Pag. 3 -7 cu apariþie simultanã on-line pe cã intervenþia omului are un rol hotãrâtor în...

��

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Pag. 3 - Tehnologia tiparului Prelucrarea originalelor dereprodus pe cale electronicã.

Pag. 10 - Serigrafia Cerneluri

Pag. 17 - Fraude de tip nigeriance vin dinspre Vest

Tehnologia tiparului(continuare din numãrul precedent)

Prelucrarea originalelor dereprodus pe cale electronicã

Scannerul este un aparat deexplorare ºi înregistrare pentruimagini ºi texte ºi serveºte la pre-lucrarea mai departe în diferiteprograme ºi aplicaþii.

Scannerul realizeazã analizaimaginii cu ajutorul captatoruluiCCD (Charge Cupled Device), ele-ment esenþial de care depindecalitatea digitalã a imaginii.

Un avantaj al acestui echi-pament este simplitatea de folosire,pentru cã reglajele se fac din ce înce mai automatizat. Cu programespeciale de prelucrare a imaginii,nu mai este nevoie sã fii un speci-alist fotoreproducãtor pentru a daimagini de bunã calitate cromaticã ºiselecþii de culoare.

În practicã se folosesc scannereplane ºi scannere rotative. Vomprezenta pentru început scannereleplane.

Deci, scannerul este un dispo-zitiv dotat cu un geam plan pe caresunt plasate originalele care trebuiedigitizate. Digitizarea este liniarã.

Originalul este plasat pe geamulscannerului, apoi acesta este baleiat(explorat) liniar de o sursã luminoasãcare remite imaginea prin oglinziprintr-un obiectiv identic obiecti-vului aparatului de fotografiat.Reflexia este apoi transmisã cãtrecaptatorul CCD, care permite con-versia analogic-digitalã. Între capta-torul CCD ºi sticla pe care se puneoriginalul se gãseºte blocul optic alscannerului. Rolul acestuia esteesenþial: el va regla mãrimeafasciculului de luminã cu ajutorulunui set de lentile, pentru caimaginea originalului de scanat sã fietransmisã, la mãrimea potrivitã, pecaptatorul CCD.

În cazul unui original A4, bloculoptic va trebui sã reducã o imaginecu lãþimea de 21 cm la una cu lãþimeade 2-3 cm (de fapt la lãþimea bareteiCCD). Blocul optic al scanneruluijoacã un rol destul de asemãnãtor cucel al unui obiectiv fotografic, desprecare s-a vorbit, care reduce imagineasubiectului fotografic la mãrimeadoritã.

Existã o relaþie foarte strânsãîntre lãþimea zonei de scanare ºirezoluþia care se poate obþine pescannerul respectiv. Bareta CCD,

��

4Publicatie lunara gratuitã tiparitã in 5.000 exemplarePublicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

situatã în interiorul aparatului,dispune de un numãr fix de elemente(6.000, 8.000 sau 10.200 elemente)în funcþie de model. Dacã scannerulcapteazã o zonã mare a originalelor(A4 sau A3) rezoluþia maximã estemai scãzutã decât pentru o zonã maimicã (ex. 4 x 5 cm) unde, pe unitateade lãþime, se concentreazã un numãrmare de elemente CCD.

Unele modele de scannere suntdotate cu un obiectiv cu focalizarefixã. Un astfel de obiectiv baleiazão zonã de lãþime invariabilã.Rezoluþia rãmâne fixã pentru toatedimensiunile originalelor.

Alte modele de scannere suntechipate cu mai multe lentile inter-ºanjabile, cu focalizare diferitã.Astfel, printr-o singurã schimbare delentilã (asiguratã de sistemul mecanical scannerului) se va putea digitiza ozonã mai mare, la o rezoluþiestandard, sau se va digitiza la orezoluþie mai mare, dar pe o lãþimemai micã.

Existã ºi o altã grupã descannere, echipatã cu obiectivezoom, capabile sã varieze continuucompromisul lãþime/rezoluþie. Cuacest tip de scanner nu mai estenecesarã limitarea la anumiterezoluþii.

Sunt douã tipuri de aparate:- cele care necesitã trei treceri

(pentru R, G, B - roºu, verde ºialbastru) pentru o primire de imagine;

- cele care realizeazã digitizareaprintr-o singurã trecere.

Primele sunt mai rapide ºi suntutilizate pentru operaþii specifice,mai ales pentru lucrãri de foarteînaltã calitate sau eliminarearasterului de pe original.

Sistemele cu o singurã treceresunt echipate cu trei CCD, carepermit scanarea simultanã a celor treiculori.

O datã digitizatã, imaginea este accesibilã direct pe un cal-culator. Imaginea transmisã pecalculator va fi tratatã cu ajutorulunui program „de achiziþie”. Acestprogram, integrat în general subforma unei extensii pe Photoshop, vapermite operatorului sã vizualizeze ºiimplicit sã controleze calitateascanãrii ºi sã efectueze corecþii(retuºuri) pentru obþinerea uneilucrãri de bunã calitate.

Astfel, se permite efectuareaselecþiilor de culoare pentru poli-cromii, în scopul obþinerii filmelorsau plãcilor. Pentru a mãri produc-tivitatea acestei etape, au fostlansate aplicaþii privind corecþiiautomate de culoare.

Aceste programe realizeazã, fãrãintervenþia omului, sarcinile decorecþie cromaticã ºi de selecþiepentru policrome. În tehnologiaclasicã, aceste operaþii necesitã ovastã experienþã ºi serioasecunoºtinþe profesionale.

��

5publicatã simultan ºi on-line pe www.afaceri-poligrafice.rocu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Când au fost lansate primelescannere plane, tehnologia CCD nuera destul de performantã. Baretele nudispuneau decât de un CCD, ceea cefãcea ca scannerul sã „citeascã” celetrei culori (R, G ºi B) una dupã alta.

Astãzi scannerele pentru marelepublic ºi semi-profesionale dispun debarete tri-CCD capabile sã analizezeîn acelaºi timp toate cele treiculori. Digitizarea este astfel multmai rapidã. Totuºi sistemele denu-mite „în trei treceri” fac parte dingrupul celor mai performanteutilaje (zona superioarã a gamei).Faptul cã se poate scana fiecaredintre culori, independent una dealta, permite obþinerea uneirezoluþii mult mai bune.

De fapt, un scanner nu valoreazãnimic fãrã o aplicaþie care sã-ipermitã producerea unei imaginiperfect echilibrate.

Controlarea expunerii sau adensitãþii, eliminarea rasterului,corecþia, digitizarea, mascarea sauchiar separarea revin astãzi în sarcinaprogramelor de intrare a datelor.

Aceste date înlocuiesc operaþiilerealizate artistic altãdatã de foto-reproducãtori ºi retuºori. Preciziaochiului, experienþa ºi cunoºtinþeleacumulate, în timp, de muncitori suntînlocuite de sistemele informatice deînaltã performanþã.

Printre numeroasele programedezvoltate de fiecare constructor ºidisponibile, Photoshop este sistemulcel mai rãspândit. De la lansarea sa,acest program a fost deschis adaptãriicerinþelor profesionale.

Captatorii CCD pentru scan-nerele plane sunt montaþi pe baretã ºiei transformã intensitatea luminoasãîn impulsuri electronice.

În aparatele de fotoreproducerenumerice, tehnologia de referinþã ascannerului plan este CCD (ChargeCupled Device). Dupã caz, CCD sunt matriciali (originalul este fix) sau liniari (lampa se deplaseazãprogresiv pe original). Rolul acesteitehnologii este fundamental, doarececaptatorii sunt cei care analizeazãintensitatea luminoasã a originaluluipentru a o transforma în semnalelectric.

Capacitatea de a identificadiferitele tonuri în zonele dedensitate mai mare (3,2-3,4 µD) estecea care dã calitatea unui scannerpentru originale transparente. Se ºtiecã prin mãrire se poate extindedensitatea maximã a unui captator. Oastfel de ameliorare a raportuluisemnal/bruit, dã capacitatea CCD dea distinge clar tonurile în zoneleîntunecate.

Principiul este aplicat la tele-scoapele de observaþii spaþiale.

��


În timp ce sursa luminoasãbaleiazã imaginea, lumina reflectatãeste condusã pânã la baretã prinreflexie la oglinzi. Componenteleimaginii (culoarea ºi intensitatea) vor„impresiona” proporþinal captatorii,creând astfel o descãrcare electricãvariabilã. Valoarea analogicã încãr-catã este apoi transmisã la unconvertizor care transformã infor-maþiile sub formã de date digitale. Odatã liber de aceste informaþii,captatorul este gata pentru descãr-carea urmãtoare.

Captatorii integraþi pe o baretãpot ajunge la un numãr de 18.000faþã de 1.200-1.700 câþi erau în urmãcu câþiva ani. Aceastã multiplicare aelementelor accelereazã preciziadensitometricã a scannerelor. Deci,capacitatea de recunoaºtere ºi digi-tizare, atât a zonelor întunecate cât ºia celor luminoase, se face cu multmai multã precizie.

Ca trepte de densitate, rezoluþiadepinde în egalã mãsurã de CCD,deoarece densitatea punctelor estecea care o determinã. Cu cât sunt maimulte puncte, cu atât este mai bunãcalitatea imaginii. În practicã, sefolosesc modele cu rezoluþii caredepãºesc 8.000 pixeli/inch.

Prelucrarea imaginii. Pentru obþinerea imaginilor alb-

negru, în niveluri de gri sau culori,utilizând 16 milioane de nuanþe,

numãrul de biþi pe pixel este foarteimportant. În tehnologia digitalã, oimagine este compusã din coloane ºiºiruri de puncte. Cu cât sunt maimulþi pixeli, cu atât vor fi mai binenuanþate imaginile. Mai sunt înproducþie scannere care utilizeazã orezoluþie de calibrare de 8 biþi pe unpunct, iar utilajele mai performantecare oferã 32 sau 36 biþi permitperformanþa unei calitãþi mai fine anuanþei.

Desigur, o imagine în alb-negruva putea fi realizatã de un singur bitpe pixel. În acest caz, utilizatorul vafi departe de calitatea profesionalã.

Majoritatea scannerelor utilizatecurent în tipografie au o codificareminimã de 16 biþi pe culoare.

Cu toate progresele din ultimiiani ale tehnologiilor de scanare(selecþie de culoare), trebuie sãrecunoaºtem cã o maºinã este „unnimic” fãrã prezenþa, atât intelectualãcât ºi fizicã, a omului, dar ºi unuitehnician, fãrã cunoºtinþe de poli-grafie, îi va fi dificil sã obþinã scanãribune. Pentru unii dintre noi,scannerele sunt utilaje simple,„apãsare pe buton”, însã pentru alþii,ele sunt un mijloc de a obþine cât maimult ºi de calitate superioarã.

În practicã, doi operatori,dispunând de acelaºi utilaj ºi în faþaaceleiaºi imagini, obþin douã lucrãri(selecþii) diferite. Aceasta dovedeºte

��

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

cã intervenþia omului are un rolhotãrâtor în aceastã activitate.Deci competenþa operatorului esteindispensabilã.

De fapt, îndemânarea tradiþio-nalã a fotoreproducãtorilor, apoi aretuºorilor (cu simþul lor artistic) estenecesarã pentru a nu cãdea într-ocapcanã care ar duce la scãdereacalitãþii.

Este recunoscut faptul cã înprocesele de poligrafie competenþamerge de la digitizarea pânã latipãrirea/finisarea lucrãrii. Cunoaº-terea proprietãþilor maºinilor deexpunere, ale maºinilor de tipar, alehârtiei ºi chiar ale cernelurilor vapermite prevederea obþinerii unuitipar de calitate.

Pentru a obþine calitate, o prio-ritate pentru operatorul ce executãscanarea trebuie sã fie cunoaºtereaatât a colorimetriei cât ºi a întreguluiproces de realizare a tiparului.

Oricare ar fi programul utilizat,ar fi greºit sã creezi numai nuanþelecare apar pe ecran sau pe ieºirea decontrol. Oricare ar fi scannerulutilizat, o imagine digitizatã de unamator va fi repede recunoscutã,dintr-o singurã privire.

Nu se pune la îndoialã compe-tenþa, dar în general operatorul esteformat pentru alt gen de activitate ºi nu are totdeauna timp pentruperfecþionarea lucrãrilor. În general,

cei ce decid integrarea digitizãrii lapregãtirea formelor de ilustraþierealizeazã pânã la urmã un veritabilatelier de fotoreproducere.

În cazul în care o tipografiedecide sã-ºi realizeze singurã poli-cromiile, primele lucrãri luate încalcul se vor referi la cunoaºtereanoþiunilor elementare de foto-reproducere. Cunoaºterea culorilor,obþinerea acestora, modul de lucru,obþinerea unei luminozitãþi (strã-luciri) mai bune nu trebuie sã þinãîn mod exclusiv de domeniul intu-iþiei (de „feeling”), ci ºi de cel alcunoaºterii.

Cele mai multe probleme care seîntâlnesc frecvent în reproducereaoriginalelor realizate þin de incompa-tibilitatea între diferite moduri deprelucrare. Se ºtie cã pentru a obþinefilme, sistemul RGB (roºu, verde,albastru) este nefolosit. Pentru tipã-rirea unei reproduceri este necesarãsuprapunerea a patru culori C, M, Y,K (cyan, magenta, yellow ºi black).

Fotoreproducerea unui originalconstã deseori în utilizarea de opt ºi chiar mai multe tonuri Pantone.ªi aceasta, nu numai când se executã tipãrituri de lux (reproduceriartistice, ambalaje etc.) care necesitãutilizarea de tonuri deosebite, dar ºi pentru multe alte originalepolicrome.

Un avantaj al lucrãrilor care auimagini digitizate este cã se pot

��


saturation = saturaþie, brightness =strãlucire), HSL (hue, saturation,lightness) etc. Trecerea de la unsistem la altul se face printr-o opþiunedin meniul programului de editare aimaginii.

Mai utilizate în prezent suntprogramele: PhotoStyler 2.0 al firmeiAldus, Picture Publisher 4.0 (Micro-grafix) ºi Photoshop 2.5 (AdobeCo.), opþiunile de lucru fiind asemã-nãtoare. În continuare ne vom referila Photoshop 2.5. Aceste programesunt specializate pentru imagine ºifac parte din grupul de programededicate DTP (Desk Top Publishing)care includ editoare de graficã(CorelDRAW, Adobe Illustrator etc.)sau paginare complexã (Page Maker,QuarkXPress etc).

Pentru a putea reda cât maicorect culorile ce urmeazã a fiprocesate, monitorul trebuie sã poatãafiºa imagini cu un conþinut deinformaþie cât mai mare.

Reprezentarea de 24 de biþi (8 biþi pe culoare - în sistemul RGB,deci 256 nuanþe), adicã imagini cu16,7 milioane culori este suficientãpentru redarea celor mai complexeimagini.

Monitorul ce poate reda acestnumãr de culori, are nevoie de oplacã graficã ºi o memorie RAMvideo de minim 1 MB.

prezenta lucrãri finalizate înainte detipãrire.

În acest caz, un mic scannercolor, dotat cu un program bun, poateajunge sã producã fotografii decalitate într-un interval de timp scurt.

În producþie, imaginea scanatã,prelucratã, retuºatã etc. este trans-misã prin intermediul calculatoruluiunei maºini de expus pe film.

Prelucrarea imaginilor color prin intermediul calculatoruluideterminã crearea unui sistem format din: dispozitivul de intrare(scannerul), dispozitivul de prelucrareºi afiºare a imaginii (calculatorul +monitorul color) ºi dispozitivul deieºire (imprimanta laser sau maºinade expunere pe film).

Fiecare din aceste elemente areun sistem propriu de reprezentare aculorii, determinat de procesul aditivsau substractiv de sintezã a acesteia.

Pentru scanner ºi monitorulcalculatorului culoarea este repre-zentatã în sistemul RGB (roºu, verde,albastru) - sinteza aditivã - iar peimprimanta laser sau maºina deexpunere pe film în sistemul CMYK(cyan, magenta, galben, negru),sistem impus de procesul substractivde obþinere a culorii la imprimare -sintezã pentru reflexia luminii.

În afara celor douã spaþii dereprezentare a culorii prezentate maisus mai existã: HSB (hue = culoare,

��


Calibrarea monitorului constãîn reglarea punctelor de alb ºi denegru ca referinþe, precum ºi scala degri a monitorului.

Pentru a asigura o persistenþã areglajului este necesar ca acesta sãse facã dupã cel puþin o jumãtate deorã de la punerea în funcþiune acalculatorului.

Se va urmãri ca nivelul deiluminare a încãperii sã fie astfelstabilit încât acesta sã poatã fimenþinut constant cât mai mult timp.

Apoi se regleazã strãlucirea ºicontrastul monitorului. Stabilitateailuminãrii externe a monitoruluipoate afecta foarte mult calitateacalibrãrii. Modificãrile interveniteulterior calibrãrii vor implicareluarea reglajului.

Scala de gri serveºte la reglareamonitorului, evitând influenþareasubiectivã a percepþiei de culoare aoperatorului în timpul reglajului.Scala de gri constã într-un numãr de10 trepte de gri între alb ºi negru.Se va urmãri redarea distinctã atuturor treptelor ºi eliminarea nuan-þelor de culoare prin balansarea celortrei culori primare RGB (roºu, verde,albastru).

Programul de selecþie a culoriitrebuie sã þinã cont de gradul de alb al hârtiei ce va fi folositã laimprimare. În acest scop se va folosi

un eºantion din aceastã hârtiepentru reglajul punctului de alb princompararea acesteia cu cea generatãdin mediul de calibrare.

Prin reglajul punctului de negruse cautã eliminarea oricãrei nuanþede culoare din tonurile umbrite alescalei de reglaj.

Informaþiile legate de aceastãcalibrare sunt folosite de program laconversia imaginilor din formatRGB la format CMYK. În formatRGB calibrarea nu va afecta afiºareape monitor a imaginii respective.

În cadrul procesului de con-versie de la formatul RGB laCMYK, se realizeazã, cu ajutorulunor tabele de conversie, o adaptarela condiþiile de imprimabilitateimplicate în procesul de separaþie de culoare CMYK astfel încât, la afiºarea pe monitor a imaginii,unele nuanþe de culoare pot diferi uºor faþã de reprezentarea RGB a aceleiaºi imagini. Prin revenirea lareprezentarea RGB, aproximãrileefectuate la prima conversie vorrãmâne efectuate, aºa încât serecomandã pãstrarea fiºierului deimagine ºi în formatul RGB iniþial,conversiile ulterioare la formatulCMYK bazându-se pe acest fiºier.

Informaþiile legate de tipulcernelii ºi al hârtiei ce vor fi folositela imprimare se vor specifica înmeniul de calibrare prin opþiunea

��


raster de 50%, de exemplu, poate sãarate ca unul de 55% la mãsurarea cudensitometrul. Aceasta poate fiurmarea unei decalibrãri a maºinii deexpunere pe film care poate produceo mãrire sau o micºorare a densitãþiifilmului în timpul expunerii. Mãrireapunctului de raster se poate produceºi datoritã gradului de absorbþie acernelii al unui anumit sortiment dehârtie.

Prin aprecierea corectã a facto-rilor de mai sus se poate determinaalegerea corectã a procentajului demãrire a punctului de raster încã dinfaza de editare a imaginii.

Serigrafia(continuare din numãrul precedent)

CerneluriInvestiþia iniþialã în echipamen-

tele speciale pe care folosirea acestorcerneluri le reclamã se amortizeazãprin productivitate ºi calitatea impri-mãrilor. Deºi preþurile cernelurilorUV sunt mai mari, costurile finale aleimprimãrii sunt mai mici datoritãproductivitãþii mai bune ºi obþinereaunor imprimãri mai durabile, cu luciuconsistent ºi rezistenþã mai mare laacþiunea factorilor de mediu sau aagenþilor chimici.

Un alt avantaj se referã la spaþiulnecesar echipamentelor ºi care, înacest caz, este cu mult mai mic,nefiind necesare rastele sau cuptoarede uscare ºi nici echipamente

Printing Ink Setup. De exemplu,pentru cerneluri importate din Europasau fabricate în þarã se poate alegeopþiunea Eurostandard, iar în funcþiede hârtie Coated sau Uncoated dacãhârtia este cretatã sau nu.

Prin stabilirea tipului hârtiei ºicernelii ce vor fi utilizate laimprimare programul va echilibraselecþiile de culoare ce se vor obþineîn final în aºa fel încât ceea ce amvrut sã fie, de exemplu cyan, sã arateca atare pe hârtie.

De corectitudinea stabiliriitipului cernelii folosite precum ºi degradul de absorbþie al hârtiei vadepinde în final calitatea imprimãrii.

În cazul în care cerneala ºihârtia ce vor fi folosite în modconcret la imprimare nu se regãsescîn lista furnizatã de program, se potadãuga în listã aceºti parametri, prinalegerea din aceastã listã a opþiuniiCustom, pe baza unor teste proprii.

În funcþie de cerneala folositãse va stabili ºi procentul de mãrire apunctului de raster în cadrulprocesului de imprimare. Acestparametru este folosit sub numelede dot gain, cu valori uzuale între18-20%.

Mãrirea sau micºorarea pun-ctului de raster reprezintã schimbãriale dimensiunii punctului de rasterspecifice procesului de tipãrire. Un

��


speciale de ventilare. În acelaºi timp,consumul de energie electricã spe-cific este cu mult mai redus prineliminarea dulapurilor uscãtoare, arastelelor ventilate cu aer cald sau acuptorului tunel.

Cernelurile UV constau dintr-unlichid prepolimeric, monomeri, colo-ranþi ºi iniþiatori sensibili UV; subacþiunea razelor UV se produce poli-merizarea, cerneala întãrindu-se.

Curãþarea sitelor se face cusolvenþi organici care dau emisiivolatile cu toxicitate relativ scãzutã.

Cernelurile pentru imprimareaserigraficã sunt suspensii care au încompoziþie un liant (lichid polimericcu vâscozitate mare) ºi un colorantsau pigment (solid) care dã coloritulºi puterea de acoperire.

Liantul este specific fiecãrui tipde cernealã ºi este un polimer. Eltrebuie sã aibã o bunã aderenþã lasuprafaþa pe care se tipãreºte, sã seusuce repede, sã permitã stocareacernelurilor pentru un timp îndelun-gat fãrã degradãri, sã nu reacþionezechimic cu pigmenþii sau cu substratulpe care se imprimã, sã nu aibã oculoare închisã.

Pigmenþii folosiþi la fabricareacernelurilor sunt substanþe chimiceanorganice sau organice granulate înparticule de foarte mici dimensiuni ºisunt insolubili în liant ºi dispersaþiuniform în acesta.

Pigmenþii anorganici de sintezãsunt oxizi sau sãruri ale metalelor(zinc, titan, plumb, fier etc.) ºi secaracterizeazã prin culori vii, marerezistenþã la luminã, o foarte bunãputere de acoperire ºi, în cele maimulte cazuri, au o bunã rezistenþã labaze, acizi, uleiuri ºi cãldurã.

Dintre pigmenþii anorganicisintetici amintim: albul de zinc(ZnO), albul de titan (TiO2) care arecea mai bunã putere de acoperiredintre toþi pigmenþii albi, galbenulde crom este un cromat neutru deplumb (PbCrO4) sau cromat bazic deplumb (PbCrO4(OH)2) având nuanþede la galben-verzui pânã laportocaliu, albastrul de fier (cuvariantele: albastru de Paris, deMilori, de Berlin, de Prusia), verdede crom (sau verde de mãtase sauverde Milori), negrul de fum,metalici (aliaje de cupru ºi zinc, zincºi staniu, aluminiu).

Pigmenþii organici de sintezãse folosesc pe scarã foarte largã la fabricarea cernelurilor datoritãpaletei largi de culori, rezistenþei laluminã, bunei puteri de acoperire,rezistenþei la acizi ºi alcali ºi a unuipreþ de cost scãzut.

În afara celor douã componente,în compoziþia cernelurilor mai intrãsolvenþi ºi o serie de alte substanþecare ajutã la obþinerea luciului,uscãrii rapide ºi la pãstrarea stabi-litãþii chimice.

��


Viteza de uscare, puterea deacoperire ºi capacitatea de umectarea suprafeþelor cu care intrã în contactdepind ºi de tipul ºi concentraþia depigmenþi conþinuþi de cernealã.

Astfel, douã cerneluri care auaceeaºi compoziþie, dar conþin pig-menþi diferiþi se comportã diferit înprocesul de imprimare.

Atunci când cerneala este adusãîn contact cu substratul, liantul ºi oparte din pigment penetreazã înmicroporii acestuia, iar atunci cândacesta are suprafaþa lucioasã ºimicroporii sunt mult mai mici, oparte a liantului pãtrunde în aceºtia,pigmenþii rãmânând la suprafaþã(fenomenul se numeºte filare).

La cele mai multe cerneluriuscarea se produce prin polimeri-zarea liantului ºi evaporarea sol-venþilor. În acest scop, produseleimprimate se supun unui ciclu termicîn cuptoare tunel sau dulapuri deuscare. Acestea spalã produsele cuaer încãlzit la temperatura prescrisãde fabricantul cernelurilor (uzual30-55 �C).

Este ideal ca desprindereacantitãþii de cernealã care a penetratprin suprafaþele imprimatoare alemãºtii sã se facã uniform. În acest fel,cantitatea de cernealã care a ajuns pesubstrat va crea un strat de grosimeconstantã pe acesta.

Constanþa desprinderii estedependentã de constanþa propri-etãþilor reologice ale cernelurilor.

În realitate, desprinderea se faceparþial, numai o parte din cantitateade cernealã care a trecut prin sitãajunge pe suprafaþa substratului.Aceasta se datoreazã forþelor deadeziune care apar între cernealã,suprafaþa inferioarã a mãºtii ºisubstrat. Din acest motiv, cerneala seva alege astfel încât forþele deadeziune dintre cernealã ºi substrat sãfie mai mari decât forþele de adeziunedintre moleculele cernelii ºi mascã.Fabricanþii livreazã cerneluri careîndeplinesc aceastã condiþie pentrufiecare tip de material din careeste construit substratul. Astfel, sunt disponibile cerneluri pentruhârtie, ceramicã, sticlã, metale,diverse materiale plastice, þesãturitextile etc.

Caracteristicile principale alecernelurilor, de care se va þine seamala alegerea lor, sunt:

a. culoarea este determinatã deculoarea pigmenþilor folosiþi ºidepinde de radiaþiile spectruluivizibil reflectat de aceºtia; deexemplu, o cernealã roºie reflectãradiaþiile roºii absorbindu-le pecelelalte. Culoarea cernelurilor poatefi albã, neagrã, roºie, galbenã, verdeetc. ºi se determinã prin metodespectrofotometrice.

În practica curentã culoarea sedeterminã prin comparaþia culoriicernelii depuse pe suportul pe care setipãreºte cu un probar de culori care

��


conþine eºantioane colorate aletuturor culorilor practic utilizate.

b. nuanþa reprezintã variaþiacoloristicã a unei culori. Astfel, roºupoate avea nuanþe galbene, verzi,albastre etc.

c. intensitatea de colorare esteproprietatea cernelurilor de a modi-fica într-o anumitã mãsurã culoareacernelurilor cu care se amestecã; ocernealã cu intensitate mare, adãu-gatã într-o proporþie micã într-o altãcernealã, modificã esenþial culoareaacesteia din urmã.

d. capacitatea de acoperire(opacitatea) este proprietatea cerne-lurilor de a acoperi mai mult saumai puþin suprafaþele pe care sedepun. Cernelurile se numesc acope-ritoare dacã puterea de acoperire este mare, semitransparente dacãacoperirea este mijlocie ºi trans-parente dacã acoperirea este micã.Capacitatea de acoperire este deter-minatã de indicii de refracþie aipigmenþilor ºi ai liantului folosit.

Dacã aceºti indici au valoriapropiate, cerneala va fi transparentã,deoarece raza de luminã care treceprin stratul de cernealã este foartepuþin refractatã ºi ajunge la suprafaþape care este aplicat stratul de cer-nealã fãrã a fi deviatã; dacã indicii derefracþie sunt diferiþi, raza de luminãce trece prin stratul de cernealã va firefractatã ºi reflectatã de mai multeori, neajungând la suprafaþa pe care

este depusã cerneala. Datoritã stra-tului gros de cernealã, în serigrafieacoperirea suprafeþelor imprimate serealizeazã mult mai bine decât prinorice alt procedeu de imprimare.

e. consistenþa este rezistenþa pecare cerneala o opune forþelor ex-terne care provoacã curgerea saudeformarea sa ºi este determinatã devâscozitatea ºi plasticitatea sa.

f. aderenþa este rezistenþa pecare cerneala o opune forþei de des-prindere de pe suport.

Aderenþa cernelurilor depindede proprietãþile liantului ºi de carac-teristicile suprafeþei suportului pecare sunt depuse (rugozitate, tensiunesuperficialã).

g. uscarea cernelurilor se faceprin polimerizarea la suprafaþã ºi înprofunzime a stratului depus. Durataacestui proces este determinatã decalitatea polimerului folosit ca liant,de pigment, de calitatea suprafeþeisubstratului pe care se imprimã, decondiþiile de temperaturã, ventilaþieºi grosimea stratului de cernealãdepus.

Cernelurile serigrafice se livreazãcu o anumitã vitezã de uscare încondiþii de ventilare ºi temperaturãdate.

h. rezistenþa la luminã estedeterminatã de calitatea pigmenþilorfolosiþi care pot avea rezistenþã foartemare, mare sau micã. Aceastãcaracteristicã se exprimã prin gradul

��


în care culoarea cernelii se modificãsub acþiunea razelor luminoase,modificarea fãcându-se, pentru celemai multe cerneluri, în sensuldecolorãrii.

i. rezistenþa la substanþealcaline sau acizi este determinatã de rezistenþa la degradarea culorii,a aderenþei sau consistenþei stratuluide cernealã uscat sub acþiuneasubstanþelor alcaline sau acide.

j. rezistenþa termicã estecapacitatea cernelurilor de a nu-ºimodifica aderenþa, culoarea ºi nuanþaprin încãlzire pânã la o temperaturãdatã.

Probleme generate de cerneluriîn procesul de imprimare:

a. cerneala nu pãtrunde încantitatea necesarã prin ochiurilesitei sub acþiunea racletei dacã esteprea vâscoasã. Vâscozitatea se mic-ºoreazã numai prin adãugarea desolvenþi. Aceastã corecþie se va faceîn condiþiile în care temperaturamediului în care se lucreazã estenormalã (20-23 �C).

b. distribuirea neuniformã pesuprafaþa mãºtii se datoreazã tempe-raturii de lucru scãzute, sau vâsco-zitãþii prea mari.

Remediul constã în corectareatemperaturii sau, dacã aceasta estenormalã, se va corecta vâscozitatea.Corectarea vâscozitãþi se va face cusolvenþi adecvaþi sau cu firnisurileindicate de fabricant.

c. încãrcarea ochiurilor sitei se produce, în primul rând, datoritãdimensiunilor particulelor din compo-nenþa cernelurilor care sunt compara-bile sau mai mari decât dimensiuneaochiurilor sitei. Remediul constã înspãlarea mãºtii ºi înlocuirea cerneliicare a produs efectul. Dacã acest lucrunu este posibil se va confecþiona onouã mascã cu o sitã mai puþin finã.

În cazul în care încãrcarea s-aprodus prin uscarea cernelii se vaproceda la spãlarea mãºtii ºi reluareaprocesului de imprimare. Spãlarea seva face ori de câte ori calitateaimprimãrii rezultate o reclamã.

d. uscarea cernelurilor pemascã sau racletã se produce laopririle mai lungi ale procesului deimprimare. Remediul constã în pãs-trarea unei temperaturi normale amediului ºi spãlarea mãºtii ºi aanexelor maºinii care intrã în contactcu cerneala ori de câte ori impri-marea se opreºte un timp comparabilsau mai mare decât viteza de uscare aacesteia.

e. cerneala nu aderã la substratdatoritã incompatibilitãþii sale cuproprietãþile acestuia, fiind aleasãgreºit. Remediul constã în înlocuireacernelii cu sortimentul adecvataplicaþiei.

Înainte de înlocuire, masca ºiracleta vor fi curãþate; nu se admiteamestecarea diverselor sortimente decernealã chiar dacã substratele pentru

��


care pot fi folosite par înrudite castare a suprafeþei sau tensiunesuperficialã.

Uscarea cernelurilor se faceconform indicaþiilor date de fabricant.

Cernelurile solubile în apã sausolvenþi organici se usucã prinexpunere în curenþi de aer cald, îndulapuri de uscare sau cuptoaretunel. Capacitatea de uscare este con-diþionatã de:

- cantitatea de solvent conþinutãde stratul de cernealã aplicat;

- grosimea stratului de cernealã;- temperatura ºi umiditatea cu-

rentului de aer care spalã suprafeþeleimprimate.

Cernelurile UV se usucã prinexpunerea la raze ultraviolete într-untimp dat. Corelarea energiei razelorUV cu timpul de expunere se va faceexperimental, stabilind astfel vitezade înaintare a benzii transportoareprin tunelul UV. Dacã energiarazelor UV este sub limita ener-giei necesare pentru a producepolimerizarea liantului, uscarea nu se poate produce chiar dacã timpulde expunere este foarte mare.

În cazul imprimãrii cu mai multeculori, imprimarea urmãtoare se vaface numai dupã uscarea completã astratului de cernealã depus anterior.

Mediul în care se lucreazã esteun factor care determinã ºi el, într-ooarecare mãsurã, procesul de uscare.Condiþiile de mediu recomandate

pentru imprimarea serigraficã sunt:temperaturã de 20-23 �C ºi umiditaterelativã de 60-65%.

Combinarea cernelurilor estedes întâlnitã în practica curentãdatoritã necesitãþii de a obþine rapidnuanþe care, deºi pot fi obþinute de la producãtori, aceastã cale esteconsideratã neoperativã sau neeco-nomicã. Procedura de combinare acernelurilor reclamã, în primul rând,cunoaºterea ºi respectarea urmãtoare-lor reguli:

• culorile de bazã sunt: galben,roºu, albastru;

• auxiliare: alb transparent, albacoperitor, negru;

- se amestecã numai cerneluriprovenite de la acelaºi fabricant,destinate aceluiaºi tip de substrat ºicu aceleaºi caracteristici (rezistenþãla alcali, acizi, luminã etc.);

- se amestecã numai nuanþe aleculorilor de bazã care se apropie celmai mult de culoarea doritã;

- amestecul se va face în canti-tãþile (cântãrite) date în reþetã;

- amestecarea se va face pânã laomogenizarea culorii finale, fãrã sãmai poatã fi distinse culorileiniþiale.

Cele mai complete posibilitãþide combinare se obþin folosind reþe-tele date de standardul PANTONE,care indicã modul de obþinere a uneifoarte mari varietãþi de culori ºinuanþe ale acestora.

��


În standardul PANTONE, deve-nit cel mai utilizat în toate proceseletipografice, culorile ºi nuanþele seobþin folosind culorile de bazã:galben C, galben 012 C, oranj 021 C,roºu 032 C, roºu cald C, roºu rubinC, roºu rhodamin C, purpuriu C,violet C, albastru 072 C, albastrureflex C, albastru proces C, verde C,negru C ºi alb transparent. Ghidulcolor PANTONE indicã reþeteledupã care se pot obþine cca. 1000 decombinaþii, alãturatã fiind ºi câte omostrã a culorii sau nuanþei respec-tive. Pe lângã aceste culori de bazã,standardul mai prevede ºi culorispeciale pentru: tipãrire dublã (cuaceeaºi culoare), culori fluorescenteºi culori metalizate.

Cei mai mulþi dintre fabricanþiide cerneluri ºi-au aliniat producþia lastandardul PANTONE astfel cã, celpuþin culorile de bazã PANTONE ºiculorile pentru procese policromePANTONE (galben C, magenta C,cyan C, negru C) sunt disponibileîntr-o gamã largã de oferte, teoreticîn aceleaºi condiþii de calitate.

Aclimatizarea este o operaþiepregãtitoare a procesului de tipãrirecare are drept scop aducerea tempe-raturii cernelurilor ce urmeazã a fifolosite la temperatura de lucru,respectiv 20-23 �C, în vederea stabi-lizãrii vâscozitãþii ºi aderenþei.

Aclimatizarea dureazã min. 24ore dacã diferenþele de temperaturã

dintre depozit ºi atelier suntsemnificative.

Depozitarea. Cea mai mare partea cernelurilor conþine solvenþi volatiliinflamabili, de aceea depozitarea seva face în condiþii de siguranþã pentruprevenirea incendiilor.

Manipularea cernelurilor se vaface respectând urmãtoarele reguli:

- scoaterea cernelurilor din cutiise va face cu un ºpaclu curat (nu seva întrebuinþa un ºpaclu pe care sunturme de la o altã cernealã); cernealarãmasã în cutie, care se va folosi la oaltã lucrare, se niveleazã cu ajutorulºpaclului urmãrind sã nu rãmânãgoluri de aer, iar pe suprafaþa sa seaplicã o rondelã de hârtie ceratã,astfel încât între aceasta ºi hârtie sãnu rãmânã aer, dupã care cutia seînchide bine.

Alegerea cernelurilor se va faceþinând cont de urmãtoarele:

- culoarea sau nuanþa;- substratul pe care se tipãreºte

(hârtie, sticlã, ceramicã, materiale plas-tice, metale, materiale textile etc.);

- mediul în care urmeazã a fi fo-losit obiectul imprimat (în contactdirect cu alcooli, acizi, nitraþi, grã-simi, expunerea la luminã);

- puterea de acoperire a cernelii(opacitatea);

- gradul de luciu dorit.Indicaþii asupra celor enumerate

se gãsesc pe eticheta cutiei decernealã; acestea sunt concordante cu

��

17ycu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

standardele internaþionale unanimrecunoscute ºi acceptate:

- valoarea rezistenþei la luminãeste datã de o scalã de la 1 la 8, unde1 este slab iar 8 este excelent (CEI02-59);

- valoarea rezistenþei chimiceeste datã de o scalã de la 1 la 5, unde1, 2 ºi 3 indicã o slabã rezistenþã ºi semarcheazã cu –(minus), iar 4 ºi 5indicã o rezistenþã bunã sau foartebunã ºi se marcheazã cu + (plus)conform CEI 04-59, CEI 05-59.

Fraude de tip nigerian ce vindinspre Vest

Ca asociat al Afaceri Poligraficeam datoria sã atrag atenþia cititorilordespre fraude vest-europene aþintiteasupra firmei mele ºi a mai multorfirme române. O listã a mai multorfirme occidentale de care trebuie sã vã feriþi gãsiþi pe paginahttp://stopecg.org/other.htm#fair .

Am primit acum câtva timp prinpoºtã o scrisoare înºelãtoare ce nepropunea sã semnãm ºi ºtampilãm un formular de comandã pentrureclamã gratuitã în FairGuide.com, site-ul firmei austriece Data ConstructVerlag GMBH.

În subsolul scrisorii scria foarte mãrunt ceva care transformagratuitatea într-un cost mai mare de900 Euro/an ºi obligaþia de a se plãti

pentru mai mulþi ani. Totodatã sestabilea ca loc de desfãºurare aoricãrui litigiu localitatea Modlingdin Austria.

Informaþii detaliate despre modulde operare în aceastã fraudã legalã gã-siþi în pagina de web http://stopecg.org/construct_data_fairguide.htm .

De ce am folosit termenul fraudãlegalã? Din punct de vedere al legiiaustriece, acest ordin de publicareintrã în sfera dreptului comercial,adicã este un contract între douãfirme ºi, în cazul unui litigiu, bene-ficiarul nu se poate bucura delegislaþia de protecþia consumato-rului (aplicabilã persoanelor fizice)ce ar fi sancþionat ca înºelãtor scrisulmãrunt cu tariful faþã de menþionareaproeminantã ºi cu scris mare agratuitãþii promise în deschidereascrisorii. Iatã de ce organizaþii alefirmelor europene afectate roagã orice patron/firmã sã se adresezeParlamentului European semnând ºitrimiþând o petiþie accesibilã prin pagina de web http://stopecg.org/petition.htm .Prin acest demers se urmãreºte extin-derea umbrelei legilor de protecþiaconsumatorului ºi asupra firmelor.

Guverne destul de puternice facdeja presiuni asupra Austriei ºi îºiatenþioneazã oamenii de afaceri prin ceea ce publicã pe website-ulambasadelor lor din Austria. Unexemplu în acest sens este website-ul Ambasadei Marii Britanii,

��


http://www.britishembassy.gov.uk/servlet/Front?pagename=OpenMarket/Xcelerate/ShowPage&c=Page&cid=1084781005946 .

Se pare cã 15% din firmele careau returnat prin poºtã formularulConstruct Data au plãtit deja tarifulpe cel puþin un an. Construct Data acontactat în ultimii ani mai mult de100.000 firme din toate colþurilelumii, inclusiv din SUA! Au înºelatdeja mii de firme ºi au câºtigat mili-oane de Euro deºi pânã la aceastãdatã nu au acþionat decât o firmã înjudecatã (din Israel, firmã care nus-a prezentat la proces, iar procesultreneazã datoritã judecãtorului aus-triac, care invocã vicii proceduale însprijinul pârâtei). Deci pânã la aceastãorã nu au câºtigat nici un proces derecuperare prin Premium Recovery,sora lor elveþianã cu care sperie aºa-ziºii lor debitori. Iatã de ce nu trebuiesã plãtiþi nimic. Nu trebuie nici sãrãspundeþi la multiplele lor scrisori cenu contenesc sã hãrþuiascã psihologic.

Cei care ar putea sã loveascãeficient în Construct Data suntorganizatorii de expoziþii dinRomânia, deoarece de pe listele lorcu expozanþi îºi culeg aceºtiavictimele. Aceºti organizatori artrebui sã trimitã somaþii de scoatere ainformaþiilor legate de numele lor ºiexpoziþiile lor din aceste ghidurifrauduloase, deoarece nu au interesulca expozanþii care cumpãrã standuride la ei sã fie hãrþuiþi de escroci.

ROMEXPO ar putea da înjudecatã Construct Data ºi sã obþinãdaune importante deoarece înFairGuide au fost publicate tâmpeniidespre expoziþia organizatã în parte-neriat în Bucureºti cu denumireaPrintShow Bucureºti. FairGuide apublicat acolo informaþii ce par maipotrivite expoziþiei PrintShow Clujºi, pe de altã parte, au trimis scrisoriexpozanþilor care au cumpãrat stan-duri la PrintShow Bucureºti ºi aureuºit sã înºele o parte din ei.

Acest tip de acte de comerþ artrebui întotdeauna sancþionate deoricine dispune de fondurile ºimotivaþia corespunzãtoare.

Afaceri Poligrafice invitã fir-mele lezate de Construct Data sã nise adreseze confidenþial prin Email:[email protected] a constitui o bazã de datecomunã necesarã câºtigãrii even-tualelor procese care ar putea fiintentate Construct Data. AfaceriPoligrafice a contactat o casã deavocaturã austriacã în acest scop.

[email protected]

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei RevistaAfaceri Poligrafice, respectiv a BuletinuluiInformativ cu acelaºi nume - integralã sauparþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace deinformare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþiaobligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:“www.afaceri-poligrafice.ro”

�� !�� "�#��$�#$%&"'(��))#�*��&(��))#�*#�&+++��,-��

Date post:	05-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Pag. 3 -7 cu apariþie simultanã on-line pe cã intervenþia omului are un rol hotãrâtor în...

Documents