;

e. veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au

fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f. veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la

activele corporale proprii.

97. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2010 în sensul

impozitului pe venit:

a) veniturile din dividende;

b) veniturile din pensii pentru invalizii de război;

c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;

d) sumele primite sub formă de sponsorizare;

e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;

f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;

g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;

h) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;

i) veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;

j) veniturile din jocuri de noroc.

Sunt venituri impozabile în sensul impozitului pe venit următoarele: a), c), f), g), h), i) , j)

98. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, în temeiul unui contract

de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2010:

salariu de bază: 900 lei;

spor de vechime: 15%;

20 tichete de masă în valoare de 8,72 lei/tichet;

un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.

Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa, care nu obţine venituri şi este

proprietara unui teren agricol în suprafaţă de 5.000 mp.

Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie şi drepturile salariale

încasate de angajată, cunoscându-se că procentele de contribuţii sociale suportate de salariaţi sunt:

CAS -10,5%, CASS - 5,5%, şomaj - 0,5%, iar luna martie 2010 a avut 23 de zile lucrătoare pe care

salariata le-a lucrat integral (deducerea se rotunjeşte în sus la 10 lei).

Pas 1. Determinarea venitului brut din salarii

Salariul de bază face parte integral din venitul brut

Sporul de vechime = 15% * 1.000 = 150 lei face parte integral din venitul brut

Valoarea tichetelor de masă este neimpozabilă în limita a unui tichet pe zi lucrătoare. Cum

luna martie 2010 a avut 23 zile lucrătoare, valoare tichetelor de masă nu se include în venitul

brut.

33

Cadoul primit cu ocazia zilei de 8 martie este neimpozabil în limita a 150 lei. Deci se va

include în venitul brut suma de 100 lei

Venitul brut din salarii = 1.000 + 150 + 100 = 1.250 lei

Pas 2. Determinarea contribuţiilor obligatorii

Contribuţia de asigurări sociale = 1.250 * 10,5% = 131 lei

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate = 1.250 * 5,5% = 69 lei

Contribuţia de asigurări pentru şomaj = 1.250 * 0,5% = 6 lei

Pas 3. Determinarea venitului net din salarii

Venit net = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 1.250 – 131 – 69– 6 = 1.044 lei

Pas 4. Determinarea deducerii personale

Deducerea personală se stabileşte în funcţie de venitul brut şinumărul de persoane

considerate în întreţinere:

a) venitul brut = 1.250 lei � se va aplica formula de calcul

b) persoanele în întreţinere:

- copilul minor este întotdeauna considerat în întreţinere;

- mama contribuabilei este şi ea considerată în întreţinere şi nu obţine venituri, iar suprafaţa

de teren deţinută este de doar 5.000 mp. Ea n-ar fi fost considerată persoană în întreţinere

dacă suprafaţa de teren deţinută depăşea 10.000 mp în zonele colinare şi de şes sau 20.000

mp în zonele montane.

sunt două persoane în întreţinere

1250 - 1000

Deducerea personala = 450x (1 - ---------------- ) = 393,75 ≈ 400 lei

2000

Pas 5. Determinarea venitului impozabil

Venitul impozabil = Venit net – Deducere personala = 1.044 – 400 = 644 lei

Pas 6. Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Impozit = 16% * 644 = 103 lei

Pas 7. Determinarea drepturilor salariale primite de angajată în luna martie 2008

În luna martie salariata primeşte:

- un salariu în numerar în valoare de 1.000 + 150 - 119 - 81 - 6 - 103 = 841 lei;

- 20 de tichete de masă în valoare totală de: 20 * 8,72 = 174,4 lei

- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei

34

99. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi la un loc de

muncă unde are un contract individual de muncă cu timp parţial, un venit net lunar de 950 lei.

Persoana fizică lucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie-septembrie 2009, iar la

celălalt loc de muncă, în perioada februarie-iunie 2009.

Ştiind că persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală lunară aferentă este de

210 lei, determinaţi:

impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică;

valoarea totală a impozitului anual pentru veniturile din valori.

a) Determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii

Pentru locul de muncă de bază:

Venit impozabil = Venit net – Deducerea personala = 1.500 – 210 = 1.290 lei

Impozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% * 1.290 = 206 lei

Pentru celălalt loc de muncă:

Venit impozabil = Venit net =950 lei

Impozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% * 950 = 152 lei

b) Determinarea impozitului total plătit în cursul anului 2009 pentru veniturile din salarii:

Impozit total plătit în cursul anului 2009: 206 * 9 + 152 * 5 = 1.854 + 760 = 2.614 lei

c) Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar,

final. Deci venitul din salarii nu se ia in calcul la determinarea venitului net anual impozabil.

100. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obţinute în anul 2010 de o persoană fizică română cu

domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie de impunere:

a. venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b. venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

c. venituri din salarii;

d. venituri nete determinate pe bază de norme de venit.

Dintre veniturile enumerate, trebuie depusă declaraţie specială privind veniturile realizate, pentru:

b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

101. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru

impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 2010 va realiza următoarele venituri:

-venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei;

-venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se derulează

încasările si plăţile aferente activităţii economice desfăşurate: 500 lei;

-venituri din sponsorizări: 3.000 lei.

în aceeaşi perioadă, persoana fizică estimează că va realiza următoarele cheltuieli:

cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20.000 lei;

-cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;

-cheltuieli cu salariile: 18.000 lei;

-cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: l .500 lei;

-cheltuieli de protocol: 1.000 lei.

Persoana fizică estimează că la l iunie 2010 va contracta un împrumut în sumă de 30.000 lei,

35

rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an.

Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an.

Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul

anului la termenele de plată legale.

V. brut imp = 70000 + 500 = 70500 lei

- dobânda deductibila : 30.000x 15% x (1/12) = 375 lei / luna; pe 7 luni =375x7=2625 lei

- cheltuielile de protocol deduct. = 2% x (70500 – 20.000– 12.000 – 18.000 – 2625 )= 2%x17.875 =358

lei

Total cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 18.000 + 2625+ 358 = 52.983 lei

Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 70500 – 52983 = 17.517 lei

Impozit pe venit estimat = 17517x 16% = 2803 lei

La 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie 2008: plăţile anticipate = 2803 / 4 = 700,75 lei.

102. O persoană fizică realizează în cursul anului 2009 următoarele venituri din drepturi de autor:

Luna Tipul de venit Suma (lei)

Iunie 2011 Opere literare 2000

Septembrie 2011 Opere monumentale 5000

Octombrie 2011 Opere literare 1000

Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală

corespunzătoare anului 2011 şi impozitul sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe

venit plătit în cursul anului, ştiind că pe parcursul întregului an contribuabilul a fost angajat la o

societate comercială cu contract individual de muncă cu timp întreg.

Cum persoana fizică a realizat pe tot parcursul anului şi venituri din salarii, ea nu mai plăteşte nici un

fel de contribuţii sociale pentru venitul obţinut din drepturi de proprietate intelectuală

Venit net pentru operele literare = (2000+1000)– (2000+1000)*40% = 3000 – 1200 =1800 lei

Venit net pentru operele monumentale = 5000 – 5000*50% = 2500 lei

Venitul net anual impozabil = 1800 + 2500 = 4300 lei

Plăţi anticipate :

În luna iunie 2008: Impozit = 2.000 x 10% = 200 lei ce trebuie platit pana pe 15 iunie inclusiv.

În luna septembrie 2008: Impozit = 5.000x 10% = 500 lei 15 septembrie inclusiv

În luna octombrie 2008: Impozit = 1.000x 10% = 100 lei 15 octombrie inclusiv.

103. Studiu de caz:

• Persoană angajată cu contract individual de muncă, cu timp normal:

• Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) l .000 lei

• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei

• Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10,5%

• Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5,5%

• Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0,5%

Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.

Venit net = 1000 – 1000*10,5% - 1.000*5,5 – 1000 * 0,5% - 350 = 485

Impozit pe venitul din salarii 16% x 480 = 78 lei

104. Studiu de caz:

• Persoană angajată cu contract individual de muncă:

• Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) l .000 lei

• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei

• Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10,5%

• Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5,5%

36

Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0,5%

Cotizaţia sindicală 10 lei

Contrib. la fondurile de pensii facultative (contrib. la nivelul anului nu depăşeşte echivalentul în lei a

400 euro) 30 lei

Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.

Venit net = 1000 – 1000*10,5% - 1.000*5,5 – 1000 * 0,5% - 350 - 10 - 30 = 445

Impozit pe venitul din salarii 16% x 445 = 71 lei

105. Studiu de caz:

Persoană care desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului civil;

Venitul brut obţinut: 2.000 lei.

La încheierea contractului, persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului brut pentru

impozitul final.

Să se determine impozitul pe venit reţinut la sursă de plătitorul de venit.

Ptr ca nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare pt. cota de 16%, atunci platitorul venitului este obligat sa

retina un impozit la sursa de 10% reprezentand plati anticipate din veniturile platite.

Impozit pe venit =10% *Venit brut obtinut = 10% * 2.000 = 200 lei

106. O persoană fizică a obţinut, în luna martie 2010, în baza unui contract privind cesiunea unor

drepturi de proprietate intelectuală, venituri în valoare de 2.000 lei.

Stabiliţi valoarea impozitului care trebuie virat statului de către plătitorul de venit în luna aprilie si

suma netă încasată de persoana fizică.

Impozit = 10% x 2.000 = 200 lei.

Venit net = 2.000 – 200 = 1.800 lei.

107. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?

Contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu

permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

108. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de

persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România?

Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică

asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

109. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere

din punctul de vedere al deducerii personale care se acordă salariaţilor?

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau

ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi

neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele

colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;

b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi

zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi

din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor

viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

37

110. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de

venituri pentru care se depune anual Declaraţia de impunere (Formularul 200)?

Categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaratia privind venitul realizat sunt:

-venituri din activitati independente

-venituri din cedarea folosintei bunurilor;

-venituri din activitati agricole determinate in sistem real;

Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net/ pierderea neta anuala, generate

de :

-tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor

inchise;

-operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de

acest gen.

111. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru

anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana

fizică în anul 2010 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică.

Impozitul datorat de taxim. = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000 *16% = 12.000 lei.


anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana

fizică în anul 2010 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică si precizaţi la

ce termene trebuie achitat acesta şi în ce sume.

Impozitul pe venit 2008 = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000 *16% = 12.000 lei.

(12.000/4=3.000)

Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale 3.000 lei fiecare la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si

15 decembrie


anul 2010 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. în cursul anului 2010 persoana s-a

îmbolnăvit pentru o perioadă de trei luni, având pentru această perioadă certificat medical. Pe baza

acestuia a solicitat reducerea normei de venit, iar administraţia financiară a acceptat această

reducere.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică.

Presupunem ca a avut concediu medical 90 zile (3 luni).Rezulta numar zile lucrate = 365-90= 275 zile.

Determinarea normei de venit aferenta perioadei lucrate= Norma venit /365 zile * Numar zile efectiv

lucrate = 75.000/365*275 = 56.507 lei

Impozit = 56.507 lei *16% = 9041 lei

114. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-si venitul net în

sistemul real. în anul 2009 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu

mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi

cheltuieli de protocol de 10.000 lei.

Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol.

Ch protocol deductibile = 2% * (Total venituri brute - Chelt deductib.) =2% * (135.000- 89.000) =2% *

46.000 = 920 lei

115. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în


38

mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei si

cheltuieli de sponsorizare de 10.000 lei.

Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare.

Ch spons. deductibile = 5% * (Total venituri brute – Ch. deductib.) =5% * (135.000- 89.000) = 5% *

46.000 = 2.300 lei




cheltuieli de protocol de 10.000 lei.

Determinaţi venitul net.

Venit net =V.vanzarea mf. –Ch.mf. –Ch.cotizatia la Asoc Com.Rom (partea deductibila) – Ch.protocol

(partea dedectibila)

Ch protocol deductibile = 2% * (Total venituri brute - Chelt deductib.) =2% * (135.000- 89.000) =2% *

46.000 = 920

Ch cotiz. deductibile = 2% * (Total venituri brute - Chelt deductib.) =2% * (135.000- 89.000) =2% *

46.000 = 920

Venit net =V.vanzarea mf. –Ch.deductibile =135.000 – 89.000 – 920 – 920 = 44.160 lei




cheltuieli de sponsorizare de 10.000 lei.

Determinaţi venitul net.

Venit net =V.vanzarea mf. –Ch.mf. –Ch.cotizatia la Asoc Com.Rom (partea deductibila) – Ch.sponsor.

(partea dedectibila)

Ch cotiz. deductibile = 2% * (Total venituri brute - Chelt deductib.) =2% * (135.000- 89.000) =2% *

46.000 = 920

Ch spons. deductibile = 5% * (Total venituri brute – Ch. deductib.) =5% * (135.000- 89.000) = 5% *

46.000 = 2.300 lei

Venit net =V.impozabile – Ch. deductibile =135.000 – 89.000 – 920 – 2.300 = 42.780 lei

118. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se

determină în sistem real. La sfârşitul anului 2009 ea înregistrează următoarele valori în

contabilitatea în partidă simplă:

venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;

cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;

cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;

cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;

cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.

Determinaţi impozitul pe venit datorat pentru întregul an 2009.

Venit net =V.vanzarea mf. –Ch.mf. –Ch.cu person. – Ch.acor.bursa privata (partea dedectibila)

Ch bursa deductibile = 5% * (Total ven.– Ch. deductib.) =5% * (120.000- 80.000-5.600) = 5% *

34.400 = 1.720 lei

Venit net = 120.000 – 80.000 – 5.600 – 1.720 = 32.680 lei

Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2008 = 32.680*16% = 5.229 lei

119. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se

determină în sistem real. La sfârşitul anului 2009 ea înregistrează următoarele valori în contabilitatea

39

în partidă simplă:

venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;

cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;

cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;

cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;

cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.

Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat pentru întregul an 2009.

Venit net =V.vanzarea mf. –Ch.mf. –Ch.cu person. – Ch.acor.bursa privata (partea dedectibila)

Ch bursa deductibile = 5% * (Total ven.– Ch. deductib.) =5% * (120.000- 80.000-5.600) = 5% *

34.400 = 1.720 lei

Venit net = 120.000 – 80.000 – 5.600 – 1.720 = 32.680 lei

Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2008 = 32.680*16% = 5.229 lei

S-a platit anticipat 1.500, rezulta ca mai are de platit 5.229-1.500=3.729 lei

120. O persoană fizică desfăşoară o activitate pe baza unei convenţii încheiate conform Codului civil

cu societatea X SRL. Persoana fizică a optat la încheierea convenţiei pentru impozitarea venitului

brut.

Determinaţi impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL în 2009 dacă venitul brut lunar realizat de

persoana X este în sumă de l .200 lei, iar contractul s-a desfăşurat pe perioada a 10 luni din anul 2009.

Impozit = 1200 lei x10 luni x 16%=1920 lei

Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 78 şi 79

121. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu

timp normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:

- salariu de bază de 2.500 lei;

indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;

tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil

minor);

un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;

o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare

de 100 lei.

Determinaţi venitul brut al persoanei fizice.

-daca societatea considera stimulentul material cu tot cu TVA, atunci: (Varianta de la curs)

Venitul brut impozabil : 2500+2500x10% +10x10x1,19 =2869

-daca societatea considera TVA aferent carnii nedeductibil, atunci: (Varianta considerata corecta de

mine)

Venitul brut impozabil : 2500+2500x10% +10x10=2850

122. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp

normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:

salariu de bază de 2.500 lei;


tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil

minor);


indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de

100 lei.

Determinaţi deducerea personală care i se poate acorda angajatului în luna aprilie 2010, ştiind că are

în întreţinere un copil minor.

40

1. Daca societatea considera stimulentul material cu tot cu TVA, atunci

Venitul brut : 2500+2500x10% +10x10x1,19=2869

Deducere personala : deducerea personala: 350*[1-(2869-1000)/2000]=23 => 30 lei

2. Daca se considera stimulentul fara TVA (asa consider eu corect)

Venitul brut : 2500+2500x10% =2750

Deducere personala : deducerea personala: 350*[1-(2750-1000)/2000]= 43,75 => 50 lei

123. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp

normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:

salariu de bază de 2.500 lei;


tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);


o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de

100 lei.

Determinaţi impozitul pe venit aferent venitului salarial obţinut de persoana fizică, în cazul în care

considerăm cotele de contribuţii individuale CAS - 10,5%, CASS - 5,5%, Şomaj - 0,5% aplicabile la

venitul brut (valorile contribuţiilor şi impozitului se rotunjesc la întreg).

Daca societatea considera stimulentul material cu tot cu TVA, atunci:

Venitul brut : 2500+2500x10% +10x10x1,19=2869

Deducerea personala: 250 x [1-(2869-1000)/2000] = 16,3 => 20 daca nu are copilul in intretinere

Venit net impoz: 2869- 2869x10,5% - 2869x5,5%-2869x0,5% -20 =2869 - 301-158 -14-20 =2376

Impozit : 2376 x 16% = 380 lei

Deducerea personala: 350 x [1-(2869-1000)/2000] = 23 = > daca are copilul in intretinere

Venit net impoz: 2869- 2869x10,5% - 2869x5,5%-2869x0,5% -30 =2869 - 301-158 -14-30 =2366

Impozit : 2366 x 16% = 378,56 => 379 lei

124. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009

pentru care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată

că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei,

în favoarea sa.

Determinaţi impozitul sub formă de plăţi anticipate care va fi achitat pentru venitul din cedarea

folosinţei bunurilor.

Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anual estimativ.

Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei

Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaiala forfetara de 25%

= 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei

Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticipative = 22.500*16% = 3.600 lei

Platile anticipate de impozit pe venit: 3.600/4 = 900 lei la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15

decembrie

125. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009 pentru

care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana

chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.

Determinaţi impozitul anual datorat aferent venitului din cedarea folosinţei bunurilor.

Venitul net final = Venit brut total - Cota de cheltuaiala forfetara de 25%

= 2.500*12+10.000 - 25% * (2.500*12+10.000) = 40.000- 0.25% * 40.000 = 30.000

Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei

126. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009 pentru

41

care va obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana

chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.

Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat aferentă anului 2009.

Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei

Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota ch. forfetara de 25% = 30.000 – 30.000*25% =

30.000-7.500 = 22.500

Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 lei

Venitul net final = Venit brut total - Cota ch. forfetara de 25% = 2.500*12+10.000- 25% *

(2.500*12+10.000) = 40.000-0.25*40.000 = 30.000

Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei

Dupa 31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei

127. O persoană fizică are încheiate pentru anul 2011 şase contracte de închiriere a unor imobile, în

urma cărora obţine următoarele venituri:

- pentru primul contract, o chirie de 1.200 lei/lună;

- pentru al doilea contract, o chirie de 1.700 lei/lună;

- pentru al treilea contract, o chirie de 1.600 lei/lună;

- pentru al patrulea contract, o chirie de 2.000 lei/lună;

- pentru al cincilea contract, o chirie de 1.900 lei/lună.

Care este metoda de determinare a venitului net?

Venitul net se va determina în sistem real, întrucât persoana fizica are mai mult de cinci contracte de

închiriere.

128. O persoană fizică obţine în anul 2011 următoarele venituri brute din dobânzi:

a) l .000 lei la un cont curent;

b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2008;

c) 500 lei la obligaţiuni municipale.

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.

? Impozitul pe veniturile din investitii retinut = 16% * 2.000 = 320 lei calculat si retinut in momentul

inregistrarii dobanzii

? Veniturile din dobanzi la conturile curente si venituri din dobanzi aferente obligatiunilor municipale

sunt neimpozabile.

129. O persoană fizică obţine în anul 2010 următoarele venituri brute din dividende:

a) l .000 lei de la SC ALFA SA;

b) 2.000 lei de la SC BETA SA.

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.

Impozitul pe veniturile din investitii = 1.000*16% +2.000*16% = 160 + 320 = 480 lei

130. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane

fizice?

Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la

stat de catre platitorii acestor venituri.

131 O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu o valoare impozabilă de 806

lei/mp şi cu o suprafaţă utilă de 80 mp, construită în anul 2005. La 15 aprilie 2010 persoana fizică mai

achiziţionează tot în Bucureşti un apartament într-un bloc cu două etaje şi 5 apartamente, cu o

suprafaţă desfăşurată de 50 mp, cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp, construit în anul 2006. începând

cu l iulie 2010, persoana fizică dă spre închiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de

42

închiriere pe trei ani. Coeficientul de corecţie este 2,60.

Determinaţi impozitul pe clădiri care trebuie plătit de persoana fizică separat pentru casă şi pentru

apartament, pentru anul 2010.

Pentru casa

Suprafaţa desfăşurată construită = 80x 1,2 = 96 mp

Valoarea impozabilă = 96 x 806 = 77.376 lei

Coeficientului de corecţie =>Valoarea impozabilă = 77.376 x 2,60 = 201.177,60 lei

Vechimea casei este de numai 2 ani => va beneficia de reducerea valorii impozabile

Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari

Suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se aplica majorare datorită suprafeţei mari.

Impozit anual = 201.177,60 x 0,1% = 202 lei

Impozitul de plată = impozitul anual = 202 lei

Pentru apartament

Suprafaţa desfăşurată construită = 50 mp

Valoarea impozabilă = 50x 806 = 40.300 lei

Valoarea impozabilă = 40.300 x 2,60 = 104.780 lei

Pentru că vechimea apartamentului este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea

valorii impozabile datorită anului terminării

Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei mari.

Impozit anual = 104.780 x 0,1% = 105 lei

Pentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada mai-decembrie, adică pentru 8 luni. Însă

pentru cel de-al doilea imobil valoarea impozitului se majorează cu 15%, întrucât este prima clădire în

afara celei dedomiciliu. Majorarea nu se va aplica în lunile în care imobilul a fost dat spre închiriere

Majorarea se aplică pentru perioada mai-iunie , impozitul de plată = 105x 2/12x 1,15 + 105 x 6/12 =

20.13 + 52,50 = 72,63 = 73 lei.

132. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de inventar de

800.000 lei, amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin hotărâre a consiliului local este de 0,5%.

Determinaţi impozitul pe clădire care trebuie plătit de respectiva societate comercială.

Valoarea impozabilă = valoarea de intrarea a clădirii. În cazul clădirilor amortizate integral, valoarea

imp. se reduce cu 15%

Valoarea impozabilă = 800.000 x (100% - 15%) = 680.000 lei

Impozitul pe clădiri = 0,5% x 680.000 = 3.400 lei

133. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor în

suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea impozabilă a terenului

este de 7.408 lei/ha.

Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.

Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata impozitului pe

teren

134. Care sunt bonificaţiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?

Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat

pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv de până la

10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local. (Cod fiscal, art. 260, alin. 2).

135. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.400 cm3. Valoarea

impozitului asupra mijloacelor de transport este de 36 lei / 200 cm3.

Ştiind că persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2010, determinaţi

43

cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru anul 2010.

Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 36 x 12 = 432 lei

Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10

Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 432x 10/12 = 360 lei

136. O persoană fizică deţine în proprietate într-un oraş, în anul fiscal 2010, un apartament situat

într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două apartamente, construit în anul 1990, cu pereţii

din beton armat, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, în suprafaţă construită

desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află imobilul a fost încadrată la rangul II, zona D, cu un

coeficient de corecţie de 2,10.

Stabiliţi impozitul pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2010, ştiind că

valoarea impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 806 lei/m2, iar plata impozitului se

face integral până la data de 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a

impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).

Impozit annual=57x806x2.1x0.1%=97 lei

Bonificatie=97 x10%= 10 lei

Impozit de plata=97-10 = 87 lei.

(întrucât vechimea casei este de numai 18 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea

valorii impozabile datorită anului terminării

Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei

mari.)

137. în anul fiscal 2010, o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatriculat în România,

cu o capacitate cilindrică de 1.895 cm3.

Calculaţi impozitul pe mijloacele de transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului

unitar este stabilită de consiliul local la 18 lei / 200 cm3 sau fracţiune de capacitate, iar plata

impozitului se face integral până pe 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata

anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).

Nr unităţi de 200 cm3 = 1895/200 = 10

Impozit anual = 10 x 18 = 180 lei

Bonificaţie = 180 x 10% = 18 lei

Impozit de plată = 180 – 18 = 162 lei

138. Cine datorează impozitul pe clădiri, respectiv taxa pe clădiri?

Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.

Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate, primite sau luate în

folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

139 Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce

deţine în proprietate doar o clădire?

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de

0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite

desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în

lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii).

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul

de corecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

44

a. cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal

de referinţă;

b.cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data

de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.

În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi,

valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din

aceştia.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci

suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un

coeficient de transformare de 1,20.

140. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare

asupra valorii de inventar a clădirii.

Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi

1,50%inclusiv.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota

impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între

5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor

juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă

se reduce cu 15%.

141. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri?

31 martie şi 30 septembrie

142. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxei pe teren?

Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.

Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă

clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

143. Cum se fundamentează impozitul pe teren pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie

de folosinţă decât cea de teren pentru construcţii?

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă

decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului,

exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.

144. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?

Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra mijloacelor de

transport.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată

a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

145. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?

Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin

înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea

capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.

146. O persoană fizică deţine ca primă locuinţă, în afara celei de domiciliu, o proprietate în mediul

urban, având o suprafaţă utilă de 60 m2, iar valoarea impozabilă unitară 806 lei/m

2. La subsol, clădirea

45

are o pivniţă nelocuibilă, proprietatea contribuabilului, cu o suprafaţă utilă de 8 m2. Clădirea a fost

construită în anul 1950, fiind achiziţionată de contribuabil la data de 25 ianuarie 2010. Coeficientul de

corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,6, iar apartamentul este situat într-o clădire cu 3 niveluri

şi 9 apartamente.

Determinaţi impozitul pe clădiri de plată în 2010 pentru această proprietate a contribuabilului.

Pentru locuinta:

S desfasurata= 60*1.2=72 mp

Reducere coeficient corectie >>>2.6-0.1=2.5

Stabilire valoare impozabila:

72mp*806lei/mp=58032 lei

58032*2.5=145080 lei

Reducere 20% vechime>50 ani >>> 145080*0.8=116064

Calcul impozit anual= 116064*0.1%=117.07>>>116 lei

Majorare prima locuinta in afara de cea de domiciliu:

116*1.15=133.40>>> 133 lei / an

133/12=11.08 >>> 11 lei /luna

11*11 luni= 121 lei pt anul 2010

Pentru pivnita:

Suprafata desfasurata = 8*1.2=9.6 mp

9.6*(806/2)=3868.8 lei

3868.8*0.1%=3.87>>> 4 lei impozit datorat pentru pivnita pt. 2010

4/12=0.33 lei/luna

0.33*11= 3.67>>> 4 lei impozit datorat pentru pivnita pt. 2010

Var.2. Val. Imp. Ap. = 60 * 1.2 * 806 = 58.032 lei

Val. Imp. Pivniţă = 8 * 1.2 * 806 * 50% = 3.868,8 lei

Val imp. Tot. = 61 900,81ei

Imp. = 0.1% * 61.900,8 * 1.15 * 0.8 * (2.6 - 0.1) * 11 / 12 = 130,5 lei

147. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă

construită desfăşurată de 200 m2, având o valoare contabilă (de inventar) de 75.000 lei recuperată

integral pe calea amortizării. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de

1%.

Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică.

Reducere valoare impozabila cu 15%>>> 75.000*0.85=63.750

Impozit = 63.750*1%=637.5 lei>> 638 lei impozit pe cladire anual


construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2006 la o valoare de

150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirile

reevaluate si de 10% pentru clădirile nereevaluate.

Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2010.

150.000*10%=15.000 lei


construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2007 la o valoare

de 150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru

clădirile reevaluate şi de 10% pentru clădirile nereevaluate. Să se determine impozitul pe clădire

anual datorat de persoana juridică în 2010.

150.000*1%=1.500 lei

46

150. O persoană fizică deţine începând cu luna decembrie 2009 un autoturism cu o capacitate

cilindrică de 1.820 cm3. Determinaţi impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2010 în

condiţiile în care impozitul unitar este de 18 lei / 200 cm3.

1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni

10*18=180 lei

151. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.620 cm3, achiziţionat la

data de 20 mai 2011. Impozitul unitar este de 144 lei /200 cm3.

Determinaţi impozitul de plată în 2011.

2620/200= 13.1 >>> 14 fractiuni

14*144 =2016 lei/an

Persoana datoreaza impozit incepand cu data de 1 iunie 2011>>> 7 luni

2016/12=168 lei/luna

168*7=1176 lei de plata in 2011, termen de plata 30 septembrie

152. O persoană fizică deţine începând cu 10 aprilie 2010 un teren arabil de 10 hectare în extravilan

în zona A.

Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 43 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este

de 5,00.

10 ha*43*5=2150 lei/an

2150/12=179.17 lei/luna

Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2008>>> 8 luni

8*179.17=1.433 lei impozit de plata pentru anul 2010, termen de plata 30 septembrie

153. O persoană fizică deţine începând cu 10 iunie 2010 un teren arabil în intravilan de 10 hectare.

Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 39 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este

de 3,00.

10 ha*39=390 lei

390*3=1.170 lei/an

1170/12=97,50 lei/luna

Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni

97,50*6=585 lei de plata pentru anul 2010, termen de plata 30 septembrie

154. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de l .897 cm3, achiziţionat la data

de 20 mai 2009. La 15 iunie 2009 persoana fizică vinde autoturismul. Impozitul unitar este de 18 lei / 200

cm3.

Determinaţi impozitul de plată datorat de noul proprietar în 2009 şi în 2010.

1897/200=9.49 fractiuni>>> 10 fractiuni

Pentru anul 2009, persoana datoreaza impozit pt 1 luna = 10*18*1/12 = 15

Pentru anul 2010, persoana nu datoreaza impozit pt ca nu mai detine autoturismul

155. O persoană fizică deţine o clădire pentru care impozitul anual este de l .000 lei. Imobilul este

singura proprietate a contribuabilului, fiind şi locuinţa de domiciliu.

Ştiind că imobilul a fost achiziţionat la data de 15 februarie 2007 şi a fost vândut la data de 12

noiembrie 2009, determinaţi impozitul de plată în 2009 şi în 2010.

Pentru anul 2009, persoana datoreaza impozit de la 1 ianuarie pana la 31 noiembrie >>11 luni

2009 = 1000 x 11/12 = 916,66 = 920

Pentru anul 2010, persoana nu datoreaza impozit deoarece a vandut cladirea

2010= impozit 0

47

156. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, exista categorii de

cladiri scutite la plata impozitului pe cladiri? Daca da, care sunt principalele categorii de cladiri

(precizati minim 5 categorii)

Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii

publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele

desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice,

muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu

excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase

recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt

folosite pentru activităţi economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional

sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt


5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi

economice;

6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice,

staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;

7. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome

"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru

activităţi economice;

8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;

10. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor

imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;

11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt


12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

13. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând

minorităţilor naţionale din România, republicată;

14. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice,

oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi

clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu

excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi

tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt

folosite pentru alte activităţi economice;

16. construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de

extracţie;

17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje,

silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt

folosite pentru alte activităţi economice;

18. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de

moştenitori legali sau testamentari;

48

19. clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit

hotărârii consiliului local.

157. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, detinerea de catre o

persoana fizica a mai mult de doua cladiri in proprietate o obliga pe aceasta la plata unui impozit

diferit fata de situatia in care detine o singura cladire? Daca da, care este majorarea de impozit si

in ce conditii?

Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe

clădiri, majorat după cum urmează:

a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite

prin succesiune legală.

(3) În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu,

impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum

rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

158. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, exista categorii de

mijloace de transport scutite la plata impozitului? Daca da, care sunt principalele categorii de

mijloace de transport?

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:

a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap

locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu

domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport

public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi,

dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.

159. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai următoarele

operaţiuni:

achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de l,5 lei/kg, preţ fără TVA;

achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg, preţ fără TVA;

livrează l .500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg, preţ fără TVA.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii mai. Toate achiziţiile/livrările se fac pe

plan intern de la / către persoane înregistrate în scop de TVA.

Deşeuri metale neferoase - se supun regimului de taxare inversă (4426=4427)

TVA deductibil = 1.000x 1,5 x 19% + 2.000 x 2,0 x 19% = 1.045 lei

TVA colectat = 1.000 x 1,5 x 19% + 1500 x 2,5 x 19% = 997,5 lei

TVA deductibil > TVA colectat => TVA de recuperat = 1.045 – 997,5 = 47,5 lei

160. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul producţiei de

mobilier realizează în luna iunie următoarele operaţiuni:

- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă: 850.000 lei, preţ fără TVA;

- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA;

- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie, în valoare de 25.000 lei, preţ

49

fără TVA;

- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare de 15.000

lei, preţ fără TVA;

- livrează produse finite (mobilier) în valoare de l .450.000 lei, preţ cu TVA.

Determinaţi TVA aferentă lunii iunie. Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de

recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către

bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi

clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA în România.

- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior - TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000x

19% = 161.500 lei

- achiziţiile de materiale consumabile - TVA deductibil de 250.000 x 19% = 47.500 lei;

- prestarea de servicii de cazare (cota de 9%),- TVA deductibil - 25.000x 9% = 2.250 lei;

- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol TVA

nedeductibil

TVA deductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei

- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de

850.000 x 19% = 161.500 lei

- pentru livrarea de produse finite TVA colectat = 1.450.000 x (19/119) = 231.512,61 lei

TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 lei

TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 lei

TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei

161. In luna iulie, o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:

- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 lei, preţ fără TVA, TVA 19%;

prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000 lei;

prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 180.000 lei;

achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 lei, preţ fără TVA, TVA 19%, destinate în întregime

operaţiunilor cu drept de deducere;

achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei, preţ fără TVA, TVA 19%,

din care 70% sunt destinate activităţilor cu drept de deducere si 30% activităţilor fără drept de deducere.

Determinaţi TVA de plată în luna iulie.

Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cu drept de deducere şi

pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii

destinate realizării operaţiunilor cu drept de deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.

TVA deductibil = 100.000 x 19% + 190.000 x 70% x 19% = 44.270 lei

TVA colectat = 220.000x 19% = 41.800 lei

TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 44.270 – 41.800 = 2.470 lei

162. In luna august, o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:

exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;

livrări de bunuri pe piaţa internă către persoane fizice în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA, TVA

19%;

prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 200.000 lei;

achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă în valoare de 600.000 lei,

preţ fără TVA, TVA 19%, destinate realizării activităţilor firmei;

beneficiază de prestări de servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei; preţul include TVA

19%. Şi acestea sunt destinate realizării tuturor activităţilor societăţii.

Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august (pro-rata se rotunjeşte la întregul

imediat următor).

50

Întrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de deducere şi cele

destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi

apoi, pe baza proratei, TVA ce poate fi dedus .

TVA deductibil = 600.000x 19% + 560.000 x (19/119) = 203.411,77 lei

Pro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) / (400.000 + 250.000 +

200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47% = 77%

TVA ce poate fi dedus = 203.411,77 x 77% = 156.627,06 lei

TVA colectat = 250.000x 19% = 47.500 lei

TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 156.627,06 – 47.500 = 109.127,06 lei

163. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la

preţul de producţie de 250 lei/pereche, preţ fără TVA. Producătorul Y decide acordarea unui discount

de 10% pentru această comandă. Agentul economic X aplică un adaos comercial de 30% la preţul de

achiziţie al pantofilor, după care vinde 800 de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului

economic Z. Intrucât agentul economic W este un vechi client, X decide să îi acorde un discount de 5%

la vânzarea celor 800 de perechi de pantofi.

Ştiind că toţi agenţii economici participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA în România, iar

toate operaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau de recuperat pentru agentul

economic X.

Preţ de achiziţie fără TVA = Preţ de producţie pantofi - Discount = 250 – 250 x 10% = 225 lei /

pereche

TVA deductibil = 225 x 1.000 x 19% = 42.750 lei

Adaos comercial = 225x 30% = 67,5 lei / pereche

Preţ vânzare fără TVA = 292,5 lei / pereche

Pentru vânzarea către W = 292,5 - 5% x 292,5 = 292,5 - 14,63 = 277,87 lei/pereche

TVA colectat = 277,87x 800 x19% = 42.236,24 lei

Preţ vânzare către Z = 292,5 lei / pereche

TVA colectat = 292,5 x 200 x 19% = 11.115 lei

TVA colectat = 42.236,24 + 11.115 = 53.351,24 lei => 53.351 lei

TVA colectat > TVA deductibil => TVA de plată = 53.351 – 42.750 = 10.601 lei

164. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de 30% din valoare

în luna iulie, urmând ca restul de 70% să fie achitat în luna septembrie, atunci când mijlocul fix îi este

livrat. Factura este făcută pentru întreaga valoare în luna iulie.

Dacă valoarea mijlocului fix este de 500.000 lei, preţ fără TVA, determinaţi TVA deductibilă

aferentă lunii iulie.

TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie 2008 un TVA

deductibil de 500.000x 19% = 95.000 lei.

165. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA, pe

care le achită în proporţie de 60% în luna martie şi de 40% în luna aprilie. Factura de achiziţie este

emisă în luna martie. Tot în luna martie societatea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000

lei, preţ fără TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în

România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România.

TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor este exigibil

în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie , pentru luna aprilie

societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu

exigibilitate în luna aprilie.

51

166. Societatea comercială ALFA SA, cu sediul în Bucureşti şi înregistrată în scop de TVA în

România, livrează mărfuri către SC BETA SRL, cu sediul în Sibiu si înregistrată în scop de TVA în

România. Mărfurile sunt livrate în data de 10 februarie 2010, fiind transportate de la Bucureşti la

Sibiu. SC ALFA SA facturează operaţiunea în data de 5 martie 2010.

Precizaţi data la care TVA este exigibilă.

TVA devine exigibilă la data faptului generator sau la data facturării, dacă factura este emisă înaintea

faptului generator. Cum faptul generator este în data de 10 februarie 2010 şi factura este în data de 5

Martie 2010 exigibilitatea TVA intervine în data de 10 februarie 2010.

167. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care este aplicată cota

redusă de TVA de 9%:

a) prestări de servicii medicale;

b) ivrări de produse ortopedice;

c) livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană;

d) livrarea de manuale şcolare;

e) activitatea de învăţământ;

f) dreptul de intrare la muzee;

g) cazarea în cadrul sectorului hotelier;

Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt: b, d, f, g;

168. O societate comercială, A, produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un

preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie.

Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl produs, iar cursul de schimb este

de 4,2688 lei/euro.

Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea B

la administraţia financiară, dacă B nu mai realizează nicio altă operaţiune în luna aprilie.

Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în ceea ce

priveşte accizele.

Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care B va cumpăra

de la A. Acest preţ = Preţ de producţie + Acciza

Preţ de achiziţie fără TVA = (2.000 x 8) + (34,05 x 4,2688 x 2.000 x 0,75 / 100) = 16.000 + 2180,29 =

18.180,29 lei

TVA deductibil = 18.180,29 x 19% 3.454,25 lei

Deci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 3.454,25 lei.

169. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar se constată lipsa unui mijloc fix în valoare de

20.000 lei, care a fost amortizat contabil în proporţie de 30%, lipsa nefiind imputabilă.

Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi precizaţi suma de TVA generată, dacă este

cazul.

Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea

comercială trebuie să colecteze TVA.

Val ramasa de amortizat = 20.000 * 70% = 14.000 14.000*19% = 2660

170. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere comercială.

Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:

Preţ de vânzare: 2.000 lei;

Rabat 10% acordat pentru mărfurile vândute.

Baza de impozitare TVA = Pret vinz – rabat = 2.000 – 2000 x 10% = 2.000 - 200 = 1.800 lei

TVA 19% x 1.800 = 342 lei

52

171. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.

Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:

Preţ de vânzare: 2.000 lei;

Rabat 10% şi remiză 5% acordate pentru mărfurile vândute.

Rabat 10%: 2.000 lei x 10% = 200 lei

Remiză 5%: (2.000 -200) x 5% = 90 lei

Baza de impozitare TVA: 2.000 - 200 - 90 lei = 1.710 lei

TVA: 1.710 x 19% = 325 lei

172. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate.

Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:

Valoarea în vamă a mărfurilor: 40.000 lei;

Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%;

Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă.

Bază de impozitare TVA = v.in vama+taxa vama+ com. vamal = 40.000 + 40.000*10% +

40.000*0,5% = 44.200 lei

TVA 19% = 44.200 lei x 19% = 8.398 lei

173. Societatea FRANCO, cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania, îşi trimite

doi angajaţi în România pentru a încheia un contract cu societatea SC ALFA SRL, cu sediul în

România şi înregistrată în scop de TVA în România. Conform înţelegerii, cheltuielile de cazare ale

angajaţilor societăţii FRANCO vor fi facturate de către hotelul din România către SC ALFA SRL,

care le va refactura către FRANCO.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil facturilor emise de SC ALFA SRL societăţii FRANCO, precum şi

suma de TVA colectată, dacă este cazul, ştiind că valoarea cazării fără TVA este de 4.000 lei.

Hotelul din Romania va factura cazarea, cu cota de TVA 9% catre ALFA SRL din Romania.

ALFA SRL din Romania va refactura catre firma Franco din Germania tot cu tva 9% deorece serviciile

de cazare au fost efectuate in Romania. (conf. Art.133 alin4. lit.a)

TVA = 4000*9% = 360 lei

174. Precizaţi condiţiile în care la livrarea unui apartament dintr-un bloc către o persoană fizică se

poate colecta TVA cu cota de 5%.

Locuinţa sa aiba o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, a cărei valoare, inclusiv a terenului pe care

este construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, Cota redusă se

aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. Cota indiviză a

terenului aferent locuinţei nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă

fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota

redusă de 5%, respectiv:

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe

care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio

locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

175. O societate închiriază una dintre clădirile pe care le deţine unei alte societăţi. Intrucât nu a optat

pentru taxare, închirierea se face aplicând regimul de TVA scutit fără drept de deducere. Societatea

doreşte să refactureze şi utilităţile aferente (curent, gaze, apă) şi doreşte să aplice şi acestora regimul de

scutit fără drept de deducere, considerându-le cheltuieli accesorii care trebuie să urmeze acelaşi

regim ca şi operaţiunea de bază.

Este corect? Argumentaţi.

Nu este corect. Aceste cheltuieli nu pot fi considerate cheltuieli accesorii ci trebuie aplicată structura de

53

comisionar, respectiv societatea care le refacturează trebuie să considere, din punct de vedere al TVA,

că ea însăşi realizează aceste servicii şi trebuie să le factureze ca atare.

176. O societate plătitoare de TVA este înregistrată la începutul anului 2010 ca având perioadă fiscală

pentru declararea şi plata TVA trimestrul.

In luna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri. Este prima achiziţie

intracomunitară de bunuri pe care o realizează.

Explicaţi ce perioadă fiscală trebuie să folosească societatea în 2010.

La începutul anului societatea aplică perioada fiscal trimestrială, întrucât în luna august 2010 realizează

o achiziţie intracomunitară de bunuri începând din luna septembrie 2010 va aplica perioada fiscal

lunară.

177. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date:

-venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei;

-venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere: 57.500 lei;

-bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi de

operaţiuni care nu dau drept de deducere: 1.190 lei, din care TVA 190 iei;

-bunuri şi servicii achiziţionate, destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de

deducere: 119.000 lei, din care TVA 19.000 lei.

Pro-rata.. 115.000 / (115.000 +57.000) = 67%

TVA de dedus: 190 lei x 67% = 127 lei

TVA deductibilă: 19.000 lei + 127 lei = 19.127 lei

TVA colectată.: 115.000 lei x 19% = 21.850 lei

TVA de plată: 21.850 lei – 19.127 lei = 2.723 lei

Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) - (11) şi art. 1471

178. La data de 31 martie, din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date:

TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente 3.230 lei

TVA colectată 7.460 lei

TVA deductibilă 2.850 lei

Societatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere.

Să se calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii.

TVA de plată în luna martie = TVA colectată -TVA deductibiliă =7.460-2.850 =4.610 lei

TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente..........................3.230 lei

TVA de plată la 31 martie 2007 (4.610 lei – 3.230 lei)....................................1.380 lei

Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 1471

179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?

În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul),

achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.

180. Care sunt cotele de TVA în România?

Cotele de TVA sunt 24% şi 9%, 5%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere,

precum şi operaţiuni neimpozabile în România.

181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?

In cazul achiziţiilor intracomunitare exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare

celei în care a intervenit faptul generator sau la data emiterii facturii dacă aceasta este emisă înainte

de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator

54

182. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în

România, vinde către societatea BETA, stabilită si înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt

transportate din România în Ungaria de către BETA.

Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi care sunt condiţiile pentru ca SC ALFA SRL să poată

considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?

• Livrarea intracomunitara

• Pentru a factura “scutit cu drept de deducere” societatea Beta trebuie sa comunice un cod de TVA

valabil si sa existe dovada transportului (documente).


România, vinde către societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe

care sunt transportate din Buzău, de la sediul societăţii ALFA, în Oradea, unde BETA are o sucursală.

Explicaţi ce fel de operaţiune realizează ALFA şi care este regimul de TVA aplicabil.

Livrarea incepe si se termina in Ro deci este o livrare interna cu tva 19%.


România, vinde către societatea BETA, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria,

fructe care sunt transportate din România în Franţa. BETA îi comunică societăţii ALFA SRL un cod

de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, SC ALFA SRL deţinând si documente de transport

care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. SC ALFA SRL facturează această

operaţiune cu TVA 19%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de

TVA pentru livrările intracomunitare întrucât BETA nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de

autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile.

Este corect? Argumentaţi.

Nu, nu este corect, întrucât pentru a se aplica scutirea cu drept de deducere la o livrare

intracomunitară trebuie ca:

- Beta să-i comunice lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA valabil, emis de orice stat al

Uniunii Europene, mai puţin România;

- ALFA să obţină documente de transport pentru dovedirea transportului bunurilor din România în

Ungaria.


România, achiziţionează de la societatea GAMA SRL, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de

TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România.

Care sunt condiţiile în care SC GAMA SRL poate aplica scutire la factura emisă către SC ALFA

SRL?

Daca Alfa comunica un cod valid de tva din Romania si sa existe documentele de transport


România, achiziţionează de la societatea GAMA, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în

Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către GAMA, existând documente

de transport în acest sens.

Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi cum va înregistra TVA aferentă acestei operaţiuni, ştiind că

fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA?

Operaţiunea realizată este achiziţie intracomunitară, impozabilă în România pentru care S.C. ALFA

S.R.L. trebuie să colecteze TVA. Pentru că frunctele vor fi utilizate pentru operaţiuni cu drept de

deducere, societatea îşi va exercita şi dreptul de deducere al TVA deducând în acelaţi timp TVA-ul

(4426 = 4427)

55

187. SC ALFA SRL prestează servicii de consultanţă către BETACO. SC ALFA SRL are sediul

activităţii economice în România şi este înregistrată în scop de TVA în România. BETACO are sediul

activităţii economice în Italia şi este înregistrată în scop de TVA în Italia. Nici ALFA, nici BETACO nu

au sedii fixe în alte state membre decât cele unde au sediul activităţii economice.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC ALFA SRL trebuie să

declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.

Serviciul este realizat de către o persoane impozabilă către o altă persoană impozabilă şi nu se

regăseşte în excepţiile prevăzute la

art. 133 (4) şi art. 133(7) Cod Fiscal. Ca urmare i se va aplica regula generală de loc al prestării

serviciilor de la art. 133 (2) Cod

Fiscal, respectiv locul prestării va fi în Italia, beneficiarul fiind persoană obligată la plată. Ca

urmare ALFA SRL va emite factura fără TVA, urmând ca Betaco să colecteze TVA prin taxare

inversă.

Această operaţiune trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.

188. SC X SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează

către Z, înregistrată în scop de TVA în Germania, bunuri în valoare de 10.000 lei, fără TVA.

Bunurile sunt transportate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X

SRL.

Explicaţi regimul de TVA aplicabil la întocmirea facturii de către SC X SRL, arătând si ce condiţii

trebuie îndeplinite pentru a aplica acest regim.

Deci se va considera o LIC de servicii, se va factura “scutit cu drept de deducere”.

Ambele societati trebuie sa comunice codul valid de TVA si sa existe documente de transport.

189. SC ALFA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, care beneficiază de regimul special de

scutire pentru întreprinderi mici, livrează către Z, stabilită si înregistrată în scop de TVA în

Germania, telefoane în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Telefoanele sunt transportate din România

în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL? Argumentaţi.

O lei, întreprindere mică scutită conform art. 152 Cod Fiscal (aplica reg.special de scutire, CA< 35000

euro,Grupul G4)

190. SC BETA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România,

livrează către GAMA, stabilită în Franţa şi înregistrată în scop de TVA în Franţa şi în România,

televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA. GAMA dispune ca televizoarele să fie transportate de la

sediul societăţii BETA din Bucureşti la un depozit închiriat de GAMA în Iaşi.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC BETA SRL? Argumentaţi.

NU are loc o LIC pentru ca bunurile nu sunt transportate in alt SM. Se va face factura cu TVA de 19 %

pentru ca are loc o livrare pe teritoriul Ro. Bunurile sunt puse la dispozitia beneficiarului in Ro. Locul

livrarii este in Ro. Suma TVA inscrisa pe factura 38.000 lei ( 200000*19%)

191. SC ALFA SRL, cu sediul în Iaşi, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează

către BBB, stabilită în Franţa si înregistrată în scop de TVA în Franţa, televizoare în valoare de

200.000 lei, fără TVA. BBB dispune ca televizoarele să fie transportate în Germania şi îi comunică

societăţii ALFA SRL codul de înregistrare în scopuri de TVA din Franţa.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL şi ce condiţii trebuie

îndeplinite pentru a trece această sumă/menţiune?

Scutit fără drept de deducere, conform art, 143 (2) Cod fiscal; ALFA SRL trebuie să deţină copii de

pe documentele de transport şi să primescă de la BBB un cod de înregistrare în scop de TVA valabil

atribuit de alt stat membru

56

192. SC GAMA SRL, cu sediul în Ploieşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează

către societatea ALFA, care beneficiază de regimul special pentru întreprinderi mici conform

legislaţiei din Ungaria, fructe în valoare de 15.000 lei, fără TVA. Fructele sunt transportate din

România în Ungaria de către ALFA.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC GAMA SRL? Argumentaţi.

Gama: pers impozabila, inreg. in scop de TVA in Ro

Alfa : pers neimpozabila=intreprindere mica in HU=>Grupul G4

transport : RO------

SC Gama face o livrare din Ro in Hu cu TVA pentru ca beneficiarul din HU nu comunica cod de TVA

( nu sunt indeplinite conditiile de scutire). Suma TVA inscrisa pe factura 2850lei (15000

+15000x19%=15000+2850TVA)

193. SC X SRL are sediul în Bucureşti şi aplică regimul de scutire pentru întreprinderi mici. în luna

martie 2010, aceasta depăşeşte plafonul de scutire pentru întreprinderi mici, însă nu se înregistrează

în scop de TVA întrucât nu şi-a dat seama că a depăşit acest plafon, în luna octombrie 2010, SC X

SRL are un control fiscal care descoperă acest fapt şi stabileşte colectarea sumei de 2.500 lei

reprezentând TVA aferentă unei singure facturi emise în perioada în care ar fi trebuit să fie

înregistrată în scop de TVA. După control, SC X SRL emite, către beneficiarul căruia iniţial i-a

facturat fără TVA, o factură cu TVA colectată. Beneficiarul nu acceptă factura pe motiv că el nu are

drept de deducere al acestei TVA, singurul argument adus de beneficiar fiind că nu se poate deduce

TVA colectată de SC X SRL după control.

Este argumentul beneficiarului întemeiat?

Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate si stabilite erori

in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza

actului administrativ emis de autoritatea competenta pot emite facturi de corectie catre beneficiari. Pe

facturile de corectie se va mentiona ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata

din decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi.

In concluzie refuzul beneficiarului de a primi factura este neintemeiat.

194. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii

de depozitare, în luna martie 2010, ea depozitează în depozitul din Bucureşti marfă aparţinând

societăţii GAMA LTD., o societate cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare

acest serviciu în declaraţia recapitulativă.

Serviciul este realizat de către o persoană impozabilă către o altă persoană impozabilă şi se

regăseşte în excepţiile prevăzute la art. 133 (4) Cod Fiscal, fiind un serviciu legat de imobil. Ca urmare

i se va aplica regula specială de loc al prestării serviciilor de la art. 133 (4) a) Cod Fiscal, respectiv

locul prestării va fi în România, persoana obligată la plată fiind prestatorul. Ca urmare ALFA SRL

va emite factura cu TVA românesc 19%.. Această operaţiune nu trebuie declarată în declaraţia

recapitulativă.

195. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii

de reparaţii telefoane pentru ZIGMACO, o societate cu sediul în Ungaria si care nu este înregistrată în

scop de TVA în Ungaria, fiind întreprindere mică. Astfel, ZIGMACO nu îi comunică SC X SRL un

cod de TVA, deşi aceasta 1-a solicitat.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare

acest serviciu în declaraţia recapitulativă.

locul prestarii e Romania, factureaza cu TVA 19% (24%), nu declara in 390

57

196. SC BETA SRL, cu sediul în Buzău, considerată întreprindere mică, neînregistrată în scopuri de

TVA în România, achiziţionează de la ALFA, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Franţa,

mobilier în valoare de 25.000 euro. Produsele vor fi transportate din Franţa în România. Este prima

achiziţie intracomunitară de bunuri a BETA SRL.

Descrieţi obligaţiile societăţii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie. Cursul

de schimb este de l euro = 3,6 lei.

BETA S.R.L, persoană impozabilă, însă neînregistrată în scopuri de TVA realizează o achiziţie

intracomunitară ce depăşeşte plafonul de achiziţii intracomunitare de 10.000 euro. Ca urmare ea

trebuie să solicite

autorităţilor din România înregistrarea în scop de TVA pentru achiziţii intracomunitare, conform art.

1531, să depună decont special referitor la această tranzacţie şi să plătescă TVA-ul aferent în sumă de

25.000 euro x 19% x 3,6 lei/euro = 17.100 lei

197. SC GAMA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă trei imprimante,

produse de aceasta, la o expoziţie de tehnologie care are loc în Franţa. După expoziţie imprimantele sunt

aduse înapoi în România.

Ce obligaţii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie?

Operaţiunea este un non-transfer, conform art. 128, alin (12) Cod Fiscal. Ca urmare, societatea este

obligată să înscrie operaţiunea în registrul non-transferurilor, atât la transmiterea bunurilor, cât şi la

revenirea lor.

198. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2010. Cu această ocazie estimează că nu va

realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2010 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA,

optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2010 constată că cifra ei

de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei.

Dacă nivelul cursului de schimb este de l euro = 3,3817 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul de

întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

Numărul de luni în care S.C. Alfa a funcţionat în timpul anului 2008: 7 luni

Plafonul aplicabil lui S.C. Alfa = 35.000 euro x 7 / 12 x 3,3817 = 69.043 lei = 70.000 lei

Cifra de afaceri a lui S.C. Alfa = 72.000 lei > 70.000 lei •*• a depăşit plafonul + nu mai poate aplica

regimul special de scutire şi trebuie să solicite înregistrarea în scop de TVA.

199. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2010. Cu această ocazie estimează că nu va

realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2010 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA,

optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2010 constată că cifra ei

de afaceri a ajuns la nivelul de 60.000 lei.

Dacă nivelul cursului de schimb este de l euro = 3,3817 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul de

întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

Numărul de luni în care S.C. Alfa a funcţionat în timpul anului 2008: 7 luni

Plafonul aplicabil lui S.C. Alfa = 35.000 euro x 7 / 12 x 3,3817 = 69.043 lei = 70.000 lei

Cifra de afaceri a lui S.C. Alfa = 60.000 lei < 70.000 lei •* nu a depăşit plafonul + mai poate aplica în

continuare regimul special de scutire.

200. Explicaţi ce reprezintă „structura de comisionar" din punct de vedere al TVA.

Structura de comisionar din punct de vedere al TVA se aplică de fiecare dată când comisionarul

procedează astfel:

a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă pe numele

său, şi;

b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului.

58

Se consideră că numai din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoana care aplică

structura de comisionar realizează o livrare/prestare de aceeaşi natură ca şi cea realizată de persoana

care a realizat efectiv livrarea sau prestarea

201. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?

In cazul unei livrari catre sine cf. art. 128 alin.4 din CF, documentul pe baza caruia se colecteaza TVA

este Autofactura

202. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de

transport bunuri pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice

în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia. GAMA nu are un sediu fix în România.

Serviciul facturat este reprezentat de transport de bunuri din Bucureşti în Timişoara, în valoare de

10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale ALFA SRL referitoare la această

operaţiune.

Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să

colecteze TVA prin taxare inversă.

Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul

de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA.

203. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de

transport pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia si

înregistrată în scop de TVA în Polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri

din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi locul acestei operaţiuni din punct de vedere al TVA, ştiind că nici GAMA, nici ALFA nu au

alte sedii fixe în alte state decât cele unde au sediul activităţii economice. Argumentaţi.

Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, acolo unde clientul are sediul

activităţii economice conform art. 133(2) Cod fiscal.

204. SC ALFA SRL, stabilită si înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de

transport pentru beneficiarul TETA, persoană juridică stabilită în România si înregistrată în scop de

TVA în România. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în

valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la

această operaţiune.

Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să

colecteze TVA.

Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 19% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în

decontul de TVA.

205. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de

consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică stabilită în Polonia si

înregistrată în scop de TVA în Polonia si care nu are niciun sediu fix în România. Serviciul facturat

este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil si obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la

această operaţiune. Argumentaţi.

Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să

colecteze TVA prin taxare inversă.

Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul

de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA.

59

206. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de

consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiorul GAMA, societate comercială stabilită în Polonia

care beneficiază de regimul special de scutire pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Polonia

şi care nu are niciun sediu fix în România. GAMA nu îi comunică lui ALFA un cod de înregistrare în

scop de TVA. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la

această operaţiune. Argumentaţi.

Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să

colecteze TVA.

Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 19% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în

decontul de TVA.

207. SC ALFA SRL este o societate de asigurări stabilită în România si neînregistrată în scop de

TVA în România întrucât realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere, în 2009, ea s-a

înregistrat în scop de TVA cu art. 1531, întrucât a realizat o achiziţie intracomunitară de bunuri de 15.000

euro. în aprilie 2010, aceasta beneficiază de servicii de consultanţă în domeniul contabil în valoare de

1.200 euro de la societatea GAMA, societate comercială stabilită în Polonia şi înregistrată în scop de

TVA în Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România.

Precizaţi ce sumă de TVA sau ce menţiune va trece GAMA pe factură, precum şi care sunt obligaţiile din

punct de vedere al TVA ale societăţii ALFA. Cursul de schimb este de l euro = 3,6 lei.

Gama va face o menţiune pe factură din care să reiasă că locul operaţiunii este în România, SC Alfa

SRL fiind obligată la plată prin taxare inversă.

Operaţiunea este astfel impozabilă în România, S.C. Alfa S.R.L. având obligaţia de a colecta TVA

pentru această operaţiune, însă neavând dreptul de deducere are şi obligaţia de a-1 plăti.

TVA colectat şi plătit = 1.200 x 19% x 3,6 = 821 lei.

Pentru această operaţiune S.C. Alfa S.R.L. trebuie să depună decont special de TVA şi declaraţie

recapitulativă de TVA.

208. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, îi închiriază o clădire SC

BETA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România. SC ALFA SRL optează pentru

facturarea acestei operaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2008. Realizând că

pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la

administraţia financiară, SC ALFA depune notificarea la data de 30.11.2008, precizând în

notificare că data de la care îşi exercită opţiunea este 10.05.2008. La un control realizat la SC BETA

SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru si apreciază că SC BETA SRL nu avea dreptul de

deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şi momentul depunerii notificării de taxare,

astfel că exclud de la deducere TVA aferentă facturilor de chirie din perioada mai-noiembrie 2008.

Este corect?

Nu este corect. Chiar dacă notificarea a fost depusă cu întârziere, ea îşi produce efectele din

momentul prevăzut în cadrul notificării pentru aplicarea taxării operaţiunii.

209. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?

Declaraţia recapitulativă de TVA trebuie depusă lunar până la data de 15 a lunii următoare, numai

pentru lunile în care au avut loc achiziţii şi livrări intracomunitare.

210. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul

proprietate a societăţii comerciale, în Ungaria, directorul alimentează autoturismul cu benzină, după care

se reîntoarce în România.

Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de TVA? Argumentaţi.

60

Nu, întrucât această operaţiune nu reprezintă o achiziţie intracomunitară ci o achiziţie locală în

Ungaria pentru care se va achita în Ungaria TVA.

211. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania si apoi le revinde în România, realizând

acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal.

Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.

Această persoană, relizând o activitate economică de o manieră independentă, trebuie încadrată în

categoria persoanelor impozabile. Pentru a avea obligaţia de înregistrare în scop de TVA trebuie

ca veniturile realizate din livrarea bunurilor în România să depăşească plafonul pentru regimul

special aplicabil întrerpinderilor mici, respectiv 35.000 euro/an. Din momentul depăşirii plafonului

persoana fizică este obligată să se înregistreze în scop de TVA.

212. Societatea comerciala ALFA SRL, platitoare de TVA, realizeaza urmatoarele operatii in luna

martie:

- Achizitioneaza stocuri in valoare de 240.000 lei, pret fara TVA, destinate desfasurarii activitatii si

nevoilor firmei;

- Livrari de bunuri in interiorul Romaniei, in valoare de 300.000 lei, pret fara TVA;

-Achizitie intracomunitara, valoare in lei 120.000;

Servicii achizitionate in valoare totala de 96.720 lei inclusiv TVA.

Determinati TVA de plata sau de recuperat aferent lunii martie catre bugetul de stat, fiind cunoscute

si urmatoarele informatii: TVA neexigibila 23.000 lei si prorata TVA 80 % calculata.

TVA achizitie stocuri : 4426 = 240.000*24% = 57.600 lei

TVA livrari de bunuri : 4427 = 300.000*24% = 72.000 lei

TVA achizitii intracomunitare : 4426=4427 120.000*24% 28.800 lei

TVA servicii achizitionate : 4426 = 96.720*24/124 = 18.720 lei

Prorata TVA: TVA dedus (57.600+28.800+18.720)*80 % = 105120*80% = 84.096 lei

TVA colectat : 72.000+28.800 = 100.800

De plata buget : 100.800-84.096 = 16.704 lei

213. Societatea comerciala ALFA SRL, platitoare de TVA, realizeaza urmatoarele operatii in luna

iunie:

-Achizitioneaza marfuri in valoare de 260.400 lei, pret inclusiv TVA (cota 24%), destinate

desfasurarii activitatii si nevoilor firmei;

-Export in India, valoarea in lei 340.000;

Livrari de manuale si carti scolare in interiorul Romaniei in valoare de 158.050 lei, inclusiv TVA (

cota 9%);

-Achizitie intracomunitara, valoarea in lei 200.000;

-Servicii de consultanta achizitionate, in valoaree totala de 230.000 lei fara TVA (cota 24%);

-Livrari de bunuri catre persoana neimpozabila TVA, in valoare de 18.000 lei, fara TVA (cota 24%)

Determinati TVA de plata sau de recuperat aferent lunii iunie catre bugetul de stat, stiind ca prorata

TVA 65 %.

TVA achizitie marfuri : 4426 = 260.400*24/124 = 50.400 lei

Export – scutit cu drept de deducrere

TVA livrari manuale : 4427 = 158.050/9/109 = 13.050 lei

TVA achizitie intracomunitara : 4426=4427 48.000 lei

TVA servicii consultanta : 4426=230.000*24% =55.200 lei

TVA livrari de bunuri : 4427= 18.000*24% = 4.320 lei

TVA dedus prorata : (50.400+48.000+55.200)*65% = 99840 lei

TVA colectat = 4427 = 48.000+4.320+13.050 = 65.370 lei

TVA de recuperat = 99840 -65.370 = 34.470 lei

61

214. Ce tipuri de persoane sunt obligate la inregistrarea in Registrul Operatorilor Intracomunitari si

ce conditii trebuie sa indeplineasca?

1. Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţează şi se organizează în cadrul Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele

impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare, respectiv:

a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) şi

care sunt scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d);

b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art.

1321

alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări

intracomunitare cu cod T în România;

c) prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile art.

133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane

impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul

membru în care acestea sunt impozabile;

d) achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor art.

1321;

e) achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile art. 133

alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane

juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531, de către persoane

impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia

plăţii taxei potrivit art. 150 alin. (2

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531 vor solicita înscrierea în

Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni

intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.

În vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi persoanele

juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de înregistrare însoţită şi

de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală. În cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de

autoritatea competentă din România al asociaţilor, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, şi al

administratorilor.

215. Care sunt conditiile de ajustare a bazei de impozitare in ceea ce priveste TVA?

Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de

livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor

livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru

livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri

judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art.

137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa

din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii

judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,

hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru

ambalajele care circulă prin facturare.

216. In conformitate cu prevederile legale din Codul fiscal privind deductibilitatea TVA, exista

62

obligatia de ajustare a taxei deductibile in cazul bunurilor de capital? Daca da, care este periada in

care trebuie sa se realizeze aceasta ajustare? Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea

către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) - d):

a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele

prevăzute la lit. b);

b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru

transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel

puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.

Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:

a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:

1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice;

2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;

3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită faţă de

deducerea iniţială;

b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;

c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face

obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea

suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;

d) în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenţa, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte că

respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;

217. Ce reprezinta prorata TVA, cand se aplica si cum este calculata?

Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea

de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru

care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de

deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul

pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.

Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:

a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor

constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la

numărător; şi

b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări

de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ

sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor

scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:

a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în

activitatea sa economică;

b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana

impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la

art. 128 alin. (10);

c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor

imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii

principale.

218. Un agent economic importă din America de Sud 10.000 de sticle de alcool etilic, concentraţie 50%,

de 0,5 l/sticlă, la preţ extern de 100 euro/ sticlă, acestea nefiind plasate în regim suspensiv. Acciza

specifică pentru alcoolul etilic este de 750 euro/hl alcool pur. Cursul de schimb este de 4,2688 lei/euro.

Determinaţi valoarea accizei care trebuie plătită în vamă.

Acciza = 750 * 4.2688 * [(10.000 * 0,5) / 100] * 50% = 80.040 lei

63

219. O societate comercială produce în luna mai 2.000 de pachete de ţigări cu 10 ţigări în pachet. Acciza

pentru ţigări este de 64 euro /1.000 ţigări, iar cursul de schimb este de 4,2688 lei/euro.

Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările sunt eliberate în

consum în luna mai?

Acciza = 64 * 4.2688 * (2.000 * 10)/1.000 = 5.464 lei

220. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.

Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:

b) alcool şi băuturi alcoolice;

c) tutun prelucrat;

d) produse energetice şi electricitate

221. Ce înseamnă regim suspensiv de accize?

Regimul suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deţinerii sau

deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv,

accizele fiind suspendate.

222. Precizaţi exigibilitatea accizei.

Acciza devine exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau în statul membru în care se face

eliberarea pentru consum.

.

223. Precizaţi produsele pentru care se aplică acciză, dar care nu intră în categoria accizelor

armonizate.

Următoarele produse sunt supuse accizelor:

a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;

b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;

c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12.

224. In luna martie, un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie de 10.000 hi, cu o

concentraţie alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato.

Stabiliţi acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este de 0,43 euro / l hi grad Plato, iar

cursul de schimb este de l euro = 4,2688 lei

- pt bere conteaza concentratia in grade Plato(=concentratia in zahar gram/100 gram solutie)

- NU conteaza concentratia alcoolica

- pt calculul accizelor se ia in calcul cursul din 01.oct. N-1 si cu el se merge tot anul

A = 6 x 0,43 x 4.2688 x 10.000 = 110.135,04 lei

225. Precizaţi termenul la care trebuie depusă declaraţia de accize.

Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia

226. Un importator din România achiziţionează în luna mai, din Brazilia, 4.000 kg de cafea prăjită, la

preţul extern de 2 euro/kg, taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, acciză 225 euro/tonă, TVA 19%.

Determinaţi acciza utilizând un curs de l euro = 4,2688 lei.

Acciza = 225 * 4 t * 4,2688 = 3.842 lei

Nu sunt necesare: (Val. în vamă = 2 * 4 000 * 4,2688 = 34.150 lei

Taxă vamală = 10% * 34.150 = 3.415 lei

Comision vamal = 0.5% * 34.150 = 171 lei )

64

227. Un antrepozit fiscal livrează spre consum 80.000 de pachete de ţigarete a 20 ţigarete/pachet, preţ

extern = 0,8 euro/pachet, iar preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat = 7 lei/pachet. Acciza

pentru ţigarete este de 48,50 euro /1.000 ţigarete + 22%, l euro = 4,2688 lei. Acciza minimă pentru

ţigarete = 287,46 lei /1.000 ţigarete.

Determinaţi acciza care trebuie virată la bugetul de stat.

Total acciza = acciza specifică + acciza ad valorem = (48,50 * 4,2688 * 80 000 * 20 / l 000) + 22%

* 7 * 80 000 = 331.258,88 + 123.200 = 454.458,88 lei

228. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul Codului fiscal?

Produsele accizabile sunt cele asupra cărora se aplică accizele armonizate, respectiv:

a) alcool şi băuturi alcoolice;

b) tutun prelucrat;

c) produse energetice şi electricitate

229. Ce este un antrepozit fiscal în domeniul accizelor?

Antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite

sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale

230. Când se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile este considerată

ca având loc în regim suspensiv?

Se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile are loc în regim suspensiv

numai dacă este acoperită de un document administrativ electronic.

231. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor

datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?

Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general

consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, , în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al

contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la

sursă, în condiţiile legii. ”

Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal

cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal.

( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală art. 33, alin 1)

232. în ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, si anume cel în raza

căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea

impozitelor si taxelor datorate de respectivul contribuabil?

Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora,

competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al

ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală

233. Societatea X SRL a depus la data de 25 aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată

aferentă trimestrului 12010, solicitând totodată si rambursarea sumei negative înscrise în decontul

respectiv, de 10.000 lei.

Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală, pe parcursul

căreia decide şi verificarea impozitului pe venitul din salariu.

Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2010 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe

suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul

fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe

65

salariu în data de 20 iunie 2010.

Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa

suplimentară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de

0,1% pe zi.

Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat

următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. „

Pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către

unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent; „

Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2010

Majorări de întârziere = 5.000 x 147 zile x 0,1% = 735 lei

234. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?

În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege:

a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv,

în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită

profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 31, alin 1 lit. a şi b

235. Dl A, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul l, are un cabinet individual pentru acordarea

de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în patru zile din săptămână. Dl A mai

deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeţul Ilfov, la acesta din urmă având

program doar o zi pe săptămână.

Care este domiciliul fiscal în cazul dlui A? Explicaţi.

Bucuresti, Sectorul 3. În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor

prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele

fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul

activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 lit. b

236. Societatea X SRL calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei.

Societatea virează la termenul legal - 25 aprilie 2009 - impozitul datorat. De asemenea, la termenul

din 25 aprilie 2009, societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să

înscrie în această declaraţie impozitul pe profit calculat, în cuantum de 20.000 lei.

Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profit asupra obligaţiei de declarare a acestuia?

Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei

fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 81, alin 3

237. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului

fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea

declaraţiei de menţiuni.

In ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?

In termen de 30 de zile de la data producerii modificării

238. Societatea X SRL datorează impozit pe profit astfel:

a) Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraţiei fiscale:

trimestrul 12009: l .000 lei, scadente la 25 aprilie 2009;

trimestrul II 2009: l .500 lei, scadente la 25 iulie 2009;

66

trimestrul III 2009: 2.000 lei, scadente la 25 octombrie 2009;

trimestrul IV 2009: 2.000 lei, scadente la 25 ianuarie 2009.

b) Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de plată conform deciziei de impunere

comunicate în data de 20 ianuarie 2010:

diferenţă trimestrul 12009: 400 lei;

accesoriu aferent diferenţei de 400 lei, calculat până la 15 ianuarie 2010 (data finalizării

controlului): 100 lei;

diferenţă trimestrul III 2009: 500 lei;

accesoriu aferent diferenţei de 500 lei, calculat până la 15 ianuarie 2010 (data finalizării

controlului): 60 lei;

total: - principal: 900;

- accesorii: 160.

c) Creanţe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţă a impozitului pe profit:

comunicată la data de 10 iulie 2009: 200 lei;

comunicată la data de 10 ianuarie 2010: 300 lei.

Societatea efectuează pentru obligaţiile la bugetul de stat o plată de 7.100 lei la data de 10 martie

2010.

Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală prin aplicarea

regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedură fiscală, contribuabilul

neavând alte obligaţii de plată la bugetul de stat decât impozitul pe profit.

Data (vechimea

obligaţiei)

Suma datorată Suma acoperită

prin plata din 10

martie 2010

Rămas de plată

la 10 martie

2010

25 Aprilie 2009 principal: 1.000 1.000 0

10 iulie 2009 accesoriu 200 200 0

25 iulie 2009 principal 1.500 1.500 0

25 octombrie

2009

principal 2000 700 1400

10 ianuarie 2010 accesoriu 300 0 300

20 ianuarie 2010 principal 900 0 900

accesorii 160 0 160

25 ianuarie 2010 principal 2.000 0 1.700

TOTAL 5.960 3.500 4.460

239. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de

stingere a datoriilor?

Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:

a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;

b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele

competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;

c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de

obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.


240. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui

contribuabil în cazul în care

67

pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?

Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează

de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.

În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru

luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii

informaţiilor solicitate.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 70, alin 1 şi 2

241. Societatea X SRL a stabilit şi a declarat la data de 25 ianuarie 2010 un impozit pe venitul din

salarii aferent lunii decembrie 2009 în sumă de 12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat

greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercită

dreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de 25 aprilie 2010 declaraţia rectificaţi vă, dată la

care efectuează şi plata sumei de 10.000 lei în contul impozitului astfel datorat.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă

a impozitului pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2009, ştiut fiind că legea prevede un nivel al

majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25 Aprilie 2010

Suma la care se datorează majorările: 10.000

Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 lei

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2

242. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din

documentele de plată a impozitelor şi taxelor?

Un an de la data plăţii (Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art.

114, alin)

243. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul

comunicării lui prin publicitate?

15 zile de la data afişării anunţului. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin

3)

244. Camera profesională C, persoană juridică de utilitate publică, are organizate în structura sa

desmembrăminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale". O parte din aceste

desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de cinci salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută

de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de

consecinţă, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă

declarate la organul fiscal, fără a primi cod de identificare propriu.

In ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare

care au mai puţin de cinci salariaţi?

Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod procedură fiscală)

prin depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa teritorială pentru

administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială se află situate.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 34 şi art. 74 şi OMFP

1329/2004

245. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi eventual să modifice prin

decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului 1 2004? Explicaţi.

Rãspuns: 31 decembrie 2009

Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie

2005, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2009.

68

Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale

Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului

în care legea dispune altfel.

Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la

data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu

dispune altfel.

Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în

momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 23, art. 91 şi art. 98

246. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie

2007 si se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul

asupra constatărilor inspecţiei incluse în Raportul de inspecţie fiscală. In cursul discuţiilor,

reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de

50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul 1 2002, declarat de societate la data de 25

aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia

se împlineşte „ în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru

perioada respectivă".

Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei?

Explicaţi.

DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a

stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.

Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la

data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91

247. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100, în care declară un impozit pe

profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă

pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.

La data de 30 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor

două obligaţii reciproce.

Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că

soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie

emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este

de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.

Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului

fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării

celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de

întârziere de 0,1% pe zi.

Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26–30 Aprilie

2010

Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 Aprilie – 24

Iunie 2010

Majorări de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,1% + 10.000 x 60 zile x 0,1% = 100 + 600 = 700 lei

248. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100 în care declară un impozit pe

profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă

pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.

La data de 25 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor

69

două obligaţii reciproce.

Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că

soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie

emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este

de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.

Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului

fiscal, le acceptă.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării

celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de

întârziere de 0,1% pe zi.

Nu se vor calcula majorări de întârziere.

Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b, „a) pentru compensările la cerere,

data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;”

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 şi art.

122, alin 1, lit. b

249. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal.

La ce se referă informaţia conţinută în vectorul fiscal al unui contribuabil?

Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 78, alin 1 lit. b

250. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea

adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea

mai depune şi Declaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu

îl achită.

Poate organul fiscal să efectueze, din oficiu, compensarea celor două creanţe reciproce?

NU.Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe

reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de

rambursare.


251. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de

procedură fiscală?

45 de zile de la înregistrare. (Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

(r3) art. 70, alin 1)

252. Societatea X SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit

executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi

asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează societăţii X. Societatea se confruntă cu dificultăţi

financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, ea este în imposibilitate de a achita

salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură

fiscală care specifică următoarele:

„ (12) în măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin.

(11), sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei si în valută

sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data si ora primirii adresei de

înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor

de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plăţi din conturile

acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu

excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale."

70

Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul

poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.

Nu. Tertul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar si numai pentru plata drepturilor

salariale ci poate onora numai documentele de plata emise de debitor în vederea platii drpeturilor

salariale.

Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 149, alin 12

253. Este permis, conform Codului de procedură fiscală, ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de

altă persoană decât debitorul?

Rãspuns: DA

Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi

alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere.

Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.

Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in

numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in

drepturile creditorului.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin 2 şi Cod Civil,

Art. 1093

254. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de

prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?

Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului

în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii

fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.


255. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?

Conform codului de procedura fiscala primul act de executare silita in cazul creantelor fiscale este

somatia. Ea este insotita de un exemplar al titlului executoriu Art. 145 (1)


256. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al

organului fiscal?

Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:

a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din

comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării

executării silite sau în alt mod;

b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act

de executare;

c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le

contestă.

Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra

bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 173, alin. 1 şi 2

257. Din momentul indisponibilizării sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din

încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de

plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile debitorilor, până la achitarea integrală a

obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi.

Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziţii?

71

Rãspuns: sumele necesare plăţii drepturilor salariale.


258. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi

anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:

15 martie: 1.000 lei;

15 iunie: 1.000 lei;

15 septembrie: 1.000 lei;

15 decembrie: 1.000 lei.

Contribuabilul nu plăteşte ratele.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite

decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din

urmă debit în data de 27 octombrie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că

legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Majorări calculate în anul 2009:

Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei




Majorări calculate în anul 2008: 4.000 x 300 x 0,1% = 1.200 lei








Contribuabilul nu plăteşte ratele.


decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită debitul în data

de 27 octombrie 2010.








Majorări calculate în anul 2008: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei








Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.

72


decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 3.000 lei.





Majorări calculate în anul 2010: 0 lei










decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27

octombrie 2010, respectiv în termenul celor 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere

anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile

anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.












Contribuabilul plăteşte doar primele două rate.


decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în

data de 27 octombrie 2010.












73





decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31

decembrie 2010, depăşind astfel cu 100 de zile cele 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere

anuală stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile

anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.





Majorări calculate în anul 2010: 1.000 x 365 x 0,1% + 1.000 x 100 x 0,1% = 365 + 100 = 465 lei










decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de O lei şi un drept la restituire de 2.000 lei.





Majorări calculate în anul 2010: 0 lei.


265. Societatea X SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume

suplimentare de plată într-un cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord si contestă la organul

fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează si instanţei competente de

contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost

stabilite diferenţele de plată.

Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de

suspendare a executării deciziei?

Cauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei


266. In ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?

În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate

suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în

cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.


267. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva

74

unui act administrativ fiscal?

a) datele de identificare a contestatorului;

b) obiectul contestaţiei;

c) motivele de fapt şi de drept;

d) dovezile pe care se întemeiază;

e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor

juridice.

Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 206, alin. 1

268. Societatea X, persoană juridică nerezidentă, trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o

persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima porţiune, care constituie potrivit

Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe, astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin

judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Y. Cea de-a doua porţiune, care constituie un sediu

permanent distinct potrivit Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.

Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea X

în România? Explicaţi.

Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul A

Pentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul D

În cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai

multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat

fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza

teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială

începe activitatea acelui sediu permanent.


269. Societatea X SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate, în acest scop,

ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite

mobiliare, sechestrând prin proces-verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii,

între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul

unic.

Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.

NU. Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului

nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.


270. Societatea X SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii

suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului 1 2009 în cuantum de 10.000

lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată

societăţii în data de 10 iunie 2009. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de

procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5 iulie 2009.



Majorarile se platesc din ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit

diferenta si pina la data stingerii acesteia inclusiv- art 120 CPF

termen de plata: 25.04.2010; data plata: 05.07.2010

Majorări 71 zile intirziere (5 zile aprilie+31 zile mai+30 zile iunie+5 zile iulie), deci 10.000 ron*0.1%

zi*71 zile= 710 lei


271. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii

75

suplimentare de plată. Societatea formulează si depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a

obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază

că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia

reformulată.

Mai are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?

DA. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul

termenului

general de depunere a acesteia. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 208, alin. 2)

272. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei.

Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?

Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;

Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ

fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii.


273. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru

sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în

termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaşi act

normativ.

Care este nivelul acestei dobânzi?

Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de

întârziere


274. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în

scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere?

În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin. 3, lit.

275. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire, care însă a fost înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu". Ca

urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate.

în ce constă comunicarea prin publicitate?

Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul

administrativ fiscal pe numele contribuabilului.


276. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?

Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric

personal

277. Este obligatorie declararea în România a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil

cu domiciliul fiscal în România? Şi, dacă da, în ce termen?

Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile de la infiintarea de filiale si sedii secundare- art

74.CPF

278. Conform prevederilor legale, nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să

procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului

76

general consolidat.

Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor,

contribuţiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidate în această situaţie?

Organul fiscal are dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor,

contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate după împlinirea unui termen de

de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a

declaraţiei fiscale.

Legislaţie: O.U.G. nr. 92/2003, Codul de Procedură Fiscală (r3) cu modificările şi completările

ulterioare, art. 83 alin. 4

279. In ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare

silită să nu continue?

In termen de 15 zile.. - art 145 CPF

280. Impotriva societăţii ALFA SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit

pe profit aferent anului 2009 în sumă de 2.123.000 lei.

Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaţie împotriva deciziei de

impunere?

Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală.

Legislaţie: O.U.G. nr. 92/2003, Codul de Procedură Fiscală (r3) cu modificările şi completările

ulterioare, art. 209 alin. l

Date post:	17-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

pag 510 - 570 fiscalitate le gasiti pe · Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 lei...

Documents