Home >Documents >Pac Brochure Rum

Pac Brochure Rum

Date post:28-Nov-2015
Category:
View:21 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
SCOLI EUROPENE PENTRUALIMENTATIE SANATOASA
Transcript:
  • Slow Food in Cantina

    SCOLI EUROPENE PENTRU ALIMENTATIE SANATOASA

  • Co-finantat de DG Agriculture and Rural Development

    In claborare cu Marina Mainardi, Paola Roveglia Editori: Sarah Fleming, Elisabeth Manning, Mariagiulia Mariani

    Design grafic: Andrea Carminati, Claudia Saglietti

    Tiparit pe hartie reciclata

  • 3Slow Food in Cantina

    Cuprins

    Slow Food in Cantina

    Politica Agricola Comuna

    Copiii, Sanatatea si Hrana in Europa

    Schema Fructe in Scoli al UE

    Schema Laptele al UE

    Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa

    Parteneri

    Cu privire la PAC si Cantina de vis

    4

    5

    6

    8

    12

    14

    16

    19

    Slow Food este o organizatie non profit, sustinuta de membri, care functioneaza pentru a ocroti biodiversitatea din hrana noastra, a raspandi educatia gustului si pentru a conecta producatori de calitate exceptionala cu co-producatorii prin evenimente si initiative. A fost fondata in 1989 pentru a contracara fast food-ul si stilul de viata rapid, disparitia traditiilor locale de hrana si interesul scazut al oamenilor in ceea ce priveste hrana, provenienta hranei, ce gust are si cum alegerile noastre in ceea ce priveste hrana afecteaza restul lumii. Are peste 100.000 membri in 153 de tari. Slow Food este hrana buna, curata si corect pretuita. Mancarea, in acest sens, trebuie sa aiba un gust bun, sa fie produsa intr-o maniera in care nu aduce prejudicii mediului inconjurator, bunastarii animalelor sau sanatatii noastre; si produca-torii primesc o compensatie corecta pentru munca lor. Activitatile, evenimentele si campaniile educative Slow Food promoveaza o larga intelegere a hranei si a alegerilor suste-nabile. Proiectele sale protejeaza activ biodiversitatea agricola si traditionalele, indeletniciri aflate in pericol de disparitie, sustinand producatorii care simbolizeaza practici laudabile. Comunitatile devin mai puternice prin initiativele Slow Food din moment ce producatorii si consumatorii sunt conectati si partile interesate sunt unite pentru o cauza comuna.

  • SLOW FOOD IN CANTINA

    Mai mult de jumatate dintre europeni, inclusiv elevii, consuma o masa pe zi in afara casei. Prin cumpararea, procesarea si servirea milioanelor de meniuri zilnic, cantinele reprezinta o mare sansa in crearea unui schimb real dinspre piata spre hrana buna, cu-rata si corecta si bune practici. Institutiile, in special scolile, au o responsabilitate uriasa in ceea ce priveste imbunatatirea serviciilor de cantina si garanteaza copiilor si familiilor acestora o intelegere mai variata si autentica a hranei. Slow Food crede ca o educatie de efect este bazata pe ideea ca mancarea inseamna placere, cultura si convivialitate si ca actul in sine de a manca este capabil sa influenteze valori, atitudini si emotii.

    Slow Food in Cantina este un program dezvoltat pentru a pune aceste valori in practica, lucrand direct cu activitati colective de catering, manageri, personal si con-sumatori. Sub acest program, Slow Food pune accent pe constientizare si implementa-rea PAC a Comisiei Europene, pentru imbunatatirea hranei in scoli si a nutritiei elevilor prin cele doua scheme, cea de lapte si cea de fructe. La acest capitol, Slow Food furnizeaza scolilor europene, parintilor si institutiilor locale, instrumente pentru a utiliza posibilitatile oferite prin PAC si ii invita sa integreze aceste unelte in abordarea scolilor in ceea ce priveste mancarea, complementar cu proiectele educative Slow Food.

    4 Slow Food in Cantina

  • Slow Food in Cantina 5

    POLITICA AGRICOLA COMUNA Comisia Europeana lucreaza in prezent la modelarea viitorului Politicii Agricole Comune de dupa 2013. In acest scop a fost lansata o dezbatere publica despre viitorul PAC, obiectivele, principiile si contributia la strategia Europe 2020.

    Europenii au privilegiul si responsabilitatea de a trai un moment pivot din istorie, un moment in care granitele noastre se extind si fundamentele a ceea ce ne uneste sunt redefinite. Europa este vulnerabila, daca nu isi redescopera caracteristicile sale unice si in acelasi timp numitorii sai comuni. Intrarea in UE a tarilor care mai au o traditie agrara si o mare parte a populatie angajata in agricultura a adus schim-bari in scenarii si strategii, in legislatie cum ar fi Tratatul de la Lisabona, pana la reforma PAC care duce la o concentrare pe aceste teme. In deceniile trecute, agricultura a fost tratata de catre guvernele nationale si su-pranationale ca un simplu element pe lista politicilor de productie. Doar recent in ultimul deceniu acest sector de productie, primordial, a atras atentie speciala de la organele guvernamentale ca unul dintre cele cateva domenii care joaca un rol pivot in ceea ce priveste ecologia, schimbarile climatice, sustenabilitatea de mediu, managmentul resurselor si nu in cele din urma , criza alimentara care va urma daca nu punem in prim plan acest sector.

    Carlo Petrini presedinte Slow Food International

  • 6 Slow Food in Cantina

    Dieta actuala consumata de copiii europeni este alarmanta. Europa se confrunta cu o epidemie a obezitatii: jumatate din populatia adulta si unul din cinci copii sunt supra-ponderali si numarul copiilor obezi creste in fiecare an cu 400.000. Supra alimentatia este legata de conditiile comune aflate in crestere, cum ar fi: diabetul, cancerul si bolile cardiace. Pe de alta parte, malnutritia infantila s-a dublat si anemia intre copiii presco-lari reprezinta o provocare noua cu care se confrunta regiunea europeana. Malnutritia infantila si obezitatea afecteaza simultan copiii in unele tari, in special in estul Europei. Schimbarile in sistemul modern de alimentatie, cum ar fi cresterea consumul de ali-mente procesate si fast food, influenteaza modelele de consum alimentar. Globalizarea reduce dramatic prezenta produselor locale si traditionale si ritmul alert de viata ne ia abilitatea de a ne conecta cu localul din jurul nostru. Din nefericire, aceasta moda se pare ca este in crestere in randul tinerelor generatii, unde consumul de produse nesa-natoase si reducerea activitati fizice este proeminenta. In plus, tinerele generatii risca sa piarda contactul cu mediul rural, cu ceea ce e de sezon si cu intelegerea actului de a manca.

    Este cruciala crearea alegerilor de viata sanatoasa pentru reducerea problemelor de sanatate legate de dietele dezechilibrate si costurile lor. Asta poata contribui de aseme-nea la cresterea economiei locale, a sustenabilitatii de mediu si la calitatea ridicata a societatilor noastre. Prin urmare, institutiile si scolile au o dubla responsabilitate pentru a imbunatati obiceiurile de alimentatie: furnizand educatia hranei si a gustului tinerilor europeni si sprijinind agricultura la scara mica. Credem ca o abordare integrata, cu sco-pul de a include toate sectoarele relevante din lant (agricultura, fiscalitate si planificare urbana, educatie), ar fi efectiv in imbunatatirea si restabilirea unui echilibru.

    Politica Agricola Comuna pentru Copii

    PAC are scopuri generale, obiective, care vizeaza nevoia populatiei agricole si are un interes marit in problemele de sanatate. Legatura dintre agricultura, hrana si bunastare este de necontestat. Unul din principalele scopuri al actualei PAC este cel de promo-vare a calitatii si sigurantei, de asemenea un sector agricol care respecta si protejeaza mediul inconjurator, traditiile locale si pune baza pe o dieta sanatoasa si gustoasa. In ziua de 30 mai 2007, comisia europeana a publicat: White Paper A strategy for Europe on Nutrition, Overweight and Obesity Related Health Issues (O strategie a Europei pe Probleme de Sanatate legate de Nutritie, Supraponderalitate si Obezitate), care s-a referit la obezitatea infantila din Europa in zilele noastre, la importanta ei pentru sanatatea publica, si impactului ei social si economic. Rolul agriculturii a fost evidentiat ca o prioritate, ca si nevoia unei actiuni coerente la nivel european. Acest do-cument a servit la evidentierea importantei permiterii consumatorilor de a face alegerile

    COPII, SANATATEA SI HRANA IN EUROPA

  • TITOLO

    7Slow Food in Cantina

    constiente, fiind informati, si siguranta ca optiunile sanatoase sunt disponibile. Acum, o importanta gama de activitati a Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este dedicata propagarii unei diete mai sanatoase si mai echilibrate, benefica pentru sanatatea copiilor, avand rezultatul reducerii raspandirii obezitatii. De fapt, multe cercetari dovedesc ca obiceiurile sanatoase de alimentatie sunt dobandite in timpul copilariei si adultii tind sa reproduca aceste alegeri in timpul vietii.Pentru a lua masuri in imbunatatirea obiceiurilor de alimentatie la copii, comisia europeana a dezvoltat Schema Lapte in Scoli si mai recent, in contextul reformei, Fructe si Legume din 2007, in cadrul careia o initiativa politica a luat forma, si a avansat cu Schema Fructe in Scoli, in 2009.

    O Provocare pentru a Imbunatati Obiceiurile Alimentare printre Copiii Europeni

    Un numar de initiative au fost identificate ca fiind miscari progresive in Europa, printre ele aflandu-se Schema Fructe in Scoli si Schema Lapte in Scoli, a UE. Aceste programe sugereaza posibilita-tea promovarii unei diete sanatoase, furnizand tuturor claselor sociale acces la fructe si produse lactate de calitate impreuna cu activitati de constientizare si a masurilor educative, avand scopul de a invata copiii despre importanta obiceiurilor bune in alimentatie. In acelasi timp, comisia europeana a lansat doua campanii pentru scolarii europeni, care se deru-leaza alaturi de Schema de Lapte in Scoli si Schema Fructe in Scoli:

    Campania Drink it Up, care tinteste spre informarea europenilor despre beneficiile laptelui si a pro-duselor lactate ca o alternativa sanatoasa la mancarurile si bauturile nesanatoase de tip fast food. www.drinkitup.eu

    Campania Tasty Brunch, sub sloganul Eat it, Drink it, Move it (Savureaz, bea si f micare cu ea!), a organizat trei show-uri in sapte tari europene, oferind copiilor o sansa de a lua parte la acti-vitati si jocuri educative. Parte a campaniei este si site-ul interactiv, competitiile si alte evenimente cu un scop cheie acela de a schimba in mai bine obiceiurile de alimentatie a copiilor. http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch

    Acest efort a fost integrat in proiectele Slow Food de educatie a gustului, pentru a invata tinerii sa isi dezvolte si sa isi utilizeze simturile, pentru a ii ajuta sa inteleaga importanta hranei ca parte integranta a culturii societatii. In acest sens vor fi stimulate noi constientizari si schimbari sociale virtuale.

  • SCHEMA UE FRUCTE IN SCOLI

    8 Slow Food in Cantina

    Proiectele Slow Food tintesc in special Schema UE Fructe in Scoli, adresandu-se celor doua componente majore; importanta consumului de fructe si legume si cum sa le alegi. Slow Food isi bazeaza aceasta discutie pe principiile fundamentale, afirmand ca fructele si legumele sunt bune pentru sanatate, sunt bune pentru planeta si au gust bun. Sub aceste principii, fructele si legumele sunt discutate in termenul de continut nutritiv dar si in cel al rolului acestora in istoria locala, biodiversitate si cel comunitar. Copiii sunt invatati cum sa isi aleaga fructele sau legumele evaluand:

    Slow Food promoveaza invatarea despre fructe si legume prin intermediul descoperirii si activitati practice cu initiative cum ar fi: gradini scolare, plantarea si schimbul de retete. Gradinile scolare Slow Food pun accent pe tot procesul de la sadire pana la produsul din farfurie, urmand intregul procesul de cultivare, de la plantare la recoltare, la preparare si ajungand la compost. Aceste pro-iecte implica activ un grup de oameni pentru a forma o comunitate de invatare cu dorinta comuna de a creste si consuma mai departe alimente sanatoase.

    Baza legalaREGULAMENT DE CONSILIU (EC), Nr 1234/2007 (Articolele 103a si 103h) si REGULAMENTUL COMISIEI (EC) Nr 288/2009 din 7 Aprilie 2009, stipuleaza reguli detaliate pentru aplicarea Regu-lamentului de Consiliu (EC) Nr 1234/2007, referitor la ajutorul comunitar de furnizare a fructelor si legumelor, fructelor si legumelor procesate si a produselor din banane pentru copii in unitatile de invatamant, in cadrul Schemei Fructe in Scoli.

    ObiectiveSchema UE Fructe in Scoli, intentioneaza sa furnizeze un cadru si sa imbogateasca, sa intareasca si sa asigure coerenta; sa promoveze noi initiative cu scopul de a creste proportia de fructe si leg-ume in meniul elevilor, la o varsta la care obiceiurile de alimentatie sunt conturate. Obiectivele sale sunt:

    cresterea pe termen lung a consumului de fructe si legume in randul elevilor; incurajarea obiceiurilor de alimentatie sanatoasa in randul elevilor, contribuind astfel la imbuna-

    tatirea durabila a sanatatii si declinul obezitatii; facilitarea accesului la initiative care promoveaza consumul de fructe si legume de catre elevi

    in regiuni mai sarace si in randul sectoarelor dezavantajate a populatiei; apropierea Europei de cetatenii sai raspunzand adevaratelor probleme.

    Gust

    Sezonalitatea

    Varietati locale

    Prospetimea

    Metode de productie folosite la cultivare

    Oferta locala

  • ImplementareFondurile europene insumeaza 90 milioane euro pentru achizitionarea si distributia fructelor si legume-lor proaspete catre scoli, si a catorva costuri aditionale (cum ar fi echipament, monitorizare, evaluare si comunicare). Fondurile alocate de catre comisia europeana sunt acoperite de fonduri nationale si private in acele state membre care aleg sa beneficieze de program. UE cofinanteaza in proportie de 50% (75% in regiunile eligibile sub obiectivul convergent). Schema furnizeaza fructe si legume elevilor, insa necesita si participarea statelor membre in stabilirea strategiilor incluzand intitiative de educare si constientizare si impartasirea de bune practici. Monitorizarea si evaluarea sunt de asemenea incluse. Schema a avut startul la inceputul anului scolar 2009/2010 cu participarea a 23 de state. Acest numar a crescut pentru anul scolar 2010/2011 cu 25 state membre participante. Procedura de implementare difera la fiecare stat membru, chiar daca trebuie sa coincida cu setul de reguli la nivel de comunitate. In mod normal Ministerele Agriculturii sunt responsabile de managmen-tul schemei in fiecare stat membru. E nevoie ca statele membre sa schiteze o strategie prioritara, care trebuie sa descrie bugetul schemei, incluzand contributiile nationale si comunitare, durata, grupul tinta, lista produselor care sunt eligibile. Strategia Nationala trebuie sa furnizeze masuri de insotire care sunt necesare pentru a face schema eficienta. Aceste masuri se pot concentra pe imbunatatirea cunostintelor grupului tinta despre sectorul fructe si legume sau pe obiceiurile sanatoase de alimentatie, cum ar fi dezvoltarea site-urilor, organi-zarea vizitelor la ferme sau sesiuni de gradinarit. Masurile adiacente ar trebui sa ofere oportunitati de cooperare cu organizatiile din societatea civila. Si in final, cu scopul de a stabili informatii solide pentru cercetari ulterioare pe eficacitatea Schemei Fructe in Scoli in diferite variante si pentru schimburi de cele mai bune practici, monitorizarea si evaluarea trebuie sa formeze o parte integrala a Strategiei Nationale.

    9Slow Food in Cantina

  • 10 Slow Food in Cantina

    Urmatoarele principii pe grupurile tinta si produse sunt valide pentru intregul program

    Grup tinta si aplicanti eligibili pentru sprijinAjutorul este tintit spre copii cu frecventare obisnuita la oricare plasament de educatie administrat sau recunoscut de catre autoritatile competente a unui stat membru. Ajutorul comunitar este alocat statelor membre pe baza proportiei in grupul tinta de copii cu varsta intre 6 si 10 ani. Totusi, statele membre sunt libere sa extinda grupurile tinta din Schema lor. Toti copiii, indiferent de statutul lor economic, merg la scoala. Prin urmare, intr-o schema cu ambitia de a ajunge la cat mai multi copii cu putinta, scolile sunt mediul perfect. Totusi, trebuie mentionat ca responsabilitatea in utlima instanta revine parintilor pentru a furniza copiilor o dieta sanatoasa. Schema este destinata pentru a ajuta parintii in a atinge acest scop. In ceea ce priveste eligibilitatea ajutorului la aplicanti, schema respecta diversitatea sistemului de educatie a statelor membre. Prin urmare, stalele membre pot selecta aplicanti dintre urmatoarele organisme:

    institutii educative inclusiv crese, alte unitati prescolare, scoli primare si secundare;autoritati educationale cu respect pentru produsele distribuite copiilor in zona lor;

    furnizori si/sau distribuitori de produse; organizatii care actioneaza in numele a una sau mai multe unitati educative, constituite pentru

    acest scop; orice alt organism public sau privat care gestioneaza distributia produselor sub aceasta sche-

    ma, evaluarea si/sau comunicarea.

    Produse EligibileIn strategia lor statele membre au intocmit o lista de produse cu fructe si legume, fructe si legume procesate si sectorul banane care vor fi eligibile sub schema lor. Au ales produsele pe baza de criterii obiective care pot include sezonialitate, disponibilitatea produselor sau preocipari legate de mediu. Ei pot da importanta produselor de origine comunitara.

    Deci, pentru a se asigura ca produsele pentru ajutor ofera un nivel ridicat de protejare a sanatatii pentru copii si pentru a promova obiceiuri de alimentatie sanatoasa, statele membre ar trebui sa excluda din strategia lor produsele cu valori adaugate de zaharuri, grasimi, saruri sau indulcitori. Totusi, in cazuri justificate, ca de exemplu unde statele membre vor sa asigure un sortiment larg de produse sub schema lor sau vor sa faca schema mai atractiva, o strategie poate oferi asemenea produse care pot deveni eligibile, daca o cantitate limitata din acestea este adaugata. In orice caz, lista cu produsele eligibile a unui stat membru, ar trebui aprobat de catre autoritatile de sanatate publica competente.

  • Realizari MajorePe parcursul primului an schema a fost bine implementata in multe state membre. Se poate observa c exista o mare varietate de modele, practici si experiene n ceea ce priveste produsele alese, nivelul de organizare, masuri adiacente, etc. si ca exista o mare nevoie de a difuza, schimba i impartasi aceasta experienta.In acest scop o platforma web este operationala inca din iunie 2010 care a fost imbogatita cu un forum deschis pentru discutii si impartasire de idei, iar din sectiunea Fruitfully factorii de decizie isi pot incarca programele si initiativele legate de Schema Fructe in Scoli.Mai mult decat atat grupul partilor interesate a fost creat cu scopul de a consilia Comisia i statele membre cu privire la aspectele practice ale punerii n aplicare a programului i schimbului de bune practici.La sfarsitul anului 2009, un grup stiintific de experti, a fost nfiintat n scopul de a oferi Comisiei consultanta tehnica intr-o gama larga de domenii legate de implementarea, monitorizarea i evalu-area programului.

    Pentru mai multe informaii detaliate, a se vedea:http://ec.europa.eu/agriculture/markets/fruitveg/sfs/index_en.htm and http://ec.europa.eu/agriculture/fruit-and-vegetables/school-fruit-scheme/index_en.htm

    11Slow Food in Cantina

  • 12 Slow Food in Cantina

    SCHEMA UE LAPTE IN SCOLI

    Pentru a promova Schema UE Lapte in Scoli , Slow Food pune accent pe conceptul de placerea si bucuria de a manca. Copiii implicai i n proiecte Slow Food de educatie a gustului si a hranei in-vata despre marea varietate de produse lactate disponibile i se fac teste de gust care sa analizeze calitatea lor. Oferind copiilor posibilitatea de a ncerca o gama larga de produse lactate se da sansa fiecaruia de a gasi un produs pe placul lui, asigurand astfel obiceiurile de a consuma lapte sanatos. Pentru a aduce mai aproape copiii de lapte, Slow Food ii nvata despre vaci, capre i oi.Lectiile includ :

    Ca i n Schema UE Fructe in Scoli, Slow Food se adreseaz Schemei UE Lapte in Scoli n cele din urm, aducand la cunostinta importanta consumului de lapte i a produselor lactate i cum sa selectam un produs de calitate. Slow Food ofera o atentie deosebita temelor referitoare la branzeturi din lapte crud i de calitatea hranei pentru animale, accentuand n acelasi timp, preferina pentru branzeturile care corespund cu tradiiile locale i care sunt produse la nivel local, din lapte local.

    Obiective Schema UE Lapte in Scoli intenioneaz sa ncurajeze in randul copiilor consumul de produse lactate sanatoase care conin vitamine i minerale importante. Sistemul nu are doar un caracter nutriional, ci si un caracter educativ i contribuie foarte mult la lupta mpotriva obezitatii infantile. Schema Lapte in Scoli isi propune sa furnizeze produse de calitate pentru copii, sa incurajeze un mod sanatos de viata, si sa furnizeze educatie nutritionala si o mai buna cunoastere a produselor.Prin revizuirea sistemului, o serie de produse noi, inovatoare i mai atractive au devenit eligibile pentru a primi subventionare din partea UE. n continuarea diferitelor tipuri de lapte de consum, copiii au acces, printre altele, la anumite produse din lapte fermentat cu suc de fructe, si printre altele, la produse curate din lapte fermentat, cum ar fi iaurtul, laptele btut, chefirul, etc, i o gam larga de branzeturi. In plus subventia UE este aceeasi pentru produsele pline de grasime, cu continut mediu de grasime sau fara grasimi. Statele membre au posibilitatea de a alege produsele pe care doresc sa le distribuie din lista de produse eligibile i au, de asemenea, posibilitatea de a aplica standarde mai stricte decat cele prevazute n lista comunitara.Obiectivele mai specifice sunt:

    meninerea sau creterea consumului de produse lactate la elevi; incurajarea obiceiul de a consuma produse lactate, care speram ca va duce la continuarea con-

    sumului de astfel de produse, chiar dup ce copiii termina coala; siguranta ca produsele lactate sunt disponibile n scoli si sunt distribuite pentru consum elevilor ; imbunatatirea imaginii i cunostintelor despre produsele lactate prin furnizarea de informaii cu

    privire la proprietatile lor nutritive i de alta natura.

    Modul n care animalele sunt crescute contribuie la calitatea laptelui pe care-l produc.

    ntalnire unui producator adevarat de lactate sau producator de branza.Analizarea diverselor rase locale.

  • 13Slow Food in Cantina

    Temeiul juridicRegulamentul (CE) nr 1234/2007Regulamentul (CE) nr 657/2008 din 10 iulie 2008 prevede reguli detaliate de aplicare aRegulamentului (CE) nr 1234/2007 privind ajutorul comunitar pentru furnizarea laptelui i aanumitor produse lactate elevilor din instituiile de nvatamant.Cu noul regulament, scolile secundare au acelai acces la sistem, alaturi de gradinite, alteinstitutii prescolare si scoli primare. n trecut Schema Lapte in Scoli nu a fost utilizata inscolile secundare, din moment ce nu a fost obligatorie pentru statele membre sa includa schema.

    ImplementareSistemul este implementat la nivel de stat membru, dar normele de procedura, de solicitare i de eligibilitate sunt aceleasi n toate tarile.

    Cine poate primi produsele?Copiii care frecventeaza n mod regulat gradinitele, sau alte institutii prescolare, coli primare sau coli secundare care sunt administrate sau recunoscute de catre autoritatea competent a statului membru (de exemplu, de catre Ministerul Educatiei). Fiecare copil are dreptul la 0.25 litri de lapte sau un produs echivalent al laptelui intr-o zi de scoala.Cine poate aplica?

    o institutie de nvatamant; o autoritate de educatie n ceea ce privete produsele distribuite elevilor in aria sa; furnizorul de produse, daca statul membru prevede acest lucru; o organizatie care actioneaza n numele uneia sau mai multor uniti de nvatamant sau autoritati

    educationale constituite n acest scop, daca statul membru prevede acest lucru.Care produse sunt eligibile?Lista produselor eligibile ar trebui sa fie verificata la nivelul statelor membre, din moment ce statele membre pot decide sa excluda anumite produse sau sa aplice standarde mai stricte pentru categoriile de produse de mai jos.

    lapte tratat termic - simplu sau cu suc de ciocolat sau de fructe si arome; produse din lapte fermentat cu sau fara suc de fructe, aromatizate sau fara adaos de arome; produse din lapte, aromatizate sau ne-aromatizate, cu fructe, fermentate sau nu; branzeturi proaspete si procesate; alte branzeturi.

    Realizari majoreIn anul scolar 2008/2009, 385,433 tone de produse lactate au fost distribuite n scoli din 26 de state membre cu cheltuieli comunitare de 75 milioane de euro. Cu noilenorme si mai simple a sistemului, precum si cu produse noi si mai atractive disponibile, este de asteptat ca n viitor numarul scolilor participante la distribuirea de produse lactatesa creasca, crestere care sa permita incurajarea copiilor in inlocuirea alimentelor sibauturilor de calitate slaba cu produse convenabile, lactate de inalta calitate.

    Pentru mai multe informatii mai detaliate, a se vedea:http://ec.europa.eu/agriculture/markets/milk/schoolmilk/index_en.htm

  • 14 Slow Food in Cantina

    Slow Food consolideaza angajamentului sau de a imbunatati produsele alimentare de zi cu zi si aduce oferte bune, curate si corecte la masa tuturor, cu accent central pe cantinele scolare. Din acest motiv, Slow Food dezvolta o serie de activitati menite sa imbunatateasca serviciile de cantina si obiceiurile alimentare ale copiilor garantand in acelasi timp, o masa pentru elevi care combina placerea cu nutritia si grija pentru planeta. Proiectul principal, referitor la aceste activitati este Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa , care este o campanie finantata de Comisia Europeana - DG Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul apelului pentru propuneri 2009/C215/04 privind actiunile de informare cu privire la Politica Agricola Comuna (PAC) a Uniunii Europene. Acest proiect, care a inceput in mai 2010 si se va ncheia n aprilie 2011, implica scolile din Belgia, Bulgaria, Franta, Irlanda, Italia, Letonia, Polonia, Romania, Irlanda de Nord si Spania.Obiectivul general al proiectului Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa este de a promova consumul de alimente proaspete, sanatoase in cantinele scolare n randul elevilor, informand sco-lile, dar si reteaua larga de comunitati de invatare Slow Food despre obiceiuri bune de alimentatie. Grupurile tinta vor include partile interesate, cum ar fi familii, consumatori, scoli, cantine, servicii, si, de asemenea, organizatiile publice sau private, responsabile de politica de educaie. Proiectul are ca scop conectarea Slow Food cu scolile europene, in scopul de a disemina instrumentele de informare pentru a creste constientizare cu privire la PAC, in special Schema Uniunii Scoala a UE si alte initiative la nivel european care pot fi utilizate in cadrul comunitatilor prin intermediul scolilor si partilor interesate in imbunatatirea cantinelor si serviciilor alimentare. Cu aceast abordare, can-tinele si serviciile de alimentie pot fi imbunatatite, facute mai sanatoase , mai bune pentru mediu si mai inradacinate in comunitate.

    SCOLI EUROPENE PENTRU ALIMENTATIE SANATOASA

  • 15Slow Food in Cantina

    Toate scolile participante vor primi pachetul educativ Slow Food Taste Education Kit inclusiv Spre originile gustului, ghid pentru dezvoltarea de activitati educationale care stimuleaza simturile si incurajeaza elevii si adultii deopotriva sa cunoasca si sa inteleaga mai bine hrana, variind de la calitatile gustul sau de la origine la metodele de productie. Scolile sunt, de asemenea, incurajate sa isi imbunatateasca calitatea si sustenabilitatea serviciilor de cantina si sa evalueze managmentul cantinei in diferite sectiuni, ca de exemplu: aprovizionare, depozitare, pregatirea, servicii, si deseu-ri. Website-ul proiectului permite scolilor fie in contact prin asigurarea unui loc pentru ei de a posta fotografii si clipuri video in plus faa de schimbul de informatii cu privire la progresul lor de invatare. Acest site serveste in continuare pentru a raspandi materiale de campanie pentru publicul larg.

    Proiectul va fi lansat oficial la Terra Madre 2010, iar apoi se va concentra pe organizarea retelei de seminarii regionale in toate cele zece tari participante, din octombrie 2010 pana in ianuarie 2011. Aceste adunari regionale vor avea ca grup tinta educatori, academicieni, fermieri, produca-tori, bucatari, autoritatile guvernamentale, tineri si membri Slow Food, cu un dublu obiectiv: de a promova exemple de bune practici din intreaga Europa si largirea retelei Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa

  • 16 Slow Food in Cantina

    PARTENERIPartenerii proiectului, din contextele diferite din punct de vedere georgrafic si cultural din care provin, lucreaza pentru a crea o retea la nivel local intre profesori, producatori, administratori si parinti, pentru imbunatatirea nutritiei la copii. Activitatile propuse la scoli sunt diverse dar toate seamana in eforturile de a creste cunostin-tele copiilor despre cum sa isi aleaga, sa pretuiasca, si sa aiba acces la hrana de calitate, pentru sanatatea lor, si pentru paleta de gusturi, in acelasi timp respectand planeta. Aceste proiecte sunt exemple virtuoase a vointei de a schimba si a rolului crucial de a construi o retea.

    BULGARIAScoala Petko Karavelov, SofiaIn capitala Bulgariei, la Sofia, scoala publica Petko Karavelov lucreaza la schimbarea meniului in cantina scolara, dorind includerea mai multor fructe si legume locale. Cei cinci angajati servesc zilnic un meniu constand in mic dejun, pranz si gustare celor 1140 de elevi care cumpara man-carea cu cupoane saptamanale, costand 78 de centi zilnic. Scoala spera sa isi modifice criteriile de selectie a furnizorilor de alimente si catering, cu prioritate pentru includerea produselor bazate pe calitate mai degraba decat pe pret. Ca parte a proiectului Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa, scoala a amenajat o bucatarie intr-o sala de clasa unde tine si ateliere de educatie a gustului.

    Scoala Primara Georgi Benkovski, Tcherni VitScoala Primara Georgi Benkovski din satul Tcherni Vit, gazda a Presidiumului Slow Food de Bran-za Verde Tcherni Vit, este de asemenea parte a retelei europene. Cantina scolara este administrata direct de catre scoala, care are trei angajati. Pretul este un factor major, elevii de gimnaziu platind 0.6 leva (30 eurocenti), diferenta find compensata de stat. Acest buget este echivalentul unei far-furii de chipsuri. In acesta scoala profesoara Tzonka Dimitrova a inclus educatia gustului in clasa si in prezent scrie retete de conserve din regiune. Copii lucreaza si cu bunicii pentru a redescoperi retete traditionale.

    IRLANDAScoala gimnaziala Mary Immaculate, LisdoonvarnaCa multe alte scoli din Irlanda, Scoala Generala Mary Immaculate nu are servicii de cantina mancarea este furnizata sau adusa de acasa. Asta este o veste buna pentru supermarketul local, din moment ce majoritatea celor 250 de elevi isi cumpara pranzul si gustarea de acolo. Scoala lucreaza in prezent cu conviviumul Slow Food Clare in organizarea unor serii de ateliere a gustului cu comercianti locali. Pentru noul an scolar, elevii de 16 ani vor incerca un sistem de vouchere care vor fi valide intr-un grup selectat de furnizorii care sprijina producatorii locali.

    ITALIAMunicipalitatea Bagno Ripoli, Toscana Municipalitatea Bagno Ripoli, Slow Food Firenze si 16 scoli participante au creat o retea puternica care este determinata sa livreze hrana de calitate la cat mai multi elevi cu putinta. De la o bucatarie centralizata, com-pania de catering SIAF serveste peste 2000 de elevi de la varsta de un an la cincisprezece ani (gradinita si scoala generala) cu o gustare si cu un pranz in fecare zi, transportata la scoala de la maxim 5 km. Aproximativ 50% din produsele folosite provin din Italia si 15% din produse sunt locale, inclusiv fructe proaspete, ulei de masline si paine, cu un plan aditional de a furniza produse locale cum ar fi peste sau oua proaspete.

  • LETONIAScoala secundara de gramatica, RigaSituata n centrul oraului Riga, Scoala secundara de gramatica este bine echipata cu o cantina recent reno-vata si bucatarie, unde micul dejun, pranzul si gustarile sunt disponibile pentru cei 700 de elevi. Ca parte a proiectului Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa, scoala ar dori sa sporeasca sustenabilitatea can-tinei si introducerea mai multor produse alimentare locale si traditionale in meniu. Guvernul subventioneaz 20% din produsele alimentare, cu toate acestea, este mult mai ieftina cumpararea produselor alimentare importate decat a produselor locale (legumele provenind din Polonia sunt in prezent mai ieftine decat cele din Letonia). Este o provocare demonstrarea cum ca, consumul de produse locale si de sezon, poate fi eficient din punct de vedere al costurilor.

    REGATUL UNITColegiul Lagan Integrated, Belfast, Irlanda de NordColegiul Lagan Integrated, Belfast, este fidel sloganului sau Suntem ceea ce mancam. Scoala priveste man-carea in scoala ca fiind foarte importanta, de la educaia gustului la gestionarea deseurilor. In prezent, exista o bucatarie unde este preparata mancarea, dar de cele mai multe ori meniurile sunt pregatite printr-un serviciu de catering din exterior si apoi transportate la scoala pentru cei 1.200 de elevi. Pentru anul viitor, Colegiul Lagan planuieste sa colaboreze cu personalul din cantina pentru revizuirea produselor alimentare servite la scoala si furnizarea catre elevi a informatiilor despre meniu.

    ROMANIAGradinita cu program prelungit Dr. Ioan Ratiu, Turda Slow Food Turda a initiat in Turda proiectul Viata in gradina verde, in anul 2009. In agenda proiectului cele mai importante sunt cresterea consumului de legume si fructe, in acelasi timp gestionarea deseurilor si inva-tarea despre alimentele de calitate. Gradinita are o cantina si foloseste gradina ca un instrument de educare pentru aprecierea calitatii alimentelor. Peste 40 de copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 7 ani, au beneficiat de proiect in 2009, proiect care s-a raspandit si la alte scoli, ajungand pe parcursul anului la 650 de copii in 2010. Proiectul include ateliere de educatie a gustului, vizite la ferme, laboratoare de productie, degustari sau concursuri de gatit.

    Colegiul National Dr.I Mesota, Colegiul National Andrei Saguna, Bran MoeciuProfesorii de la Colegiul National Dr.I Mesota si Colegiul National Andrei Saguna, in Bran Moeciu, situat in apropiere de Bucuresti, sunt in parteneriat cu convivium Slow Food Bran Moeciu pentru a aduce mesajul Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa in clasele scolare. Doar una din scoli, Colegiul National Dr.I Mesota are o cantina, deci aceasta comunitate se adreseaza celor care consuma alimente junk food, prin utilizarea de activitti de educatie a gustului pentru a stimula interesul in produsele alimentare si diferitele gusturi si texturi. Succesul pe care l-au avut cu Spre Originile Gustului, program initiat cu ocazia Terra Madre Day 2009, a fost repetat cu un al doilea atelier de succes la care a participat un grup entuziast de 30 de elevi.

    SPANIAScoala Primara Gaspar Remiro, EpilaSituat in Epila, provincia Zaragoza, Scoala CEIP Gaspar Remiro va intra in zona bogata a agri-culturii ecologice, in timp ce isi dezvolta proiectul Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa. Lucrand cu conviviumul Slow Food Zaragoza, scoala introduce alimente regionale la cantina, pre-

    17Slow Food in Cantina

  • 18 Slow Food in Cantina

    cum si utilizarea kit-ului Slow Food de educatie a gustului Spre originile gustului. Pentru a oferi mancare cat mai buna in scoli, orasul Zaragoza a lansat o campanie pentru a creste consumul de fructe si legume in scoli si in comunitatea mai larga. In 2004, o initiativa intitulata Civica Mensa (Cantina Cetateneasca) a fost lansata si dedicata pentru a furniza catering-uri sustenabile.

    FRANTAScoala Jean Henri Fabre, MillauScoala Jean Henri Fabre impreuna cu autoritatea locala din Millau si Slow Food Franta lucreaza impreuna pentru a imbunatati dieta elevilor sai. Scoala furnizeaza celor 191 de elevi ai sai masa de pranz si o gustare in fiecare zi, pregatit de catre personalul de la bucataria centralizata, admini-strata de catre municipalitate. 15% din produsele alimentare utilizate pentru cantina este asigurata din surse locale iar orasul a decis sa creasca proportia de alimente organice. Cantina serveste Prezidiumul Planze de Saint-Flour Golden Lentil precum si o masa vegetariana o data pe luna. De la samana la bucatarie a fost tema aleasa pentru proiectul Scoli Europene pentru Alimentatie Sanatoasa``, cu planul de a dezvolta in continuare gradina scolara.

    POLONIAScoala Primara Wanda Chotomska, KielczowLa Scoala Wanda Chotomska situata in micul sat Kielczow in sud-vestul Poloniei, promovarea unui stil de viata sanatos este parte a abordarii scolii faa de invatarea de succes. Ca parte a activitatilor planificate pentru a imbunatati serviciile de furnizare a hranei, in septembrie 2009, scoala a deschis o cantina. Deja are un meniu impresionant care conine 70% ingrediente din surse locale, inclusiv fructe proaspete, lactate, oua, paine si carne.

    BELGIAScoala Comunitara Silly, HovesIntr-o comunitate foarte activa care include multi artizani, bucatari, parini, profesori, alte sase scoli si Slow Food Convivium Silly, Scoala Comunitara Silly are ambitii mari pentru a imbunatati cali-tatea alimentelor servite in cantinele sale. Dupa asigurarea finantarii, in 2008, scoala a construit doua fantani cu apa proaspata si a dezvoltat o gradina in urma careia, dupa pregatirea terenului si plantare, elevii pot recolta, gati, manca si invata despre diferite tipuri de fructe si legume. In stran-sa colaborare cu un dietetician, scoala a elaborat deja un plan de alimentaie sanatoasa pentru cantinele sale care include furnizarea meniurilor bine echilibrate pentru 100 de elevi si o interdictie completa pe chips-uri, bomboane, cola si automate pe teritoriul scolii.

  • 19Slow Food in Cantina

    MAI DEPARTE DE REFORMA PAC SI CANTINELE DE VIS

    O Cantina Slow Food este

    SUSTENABILA, pentru ca respecta mediul inconjurator la fiecare etapa, de la procesarea produselor pana la separare si gestionarea deseurilor.BUNA, pentru ca asigura o dieta sanatoasa, echilibrata si gustoasa.EDUCATIVA, pentru ca vine la un moment in care copilul este educat pentru a deveni un consumator constiincios.INSTRUCTIVA PENTRU ADULTI, pentru ca prezinta oportunitati pentru pregatirea perso-nalului pe produse si gastronomie. DA ATENTIE HRANEI LOCALE, pentru ca favorizeaza intelegerea si consumul de produse locale si traditionale.PRACTICA PUTERE DE PROCESARE RESPONSABILA, pentru ca este un punct de intalni-re intre furnizorii publici si privati, companiile de catering si lumea de productie a hranei. O SCENA PENTRU IMBUNATATIREA APTITUDINILOR SOCIALE SI DE INTEGRARE, pen-tru ca favorizeaza comunicarea si intalnirea copiilor in timpul meselor.UN SISTEM INOVATIV, fiind rezultatul muncii integrate intre administratie, licitatori si serviciile de catering, lucrand impreuna cu personalul de la scoli, profesori si parinti.

    O cantina inspirata de aceste orientari este menita sa beneficieze de bunastarea copiilor si de mediul din jurul lor. Lucrand cu ajutorul punctelor mentionate, si urmandu-le, va ajuta la crearea unei cantine care este intradevar buna, curata si corect pretuita.

    Este vremea crearii unei noi politici a hranei: o politica care aduce impreuna politicile disparate a agriculturii, a sanatatii publice, economiei, educatiei si a mediului, si le une-ste intr-o viziune unitara. Este timpul pentru a crea o politica care ofera solutii stadiului deteriorat a agriculturii industrializate si a sistemului de hrana.

    E nevoie sa schimbam sistemul de hrana indistrializat, reductionist, orientat spre piata; sa tinem seama de legatura dintre mancare si oameni; sa conlucram cu mostenirea cunostintelor traditionale. Agricultura de calitate trebuie bazata pe protejarea specialita-tilor regionale cu caracter european.

  • [email protected]

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended