Page 1
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învățare bazate pe probleme:
Sporirea competitivității și angajabilității studenților
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
DREPT:
Program de studii active centrat pe student
Elaborat de: Turcan Liliana, Lector, USM (team leader)
Belei Elena, Dr., Conferenţiar universitar, USM
Vidaicu Mihaela, Dr., Conferenţiar universitar, USM
Zamfir Natalia, Dr., Conferenţiar universitar, USM
Evaluat de: Louise Faber, Profesor Asociat, AAU
Sharon Harvey, Director Academic, UoG "Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene
pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și
Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul
proiect de document."
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chișinău, 2017
Page 2
i
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 1
2. Analiza şi sinteza literaturii de specialitate ..................................................................................... 1
2.1 Introducere............................................................................................................................... 1
2.2 Politici privind programul de studiu şi schimbări curriculare axate pe modelul PBL ............. 2
2.3 Schimbarea relaţiei dintre student, profesor şi angajator ...................................................... 4
2.4 Modele inovative de învăţare activă şi învăţare PBL centrată pe student ............................... 6
2.5 Impactul tehnologiilor informaţionale asupra învăţării-predării PBL centrate pe student şi
dezvoltare curriculară. ......................................................................................................................... 9
2.6 Concluzii ................................................................................................................................. 9
3. Methodologie ................................................................................................................................ 11
3.1 Cadrul metodologic ............................................................................................................... 11
3.2 Colectarea de date ................................................................................................................. 13
3.3 Analiza datelor ...................................................................................................................... 14
4. Licenţa, specialitatea drept, USM ................................................................................................. 16
4.1 Introducere............................................................................................................................. 16
4.2 Nivel de sistem ...................................................................................................................... 16
4.3 Nivel de universitate .............................................................................................................. 20
4.4 Nivel facultate/departament................................................................................................... 33
4.5 Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii. .......................... 34
4.6 Nivel integrarea studenţilor dezavantajaţi ............................................................................. 37
4.7 Infrastructura ......................................................................................................................... 37
4.8 Nivel de program de studii .................................................................................................... 38
4.9 Nivel formare pedagogică ..................................................................................................... 47
5. Analiza comparativă ...................................................................................................................... 50
5.1 Introducere............................................................................................................................. 50
5.2 Criterii, proprietăţi şi indicatori ............................................................................................. 50
5.3 Modele commune şi variaţii .................................................................................................. 50
6. Program pilot pentru specialitatea „drept” .................................................................................. 51
6.1 Introducere............................................................................................................................. 51
6.2 Programme outline ................................................................................................................ 51
6.3 Descrierea programului ......................................................................................................... 56
7. Calea de parcurs ............................................................................................................................ 63
7.1 Introducere............................................................................................................................. 63
7.2 Fit-for-purpose ...................................................................................................................... 63
7.3 Schimare de conţinut ............................................................................................................. 65
8. Concluzii ....................................................................................................................................... 70
References ............................................................................................................................................. 72
Page 3
ii
1.2.Procedura de acreditare: metodologia şi criteriile de evaluare .................................................... 74
9.1. Formular Programa de Studii (ciclurile I şi II) ..................................................................... 76
Criterii, proprietăţi, indicatori ........................................................................................................... 84
USM .................................................................................................................................................. 84
AAU .................................................................................................................................................. 84
UoG ................................................................................................................................................... 84
1. Nivel de system ......................................................................................................................... 84
2. Nivel de Universitate ................................................................................................................. 84
7. Nivel program de studii ............................................................................................................ 86
8. Nivel formare pedagogică ......................................................................................................... 87
List of Tables
Table 1: Study Programme Team .............................................................. Error! Bookmark not defined.
Table 2: Data reporting template .............................................................. Error! Bookmark not defined.
Table 3: Cross-case analysis .................................................................................................................. 15
Table 4: Data reduction template ......................................................................................................... 15
List of Figures
Figure 1: Outline of BSc in Law .............................................................................................................. 54
List of Appendixes
Appendix 1: Methodology template ......................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 2: Data collection at State University of Moldova .................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 3: Add as necessary ................................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 4: Add as necessary ................................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 5: Add as necessary ................................................................... Error! Bookmark not defined.
Page 4
1
1. Introducere
Scopul
Prezentul raport este o parte a Pachetului de lucru 3 al Proiectului
„Introducerea în RM a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi
angajabilităţii studenţilor” („Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward
Enhancing Students’ Competitiveness and Employability"), finanţat în cadrul programului
European Erasmus +.
Proiectul are ca scop îmbunătăţirea calităţii programelor şi metodologiilor de
predare-învaţare în învăţământul superior al Republicii Moldova, sporind, în acelaşi timp,
relevanţa acestora pentru piaţa forţei de muncă. Pentru a atinge acest obiectiv se preconizează
elaborarea, testarea si implementarea în universităţile-partenere din Republica Moldova a
curriculumului pentru 6 programe de studii în baza metodologiilor de predare-învăţare noi,
inclusiv a învăţării bazate pe probleme (PBL). Totodată se prevede instruirea personalului
academic şi managerial în domeniul metodologiitor PBL, abordării rezultatelor învăţării şi a
practicilor bazate pe tehnologii informaţionale performante. Vom menţiona ca la
Universitatea de Stat din Moldova (USM) programul de studii elaborat conform metodologiei
PBL urmează să fie implementat la specialitatea Drept ( Licenţă).
În vederea atingerii scopului proiectului, a fost formată o echipă de lucru ce
include membrii ai personalului academic din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii de Stat
din Moldova. Membrii echipei de lucru au efectuat vizite de studiu la Universitatea AAU din
Danemarca şi Universitatea UoG din Marea Britanie, în cadrul cărora au fost colectate date
relevante şi necesare întocmirii acestui raport.
Aceste vizite s-au referit în mare parte la analiza experienţei de implementare a
metodologiei PBL, explorarea relaţiei dintre structurile universitare interne şi programele de
studiu, inclusiv, modul în care elaborarea şi implementarea programelor de studiu sunt
integrate în cadrul universităţii la toate nivelurile: management universitar/ facultate /
departament, etc.
Acest raport consolidează procesul şi constatările incluse în rapoartele privind
vizitele de studiu şi include: metodologia utilizată pentru colectarea şi analiza datelor;
analiza sistemului de învăţământ nivel licenţă în Republica Moldova, analiza comparativă a
sistemelor de învăţământ superior din Republica Moldova, Marea Britanie şi Danemarca;
concluziile ce se desprind din analiză bazată pe criterii clare de comparaţie.
De asemenea, în raport este inclus programul-pilot pentru licenţă, specialitatea
drept, care urmează să fie implementat la Facultatea de drept începând cu anul de studiu
2017-2018 şi se va referi la prima etapă doar la grupele anglofone.
La fel, raportul include foaia de parcurs care cuprinde etapele de implementare a
programului de studiu bazat pe PBL în cadrul Facultăţii de drept, USM.
Facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova este una din cele mai vechi
facultăţi existente în Republica Moldova. Ea a fost înfiinţată în 1959, Universitatea de Stat
fiind creată în 1956. Pe parcursul a celor aproape 70 de ani de activitate, Facultatea de drept a
pregătit mii de specialişti în domeniul juridic ce au activat şi activează în diverse domenii ale
dreptului: judecători, procurori, avocaţi, politicieni, dar şi oameni de afaceri. Mulţi dintre ei
deţin funcţii publice înalte din stat, contribuind esenţial la dezvoltarea şi prosperitatea
Republicii Modova.
Page 5
2
În prezent Facultatea de drept rămâne a fi una din cele mai prestigioase facultăţi din
Republica Moldova. Cu toate acestea, în ultimii ani se observă o uşoară descreştere a
numărului de abiturienţi ai liceelor care doresc să-şi facă studiile la drept. Acest fenomen este
determinat de mai mulţi factori obiectivi, cum ar fi: crearea unor instituţii private care includ
şi specialitatea „drept”, creşterea numărului persoanelor care pleacă la studii în alte state
(România, Rusia etc.). Factorul de bază, dar şi ce mai gravă problemă este însă angajarea
tinerilor în piaţa muncii. Rata şomajului în rândul tinerilor este 2-3 ori mai mare decât media
pe ţară. Subliniem că, actualmente, reorientarea priorităţilor societăţii este determinată de
apariţia noţiunii de ”societate postindustrială”, care în mare măsură este interesată în faptul,
ca cetăţenii proprii să fie capabili să acţioneze activ, de sinestătător, să decidă, să se adapteze
flexibil la condiţiile moderne de viaţă1.
În condiţiile creşterii inevitabile a concurenţei dintre instituţiile de învăţământ superior
care pregătesc specialişti la specialitatea drept, dar şi în vederea sporirii gradului de angajare a
viitorilor noştri absolvenţi, se impune ca absolut necesară revizuirea metodelor de predare,
regândirea întregului proces de predare-învăţare în domeniul dreptului, perfecţionarea
programului de studii la specialitatea drept.
De menţionat că la facultatea de drept, ca şi în cadrul altor facultăţi ale
Universităţii de Stat, pe parcursul mai multor decenii au fost folosite metode tradiţionale de
predare-învăţare, care presupuneau o implicare mai pasivă a studenţilor şi, de regulă, se
referea la transferul cunoştinţelor de la profesor la student.
Specificul modelului PBL constă în faptul că profesorul nu prezintă cunoştinţe gata
elaborate, ci studenţii formulează o problemă aparent inexistentă, fiind puşi în situaţia de
descoperire şi investigare. Pentru aprecierea valorii metodei PBL, e necesar de menţionat că
aplicarea ei duce la:
formarea unui stil activ de muncă în grup;
confruntarea cu alte poziţii ale participanţilor;
antrenarea competenţelor intelectuale;
încurajarea gândirii profesionale;
cultivarea autonomiei şi curajului în prezentarea propriei poziţii;
dezvoltarea gândirii critice.
Principiile învăţământului bazat pe probleme sunt următoarele:
The problem as point of departure;
Projects organized in groups;
The project is supported by courses;
Collaboration – groups, supervisors, external partners;
Exemplarity;
Student responsibility for learning2.
1 M.A.Malîșeva, Современные технологии обучения и их роль в образовательном процессе,
Учебно – методическое пособие, Санкт-Петербург, 2011, p.12. 2 Problem-based learning. Aalborg University, 2015, p.7.
Page 6
3
Aşadar, modelul PBL presupune elaborarea unui proiect de grupe mici de studenţi (5-6
persoane), proiectul având ca subiect de cercetare o problemă actuală şi practică. În acelaşi
timp, acest model încurajează studenţii să-şi dezvolte competenţele de comunicare, de
activitate în grup, dezvoltând viziunea analitică asupra soluţionării problemei.
Învăţarea problematizată, fiind bazată pe învăţarea şi predarea centrată pe student,
ar putea contribui la schimbarea abordării tradiţionale a procesului educaţional la facultatea
de drept, dat fiind faptului că joacă un rol important în stimularea motivării studenţilor, auto-
reflecţie şi implicarea activă a acestora în procesul de învăţare. Învăţarea şi predarea centrată
pe student este prevăzută în p.1.3 din Standardele şi liniile directoare pentru asigurarea
calităţii în Spatiul European al Invatamantului Superior (ESG), aprobate in cadrul Conferintei
Ministeriale din Erevan, 14-15 Mai 2015 şi care a fost preluată de standardele educaţionale
naţionale3.
De asemenea, principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia este un principiu
fundamental al educaţiei prevăzut de art.7 din Codul educaţiei al Republicii Moldova din
17.07.20144.
În privinţa definirii învăţării problematizate, părerile sunt diverse. Unii consideră
principiul învăţării bazate pe probleme drept un principiu didactic fundamental, de care
depinde însăşi existenţa celorlalte principii metodice (Cerghit I.,1980). Alţii definesc
problematizarea drept metodă de predare, iar W.Okon, susţinător al învăţământului
problematizat, afirmă că acesta este “o nouă teorie a învăţării (1978)”5. According to
Coombs and Elden, PBL is a learner-centered (versus content- or instructor-centered) method
that challenges the learners to take a progressively increasing responsibility for their own
education and is therefore consistent with the constructivist perspective6.
Deşi opiniile privind esenţa învăţământului bazat pe probleme sunt diferite, un lucru
este cert: luând în consideraţie sistemul actual de învăţământ superior în Republica
Moldova, suntem nevoiţi să implementăm noi metode de predare, care ulterior, în
funcţie de eficacitate, eventual vor fi tratate în calitate de teorie a învăţării.
Tabel 1. Echipa de lucru - USM
Membrii grupului de lucru al USM Titlul ştiinţific şi didactic, postul deţinut
Angela Niculiţa Dr., conf. univ., vice-rector a USM
Ţurcan Liliana Dr. în drept, lect. sup., prodecan, Facultatea
de drept, USM, lider de echipă
3 (http://www.edu.gov.md/sites/default/files/esg_in_romanian_by_anosr_0.pdf - vizitat pe data
25.08.2016) 4Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.319-324 din 24.10.2014.
5 A se vedea: Nina Socoliuc, Victoria Cojocaru, Formarea competențelor pedagogice pentru cadrele
didactice din învățământul universitar., Chișinău.:Cartea Moldovei, 2007 (Tipogr.”Reclama”)-160 p. 6 Introduction to the Special Issue: Problem-Based Learning as Social Inquiry—PBL and Management
Education,Gary Coombs and Max Elden, Journal of Management Education 2004; 28; 523.
Page 7
4
Belei Elena Dr. în drept, conf. univ., şef al
Departamentului Drept procedural, Facultatea
de drept, USM
Zamfir Natalia Dr. în drept, conf. univ., Departament Drept
internaţional şi Drept European, Facultatea de
drept, USM
Vidaicu Mihaela Dr. în drept, conf. univ., Departament Drept
Penal, Facultatea de drept, USM
Page 8
1
2. Analiza şi sinteza literaturii de specialitate
2.1 Introducere
Echipa Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova a cercetat şi a analizat
literatura de specialitate (pusă la dispoziţie de managementul proiectului) cu privire la
introducerea şi implementarea învăţării problematizate (PBL) în instituţii de învăţământ din
diferite state. Scopul acestei analize este de a răspunde la următoarele întrebări:
(1) cum convingem cadrele didactice şi factorii de decizie să integreze modelul PBL
în planul de studiu sau curriculum disciplinelor?;
(2) care sunt particularităţile unui curriculum bazat pe modelul PBL?;
(3) cum se schimbă relaţia dintre profesor şi student, precum şi dintre instituţia de
învăţământ şi potenţialii angajatori?;
(4) care sunt aspectele cheie ale modelul PBL şi cum implicăm studenţii?;
(5) care sunt particularităţile PBL la distanţă (cu folosirea diferitor platforme de
instruire la distanţă)?.
Răspunsurile la aceste întrebări sunt relevante pentru elaborarea unui nou tip de
curriculum pentru disciplinele care urmează să integreze modelul PBL în procesul de predare-
învăţare. Datorită faptului că implementarea PBL înseamnă ”transformarea” unui curriculum
bazat pe conţinuturi într-un curriculum bazat pe competenţe, este important să stabilim
elementele-cheie care pot facilita acest proces.
Cu părere de rău, literatura de specialitate pusă la dispoziţie de către managementul
proiectului nu conţine exemple sau cercetări de implementare a modelului PBL la facultăţile
de drept, fiind axată mai mult pe folosirea acestei strategii la alte specialităţi. Din acest motiv
implementarea acestui model de predare-învăţare la Facultatea de Drept urmează a fi analizată
minuţios, ţinându-se cont de specificul specialităţii şi deschiderea cadrelor didactice faţă de
schimbarea modului de predare-învăţare.
Cu toate acestea, literatura cercetată este foarte utilă pentru înţelegerea propriu-zisă a
modelului PBL, modul de implementare a acestuia la alte specialităţi şi efectele pe care le-a
avut asupra procesului educaţional, precum şi asupra creşterii profesionale a cadrelor
didactice. Din aceste considerente, analiza literaturii de specialitate se va axa pe evidenţierea
celor mai relevante aspecte şi procese care au avut loc la diferite universităţi, precum şi pe
soluţiile propuse de diferiţi specialişti pentru înlăturarea obstacolelor la implementarea unui
nou model de predare-învăţare.
Această analiză serveşte ca bază pentru alegerea soluţiei adecvate pentru Facultatea
de Drept, precum şi pentru adaptarea modelului PBL la specificul specialităţii noastre. La
baza acestei cercetări au stat următoarele surse (puse la dispoziţie de managementul
proiectului):
1. Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning.
Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011;
2. Peter Schwartz, Stewart Mennin, Graham Webb, Problem-based
learning. Case studies, experiences and practice, 2001;
3. Barbara J. Duch, Susan E. Groh, Debrah E. Allen, The power of problem-
based learning, 2001;
4. John Biggs, Catherine Tang, Teaching Quality Learning at University,
2011;
Page 9
2
5. Maggi Savin-Baden, Kay Wilkie, Problem-based Learning Online, 2006;
6. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades, Maria
Perdikogianni, Psychology for Psychologists. A problem base approach to
undergraduate psychology teaching, 2015.
2.2 Politici privind programul de studiu şi schimbări curriculare axate pe modelul PBL
Procesul de implementarea a modelului PBL în instituţiile de învăţământ superior este unul
de lungă durată, fapt demonstrat şi de experienţa diferitelor instituţii din străinătate. Analizând aceste
experienţe, am ales două aspecte relevante pentru introducerea PBL la Facultatea de Drept pe care le
vom analiza în acest paragraf: cum ”convingem” cadrele didactice să folosească PBL şi care sunt
particularităţile unui curriculum bazat pe PBL.
1. Cum ”convingem” cadrele didactice?
Reticenţa cadrelor didactice şi a unor factori de decizie este una dintre cele mai des invocate
obstacole pentru implementarea unui nou model de predare-învăţare sau a unei noi strategii
educaţionale. Din aceste motive, schimbarea politicilor educaţionale la nivel de instituţii, precum şi
elaborarea unor noi curriculum-uri este un proces care poate dura mai mult, iar mai multe instituţii de
învăţământ au ales să le introducă gradual.
Acest fapt se datorează nu doar necesităţii instruirii cadrelor didactice, schimbării modului
de elaborare a programelor de studiu şi curriculum-lor disciplinelor sau schimbării de conţinuturi în
cadrul disciplinelor, dar şi necesităţii dotării adecvate a instituţiilor de învăţământ cu spaţii şi
echipament pentru implementarea unui model veritabil de învăţare problematizată. Mai jos sunt
prezentate metode folosite de unele universităţi pentru a schimba abordarea cadrelor didactice şi
promovarea unor noi politici educaţionale:
(1) familiarizarea cadrelor didactice cu modelul PBL şi explicarea eficienţei acestuia. Deşi
acest lucru poate fi realizat prin diferite modalităţi, un grup de profesori de la Universitatea de
Medicină din Flinders, Adelaide (Australia) au decis să disemineze acest model prin intermediul unei
conferinţe specializate prestigioase. Metoda aleasă de acest grup de profesori a fost simularea unei
lecţii bazate pe modelul PBL pentru toţi participanţii la conferinţă (simularea a fost organizată cu
participarea studenţilor şi profesorilor de la altă universitate). Simularea a demonstrat că (1) studenţii
erau foarte motivaţi; (2) studenţii au dat dovadă de un nivel înalt de gândire critică şi abilităţi de
rezolvare a problemelor; (3) studenţii au demonstrat cunoştinţe impresionante. Astfel, deşi această
modalitate de ”convingere” a cadrelor didactice despre eficienţa PBL poate fi destul de costisitoare,
are mai multe avantaje decât oricare alte seminare sau ateliere de lucru organizate în acest sens.7
(2) acoperirea cheltuielilor financiare pentru implicarea cadrelor didactice în activităţi
PBL. Motivarea cadrelor didactice să implementeze un nou model de predare-învăţare este un lucru
dificil atâta timp cât bugetul instituţiei nu permite remunerarea acestora pentru munca depusă. Acest
obstacol este foarte des invocat atunci când se discută revizuirea programului de studiu sau schimbarea
modului de interacţiune cu studenţii şi pe bună dreptate. Atât la facultăţile de medicină, cât şi la
facultăţile de drept, cadrele didactice sunt foarte implicate în activitatea practică, pe lângă cea
academică, şi acest fapt face ca motivarea acestora (în special în condiţiile unui buget auster) să fie şi
mai dificilă. Acest lucru este şi mai problematic în condiţiile în care se încearcă schimbarea abordării
(foarte bine învăţate) a cadrelor didactice faţă de procesul educaţional şi rolul lor în formarea viitorilor
medici, sau, în cazul nostru, jurişti. Una din Universităţile de Medicină din SUA a găsit o soluţie
destul de viabilă pentru a acoperi o parte din cheltuieli şi a motiva cadrele didactice să se implice în
7 Peter Schwartz, Stewart Mennin, Graham Webb, Problem-based learning. Case studies, experiences and practice, 2001, pag. 13-19.a
Page 10
3
folosirea PBL ca modalitate de predare-învăţare: cu susţinerea administraţiei, folosirea modelului PBL
a fost inclusă în criteriile de evaluare a cadrelor didactice în cazul promovării acestora, astfel încât
multe departamente şi-au revizuit modul de repartizare a orelor, iar tot mai mulţi profesori au fost
interesaţi în implementarea acestui model. A fost o provocare foarte mare: transferul de la prelegeri
clasice la activităţi realizate în grupuri mici au dus la mărirea numărului de ore pentru fiecare profesor;
această schimbare a dus la o responsabilitate mai mare pentru profesori şi dedicarea mai multor ore
procesulului de predare. Cel mai dificil pentru instituţiile de învăţământ este obţinerea şi cultivarea
unui leadership interesat în construirea şi menţinerea unui curriculum bazat pe PBL. În multe cazuri,
necesitatea de schimbare vine de la studenţi sau de la cadrele didactice tinere, care încearcă să
promoveze un alt mod de abordare a procesului educaţional.8
2. Particularităţile unui curriculum PBL
De asemenea, introducerea unui model PBL presupune revizuirea curriculum-lui
disciplinelor predate. Astfel elaborarea unui curriculum bazat pe modelul PBL este un proces dificil de
management multidimensional al schimbării. Nucleul acestui model este lucrul studenţilor în grupuri
mici care sunt supravegheate de către profesor. Alte implicaţii curriculare cum ar fi prelegerile,
seminare, ateliere de lucru pentru dezvoltarea anumitor abilităţi trebuie să fie planificate în aşa fel
încât să ducă la crearea unui curriculum integrat bazat de PBL. În acest sens, elaborarea unui
curriculum trebuie să înceapă cu întrebările: (1) de ce cunoştinţe are nevoie studentul şi (2) care sunt
abilităţile, competenţele de bază importante pentru absolvenţi.9
Astfel pentru elaborarea unui asemenea curriculum are următoarele particularităţi:10
1. restructurarea curriculum-lui trebuie să înceapă cu identificarea competenţelor de bază
pe care trebuie să le dezvolte studentul. Acestea trebuie să constituie fundamentul disciplinei şi nu
temele pe care urmează să le însuşească studentul pe parcursul cursului. Identificarea acestor
competenţe de cele mai multe ori este un proces mult mai dificil decât pare la prima vedere pentru că
cere o analiză atentă şi determinarea celor mai importante competenţe pentru viitorii profesionişti.
2. profesorii se transformă în tutori sau facilitatori ai învăţării şi acest proces este unul
destul de dificil. Din acest motiv, profesorii au nevoie de instruire pentru a înţelege noul rol atunci
când se construieşte un curriculum bazat pe PBL.
3. încurajarea învăţării individuale a studentului – studenţii au nevoie de foarte multă
îndrumare în procesul lor de învăţare (cel puţin la început). Evident că acest proces presupune multă
implicare din partea studenţilor, dar şi multă susţinere şi ghidare (structurare) din partea tutorului.
Rolul profesorului este de ai ajuta pe studenţi să dezvolte şi să folosească strategii de rezolvare a
problemelor. Rezultatul ar trebui să se materializeze în micşorarea numărului de ore de predare şi
mărirea numărului de ore de învăţare individuală activă din partea studentului. În acest proces
prelegerile devin o altă sursă de informaţii la fel ca analiza literaturii de specialitate sau alte
modalităţii de colectare a informaţiilor relevante.
4. în cazul în care studenţii sunt implicaţi în stagii de practică, facultăţile trebuie să
informeze potenţialii angajatori despre modelul PBL folosit în procesul educaţional.
5. procesul de facilitare a învăţării studenţilor trebuie să încurajeze o învăţare aprofundată.
Acest lucru urmează a fi făcut de către tutore/facilitator prin diferite modalităţi introduse în
curriculum.
8 Ibidem, pag.20-26. 9 Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning. Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011, pag. 7. 10 Ibidem, pag. 231-235.
Page 11
4
6. sursele folosite de studenţi în procesul de învăţare trebuie să fie diversificate, extinse şi
accesibile pentru studenţi, ţinând cont de faptul că accentul se pune pe cercetarea/învăţarea
individuală a studentului.
7. evaluarea studenţilor trebuie să încurajeze modelul de lucru cu PBL. Dacă întreg
procesul de învăţare se bazează pe lucrul în grup, iar evaluarea se face individual se produce o
confuzie şi o neînţelegere referitor la modelul de învăţare. Metodele de evaluare incluse în curriculum
trebuie să reflecte procesul educaţional ales şi să constituie o nouă sursă/metodă de învăţare.
Acestea sunt doar unele aspecte care reflectă construirea unui curriculum în baza modelului
PBL. Este firesc că fiecare profesor urmează să integreze acest model în curriculum ţinând cont de
specificul disciplinei, dar fără a reduce din cerinţele esenţiale pentru învăţarea problematizată.
2.3 Schimbarea relaţiei dintre student, profesor şi angajator
Pregătirea specialiştilor care să răspundă la necesităţile pieţei muncii este una dintre
sarcinile de bază a instituţiilor de învăţământ superior. Din păcate, teoretizarea procesului
educaţional este unul din motivele care duce la o discrepanţă foarte mare dintre cunoştinţele
şi abilităţile obţinute de studenţi la facultate şi cele necesare în activitatea practică. Modelul
PBL este considerat unul dintre strategiile de învăţare care reorientează procesul educaţional
spre soluţionarea problemelor reale şi practice, astfel pregătind studenţii pentru o activitate
profesională productivă. Din acest motiv, multe instituţii de învăţământ din străinătate
integrează acest model în planul de studiu.
După cum am menţionat mai sus, datorită specificului modelului PBL relaţia dintre
profesor-student, relaţia cu potenţialii angajator se schimbă semnificativ. În acest paragraf ne
vom axa pe specificul acestor relaţii pentru a explica implicaţiile PBL asupra modului de
interacţiune dintre actorii relevanţi pentru procesul educaţional.
1. Relaţia profesor-student
În cadrul procesului de învăţare-predare bazat pe PBL studentul devine un partener
în procesul educaţional, iar relaţia profesor-student se bazează pe cooperare şi colaborare.
Studenţii sunt văzuţi nu doar ca tineri studioşi, dar şi ca agenţi ai schimbării şi promotorii
diverselor mecanisme eficiente necesare angajatorilor. Iniţiativa privind implicarea
studentului ca partener în procesul educaţional presupune:11
1. încurajarea studenţilor să adopte o abordare holistică a procesului de învăţare;
2. valorificarea părerii/vocii studenţilor;
3. crearea oportunităţilor pentru proiectele/iniţiativele venite din partea studenţilor;
4. susţinerea tranziţiei în şi prin procesul educaţional;
5. creşterea autonomiei şi implicării în procesul de învăţare;
6. îmbunătăţirea curriculum-lui;
7. informarea şi dezvoltarea strategiilor şi politicilor.
În acelaşi timp, rolul profesorului în acest proces este unul diferit. Profesorul se
transformă în facilitator al procesului de învăţare. Rolul unui facilitator diferă de rolul
profesorului cu care suntem obişnuiţi. Facilitatorul trebuie să supravegheze şi să ghideze
11 Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning. Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011, pag. 51; 54.
Page 12
5
studenţii în procesul lor de învăţare, să încurajeze munca individuală a studentului şi să
intervină ori de câte ori este nevoie pentru a explica studentului neclarităţile ivite sau
dificultăţile cu care acesta se confruntă. În acest sens, rolul facilitatorului este:12
1. să asigure un mediu favorabil pentru învăţare;
2. să faciliteze procesul de învăţare, dar nu să facă mini-prelegeri;
3. să asculte foarte atent şi activ ce spun studenţii, să observe procesul de învăţare,
dificultăţile şi distracţia din grup;
4. să intervină, unde este necesar, în baza observaţiilor făcute;
5. să adreseze întrebări pentru a încuraja gândirea critică şi creativă;
6. să roage studenţii să prezinte probe pentru declaraţiile făcute şi să analizeze
sursele pe care le-au folosit;
7. să provoace studenţii să lege teoria de practică;
8. să încurajeze dezbaterea celor mai importante aspecte;
9. să încurajeze studenţii să aibă un proces de învăţare calitativ şi responsabil;
10. să încurajeze studenţii să reflecte asupra procesului de învăţare, dezvoltarea
celor mai importante abilităţi şi lucrul în grup.
Astfel, facilitatorul literalmente ajută studentul să înveţe şi nu îl învaţă pe student.
Facilitatorul încurajează studenţii să pună la îndoială anumite lucruri, să clarifice ceea ce nu
ştiu, să integreze şi să aplice cunoştinţele lor. Facilitatorul trebuie să încurajeze participarea
tuturor membrilor grupului la discuţii, să asigure o bună dinamică a grupului, să sumarizeze
discuţiile grupului, precum şi să evalueze activităţile studenţilor.13
Este evident că schimbarea relaţiei profesor-student presupune o responsabilitatea
mai mare atât din partea profesorului, cât şi din partea studentului pentru a asigura sau facilita
o învăţare eficientă orientată spre dezvoltarea abilităţilor şi acumularea cunoştinţelor necesare
pentru viitorii specialişti.
Facilitatorii/tutorii trebuie să-şi bazeze intervenţiile sale pe ce fac studenţii şi pentru
a putea face acest lucru, tutorii/facilitatorii trebuie să-şi focuseze atenţia pe studenţi şi ce se
întâmplă în grup. Ei trebuie să se concentreze pe ce fac/nu fac, spun/nu spun studenţii, să-şi
păstreze obiectivitatea pentru a observa dinamica grupului. Astfel, tutorele poate observa
cum studenţii analizează problema, procesul de lucru în grup, procesul de învăţare al
studenţilor. În baza acestor observaţii tutorele poate construi activităţile de învăţare pentru
studenţi.
Formarea tutorului este un proces continuu, iar feedback-ul studenţilor şi al colegilor
îl poate ajuta să-şi îmbunătăţească abilităţile.14
Pentru implementarea PBL este imperativă asigurarea instruirii şi ghidării continue a
viitorilor tutori.
12 Ibidem, pag. 10. 13 Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades, Maria Perdikogianni, Psychology for Psychologists.
A problem base approach to undergraduate psychology teaching, 2015, pag. 26. 14 Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning. Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011, pag. 217-218.
Page 13
6
2. Relaţia cu potenţialii angajatori
În cadrul implementării modelului PBL relaţia cu potenţialii angajatori poate fi
îmbunătăţită, iar aspectele practice tot mai mult integrate în procesul educaţional. Acest lucru
presupune integrarea în curriculum a abilităţilor transferabile identificate cu ajutorul
angajatorilor, precum şi elaborarea unor probleme bazate pe experienţele din practica
potenţialilor angajatori. De fapt, unul din scopurile principale ale PBL este de a face studenţii
să rezolve probleme cât mai reale sau chiar de ai implica în rezolvarea unor probleme practice
puse în faţa lor chiar de potenţialii lor angajatori.
O colaborare mai strânsă cu angajatorii ar avea un impact pozitiv nu doar asupra
procesului de elaborarea a programului de studiu sau curriculum-lui disciplinelor, dar şi ar
creşte şansele de angajare ai absolvenţilor Facultăţii de Drept.
2.4 Modele inovative de învăţare activă şi învăţare PBL centrată pe student
În acest compartiment ne vom referi la particularităţile PBL ca strategie de învăţare,
şi anume: (1) cum formulăm o problemă; (2) care este specificul lucrului în grup; (3)
instrumentele de evaluare a studenţilor folosite în PBL. Am ales anume aceste aspecte pentru
că sunt importante în procesul de elaborare a unui curriculum bazat pe modelul PBL. La
implementarea modelului PBL variate metode de învăţare activă pot fi folosite şi ne vom
referi la ele în contextul analizei celor trei aspecte importante identificate.
1. Cum formulăm problema?15
O problemă care urmează a fi folosită în procesul educaţional trebuie să fie:
interesantă şi motivantă;
autentică, preluată din experienţa practică;
formulată în aşa fel încât să fie posibile mai multe idei/ipoteze pentru a provoca
la discuţii;
multidimensională, cu aspecte cognitive, sociale, emoţionale, etice şi altele;
să provoace studenţii să-şi atingă obiectivele de învăţare, să înţeleagă conceptele
de bază, să dezvolte abilităţi de lucru cu probleme uzuale;
să asigure dezvoltarea abilităţilor transferabile (ex. lucru în echipă, colectarea
informaţiei, gândirea critică, soluţionarea creativă a unei probleme).
Deseori în formularea problemelor sunt implicaţi practicienii, potenţialii angajatori şi
chiar studenţi sau absolvenţi. Această consultare contribuie la formularea unor probleme
complexe şi reale, dar şi interesante pentru procesul de învăţare al studenţilor.
Astfel probleme se pot axa pe: (1) învăţarea sau înţelegerea unor concepte de bază
complexe pentru disciplina predată (dar esenţiale pentru înţelegerea disciplinei); (2) trecere
prin anumite experienţe personale (cum ar fi implicarea studentului la pregătirea unui martor
real pentru un anumit proces; (3) simularea unor experienţe (cum ar fi întocmirea unui
contract în baza anumitor cerinţe venite din partea unui potenţial client); experienţe digitale
(folosirea de fotografii, clipuri video/audio, bloguri, web-site, etc.)
15 Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning. Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011, pag. 18-34.â
Page 14
7
Etapele de formulare a unei probleme sunt: (1) brainstorming (la modul ideal cu
implicarea practicienilor şi a altor actori relevanţi; (2) descrierea ideilor obţinute în urma
brainstormingul-lui cu indicarea titlului problemei, autorilor, datei elaborării,
modulului/disciplinei, obiectivelor de învăţare şi a conceptelor, problemei exact cum va fi
prezentată studenţilor, modalităţii folosite pentru prezentare, modului de implementare a
problemei şi surselor de învăţare; (3) identificarea resurselor necesare (inclusiv modalităţi
multimedia care pot fi folosite); (4) verificarea dacă o astfel de problemă a mai fost formulată
pentru a evita conflictele cu privire la drepturile de autor (5) evaluarea problemei formulate.
Problema trebuie să fie formulată în aşa fel încât să stimuleze folosirea cunoştinţelor
deja obţinute şi să faciliteze obţinerea de noi cunoştinţe. Problema trebuie să fie una
complexă întrucât folosirea unei probleme simple nu va stimula o învăţare aprofundată şi nu
va provoca studenţii la discuţii.
Probleme pot fi structurate diferit: (1) probleme care conţin toată informaţia
necesară pentru rezolvarea ei; (2) probleme care conţin doar o parte din circumstanţele de fapt
(restul circumstanţelor urmând să fie identificate de studenţi) şi (3) probleme care conţin
foarte puţină informaţie, studenţii urmând să acumuleze informaţia necesară gradual.
Nivelul de complexitate al problemei trebuie ales cu atenţie întrucât scopul
problemei este să stimuleze învăţarea în grup şi nu o învăţare individuală.16
2. Lucrul în grup în cadrul modelului PBL
Lucrul în grup ca metodă de predare interactivă este pe larg folosită la Facultăţile de
Drept. Cu toate acestea, pentru a urma filosofia PBL urmează să identificăm acele
particularităţi ale lucrului în grup sau în echipă care stimulează învăţarea în grup:17
(1) Formarea grupurilor trebuie să înceapă chiar la primele ore pentru a avea
suficient timp de a consolida cât de cât echipele formate. Consolidarea grupurilor poate fi
făcută prin implicarea grupurilor în diferite exerciţii de team-building sau prin care membrii
grupului ar avea posibilitatea să se cunoască mai bine din perspectiva învăţării şi interacţiunii
în cadrul grupului. O modalitate prin care facilitatorul ar putea să-şi repartizeze eficient
timpul ar fi invitarea unor studenţi care deja au luat acest curs în calitate de co-facilitator.
Facilitatorul le poate propune studenţilor sa elaboreze regulile de lucru în cadrul grupului18
sau le poate oferi un set de reguli deja pregătite.
(2) Rolurile în cadrul grupului – studenţii pot fi rugaţi să-şi repartizeze singuri
rolurile în cadrul grupului (lider, persoana care organizează lucrul grupului, persoana care
urmează să prezinte lucrul grupului, persoana care colectează informaţia). Aceste roluri pot fi
schimbate pe parcursul lucrului în bază de rotaţie.
Dinamica grupului şi interacţiunea în cadrul grupului este observată şi monitorizată
de facilitator pe tot parcursul procesului de învăţare, iar modul de organizare a grupurilor
16 Barbara J. Duch, Susan E. Groh, Debrah E. Allen, The power of problem-based learning, 2001, pag. 49. 17 Ibidem, pag. 61-63 18 Cum ar fi: (1) să se prezinte la timp la lecții; (2) să vină pregătiți la lecții; (3) să informeze membrii grupului dacă nu va veni la ore din motive întemeiate; (4) să respecte opiniile, punctele de vedere și valorile altor membri ai grupului. Nerespectarea acestor reguli ar putea duce la scăderea punctajului la evaluare pentru persoana care le-a ignorat sau nu le-a respectat.
Page 15
8
poate fi adaptată în dependenţă de specificul disciplinei. Cu toate acestea, pot apărea şi alte
probleme în procesul de monitorizare a lucrului în grup, cum ar fi pasivitatea unor membri ai
grupului, dezorganizarea grupului, monopolizarea grupului şi altele care trebuie soluţionate de
facilitator într-un mod în care să stimuleze interacţiunea membrilor grupului şi să accentueze
valoarea contribuţiei fiecărui membru al grupului pentru atingerea rezultatului comun.
3. Evaluarea studenţilor
Evaluarea studenţilor implicaţi în activităţi PBL este unul dintre cele mai discutate
aspecte ale acestui model de predare-învăţare. De modul de evaluare ales depinde atât
succesul acestei experienţe, cât şi motivarea studenţilor de a se implica în diferite activităţi de
învăţare. Modalităţile de evaluare se referă şi la modul în care rezultatele procesului de
învăţare pot fi apreciate. Tabelul de mai jos reflectă unele soluţii în acest sens.19
Rezultate ale învăţării (pentru dezvoltarea
abilităţilor)
Instrumente de evaluare
Obţinerea/aplicarea cunoştinţelor Eseu bazat pe studiu de caz
Examen scris
Scheme cu privire la anumite concepte
Abilităţi de rezolvare a unor probleme şi
abilităţi de argumentare/motivare
Triple Jump20
Examene sau sarcini scrise
Examen verbal
Abilităţi de comunicare şi lucru în echipă Participarea la tutoriale
Rapoarte scrise
Jocul de rol
Participare la chat-uri/forumuri online
Abilităţi de învăţare individuală Raport individual
Raport cu privire la strategii de căutare a
informaţiei
Prezentări orale/rapoarte scrise
Reflecţii Jurnal de reflecţii
Prezentare orală
Portofoliu
Notarea studenţilor poate îmbrăca mai multe forme:21
1. la examen, studenţii pot primi o problemă pentru întregul grup, plus câteva
sarcini individuale.
2. profesorul poate nota doar soluţia dată de grup;
19 Terry Barett, Sarah Moore, New approach to Problem-based Learning. Revitalizing Your Practice in Higher Education, 2011, pag.175. 20 Această metodă de evaluare constă în trei etape: (1) studenții primesc o problem cu informații minime și trebuie să adreseze facilitatorului cât mai multe întrebări pentru a afla alte detalii ale problemei (definirea problemei); (2) studenții trebuie să colecteze informații adiționale și să găsească soluția la problemă, ulterior pregătesc o prezentare (3) studenții prezintă soluția și primesc feedback-ul. 21 Barbara J. Duch, Susan E. Groh, Debrah E. Allen, The power of problem-based learning, 2001, pag. 103-104.
Page 16
9
3. implicarea membrilor grupului poate constitui o parte procentuală din nota
finală;
4. profesorul poate nota doar prezentarea făcut de grup.
Odată cu implementarea modelului PBL apare necesitatea de a elabora anumite
recomandări pentru viitori facilitatori cu privire la modalităţile de evaluare care pot fi folosite.
Implicarea specialiştilor în pedagogie este binevenită pentru acest scop.
2.5 Impactul tehnologiilor informaţionale asupra învăţării-predării PBL centrate pe
student şi dezvoltare curriculară.
Tehnologiile informaţionale au devenit un instrument util în procesul educaţional.
Profesorii pot folosi atât platformele de instruire la distanţă pentru a facilita procesul de
învăţare, cât şi pot include în curriculum disciplinei anumite instrumente IT menite să ajute
studenţii la colectarea informaţiei necesare sau prezentarea rezultatelor obţinute de grup.
Există mai multe opţiuni care pot fi folosite pentru implementarea PBL:22
1. simulările computerizate – există simulări special construite pentru a facilita
învăţarea studenţilor. Aceste simulări computerizate conţin şi programe de evaluare a
studenţilor ţinând cont de faptul cum aceştia au învăţat la fiecare sesiune;
2. resurse multimedia – conţinutul cursului este pus la dispoziţia studenţilor pe
pagina web sau oferit pe suport electronic, pe când tutorialele sunt oferite prin e-mail sau
conferinţă online;
3. Blended PBL – este o combinaţie dintre interacţiunea on-line şi faţă în faţă. De
exemplu studenţii învaţă folosind materiale web care includ: simulări, clipuri video,
demonstraţii sau alte resurse. Aceste materiale facilitează interacţiunea faţă în faţă.
4. PBLonline - presupune lucrul în grupuri a câte 8-10 studenţi la soluţionarea
unei probleme folosind resursele electronice pentru a facilita comunicarea în grup (cum ar fi,
chat-urile, video-conferinţele, etc.).
Aceste modele pot fi implementate şi la facultăţile de drept, dar trebuie de luat în
consideraţie dotarea tehnică a instituţiei şi abilităţile studenţilor de a lucra prin astfel de
metode. Aceste metode sunt destul de costisitoare. Cu toate aceste, cadrele didactice pot folosi
alte resurse electronice disponibile pentru a facilita procesul de învăţare al studenţilor (cum ar
fi platforma de învăţare moolde, materialele şi resursele electronice, video sau audio, etc.)
2.6 Concluzii
Introducerea modelului PBL la Facultatea de Drept urmează a fi făcută gradual.
Curriculum-le disciplinelor urmează a fi revizuite şi adaptate conceptului PBL pentru a
eficientiza procesul de integrare a învăţării problematizate. În Capitolele care urmează vor fi
analizate opţiunile posibile pentru implementarea PBL la Facultatea de Drept.
22 Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades, Maria Perdikogianni, Psychology for Psychologists.
A problem base approach to undergraduate psychology teaching, 2015, pag.5-7.
Page 18
11
3. Methodologie
3.1 Cadrul metodologic
Cercetarea în orice domeniu necesită a fi efectuată prin intermediul unor metode,
care de fapt reprezintă nişte operaţii intelectuale realizate de cercetători în raport cu obiectul
de cunoaştere. Metodele de bază folosite la elaborarea studiului ce a constituit obiectul acestui
raport au fost:
- metoda logică (procedeul de cunoaştere raţională a fenomenului prin utilizarea
legilor şi categoriilor logicii: definiţia, analiza, sinteza);
- metoda comparativă (procedeul de comparaţie ce se exprimă în stabilirea
asemănărilor şi deosebirilor dintre diferite fenomene).
Cu referire la metoda comparativă, menţionăm că compararea unor subiecte de
cercetare necesită pentru început familiarizarea cu esenţa şi elementele de bază ale acestor
subiecte.
O deosebită importanţă în cunoaşterea esenţei învăţării bazate pe probleme, precum
şi în elaborarea programului pilot bazat pe PBL au avut:
1. Workshop-ul organizat la Chişinău în perioada 19-22 ianuarie 2016, la care au
participat reprezentanţii Universităţii din Aalborg (Erik de Graaf, Claus Spliid, Lars Peter
Jensen), Danemarca, precum şi reprezentanţii a şase universităţi din Republica Moldova,
inclusiv din cadrul Universităţii de Stat.
2. În perioada 22-28 mai la Chişinău a fost organizat WP3 Development Week. În
cadrul acestei săptămâni echipa USM a prezentat principalele constatări şi necesităţi de
schimbare la nivel de sistem, universitate, program de studiu. De asemenea, pe parcursul
săptămânii au avut loc video conferinţe cu reprezentanţii facultăţilor de drept din AAU şi
UoG, în cadrul cărora au fost discutate unele neclarităţi privind programele de studii bazate pe
PBL. În plus, la 25 mai 2016, a fost organizată o conferinţă de presă cu genericul
“Benchmark experience on student-centered, problem based, active learning” , la care au
participat liderii de echipă din cadrul a 6 universităţi din Republica Moldova, inclusiv USM.
3. Conferinţă Internaţională organizată la Chişinău în perioada 27-28 octombrie
2016 cu genericul: „WHEN STUDENTS TAKE THE LEAD: ENHANCING QUALITY AND
RELEVANCE OF HIGHER EDUCATION THROUGH INNOVATION IN STUDENT-
CENTRED PROBLEM-BASED ACTIVE LEARNING”. În cadrul acestei conferinţe echipa
USM a prezentat 2 articole: “PBL at Law Schools” (autori: Ţurcan Liliana; Zamfir Natalia,
Vidaicu Mihaela), “Using Visual Learning Tools for Teaching Criminal Law” (autor: Vidaicu
Mihaela).
Pe parcursul anului 2016 membrii echipelor de lucru din cadrul universităţilor din
Moldova au efectuat cercetări de birou, analizând diverse surse bibliografice cu privire la
aplicarea metodei PBL în instituţiile de învăţământ superior, precum şi eficienţa acestei
metode comparativ cu metodele tradiţionale de predare. Lista literaturii a fost recomandată
înainte de organizarea workshop-ului din ianuarie 2016. Ulterior, din contul proiectului au
fost cumpărate 6 cărţi pentru fiecare universitate, având ca obiect de cercetare metodele de
predare-învăţare utilizate în învăţământul superior.
La prima etapă au fost identificate criteriile şi subcriteriile utilizate pentru
determinarea specificului instituţional şi a esenţei programului de studiu la Universitatea din
Danemarca, Universitatea din Marea Britanie, Universitatea de stat din Moldova. Criteriile şi
Page 19
12
subcriteriile au fost elaborate în baza metodologiei (Metodology template) anexate la
proiectul WP3. Ca urmare a acestei etape, a fost elaborată Anexa 1 Model de colectare a
datelor (Data collection template) – un şablon de colectare a datelor necesare pentru studiu.
La a doua etapă au fost realizate vizite de studiu la universităţile din Danemarca şi
Marea Britanie, în cadrul cărora membrii echipelor de lucru au avut posibilitatea să găsească
răspunsul la mai multe întrebări ce ţin de subiectul cercetat, discutând cu reprezentanţii
personalului academic, asistând la lecţiile teoretice şi practice etc.
La a treia etapă au fost colectate datele cuprinse în legi, alte acte normative ce
reglementează relaţiile juridice din domeniul învăţământului superior. La finele acestei etape,
lista criteriilor şi subcriteriilor a fost revăzută şi completată în funcţie de datele colectate.
Etapa 4: Ca urmare a etapelor 2 şi 3 au fost elaborate Tabelul de raportare a datelor
privind Universitatea de Stat din Moldova cuprins în Anexa 2, care conţine analiza
informaţiei colectate cu referire la cazul Republicii Moldova. De menţionat, că tabelele de
raportare a datelor privind AAU şi UoG au fost cuprinse în anexele 2 şi 3 la WP2.
Etapa 5: Aceleaşi criterii şi indicatori au fost folosiţi pentru a efectua o analiză
încrucişată de caz (Anexa3). Pasul final în analiza datelor a fost de a găsi modele comune dar
şi variaţii, care au apărut în tipul analizei comparative a trei universităţi. Această etapă îşi
găseşte reflectare în Anexa 4.
I. Descrieţi cum a fost dezoltat programul pilot
La elaborarea Programului pilot au fost folosite două metode de bază:
I. Metoda selecţiei raţionale care presupune utilizarea următoarelor procedee:
a. consultarea surselor bibliografice şi a legislaţiei în vigoare. Membrii echipei au
consultat mai multe surse ceia ce a permis crearea unei imagini clare asupra metodelor
tradiţionale şi non-tradiţionale de predare.
b. Observaţiile proprii create în cadrul vizitelor de lucru (asistarea la lecţiile
teoretice şi practice la diverse discipline, participarea la workshopuri, masster-classe etc. )
c. recurgerea la consultanţa personalului academic din cadrul facultăţilor de drept a
Universităţii AAU şi a Universităţii UoG.
II. metoda selecţiei creative care operează cu alte procedee:
a. Caietul de idei. Fiecare membru a echipei a venit cu idei, sugestii, propuneri,
care au fost analizate, selectate, apoi acceptate sau respinse.
b. Brainstormingul, care presupune că nici o propunere nu trebuie supusă criticii
până când nu sunt obţinute toate propunerile posibile; orice propunere, oricât de stranie ar fi,
se cere a fi analizată împreună cu altele.
Membrii echipei responsabile de elaborarea programului pilot de studiu au organizat
mai multe şedinţe de lucru cu participarea vice-rectorului USM pentru activitate didactică,
şefului departamentului managementul calităţii a USM, decanului facultăţii de drept,
prodecanilor ş.a.
În procesul conturării programului pilot s-au efectuat următoarele acţiuni:
- identificarea disciplinelor la care poate fi aplicată metoda PBL. S-a decis de
atras atenţia la disciplinele complexe, care au un caracter interdisciplinar, care abordează mai
multe probleme practice, şi care permit formularea unor teme, subiecte actuale, ce ar putea
constitui obiecte de cercetare a unor proiecte realizate de grupe mici de studenţi.
Page 20
13
- identificarea grupului-ţintă, adică a cercului de studenţi (toţi studenţii sau doar
studenţii din unele grupe, ani de studii), cărora la poate fi aplicată această metodă de predare-
învăţare. S-a decis ca la prima etapă să fie implicaţi în modelul PBL de predare–învăţare
grupele anglofone, pornind de la faptul că în cadrul proiectului PBLMD urmează să plece în
mobilitate la universitatea UoG un număr de 30 studenţi.
- identificarea profesorilor, care vor aplica metoda PBL. De menţionat, că
profesorii care fac parte din echipa PBL a USM deja au început să aplice această metodă la
disciplinele de care sunt responsabili începând cu anul de studii 2015-2016. S-a decis ca la
primă etapă să fie implicaţi toţi profesorii responsabili de grupele anglofone, iar ulterior
cercul profesorilor să fie lărgit. Este evident, că pentru început va fi nevoie de o instruire a
profesorilor privind modul de aplicare a metodei PBL, în acest sens urmând să fie organizate
mai multe work-shopuri, conferinţe. Menţionăm, că membrii echipei au explicat deja în
cadrul şedinţelor departamentelor din care fac parte, care sunt avantajele metodelor de predare
centrate pe student, cum poate fi aplicată metoda PBL în cadrul facultăţii de drept.
II. Descrieţi cum a fost elaborată foaia de parcurs
Pentru elaborarea foii de parcurs s-a decis de a contura pe o foaie curată planul
ideal care ar reflecta modelul PBL. Ulterior au fost formulate principalele etape care urmează
să le parcurgem pentru a ajunge la acest plan. O formulare primară a etapelor a fost efectuată
în cadrul WP3 Development week, desfăşurată la Chişinău în perioada 22-28 mai 2016.
3.2 Colectarea de date
Pentru efectuarea acestui raport membrii echipei de lucru au studiat cadrul legal în
vigoare ce reglementează sistemul învăţământului superior în Republica Moldova. În vederea
colectării datelor primare şi secundare au fost utilizate informaţiile relevante de pe paginile
web ale Universităţii de stat din Moldova, a fost consultată literatura de specialitate, au fost
organizate şedinţe de lucru cu reprezentanţii organelor de conducere a USM. Multe probleme
sau neclarităţi ce ţin de elaborarea programului pilot bazat pe PBL au fost discutate în cadrul
conferinţei din octombrie 2016, la care au participat membrii echipelor de la 6 universităţi din
RM, dar şi reprezentanţi ai universităţilor din Danemarca, Marea Britanie, Germania.
Datele colectate sunt expuse în compartimentul 4 din prezentul Raport. Anexa 2
cuprinde tabelul de raportare a datelor pentru cazul USM. Acest tabel a fost elaborat în baza
şablonului prevăzut la tabelul 2.
Tabel 2: Model de raportare a datelor (Data reporting template)
Question/Problem Data/Sources
consulted
Findings Memos/Reflections
L1: system level
L2: university
management level
Page 21
14
L3: Faculty/Department
level
L4: Study board level
L5: Integrating
disadvantaged
students level
L6: Physical
environment level
L7: Study program
level
L8: Pedagogical
training level
În scopul colectării datelor ce ţin de învăţământul superior din Danemarca şi Marea
Britananie au fost efectuate vizitele de studiu la Universitatea AAU şi la Universitatea UoG.
Datele colectate au fost expuse în WP2.
Unele întrebări, neclarităţi, dar şi eventualele probleme ce pot apărarea în legătură cu
implementarea metodei PBL în cadrul Facultăţii de drept a USM, au fost discutate activ cu
colegii din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii AAU în cadrul vizitei de studiu din 13-26
noiembrie 2016. Astfel, în cadrul mobilităţii, au fost organizate un şir de întâlniri cu Associate
professor Louise Faber (persoana responsabilă de echipa Facultăţii de drept, USM), Associate
professor Marie Jull Sorensen, Associate professor Sten Bonsing, Assistant professor Gitte
Soegaard, Associate professor Trine Schultz, precum şi o conferinţă video cu Assistant
professor Alex Fomcenco. În plus, o implicare activă a avut şi dl Romeo Ţurcan, care a
explicat celor participanţi la mobilitate un şir de subiecte ce ţin de formarea grupelor,
conlucrarea dintre studenţi şi potenţialii angajatori, modul de desfăşurare a activităţii de
supervisor, modul de pregătire a studenţilor de examen etc.
3.3 Analiza datelor
Pentru a analiza datele, a fost utilizată metoda comparativă. Au fost comparate
studiile de caz multiple, fiecare ţară-parteneră fiind considerată un studiu de caz. Pentru
început, echipele de lucru din cadrul USM, care au participat la vizite de lucru la
universităţile-partenere din UE, au efectuat o analiză de caz pe interior a programelor de studii
Page 22
15
la specialitatea Drept din ţara respectivă pe baza unor criterii, proprietăţi şi indicatori. Apoi, a
fost analizat programul de studiu din cadrul facultăţii de drept a USM.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în şablonul comparativ (tabel 3), a
permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel.
Table 3: Cross-case analysis
Criteria, properties,
indicators
USM AAU UoG
L1 criteria, etc Basic findings by
levels
Basic findings by levels
Basic findings by levels
Constatările au fost înscrise în timpul analizei detaliate a cazurilor, fiind evidenţiate
diverse idei, concepte, principii. În cadrul acestor activităţi au fost căutate modele comune,
dar şi diferenţe, fiind analizate totodată şi eventualele schimbări în sectorul învăţământului
superior din Republica Moldova. În acest scop a fost elaborat un şablon redus al datelor
prezentat în tabelul 4.
Table 4: Data reduction template
Common patterns Variations
L1: system level
Criteria 1
Criteria 2
Criteria 3
Patterns
Patterns
Patterns
Variations
Variations
Variations
Page 23
16
4. Licenţa, specialitatea drept, USM
4.1 Introducere
Facultatea de Drept a USM a fost fondată la 1 octombrie 1959. Disciplinele de profil
erau repartizate în cadrul a trei catedre: Dreptul de Stat; Dreptul şi Procesul Civil; Dreptul
Penal şi Criminalistica. Este una dintre primele şi cele mai mari facultăţi ale Universităţii de
Stat din Moldova, care are drept misiune de bază pregătirea specialiştilor de înaltă calificare
în domeniul dreptului.
Până în anul 1992 Facultatea de Drept a fost unica instituţie de învăţământ superior
care pregătea specialişti în domeniul dreptului.
Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova este principalul furnizor de
cadre pentru piaţa muncii la specialitatea Drept. La momentul actual procesul de studii în
cadrul facultăţii de drept este asigurat de 5 departamente: Drept Public, Drept Privat, Drept
Procedural, Drept penal, Drept internaţional şi European
(http://drept.usm.md/bcategory.php?l=ro&idc=53&t=Subdiviziuni), care activează în
conformitate cu Regulamentul Cadru al Catedrei aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei
nr. 671 din 06.08.2010, (http://usm.md/wp-content/uploads/2012/08/9.-Regulament-
cadru-al-catedrei-2010.pdf), precum şi Regulamentul Departamentului academic al
facultăţii Universităţii de Stat din Moldova, aprobat la şedinţa Senatului U.S.M. din 26
februarie 2013, proces-verbal nr.6 (http://usm.md/wp-content/uploads/2014/04/Regulament-
Departament-USM.pdf).
4.2 Nivel de sistem
4.2.1. Acreditarea programelor de studii
4.2.1.1. Organul naţional de acreditare externă
Conform art.115 din Codul Educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014,
în Republica Moldova este creată şi funcţionează Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii
în Învăţământul Profesional, care este autoritate administrativă de interes naţional, cu
personalitate juridică, autonomă faţă de Guvern, independentă în decizii şi organizare,
finanţată din bugetul de stat şi din venituri proprii.
4.2.1.2. Procedura de acreditare: metodologia şi criteriile de evaluare.
Procedura de acreditare este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.616 din
18.05.2016 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calităţii în vederea
autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de
învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă şi a Regulamentului de calcul
al taxelor la serviciile prestate în cadrul evaluării externe a calităţii programelor de studii şi a
instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă.
Aceasta este elaborată în conformitate cu următorul cadru normativ naţional şi
european (recomandările internaţionale) din domeniu:
Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014;
Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191
din 22 aprilie 2015;
Page 24
17
Nomenclatoarele domeniilor de formare profesională, ale specialităţilor şi
calificărilor, meseriilor/profesiilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ
superior, profesional tehnic şi de formare continuă;
Standardele şi liniile directoare pentru asigurarea calităţii în spaţiul european al
învăţământului superior (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European
Higher Education Area, ESG 2015), elaborate de Asociaţia Europeană pentru Asigurarea
Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA);
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009
privind stabilirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi
formare profesională (2009/C 155/01);
Cadrul european pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională
(EQAVET Framework), elaborat de Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în
Educaţie şi Formarea Profesională (EQAVET ─ European Quality Assurance in Vocational
Education and Training).
4.2.1.3. Relaţiile organului de acreditare cu Ministerul Educaţiei
Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional efectuează, în
bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei, evaluarea calităţii unor programe şi
instituţii ofertante de programe de formare profesională în învăţământul profesional tehnic,
superior şi în formarea continuă.
În exercitarea atribuţiilor, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Profesional are atribuţia să informeze instituţia evaluată şi Ministerul Educaţiei despre
rezultatele evaluării externe.
Agenţia transmite Ministerului Educaţiei şi instituţiei/instituţiilor de învăţământ
decizia privind evaluarea externă, precum şi plasează decizia pe pagina web a Agenţiei, după
epuizarea procedurilor de contestare.
4.2.2. Sistemul de Asigurare a Calităţii
În conformitate cu art.112 din Codul educaţiei, asigurarea calităţii în învăţământul
superior este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale
de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii, prin care se formează şi se
consolidează încrederea beneficiarilor că instituţia ofertantă de educaţie satisface şi
îmbunătăţeşte standardele de calitate în conformitate cu misiunea asumată de aceasta.
4. 2.2.1. Existenţa unui sistem naţional de asigurare a calităţii (AC)
Managementul calităţii în învăţământul superior este asigurat:
a) la nivel naţional – de Ministerul Educaţiei şi de Agenţia Naţională de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Profesional;
b) la nivel instituţional – de structuri interne de asigurare a calităţii.
Un sistem de asigurare a calităţii pe deplin funcţional presupune parcurgerea a două
etape succesive:
a) autorizarea de funcţionare provizorie, care reprezintă actul de înfiinţare a
instituţiei şi acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza
admiterea la studii;
Page 25
18
b) acreditarea, care acordă, suplimentar la drepturile prevăzute la lit. a), dreptul de a
organiza examenul de finalizare a studiilor, precum şi dreptul de a emite diplome,
certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei.
Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional se constituie
din:
a) Consiliul de conducere;
b) comisiile de profil;
c) aparatul administrativ.
În cadrul Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional
funcţionează subdiviziunea de evaluare a programelor şi a instituţiilor ofertante de programe
de formare profesională din învăţământul superior, subdiviziunea de acreditare a programelor
şi instituţiilor ofertante de programe de formare profesională din învăţământul superior,
subdiviziunea dedicată învăţământului profesional tehnic, precum şi alte subdiviziuni
necesare pentru realizarea atribuţiilor sale, constituite de către Consiliul de conducere.
Pe lângă subdiviziuni funcţionează, conform regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare, comisii pe specialităţi, care îşi întocmesc registre de experţi-evaluatori pe bază de
concurs deschis.
Conducerea executivă a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Profesional este exercitată de către preşedintele Consiliului de conducere, asistat de
vicepreşedinte şi secretarul general.
Consiliul de conducere este constituit din 15 membri: cadre cu funcţii ştiinţifico-
didactice şi ştiinţifice şi câte un reprezentant al studenţilor şi al mediului de afaceri. Membrii
Consiliului de conducere nu pot deţine funcţii de demnitate publică, funcţia de rector sau de
director al instituţiei de învăţământ.
Membrii Consiliului de conducere sânt selectaţi prin concurs deschis, jurizat
internaţional, din rândul tuturor celor interesaţi, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
reînnoit o singură dată. Concursul este organizat de membrii Consiliului de conducere.
La fiecare 4 ani sânt aleşi 8 membri noi ai Consiliului de conducere.
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general al Consiliului de conducere sânt aleşi din
rândul membrilor acestuia, pentru un mandat de 4 ani.
4.2.2.2. Organul naţional de AC
Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) realizează politicile statului în domeniul calităţii învăţământului profesional
tehnic, superior şi al calităţii în formarea continuă;
b) elaborează, în conformitate cu standardele europene în domeniu, şi face
publică propria metodologie de evaluare şi acreditare a instituţiilor ofertante de programe
de formare profesională şi a programelor acestora pe care o propune spre aprobare
Guvernului;
c) formulează şi revizuieşte periodic, în baza bunelor practici europene şi
internaţionale, standardele de acreditare, standardele naţionale de referinţă şi indicatorii
de performanţă utilizaţi la evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământ;
Page 26
19
d) evaluează, pe bază contractuală, instituţiile ofertante de programe de
formare profesională, precum şi programele acestora, în vederea autorizării de
funcţionare provizorie, acreditării şi reacreditării în învăţământul profesional tehnic, în
învăţământul superior şi în formarea continuă;
e) efectuează, în bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei,
evaluarea calităţii unor programe şi instituţii ofertante de programe de formare
profesională în învăţământul profesional tehnic, superior şi în formarea continuă;
f) asigură obiectivitatea şi validitatea rezultatelor obţinute în procesul evaluării
externe a instituţiilor ofertante de programe şi a programelor acestora;
g) asigură transparenţa în procesul de evaluare externă, inclusiv prin publicarea
rezultatelor evaluării etc.
4.2.2.3. Relaţia organului de AC cu universităţile
Instituţia de învăţământ superior: a) solicită un nou program de studiu la ciclul I
(învăţământ superior de licenţă), care este înscris în Nomenclatorul domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ
superior (ciclul I). Procedura de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de
funcţionare provizorie a programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ se finalizează de
către Agenţie în termen de până la 6 luni de la data înregistrării cererii de solicitare a evaluării
externe. Acreditarea se solicită şi se acordă, în mod individual, pentru fiecare instituţie de
învăţământ şi pentru fiecare program de studiu în vederea obţinerii unei calificări distincte - în
învăţământul superior: pentru fiecare program de studiu de la ciclul I (învăţământ superior de
licenţă), ciclul II (învăţământ superior de master) şi ciclul III (învăţământ superior de
doctorat).
4.2.2.4. Procedura de evaluare externă a calităţii: nivele, criteriile.
Evaluarea calităţii în învăţământul superior vizează: 1) capacitatea instituţională; 2)
eficienţa educaţională, inclusiv rezultatele academice; 3) calitatea programelor de formare
profesională iniţială şi continuă; 4) managementul instituţional al calităţii; 5) rezultatele
cercetărilor ştiinţifice şi/sau ale creaţiei artistice; 6) concordanţa dintre evaluarea internă şi
situaţia reală.
4.2.3. Programe cu diplome duble şi recunoaşterea experienţei profesionale.
Programele de studii cu diplomă dublă sunt reglementate de Articolul 92 a Codului
Educaţiei al RM:
Articolul 92. Programe comune de studii superioare
(1) Programul comun de studii superioare este o formă de colaborare dintre două
sau mai multe instituţii responsabile în comun de:
a) elaborarea şi aprobarea programului de studii superioare de licenţă/
master/doctorat;
b) organizarea admiterii;
c) supervizarea academică, conferirea calificării şi asigurarea calităţii.
(2) Colaborarea, de regulă, se realizează în cadrul unui consorţiu al instituţiilor de
învăţămînt superior cu alte instituţii şi organizaţii.
Page 27
20
(3) Calificarea comună este acordată şi diploma comună este eliberată în una din
următoarele formule:
a) o diplomă comună suplimentar la una sau mai multe diplome naţionale;
b) o diplomă comună emisă de către instituţiile care oferă programul comun de
studiu fără eliberarea diplomei naţionale;
c) una sau mai multe diplome naţionale eliberate oficial şi un certificat pentru
atestarea calificării acordate în comun.
(4) Diplomele şi certificatele comune se perfectează în limbile de comunicare
stabilite în cadrul parteneriatului şi în limba engleză.
(5) Un program comun de studii superioare presupune că:
a) instituţiile membre ale consorţiului sînt autorizate provizoriu sau acreditate în ţara
de origine;
b) fiecare membru al consorţiului dispune de permisiunea autorităţilor naţionale
abilitate în acest scop pentru organizarea programului comun;
d) studenţii din fiecare instituţie participantă la programul comun realizează o
perioadă de studiu în instituţiile partenere, dar nu neapărat în toate instituţiile consorţiului;
e) perioada de aflare a studenţilor la instituţiile sau organizaţiile partenere ale
instituţiei de învăţămînt superior constituie o parte substanţială a programului comun;
f) perioadele de studiu şi examenele promovate la instituţiile partenere sînt
recunoscute deplin şi în mod automat, în condiţiile legii;
g) cadrele didactice din instituţiile participante la consorţiu vor contribui în
comun şi în mod egal la realizarea programului de studiu.
(6) Procedura de autorizare de funcţionare provizorie şi de acreditare a
programelor comune de studii superioare se stabileşte de Agenţia Naţională de Asigurare a
Calităţii în Învăţămîntul Profesional.
La momentul actual în cadrul USM există programe cu diplome duble doar la
facultatea Limbi şi literaturi străine.
4.3 Nivel de universitate
4.3.1. Organele de guvernare ale universităţii şi organele de management universitar
Articolul 28 din Carta Universităţii de Stat din Moldova, nr.7 din 31.03.2015
stabileşte că: Sistemul organelor de conducere ale Universităţii de Stat din Moldova este
format din Senat, Consiliul pentru Dezvoltare Strategică Instituţională, Consiliul Ştiinţific,
Consiliul de Administraţie, Rectorul, Consiliul Facultăţii, Biroul Senatului şi Biroul
Facultăţii.
4.3.1.1.Structura
Senatul este organul colectiv suprem de conducere al Universităţii de Stat din
Moldova.
Consiliul pentru Dezvoltare Strategică Instituţională (în continuare – C.D.S.I.)
este organul de conducere al Universităţii de Stat din Moldova, care se întruneşte cel puţin o
data în trimestru sau ori de câte ori este necesar, la iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin 1/3
din numărul membrilor.
Page 28
21
Consiliul Ştiinţific al Universităţii de Stat din Moldova este organul colectiv care
asigură coordonarea întregii activităţi de doctorat în cadrul Universităţii, oferind sprijin
instituţional, administrativ şi logistic şcolilor doctorale subordonate.
În cadrul Universităţii de Stat din Moldova aplicarea deciziilor Senatului, ale
C.D.S.I. şi ale Consiliului Ştiinţific, sunt asigurate de către Consiliul de Administraţie.
Consiliul de Administraţie este format din rector, prorectori, decani, şefii de departamente,
şefii de catedre, şefi ai serviciilor şi ale altor subdiviziuni universitare.
Conducerea operativă a Universităţii de Stat din Moldova este exercitată de rector,
asistat de prorectori (Biroul Senatului), cu sprijinul Consiliului de Administraţie. Rectorul
este executorul de buget al Universităţii de Stat din Moldova.
4.3.1.2. Atribuţiile
Senatul este în drept să ia în dezbatere orice problemă referitoare la procesul de
învăţământ şi de cercetare ştiinţifică, precum şi la activitatea managerială, social-economică şi
financiară a USM.
Senatul are, în principal, următoarele competenţe: • aprobă Planul de dezvoltare
strategică instituţională a Universităţii de Stat din Moldova şi Programul de activitate curentă
şi de perspectivă în conformitate cu misiunea, obiectivele şi drepturile statutare şi legale; •
aprobă Carta universitară, Regulamentul de funcţionare a Senatului, Regulamentul Consiliului
pentru Dezvoltare Strategică Instituţională, Regulamentul Consiliului Ştiinţific, Regulamentul
Consiliului de Administraţie, Regulamentul de admitere la studii, regulamentele facultăţilor,
departamentelor academice, catedrelor, precum şi alte acte regulatorii de ordin intern; •
aprobă înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea subdiviziunilor structurale ale Universităţii; •
prezintă candidaţii pentru conferirea titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice (profesor
cercetător, profesor universitar, conferenţiar cercetător, conferenţiar universitar), în
conformitate cu legislaţia în vigoare; • organizează şi desfăşoară concursurile pentru ocuparea
posturilor ştiinţifico-didactice, ştiinţifice şi manageriale vacante; • aprobă pregătirea în
domenii de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi programele de master,
doctorat şi postdoctorat;
CDSI care are următoarele competenţe şi atribuţii: • coordonarea elaborării Planului
de dezvoltare strategică instituţională a Universităţii de Stat din Moldova, care cuprinde
viziunea, misiunea, strategii de dezvoltare ale Universităţii şi acţiunile principale pentru o
perioadă de cel puţin 5 (cinci) ani, şi care sunt prezentare Senatului pentru aprobare; •
monitorizarea, evaluarea eficientizării utilizării resurselor financiare şi prezentarea Senatului a
proiectului bugetului Universităţii de Stat din Moldova. pentru aprobare; • aprobarea
contractului-tip de studii şi cuantumului taxelor de studii; • asigurarea managementului
instituţional privind drepturile de proprietate intelectuală şi de transfer tehnologic; • adoptarea
deciziilor, cu avizul favorabil prealabil al Senatului, privind dezvoltarea şi consolidarea
patrimoniului universitar, cu cel puţin 2/3 din numărul voturilor membrilor C.D.S.I.;
Rectorul are, în principal, următoarele drepturi şi obligaţiuni: • coordonează
activitatea didactică, ştiinţifică, administrativă, economică şi financiară a Universităţii de Stat
din Moldova; • emite ordine şi dispoziţii cu privire la toate domeniile de activitate
universitară; • numeşte în post şi concediază prorectorii, în condiţiile legii; 20 • angajează şi
concediază conducătorii subdiviziunilor structurale ale Universităţii, care nu se aleg pe bază
Page 29
22
de concurs; • în caz de vacanţă a funcţiei numeşte şi destituie persoane în funcţii de conducere
ce se ocupă prin concurs, care vor exercita interimatul funcţiei până la anunţarea concursului
în modul stabilit. Durata interimatului în acest caz nu poate să depăşească şase luni
calendaristice; • numeşte prin ordin în posturi didactico-ştiinţifice, de cercetare sau de
conducere persoanele alese pe bază de concurs; • încheie contracte individuale de muncă la
angajarea personalului universitar; • aprobă schema de încadrare şi statele de funcţii ale
Universităţii de Stat din Moldova; • pune în aplicare prin ordin şi asigură realizarea deciziilor
adoptate de Senat, Consiliul pentru Dezvoltare Strategică Instituţională, Consiliul Ştiinţific şi
Consiliul de Administraţie; • este ordonatorul de finanţe şi credite ale Universităţii de Stat din
Moldova; • gestionează şi supraveghează formarea şi utilizarea fondurilor fixe şi circulante
ale Universităţii; • deschide conturi, inclusiv valutare, în instituţiile bancare; • semnează
contractele de cooperare încheiate cu instituţii, întreprinderi şi organizaţii naţionale.
4.3.1.3. Procedura de selecţie
Senatul se alege pe un termen de cinci ani. Membrilor Senatului sunt aleşi conform
unei cote reprezentative pentru fiecare facultate, subdiviziune, ţinându-se cont de raportul
următor: corpul didactico-ştiinţific – 75%; studenţi, doctoranzi – 15%, personal auxiliar –
10%. Rectorul, prorectorii, decanii, preşedintele comitetului sindical, directorul bibliotecii,
directorul Centrului de Tehnologii Informaţionale, directorii instituţiilor afiliate sunt membri
ai Senatului în virtutea funcţiilor lor. Efectivul Senatului nu va depăşi 101 persoane. Membrii
Senatului sunt aleşi prin vot direct şi secret din rândul personalului ştiinţifico-didactic,
didactic şi nedidactic – aleşi prin votul secret al corpului profesoral-didactic al facultăţilor,
departamentelor, centrelor ştiinţifice; din studenţi – aleşi de formaţiunile academice şi
asociaţiile studenţeşti; din reprezentanţii organelor sindicale – aleşi de organizaţiile sindicale,
în conformitate cu Regulamentul de funcţionare a Senatului Universităţii de Stat din
Moldova.
Poate fi ales în postul de rector al Universităţii de Stat din Moldova candidatul care
deţine titlu ştiinţific de doctor şi/sau ştiinţifico-didactic şi are experienţă de cel puţin 5 ani în
învăţământul superior şi cercetare.
Rectorul este ales de către adunarea generală a personalului titular ştiinţifico-
didactic, ştiinţific şi didactic şi a reprezentanţilor studenţilor în Senat şi în consiliile
facultăţilor (adunarea generală a electorilor), cu votul majorităţii. Alegerile se realizează prin
vot universal, direct, secret şi liber exprimat.
4.3.1.4. Organul de conducere responsabil de programe de studii, procesele predare-
învăţare şi evaluare
Secţia managementul calităţii: dezvoltare curriculară şi evaluare. Ea se ghidează de
Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului calităţii, aprobat de Senatul USM la
29 octombrie 2013.
Misiunea secţiei: implementarea şi monitorizarea sistemului de management al
calităţii, procesului de formare profesională la Ciclul I Licenţă şi Ciclul II Masterat în cadrul
Universităţii de Stat din Moldova.
Obiectivele secţiei sunt:
1. Monitorizarea structurilor de asigurare a calităţii învăţământului în cadrul
USM.
Page 30
23
2. Asigurarea condiţiilor curriculare de integrare a USM în spaţiul unic
educaţional european.
3. Evaluarea calităţii condiţiilor/resurselor, procesului şi rezultatelor formării
profesionale iniţiale în cadrul USM.
4. Organizarea şi coordonarea stagiilor de practică.
Activităţi: I. Structuri de asigurare a calităţii
Organizarea sistemului de asigurare a calităţii.
Elaborarea indicatorilor şi metodologiei de asigurare a calităţii.
Monitorizarea procesului de asigurare a calităţii.
Elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii.
Monitorizarea activităţii Consiliilor de asigurare a calităţii.
Elaborarea regulamentelor interne.
Coordonarea procesului de elaborare a programelor de studii.
Coordonarea elaborării şi aplicării suportului curricular.
II. Dezvoltare curriculară
Monitorizarea elaborării planurilor de studii.
Monitorizarea elaborării standardelor/ calificărilor pentru ciclul I- Licenţă.
Coordonarea procesului de elaborare a curriculum-urilor, ciclul I-Licenţă.
Monitorizarea elaborării suporturilor de curs.
III. Evaluarea
Evaluarea rezultatelor academice
– Determinarea strategiei de evaluare. – Acordarea suportului metodic în
elaborarea instrumentelor de evaluare ( testelor).
Evaluarea documentelor normativ- reglatorii ale procesului de învăţămînt
(planuri, curricula, materiale didactice). – Determinarea criteriilor şi
indicatorilor. – Acordarea de asistenţă metodică.
Evaluarea personalului didactic.
Evaluarea externă.
– crearea condiţiilor de realizare a procedurii de evaluare, – asistenţă în
procesul de evaluare externă.
IV. Stagii de practică
Elaborarea Regulamentelor.
Monitorizarea elaborării programului/ curriculumului stagiilor de practică.
Organizarea seminarelor şi conferinţelor.
Monitorizarea stagiilor de practică
Încheierea contractelor de colaborare cu instituţiile-bază.
4.3.2. Structura organizaţională a universităţii
În conformitate cu art.23 din Carta Universităţii de Stat, aprobată la şedinţa Senatului
USM nr.7 din 31.03.2015, Universitatea de Stat din Moldova este structurată pe facultăţi,
institute, departamente academice, catedre, laboratoare, departamente administrative, servicii,
secţii, oficii şi centre care funcţionează în baza prezentei Carte şi a regulamentelor proprii,
aprobate de Senat.
Structura organizaţională a universităţii:
Page 31
24
Facultăţi
Unităţi de cercetare
Departamentul Studii
Secţia Managementul calităţii: dezvoltare curriculară şi evaluare
Secţia Organizare şi Evidenţă
Secţia resurse umane
Departamentul Aprovizionare şi Logistică
Sindicatul USM
Ziarul USM
4.3.3. Obiectivele Strategiei procesului de predare-învăţare centrate pe student
(separată sau încorporată în strategia instituţională): pred-înv. Inovativă,
utilizarea IT, accent pe angajabilitate, internaţionalizare a curruculumului,
achiziţioanre a competenţelor lingvistice si inter-culturale (Document)
Planul Strategic este un document ce defineşte principalele direcţii de dezvoltare a
Universităţii de Stat din Moldova pentru anii 2016-2020 http://usm.md/wp-
content/uploads/Planul-Strategic-al-Universitatii-de-Stat-din-Moldova-2016-2020.pdf
Obiectiv strategic al USM: Dezvoltarea şi consolidarea calităţii ofertei educaţionale.
4.3.4. Structura cheie responsabilă de organizarea procesului de predare-învăţare
centrate pe student.
Departamentul Studii este o subdiviziune a universităţii, activează în baza Statutului
Universităţii de Stat din Moldova, a documentelor normative ce reglementează procesul de
învatământ din Republica Moldova, a ordinelor Rectorului / Prorectorului pentru activitatea
didactică. Obiectivele de bază ale Departamentului Studii sunt organizarea şi asigurarea
tehnico-materială şi didactică a procesului de învăţământ, precum şi formarea şi evidenţa
efectivului de studenţi şi masteranzi.
4.3.4.1.Atribuţiile şi subordonare.
Atribuţiile de bază sunt:
Organizarea şi asigurarea procesului de învăţământ
Controlul calităţii şi al eficienţii procesului de învăţământ
Evidenţa mobilităţii efectivului de studenţi
4.3.4.2.Structura /Componenţa
Page 32
25
4.3.4.3. Acte emise....................
4.3.4.4.Relaţii cu structurile academice universitare (facultăţile, departamentele, etc)
1. De comun acord cu decanii facultăţilor organizează şi participă la controlul
calităţii procesului de studii.
2. Este responsabilă de asigurarea metodică şi tehnică a procesului de învăţământ.
3. Contribuie la implementarea şi utilizarea noilor tehnologii didactice în procesul
de studii.
4. Analizează şi evaluează eficacitatea procesului instructiv-educativ.
5. Pregăteşte rapoartele statistice , informaţiile şi materialele solicitate de
instanţele superioare.
6. Efectuează controlul privitor la perfectarea documentaţiei decanatelor (registre,
fişe personale, carnete de note şi de student, masteranzi etc.).
7. Monitorizează tematica tezelor de licenţă şi de master.
8. Inaintează propuneri privitor la componenţa Comisiilor pentru examenul de
licenţă/Comisiilor de evaluare a tezelor de master; elaborează graficul şi orarul examenului de
licenţă/de master.
9. Face propuneri Rectorului pentru luarea măsurilor administrative în caz de
încalcare a disciplinei de catre cadrele didactice şi de catre studenţi/masteranzi.
10. Monitorizează şi gestionează admiterea, de comun acord cu decanii facultatilor,
11. Elaborează regulamente şi instrucţiuni privind organizarea admiterii la
universitate;
12. Asigură publicitatea în perioada admiterii (editarea materialelor metodice,
îndrumarelor, difuzarea informaţiei la Radio şi TV etc.);
13. Asigură pregatirea la timp a materialelor pentru probele de concurs;
Page 33
26
14. Organizează studierea şi realizarea prevederilor actelor normative privind
regulamentul de admitere;
15. Pregăteşte proiectul ordinului de înmatriculare a candidatilor la anul I.
16. Analizează şi pregăteşte ordinele de înmatriculare, de promovare şi de admitere
la examenul de licenţă/de susţinere a tezei de master şi de acordare a titlului. Analizează şi
organizează transferul, restabilirea, exmatricularea, acordarea concediului academic,
stimularea sau sancţionarea studentilor.
4.3.5. Sistemul universitar de Asigurare a Calităţii (AC) se repetă cu punctele de mai
sus
Secţia Managementul calităţii: dezvoltare curriculară şi evaluare este structura
universitară responsabilă de procesul de asigurare a calitatăţii la nivel universitar
Misiunea secţiei: implementarea şi monitorizarea sistemului de management al
calităţii, procesului de formare profesională la Ciclul I Licenţă şi Ciclul II Masterat în cadrul
Universităţii de Stat din Moldova
Obiectivele:
1. Monitorizarea structurilor de asigurare a calităţii învăţământului în cadrul USM.
2. Asigurarea condiţiilor curriculare de integrare a USM în spaţiul unic
educaţional european.
3. Evaluarea calităţii condiţiilor/resurselor, procesului şi rezultatelor formării
profesionale iniţiale în cadrul USM.
4. Organizarea şi coordonarea stagiilor de practică.
4.3.5.1. Atribuţiile
Activităţi: I. asigurarea calităţii
Organizarea sistemului de asigurare a calităţii.
Elaborarea indicatorilor şi metodologiei de asigurare a calităţii.
Monitorizarea procesului de asigurare a calităţii.
Elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii.
Monitorizarea activităţii Consiliilor de asigurare a calităţii.
Elaborarea regulamentelor interne.
Coordonarea procesului de elaborare a programelor de studii.
Coordonarea elaborării şi aplicării suportului curricular.
II. Dezvoltare curriculară
Monitorizarea elaborării planurilor de studii.
Monitorizarea elaborării standardelor/ calificărilor pentru ciclul I- Licenţă.
Coordonarea procesului de elaborare a curriculum-urilor, ciclul I-Licenţă.
Monitorizarea elaborării suporturilor de curs.
III. Evaluarea
Evaluarea rezultatelor academice
Determinarea strategiei de evaluare.
Page 34
27
Acordarea suportului metodic în elaborarea instrumentelor de evaluare (
testelor).
Evaluarea documentelor normativ- reglatorii ale procesului de învăţămînt
(planuri, curricula, materiale didactice).
Determinarea criteriilor şi indicatorilor.
Acordarea de asistenţă metodică.
Evaluarea personalului didactic.
Evaluarea externă.
– crearea condiţiilor de realizare a procedurii de evaluare, – asistenţă în procesul
de evaluare externă.
IV. Stagii de practică
Elaborarea Regulamentelor.
Monitorizarea elaborării programului/ curriculumului stagiilor de practică.
Organizarea seminarelor şi conferinţelor.
Colaborarea cu instituţiile- bază de realizare a stagiilor de practică.
Monitorizarea stagiilor de practică
Organizarea instructajului pentru studenţii stagiari.
Evidenţa şi control activităţii studenţilor stagiari.
Evaluarea (organizarea conferinţelor de totalizare a rezultatelor studenţilor
stagiari).
4.3.5.2. Structura
ŞEF SECTIE: Coordonează activitatea secţiei în următoarele direcţii:
Monitorizarea activităţii Consiliilor de asigurare a calităţii.
Monitorizarea elaborării documentelor normativ-reglatorii.
Monitorizarea stagiilor de practică.
Coordonează evaluarea calităţii procesului de învăţămînt.
ŞEF-Adjunct: Coordonează activitatea secţiei în următoarele direcţii:
Organizarea sistemului de asigurare a calităţii.
Monitorizarea elaborării documentelor normativ-reglatorii: planurile de studii,
standardele/calificările, curriculum-urile pentru ciclul I – Licenţă şi ciclul II – Master pentru
facultăţile Sociologie şi Asistenţă socială, Drept, Istorie şi Filozofie, Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării, Limbi şi Literaturi străine, Litere, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi
Administrative.
Monitorizarea stagiilor de practică.
Elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii.
Organizarea auditului intern.
ŞEF-ADJUNCT: Coordonează activitatea secţiei în următoarele direcţii:
Organizarea sistemului de asigurare a calităţii
Monitorizarea elaborării documentelor normativ-reglatorii: planurile de studii,
standardele/calificările, curriculum-urile pentru ciclul I – Licenţă şi ciclul II – Master pentru
Page 35
28
facultăţile Biologie şi Pedologie, Chimie şi Tehnologie Chimică, Fizică, Matematică şi
Informatică, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Ştiinţe Economice. Monitorizarea stagiilor de
practică. Elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii
Organizarea auditului intern.
Metodist: Responsabil de:
Acordarea suportului metodic în elaborarea instrumentelor de evaluare (
testelor).
Asigurarea suportului logistic şi prelucrarea datelor în evaluarea personalului
didactic.
Asigurarea condiţiilor de realizare a procedurii de evaluare.
Perfectarea Programelor analitice pentru absolvenţii din anii precedenţi.
Coordonator stagii de practică şi relaţii cu piaţa muncii. Responsabil de:
Organizarea şi controlul calităţii stagiilor de practică.
Coordonarea elaborării regulamentelor, programului/curriculum-ului stagiilor de
practică.
Organizarea seminarelor şi conferinţelor coordonatorilor stagiilor de practică.
Organizarea conferinţelor de evaluare a stagiilor de practică.
Stabilirea condiţiilor de colaborare a USM cu instituţiile-bază de realizare a
stagiilor de practică.
Inginer programator. Responsabil de:
Elaborarea bazei de date a secţiei Managementul calităţii: dezvoltare curriculară
şi evaluare.
Tehnoredactarea materialelor necesare pentru activitatea secţiei.
Stabilirea relaţiilor cu beneficierii serviciilor prestate de secţie.
Prelucrarea chestionarelor de evaluare a calităţii diverselor aspecte ale pro
cesului educaţional.
Asigurarea suportului logistic şi prelucrarea datelor în evaluarea personalului
didactic.
4.3.6. Introducerea programelor de studii de licenţă
4.3.6.1.Structurile abilitate să iniţieze, elaboreze şi să aprobe un program de studii. (de
menţionat dacă este necesar de consultat centrul de cariera, finanţele, biblioteca,
Procesul de elaborare şi aprobare a unui plan de învăţămînt pentru un nou program
de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:
a. iniţiatorul noului program de studii (orice persoană interesată / grup interesat din
cadrul facultăţii /catedrei /departamentului) şi membrii echipei desemnate de conducerea
catedrei /departamentului stabilesc disciplinele din planul de învăţămînt şi lista cadrelor
ştiinţifico-didactice cu competenţe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul facultăţii. În
urma avizării programului se vor întocmi planul de învăţămînt şi statul de funcţii pentru noul
program de studii;
b. după avizarea în consiliul facultăţii, documentele programului de studii se transmit
spre aprobare senatului universităţii. Decizia finală privind iniţierea programelor de studii este
aprobată de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, conform prevederilor legale;
c. după aprobarea finală, conducerea facultăţii desemnează echipa de elaborare a
raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea autorizării provizorie;
Page 36
29
d. pe baza acestor documente şi corelat cu baza materială pusă la dispoziţie pentru
acest program, se elaborează forma finală a raportului de autoevaluare. Raportul de
autoevaluare se depune la prorectorul pentru activitatea didactică, urmînd a fi verificat de
către o comisie desemnată de către subdiviziunea responsabilă pentru managementul calităţii;
e. după remedierea eventualelor deficienţe, raportul de autoevaluare, implicit planul
de învăţămînt, se depune, cu cel puţin 6 luni înainte de demararea programului de studii, la
Ministerul Educaţiei, care, după coordonarea planului de învăţămînt, îl înaintează Agenţiei
Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional pentru desfăşurarea evaluării
externe în vederea autorizării provizorii.
4.3.6.2.Cerinţele faţă de dosarul pentru programele noi de studii
Profilul şi structura planului de învăţămînt
Planul de învăţămînt la ciclurile I şi II se structurează în următoarele
compartimente:
a) foaia de titlu;
b) calendarul universitar;
c) planul procesului de studii pe semestre/ani de studii;
d) stagiile de practică;
e) formele de evaluare finală la unităţile de curs/ modulele oferite;
f) forma de evaluare finală a programului de studii;
g) lista unităţilor de curs la libera alegere;
h) matricea corelării finalităţilor de studiu a programului cu cele ale unităţilor de
curs/modulelor. Finalităţile de studiu/rezultatele învăţării sunt parte a standardelor naţionale şi
numărul acestora, conform practicilor europene, se recomandă să fie limitat la 6-8.
Planul de învăţămînt este însoţit de o Notă explicativă în care se descrie profilul
specialităţii /domeniului de formare profesională /domeniului general de studiu, concretizate
în concepţia formării specialistului (scop, caracteristici, angajabilitate, formare ulterioară,
abordări pedagogice, competenţe-cheie dezvoltate în program) şi finalităţi de studiu
preconizate. În acelaşi context, Nota explicativă prezintă informaţia cu privire la: gradul de
noutate, relevanţa, corespunderea obiectivelor programului strategiei instituţionale de
dezvoltare, consultarea partenerilor (angajatori, absolvenţi, profesori, studenţi) şi coordonarea
procesului de elaborare a programului conform standardelor de asigurare a calităţii.
De asemenea se vor indica metodele şi criteriile de evaluare, regulile privind
promovarea academică.
4.3.6.3. Organul care aprobă dosarul.
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională.
4.3.7. Metode de învăţare-predare şi evaluare utilizate la universitate (diferenţele între
abordările la diferite facultăţi/domenii). Metode de învăţare-predare şi evaluare
utilizate la universitate (diferenţele între abordările la diferite facultăţi/domenii).
Procesul de predare - învăţare se realizează în baza curriculum-ului disciplinar,
cursurilor academice, proiectării didactice respective. Formele de organizare a procesului de
studii îmbină judicios activităţile de contact direct dintre profesor şi studenţi şi lucrul
individual. În cadrul procesului de învăţământ se aplică strategii didactice eficiente (moderne,
interactive, activităţi în echipă, etc.). Strategiile didactice aplicate sunt adecvate atingerii
competenţelor stabilite de Cadrul Naţional al Calificărilor la domeniul respective. Se aplică
eficient diverse forme de organizare a procesului de predare-învăţare: cursuri şi seminare
integrative, problematizate, training-uri, etc.
Page 37
30
4.3.8. Structura responsabilă de ciclul II / ciclul III
4.3.8.1. Atribuţiile
HOTĂRÎRE de GUVERN Nr. 464 din 28.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la organizarea ciclului II – studii superioare de master. Publicat : 31.07.2015 în
Monitorul Oficial Nr. 197-205
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=360103
În ciclul II de studii superioare de master se oferă:
a) programe de aprofundare, care asigură dezvoltarea competenţelor într-o specialitate din
domeniul studiat la ciclul I;
b) programe interdisciplinare care asigură dezvoltarea unor competenţe transversale
specifice în două sau mai multe domenii de formare profesională;
c) programe complementare, care suplimentează competenţele obţinute în cadrul studiilor
superioare de licenţă, în vederea extinderii ariei de inserţie profesională în cîmpul muncii.
Orientarea studiilor superioare de master poate fi:
a) master ştiinţific, în scopul aprofundării într-un domeniu ştiinţific şi care are ca finalitate
producerea de cunoaştere ştiinţifică originală;
b) master de profesionalizare, în scopul formării/consolidării competenţelor profesionale
într-un domeniu specializat şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională.
În cadrul Facultăţii de drept activează un prodecan responsabil de organizarea
admiterii la master, aprobarea şi implemetarea planurilor de instruire la master, evaluarea
masteranzilor.
4.3.8.2. Raportul cu alte structuri universitare responsabile cu aprobarea
curriculumului
Departamentul Studii al USM organizează şi asigură procesului de învăţământ la
ciclul II similar aceloraşi atribuţii raportate la ciclul I.
4.3.9. Documente privind politicile şi conţinutul curriculumului universitar
Cadrul de referinţă al curriculumului universitar, aprobat de Consiliul Naţional
pentru Curriculum de pe lângă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova în 2015.
4.3.9.1.Formular Programa de Studii (ciclurile I şi II)
4.3.9.2.Formular Politicile si procedurile de examinare
4.3.9.3.Formular Descrierea Semestrului (pe program)
Componenta temporală a planului de învăţământ este reprezentată de Calendarul
academic, care include repartizarea activităţilor didactice pe ani, semestre (sesiuni în cazul
studiilor cu frecvenţă redusă), cu stabilirea termenelor şi duratei semestrelor, stagiilor de
practică, sesiunilor de examene, a evaluărilor finale şi a vacanţelor. 3.2.2. Cuantificarea anului
universitar – în învăţământul de zi un an de studii se cuantifică cu 60 credite, iar semestrul cu
30 credite. În învăţământul cu frecvenţă redusă numărul total de credite se repartizează
proporţional pe anii de studii.
Page 38
31
4.3.9.4.Formular Desctierea modulului
4.3.9.5.Scala de notare
Evaluarea rezultatelor învăţării se face cu note de la ,,10” la ,,1”. Notele de la,,5”
pînă la ,,10”, obţinute în rezultatul evaluării unităţii de curs/modulului, permit obţinerea
creditelor alocate acestora, conform Planului de învăţămînt. Nota evaluării curente a
studentului pe semestru precum şi nota la examen se exprimă în numere întregi. Nota finală la
unitatea de curs/modul se calculează în baza notei pe semestru şi a notei la examen şi este
exprimată în numere cu două zecimale. Studentul care la evaluarea curentă are nota mai mică
de „5” nu este admis la evaluarea finală. 95. Nota 10 sau „excelent” ( echivalent ECTS – A )
este acordată pentru demonstrarea profundă şi remarcabilă a competenţelor teoretice şi
practice dezvoltate de unitatea de curs/modul, creativitate şi aptitudini în aplicarea
competenţelor dobîndite, lucrul independent considerabil şi cunoaştere versată a literaturii din
domeniul respectiv. Studentul a însuşit 91 – 100% din materialul inclus în
curriculum/programa analitică a unităţii de cursul/modulului. - Nota 9 sau „foarte bine”
(echivalent ECTS – B) este acordată pentru o demonstrarea foarte bună a competenţelor
teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi foarte bune în aplicarea
competenţelor dobîndite cu cîteva erori nesemnificative/neesenţiale. Studentul a însuşit 81 –
90% din materialul inclus în curriculum-ul (programa analitică) a unităţii de curs/modulului. -
Nota 8 sau „bine” (echivalent ECTS – C) este acordată pentru demonstrarea bună a
competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi bune în
aplicarea finalităţilor de studiu cu o anumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin de
profunzimea şi detaliile cursului/modulului, dar pe care studentul poate să le corecteze prin
răspunsuri la întrebări suplimentare. Studentul a însuşit 71 – 80% din materialul inclus în
curriculum-ul (programa analitică) a unităţii de cursul/modulului. - Notele 6 şi 7 sau
„satisfăcător” (echivalent ECTS – D ) sînt acordate pentru demonstrarea competenţelor de
bază dezvoltate de unitatea de curs/modul şi abilitatea de aplicare a acestora în situaţii tipice.
Răspunsul studentului este lipsit 14 de încredere şi se constată lacune considerabile în
cunoaşterea unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 61 – 65% şi respectiv 66 – 70% din
material. - Nota 5 sau „slab” ( echivalent ECTS - E ) este acordată pentru demonstrarea
competenţelor minime din domeniul unităţii de curs/modulului, punerea în aplicare a cărora
întîmpină numeroase dificultăţi. Studentul a însuşit 51 – 60% din material. - Notele 3 şi 4 (
echivalent ECTS – FX ) sunt acordate în momentul în care studentul nu demonstrează
competenţele minime, iar pentru a promova unitatea de curs se cere lucru suplimentar.
Studentul a însuşit 31 – 40% şi respectiv 41 – 50% din material. - Notele 1 şi 2 sau
„nesatisfăcător” ( echivalent ECTE – F ) sînt acordate studentului care a copiat sau a
demonstrat o cunoaştere minimă a materiei de 0 – 30%. Pentru a promova unitatea de curs
mai trebuie de lucrat încă foarte mult.
4.3.10. Implicarea studenţilor în guvernarea şi managementul universităţii.
Structura de Autoguvernanţă Studenţească (în continuare – SAS) este o structură
reprezentativă studenţească din cadrul instituţiei de învăţămînt, neguvernamentală, neafiliată
politic, independentă, nonprofit; constituită în baza principiilor benevole şi egalităţii în
drepturi ale studenţilor de la diferite formaţiuni academice ale instituţiei de învăţămînt
superior.
Page 39
32
Structura de Autoguvernanţă Studenţească este organul reprezentativ suprem al
tuturor studenţilor din cadrul instituţiei de învăţămînt superior, constituit din reprezentanţii
formaţiunilor academice studenţeşti şi ai organizaţiilor studenţeşti din instituţia de învăţămînt,
recunoscut oficial de către conducerea instituţiei, care include mai multe niveluri de decizie
(instituţie, ciclu universitar, facultate, specialitate, grupă academică).
Structura de Autoguvernanţă Studenţească are un sistem decizional şi electiv
democratic şi funcţionează conform Cartei Universitare şi Regulamentului propriu.
În cadrul instituţiei de învăţămînt superior, reprezentarea studenţilor este asigurată la
nivel de grupă academică, an de studii, program de formare profesională, ciclu de studii şi se
regăseşte în cadrul managementului instituţional: Consiliul facultăţii, Senatul instituţiei de
învăţămînt superior, Consiliul de Etică şi Management, Comisia de Asigurare a Calităţii.
De asemenea, studenţii pot fi delegaţi şi în alte activităţi relevante cu rol decizional,
consultativ sau administrativ la nivelul subdiviziunilor instituţiei de învăţămînt superior.
În Senatul instituţiei de învăţămînt superior şi în Consiliul facultăţii studenţii sînt
reprezentaţi în proporţie de nu mai puţin de 1/5, dar nu mai mult de 1/4 din numărul
membrilor acestor structuri.
http://usm.md/wp-content/uploads/ordinul_nr._969_din_10.09.14_regulamentul-
cadru_cu_privire_la_organizarea_si_functionarea_structurilor_de_autoguvernanta_studenteas
ca.pdf
4.3.11. Abordarea invăţării-predării centrate pe student la nivel de universitate.
4.3.11.1. Misiunea/Strategia universităţii
Planul Strategic este un document ce defineşte principalele direcţii de dezvoltare a
Universităţii de Stat din Moldova pentru anii 2016-2020 http://usm.md/wp-
content/uploads/Planul-Strategic-al-Universitatii-de-Stat-din-Moldova-2016-2020.pdf
Obiectiv strategic al USM: Dezvoltarea şi consolidarea calităţii ofertei educaţionale.
Acţiuni strategice în acest sens:
Elaborarea planurilor de învăţământ, din perspectiva formării competenţelor
profesionale, a abordărilor interdisciplinare şi a problematicii actuale a domeniului de
formare profesională.
Dezvoltarea curriculumului la discipline, cu axarea procesului didactic pe
student, cu accent pe realizarea lucrului individual şi aplicarea tehnologiilor didactice
interactive.
Realizarea parteneriatului educaţional cu angajatorii / reprezentanţii pieţei
muncii în vederea modernizării programelor de formare profesională.
Menţinerea procesului de formare profesională la nivelul unor standarde de
calitate, prin care să asigurăm recunoaşterea competitivităţii studiilor la USM în ţară şi
peste hotare.
Creşterea dimensiunii internaţionale a programelor de studii (programe de
studii predate în limbi străine).
Asigurarea procesului de formare profesională cu cadre ştiinţifico-didactice
de înaltă competenţă prin formare continuă.
Utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv a platformelor electronice în
procesul de formare profesională.
Page 40
33
Aprecierea de către departamentele de specialitate a serviciilor de formare
profesională, ca şi sursă de actualizare a programelor de formare iniţială, modalitate de
identificare a instituţiilor – bază pentru stagiile de practică, modalitate de stabilire a
parteneriatului educaţional.
Promovarea programelor de studii integrate / interdisciplinare.
Modernizarea şi promovarea unui management al calităţii participativ, cu
implicarea activă a structurilor la nivel de facultate (profesori şi studenţi) şi cu
reprezentanţii pieţei muncii. Implementarea unui mecanism eficient de evaluare internă şi
autoevaluare a calităţii procesului educaţional.
Modernizarea strategiei de ghidare şi consiliere în carieră a studenţilor.
Crearea unui mecanism de monitorizare a evoluţiei profesionale a absolvenţilor.
4.4 Nivel facultate/departament
4.4.1. Raportul între managementul superior (nivel universitate) şi managementul
facultăţii li/sau departamentului cu referire la predare-învăţarea centrată pe
student.
Conform p.34 din Regulamentul/cadru privind organiyarea şi funcţionarea organelor
de conducere ale instituţiilor de învăţămănt superior din Republica Moldova, aprobat prin
Ordinul Ministerului educaţiei nr.10 din 14 ianuarie 2015, Organul de conducere al facultăţii
în instituţia de învăţămînt superior este Consiliul facultăţii, care se alege pe un termen de cinci
ani. Membrii Consiliului facultăţii sînt, de regulă, persoane cu titlu ştiinţific şi ştiinţifico-
didactic. Alegerile au loc în termen de 10 zile după anunţarea lor. Studenţii sînt reprezentaţi în
Consiliul facultăţii în proporţie de 1/4 din numărul total al membrilor. Durata mandatului
membrilor Consiliului din rîndul studenţilor este de un an, cu posibilitatea reînnoirii
mandatului. Membrii din oficiu ai Consiliului facultăţii sînt decanul, prodecanul şi şefii
catedrelor de profil din cadrul facultăţii.
Articolul 34 din Carta USM stabileşte că Consiliul Facultăţii reprezintă organismul
decizional şi deliberativ al facultăţii din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. (2)
Consiliul Facultăţii este format în proporţie de maximum 75 la sută din reprezentanţii
personalului titular ştiinţifico-didactic şi a celui ştiinţific şi în proporţie de 25 la sută din
reprezentanţi ai studenţilor.
Conducerea operativă a facultăţii şi realizarea deciziilor Consiliului Facultăţii se
realizează de către Decan şi Biroul Facultăţii. În perioadele dintre şedinţele Consiliului
Facultăţii conducerea operativă este efectuată de Biroul Consiliului Facultăţii constituit din:
decan, prodecani, secretarul Consiliului, şeful Comisiei de Asigurare a Calităţii, şefii
departamentelor/catedrelor, reprezentantul studenţilor.
Regulamentull facultăţii USM fost aprobat de Senatul USM la 26.02.2013 şi a fost
elaborat în baza Regulamentului-cadru al facultăţii instituţiei de învăţământ superior, aprobat
prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 671 din 06.08.2010. Facultatea cuprinde departamente
academice, catedre, centre, laboratoare, extensiuni şi alte subdiviziuni care asigură formarea
universitară iniţială şi continuă a specialiştilor de înaltă calificare. Structura Facultăţii este
aprobată prin decizia Senatului USM.
Consiliul Facultăţii are următoarele atribuţii: a. determină strategia dezvoltării
Facultăţii corelată la planul strategic al Universităţii; b. aprobă planul strategic al
Page 41
34
Facultăţii; c. coordonează şi monitorizează procesul de asigurare a calităţii procesului didactic
la Facultate;
Comisia de Asigurare a Calităţii este un organ consultativ al Consiliului Facultăţii
care asigură calitatea procesului didactic în cadrul Facultăţii. Comisia este alcătuită din
reprezentanţii: Biroului Facultăţii, Consiliului Facultăţii, corpului profesoral de la fiecare
departament/catedră, studenţilor, angajatorului.
Comisia de Asigurare a Calităţii are următoarele atribuţii: a. aplică politica USM
în domeniul asigurării calităţii procesului didactic; b. implementează hotărârile Consiliului
Facultăţii cu privire la asigurarea calităţii studiilor la specialităţile c. coordonează,
monitorizează şi evaluează sistemul de asigurare a calităţii la facultate;
Regilamentul Departamenului academic al facultăţii USM a fost aprobat la şedinţa
Senatului U.S.M. din 26 februarie 2013, proces-verbal nr.6. Conform acestui regulament,
înfiinţarea, reorganizarea, suspendarea funcţionării şi lichidarea Departamentului se stabileşte
de Consiliul facultăţii şi se confirmă de către Senatul Universităţii de Stat din Moldova.
Departamentul este condus de către Consiliul Departamentului, prezidat de Director.
Departamentul este o unitate structurală complexă care asigură, în cadrul autonomiei
universitare, totalitatea activităţilor didactico-ştiinţifice şi de cercetare şi include personal
didactico-ştiinţific, de cercetare şi personal tehnic, necesar realizării eficiente a procesului
didactico-ştiinţific şi de cercetare.
Responsabilităţile Departamentului: 1. Elaborarea şi implementarea concepţiilor de
formare profesională, cercetare şi inovare la toate nivelurile. 2. Elaborarea
documentelor curriculare. 3. Organizarea, realizarea, monitorizarea şi evaluarea procesului
didactic, inclusiv a stagiilor de practică. 4. Organizarea, realizarea, monitorizarea şi evaluarea
cercetărilor ştiinţifice în plan naţional şi internaţional. 5. Organizarea şi monitorizarea lucrului
individual şi a celui extracurricular al studenţilor: (elaborarea tezelor/proiectelor de an, de
licenţă, de master, desfăşurarea olimpiadelor, conferinţelor ştiinţifice, concursurilor de creaţie
şi altor activităţi extracurriculare în scopul cultivării, extinderii şi aprofundării cunoştinţelor
studenţilor). 6. Expertizarea lucrărilor didactice şi ştiinţifice. 7. Organizarea şi realizarea
formării continue a specialiştilor din domeniu. 8. Iniţierea concursurilor pentru ocuparea
posturilor vacante în statele de funcţii ale Departamentului. 9. Executarea lucrărilor de
secretariat.
4.5 Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii.
4.5.1. Structura organului responsabil cu elaborarea planurilor de studii şi
curriculumului (a se vedea punctele anterioare)
4.5.2. Raportul acestui organ cu facultatea, departamentul şi alte structuri din
cardul facultăţii/departamentului.
4.5.3. Crearea programelor inter- şi multi-disciplinare.
4.5.4. Procesul de elaborare şi aprobare a programelor noi de studii.
Procesul de elaborare şi aprobare a unui plan de învăţămînt pentru un nou program
de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:
a. iniţiatorul noului program de studii (orice persoană interesată / grup interesat din
cadrul facultăţii /catedrei /departamentului) şi membrii echipei desemnate de conducerea
catedrei /departamentului stabilesc disciplinele din planul de învăţămînt şi lista cadrelor
ştiinţifico-didactice cu competenţe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul facultăţii. În
Page 42
35
urma avizării programului se vor întocmi planul de învăţămînt şi statul de funcţii pentru noul
program de studii;
b. după avizarea în consiliul facultăţii, documentele programului de studii se transmit
spre aprobare senatului universităţii. Decizia finală privind iniţierea programelor de studii este
aprobată de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, conform prevederilor legale;
c. după aprobarea finală, conducerea facultăţii desemnează echipa de elaborare a
raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea autorizării provizorie;
d. pe baza acestor documente şi corelat cu baza materială pusă la dispoziţie pentru
acest program, se elaborează forma finală a raportului de autoevaluare. Raportul de
autoevaluare se depune la prorectorul pentru activitatea didactică, urmînd a fi verificat de
către o comisie desemnată de către subdiviziunea responsabilă pentru managementul calităţii;
e. după remedierea eventualelor deficienţe, raportul de autoevaluare, implicit planul
de învăţămînt, se depune, cu cel puţin 6 luni înainte de demararea programului de studii, la
Ministerul Educaţiei, care, după coordonarea planului de învăţămînt, îl înaintează Agenţiei
Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional pentru desfăşurarea evaluării
externe în vederea autorizării provizorii.
4.5.5. Procesul de aprobare a unui modul nou într-un program de studii existent.
Este similar procedurii de adoptare a planului nou.
4.5.6. Practicile / metodele de evaluare utilizate.
Activitatea de învăţare a studentului, inclusiv activitatea individuală, precum şi
finalităţile de studiu şi competenţele dobîndite de student sînt verificate şi apreciate pe
parcursul semestrelor prin evaluări curente precum şi în timpul sesiunilor de examinare, prin
evaluări finale/sumative, în conformitate cu planurile de învăţămînt. În scopul sporirii
gradului de obiectivitate şi transparenţă a procesului de evaluare, evaluările 11 curente şi
sesiunile de examinare, la decizia Senatului, pot fi efectuate prin intermediul tehnologiilor
informaţionale – programelor asistate la calculator prin teste. 74. Evaluarea curentă se
efectuează în cadrul orelor practice, de laborator şi seminare şi în sesiuni intermediare, prin
diverse modalităţi: testări, referate, lucrări individuale, portofolii, eseuri, studii de caz etc. Pot
fi propuse probe scrise, orale şi combinate. Formele concrete de evaluare sunt stabilite de
catedre la începutul anului de studii. 75. În semestru se organizează una-două sesiuni de
evaluare curentă, repartizate proporţional pe parcursul semestrului, care totalizează situaţia
intermediară a reuşitei studentului. Rezultatele din sesiunile de evaluări curente se înscriu în
borderouri sau registrul grupei academice şi se iau în consideraţie la evaluările finale
semestriale avînd o pondere medie de 60 la sută din nota finală la unitatea de curs/modulul
respectiv la Ciclul I.
4.5.7. Implicarea studenţilor în elborarea programelor de studii.
Proiectul programului de studii este discutat cu studenţii în prealabil în diferite forme
(adunarea şefilor de grupe, colectarea opiniilor scrise, avizarea la organizaţia studenţească).
Întrucît programul de studii este aprobat de către Consiliul al Facultăţii, implicarea
studenţilor este implicită întrucît 25% din efectivul total al consiliului îl formează studenţii şi
doctoranzii. Senatul USM de asemenea constă din studenţi, doctoranzi – 15%, iar aprobarea
programelor de studii este de competenţa acestuia.
4.5.8. Managementul programelor de studii
Page 43
36
4.5.8.1.Implicarea personalului academic în organizarea şi coordonarea unui program
de studii
Programul de studii este elaborat de către personalul academic, inclusiv cu funcţii
didactico-administrative. Biroul facultăţii, consiliul facultăţii, precum şi Senatul USM
constau preponderent din personal didactic. Carenţele de aplicare, respectiv propunerile de
îmbunătăţire a programului de studii sunt semnalate de către personalul academic urmare a
procesului continuu de aplicare. În consecinţă organizarea şi coordonarea programului de
studii este rezultatul aplicării efective a acestuia de către personalul didactic şi academic.
4.5.8.2.Modul în care acest process este formalizat
Propunerile Departamentelor se fixează în procesele-verbale ale şedinţelor acestora,
semnate de laborant şi şeful de department. Deciziile Consiliului profesoral se perfectează în
scris de către secretarul acestuia şi de către Decanul facultăţii. Deciziile Senatului USM se ţin
de către secretarul Senatului.
4.5.9. Revizuirea unui program de studii
În corespundere cu dezvoltarea sectorului socio-economic, instituţiile de învăţămînt
superior vor revizui/actualiza planurile de învăţămînt o dată la 5 ani.
Planul de învăţămînt poate fi modificat/perfectat cu condiţia implementării din
următorul an de studii. Pe durata studiilor unei promoţii de studenţi, de la înmatriculare pînă
la absolvire, planurile de învăţămînt nu pot fi modificate pe parcurs, acestea urmînd a fi
realizate integral.
În cazul cînd cerinţele pieţei muncii vor dicta necesitatea introducerii schimbărilor în
planurile de învăţămînt pînă la termenul de 5 ani, versiunea nouă a planului de învăţămînt
pentru un nou an academic va fi aplicată persoanelor înmatriculate la studii în anul respectiv,
cu condiţia că modificările au fost operate în modul stabilit pînă la finele anului precedent de
studii şi au fost făcute publice prin sistemul informaţional al instituţiei cu cel puţin 3 luni pînă
la începutul anului de studii.
Modificarea planurilor de învăţământ se realizează la catedrele organizatoare a
programului respectiv şi se aprobă de consliul facultăţii.
Revizuirea /actualizarea planurilor de învăţămînt este validată de senatele
universitare şi prezentată, o dată la 5 ani, spre coordonare, Ministerului Educaţiei (precum şi
ministerelor de resort/asociaţiilor profesionale, care au în subordine instituţii de învăţămînt
superior). La exemplarul planului de învăţămînt pentru ciclurile I, II şi studii integrate este
ataşat un extras din procesul-verbal al şedinţei senatului la care au fost aprobate modificările.
4.5.9.1. Feedback-ul studenţilor: procedura şi impactul.
În conformitate cu prevederile Regulamentului de evaluare al personalului didactic,
aprobat de Senatul USM la 29 aprilie 2008, evaluarea studenţilor reprezintă un indicator
important pentru formarea unei opinii corecte despre performanţa profesională şi ţinuta
morală a cadrului didactic şi se realizează prin chestionare. Chestionarul se conţine în una
dintre anexele la acest regulament.
Evaluarea personalului şi a cursurilor predate întreprinsă de către studenţi se
realizează anual prin completarea unor chestionare de evaluare. La nivel de facultate, anual
Page 44
37
Comisia de Asigurare a Calităţii aplică chestionarul „Profesorul în viziunea studentului”.
Evaluarea la nivel instituţional se realizează atunci când profesorul participă la concursul
„Profesorul anului” şi „Cel mai reuşit debut didactic”, Gradaţia de merit.
Chestionarul privind evaluarea cadrelor didactice la nivel instituţional este
întocmit de Secţia Managementul Calităţii: Evaluare şi Dezvoltare Curriculară. La nivel de
facultate, chestionarul privind evaluarea personalului didactic este întocmit de Preşedintele
Comisiei de Asigurare a Calităţii cu concursul Secţiei Managementul Calităţii: Evaluare şi
Dezvoltare Curriculară, după care ste discutat şi aprobat la şedinţa Comisiei de Asigurare a
Calităţii. Chestionarul are menirea să ofere date despre standardul academic şi nivelul
pregătirii metodico-pedagogice al personalului didactic.
Evaluarea studenţească priveşte toate cadrele didactice, de la asistent până la
profesor universitar şi la toate disciplinele de la toate formele de instruire, indiferent de forma
de învăţământ.
Rezultatele chestionării sunt absolut confidenţiale, fiind accesibile doar rectorului,
decanului, preşedintelui Comisiei de Asigurare a Calităţii, şefului departamentului şi
persoanei evaluate. Ţinându-se cont de principiile eticii profesionale, rezultatele sunt
analizate, iar concluziile sunt comunicate la şedinţele Comisiei de Asigurare a Calităţii,
şedinţele departamentelor, şedinţele Consiliului Facultăţii. Rezultatele se analizează şi se
prelucrează, în vederea formulării unor politici privind calitatea procesului de învăţământ, dar
şi a unei politici de personal privind recrutarea şi promovarea cadrelor didactice.
4.6 Nivel integrarea studenţilor dezavantajaţi
Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi
În cadrul USM activează Centrul de instruire pentru studenţii slabvăzători cu
utilizarea softurilor speciale.
Blogul II de studii al USM unde se află sediul facultăţii de drept recent a fost supus
reparaţiei capitale, fiind create condiţii pentru studenţii cu dizabilităţi, inclusiv ascensor
special.
La nivel de organizare a procesului de predare-învăţare există programme
individuale de studii pentru studenţii cu dizabilităţi
Facultatea de Drept a USM dispune de cămine universitare, studenţii cu dizabilităţi
avînd prioritate la asigurarea cu locuri în camin.
La fel, pentru studenţii din grupe dezavantajate sunt prevăzute scutiri de taxe de
studii.
4.7 Infrastructura
4.7.1.Facilităţile care asigură/sprijină procesul de învăţare-predare centrat pe student.
Universitatea de Stat din Moldova dispune de blocuri funcţionale în care se
desfăşoară procesul de studiu al studenţilor şi toate celelalte activităţi inerente unei instituţii
de învăţământ superior. Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova este
amplasată în campusul universitar central al USM.
Administraţia Facultăţii şi cele 5 departamente îşi au sediile în Blocul 2, Blocul 2A şi
Blocul 2B din campusul universitar central. Orele de curs, seminariile, precum şi celelalte
activităţi ce ţin de procesul de instruire se desfăşoară în mod prioritar în Blocul 2. La fel, în
Page 45
38
Blocul 2 sunt două săli de conferinţă, sala grupei anglofone, sala grupei francofone, sala de
simulări a proceselor de judecată etc. Suprafeţa ce revine unui student corespunde exigenţei
de instruire corespunzătoare.
În scopul sporirii calităţii formării profesionale, programul de studii prevede
activităţi didactice în laboratoarele de Criminalistică şi Clinica Juridică. Aici are loc instruirea
în baza utilajului, mecanismelor şi logisticii adecvate. Tehnicii şi metodicii criminalistice. De
asemenea cursul de Instruire Clinică este realizat în laboratorul Clinica Juridică, dotat cu
utilajul necesar pentru acordarea de asistenţă juridică gratuită de către studenţi persoanelor din
păturile vulnerabile ale societăţii. Fiind ghidaţi de profesori,catedra se conduce de un plan de
dezvoltare al laboratorului de Criminalistică.
Blocul 2 în care ăşi are sediu Facultatea de drept, deşi a fost supus reparaţiei capitale,
cu părere de rău, la moment nu dipune de sufuiciente mijloace TI care ar asigura
procesul de învăţare-predare centrat pe student.
4.8 Nivel de program de studii
4.8.1. Nivelul de reflectare în strategia instituţională o abordării procesului de învăţare-
predare.
4.8.2. Axarea programului de studii.
Conform Planului Strategic USM pentru anii 2016 – 2020 unul din obiectivele
strategice este dezvoltarea şi consolidarea calităţii ofertei educaţionale. În acest context
acţiunile strategice propuse sunt:
Elaborarea planurilor de învăţământ, din perspectiva formării competenţelor
profesionale, a abordărilor interdisciplinare şi a problematicii actuale a domeniului de
formare profesională.
Dezvoltarea curriculumului la discipline, cu axarea procesului didactic pe
student, cu accent pe realizarea lucrului individual şi aplicarea tehnologiilor didactice
interactive.
Creşterea dimensiunii internaţionale a programelor de studii (programe de
studii predate în limbi străine).
Promovarea programelor de studii integrate / interdisciplinare.
4.8.3. Strucrtura planului de studii a programului
În ciclul I, studii superioare de licenţă, şi studii integrate, anul academic este
constituit din două semestre relativ egale, care includ două sesiuni de examene ordinare, stagii
de practică şi două vacanţe. Durata unui semestru constituie în medie 15 săptămîni de contact
direct cu studenţii.
Calendarul academic, implicit perioada de desfăşurare şi durata sesiunilor de
examene, durata vacanţelor se stabileşte de senatul instituţiei de învăţămînt superior. Pentru
lichidarea restanţelor (recuperarea deficitului de credite) şi/sau mărirea notei se vor programa
suplimentar două sesiuni repetate de examinare (de recuperare a deficitului de credite), care
pot fi organizate după fiecare sesiune de examene în perioada vacanţelor sau, la decizia
instituţiei, pot fi comasate într-o singură sesiune.
Creditele de studiu se alocă după cum urmează:
a) pentru un semestru academic – 30 de credite de studii transferabile;
Page 46
39
b) pentru un an academic – 60 de credite de studii transferabile.
Un credit de studiu reprezintă 30 ore de activitate de învăţare, sub toate aspectele ei
(activităţi didactice, de cercetare, realizate în auditoriu (de contact) şi activitate individuală),
solicitate studentului pentru realizarea finalităţilor de studiu.
Durata săptămînii de studii la ciclul I, licenţă, este de 5 zile, cu un număr săptămînal
de 25-30 ore de contact direct.
Planul de învăţămînt include setul de unităţi de curs/module repartizate pe
semestre/ani de studiu. După gradul de obligativitate şi posibilitatea de alegere, unităţile de
curs/modulele se clasifică în:
a) obligatorii;
b) opţionale;
c) la libera alegere.
4.8.3.1.Evaluarea studenţilor
Regulament instituşional privind evaluarea randamentului academic, aprobat de
Senatul USM la 15 aprilie 2014 http://usm.md/wp-content/uploads/2014/05/2014-
Regulament-de-evaluarea-randamentului-academic_REDACTAT.pdf
Activitatea de învăţare a studentului, inclusiv activitatea individuală, precum şi
finalităţile de studiu şi competenţele dobîndite de student sînt verificate şi apreciate pe
parcursul semestrelor prin evaluări curente precum şi în timpul sesiunilor de examinare, prin
evaluări finale/sumative, în conformitate cu planurile de învăţămînt. În scopul sporirii
gradului de obiectivitate şi transparenţă a procesului de evaluare, evaluările 11 curente şi
sesiunile de examinare, la decizia Senatului, pot fi efectuate prin intermediul tehnologiilor
informaţionale – programelor asistate la calculator prin teste. Evaluarea curentă se efectuează
în cadrul orelor practice, de laborator şi seminare şi în sesiuni intermediare, prin diverse
modalităţi: testări, referate, lucrări individuale, portofolii, eseuri, studii de caz etc. Pot fi
propuse probe scrise, orale şi combinate. Formele concrete de evaluare sunt stabilite de
catedre la începutul anului de studii. În semestru se organizează una-două sesiuni de evaluare
curentă, repartizate proporţional pe parcursul semestrului, care totalizează situaţia
intermediară a reuşitei studentului. Rezultatele din sesiunile de evaluări curente se înscriu în
borderouri sau registrul grupei academice şi se iau în consideraţie la evaluările finale
semestriale avînd o pondere medie de 60 la sută din nota finală la unitatea de curs/modulul
respectiv la Ciclul I.
Examenele pot fi susţinute numai în sesiunile de examene programate conform
Calendarului academic activităţilor didactice. La învăţămîntul cu frecvenţă studentul poate
susţine examen la o singură unitate de curs/modul într-o zi, iar intervalul intre 2 examene
succesive trebuie sa fie de minimum 2 zile. La învăţămîntul cu frecvenţă redusă sau la
distanţă examenele pot fi organizate compact sau în paralel cu activităţile didactice.
Subiectele pentru examene se aprobă de către şeful catedrei şi se aduc la cunoştinţa
studenţilor cu cel puţin o lună pînă la sesiune. În baza subiectelor aprobate pot fi elaborate
teste de examinare. Aprecierea probelor se face în baza baremelor de notare care vor fi aduse
la cunoştinţa studenţilor odată cu afişarea rezultatelor evaluării.
Timpul destinat pregătirii răspunsului pentru susţinerea examenului oral va fi nu mai
puţin de 30 min., iar timpul necesar realizării probei scrise se va stabili de titularul cursului
pînă la 3 ore academice, în funcţie de forma de evaluare.
Page 47
40
În sesiunile ordinare studentul este obligat să se prezinte cu grupa/formaţiunea de
studiu în care este înscris. În cazuri bine justificate decanul facultăţii poate permite
studentului să se prezinte cu o altă grupă/ formaţiune de studiu. În sesiunile de restanţe
studentului i se oferă posibilitatea să selecteze din datele planificate cînd să se prezinte la
examen.
Persoanelor care au fost în imposibilitate de a participa la sesiunea de evaluare
curentă/finală din motive întemeiate (caz de boală, participarea la competiţii/concursuri
republicane şi internaţionale etc.) justificate prin documente respective (certificate medicale,
hotărîri, ordine, dispoziţii etc.), li se permite susţinerea evaluărilor/examenelor după un orar
special.
4.8.3.2.Evaluarea personalului academic
4.8.3.3.Nivelul de utilizarea a TI, platformelor de e-instrire şi/sau învăţării mixte.
La USM se utilizează platforma electronică MOODLE, destinată gestionării
cursurilor on-line, evaluării lucrului independent/ individual al studenţilor, stipulat în
planurile de învăţământ printr-un anumit număr de ore şi în curricula desciplinelor de studii,
în modalităţi de lucru, modalităţi şi instrumentarii de evaluare. MOODLE oferă cadrelor
didactice posibilitatea de a-şi renova permanent conţinuturile, să dirijeze şi să încurajeze
învăţarea. Adresa electronică a platformei universitare MOODLE este: www.moodle.usm.md
În procesul de predare-învăţare-evaluare profesorii facultăţii de drept utilizează şi
site-ul facultăţii www.drept.usm.md, unde îşi plasează cursurile. Pe site-ul facultăţii şi-au
plasat cursurile următorii profesori: (www.drept.usm.md). În afara de acestea, profesorii şi
studenţii utilizează tehnologiiile PP, calculatorul, proiectorul etc. De ani buni este valorificată
o practică amiabilă de comunicare dintre profesori şi studenţi. Fiecare grupă academică îşi are
creată adresă electronică.
Mijloacele TIC care se utilizează atât la învăţământ la zi, cât şi la învăţământ cu
frecvenţă redusă, cer de la profesori şi de la studenţi noi abilităţi şi competenţe digitale.
Eficienţa utilizării mijloacelor TIC rezidă în următoarele:
- realizează o dirijare eficientă a predării-învăţării conţinuturilor;
- motivează/încurajează studenţii;
- realizează ideile novatoare ale didacticii universitare-învăţământ
centrat pe cel ce învaţă şi axat pe finalităţi/ competenţe;
- oferă un învăţământ mixt (blended learning);
- înlocuieşte prelegerea tradiţională ex-catedra şi învăţământul
informativ cu unul participativ activ şi utilizarea noilor tehnologii didactice a
învăţământului asistat la calculator;
- eficientizarea evaluării, gestionarea lucrului individual şi evaluarea
lucrului individual.
La USM funcţionează Centrul învăţământului asistat de calculator. Sunt elaborate
indicaţii/recomandări de utilizare a platformei MOODLE (www.drept.usm.md), Secţia
formare continuă a USM organizează trening-uri pentru cadrele didactice în cadrul cărora sunt
familiarizaţi cu tehnologia utilizării platformei electronice MOODLE şi cu alte mijloace TIC.
Sunt elaborate recomandări cu referire la evaluarea cursurilor on-line
(www.drept.usm.md).
Page 48
41
Calitatea cursurilor on-line, rezultatele şi eficienţa utilizării TIC în procesul didactic ,
necesitatea utilizării lor sunt discutate la şedinţele catedrelor facultăţii, la şedinţele Comisiei
de calitate de la facultate. De asemenea se simte necesitatea utilării cu mijloace speciale a
sălilor de curs (cu proiectoare, table digitale interactive etc.).
Prin consultanţa oferită de Centrul Formare Continuă şi Centrul învăţământului
asistat de calculator, prin realizarea stagiilor de formare se activizează atât studenţii, cât şi
personalul didactic. Centrul Formare Continuă şi Secţia învăţământ asistat de calculator, pe
lângă cursurile de formare asigură consultanţă permanentă cadrelor didactice.
Utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv a platformelor electronice, în procesul de
formare profesională este o prioritate strategică a USM, fapt consemnat de către prezentările
şi discuţiile, deciziile luate de către Consiliul de Administraţie al USM şi Senatul USM.
Administraţia USM încurajează utilizarea tehnologiilor moderne de către cadrele
didactice prin Gradaţia de merit, priorităţi oferite în procesul angajării prin concurs (pe o
perioadă de 5 ani).
Cursurile se elaborează în concordanţă cu cerinţele stipulate şi contribuie la formarea
de competenţe.
Pe platforma universitară MOODLE sunt înscrişi circa 600 de studenţi de la
facultate. Ei se pot înscrie individual sau prin intermediul administratorului din Secţia
învăţământ asistat de calculator. În total pe platforma universitară MOODLE sunt plasate 93
de cursuri universitare.
4.8.6. Elaborarea, îmbunătăţirea/modernizarea şi organizarea/gestionarea programului
de studii. (a se vedea p.4.5).
4.8.7. Reguli de formare a şarjei (normei) personalului academic (pentru diferite tipuri
de activităţi: predare, supervizare, evaluare)
Normarea activităţii ştiinţifico-didactice şi de cercetare.
Norma ştiinţifico-didactică se constituie din:
a) activitatea didactică auditorială (contact direct cu studenţii), realizată prin: – ore de
curs; – seminare, lucrări de laborator, lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii
didactice/clinice şi alte forme aprobate de senat; - consultaţii pentru examene;
b) activitatea didactică neauditorială, realizată prin: – conducerea stagiilor de
practică; – conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive; – conducerea proiectelor
sau tezelor de an, de licenţă, de master; – monitorizarea activităţii individuale a studenţilor; –
activităţi de evaluare şi monitorizare a reuşitei academice a studenţilor; - monitorizarea
activităţilor educaţionale extracurriculare ale studenţilor; – alte activităţi prevăzute de
regulamentele instituţionale;
c)activitatea de cercetare, transfer tehnologic, de creaţie artistică, literară,
jurnalistică, sportivă, realizată prin: – efectuarea cercetărilor ştiinţifice;– publicarea articolelor
ştiinţifice; – elaborarea şi editarea monografiilor, culegerilor ştiinţifice; – realizarea tezelor de
doctorat /postdoctorat; – participarea la proiecte ştiinţifice şi coordonarea de proiecte
ştiinţifice; – participarea la conferinţe ştiinţifice, expoziţiile artiştilor plastici, festivaluri
artistice şi competiţii sportive; – alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale;
d) activitatea metodică, realizată prin: – pregătirea pentru predarea cursului; –
elaborarea suporturilor de curs; – proiectarea didactică a activităţilor, inclusiv a celor
individuale; – elaborarea de curricula; – elaborarea recomandărilor metodice pentru studenţi;
Page 49
42
– elaborarea metodologiilor şi a testelor de evaluare a rezultatelor academice; – conducerea
seminarelor metodologice; – alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale.
4.8.7.1. Volumul de lucru a studentului: procedura de calculare şi impactul asupra
elaborării currulumului
Raportul ore de contact direct - ore de studiu individual se stabileşte în funcţie de
specificul unităţii de curs/modulului: gradul de noutate şi/sau complexitate şi asigurarea
didactico-metodică. Pentru ciclul I se aplică raportul: • 1 oră-auditoriu (de contact) - 2 ore-
activitate individuală; • 1 oră-auditoriu (de contact) - 1 oră-activitate individuală.
În planul de învăţământ se indică numărul total de ore, prevăzut pentru studierea
fiecărei unităţi de curs/modul.
Durata standard de studiu a unei unităţi de curs/modul este de un semestru.
Planificarea intensităţii studierii lor pe parcursul semestrului se realizează de către
catedră/departament/facultate, reieşind din ponderea modulului în formarea competenţelor
profesionale, cât şi din faptul că norma săptămânală a studentului nu poate să depăşească 30
ore de contact (până la 36 ore în cazul specialităţilor duble) pentru ciclul I, licenţă şi 14-16 ore
de contact direct pentru ciclul II, master. Numărul de ore prevăzut pentru flecare unitate de
curs/modul, precum şi repartizarea acestora pentru activităţi teoretice, practice, de laborator,
lucru individual etc. sunt determinate de catedre/departamente, reieşind din specificul unităţi
de curs/modulului şi finalităţile de studiu pentru domeniul dat.
Punerea în aplicare a programelor curriculare şi reglementarea procesului didactic se
realizează prin orarul de studii, vizat de decanul facultăţii şi aprobat de prorectorul pentru
activitatea didactică.
Orarul orelor de curs constituie documentul reglator al procesului educaţional. El se
întocmeşte în conformitate cu planul de învăţământ şi curriculum-ul universitar pentru fiecare
semestru şi este afişat cu cel puţin 10 zile de începutul fiecărui semestru.
Disciplinele vor fi repartizate pe zile succedând orele teoretice cu cele practice
pentru a asigura distribuirea uniformă a activităţii individuale a studentului.
Se interzice de a prevedea pentru o zi numai ore teoretice/prelegeri sau numai ore
practice/ seminarii, laboratoare. Nu se recomandă ca într-o zi să fie prevăzute ore curs şi ore
practice la aceeaşi disciplină.
Durata orei academice este de 40-45 min. şi durata întreruperilor este de 15 min. O zi
de muncă nu va depăşi 6-8 ore academice de contact direct cu studenţii.
Orarul este întocmit de decanul/prodecanul facultăţii şi este aprobat de prorectorul
responsabil de activitatea didactică.
4.8.8. Evaluarea studenţilor
4.8.8.1. Regulamente/ghiduri existente
Planul - cadru pentru studii superioare (ciclul I - licenld, ciclul II - master, studii
integrate, ciclul III - doctorat), aprobat prin ordinul ME nr.1045 din 29 0ctombrie 2015
http://usm.md/wp-content/uploads/ordinul_nr._1045_din_29.10.2015_plan-
cadru_pentru_studii_superioare_ciclul_i_-_licenta_ciclul_ii_-
_master_studii_integrate_ciclul_iii_-_doctorat.pdf
REGULAMENT-CADRU privind organizarea examenului de finalizare a studiilor
superioare de licenţă, aprobat prin ordinul ME nr.1047 din 29 0ctombrie 2015
http://usm.md/wp-content/uploads/2015/11/final-Reg..pdf
Page 50
43
4.8.8.2. Forme de evaluare
Planul de învăţămînt prevede tipurile şi modalităţile de evaluare a finalităţilor de
studii, inclusiv:
a) evaluare curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz (individual sau în grup),
raport asupra practicii etc.
b) evaluare finală: examinare orală, examinare în scris, examinare combinată,
eseu, prezentare, portofoliu, teză/ proiect de cercetare.
Se recomandă diversificarea formelor de evaluare curentă pe parcursul semestrului.
Rezultatele academice ale studenţilor se evaluează:
a) pe parcursul semestrului;
b) la sfîrşitul semestrului;
c) la finalizarea programului de studii în cadrul fiecărui ciclu al învăţămîntului
superior.
Evaluările finale ale unităţilor de curs/modulelor se vor realiza prin examene cu
note. Calificativele „admis – respins” pot fi utilizate la evaluările intermediare în cadrul
modulelor şi pentru cursul Educaţia fizică. Obţinerea notei promovabile la o unitate de
curs/modul presupune alocarea creditelor preconizate pentru aceasta.
În cadrul programului de pregătire bazat pe studii superioare avansate, ciclul III,
studii superioare de doctorat, examenele aferente unităţilor de curs/modulelor sînt organizate
după finalizarea unităţilor de curs/modulelor.
Tezele/ proiectele de an sînt programate în cadrul unităţilor de curs corespunzătoare
şi sînt evaluate în cadrul unităţii de curs respective.
În cazul în care teza de an reprezintă rezultatul cumulativ al activităţilor de la cîteva
cursuri, este un produs interdisciplinar şi nu poate fi atribuit unei unităţi de curs, această teză
de an trebuie să fie о entitate separată, evaluată cu notă şi estimată cu un număr determinat de
credite, în funcţie de efortul necesar pentru realizare, la decizia catedrei /departamentului
/facultăţii organizatoare.
4.8.8.3. Prevederi pentru contestaţii
Studentul, are dreptul să conteste rezultatele evaluării finale, în cazul în care nu este
de acord cu decizia cadrului didactic privind calificativul acordat. Rezultatele examenului pot
fi contestate timp de 24 de ore din momentul anunţării rezultatelor, în baza unei cereri depuse
de student în adresa decanului. Catedra de specialitate creează o comisie de reevaluare, din cel
puţin 3 membri, unul dintre care este cadrul didactic responsabil de unitatea de curs.
Reevaluarea rezultatelor are loc timp de 48 ore din momentul constituirii comisiei. Decizia
comisiei este definitivă şi incontestabilă. Studentul are dreptul să beneficieze de mărire de
notă. Mărirea de notă se realizează prin reevaluare în următoarele condiţii: Reevaluarea în
scopul măririi de notă poate fi organizată după susţinerea tuturor probelor de evaluare
prevăzute în programul de studii (ultimul an după susţinerea sesiunii ordinare de primăvară).
Studentul poate solicita reevaluarea la 2 discipline din planul de studii în scopul măririi notei.
Poate solicita mărire de notă doar studentul care excluzând notele de la disciplinele pentru
care cere reevaluarea, are media ≥ 9 (ştiinţe socio-umanistice şi ştiinţe economice) şi media ≥
8,5 (ştiinţe exacte, ştiinţe inginereşti, ştiinţe ale naturii, ştiinţe agricole). Reevaluarea în
scopul măririi notei se face de către o comisie creată de către şeful de catedră şi este alcătuită
Page 51
44
din cel puţin 3 persoane, una dintre care este titularul de curs. Nota se schimbă doar în sensul
măririi. Decizia comisiei este definitivă şi nu poate fi contestată.
http://usm.md/wp-content/uploads/2014/05/2014-Regulament-de-evaluarea-
randamentului-academic_REDACTAT.pdf
4.8.8.4. Implicarea examentariolor externi
Pentru desfăşurarea examenului de licenţă se constituie Comisii pentru examenul de
licenţă (în continuare Comisii de licenţă) pe domenii de formare profesională/specialităţi.
Preşedinţii Comisiilor de licenţă sînt desemnaţi prin ordinul ministerului de resort, în
baza propunerilor instituţiei organizatoare. În calitate de preşedinte al comisiei de licenţă pot
fi desemnaţi specialişti în domeniul respectiv (profesori universitari, conferenţiari universitari,
cercetători ştiinţifici, deţinători ai titlurilor onorifice, specialişti practicieni de înaltă
calificare), care nu activează în cadrul instituţiei vizate.
http://usm.md/wp-content/uploads/2015/11/final-Reg..pdf
4.8.8.5. Sistemul de notare, creditelor de studii şi recunoaştere rezultatelor studiilor
anterioare.
Planul de învăţământ prevede tipurile şi formele de evaluare a cunoştinţelor,
capacităţilor teoretice şi a deprinderilor practice: a. evaluare curentă: testare, eseu, referat,
studiu de caz (individual sau în grup), raport asupra practicii etc.; b. evaluare finală:
examinare orală, examinare în scris, examinare combinată teză/proiect;
În funcţie de specificul domeniului de studii/specialitate se pot utiliza forme specifice
de evaluare: evaluare asistată de calculator, concert, expoziţie, portofoliu, probă sportivă, etc.
La determinarea modalităţii de evaluare se va ţine cont de structura unităţii de curs,
volumul şi durata studierii acesteia.
4.8.9. Incorporarea în program şi facilitatrea mobilităţii academice
Regulament-cadru cu privire la mobilitatea academic în învăţământul superior,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.56 din 27 ianuarie 2014.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=351368
Mobilitatea academică a studenţilor, a doctoranzilor/postdoctoranzilor şi a cadrelor
didactice se organizează în baza:
1) tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
2) acordurilor/convenţiilor interuniversitare;
3) acordurilor încheiate între instituţiile de învăţămînt superior cu întreprinderi
şi organizaţii din ţară şi de peste hotare;
4) acordurilor/contractelor încheiate de către instituţii cu activitate de doctorat
şi universităţi/centre ştiinţifice de peste hotare;
5) programelor de mobilitate oferite de diverse state şi instituţii/organizaţii
internaţionale şi regionale;
6) contractelor individuale.
Perioada de studii în universitatea-gazdă, inclusiv stagiile de practică, se consideră
parte integrantă a programului de studii din universitatea de origine, dacă programul de studii
din universitatea-gazdă corespunde, cel puţin în parte, cu programul de studii din instituţia de
Page 52
45
origine.
Pentru studenţii care au ca obiectiv al mobilităţii pregătirea în vederea elaborării proiectelor
de licenţă/tezelor de masterat, perioada maximă de desfăşurare a mobilităţii este un semestru,
urmare cărui fapt studenţii prezintă un document de tip ECTS (Sistemul European de Credite
Academice Transferabile), care conţine evaluarea activităţii studentului în perioada de
mobilitate.
Participarea la programe de mobilitate academică în mod individual se realizează în
baza ordinului/permisiunii rectorului instituţiei de învăţămînt superior de origine.
Participanţii la programe de mobilitate academică în mod individual beneficiază de
recunoaşterea academică a programului în condiţiile prezentului Regulament-cadru.
Studenţii au dreptul să se implice şi să participe în programe compacte de mobilitate
atît la nivel naţional, cît şi internaţional în scopul completării procesului de formare în
conformitate cu traseul educaţional ales. Mobilitatea este organizată de către instituţia de
învăţămînt superior în conformitate cu Regulamentul cu privire la mobilitatea studenţilor şi
profesorilor din instituţiile de învăţămînt superior, aprobat de minister. Este posibilă
mobilitatea studenţilor între instituţii şi în cadrul instituţiei de învăţămînt între
domenii/specialităţi/specializări înrudite, cu respectarea reglementărilor specifice existente la
nivel instituţional, fără a fi afectate formaţiunile de studiu. În programe de mobilitate pot
participa studenţii care au realizat integral programul de studii pentru anul de studii/semestrul
precedent. La ciclul I mobilitatea poate fi organizată începînd cu anul II de studii, cu excepţia
ultimului an de studii. Studenţii ciclului II pot participa în programe de mobilitate pe durata
unui semestru, cu excepţia primului şi ultimului semestru. Acordurile între universităţile
(facultăţile) partenere garantează recunoaşterea perioadelor de studii realizate şi transferul de
credite pentru unităţile de curs/modulele realizate. Recunoaşterea perioadelor de studii
priveşte durata şi conţinutul acestora. Perioada de studii efectuată în altă instituţie înlocuieşte
prin recunoaştere o perioadă de studii cu durată şi volum de muncă (măsurat în credite)
similară celei pe care studentul ar fi realizat-o în universitatea de origine. Cursurile prevăzute
în contractul de mobilitate pot fi echivalente cu cursurile din planul de învăţămînt a instituţiei
de origine, asimilabile în cadrul aceluiaşi domeniu de formare profesională/specialităţi,
acceptabile ca alternativă la cursurile existente. Studentul implicat în programe de mobilitate
în baza acordurilor de parteneriat, semnate între instituţia de origine şi o altă instituţie, va
prezenta la întoarcere dovada privind activităţile desfăşurate, examenele susţinute şi creditele
acumulate. Transferul creditelor ECTS, recunoaşterea, echivalarea şi documentarea
performanţelor realizate de către student de-a lungul perioadei de mobilitate, se realizează
prin Transcripţia notelor/Extrasul din foaia matricolă ECTS care reflectă cantitativ şi calitativ
munca realizată de către student. Studentul nu este obligat să negocieze
acceptarea/recunoaşterea/echivalarea cu cadrele didactice în parte.
Recunoaşterea/echivalarea/acceptarea activităţilor/examenelor/perioadelor de studii se aprobă
de Decan la recomandarea coordonatorului/consilierului/ cadrului didactic.Creditele obţinute
anterior la unităţi de curs/module similare ca finalităţi de studiu scontate, conţinut, eventual
denumire şi extindere (număr de ore în planul de învăţămînt) 20 se echivalează automat atît în
cadrul programelor de mobilitate, precum şi la transferul studentului dintr-o instituţie de
învăţămînt superior la alta. Studentul care alege unităţi de curs cu o suprapunere de conţinut
de cel puţin 2/3 acumulează creditele alocate doar uneia dintre acestea. La cererea studentului
Page 53
46
creditele pentru un curs pot fi echivalate cu creditele obţinute la un alt curs echivalent sau
superior (cu un număr mai mare de ore şi un volum mai detaliat) la o altă universitate,
facultate sau specialitate.
http://usm.md/wp-
content/uploads/ordinul_nr._1046_din_29.10.2015_regulamentul_de_organizare_a_studiilor_
in_invatamintul_superior_in_baza_sistemului_national_de_credite_de_studiu_0.pdf
4.8.10. Cerinţele academice pentru inmatriculare la programul de studii
Pentru a dobîndi şi menţine calitatea de student solicitantul trebuie să iniţieze şi să
parcurgă complet: a. Procedura de înmatriculare / reînmatriculare într-un program de studiu;
b. Procedura de promovare de la an la an. Modul de organizare şi desfăşurare a admiterii la
ciclul I, studii superioare de licenţă şi studii superioare integrate se realizează în conformitate
cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a admiterii în instituţiile de
învăţămînt superior din Republica Moldova, aprobat de minister şi regulamentul instituţional.
4.8.11. Monitorizarea angahabilităţii absolvenţilor programului.
La USM ghidarea în carieră a studenţilor şi urmărirea evoluţiei lor profesionale se
face de către Centrul de Ghidare în Carieră şi Relaţii cu Piaţa Muncii
http://usm.md/?page_id=107&lang=ro
Centrul de Ghidare în Carieră, colaborează cu decanatul (în cazul programului Drept
toate cele 9 catedre sunt responsabile de program), în vederea creării bazei de date a
studenţilor şi absolvenţilor în vederea organizării activităţilor de ghidare în carieră
(traininguri, seminarii, prezentări).
Această colaborare se menţine şi în procesul de urmărire a traseului profesional.
Decanatul stabileşte numărul absolvenţilor angajaţi prin comunicarea cu instituţiile de drept.
Centrul de Ghidare în carieră, stabileşte numărul absolvenţilor angajaţi, prin comunicarea cu
absolvenţii (prin e-mailuri, facebook, telefon).
Competitivitatea absolvenţilor Programului de studii pe piaţa muncii depăşeşte
nivelul de 70% absolvenţi angajaţi în câmpul muncii în ultimii 5 ani în judecătorii,
procuratură, avocatură, notariat, Ministerul Justiţiei, executori judecătoreşti, Ministerul
Afacerilor Interne, Comisia Naţională de Integritate, Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
Se duce şi evidenţa traseului profesional după diverse criterii:
- angajaţi în domeniul de specialitate;
- angajaţi în alte domenii de activitate profesională;
- cei care nu sunt disponibili (se pierde contactul în mare parte din
cauza emigrării şi activităţilor sezoniere în afara ţării).
Considerăm un succes al programului de studii angajarea în domeniul de formare
profesională şi alte domenii, deoarece competenţele obţinute sunt binevenite pentru activităţi
antreprenoriale individuale, activitatea în domeniul economiei, serviciilor, management etc.
Instutuţia de învăţământ asigură absolvenţilor programului continuarea studiilor la masterat în
conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul
Page 54
47
4.9 Nivel formare pedagogică
Specialistul în drept este asigurat de integritatea personalităţii discipolului
universitar, cu accent pe formarea unui comportament responsabil, implicarea activă în
propria formare profesională. Procesul de formare a specialistului în domeniul dreptului este
corelat cu direcţiile de dezvoltare strategică a USM – învăţământ, cercetare, relaţii
internaţionale, comunicare şi imagine.
Realizarea acestor dimensiuni este asigurată prin:
a) baza normativ-reglatorie a USM (Regulamentul cu privire la managementul
calităţii serviciilor educaţionale şi de cercetare; Regulamentul de organizare a procesului
educaţional; Regulamentul de evaluare a randamentului academic);
b) de cadrele didactice ale USM (nivelul de calificare a acestora; imaginea personală
şi profesională ca specialist în domeniu, comunicarea şi relaţionarea cu studenţii);
c) condiţiile de realizare a procesului educaţional.
Pentru ca nivelul predării cadrelor didactice să fie unul adecvat misiunii şi
finalităţilor programului sunt organizate de către Secţia formare continuă, anual, cursuri de
instruire, seminarii tematice la psihologie, pedagogia universitară, retoricî, TIC. Un loc aparte
în instruirea metodică a cadrelor didactice de la facultate îl are Comisia de Asigurare a
Calităţii, care organizează activităţi în dependenţă de priorităţile universitare şi ale facultăţii.
Personalul didactic cu locul de muncă (funcţia) de bază care asigură Programul de
studii la Drept, beneficiază de formare psiho-pedagogică în conformitate cu Ordinul
Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova nr.125 din 7 martie 2012. Din numărul total de
cadre didactice cu funcţia de bază la facultatea de drept, dintre care sunt conferenţiari
universitari, având pregătire psiho-pedagogică în virtutea titlului ştiinţifico-didactic, cei care
nu sunt conferenţiari universitari au formare psiho-pedagogică în cadrul masteratului sau
deţin certificate de absolvire a stagiului de formare continuă la Modulul Psiho-pedagogic.
De regulă, absolvenţii facultăţii, viitori profesori universitari, aleg să-şi continue
studiile la master tot în cadrul programului Drept şi la libera alegere pot acumula competenţe
necesare psihopedagogice în cadrul disciplinei Didactica învăţămîntului universitar este
asigurat de Centrul de Formare Continuă .
La nivel instituţional universitatea asigură menţinerea şi dezvoltarea competenţelor
cadrelor didactice prin promovarea unei politici de perfecţionare continuă a cadrelor
didactice, prin organizarea, la nivel de instituţie şi facultate, a cursurilor tematice gratuite de
perfecţionare a acestora.
Universitatea promovează şi gestionează cariera profesională a fiecărui cadru
didactic prin asigurarea formării continue a personalului didactic în conformitate cu Planul
strategic de dezvoltare a universităţii, facultăţii şi departamentului. În scopul realizării acestor
obiective, la 30 martie 2010, în cadrul instituţiei a fost creată secţia Formare Continuă pe
lângă care activează şi Centrul de Formare Continuă (CFC). Obiectivele Formării Continue,
organizarea şi dirijarea procesului de Formare Continuă pot fi vizualizate pe pagina web
http://usm.md/?page_id=610&lang=ro şi a Regulamentului cu privire la formarea
profesională continuă a cadrelor de la USM.
Instituţia, periodic, organizează cursuri de formare continuă a cadrelor didactice la
Modulul Psihopedagogic .
Page 55
48
Planul strategic al facultăţii şi al departamentelor de profil reflectă politica de
promovare a cadrelor după competenţe şi rezultate, iteresate într-o activitate fructuoasă
conform datelor descrise în Rapoartele anuale ale departamentelor de profil, care se păstrează
la fiecare catedră de profil.
Politica de promovare a cadrelor după competenţe şi rezultate, cointeresare pentru o
activitate fructuoasă, se realizează conform Regulamentului privind organizarea şi
desfăşurarea în cadrul Universităţii de Stat din Moldova a concursului Profesorul anului
universitar şi a concursului Cel mai reuşit debut didactic. Deciziile întru susţinerea şi
promovarea cadrelor după competenţe şi rezultate se reflectă prin conferirea titlului
Profesorul anului şi Cel mai reuşit debut didactic.
Competenţa cadrelor didactice le permite să genereze programe de instruire, să
dezvolte şi amelioreze în continuare programele de învăţământ, rezultatele sale pedagogice şi
ştiinţifice, activitatea inovaţională în pedagogie şi domeniul de formare propriu-zis. De
menţionat că cadrele didactice participă şi la seminarii de perfecţionare organizate de alte
instituţii din ţară, dar şi de peste hotare.
Tot mai multă atenţie se acordă strategiilor didactice orientate spre învăţarea activă a
studentului. Strategiile interactive sunt determinate de obiectivele curriculare care solicită
acţiuni de aplicare a cunoştinţelor şi de integrare a acestora în scopul emiterii unor judecăţi de
valoare, luarea deciziilor şi rezolvarea situaţiilor de problemă. Aceasta se realizează prin
aplicarea de către cadrele didactice a diferitor metode interactive de predare, activ-
participative.
Aplicarea/implementarea curriculumului este asigurată de către metodologia de:
proiectare a procesului de formare profesională (proiectarea reflectată în curriculum exprimă
abordarea curriculară orientată spre formare de competenţe şi axată pe realizarea
obiectivelor); realizarea procesului de formare profesională (monitorizat de către Comisia de
Asigurare a Calităţii din cadrul facultăţii, Consiliul de Calitate a USM prin chestionarea
studenţilor, asistenţe la ore, analiza/discutarea orelor publice(; evaluarea procesului de
formare profesională (aplicarea metodologiei de evaluare axată pe sarcini cu divers nivel de
complexitate, ce reflectă obiectivele curriculare.
Page 57
50
5. Analiza comparativă
5.1 Introducere
Analiza comparativă a programelor de studii din cadrul USM şi a universităţilor
europene partenere în cadrul proiectului PBLMD a fost efectuată pe parcursul anului 2016.
Au fost comparate nu doar nemijlocit programele de studii la universităţile USM, AAU şi
UoG, ci şi aspectele de organizare şi de funcţionare a acestor universităţi. Astfel, compararea
a avut un caracter multiaspectual, ceia ce a permis o analiză per sistem a sistemului
universitar din cele trei ţări ce au constituit obiectul studiului dat.
5.2 Criterii, proprietăţi şi indicatori
Criteriile de comparaţie au fost formulate în corespundere cu metodologia anexată la
WP3 (a se vedea Anexa1). Cu toate acestea, ţinem să menţionăm că unele criterii au fost
revăzute, fie din cauza lipsei de informaţie, fie din cauza repetării la unele compartimente (a
se vedea Anexa 3, elaborată în baza tabelului 3).
Tabel 3. Analiza comparativă
Criterii, proprietăţi,
indicatori
USM AAU UoG
5.3 Modele commune şi variaţii
Compararea celor 3 universităţi supuse studiului a permis formularea unor modele
comune ce ţin în mare parte de modul de organizare şi funcţionare a universităţilor. Cu toate
acestea, au fost găsite şi unele deosebiri sau variaţii, acestea referindu-se în mare parte la
structura programului de studii, modul de adoptare a acestora, dotarea universităţilor cu
mijloace TI care ar permite implementarea efectivă a modelului PBL, implicarea angajatorilor
în elaborarea programelor de studii etc. A se vedea Anexa 4 elaborată în baza tabelului 4.
Table 4: Model de reducere a datelor
Modele comune Variatţii
L1: system level
Criteria 1
Criteria 2
Criteria 3
Patterns
Patterns
Patterns
Variations
Variations
Variations
Page 58
51
6. Program pilot pentru specialitatea „drept”
6.1 Introducere
Pentru a facilita procesul de elaborare a programului de studiu la drept cu
implementarea învăţării problematizate au fost colectate şi analizate datele privind
aplicarea PBL în cadrul vizitelor de studiu la două Universităţi: Universitatea AAU din
Danemarca şi Universitatea UoG din Marea Britanie.
Scopul compartimentului dat este de a efectua analiza comparativă a datelor colectate
cu referire la specificul programelor de studiu la drept la două univesităţi europene, ceea ce va
permite de a contura o viziune clară pentru administraţia Facultăţii de drept privind
necesitatea perfecţionării programului de studiu prin: optimizarea structurii, conţinutului
disciplinelor, planificarea unui număr mai mare a orelor practice în raport cu cele teoretice
în vederea asigurării unei calităţi înalte a acestuia cu incorporarea metodei PBL şi sporirea
gradului de angajabilitate ale absolvenţilor.
Următorul pas în procesul de analiză a datelor a constituit identificarea modelelor
bunelor practici în elaborarea programului pilot bazat pe învaţarea centrată pe student cu
introducerea PBL. În acest scop a fost elaborat un proiect – pilot al programului de
studiu pentru ciclul I, studii superioare de licenţă la Facultatea de drept USM, pentru
asigurarea implementării standardelor educaţionale în baza modelului european, elaborarea
planului implementării lor în toate instituţiile care organizează instuire juridică, propunerea
mecanismului legalizării lor ulterioare.
6.2 Programme outline
Scopul specializării este predarea cunoştinţelor moderne şi practice de drept.
Absolventul va cunoaşte domeniile principale ale sistemului de drept al Republicii Moldova,
instituţiile fundamentale ale dreptului, iar cunoştinţele teoretice şi practice obţinute îi vor
conferi competenţele necesare pentru exercitarea activităţii de jurist.
În acest context, specialitatea de Drept urmăreşte realizarea obiectivelor prin:
1. Formarea competenţelor profesionale ale absolventului în baza pregătirii
teoretice şi practice în domeniul dreptului.
2. Formarea abilităţilor de cercetare în domeniul jurisprudenţei în baza
componenţei ştiinţifice. În acest sens se urmăreşte pregătirea specialistului în scopul
investigării problemelor contradictorii din jurisprudenţă.
3. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare multilaterală a viitorului specialist,
formarea poziţiei civice şi dimensiunii etice a personalităţii.
La finalizarea studiilor superioare de licenţă (ciclul I) studentul trebuie să posede
următoarele competenţe generale:
1. Capacitatea de a învăţa independent;
2. Capacitatea de a respecta şi a dezvolta valorile şi etica profesională;
3. Capacitatea de a-şi exercita profesia în calitate de membru al unei echipe;
4. Capacitatea de a rezolva situaţii de problemă;
5. Capacitatea de a lua decizii de sine stătător;
6. Să posede suficiente cunoştinţe de limbă străină pentru a fi capabil de a
lucra în mod eficient în domeniul juridic;
Page 59
52
7. Capacitatea de a utiliza tehnologiile informaţionale în cercetare şi în
practica juridică.
Competenţe profesionale:
1. Cunoaşterea legislaţiei Republicii Moldova, a legislaţiei europene şi a
celorlalte instrumente juridice internaţionale;
2. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din
domeniul juridic;
3. Utilizarea cunoştinţelor necesare în culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la o problemă de drept concretă;
4. Utilizarea metodelor aplicate în domeniul dreptului;
5. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice din domeniul juridic în
soluţionarea unor probleme de ordin practic;
6. Utilizarea unei game variate de tehnici, metode şi procedee în vederea
enunţării soluţiilor interpretative ale actelor normative;
7. Iniţierea şi depistarea problemelor de drept propuse spre soluţionare în
procesul activităţii juridice.
Competenţele profesionale, dobândite în cadrul formării iniţiale, au o contribuţie
substanţială în organizarea şi realizarea justiţiei în Republica Moldova. Formarea oferită de
programul de studii la domeniul de formare profesională Drept constituie pregătirea de bază
pentru profesiile: judecători, procurori, grefieri, asistenţi judiciari, şefi ai secretariatelor
instanţelor judecătoreşti, consilieri de probaţiune, profesiile juridice conexe sectorului
justiţiei: avocaţi, notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratori ai
procedurii de insolvabilitate, traducători/interpreţi au necesitatea unei formări iniţiale în
domeniul jurisprudenţei.
În afară de aceasta, toate sectoarele economiei naţionale (întreprinderi, instituţii,
organizaţii publice sau private) necesită asistenţă juridică a specialiştilor în domeniul
dreptului.
Integrarea europeană, spre care tinde ţara noastră, creează necesitatea imperioasă de
specialişti în domeniul dreptului internaţional, protecţiei naţionale şi internaţionale ale
drepturilor omului etc. şi nu doar specialişti calificaţi în drept, dar specialişti cu competenţe
de cunoaştere a cel puţin unei limbi moderne, cu aptitudini avansate de utilizare a
calculatorului, de comunicare în grup, aptitudini manageriale ş.a. pe care cu succes le oferă
Programul de studii la domeniul de formare profesională Drept.
Analizînd practica universităţiilor europene, echipa pentru elaborare
programului de studiu cu aplicarea PBL propune un program-pilot pentru a fi aplicat
din septembrie 2017 în procesul de instruire a grupei cu învaţare în limba engleză.
Experienţa implementării acestui program-pilot va permite identificarea impedimentelor
cheie şi elaborarea unei strategii de perfecţionare şi ajustare la noile obiective stabilite,
fapt ce va contribui la incorporarea acestei idei în planul de studiu la toate grupele de
la drept.
Conform p.24 al Planului – cadru pentru studii superioare, aprobat prin Ordinul
Ministrului Educaţiei nr. 1045 din 29 octombrie 2015, programul de învăţămînt include setul
Page 60
53
de unităţi de curs repartizate pe semestre/ani de studiu. După gradul de obligativitate şi
posibilitatea de alegere, unităţile de curs se clasifică în:
a) obligatorii;
b) opţionale;
c) la libera alegere.
Totodată, după funcţia în formarea profesională iniţială prin competenţe generale şi
competenţe specifice, unităţile de curs oferite sunt grupate în următoarele componente:
a) componenta fundamentală (cod F);
b) componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (cod G);
c) componenta de orientare socio-umanistică (cod U);
d) componenta de specialitate - de bază şi secundară, în cazul instruirii
concomitente în două domenii înrudite (cod S).
Conform p.30. Planului – cadru pentru studii superioare, unităţile de
curs/modulele din componenta fundamentală (cod F), de formare a abilităţilor şi
competenţelor generale (cod G) şi socio-umanistică (cod U) constituie trunchiul programului
de formare, care reprezintă structura formativă de bază obligatorie în pregătirea viitorului
specialist la ciclul I şi în cadrul studiilor integrate, comună mai multor domenii de formare
profesională în cadrul unui domeniu general de studiu. P.32. din Planul - cadru
susmenţionat prevede, că unităţile de curs de orientare spre specialitate asigură elementul
individual al formării profesionale şi reprezintă un pachet de unităţi de curs/module,
obligatorii şi opţionale, reieşind din logica structurării domeniului, în conformitate cu
tendinţele pieţei muncii, asigurînd astfel un nivel sporit de relevanţă a studiilor şi
angajabilitate a absolvenţilor. P.36 din Planul-cadru asigură constituirea traseului individual
de formare profesională, în funcţie de aspiraţiile de dezvoltare profesională şi perspectivele de
angajare în cîmpul muncii. Unitatea de curs opţională din momentul alegerii devine
obligatorie.
Astfel, din cursurile enunţate pentru aplicarea PBL urmează a fi selectate şi
incorporate în curriculele disciplinelor cu aplicabilitate practică, ţinute de către
profesorii implicaţi în cadrul proiectului şi care au fost instruiţi privind
implementarea PBL. Disciplinele respective sunt din categoria fundamentale, de
specialitate şi opţionale.
Luînd în consideraţie decizia luată în cadrul şedinţei convocate de administraţia
Universităţii şi a Facultăţii de Drept, la care a participat echipa pentru elaborarea
programului de studiu cu aplicarea PBL, considerăm oportună introducerea PBL astfel
după cum urmează:
la anul I de studii, I semestru – Dreptul constituţional (F);
II semestru – Drept administrativ (F);
la anul II de studii, III semestru – una din disciplini opţionale (uzanţe şi
tehnici diplomatice, delincvenţa juvenilă, dreptul medical, sisteme juridice comparative) la
libera alegere de către studenţi,
IV semestru – Dreptul penal. Partea specială (I) (F),
Dreptul instituţional al UE (S);
la anul III de studii, V semestru – Dreptul procesual civil. Partea generală (S)
şi Dreptul penal. Partea specială (II) (F),
Page 61
54
VI semestru – Întocmirea actelor de procedură civilă (S)
şi la disciplina Protecţia juridică a drepturilor omului (S);
la anul IV de studii,VII semestru - Dreptul constituţional comparat (S) şi
Dreptul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (S).
Pentru realizarea conceptului propus al proiectului-pilot nu va fi modificat
planul actual de studii, fiind necesară doar revizuirea şi adaptarea conceptului PBL la
curriculile disciplinelor selectate, începînd cu identificarea competenţelor, elaborarea
metodologiei clare privind formularea problemei şi asigurarea îndrumării lucrului în grup,
formularea metodelor de evaluare. În concluzie lucrul în proiect va acumula în cea mai mare
parte orele practice şi orele prevăzute pentru lucrul individual.
Aprofundarea cunoştinţelor practice, precum şi dezvoltarea competenţelor
profesionale vor fi asigurate în cadrul unui program de formare bazat pe problematizare în
domeniul juridic. Procesul didactic şi de cercetare caută să valorifice şi tradiţiile
învăţământului juridic naţional şi occidental.
În scopul asigurării aplicării eficiente modelului PBL va fi necesar de introdus
în programul de studii şi de dezvoltat următoarele competenţe specifice:
1. Conştientizarea problemei-cheie din zona de intereferenţa dintre
domeniile juridice,
2. Folosirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru dezvoltarea şi/sau
aplicarea originală a ideilor,
3. Realizarea unei diagnose a problemelor de cercetare şi formularea de
judecăţi pornind de la informaţii incomplete sau limitate,
4. Manifestarea abilităţilor de leadership şi inovaţie în context de studii
care sunt necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea
problemelor implicînd mulţi factori care se intercalează,
5. Evaluarea critică a performanţei strategice a echipelor,
6. Manifestarea autonomiei în procesul de rezolvare a problemelor,
7. Comunicarea rezultatelor de cercetare, a metodelor către un public de
specialişti, folosind tehnici adecvate,
8. Manifestarea unui comportament activ faţă de o serie de aspecte
sociale, ştiinţifice şi etice care apar în colaborare.
Figure 1: Outline of BSc in Law
Anul I
Semestrul I
F.01.O.01 Teoria generală a
dreptului
F.01.O.02 Dreptul
constituţional ( project)
F.01.O.03 Dreptul privat roman
S.01.O.04 Instituţii juridico-statale G.01.O.05 TIC
G.01.O.10 Educaţie fizică
U.01. A.06 Filozofie
U.01. A.07 Psihologia
U.01. A.08 Politologie
U.01. A.09 Sociologie
Anul I
Semestrul II
F.02.O.11 Drept civil (introducere
şi persoanele)
F.02.O.12 Drept administrativ
( project)
F.02.O.13 Drept penal. Partea generală
(I)
Page 62
55
U.02.A.15 Istoria dreptului
românesc
U.02.A.16 Filosofia juridică
G.02.O.17 Limba străină
G.02.O.22 Educaţia fizică
U.02.A.18 Economie
U.02.A.19 Istoria culturii şi civilizaţiei
europene
U.02.A.20 Integrarea Europeană
U.02.A.21 Cultura comunicării
interpersonale şi organizaţionale
Anul II
Semestrul III
F.03.O.23 Drept penal. Partea
generală (II)
F.03.O.24 Drept internaţional
public
F.03.O.26 Drept civil (dr.reale)
S.03.O.25 Drept contravenţional S.03.O.27 Drept financiar (project) S.03.A.28 Uzanţe şi tehnici
diplomatice
S.03.A.29 Delincvenţa juvenilă
S.03.A.30 Drept medical
S.03.A.31 Sisteme juridice comparate
Anul II
Semestrul IV F.04.O.32 Drept civil.Teoria
generală a obligaţiilor
F.04.O.33 Drept penal.Partea
specială (I) (project)
S.04.O.34 Drept fiscal
S.04.O.35 Dreptul instituţional al
UE (project)
S.04.O.36 Dreptul familiei S.04.A.37 Dreptul conflictelor armate
S.04.A.38 Drept penal comparat
S.04.A.39 Drept informaţional
S.04.A.40 Organizarea profesiilor
juridice
S.04.A.41 Regimul juridic al bunurilor
imobile
S.04.A.42 Dreptul protecţiei sociale
Anul III
Semestrul V
F.05.O.43 Drept civil. Contracte
translative de proprietate
F.05.O.44 Drept penal.Partea
specială (II) (project)
S.05.O.45 Drept procesual penal.
Partea generală
S.05.O.46 Drept procesual civil.
Partea generală (project)
S.05.O.47 Dreptul mediului S.05.O.48 Criminologia
Anul III
Semestrul VI
F.06.O.49 Drept Civil. Contracte de
prestări de servicii. Succesiuni.
S.06.O.50 Drept procesual
penal. Partea specială
S.06.O.51 Drept procesual civil. Partea
specială.
S.06.O.52 Drept internaţional privat G.06.O. 53 Etica profesională
S.06.A.54 Calificarea infracţiunilor
S.06.A.55 Dreptul transporturilor şi
asigurărilor
S.06.A.56 Dreptul protecţiei
consumatorilor
S.06.A.57 Întocmirea actelor de
procedură civilă (project)
S.06.A.58 Întocmirea actelor de
procedură penală
S.06.A.59 Dreptul notarial
S.06.A.60 Tehnica legislativă
S.06.A.61 Protecţia juridică a
drepturilor omului (project)
S.06.A.62 Drept bancar internaţional
Anul IV
Semestrul VII
S.07.O.63 Dreptul afacerilor S.07.O.64 Criminalistica S.07.O.65 Dreptul muncii
Page 63
56
S.07.O.66 Dreptul comerţului
internaţional
S.07.A.75 Drept vamal
S.07.A.76 Dreptul proprietăţii
intelectuale
S.07.A.67 Litigii de muncă
S.07.A.68 Dreptul concurenţei
S.07.A.69 Drept execuţional penal
S.07.A.70 Drept execuţional civil
S.07.A.71 Drept constituţional
comparat (project)
S.07.A.72 Problemele actuale ale
teoriei generale a dreptului
S.07.A.73 Dreptul Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului
(project) S.07.A.74 Metodica cercetării unor
categorii de infracţiuni
Anul IV
Semestrul VIII Practica de specialitate Practica de cercetare Examen de licenţă
6.3 Descrierea programului
Planul de învăţământ reflectă respectarea principiilor de selectare a conţinutului şi de
creare a condiţiilor realizării unui proces educaţional eficient. Ţinînd cont de faptul că
instituţia de învăţământ este o instituţie ce prestează servicii în domeniul educaţional şi că
oferta de educaţie trebuie să corespundă cererii de învăţare centrate pe student, planul de
învăţământ este structurat astfel încât permite o relativă deschidere şi flexibilitate în sensul
asigurării necesităţilor de formare a gîndirii independente şi formării profesionale prin
aplicarea metodelor problematezate, cu mai puţin accent asupra responsabilităţii
tradiţionale de a transmite doar informaţii. Legătura teoriei cu practica se realizează nu
doar prin îmbinarea diferitor discipline de studii, dar şi prin încurajarea gîndirii profesionale
în cadrul elaborării de către studenţi a proiectelor comune îndrumaţi de profesori şi
evaluatori externi, prin corelarea judicioasă a studiilor cu stagiile de practică.
Durata studiilor este de patru ani repartizate pe opt semestre.
Ponderea disciplinelor este cuantificată în credite ECTS, în total 30
credite/semestru, 60 credite/an, 240 credite/ ciclu de licenţă.
Planul de învăţîmînt la programul de studii Drept prevede 76 unităţi de curs
(discipline) dintre care:
39 de discipline obligatorii
37 de discipline opţionale
37 disciplini la libera alegere
14 disciplini cu aplicarea metodei bazate pe învaţarea problematizată (PBL).
Dintre acestea:
Structura
formativă de
bază
Componente creditare Unităţi de curs Orientare spre o
specialitate
Număr credite
Trunchi comun
I. Unităţi de curs
fundamentale (F)
14 discipline: Teoria
generală a dreptului,
Drept privat roman,
Drept civil, Drept penal,
Drept procesual penal,
Drept procesual civil,
79 credite (33%)
Page 64
57
etc.
II. Unităţi de curs de
creare a abilităţilor şi
competenţelor generale
(G)
4 discipline:
Tehnologii
informaţionale de
comunicaţie, Etica
profesională,Limba
străină; Educaţia fizică
10 credite (4%)
III. Unităţi de curs de
orientare socio-
umanistică (U)
10 discipline(dintre
care 2 module):
Psihologia, Sociologie,
Istoria dreptului
românesc,Politologie,
Istoria dreptului
românesc, Economie,
Filosofia juridică,
Integrare Europeană
(15%).
27 credite (11%)
Traseul
individual
I. Unităţi de curs de
orientare spre
specialitatea de bază (S)
56 de discipline:
Drept procesual penal,
Drept procesual civil,
Dreptul muncii, Dreptul
contravenţional, Drept
financiar, Dreptul
familiei, Dreptul vamal,
Dreptul fiscal, Drept
internaţional privat,
Dreptul afacerilor,
Dreptul mediului,
Criminalistica,
Criminologia, Dreptul
comerţului internaţional,
Dreptul proprietăţii
intelectuale, etc.
99 de credite +
stagii de practică
(20 de credite) +
ex. de licenţă (5
credite) - (52%),
dintre acestea:
opţionale (la anul II
– 14%, la anul III şi
IV – 23%).
II. Unităţi de curs de
în care element central
şi obligatoriu,
reprezintă activitatea
de realizarea
proiectului în grup
(PBL)
14 discipline Dreptul
constituţional (F), Drept
administrativ (F),
Uzanţe şi tehnici
diplomatice,
Delincvenţa juvenilă,
Dreptul medical,
Sisteme juridice
comparative, Dreptul
penal. Partea specială
(I) (F), Dreptul
instituţional al UE (S),
Dreptul procesual civil.
Partea generală (S),
Dreptul penal. Partea
27 de credite
(11%).
Page 65
58
specială (II) (F),
Întocmirea actelor de
procedură civilă (S),
Protecţia juridică a
drepturilor omului (S);
Dreptul constituţional
comparat (S), Dreptul
Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului (S)
Disciplinele care dezvoltă competenţe generale instrumentale, interpersonale şi
sistemice prin studierea disciplinelor socioumanistice, codificate prin G şi U în planul de
învăţământ: Tehnologii informaţionale de comunicaţie, Limba străină, Cultura fizică,
Politologie, Psihologia, Sociologie, Istoria dreptului românesc, Economie, Filosofia, Filosofia
juridica, Istoria culturii şi civilizaţiei europene, Integrare Europeană, Cultura comunicării
interpersonale şi organizaţionale (15%).
Disciplinele din planul de învăţământ sunt prezentate într-o succesiune logică astfel
încât să asigure studentului continuitatea materiilor juridice, dezvoltarea competenţelor
generale şi specifice.
Planul de învăţământ include numărul total de ore alocate fiecărei discipline (ore
contact direct şi ore lucru individual), numărul de ore pe săptămînă, forma de evaluare,
numărul de credite alocat.
CONŢINUTUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÎNT Program Content
Cod
Code Modulul / disciplina
Module Discipline
Total ore
Total
hours
Inclusiv Săptămână Forma de
evaluare
Type of
final
assessment
Număr
de
credit
e Nr. Of
credits
Contact
direct
Direct
contact
Lucru
individual
Individual
work
Curs
lecture
Laborator
laboratory
1. 2. 3. 4. 5.
6.
7. 8. 9. 10.
Corelaţia dintre numărul de ore şi credite corespunde prevederilor Planului - cadru (
1 credit de studiu pentru 30 de ore de activitate de învăţare în auditoriu ( contact direct) şi
activitate individuală). Corelaţia dintre orele de contact direct şi lucru individual respectă
recomandările Planului-cadru. Introducerea metodei PBL presupune acumularea în cea
mai mare parte orelor practice şi orelor prevăzute pentru lucrul individual.
Din conţinutul planului de învăţământ rezultă că în anii II, III şi IV numărul
disciplinelor opţionale se măreşte, oferind studenţilor posibilitatea de a alege disciplinele de
specialitate de care vor avea nevoie în activitatea practică, în funcţie de locul de muncă pe
care îl vor ocupa.
Programul de studii cu incorporarea PBL este o combinaţie între module
fundamentale şi obligatorii de specialitate, dicipline opţionale şi proiect. Rolul supervisorului
este bine definit. Acesta devine mentor, ghid. În curricula sînt stabilite premisele pentru
Se
mi
nar
Page 66
59
colaborarea cu angajatorii inclusiv pentru stagii în cadrul organizaţiilor naţionale şi
internaţionale. Rolul supervizorului în cadrul PBL în studiile dreptului să realizează prin
intermediul predării în grupuri mici (2-5 persoane).
Potrivit pct. 65 din Planul-cadru obţinerea notei promovabile la o unitate de
curs/modul presupune alocarea creditelor preconizate pentru aceasta. Numărul de ore şi de
credite este stabilit în baza ponderii unităţii de conţinut pentru formarea competenţelor
profesionale. Pentru a asigura formarea temeinică a competenţelor profesionale şi a preveni
suprasolicitarea studenţilor în sesiune, majoritatea unităţilor de conţinut sunt creditate cu 4, 5,
6 credite academice. Sunt modulate doar disciplinele din domenii conexe.
Programul de studii cuprinde 8 semestre, realizarea cu succes a cărora asigură
alocarea a 240 de credite.
Anul de învăţământ începe la 1 septembrie şi are o durată de 30 săptămâni. Anul de
învăţământ are două semestre, a câte 15 săptămâni, două sesiuni. În săptămână se învaţă a
câte 5 zile. În semestrele III şi IV sunt planificate câte 60 de ore de practică de iniţiere în
specialitate, iar în semestrul VIII – practica de specialitate şi practica de licenţă.
Durata sesiunilor de examinare cuprinde cerinţelor regulamentare pentru fiecare
examen sunt rezervate cel puţin două zile.
Recuperarea deficitului de credite se face prin sesiunile de recuperare.
Pe parcursul anului sunt planificate vacanţa de Crăciun cu durata de circa trei
săptămâni şi vacanţa de vară cu durata de circa 9 săptămâni. În semestrul doi se acordă o
vacanţă suplimentară de Paşti cu durata de o săptămînă.
În învăţământul la zi anul de studii se cuantifică cu 60 de credite, iar semestrul,
respectiv cu 30 de credite.
CURRICULUM-UL PE DISCIPLINE
Curriculum-ul disciplinelor de studii este un document normativ-reglator în baza
căruia se organizează procesul de studii. Formarea profesională iniţială în baza curriculum-
ului stabileşte joncţiunea dintre finalităţile procesului didactic şi conţinuturi. Toate
disciplinele din planul de studii se realizează în baza curriculum-ului ca document normativ-
reglator didactic. Curriculum-ul disciplinei are următoarea structură:
– Preliminarii (prezentarea succintă a scopului disciplinei, rolului şi importanţei ei în
formarea specialistului, activitatea de proiect argumentat ca element central şi obligatoriu);
- Administrarea disciplinei, element de structură care reflectă ponderea disciplinei în
contextul întregului proces didactic (numărul total de ore) precum şi ponderea volumului de
ore pe care le realizează studentul împreună cu profesorul în cadrul diferitor forme de
activitate didactică: curs şi seminar, lucrul asupra proiectului realizat în grup. Corelarea
orelor de auditoriu, orelor de ghidare a lucrului realizat în grup (contact direct) şi orelor
de lucru individual se stabileşte în funcţie de sigurarea didactico-metodică a disciplinei şi este,
de regulă:
- 1 oră de contact direct – 1 oră de activitate individuală;
- 1 oră de contact direct – 2 ore de activitate individuală.
Tot aici se include Repartizarea orientativă a temelor la curs şi seminar, element de
structură care determină ponderea conţinutului, unei anumite probleme în contextul pregătirii
specialistului, precum şi corelaţia dintre conţinut, problema abordată şi modalitatea de
rezolvare. Această concordanţă se stabileşte în baza respectării principiilor didactice prin
Page 67
60
deducerea în baza concepţiei, a demersului didactic preponderent teoretic (curs) sau demers
preponderent practic (seminare şi monitorizarea lucrului în grup);
- Competenţele obţinute de student prin studiul disciplinei cu formularea
competenţelor specifice de formare bazată pe problematizare în domeniu juridic;
- Obiectivele generale/standard ale disciplinei care reflectă totalitatea cunoştinţelor
teoretice, abilităţilor şi competenţelor pe care le achiziţionează studentul studiind disciplina de
studiu din punct de vedere teoretic şi acumulînd abilităţi practice în urma realizării
proiectului în grup cu aplicabilitatea practică;
- Obiective de referinţă şi conţinuturi. Acest compartiment specifică achiziţiile
concrete ale studentului ca rezultat al studiului unei teme concrete. Pe de o parte sunt indicate
conţinuturile (element tradiţional al programei analitice), pe de altă parte sunt prezentate
obiectivele de referinţă care descriu compartimentul studentului la nivel de cunoştinţe,
abilităţi şi competenţe. Formularea corectă a obiectivelor de referinţă creează premisa
formării competenţelor profesionale ale viitorului specialist.
- Sugestii de organizare a lucrului individual prin realizarea unui proiect în grup
în care se include: produsul preconizat, strategii de realizare, criterii de evaluare şi termenul
de realizare;
- Bibliografie selectivă cuprinde sursele necesare studentului pentru a însuşi materia
(acte normative, de aplicare şi interpretare a normelor juridice, hotărîrile judecătoreşti pe
cauze distincte, monografii, manuale, articole ştiinţifice etc). Este absolut necesar ca
bibliografia recomandată să includă şi lucrările titularului de curs;
- Evaluarea discilinei. Conform structurii curriculum-ului este reflectată şi
modalitatea de evaluare a disciplinei. Un argument serios în acest sens este necesitatea
stabilirii conexiunii funcţionale între toate ipostazele procesului didactic predare-învăţare-
evaluare;
- Sugestii pentru lucrul individual.Curriculum-ul disciplinelor determină şi tematica
recomandă pentru lucrul independent al studenţilor. Include metodologia cu descrierea clară
şi detaliată a etapelor de soluţionare a problemei în grup (2-5): planificarea,
monitorizarea, coordonarea contribuţiilor individuale, pregătirea raportului, evaluărea.
Această prevedere permite organizarea eficientă a lucrului şi monitorizarea procesului de
însuşire a întregului program.
Curriculumul la disciplină este conceptualizat conform paradigmei axării pe cel ce
învaţă şi formării de competenţe. Cu toate că obiectivele curriculare la disciplinele
fundamentale şi de specialitate proiectează achiziţia cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor
în domeniul dreptului, concepţia eşalonării acestora: nivel de cunoaştere şi înţelegere, nivel
aplicare, nivel integrare (cu accent pe formare de aptitudini şi competenţe de luare a deciziilor
evaluare, proiectare, rezolvare a situaţiilor de problemă), favorizează şi formarea
competenţelor transversale.
Curriculumul la discipline are la bază abordarea curriculară care proiectează un
învăţământ axat pe atingerea finalităţilor de studii. Finalităţile de studii sunt considerate
elementele-cheie ale curriculumului. Acestea sunt deduse din competenţele ce urmează a fi
formate. Deoarece formarea competenţelor este un proces de durată şi deţinerea acestora este
un rezultat al efortului realizat prin diverse discipline de cultură generală şi de specialitate,
rezultatele învăţării sunt proiectate şi evaluate prin obiective curriculare generale, care la
Page 68
61
rândul lor sunt concretizate prin obiective de referinţă. Proiectarea acestora conform celor trei
niveluri de complexitate: cunoaştere şi înţelegere, aplicare şi integrare, rezolvare oferă un
instrument metodologic de formare a competenţelor. Conţinuturile la disciplină sunt selectate
şi predate astfel încât să contribuie la realizarea obiectivelor.
Conţinuturile sunt permanent reînnoite în dependenţă de modificările legislative, prin
apariţia noilor lucrări ştiinţifice în domeniu în general şi apariţia noilor lucrări, proprii, ale
titularului de curs. Tot mai multă atenţie se acordă strategiilor didactice orientate spre
învăţarea activă a studentului. Strategiile interactive sunt determinate de obiectivele
curriculare care solicită acţiuni de aplicare a cunoştinţelor şi de integrare a acestora în scopul
emiterii unor judecăţi de valoare, luarea deciziilor şi rezolvarea situaţiilor de problemă.
Aceasta se realizează prin aplicarea de către cadrele didactice a diferitor metode interactive de
predare, activ-participative. La disciplinele cu aplicabilitatea practică să recomandă
folosirea metodei de învaţare problematizate, care pune accent pe cunoaşterea operaţională,
pe învăţarea prin acţiune, aduc studenţii în contact nemijlocit cu situaţiile din activitatea
profesională.
Un număr impunător de ore (1 oră de contact direct – 1 oră de activitate individuală;
1 oră de contact direct – 2 ore de activitate individuală) sunt acordate lucrului individual al
studentului. Lucrul individual este ghidat de către cadrul didactic, care împreună cu studentul
alege forma de realizare a lucrului individual, stabileşte sarcinile ce trebuie îndeplinite şi
specifică termenii de realizare, reieşind din timpul alocat pentru lucrul individual. Formele de
realizare ale lucrului individual la fel sunt diverse şi reflectă specificul disciplinei, de
exemplu, portofoliul, studiul de caz, rezolvarea în grup problemei din domeniu juridic,
generalizarea datelor statistice, analiza rapoartelor de activitate a Curţii de conturi, a BNM
etc.
Aplicarea/implementarea curriculumului este asigurată de către metodologia de:
proiectare a procesului de formare profesională (proiectarea reflectată în curriculum exprimă
abordarea curriculară orientată spre formare de competenţe şi axată pe realizarea
obiectivelor); realizarea procesului de formare profesională (monitorizat de către Comisia de
Asigurare a Calităţii din cadrul facultăţii, Consiliul de Calitate a USM prin chestionarea
studenţilor (anexa chestionarului), asistenţe la ore, analiza/discutarea orelor publice(;
evaluarea procesului de formare profesională (aplicarea metodologiei de evaluare axată pe
sarcini cu divers nivel de complexitate, ce reflectă obiectivele curriculare (anexă model de
probă de evaluare).
Curriculum-ul disciplinelor de studii este actualizat anual în funcţie de modificările
din planul de învăţământ, modificările în legislaţie şi ştiinţă, noile realizări în domeniul
strategiilor didactice.
Modernizarea conţinutului programelor se face prin luarea în considerare a celor mai
noi rezultate ale investigaţiilor ştiinţifice proprii cât şi a celor expuse în literatura de
specialitate.
Revizuirea anuală a relevanţei cognitive şi profesionale sub aspectul finalităţii
practice are în vedere ajustarea acestora cu competenţele formate de discipline.
Curriculum-ul disciplinelor de studii este reflectat în fişele disciplinelor, care la fel
sunt actualizate anual.
Page 69
62
Concepţia specializării în planul de studiu propus este inedită faţă de
specializările existente la alte facultăţi de drept, din două puncte de vedere:
introducerea în planul de studiu a unui model de lucru cu proiectele în grup de
studenţi, care va reprezinta rezultatul cumulativ al activităţilor de la cîteva cursuri,
constituind un produs interdisciplinar; pe de altă parte, acest program de studiu doreşte
corelarea teoriei cu practica, implementează un sistem nou de co-predare, asigură
îndrumarea grupului de studenţi pentru rezolvarea problemei de către professorul
responsabil şi un practician în domeniu (care va asista la evaluarea lucrului în grup
în calitatea de evaluator extern) în scopul modernizării învăţământului de drept pe
baza experienţelor universitare occidentale.
Page 70
63
7. Calea de parcurs
7.1 Introducere
Instituţiile de învăţămînt în ambele ţări au o strategie instituţională de dezvoltare
care încorporează strategia curriculară cu accentul pe învăţarea axată pe studenţi (învăţarea
bazată pe probleme, învăţarea bazată pe cercetare). La crearea programului de studiu un
rol important revine angajabilităţii absolvenţilor, internaţionalizării studiilor.
La elaborarea programelor de studiu este important de a pune accentul pe
competenţe, abilităţile practice de care va avea nevoie studentul în activitatea sa ulterioară.
Astfel, cursurile nu sunt orientate spre familiarizarea studenţilor doar cu teoria existentă, dar
conţin elemente care sunt focusate pe învăţarea unor abilităţi necesare pentru activitatea
profesională. Astfel, în Marea Britanie la Facultatea de Drept există un curs care se referă la
abilităţile unui jurist şi care include: negocierea, intervievarea clientului, scrierea
documentelor, etc.
Schimbarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul educaţional, precum şi
implicarea mai activă a universităţilor în edificarea carierei profesionale a absolvenţilor va
favoriza introducerea unei învăţări active şi în universităţile din Republica Moldova.
Politica ambelor universităţi oferă posibilitatea studenţilor de a conştientiza (simţi)
viitoarea profesie pînă la obţinerea diplomei, fie prin intermediul unui stagiu anual (organizat
şi desfăşurat la anul 3 de studii) – în Marea Britanie, fie prin colaborarea strînsă cu viitorii
angajatori – în Danemarca. În Marea Britanie multiple programe prevăd, în schimbul stagiului
practic, un studiu anual peste hotare, în scopul obţinerii şi acumulării cunoştinţelor la nivel
internaţional şi dezvoltării cu succes a diverselor forme de colaborare.
Încurajarea unui model de învăţare activă la Universităţile din Danemarca şi Marea
Britanie ajută implicarea mai activă a studenţilor în procesul educaţional şi facilitează
îmbunătăţirea atât a cunoştinţelor, cât şi a abilităţilor.
7.2 Fit-for-purpose
Odată cu implementarea modelului PBL apare necesitatea de a elabora anumite
recomandări pentru viitor cu privire la modalităţile de aplicare a PBL în cadrul proiectului -
pilot. Acestea recomandări sunt bazate pe aspecte comparative identificate în cadrul
vizitelor.
Ambele universităţi sunt autonome în elaborarea şi modificarea programului
de studii, autonomia fiind principala motivare a puţinelor instituţii de învăţămînt
superior de a pune în aplicare un plan de instruire perfect adaptat necesităţilor pieţei
muncii. Considerăm oportun ca programul de studii să reflecte strategia
instituţională, care se bazează pe dezvoltarea modelului învăţării centrate pe student
şi implementarea modelului în elaborarea curriculumului în conformitate cu
concepţiile moderne şi exigenţele internaţionale de instruire.
• La nivel de universitate în ambele ţări există un sistem bine pus la punct de
asigurare şi menţinere a calităţii procesului de studiu, este elaborată metodologia
corespunzătoare. Principiile PBL fac parte, în acest sens, din sistemul de asigurare a
calităţii în cadrul universităţii. Considerăm că pentru Republica Moldova este
Page 71
64
oportună implicarea specialiştilor în pedagogie şi elaborarea metodologiei
specifice pentru instruirea în domeniul juridic.
• În cadrul universităţii din Aalborg funcţionează ”Academia PBL” care este
responsabilă de dezvoltarea şi implementarea modelului PBL la nivel de universitate.
Acest organ are responsabilitatea de a coordona şi a coopera cu şcolile şi consiliile de
studii în asigurarea utilizării modelului PBL la toate nivelurile. Propunem ca în
cadrul Centrului de formare continuie a USM să fie instituită o subdiviziune
cu responsabilităţi de cercetare, dezvoltare şi promovarea modelului a PBL.
Instruirea personalului în domeniul TI şi dotarea spaţiilor de studii cu echipament.
• Pentru a perfecţiona strategia de învăţare şi predare a modelului PBL, la nivel
de şcoli şi consilii de studii se lucrează la elaborarea şi îmbunătăţirea programelor de
studii, fiecare consiliu de studiu are un comitet de consultanţă pentru a dezvolta
învăţarea, predarea axată pe student. Propunem, ca în cadrul fiecărui departament
de la Facultatea de Drept să fie creat grupul de cercetare pentru dezvoltarea
şi îmbunătăţirea predării bazate pe PBL, care va investiga specificul
procesului de aplicare PBL, reeşînd din particularităţiile disciplinelor.
• La nivel de facultate sunt organizate întîlniri în cadrul cărora sunt diseminate
exemple de bună practică şi performanţe obţinute în predarea şi învăţarea axată pe
student. Aceste informaţii se distribuie prin Moodle pentru utilizatorii interni şi sunt
făcute publice pe site-ul universităţii la nivel de facultate. Propunem ca o astfel de
experienţă să fie preluată şi în cadrul USM prin dezvoltarea infrastructurii
TIC.
• La ambele universităţi un rol important în menţinerea calităţii revine
Asociaţiilor profesionale. Deseori în formularea problemelor sunt implicaţi
practicienii, potenţialii angajatori şi chiar studenţi sau absolvenţi. Această consultare
contribuie la formularea unor probleme complexe şi reale, dar şi interesante pentru
procesul de învăţare al studenţilor. Implementarea PBL presupune integrarea în
curriculum a abilităţilor transferabile identificate cu ajutorul angajatorilor, precum şi
elaborarea unor probleme bazate pe experienţele din practica potenţialilor angajatori.
Propunem introducerea cerinţei pentru aprobarea programului de studii la
Drept cu avizul obligatoriu a asociaţiilor profesionale (Uniunea juriştilor;
Asociaţia judecătorilor; Uniunea avocaţilor etc.) ;
• În Aalborg studenţilor noi li se predă un curs de iniţiere în PBL. Studenţii
participă activ în elaborarea programului de studii prin evaluarea sistematică şi
participarea în consiliile de studii. Ar fi oportun de preluat această experienţa.
• În ambele universităţi evaluarea studenţilor să desfăşoară în scris sau oral,
sunt prevăzute criterii clare pentru acordarea notelor atît pentru raportul scris, cît şi
pentru evaluarea orală. Se practică implicarea examinatorului extern la evaluarea orală
şi evaluarea individuală, chiar şi în cadrul proiectului de grup. Pornind de la
metodologia generală PBL a Universităţii Aalborg, care cuprinde „echipă mică de
studenţi – coordonator cadru didactic – practician”, propunem pentru Facultatea
de drept, implicarea practicienilor la evaluarea lucrului în grup în calitate de
evaluator extern.
Page 72
65
• Universitatea monitorizează angajarea absolvenţilor. Foştii absolvenţi sunt
invitaţi să colaboreze cu universitatea şi să accepte proiectele în compania în care sunt
angajaţi. Ei pot fi invitaţi în calitate de examinatori exteriori, ca profesori prin cumul
sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanţă. Ar fi oportun de preluat această
experienţa, care va asigura incorporarea inovaţiilor în procesul de învăţare şi
internaţionalizarea.
• Ponderea acestei sarcini didactice este refelctată adecvat în modul de retribuire a
muncii, astfel încît profesorul să acorde suficientă atenţie ghidării lucrului în grup,
întilnirilor cu respectivul grup şi evaluării adecvate. Avînd în vedere volumul de
lucru şi pentru motivarea cadrelor didactice, considerăm necesar de a revizui
retribuirea muncii acestora prin majorarea numărul de ore consacrate
ghidări lucrului în grup şi evaluării studenţilor.
• Studenţii au acces liber în corpul de studii şi biblioteci, spaţii cu acces liber la
imprimare 24/24 prin aplicarea cartelei electronice. Lucrul practic asupra proiectelor
(discuţii, schiţe, concepere de proiect), se petrece în locuri amenajate pe tot spaţiul
departamentului (holuri, coridoare, etc.). Ar fi oportun de preluat această
experienţa.
7.3 Schimare de conţinut
Introducerea modelului PBL la Facultatea de Drept prin incorporarea metodei de
predare problematizate în curriculile disciplinelor cu aplicabilitate practică va fi realizată
pe etape. Curriculum-le disciplinelor urmează a fi revizuite şi adaptate conceptului PBL
pentru a eficientiza acest proces, astfel după cum urmează:
Pe termen scurt:
Elaborarea unui Ghid metodic foarte detaliat privind implementarea
PBL,
Asigurarea la nivel departamental a procesului de monitorizare anuală şi
analiză periodică privind aplicare PBL în procesul de învăţămînt,
Toate departamentele urmează să dezvolte şi să promoveze politicile
colectării feedbackului de la studenţi în procesul de evaluare. Politicile departamentului
în vederea feedbackului evaluarii trebuie să fie bazat pe raţionalmente pedagogice
relevante pentru disciplina dată şi trebuie să fie aprobate la comisia calităţii,
Asigurarea utilizării pe larg a tehnologiilor informaţionale pentru
efecientizarea învăţării tradiţionale combinate cu un grad înalt de aplicare a metodei de
PBL,
Utilizarea pe larg a platformei Moodle, a reţelelor de socializare şi a Skype-
lui în special în organizarea lucrului în grup, oferirea sălilor de studiu în grup la alegerea
studenţilor, conexiune WiFi gratis în cadrul instituţiei, accesul în biblioteca universităţii
24/24,
Implicarea mai activă a studenţilor în gestionarea procesului educaţional,
Curricula elaborată la disciplina cu incorporarea PBL va fi bazată pe
activitatea de proiect ca element central şi obligatoriu şi va conţine o descriere exhaustivă
a obiectivelor educaţionale inclusiv competenţele şi aptitudinelor obţinute;
Page 73
66
În curricula disciplinelor cu aplicarea PBL va fi inclusă metodologia cu
descrierea clară şi detaliată a etapelor de soluţionare a problemei în grup (2-5):
planificarea, care se desfăşoară în următoarele faze: selectarea membrilor grupului şi
distribuirea sarcinilor: monitorizarea activităţii în grup, realizată în următoarele faze:
coordonarea contribuţiilor individuale; discuţii, dezbateri şi negocieri; pregătirea
raportului: evaluărea, realizată în două faze: evaluarea de la egal la egal şi îndeplinirea
sarcinilor.
Să recomandă, la capitolul evaluării, să fie oferită posibilitatea
studenţiilor - membri al echipelor de proiectare, să aprecieze cu note colegii de echipă, în
dependentă de ponderea adusă la procesul de lucru asupra proiectului,
Se recomandă diversificarea formelor de evaluare curentă pe parcursul
semestrului,
Introducerea disciplinei privind formarea abilităţilor juridice va fi
oportună.
Pe termen lung:
Considerăm că la USM este necesar să fie elaborat un plan de studii ţinînd
cont de obiectivele de pregătire profesională, cu reducerea numărului de discipline şi
eliminarea celor de educaţie generală, pentru că studenţii de la Facultatea de drept să
studieze exact ceea ce le este necesar în activitatea practică, reieşind din specificul
jurisprudenţei naţionale,
Noul program de studii să fie bazat pe competenţă, axat pe angajabilitate (prin
consultarea angajatorilor, asociaţiilor profesionale) cu accentuarea inovaţiilor în învăţare
(învăţământ bazat pe cercetare, legătura strânsă cu potenţiali angajatori, internaţionalizarea).
Să recomandă semnarea acordurilor de colaborare între Facultatea de drept şi
asociaţiile profesionale cu prevederi clare privind avizarea programului de studii şi
participarea în cadrul evaluării externe a lucrului în grup,
Considerăm, ca în noul plan de studii structura semestrului de studii să fie
orientată spre tema proiectului. Numărul de discipline teoretice să fie redus, să fie
planificate în formă de module şi orientate în mare măsură spre tema proiectului . Orele
teoretice nu trebuie să se suprapună cu orele planificate pentru realizarea proiectului, acesta
urmînd a fi cu caracter interdisciplinar. În aşa mod se va reuşi ridicarea ponderii de credite
ECTS acordate realizării proiectelor pe an la specialitate (10-15 credite pe semestru).
Crearea unui sistem de colectare a feedbackului din partea studenţilor şi
absolvenţilor privind calitatea programului de studiu.
Pentru realizarea propunerilor susmenţionate este necesară modificarea unor
acte normative (De ex.: Plan-cadru pentru programele de studiu).
Activitatea privind
implementarea PBL
Nivel de administrare Termenul-limită
I ETAPĂ Instruirea profesorilor
privind aplicarea metodei
PBL
Echipa pentru
elaborare
programului de
studiu
Februarie 2017
Page 74
67
Elaborarea Curriculei
pentru formarea
profesorilor în predarea
problematizată şi plasarea
pe Moodle
Echipa pentru
modulul psiho-
pedagogic
Martie 2017
Incorporarea metodei de
predare PBL în
curriculele disciplinelor cu
aplicabilitate practică,
selectate pentru proiect-
pilot
Echipa pentru
elaborare
programului de
studiu
Aprilie 2017
Instruirea profesorilor şi
studenţiilor privind
aplicarea metodei PBL
Echipa pentru
elaborare
programului de
studiu şi experţii
externi
Mai 2017
Dotarea spaţiilor de studii
cu echipament pentru
utilizarea pe larg a
tehnologiilor
informaţionale
Administraţia
Universităţii
August 2017
II ETAPĂ Instruirea studenţiilor, care
vor participa în proiectul-
pilot privind aplicarea
metodei PBL
Echipa pentru
elaborare
programului
Septembrie 2017
Aplicarea metodei PBL în
instruirea studenţiilor cu
predare în limba engleză
Echipa pentru
elaborare
programului de studii
Septembrie - decembrie 2017
Elaborarea unui Ghid
metodic privind
implementarea PBL
Echipa pentru
elaborare
programului de studii
şi echipa pentru
modulul psiho-
pedagogic
Decembrie 2017
Instruirea profesorilor şi
studenţiilor privind
aplicarea metodei PBL
conform Ghidului metodic
Echipa pentru
elaborare
programului de studii
şi echipa pentru
modulul psiho-
pedagogic
Ianuarie 2018
Aplicarea metodei PBL la
disciplinele cu
aplicabilitate practică în
instruirea studenţiilor în
toate grupele
Profesorii din cadrul
Facultăţii de Drept
Februarie 2018
Page 75
68
III ETAPĂ Crearea grupului de
cercetare pentru
dezvoltarea şi
îmbunătăţirea predării
bazate pe PBL, care va
investiga specificul
procesului de aplicare
PBL, reeşînd din
particularităţiile
disciplinelor
Departamente de la
Facultatea de Drept
Modificarea Planului-cadru
pentru programele de studii
şi eliminarea disciplinelor
de educaţie generală
Elaborarea unui nou plan
de studii ţinînd cont de cu
reducerea numărului de
discipline, nou plan de
studii va fi bazat pe
competenţă, axat pe
angajabilitate (prin
consultarea angajatorilor,
asociaţiilor profesionale).
Administraţia
Facultăţii de Drept
Aprobarea programului
de studii la Drept cu
avizul obligatoriu a
asociaţiilor profesionale
(Uniunea juriştilor;
Asociaţia judecătorilor;
Uniunea avocaţilor etc.)
Administraţia
Facultăţii de Drept
Numărul de discipline
teoretice va fie redus, va fi
planificate în formă de
module şi orientate în mare
măsură spre tema
proiectului . Orele teoretice
nu trebuie sp se suprapună
cu orele planificate pentru
realizarea proiectului,
acesta urmînd a fi cu
caracter interdisciplinar.
În aşa mod se va reuşi
ridicarea ponderii de
credite ECTS acordate
realizării proiectelor pe an
la specialitate (10-15 credite
pe semestru).
Administraţia
Facultăţii de Drept
Crearea unui sistem de
colectare a feedbackului
din partea studenţilor şi
absolvenţilor privind
calitatea programului de
studiu
Administraţia
Facultăţii de Drept
Page 77
70
8. Concluzii
Învăţământul bazat pe probleme (PBL) nu este doar o metodă sau o simplă teorie de
predare, ci o filozofie nouă, o regândire a întregului proces de învăţare-predare, a relaţiilor
dintre profesor şi student. Modelul PBL în forma sa clasică este aplicat pe parcursul mai
multor decenii la Universitatea din Aalborg, dar şi la alte universităţi europene, fiind
demonstrată eficienţa sa, în mare parte datorită gradului înalt de angajabilitate ale
absolvenţilor. Astăzi modelul PBL este recunoscut pe plan internaţional, prezentând un
deosebit interes pentru universităţile, cercetătorii şi studenţii din mai multe ţări.
În modelul PBL problema este punctul de pornire care direcţionează întregul proces
de studiu. Problema poate fi atât teoretică cât şi practică, dar este necesar ca să fie formulată
în aşa mod încât să poată fi analizată şi soluţionată, uneori chiar din punct de vedere
interdisciplinar. Cu referire la specialitatea drept, menţionăm că în prezent majoritatea
profesorilor sunt cei care formulează probleme sau subiecte de cercetare, uneori chiar
prezentând şi careva soluţii din cadrul cărora studenţii trebuie să aleagă varianta corectă.
Considerăm că în acest sens studenţilor este necesar de oferit o mai mare libertate, acestora
acordându-se dreptul de a formula unele probleme autentice, actuale din punctul lor de
vedere.
Analiza cadrului instituţional a USM şi a programului de studii la facultate de drept
USM a permis de a face următoarele concluzii:
• programul de studiu la USM, specialitatea „Drept” nu reflectă pe deplin
necesităţile actuale ale profesionalizării, nu există o orientare spre aprofundarea
interdisciplinară, există disciplini în plus care împovărează studenţii cu informaţii inutile;
• majoritatea profesorilor utilizează metode tradiţionale de predare, accentul fiind
pus pe transferarea cunoştinţelor, nu însă pe implicarea activă a studenţilor în procesul de
acumulare a cunoştinţelor şi dezvoltarea unor noi abilităţi ca răspuns la noile cunoştinţe
şi tehnici moderne care solicită rezolvarea problemelor implicând mulţi factori ce se
interacţionează;
• după absolvirea studiilor universitare studenţii dispun de puţine abilităţi practice,
nu sunt capabili să soluţioneze probleme, aceste competenţe şi abilităţi dobândite nu sunt
suficiente pentru a le permite să se angajeze pe piaţa muncii.
În urma analizei comparative a planurilor de învăţământ ale universităţilor AAU şi
UoG cu actualul plan de studii a Facultăţii de drept a USM, am apreciat structura procesului
de învaţare PBL ca foarte eficientă, de mare perspectivă de aplicare în învăţământul din
Republica Moldova.
Problemele cu care ne confruntam ţin nu numai de cadrul legislativ, dar şi de situaţia
economică din RM, care nu poate fi comparată cu cea din Danemarca sau din Marea Britanie,
este slab dezvoltată practica colaborării cu potenţialii angajatori, imposibilitatea acestora
de a oferi locuri de petrecere a practicilor pentru un număr necesar de studenţi, baza tehnico-
materială a universităţii, care nu asigură un nivel înalt de instruire şi cercetare.
O colaborare mai strânsă cu angajatorii ar avea un impact pozitiv nu doar asupra
procesului de elaborare a programului de studiu sau curriculum-lui disciplinelor, dar ar creşte
şi şansele de angajare ai absolvenţilor Facultăţii de drept.
Modificările necesare privind aplicarea PBL ar face mai interactive conţinuturile
disciplinelor şi ar ridica responsabilitatea studenţilor faţă de formare în specialitate, va
Page 78
71
contribui la formarea la studenţi a abilităţilor de analiză critică şi sintetizare a informaţiilor,
gîndirea abstractă, evaluarea argumentelor concurente şi de luare a deciziilor motivate în
rezolvarea problemelor. Toate aceste abilităţi sunt esenţiale pentru domeniul dreptului.
Curriculele disciplinelor vor specifica care este modul învăţare-predare, precum şi
modul de evaluare a proiectelor rezolvate în grup.
Studenţii vor beneficia de această îmbinare a activităţilor de învăţare, cercetare şi
parteneriate cu organizaţiile externe, ceea ce va asigura în final faptul că programele de
învăţămînt vor fi relevante şi actualizate.
Page 79
72
References
II. Studii, monografii, articole
1. The Power of Problem-Based Learning: A Practical “How to” for Teaching
Undergraduate Courses in any Discipline/edited by Barbara J.Duch, Susan E. Groh
and Deborah E. Allen.
2. Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate
Psychology Teaching/ edited by Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios
Georgiades and Maria Perdikogianni
3. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie
4. New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your Practice in Higher
Education/ edited by Terry Barrett and Sarah Moore
5. Problem-Based Learning: Case Studies, Experience and Practice/ edited by Peter
Schwartz, Stewart Mennin and Graham Webb
6. Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does, 4th edition/
edited by John Biggs and Catherine Tang
7. Marie Jull Sorensen. Teaching consumer Law based on PBL principles within a
workshop frame.
8. M.A.Malîşeva, Современные технологии обучения и их роль в
образовательном процессе, Учебно – методическое пособие, Санкт-Петербург,
2011, p.12.
9. Problem-based learning. Aalborg University, 2015
10. Nina Socoliuc, Victoria Cojocaru, Formarea competenţelor pedagogice pentru cadrele
didactice din învăţământul universitar., Chişinău.:Cartea Moldovei, 2007
(Tipogr.”Reclama”)-160 p.
11. Introduction to the Special Issue: Problem-Based Learning as Social Inquiry—PBL and
Management Education,Gary Coombs and Max Elden, Journal of Management Education
2004; 28.
III. Acte normative ale Republicii Moldova
1. Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014;
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355156
2. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 191 din 22 aprilie 2015;
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=358167
3. Hotărîrea Guvernului Nr. 616 din 18.05.2016 pentru aprobarea Metodologiei de
evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi
acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic,
superior şi de formare continuă şi a Regulamentului de calcul al taxelor la serviciile
prestate în cadrul evaluării externe a calităţii programelor de studii şi a instituţiilor de
învăţămînt profesional tehnic, superior şi de formare continuă.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=364908
4. Regulamentul de organizare a studiilor în învăţămîntul superior in baza Sistemului
Nalional de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul ME nr.1046 din 29 0ctombrie
2015
Page 80
73
http://usm.md/wpcontent/uploads/ordinul_nr._1046_din_29.10.2015_regulamentul_de
_organizare_a_studiilor_in_invatamintul_superior_in_baza_sistemului_national_de_cr
edite_de_studiu_0.pdf
5. Hotărîrea Guvernului Nr. 464 din 28.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la organizarea ciclului II – studii superioare de master,
http://lex.justice.md/md/360103/
6. Planul - cadru pentru studii superioare (ciclul I - licenld, ciclul II - master, studii
integrate, ciclul III - doctorat), aprobat prin ordinul ME nr.1045 din 29 0ctombrie
2015
http://usm.md/wp-content/uploads/ordinul_nr._1045_din_29.10.2015_plan-
cadru_pentru_studii_superioare_ciclul_i_-_licenta_ciclul_ii_-
_master_studii_integrate_ciclul_iii_-_doctorat.pdf
7. REGULAMENT-CADRU privind organizarea examenului de finalizare a studiilor
superioare de licenţă, aprobat prin ordinul ME nr.1047 din 29 0ctombrie 2015
http://usm.md/wp-content/uploads/2015/11/final-Reg..pdf
8. Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea organelor de conducere ale
instituţiilor de învăţămînt superior din Republica Moldova, aprobat prin ordinal ME
10 din 14 ianuarie 2015
http://usm.md/wp-
content/uploads/ome_nr._10_din_14.01.15_anexa_regulamentul_de_alegere_a_organ
elor_de_cond.pdf
9. REGULAMENTUL cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile
de învăţămînt superior, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 21 septembrie
2010, http://usm.md/wp-content/uploads/16.-Regulament-de-ocupare-a-posturilor-
didactice-2010.pdf
10. REGULAMENTUL UNIVERSITĂŢII DE STAT DIN MOLDOVA CU PRIVIRE
LA MOBILITATEA ACADEMICĂ, http://usm.md/wp-
content/uploads/Regulament_Mobilitate_Academica_USM_modificat_24.06.16.pdf
11. Carta Universităţii de Stat din Moldova, 31.03.2015, http://usm.md/wp-
content/uploads/2015/04/Carta_USM__EDU-1.pdf
12. Regulamentul Senatului UNIVERSITĂŢII DE STAT DIN MOLDOVA, aprobat la
06 octombrie 2015, http://usm.md/wp-content/uploads/2015/10/REGULAMENTUL-
SENAT-USM.pdf
13. Plan Strategc al USM pentru anii 2016-2020. http://usm.md/wp-
content/uploads/Planul-Strategic-al-Universitatii-de-Stat-din-Moldova-2016-2020.pdf
14. Regulamentul facultăţii UNIVERSITĂŢII DE STAT DIN MOLDOVA, aprobat de
către Senatul USM la 26 februarie 2013, http://usm.md/wp-
content/uploads/2014/05/2013-REGULAMENT-FACULTATEA-USM.pdf
15. Regulament de alegere a organelor de conducere şi de ocupare a posturilor de
conducere în cadrul facultăţilor Universităţii de Stat din Moldova,
16. Regulamentul Departamentului academic al facultăţii Universităţii de Stat din
Moldova, aprobat de către Senatul USM la 26 februarie 2013, http://usm.md/wp-
content/uploads/2014/04/Regulament-Departament-USM.pdf
17. Ordinul ME nr. 09 din 14.01.2015 Regulamentul-cadru privind modul de alegere a
rectorului instituţiei de învăţămînt superior din Republica Moldova
IV. Alte documente
Page 81
74
1. Raportul de autoevaluare a programului de studii la specialitatea Drept,
Chişinău, 2014.
V. Danemarca
1. Legea Danemarcei din 2013 „Actul privind acreditarea instituţiilor de învăţământ
superior” (Act of Acreditation).
2. Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (The Danish (Consolidation) Act on
Universities).
3. Strategia Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the world.
4. Ordinul ministrului privind Scala de Notare şi a alte forme de evaluare în Învăţămîntul
Universitar [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of University Education,
no 666/2011, sectiunea 20(4)]
VI. Marea Britanie
1. Codul bunelor practici al Agenţia pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior
adoptat în 1999 // http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Code-best-practice-
QAA-Board.pdf
2. Codul calităţii // http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-quality-code
3. Articles of incorporation of University of Gloucestershire (revăzut în 2015) //
http://www.glos.ac.uk/docs/download/Governance/articles-of-association-may-
2016.pdfhttp://www.glos.ac.uk/faculties-and-schools/Pages/faculties.aspx
Anexa 1 Model de colectare a datelor Grile de observatie
Grila 1 System level
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Crireiul 1: Acreditarea programelor de studii
1.1. Organul naţional de acreditare externă
1.2.Procedura de acreditare: metodologia şi criteriile de
evaluare
1.3. Relaţiile organului de accreditare cu Ministerul
Educatiei
Criteriul 2: Sistemul de Asigurare a Calităţii
2.1. Existenţa unui sistem naţional de asigurare a
calităţii (AC)
2.2. Organul naţional de AC
2.3. Relaţiia organului de AC cu universităţile
Page 82
75
2.4. Procedura de evaluare externă a calităţii: nivele,
criteriile.
Criteriul 3. Programe cu diplome duble şi
regunoaşterea experienţei profesionale.
Grila 2 Nivel de Universitate
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1: Organele de guvernare ale universităţii şi
oorganele de management universitar
1.1. Structura
1.2. Atribuţiile
1.3. Procedura de selecţie
1.4. Organul de conducere responsabil de programme
de studii, procesele predare-învăţare şi evaluare
Criteriul 2: Structura organizaţională a universităţii
Criteriul 3: Obiectivele Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate pe student
(separată sau încorporată în strategia
instituţională)
Criteriul 4: Structura cheie responsabilă de
organizarea procesului de predare-
învăţare centrate pe student
4.1. Atribuţiile şi subordonare
4.2. Structura /Componenţa
4.3. Acte emise
4.4. Relaţii cu structurile academice universitare
(facultăţile, departamentele, etc)
Criteriul 5: Sistemul universitar de Asigurare a
Calităţii (AC)
5.1. Atribuţiile
5.2. Structura
Criteriul 6: Introducerea programelor de studii de licenţă
6.1. Structurile abilitată să iniţieze, elaboreze şi să
aprobe un program de studii
6.2. Cerinţele faţă de dosarul pentru programele noi
de studii
Page 83
76
6.3. Organul care aprobă dosarul
Criteriul 7. Metode de învăţare-predare şi evaluare
utilizate la universitate (diferenţele între
abordările la diferite facultăţi/domenii).
Criteriul 8. Structura responsabilă de ciclul II / ciclul
III
8.1. Atribuţiile
8.2. Raporul cu alte struicturi universitare responsabile
cu aprobarea curriculumului.
Criteriul 9. Documente privind politicile şi conţinutul
curriculumului universitar
9.1. Formular Programa de Studii (ciclurile I şi II)
9.2. Formular Politicile si procedurile de examinare
9.3. Formular Descruirea Semestrului (pe prpogram)
9.4. Formular Desctierea modulului
9.5. Scala de notare
Criteriul 10. Implicarea studenţilor în guvernarea şi
managementul universităţii.
Criteriul 11. Abordarea invăţării-predării centrate
pe student la nivel de universitate.
11.1. Misiunea/Strategia universităţii
Grila 3 Nivel de facultate/departament
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1. Raportul între managementul superior (nivel
universitate) şi managementul facultăţii
li/sau departamentului cu referire la
predare-învăţarea centrată pe student.
Grila 4
Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Page 84
77
Criteriul 1.
Structura organului responsabil cu elaborarea
planurilor de studii şi curriculumului
Criteriul 2.
Raportul acestui organ cu facultatea, departamentul şi
alte structuri din cardul facultăţii/departamentului.
Criteriul 3.
Crearea programelor inter- şi multi-disciplinare.
Criteriul 4.
Procesul de elaborare şi aprobare a programelor noi
de studii.
Criteriul 5.
Procesul de aprobare a unui modul nou într-un
program de studii existent.
Criteriul 6.
Practicile / metodele de evaluare utilizate.
Criteriul 7.
Implicarea studenţilor în elborarea programelor de
studii.
Criteriul 8. Managementul programelor de studii
8.1. Implicarea personalului academic în organizarea şi
coordonarea unui program de studii
8.2. Modul în care acest process este formalizat
Criteriul 9. Revizuirea unui program de studii
9.1. Procedura de monitorizarea anuală şi reviziure
periodică a programului
9.2. Indicatorii de performanţă aplicaţi
9.3. Feedback-ul stdenţilor: procedura şi impactul.
Grila 5 Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi:
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri.
Criteriul 1. Structura respomsabilă de studenţii cu
disabilităţi.
1.1. Responsabilităţi
1.2. Resurse
Criteriul 2. Măsurile/ arangamentele destinate
studenţilor cu disabilităţi.
Page 85
78
Criteriul 3. Abordările pentru studenţii social
dezavantajaţi.
Criteriul 4. Capacitatea universităţii privind metodele
de predare pentru studenţii care provin din medii
dezavantajate.
Criteriul 5. Suportul academic disponibil pentru cu
dizabilităţi de învăţare.
Grila 6
Infrastructura
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri.
Grila 7
Nivel de program de studii
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri.
Criteriul1.
Nivelul de reflectare în strategia instituţională o
abordării procesului de învăţare-predare.
Criteriul 2.
Axarea programului de studii.
Criteriul 3.
Strucrtura planului de studii a programului
3.1. Nr de ore total, pe semester
3.2. Modulele
3.3. Evaluarea studenţilor
3.4. Evaluarea personalului academic
3.5. Progresia învăţării
Criteriul 4.
Tipul de acreditare: academic/regulatoriu sau
professional
Criteriul 5.
Nivelul de utilizarea a IT, platformelor de e-instrire
şi/sau învăţării mixte (blended)
Page 86
79
Criteriul 6.
Elaborarea, îmbunătăţirea/modernizarea şi
organizarea/gestionarea programului de studii
6.1. Procedura şi structura responsabilă
6.2. Implicarea studenţilor
6.3. Implicarea angajatorilor şi altor părţi
interesate (ex. absolvenţilor)
Criteriul 7.
Documentele/materialele de însoţire/suport a
programului şi disponibilitatea lor publică
Criteriul 8. Gestionarea programului de studii
8.1. Regulamente cu privire la programul de
studii
8.2. Structura care monitorizează
implementarea regulamentului
8.3. Reguli de formare a şarjei (normei)
personalului academic (pentru diferite
tipuri de activităţi: predare, supervizare,
evaluare)
8.4. Volumul de lucru a studentului:
procedura de calculare şi impactul
asupra elaborării currulumului
8.5. Finalităţile programului şi evaluarea
acestora
Criteriul 9. Evaluarea studenţilor
9.1. Regulamente/ghiduri existente
9.2. Forme de evaluare
9.3. Măsuri de eviatre a trişării şi plagiatului
9.4. Prevederi pentru contestaţii
9.5. Implicarea examentariolor externi
9.6. Sistemul de notare, creditelor de studii
şi recunoaştere rezultatelor studiilor
anterioare.
Criteriul 10.
Incorporarea în program şi facilitatrea mobilităţii
acdemice
Criteriul 11.
Evaluarea de către studenţi a personalului academic şi
Page 87
80
gestionarea rezultatelor feedback-ului.
Criteriul 12.
Cerinţele academice pentru inmatriculare la
programul de studii
Criteriul 13.
Monitorizarea angahabilităţii absolvenţilor
programului.
Grila 8
Nivel formare pedagogică
Criteriu Descriere Sursa- Acte
normative,
regulamente,
Ghiduri.
Criteriul1.
Nivelul de reflectare în strategia instituţională o
abordării procesului de învăţare-predare.
Page 88
81
Anexa 2
Tabelul de raportare a datelor privind
Universitatea de Stat din Moldova
Tabel 2: Tabel de raportare a datelor
Formularea
intrebării, problemei
Materialul consultat Constatări Reflecţii
1. Nivel de sistem
Criteriul 1.
Acreditarea
programelor de studii
Criteriul 2. Sistemul
de asigurare a
calităţii
Codul Educaţiei, nr.
152 din 17.07.2014
Hotărârea Guvernului
nr. 616 din 18.05.2016
pentru aprobarea
Metodologiei de
evaluare externă a
calităţii în vederea
autorizării de
funcţionare provizorie
şi acreditării
programelor de studii
şi a instituţiilor de
învăţământ profesional
tehnic, superior şi de
formare continuă.
Codul Educaţiei, nr.
152 din 17.07.2014
Hotărârea Guvernului
nr. 616 din 18.05.2016
Organul naţional de
acreditare externă
este Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Profesional
Managementul calităţii în
învăţământul superior este
asigurat:
a) la nivel naţional –
de Ministerul Educaţiei şi
de Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Profesional;
b) la nivel instituţional –
de structuri interne de
asigurare a calităţii.
Acreditarea externă
constituie un proces
anevoios, dar necesar
în condiţiile în care în
Republica Moldova au
fost create mai multe
instituţii de învăţămînt
superior care aveau
deficienţe grave în
procesul educaţional
Existenţa Agenţiei este
un factor determinant
în asigurarea unui
proces educaţional
efficient şi calitativ.
L2: Nivel de
universitate
Carta USM, apobată la
şedinţa Senatului nr.7
din 31.03.2015;
Regulamentul
Senatului, aprobat în
cadrul şedinţei
Senatului Universităţii
de Stat din Moldova
din 6.10.2015, proces
verbal nr.2
Sistemul organelor de
conducere ale Universităţii
de Stat din Moldova este
format din Senat, Consiliul
pentru Dezvoltare
Strategică Instituţională,
Consiliul Ştiinţific,
Consiliul de
Administraţie, Rectorul,
Consiliul Facultăţii, Biroul
Senatului şi Biroul
Facultăţii.
Organele de conducere
ale USM reflectă pe
deplin cerinţele legale
privind modul de
organizare şi
funcţionare
L3: Nivel de
facultate/departament
Carta USM
Regulamentul/cadru
privind organiyarea şi
funcţionarea organelor
de conducere ale
instituţiilor de
Consiliul Facultăţii
determină strategia
dezvoltării Facultăţii
corelată la planul strategic
al Universităţii.
Structura Facultăţii este
Facultatea de drept şi
departamentele din
cadrul acesteia nu
dispun de autonomie
organizaţională şi
financiară. Învăţarea-
Page 89
82
învăţămănt superior
din Republica
Moldova, aprobat prin
Ordinul Ministerului
educaţiei nr.10 din 14
ianuarie 2015
Regulamentull
facultăţii USM,
aprobat de Senatul
USM la 26.02.2013
Regulamentul
Departamenului
academic al facultăţii
USM, aprobat la
şedinţa Senatului
U.S.M. din 26
februarie 2013,
proces-verbal nr.6.
aprobată prin decizia
Senatului USM.
Fcultatea este condusă de
Consiliul facultăţii.
Studenţii sînt reprezentaţi
în Consiliul facultăţii în
proporţie de 1/4 din
numărul total al
membrilor.
Angajatorii nu sunt
reprezentanţi în consiliul
facultăţii.
Conducerea operativă a
facultăţii este realizată de
decan şi biroul facultăţii.
Facultatea de drept are 5
departamente, fiecarefiind
condus de un şef.
predarea centrată pe
student poate fi
implementată mai rapid
cu condiţia susţinerii
active din parte
organelor de conducere
de nivel universitar,
inclusiv prin aprobarea
unor documente
regulatorii, ca de
exemplu: ghid
metodologic privind
aplicarea modelului
PBL.
Este necesar de inculus
angajatorii ca membrii
ai consiliului facultăţii.
L4: Study board
level
Carta USM După avizarea în consiliul
facultăţii, documentele
programului de studii se
transmit spre aprobare
senatului universităţii.
Decizia finală privind
iniţierea programelor de
studii este aprobată de
Consiliul pentru
dezvoltare strategică
instituţională, conform
prevederilor legale.
L5: Integrarea
studenţilor
dezavantajaţi
Legea nr.60 din
30.03.2012 privind
incluziunea socială a
persoanelor cu
dizabilităţi
În cadrul USM activează
Centrul de instruire pentru
studenţii slabvăzători cu
utilizarea softurilor
speciale.
Blogul II de studii al USM
unde se află sediul
facultăţii de drept recent a
fost supus reparaţiei
capitale, fiind create
condiţii pentru studenţii cu
dizabilităţi, inclusiv
ascensor special.
La nivel de organizare a
procesului de predare-
învăţare există programme
individuale de studii
pentru studenţii cu
dizabilităţi
Universitatea dispune
de suficiente
mecanisme de integrare
a studenţilor
dezavantajaţi
L6: Infrastructura
Orele de curs, seminariile,
precum şi celelalte
activităţi ce ţin de procesul
Blocul 2, în care îşi are
sediul Facultatea de
drept, la moment nu
Page 90
83
de instruire în cadrul
facultăţii de drept se
desfăşoară în mod prioritar
în Blocul 2 din campusul
universitar, La fel, în
Blocul 2 sunt două săli de
conferinţă, sala grupei
anglofone, sala grupei
francofone, sala de
simulări a proceselor de
judecată etc.
dipune de sufuiciente
mijloace TI care ar
asigura procesul de
învăţare-predare centrat
pe student.
L7: Nivel program
de studii
Planul - cadru pentru
studii superioare
(ciclul I – licenţă,
ciclul II - master,
studii integrate, ciclul
III - doctorat), aprobat
prin ordinul ME
nr.1045 din 29
0ctombrie 2015
Rolul decisiv în elaborarea
programului de studii îl au
şefii de department, care
vin cu propuneri
referitoare la disciplinele
ce vor fi incluse în
program. Programul este
aprobat de Consiliul
facultăţii, ulterior de
Senat.
Structura programului este
supusă unot rigori stricte
determinate de Planul-
cadru.
La elaborarea
programului de studii
nu este luată în
consideraţie opinia
angajatorilor.
În plus, studenţii ar
trebui să fie implicaţi
mai activ în formarea
noilor programe sau
modificarea celor
existente
Universitatea trebuie să
dispună de o
independenţa mai mare
în ceia ce priveşte
formarea unor noi
programme de studii.
L8: Formarea
pedagogică
Codul Educaţiei, nr.
152 din 17.07.2014
Carta USM
Universitatea promovează
şi gestionează cariera
profesională a fiecărui
cadru didactic prin
asigurarea formării
continue a personalului
didactic în conformitate cu
Planul strategic de
dezvoltare a universităţii,
facultăţii şi
departamentului. Rolul
determinat în formarea
pedagogică a profesorului
îl are Centrul de Formare
Continuă din cadrul USM.
Este binevenită
formarea pedagogică
nu doar pentru tinerii
specialişti, dar şi pentru
profesorii cu
experienţă. Este
necesar de organizat
periodic work-shopuri
traininguri în vederea
schimbului de
experienţă, cunoaşterea
noilor metode de
predare-învăţare
Page 91
84
Anexa 3. Analiza comparativă
a cadrului instituţional şi a programelor de studii
la Universitatea de Stat din Moldova,
Universitatea AAU din Danemarca
şi Universitatea UoG din Marea Britanie
Criterii, proprietăţi,
indicatori
USM AAU UoG
1. Nivel de system
Criteriul 1. Acreditarea
programelor de studii
Criteriul 2: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
Organul naţional
de acreditare
externă
este Agenţia
Naţională de
Asigurare a Calităţii
în Învăţământul
Profesional
Managementul
calităţii în
învăţământul
superior al RM este
asigurat:
a) la nivel
naţional –
de Ministerul
Educaţiei şi de
Agenţia Naţională
de Asigurare a
Calităţii în
Învăţământul
Profesional;
b) la nivel
instituţional –
de structuri interne
de asigurare a
calităţii.
Sistemul de acreditare
în Danemarca este
constituit din Consiliul
de Acreditare şi
Institutul danez pentru
acreditare
În sistemul danez de
învăţământ nu există
organ central/naţional
de asigurarea a calităţii.
Calitatea programelor
de studii este supusă
evaluării externe în
cadrul procedurii de
acreditare a acestora.
Acreditarea
programelor de studii
se face cu implicare a
trei organizaţii:
Comitetul Privy,
Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior,
Consiliul pentru
Finanţarea
Învăţământului
Superior din Anglia
Organul care
monitorizează calitatea
studiilor în Marea
Britanie este numit
Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior
2. Nivel de Universitate
Organe de guvernare şi de
management universitar
Sistemul organelor
de conducere ale
USM este format
din Senat, Consiliul
pentru Dezvoltare
Strategică
Instituţională,
Consiliul Ştiinţific,
Consiliul de
Administraţie,
Rectorul, Consiliul
Facultăţii, Biroul
Consiliul este organul
de guvernare al
universităţii
Rectorul
Organe de conducere:
Consiliul, Rector,
Vice-rector, Comitet
Academic, Secretar,
Organizaţii studenţeşti.
Page 92
85
Senatului şi Biroul
Facultăţii.
3. Nivel de facultate,
department
Criteriul: Structura
Facultăţii/Departamentului
Consiliul Facultăţii -
organismul
decizional şi
deliberativ al
facultăţii din cadrul
USM.
Conducerea
operativă a facultăţii
- Decan şi Biroul
Facultăţii. Facultatea
de drept are 5
departamente.
Rectorul determină
structura internă a
universităţii, în limitele
stabilite de consiliul
universităţii.
În cadrul fiecărei
facultăţi activează
departamente, şcoli
doctorale, consiliile de
studii (şi, în unele
universităţi, şcoli).
Universitatea include
facultăţi şi 10 şcoli
4. Nivel de
organ/structură
responsabilă de
elaborarea programului
de studii
Criteriul: Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare centrat
pe student
Criteriul:
Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului
de predare-învăţare
centrate pe student
După avizarea în
consiliul facultăţii,
documentele
programului de
studii se transmit
spre aprobare
senatului
universităţii. Decizia
finală privind
iniţierea
programelor de
studii este aprobată
de Consiliul pentru
dezvoltare strategică
instituţională,
conform
prevederilor legale.
Planul Strategic al
USM pentru anii
2016-2020 are drept
obiectv strategic
dezvoltarea şi
consolidarea calităţii
ofertei educaţionale.
Organul de
conducere
responsabil de
programe de studii,
procesele predare-
învăţare şi evaluare
este Secţia
managementul
calităţii: dezvoltare
curriculară şi
evaluare.
Consiliul de studii
include un număr egal
de reprezentanţi ai
cadrelor didactice şi ai
studenţilor.
Principala
responsabilitatea a
consiliului de studii
este elaborarea planului
de studii, a ghidului de
studii, asigurarea
calităţii programului,
dar şi asigurarea
organizării,
performanţei şi
desfăşurării procesului
de predare-învăţare.
Învăţarea bazată pe
probleme/proiecte
(PBL) este una din
direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii
din Aalborg pentru anii
2016-2020 -
Structura inter-
universitară
responsabilă de
implementarea,
promovarea şi
dezvoltarea PBL în
cadrul AAU este
Academia PBL.
Consiliul Facultăţii este
responsabil de
programele academice
ale Facultăţii, inclusiv
de standardele
academice şi de
performanţă a
programelor pe care
facultatea trebuie să le
implementeze în
conformitate cu
strategia de predare-
învăţare a universităţii.
Procesul de predare-
învăţare centrat pe
student este asigurat în
funcţie de specificul
facultăţii
…………
Page 93
86
Criteriul: Implicarea
studenţilor în
guvernarea şi
managementul
universităţii.
25 % din Consiliul
Facultăţii sunt
studenţi.
Din componenţa
Senatului
Universităţii fac
parte …. studenţi
reprezentanţii
studenţilor sunt
membri în toate
organele de
management şi cele
consultative
universitare.
La Universitatea din
Gloucestershire
Organizaţiile
studenţeşti trebuie să
fie create şi
administrate de către
studenţi în baza unui
statut aprobat de către
Consiliu.
5. Integrarea grupurilor
dezavantajate de
studenţi
În cadrul USM
activează Centrul de
instruire pentru
studenţii
slabvăzători cu
utilizarea softurilor
speciale.
Blogul II de studii al
USM unde se află
sediul facultăţii de
drept recent a fost
supus reparaţiei
capitale, fiind create
condiţii pentru
studenţii cu
dizabilităţi, inclusiv
ascensor special.
Sunt prevăzute în
Universitate căi de
acces, blocuri de studii
cu un nivel, căi de
acces pentru
slabvăzători.
Universitatea este
înzestrată cu rampe
speciale pentru
studenţii care se
deplasează cu scaune
rulante pe teriroriul
campusului şi în
interiorul blocurilor de
studii. Sunt prevăzute
facilităţi financiare prin
aplicarea la Bursa
pentru Studenţii cu
Dezabilităţi.
6. Infrastructura Universitatea
dispune de săli
pentru lecţii
teoretice, practice,
biblioteci, săli de
conferinţe etc.
Blocul 2 nu este
dotat cu mijloace
tehnice necesare
organizării
procesului interactiv
de predare-învăţare.
Ni există suficiente
aule mici în care s-ar
putea desfăşura
lucrul în grupe mici
ale studenţilor
Universitatea
achiziţionează şi alocă
resurse pentru a susţine
şi a facilita aplicarea
învăţării bazate pe
problemă/proiect.
Aceasta implică:
oferirea de spaţii
pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu
supraveghetorul de
proiect, clase de
diferite mărimi şi
dotari cu echipament.
Dotarea tehnică a
instituţiei facilitează
procesul de învăţare
activă, este utilizată pe
larg platforma Moodle
7. Nivel program de
studii
Programul de studii
la drept este elaborat
conform unui model
stabilit de Planul
cadru şi conţine un
număr mare de
disciplini. Rolul
determinant în
propunerea
disciplinelor pentru
programul de studii
Programul de studii se
focusează pe
angajabilitate. Este
bayat pe PBL (50% din
disciplini).
AAU dispune de
independenţă în
elaborarea programului
de studii.
Programul de studii
conţine un număr mic
de diciplini, strict
necesare viitorului
specialist. O atenţie
deosebită se atrage
formării abilităţlor
practice.
Page 94
87
îl au şefii de
departamente, însă
nu studenţii sau
angajatorii
8. Nivel formare
pedagogică
În cadrul USM
există Centrul de
formare continuă,
activitatea căruia se
focusează în mare
parte pe pregătirea
tinerilor specialişti.
Modulul psiho
pedagogic este
obligatoriu pentru
toţi lectorii
începători
Formarea continuă este
una din cheile
succesului modelului
PBL existent la AAU
Profesorii permanent
îşi perfecţionează
abilităţile de predare. O
deosebită atenţie se
atrage metodelor
interactive de predare
cu utilizarea
tehnoligiilor moderne.
Page 95
88
Anexa 4
Modele comune şi variaţii
Modele comune Variaţii
1. Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea
programelor de studii
Procesul de acreditare,
instituţiile responsabile sunt
clar specificate în actele
normative
Republica Moldova: ANACIP,
acreditarea o dată la 5 ani
Danemarca: Sistemul de acreditare
este constituit din Consiliul de
Acreditare şi Institutul danez
pentru acreditare
Marea Britanie: Acreditarea
programelor de studii se face cu
implicare a trei organizaţii:
Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior, Consiliul
pentru Finanţarea Învăţământului
Superior din Anglia
Criteriul 2. Sistemul de
asigurare a calităţii
Sistemele din toate 3 state au
menirea să amelioreze
calitatea programelor în
sectorul învăţământului
superior şi să contribuie la
crearea unei pieţe
educaţionale mai eficiente.
Republica Moldova:
Managementul calităţii în
învăţământul superior este asigurat:
a) la nivel naţional –
de Ministerul Educaţiei şi de
Agenţia Naţională de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul
Profesional;
b) la nivel instituţional –
de structuri interne de asigurare a
calităţii.
Danemarca: În sistemul danez de
învăţământ nu există organ
central/naţional de asigurare a
calităţii. Instituţia daneză de
acreditare are ca scop şi asigurarea
calităţii şi relevanţei în domeniul
învăţământului superior.
Marea Britanie: Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior
2. Nivel de Universitate Existenţa organului de
guvernare şi organului de
management universitar
Republica Moldova: Senat, Rector
etc.
Danemarca: Consiliul Universităţii
şi Rectorul
Academia PBL
.
Marea Britanie: Organe de
conducere: Consiliul, Vice-rector,
Comitet Academic, Secretar,
Organizaţii studenţeşti.
Page 96
89
Existenţa unui serviciu la nivel de
universitate „Help Zone”care are
competenţa de a asista, ajuta, ghida
studenţii pe tot parcursul aflării lor
la studii facilitează procesul
educaţional.
3. Nivel de facultate,
departament
În cadrul fiecărei facultăţi a
universităţilor vizate
activează departamente, şcoli
doctorale, consiliile de studii.
Fiecare Facultate este
condusă de decan
Republica Moldova: Facultatea de
drept are 5 departamente, fiecare
fiind compus din un număr mare de
profesori (de ex.Departamentul
drept public: 51 profesori).
Danemarca: Facultatea de drept are
un număr destul de redus de
profesori. Însă fiecare profesor este
ajutat în exercitarea atribuţiilor de
aşa numiţii asistenţi.
Marea Britanie: Universitatea din
Gloucestershire are trei facultăţi:
(1) Facultatea de ştiinţe Aplicate;
(2) Facultatea de Business,
Educaţie şi Studii Profesionale şi
(3) Facultatea de Media, Arte şi
Tehnologii.
4. Nivel de organ responsabil de
programe de studii
În toate trei universităţi
elaborarea programelor de
studii se face cu implicarea
structurilor interne ale
universităţilor
Secţia managementul calităţii a
USM este responsabilă de
monitorizarea elaborării planurilor
de studii.
Consiliul Facultăţii este responsabil
de programele academice ale
Facultăţii la universităţile AAU şi
UoG.
În ambele universităţi în cadrul
consiliului facultăţii este inclus un
număr impunător de studenţi care
se implică activ în conducerea
facultăţii, elaborarea programelor
de studii. De asemenea, la
elaborarea programelor de studii
sunt implicaţi şi viitorii angajatori
care cunosc mai bine care sunt
necesităţile pieţei de muncă.
5.Integrarea grupurilor
dezavantajate de studenţi
Universităţile oferă condiţii
foarte bune pentru integrarea
studenţilor dezavantajaţi
(scări speciale etc.)
6.Infrastructura Toate universităţile dispun de
săli pentru lecţii teoretice,
practice, bibilioteci,
laboratoare etc.
Echipamentul tehnic al USM
necesită a fi completat în vederea
asigurării eficiente a modelului
PBL
Universităţile AAU şi UoG sunt
Page 97
90
dotate cu tehnică performantă, ceia
ce permite aplicarea eficientă a
metodei PBL în procesul de
predare-învăţare. În cadrul
universităţilor AAU şi UoG există
multe săli de studii, care oferă
posibilitate studenţilor de a activa
în grupe mici.
7.Nivel de program de studii
Criterii cheie: Structura
programului de studii, numărul
de credite, competenţe de bază
Programele de studii la toate
universităţile este elaborat
conform unor proceduri
determinate de cadrul legal
dar şi de actele instituţionale
La USM studiile de licenţă drept
durează 4 ani, 8 semestre.
Programul conţine un număr
impunător de disciplini.
La universităţile AAU şi UoG
studiile de licenţă durează 3 ani, în
total: 6 sem.
Competenţele de bază oferite de
programe de studii: AAU și UoG
a)a identifica, analiza şi rezolva
probleme; b) cunoştinţe academice
extinse, abilităţi teoretice, practice
şi metodologice
La ambele universităţi programele
conţin un număr mic de discipline.
Danemarca
• Un sem.=30 ECTS
• Total: 30 ECTSX6=180
ECTS
Marea Britanie
• Un sem.= 60 CATS (each
level =120 CATS)
• Total: 60 CATSx6 =360
CATS
Metoda PBL se regăseşte într-o
formă mai evidenţiată în programul
de studiu a universităţii din
Danemarca, care prevede
elaborarea mai multor proiecte de
cercetare.
8.Nivel formare pedagogică Cele trei universităţi prevăd
mecanismul de instruire
pedagogică pentru cadrele
academice în vederea sporirii
calităţii studiilor
În cadrul USM instruirea
pedagogică se referă în mare parte
la tinerii specialişti.
În cadrul universităţilor AAU şi
UoG istruirea profesorilor are un
caraacter continuu şi permanent
pornind de la necesitatea aplicării
metodelor performante de predare-
învăţare cu implicarea tehnologiilor
moderne
