PACATO9il DrN ORAgULTUTUROR SFTNTtLOR

Vol.1

vrclousL.J.

Tladucere din limba englezi 9i note de

IOANA SOCOLESCU

IEPICLOVE

Editura Epica, Bucuegti, 2020

SHEN

De sute de ani, in cultura japonezd arborele de cire; are o

semnfficalie foarte in?ortantd. Acett cEac simbolizeazd fragilitatea

;i splendoarea aielii.. Ne amintette c,it de frumoasd este Qiala -a|roa\e co$efitor drfrumoasd -, dar gi cdt de scurtd.

Lafel ca relaliile.

Fili inlelefli. Ldsali-,ud inima sd ed cdldazeaud, iar cdnd g,isili

pe cineva care meriti orice efort, nul ?drdsif,!

&&'

GaTsirolul /tmilio

Odatd, bunica mi-a spus ci dragostea si ura sunt unulacelasi sentiment, triit in imprejurari diferite. Pasiune, p. .-. -o simti este aceeasi. Suferinta este aceeagi. La fel 9i senzagta iz '.. .'.4.

ciudati care igi infloreste in piept, ca si cum ar da ceva inNu am ffezut-o pani in ziua cind lam intdlnit pe Barongi a devenit cosmarul meu.

Apoi, cogmarul a devenit realitatea mea.

Am crezut cd scdpasem de el. Ba chiar am fost atdt de proastiincit am crezut ci uitase ci exist.

Dar cind s-a intors, m-a izbit mai tare decit mi-am inchi-puit ce e cu putinld.

$i am cdzut ca o piesi de domino.

Cu zece ani in urmd

Pini acum, mai intrasem in vild o singurd dati: cXnd familiamea sosise in Todos Santosl. Asta se intimpla acum doud luni.Am rimas pironiti locului, pe aceeasi podea din lemn de co-pac-de-fier, care nu scirtiie niciodati.

' ,,Tof sfin;ii"- in spanioln, in original (z.r),

1l

L.J, SHEN

in ziuz aia,, cind pigeam pentru Prima oarl in casa uriaqi,

mama mi inghiontise in coaste' intrebindu-mi:

- $tii ci asta-i cea mai tare podea din lume?

Nu mi-a spus insi 9i ci podeaua de sub tilpile noastre apar-

$nea birbahrlui cu cea mai impietriti inimd din lume'

Nici in ruptul capului nu puteam pricepe de ce niste oameni

putred de bogali ar wea si-gi arunce banii pe a9a o casi depri-

mantd. Zece dormitoare. Treisprezece bdi' O sall de sPort 9i o

scari interioari spectaculoasd. Tot confortr.rl pe care banii il pot

cumpdra... $i toate - mai pulin terenul de tenis 9i piscina

lungi de doulzeci de metri - erau negre.

indati ce intrai pe ugile masive, cu t'nte metalice, negrul

sugruma orice senzalie plicutI. Judecind dupi nuangele reci,

lipsite de via1I, 9i dupn candelabrele uriage, de fier, designerul

interior care lucrase aici trebuie si i fost un vampir &n Evul

Me&u. PAni gi podeaua era atet de intunecatd incit aveam

senzalia ci plutesc deasupra unui abis, cit pe ce sd mi pribusesc

in neant.

Cu toate ci vila avea zece dormitoare 9i in ea locuiau doar

trei persoane - dintre care doui abia daci mai cdlcau pe aici -'soli Spencer hotiriseri sd ne gizduiasci in locuinla servitori-

1or, aproape de garaj . Viitorul nostru aPartament era mai spalios

decit chichineala de gindriln din Richmond unde stituserdm

pani atunci cu chirie, dar cind am aflat unde urma si locuim,

nu mi-a convenit deloc.

insn mi-am schimbat pirerea in clipa in care am pigit inluntru.

in vila familiei Spencer, tottd era menit si intimideze. Casa

asta era somptuoase - gi totugi siricicioasi in atdt de multe

feluri! Mi-am spus: Oarnenii dltia nu suntfericiTi.

. vlclous

Mn holbam la tenigii mei - pe care desenasem floricelemulticolore pentru a ascunde cd erau o imitalie ieftini dupi unmodel Vans original -, simlindu-mi neinsemnati chiar si ina-inte ca z/ si md umileasci., chiar si inainte si-l cunosc.

- Oare unde-o fi? a soptit mama.

Agteptam amindoui. in foaier. Mi infioram auzind ecourilece reverberau din perefli goi. Mama voia si intrebe daci ne

puteau pliti cu doui zile mai deweme, fiindci sora mea maimici, Rosie, avea nevoie de medicamente.

- Aud nigte zgomote de-acolo.

Mama mi-a aritat o u9i, in celdlalt capit al foaierului.

- Du-te si bagi la u9i! Eu o si astept in buci.tdrie.

- Si bat ra? De ce eu?

Mama mi-a aruncat o privire care mi-a. ftezit mustriri de

congtiinti si a rispuns:

- Pentru cd. Rosie e bolnavl, iar pirinfi lui sunt plecali dinoras. Tu si el sunte,ti de aceeagi vdrsti. Pe tine o si te asculte-

M-am conformat - nu de dragul mamei, ci al lui Rosie -,IIri si stiu care aveau sI fie consecintele. Pentru ceea ce s-a

intamplat in urmhtoarele minute, am plitit cu ultimul meu an

de liceu 9i am fost smulsn de hnga familia mea,la optsprezece ani.

Vicious a crezut cI-i afasem secretul.

Nu era asa,

A crezut cd descoperisem de ce se certa acolo,in ziua a:a.

Eu habar nu aveam.

imi amintesc ci mi-am tirit picioarele pini in prap;ul uneiu9i intunecate. Am ridicat o mdni, gata si bat. Dar apoi am auzito voce aspri si joasn. Mi-am inchipuit ci era cine in v'arstd.

- Baron, stii ce te agteapti.

Un bdrbat. Probabil fumdtor.

L.J. SHEN

- Sord-mea imi spune ci iar ii faci probleme, a adiugat

necunoscuflrl.

Birbatul a rostit impleticit ultimele cuvinte, dupb care palma

lui a lovit o suprafall duri.

- Nu-1i mai permit si-1i baf joc de ea.

- Si 1i-o trag!

Risunase glasul calm al unui birbat mai tdndr.Yarea"' amtzl.t'

- Sa i-o trag 9i ei.Ia stai! Daryl, de-asta ai venit aici? Vrei

qi tu si i-o tragi sori-tii? Am vegti bune: e disponibili, daci o

pldtegti.

O palrn6 peste un obraz.

".._ Ia uite ce guri s ptrczti. a\, curxd rnici! Maici-ta ar fi fost

mindri de tine.

Dupi o ticere scurti, glasul mai tinir s-a auzit &n nou:

- DacI mai zici un singur cuvint despre mama, o sd-t' dau

un motiy serios sI-1i pui implanturile alea dentare despre care

discutai cu taici-meu.

Vocea fierbea de uri, ceea ce mi-a dat de benuit ci Poate nu

era chiar aga de tinir cum credea mama.

..._ Sb nu te mai vid 1a{a16! a zis meninlitor tindrul' Acum

pot si te zvdnt in b t2ile. De fapt, cand te vld, tot timpul mi

mindnci palmele. N-am chef de rahaturile tale.

- $i de ce dracd if inchipui cd ai de ales?

Birbani mai varstnic a chicotit sumbru.

ii .i-,t "- ooc." pini in mdduvi, asemenea unei otrivi care

imi fhrimila oasele.

Tinirul a rispuns Printre dint':

- N-ai auzit ce se spune? imi place sd md bat imi place du-

rerea, poate fiindce datoriti ei mi-e us,or si mI impac cu gindul

vtctous

ci, intr-o buni zi, o si te omor. O s-o fac, Daryl. intr-o zi, o site ucid.

Am tras brusc aer in piept. Eram atit de socatd, inc6t amincremenit in loc. A rlsunat o lovituri, apoi un trup s-a pribugitla podea, dirAmind in cddere citeva obiecte.

Mi pregiteam si o rup la fug[ - evident, n-ar f trebuit siaud discu$a asta -, dar m-a luat pe nepregitite. Pini sI mIdezmeticesc, usa s-a deschis violent si m-am trezit nas in nas cu

un biiat cam de aceeagi varsti ca mine. Am spus "bdiat",

darin{i,tigarea lui nu avea nimic tineresc.

Birbatr-rl mai v'a.rstnic ste.tea in spatele lui. Gifiia, sprijinitde blatul unui birou. La picioarele lui erau imprigtiate cateva

ctrrgi. Buza de jos ii singera.

inci.perea era o biblioteci. De la podea pinl in tavan, peregii

erau acoperiEi cu rafturi din lemn masiv de nuc, pline de ediflicartonate. Am simfit o sfiengere de inimd la gandul ci avea sifie prima 9i ultima dati cind puneam piciorul aici.

- Ce dracu ?!

Biianrl fierbea. A mijit ochii la mine. Parci a9 fi fost in cdta-rea unei arme.

,41tea ta?tes?rezece ani? Optsprezece? Gindul cI eram de

aceeasi virsti iffAuti,tea situat'a. Am llsat capul in pimant.Obrajii imi ardeau aga de tare, ci ag fi putut incendia toatd vila.

- Ai ascultat ce vorbeam?

Maxilarul lui a zvicnit.Am clitinat din cap cu indirjire, degi era o minciund. Nici-

odati nu m-am priceput sd mint. M-am impotmolit in cuvinte:

-Jur cI n-am auzit nimic. Mama mea lucreazi aici. O cdu-tam.

AIti minciuni.

L.J' SHEN

Nu fusesem niciodati fricoasd, ba dimpotrivd, eu eram mereu

cea curajoasi. Dar in secunda aia, nu mi simleam deloc as,a' La

urma urmei, n-aveam ce sb caut in casa asta 9i cu siguranfi n-ar

fi trebuit sd trag cu urechea.

Tindnrl a ftcut un pas in fa1d, iar eu, unul in spate' Ochii iierau lipsi$ de via,ti, dar buzele lui erau rogii, cirnoase 9i foarte,

foarte vii. Dacd il las, o sd-mi frdngd inina. Cuvintele astea au

apirut din senin in mintea mea s,i m-au lisat perplexd, fiindci

n-aveau noimi. Nu mi mai indrigostisem pini acum' Eram

prea agitati ca sb observ ce culoare aveau ochii lui sau cum se

pieptinase. De unde gi pini unde sA fi avut sentimente pentru

tipul nsta?

- Cum te cheami? a intrebat, cu glas poruncitor'

Mirosea delicios. Avea o aromd condimentati 9i masculini:

amestec de sudoare, iz in,tepdtor de hormoni 9i o adiere de len-

jerie curati.Printre multe altele, mama se ocuPa de spilatul rufelor'

- Md cheamd Emilia.

Miam &es glasul 9i i-am intins o minl.

- Prietenii imi zic Millie. Putegi si-mi spuned 9i voi la fel'

in expresia lui nu se citea niciun fel de emo$e.

- Em.ilia, egtr terminatl!Mi-a pronuntat tirlginat numele, maimullrindu-mi accen-

nrl sudist. Nu a anrncat nici micar o privire spre mAna mea intinsi'

Mi-am retras-o iute' imi simgeam obrajii arzind de ru9ine '

- Te afli ln locul nepotrivit, la momentul nePotrivit' Data

viitoare cind mai dau Peste tine in casa mea, ai face bine si ai la

tine un sac pentru cadawe, fiindcd n-o si mai iegi vie de aici'

Sim,team ci mi sufoc. M-am uitat la celilalt blrbat, iar el

mi-a intors privirea. Clitina din cap, rinjind intr-un fel care mI

vtclous

lilcca sd intru in pdmant. Picdturi de singe cideau de pe buza

lui pe ghetele din piele neagri. Ce ciuta individul ista aici? Se

z14iia la mine. Nu fXcea nicio miscare ca si se gteargi de sdnge.

M-am risucit pe cnlciie 9i am fugit. Simteam in git un gustarnirr, ca de fiere.

Evident, Rosie a trebuit si se descurce siptimina aia {hrilncdicamente, iar perinlii mei au fost pldtiti exact la termen,

rrici micar cu o secundi mai devreme.'Ioate astea se intamplau acum doui 1uni.

Astd.zi, nu aveam de ales. Am trecut prin bucitirie si am

r rrclrt scara interioari,Am bltut la uga camerei lui Viciousl. Dormitorul lui era la

:rl rloilea ctaj, in capitul holului spalios gi curbat. Scara interi-orrril, din piatri, se afla chiar in fala ugii 1ui.

Nu mai fusesem niciodati in apropierea camerei sale si mi-as

li rlorit si rimAn cit mai departe de ea. Din picate, mi se furase

rrrrnuiLlul de matematicn. HoEul irni spirsese dulipiorul personal

rL: Ia gcoali, imi gterpelise toate lucrurile, lisind in locul lor

11rrxnie. Cind deschisesem usa, se revdrsaseri peste mine cutii

11,rirlt: de suc, produse de curdgat 9i ambalaje de prezerv-ative.

l)ite inci o cale nu prea isteali - dar foarte eficienti -prin care elevilor din liceul ,,Tuturor Sfingilor" si. li se aducirrrrrintc, din nou, ci. eram fiica unor servitori prost plitiii. Miobii;rruisem atat de mult si fiu tratati asa incit abia daci am

rrrlit. C.ind ochii elevilor de pe culoar s-au atintit asupra mea,

irrl chicotele gi risetele batjocoritoare au inceput, mi-am ridicatIrrllhir si am pornit spre sala de clasi unde avea sd. se tini urmi-l()ilr(:it ore.

| \n urylczi, aiciout poate avea mai multe sensurii ttat "vicios", "depravat",

cat

1i ,,plin rle cruzime", "nemilos",,yiolent" (z.l).

L.J. SHEN

Liceul era plin de picitogi rezgeiali gi de bani gata. Daci nu

te imbricai gi nu te purtai intr-un anumit fel, erai respins. Slavi

Domnului ci Rosie se integra mult mai bine decit mine. Eu

nu-mi giseam locul aici. La urma urmei, eram o fati cu accent

sudist gi haine modeste, iar Vicious Spencer, cel mai popular tip

din liceu, mi ura de moarte.

Mai riu de-atit, z u oian s|mdintegrez. Pugtii is,tia nu miimpresionau. Nu erau nici amabili, nici primitori, nici micar

inteligenli. Nu aveau niciuna dintre calitilile pe care imi place

si le vid la prietenii mei.

Dar, dacivoiam sd termin liceul gi si scap de aici,imi trebuia

neapirat manualul.

Am bitut de trei ori la usa de mahon a camerei 1ui Vicious.

Strivindu-mi agitati intre degete buza de jos, am incercat si

respir lent 9i profund, dar degeaba. Pulsul care mi se zbitea

innebunit la baza gdtului nu se potolea.

Te rog s'i nu16i iniuntru...n rog td nu'te Porli ca un dobitoc..-

Te rog...

Am auzit un zgomot utor gi tot truPu1 mi s-a incordat.

Chicote.

Vicious nu chicotea niciodatl. La naiba! Abia dacd rAdea.

Pind gi zimbetele lui erau rare. Mai mult ca sigur era o fati.

L.-am arzit goptind rdgugit ceva indescifrabil, apoi fata a

gemut. imi ardeau urechile. Miam frecat palmele de gomri din

denim. Dintre toate scenadile posibile, ista era, de departe, ce1

mai riu.El-

Cu o alti fati.

VICIOUS

O fati pe care simteam cd o uram, cu toate cd nici mLcar

nu-i gtiam numele-

Desi nu avea nicio logici, md simleam furioas Absolutridicol!

'Iotugi, el era acolo, iar eu aveam ceva de Ihcut.

L-am strigat, incercind si-mi stipinesc nelinigtea din voce:

- Vicious?

Cu toate ci nu mA. putea vedea, m-am indreptat de spate.

- Sunt Millie. Scuze ci vi intrerup. Voiam si te rog sd-miimprumuli manualul tiu de mate. L-am pierdut pe al meu.Tre-buie si mi pregitesc pentru lucrarea de miine.

Sper cd nu te-ai a?acat sd in,ueli si tu la rnate, pentru luffare,lrm soptit apoi.

N-a rdspuns. in schimb, am auzit o exclamalie gdfiitit -tlta, cu siguranti -, fosnehrl unor haine gi zgomotul unui fer-moar tras.Tras in jos, fhri indoiald.

Stringind din pleoape, mi-am rezemat fruntea de lemnulrece al usii.

Ia taurul de coarne, Millie. Cahd-li ?e rn,indrie! Peste cd,tiva

tni, toate astea nu vor mai conta. Vicious si timpeniile lui vor fidoar o amintire, iar oragul ista intesat de bogitani aroganli vafi doar o {brimi prifuiti de ffecut.

Cind Josephine Spencer le-a propus si-i angajeze, pirinliimei nu au ezitat. Ne-au terat pe mine gi pe Rosie pdni in Cali-fornia pentru cd sistemul medical si asiguririle de sinitate erau

mai bune aici. in plus, nici nu trebuia si plitim chirie. Mamacra bucitireasa si menajera sotilor Spencer, iar tata - gridina-rul si omul bun la toate. Cuplul care lucrase inainte aici isididuse demisia. Nu md mir. Sunt convinsi. cI nici ai mei nu-siiubeau slujba, insi astfel de ocazii sunt rare. Mama Josephinei

I

L.J. SHEN

Spencer era prietend cu strlmituga mea. Aga primiseri ai mei

oferta de a lucra pentru solii Spencer.

Aveam de gind si plec curind de aici. Mai bine spus, indatice prima universitate din afara statului California citre care tri-miteam cerere de admitere avea si mi accepte. Dar, ca si fiuacceptati de weo universitate, trebuia si oblin bursi.

Iar ca si fiu bursierd, aveam nevoie de note bune.

- Vicious!

L-am strigat iar, folosindu-i porecla idioatd. $tiam cI-9i ura

prenumele adevdrat qi, dintr-un motiv care-mi rimdnea necu-

noscut, nu voiam sL-| enervez.

- Daci-mi dai manualul, copiez repede formulele 9i ti-ldau inapoi. N-o si dureze mult. Te rog!

Am inghilit in sec, incercind si indepirtez nodul de frus-

trare care mi ineca. Nu doar cd lucrurile imi fuseseri furate -din nou -, dar acum mai eram gi nevoiti sd-i cer favoruri luiV lcrous.

Chicotele s-au inte,tit. Tonalitatea 1or ascugiti, stridenti, imi

rinea auzul. Mi-ar fi plicut si deschid u9a gi sd mi nipustesc cu

pumnii asupra lui.I-am auzit geamdnrl de plicere. $tiam ci nu avea legituri

cu fata. Pur 9i simplu ii plicea la nebunie si mi siciie.Inci de

1a intilnirea noastri de acum doui luni, din pragul bibliotecii,

Iacea tot ce putea ca si-mi aduci aminte ci nu eram indeajuns

de bund.

Nu eram indeajuns de buni pentru vila lui.

Nici pentru gcoala lui.Nici pentnt oragul lui.Exprimarea asta nu e doar o figrui de stil Eta ara;ul lui'la

propriu. Baron Spencer Junior - poreclit Vicious din cauza

VICIOUS

purterii reci gi nemiloase - avea si mosteneasce una dintre cele

mai mari averi din California. Familia Spencer detinea o com-panie petrolieri.Jumitate din oraful Todos Santos le apa4inea -laolaltd cu mallul -, la fel 9i trei complexuri de clidiri de

birouri. Vicious avea destui bani incit sd asigure traiul urmi-toarelor zece generafii de Spenceri.

Dar situalia mea era total diferiti.Pdrinlii mei lucrau ca seryitori. Tiebuia sd muncim din greu

pentru fiecare binug. Nici nu md. aqt€ptam ca Vicious si inge-

lcagi. chestia asta. Pustii ca e1, pentru care pirin,tii lnfiinteazl"fonduri de investilii incd de la nastere, nu ingeleg niciodati. Darirm presupus ci mecar avea si pretindi ci intelegea, asa cumfircea toati lumea.

Pentru mine, educalia era importantt, iar in clipa aia sim-

lcam ci nu mi se permitea si invdt.

De ce?

Pentru ci nigte bogi.tani imi furaseri manualele.

Pentru ci biiatul ista de bani gata refuza si-mi deschidnru,sa, ca si iau cu imprumut manualul lui pentru cdteva minute.

Frustrarea mi coplesea- Am izbit usa cu palma, neludnd inscaml durerea care mi-a sigetat incheietura mdinii.

- Viciousl Deschide!

Eram pe punctul si fac stinga-mprejur 9i si plec, chiar dacirstn insemna ci ftebuia si traversez tot orasul pe bicicleti, ca siiiru cu imprumut manualul lui Sidney. Sidney era singura mea

prieteni din liceu si singura persoani &n clasa mea pe care o

simpatizam.

Dar apoi am auzit chicotr.rl lui Vicious gi am qtiut ci.-pi bitea

.ioc de mine.