Paradigme contemporanede experiere a credinţei(60’ teorie, 120’ practică)

I. Cuprinsul secvenţeiPrimii pași1. De� nirea și speci� cul paradigmei2. Paradigmă: arhiereul (mitropolitul Bartolomeu)3. Paradigmă: convertitul (Nicolae Steinhardt)4. Paradigmă: � losoful (Andrei Pleșu)5. Paradigmă: actorul (Dan Puric)Punctul pe i

II. La sfârșitul acestei secvenţe de învăţare:• Veți cunoaște tipuri de persoane care pot fi prezentate elevilor ca para-digme de experiere a credinței• Veți putea să vă familiarizați cu câteva aspecte din viețile unor modele contemporane de asumare a credinței• Veți avea posibilitatea să identifi cați alte paradigme, în cadrul aplicațiilor practice

III. Cuvinte-cheieparadigmă, credință, sfi nți, contemporani, arhiereu, actor, fi losof, convertit

P6

U2 S6

T1

2

Dacă avem curiozitatea să deschidem o carte în care sunt expuse viețile sfi nților de peste an, vom constata că sfi nțenia, idealul suprem al vieții omenești, nu este rezervată unei categorii elitiste din creștinism cum ar fi clericii sau monahii ci, dimpotrivă, aceasta este experiată de o mulțime de oameni care sunt asemenea nouă. Astfel că, printre aceștia vom găsi copilași precum Sfânta Filoft eia de la Argeș, tineri virtuoși care și-au păstrat

curăția indiferent că au fost amenințați cu moartea sau ademeniți cu bogăție și plăceri (Sfântul Ioan Valahul), tinere de a căror frumusețe și înțelepciune au rămas mirați învățații lumii (Sfânta Ecaterina din Sinai), mili-tari de carieră care și-au dat viața pentru credința lor în Iisus Hristos (Sfântul Mina, Sfântul Gheorghe), dem-nitari (Sfântul Dimitrie), împărătese (Sfânta Irina), domnitori care nu s-au lepădat de credința strămoșească nici atunci când au asistat la decapitarea copiilor lor (Sfântul Constantin Brâncoveanu), păstori de animale (Sfântul Spiridon), medici (Sfântul Pantelimon), iconari (Sfântul Andrei Rubliov), elevi și studenți care au mărturisit în închisorile comuniste etc. Aceste categorii de oameni care au ajuns să dobândească sfi nțenia ne certifi că faptul că, în creștinism, nu găsim „rețete” de mântuire. Fiecare are posibilitatea să se mântuiască într-o manieră proprie, indiferent de statutul, vârsta sau profesia sa. Tot ceea ce trebuie să facem este să privim la înaintașii noștri, să vedem cum și-au încheiat viața și să le urmăm credința (Evrei 11). Secvența de față propune ideea că elevul poate fi încurajat să asume o paradigmă de sfi nțenie care îi este apropiată sufl etului, preocupărilor, idealurilor și stilului său de viață.

5’

Primii pași

1. Defi nirea și specifi cul paradigmei

Paradigmele de experiere a credinței nu sunt constituite numai de sfi nții consacrați pe care îi avem în calendare, ci și de semenii noștri care au asumat în chip real chemarea Domnului care ne îndeamnă la desăvârșire.De multe ori avem impresia că sfi nții sunt niște oameni cărora li s-a rânduit să ajungă la acest statut privilegiat fără prea mult efort. Ni se pe pare că aceștia s-au născut să fi e sfi nți

și, ca atare, viața lor a fost lipsită de zbucium, căderi, neputință, umilință, disperare. Această opinie este cât se poate de eronată. Este posibil ca, prin acest mod de gândire, să ne justifi căm neputința și lipsa de râvnă. Însă, dacă-i privim cu atenție pe s� nți, vedem că au avut scăpări și neputințe asemenea nouă. Nu s-a lepădat Apostolul Petru de trei ori de Mântuitorul în ceasul pătimirilor? El care s-a și jurat că nu-l va părăsi pe Iisus Hristos, iată ce faptă reprobabilă a făcut! Nu l-a prigonit Apostolul Pavel pe Hristos înainte de convertire? Și atunci? Să ne gândim și la Sfântul Iacob Persul cel care, de teama chinurilor și din puțina sa credință, a jertfi t idolilor, când împăratul i-a cerut să o facă. Dar, mai apoi, mustrat fi ind de soția și mama sa, a răbdat chinuri de neînchipuit pentru mintea omenească. Nu s-a simțit, oare, Sfântul Siluan Atonitul părăsit multă vreme de harul lui Dumnezeu, pentru mândria sa? Și exemplele pot continua… Așadar, aceste exemplifi cări confi rmă faptul că modelele pe care Sfânta Scriptură și experiența Bisericii ni le pun la dispoziție pot fi urmate și pot fi luate ca reper în viețuirea noastră duhovnicească. Într-una din omiliile sale, mitropolitul Bartolomeu spunea că, atunci când vom sta înaintea scaunului de judecată al Mântuitorului, de față vor fi toți sfi nții. Dacă Judecătorul va vedea că începem să ne scuzăm că nu am ajuns la desăvârșire, din diferite motive, ne va întreba cu ce ne-am îndeletnicit în viață. Dacă îi vom răspunde că am fost medici, soldați sau orice altă profesie, degrabă va chema pe unul din doctorii fără de arginți, pe unul dintre sfi nții militari sau pe vreunul dintre sfi nții care a avut aceeași slujbă ca noi și, astfel, ne va lăsa fără cuvânt de apărare. De asemenea, sfi nții din calendarul Bisericii nu aparțin unei epoci primare, îndepărtate, ci de multe ori sunt contemporani cu noi. Citeam nu demult că un tânăr militar rus a fost canonizat de Biserică pentru că a suferit moarte martirică. Cei care au asistat la uciderea lui au mărturisit că, înainte de a fi martirizat, tânărul a refuzat să-și arunce crucea de la gât. Curajul tânărului respectiv nu este cu nimic mai prejos decât bărbăția pe care au avut-o mucenicii de odinioară. Prin urmare, și astăzi avem sfi nți printre noi, chiar dacă nu fi gurează încă în calendar. Canonizarea sfi nților se face în timp și după reguli precise. Cazul tânărului acesta este unul excepțional. Dar oare marii duhovnici contemporani nu pot fi asumați ca modele de viață trăită în credință? Să ne gândim la părintele Cleopa sau la părintele Teofi l de la Sâmbăta de Sus, la părintele

10’

Teorie

3

2. Paradigmă: arhiereul (mitropolitul Bartolomeu)

Recomandarea unui episcop ca model pentru tineri este de-a dreptul o provocare. Ce ar putea să învețe elevii unui liceu cu profi l real de la un astfel de cleric, în afară de calitățile care sunt specifi ce sacerdoților (credință, virtute, jertfelnicie, iubire de aproapele)? Dar dacă ierarhul model pe care l-am avea în vedere ar fi fostul mitropolit al Clujului Bartolomeu? Oare ar avea elevii ce să învețe de la un monah nonconformist care obișnuia

să nu poarte veșmântul călugăresc, de la conducătorul grevei studențești anticomuniste și antirevizioniste de la Cluj din anul 1946, de la un scriitor ale cărui volume sunt editate de prestigioasa editură Polirom, de la un deținut politic care a fost persecutat și urmărit chiar și după eliberarea din închisoare, de la cel care, după căderea regimului comunist, a refuzat patriarhatul, de la diortositorul Bibliei, de la ierarhul care a atras spre Biserică un număr impresionant de intelectuali și studenți prin cuvântările inegalabile pe care le rostea de la amvonul catedralei din Cluj, de la cel care a fost supranumit leul din Ardeal, de la cel care a îndrăznit să le spună politicienilor veniți la mănăstire la Nicula să își ia stetoscoape pentru a simți pulsul națiunii?...

Oricare din aceste calități ar putea să-și găsească ecou în sufl etul unui tânăr care este preocupat de desăvârșirea sa intelectuală și morală. Dacă nu, atunci cel puțin sfaturile pe care mitropolitul le adresa în special tinerilor la sfârșitul fi ecărei cuvântări de la catedrală ar putea să devină un imbold spre urmarea credinței. Pentru a valorifi ca modelul marelui ierarh în activitatea dumneavoastră la clasă, resursele sunt extrem de bogate atât sub forma tipărită a lucrărilor sale, cât și sub forma audio a predicilor care sunt adevărate cuvinte cu putere multă.

15’

Teorie

Arsenie Papacioc și la alții. Oare viața lor de sfi nțenie nu constituie un argument sufi cient de puternic care să ne determine să le urmăm modul de viețuire? Paradigmele de experiere a credinței nu sunt atât de îndepărtate pe cât credem. Acestea sunt printre noi și nu este necesar să facem un efort prea mare ca să le vedem. Pe lângă acești părinți la care ne-am referit, modele de viețuire creștină pot fi găsite în aproape toate domeniile în care oamenii își desfășoară activitatea. Putem găsi paradigme printre convertiții la credință, printre episcopi, scriitori, actori, printre profesorii de la școală, printre tinerii de lângă noi sau printre oamenii care lucrează în diferite întreprinderi sau fi rme.

Temă de re� ecție Oare un sculer-matrițer credincios care este profesionist în

ceea ce face poate � luat ca model?(Să nu punem stavilă Duhului, care su� ă unde vrea!)

Exercițiu individualDescrieți profi lul unui om despre care credeți că ar putea constitui o paradigmă pentru elevi. Motivați-vă alegerea în aproximativ 100 de cuvinte.

Exercițiu individualIdentifi cați o altă fi gură de arhiereu care ar putea fi un model pentru tineri. Subliniați cali-tățile care ar putea fi urmate de aceștia (aproximativ 100 de cuvinte).

25’

Practică

25’

Practică

Profesorul de teologie socială, Radu Preda, vorbind despre impactul pe care l-a avut mitropolitul asupra clujenilor, amintea într-o cuvântare că în ziua înmormântării arhiereului s-a urcat într-un taxi pentru a veni la catedrală. Afl ând unde merge, taximetristul i-a zis, fără să știe că persoana pe care o transportă fusese unul din apropiații mitropolitului, că bătrânul i-a schimbat viața, atât lui,

cât și familiei sale. Cuvântările episcopului l-au determinat să se apropie de Biserică.

4

3. Paradigmă: convertitul (Nicolae Steinhardt)

4. Paradigmă: fi losoful (Andrei Pleșu)

4. Paradigmă: actorul (Dan Puric)

Pe lângă călugării cuminți și înduhovniciți, monahismul ortodox românesc a avut parte și de câteva fi guri monahale atipice care s-au evidențiat îndeosebi prin cultura lor profană. Unul dintre aceștia este Nicolae Steinhardt, fi ul unui arhitect evreu, care în anii de detenție s-a convertit la creștinism. Detenția sa politică s-a datorat refuzului de a depune mărturie împotriva colegilor săi din lotul Noica-Pillat! Astfel că, pentru loialitatea sa față

de prieteni, a primit 13 ani de muncă silnică. Însă încarcerarea avea să-i aducă cea mai mare bucurie a vieții, așa cum mărturisește în scrierile sale. Botezat în taină de preotul Mina Dobzeu, Nicolae Steinhardt a simțit că se eliberează de „orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire” (Primejdia mărturisirii, 178). După eliberare, s-a stabilit la mănăstirea Rohia din Maramureş, unde a redactat cartea care l-a făcut cunoscut lumii întregi: Jurnalul fericirii. Publicată post mortem, cartea sa de memorii primește în anul 1992 premiul Cartea anului. Monahii de la Rohia își amintesc că părintele Nicolae le spunea adesea că ei, în calitate de creștini, nici nu își dau seama de cât bine au parte. Faptul că s-au născut și au crescut cu valorile creştine îi determină adeseori să nu realizeze că sunt învăluiți de har!

În ultima perioadă, unii intelectuali au început să se apropie tot mai mult de Biserică. Se pare că aici găsesc sensul vieții, aici căutările și frământările lor iau sfârșit sau, mai bine zis, sunt orientate spre o dimensiune care-i duce în veșnicie. Unul din aceștia este Andrei Pleșu. Apropierea sa de Biserică i-a infl uențat mult opiniile și l-a determinat să abordeze în scris subiecte de natură biblică și teologică. Diferența dintre el și colegii săi fi losofi

este din ce în ce mai evidentă. Acest fapt se poate observa cu ușurință în emisiunile în care dialoghează pe diverse teme cu Gabriel Liiceanu (50 de minute cu Pleşu şi Liiceanu). Spre deosebire de acesta, Pleșu iradiază de optimism chiar și acolo unde scepticul său interlocutor nu lasă nicio urmă de speranță. Când a lansat volumul Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Andrei Pleșu mărturisea că scrisul acestei cărţi l-a scos dintr-un mare impas. Interpretarea și cugetarea la cuvintelor sfi nte ale Mântuitorului „l-au repus pe axa vieții”.

Tinerii sunt tentați să își aleagă modele dintre muzicieni sau actorii care corespund dorințelor sau așteptărilor lor. Această tendință poate fi înțeleasă cu ușurință, deoarece sufl etele lor sunt sensibilizate de artă. Având în vedere acest fapt, putem intui cu lejeritate cât de mult îi pot infl uența pe elevi opiniile unor astfel de persoane. În urmă cu câțiva ani, renumitul mim Dan Puric, un actor de talie internațională, a început să-și exprime, atât prin spectacole

(ex. Don Quijote, Su� et românesc), cât și în cadrul unor conferințe, atașamentul său față de valorile naționale și creștine. Profesionalismul și talentul său oratoric au făcut ca discursul său să aibă un efect puternic mai ales în rândul studenților. Încercarea sa de a ridica moralul su� etului românesc a dat roade. Prin aceasta, Dan Puric nu a făcut altceva decât să măture poteca spre Biserică, așa cum chiar el declară într-un interviu.

5’

Teorie

5’

Teorie

5’

Teorie

Exercițiu pe grupeCum ați putea să-i motivați pe elevi să fi e loiali colegilor, pornind de la episodul în care Nicolae Steinhardt a refuzat să-și trădeze prietenii? Răspundeți în aproximativ 100 de cuvinte.

Exercițiu individualPornind de la sintagma „creștinismul este adevărata fi lozofi e”, alcătuiți un text de aproxima-tiv 100 de cuvinte în care să argumentați ideea că valorile creștine pot infl uența decisiv viața unui intelectual.

20’

Practică

20’

Practică

5

Exercițiu pe perechiDați exemplu de un muzician cunoscut care ar putea fi prezentat tinerilor ca paradigmă de experiere a credinței. Argumentați alegerea în aproximativ 100 de cuvinte.

20’

Practică

Mucenicia mimului Ardalion (fragment audio)

Audio

Punctul pe iParadigmele de experiere a credinței care pot să in� uențeze su� etele tinerilor nu trebuie căutate

doar în rândul preoților sau al călugărilor. Astfel de modele pot � găsite și în rândul oamenilor de cultură, printre scriitori, profesori, actori etc.. Singura condiție pentru ca aceștia să poată �

considerați drept paradigme este ca modul lor de viețuire să își aibă izvorul în Sfânta Scriptură.