Gapitolul 10

CONCEPTE DE PROIECTARE $I NAASUNIPNCVAZUTE iru TONUATIVUI

P,!3-63

Normativul P'13-63 denumit "Normativ condilionat pentru proiectarea

so'sit'ucliilor civile gi industriale din regiuni seismice" reprezinti primul normativdl[nial rominesc care consideri "cutremurul de pdmdnt" ca incdrcare exceplionald

m-:lJ constructii.

Se reamintegte ci dupi cutremurul de pdm6nt din 10 noiembrie 1940 a fost

dar':'ati prima normd tehnicd, in anul 1941, eare considera acliunea seismici

'm:'lald ca o for!6 egald cu 5% din greutatea construcliei, dar nu a devenit oficiaid

'rn- : 'cst obiigatorie gi deci nu a fost aplicatd curent in proiectarea construcliilor.in continuare datele prezer:tate sr'int exGi.ase din norrnativul p,!3-63

.

'10.1-_s-qrrespge&_psoisg€re_-qggegp,rrfiEgLoaf e_rleffi-arlvu!r{piB:&_S

Esie neeessi"a * eoneep{Ee ra{i*nel* * ansanr!*!ului {distribu{ie rnaselorrc -*ei:: 6i a rigietit*tilnr ei*rner:iclor p*rtante), *i*gerea judieio*s* a materialeiorG :':lstr"ire4ii qi a soluliii*r ecnstrur*tive, al**tuirea c*rectfr a detaliilcr construclive.

€r s :attiatea execLltiei iucrdrlior.

fuletoda recomandatd pentru calculul sarcinilar seismice se bazeazd pe un

@ali- dinamic al construcliilor. Galculul se face la forlele de inerlie provocate de

cracleriildinamic al cutremurului, considerate ca sarcini aplicate static.

*a ixarea amplasamentelor construcliilor gi la stabilirea formei gi alcituirii lorgrerale :onstructive, se va urmdri adoptarea de solulii care sd permitd realizareapcneclrei antiseismice in condilii economice, fdrd mdsuri suplimentare costisitoare in

mc'1 cu misurile necesare pentru asigurarea rezistenfei la actiunea sarcinilor

furcarierlale 9i climatice. In acest scop:

se va evita fundarea pe terenuri defavorabile din punct de vedere seismic: r

gi r6pe abrupte, zone de discontinuitili tectonice, terenuri fugitive, tet

surpdtoare, grohoti guri nesta bile, umpluturi recente neconsol idate;

se vor evita disimetriile pronunlate in distribulia volumelor gi m€

construc{iilor, precum gi a rigiditililor elementelor portante, in vederea lir

efectelor defavorabile de torsiune generali din acliunea sarcinilor seismit

cazurile cAnd astfel de disimetrii nu pot fi evitate se va urmdri eliminarea efe

lor, fragmentAnd construclia prin rosturi antiseismice;

se vor adopta solulii constructive la care transmiterea efofturilor din sar

gravitalionale gi seismice la terenull de fundalie sE fie c€t mai directi 9i sd pc

c6t mai clar urmariti prin schema de calcul, evit6ndu-se structurile cu scl

complicate, cu rezemdri de ordin superior;

se Vor evita soluliile constructive defavorabile din punet de vedere al compt

la sarcini seismice, pentru care asigurarea rezistenlei la aceste sarcini cor

la misuri costisitoare sau creeazd dificultdli constructive; de asemenea s

evita solu,tiiie constructive care dovedese sensibilitate deosebitd la o varil

rndrirnii sarsinilor seisrnice sau la eventuale defecliuni de exeeil{ie;

se vor adopta, ori de cAte ori esie poslbil, solulii eonstructive in eare :

realizeze o conlucrare spaliald a elementelor pttrtante la preluarea sar<

seismice;

se recomandd in general preferarea structurilor static nedeterminate,

prezintd rezerve rnari de rezistenli;

pe eonsiderente economice, in funclie de importanla gi destinalia construclii

alegerea solulieiconstructive se poate considera ca admisibild ipoteza avari

caz de cutremur a unor elemente secundare ale structurii de rezistenld, dar

condilioneazi rezistenla gi stabititatea ansamblului construcliei, nu pericli

vie{i omenegti gi nu cauzeazd deteriordri la instalalii costisitoare sau la

artistice de importanld deosebitd.

1O.2. Stabilirea qradului de seismicitata de calcul pentru constructii

Acesta s-a stabilit pe baza gradului de seismicitate alzoneiTn care era ampl

construclia 9i alclasei de importanld a acesteia.

rl!;

Qqsa de

nmportanld

Caracterizare

Consiruclii moRumentaie Fi

deosebit de importante, de

republicand.

Taate eonst;"ucliile, cu exeeplia celor din i

clasele l, !ll. lV qiV i

Clddiri industriale parter sar* nu con{in

uti laje costisitoare, *onstrueti ile u n it*i{ilor

***rgeti*e #e interes lorsi *li eel nrult

5S !uer&t*ri. c*nstruc{ii pentru

addipcstir** anl*ralei*r de

adnrinistrative, eomer*i&le F! eernunale i

Construclii a edror prdbugire nu

conduce la pierderea de vieti omenegii,

sau la deteriorarea de utilaje

costisitoare, construclii zootehnice (cu

exceplia celor din clasa lll), construc{ii

cu caracter provizoriu (bardci, etc.),

Fent J const

eonsirue!ii

importan!5

[$u este necesard cverificare la sarcini

seismice.

Tabel 10.1

Gradul de seismicitate

de calcul pentru

construclii, cAnd gradul

de seismicitate al zonei

este:

Gse nsssr"rd o verificare la sarcini seismice

1 0.3. Determinarea sarcinilor seienlce'

Sarcina seismicd s7i76pald totald care a{ioneazd asupra unei construclii (fo

tdietoare la bata corrstru4iei) ee determind astfel:

S=c.G (10'1)

GrKs.F.e.v2 O,O2 (O'2)

K" = eoeficientul care introduce influenla gradului de seismicitate de calcul.

fabel 10.2

Gradul de seismicitate de calcul al constructiei K"

,

8

9

i Aa!vrvao

0,050

0,{00

F = coeficientul dinamic , determinat pentru un sistem convenlional

un singur grad de libertate, in funclie de perioada proprie de vibrafie' T

acestui sistem (in modul de vibralie pentru care se face calculul) 9i de natl

terenului de fundare;

-pentru terenuri de fundalie din categoria (a) {terenuri cu presiunea admisil

la incdrsirifundamentale o ) 2 kg/cm2 ), cu relalia:

0,6<F=0,9t T<3-pentru terenuri de fundalie din categoria (b) (terenuri cu presiunea admisil

la incdrc6ri fundamentale o < 2 kg/cnn2 ), valorile lui B se sporesc cu 25o/o,

respectarea condi$ei P< 3;

- pentru terenuri de fundalie din categoria (c) (terenuri miloase, terenuri t

?mbibate cu api pAnd la nivelul fundaliilor), valorile lui p se sporesc cu 507o,

respectarea condi$ei F < 3;

Figura 10.{Coeficientul dinamic $

(10.3)

e = coeficientul de echivalenld, prin cane se face trecerea de la sistemulmrventional cu un grad de libertate la sistemul real cu mai multe grade debrtfle dinamici;

- : c< .ux)z t(IGx). (IG*. uxz)=(IGx .xx)z t(Ic*;.(IG*.r*z; (10.4)'F7F' $'u-ttFigura {0.2

Jistribulia forlelor seismice de nivel; deformata de sistern structuralrc*..3eplasarea orizontal# a axului etc"ucturii !a nivelul ,,k", ciupd direclia de

lfilre : sa,'cinilor seisrniee, pentru rnodul d* vibralle la care se face caleulul;

unsn

Sx

gs x U;af Un {1fi.5)'' I = seplasarea !a nivelul ,,k", rep*dat* ia deplasarea extrem;t*fii super.ioare a

ftmL-

TabeF {0.3

nmouilr

mrT-/ailG |-l-{rurrsftci*:

-Construclii pe ziduri

1,3 portante, cu sau f5rd

st6lpi internrediari;

i -Constructii cu

diafragme verticale din

beton, sau beton armat

monolit sau prefabricat,

cu sau firi stAlpi

'rtermediari

Semiflexibild

-Constructii in cadre

etajate, conlucrand cu

diafragme verticale

flexibiie (diafragme

av&nd raportul intre

indllime gi l5lime >5);

-Construclii in cadre cu

ziddrie de umpluturS,

€nd se line searna in

calcul de conlucrarea

ziddriei de umpluturd cu

cadrele

-Constructii

cadre etajate.

Schema gi

notalii

'iB >i

Figura 10.3

lrB>l

Figura10.4

rrT'tr TIf n l l h

,l Irnrll

i FrT.l I

-.1

ri B>t

Figura 10.5

Perioada de

vibra{ie

proprie T

pentru modul

I de vubralie,

in sens

transversal

constructiei.

ra6oz.HreObs.1.

In sens longitudinal , Tl

, se considerd egald cu

cea calculat5 in sens

transversal.

T=r,f6,09.H/B

Obs. {

pentru clidiri cu

n<8nilT=0,30+0,05n

Pentru clidiri cu

n=6-'t0niveleT=0,'l0n

ln cazul c

subsolul

structura ri€

numdrui de ni

exelusiv subsolu

Obs.1.

Coeficientul

de

echivalenld

c

Se aOmiie peniru axa defornnati a structurii forma liniari gi deci fc

sinrplificat6 a relaliei.

s={IGx.hx}2/{IGx}.(IGx.hxz} (10.6)

La construeliile obignuite, cu masa distribuiti practic uniform pe indl!

se poate iua s =0,8

Coeficientulv V= 1r0 \r=1,0 V={12

La construcliile cu parter flexibil, T se majoreazlfa\d de T clSdire fdr6 parter flexibll, c

1,2 1,15

\y = coeficientul care line seama de influenla materialului gi a struc

construcliei asupra amortizirii prin frecare interioarl a vibrafiilor produs

sarcinile seismice :

-a) pentru toate constructiile cu exceptia celor menlionate

la pct. b gic de maijos....... ',. v={,.b) pentru construcliile cu schelet in cadre de beton armat 9i construcliile'8

crr acoperig articulat pe stalpi de beton.Armat.............^..............!::. V=1,2-ci pentru construcliile inalte, foarte flexibile, de tipul cogurilor de fum

independente, castelelor de apd, antenelor'de radio sau televiziune,

turnurilor e1c.............. \y=i,5

G = rezultanta sarcinilor gravitalionale de nivel Gx s€ determind prin

.'lrr.'Lrt: 'carea sarcinilor gravita$onale normate cu coeficienlii de supra?ncdrcare cf.

me' - ui de maijos.

Natura sarcinilor Coeficientul de

supraincdrcare

Sareini pernianente (lnclusiv

perrnanente produse de utilaje)

Sarcina din zapaddiij

II

ai Fentru reeervs&re, dcp*aite, *levateare

-i

i

I ci pentril eie*inl lndulr';a;e Jri"*fa,€ Ae sa]"einre

i care infr& ia pct"'l.I

sarcinile

s,E

t.&

-:falnl

*;* r-\reta

Tabei i0^4

i b) Feritru ctddiri dc i*euit gi s**isi-e'rlturaie

Observatie:

; ciddirile civile gi industriale de tipuri curente se admite, pentru simplificare ca,

F ccul multiplicirii sarcinilor normate cu coeficienlii de supra?ncircare din tabel,

sa se introducd valoarea sarcinilor de calcul determinate pentru verificarea la

sarcrnifundamentale gi climatice (sarcinile normate multiplicate cu coeficienlii de

ric'a?ncircare prescrigi pentru aceastd verificare), cu un coeficient global de

E'I IAATA'

I 35 pentru clddiri civile gi hale industriale parter;

I 33 pentru hale industriale etajate gi depozite etajate

10.4. Distribulia sarcinii seismicc orizontale S pe fnilfimea construcfiei

Sarcinife seismice de nlvel se determind cu relalia 10'7 '

Sr = S. Gx. ux t ZGK. ux = S' Gx'xxl ZGr'xx UA'7)

Admi!6nd pefitru axa verticali deformati a structurii forma liniari, sarcit

seismice de nivel se pot calcula cu relatia 10.8.

Sx = S. Gx. hr I IGx. hx (10.8)

Sarcinile seismice de nivel S k mai pot fi determinate cu relatiile directe 1(

10.10, 10.11..

^ -^ FitK=(;K,\5K

unde: cK = K" .F. V. rlx

rlx = llx. I Gx. Ux I IGx. uxz

lntre coeficienliiegiq6 existd relalia 14J2.

e=IGx.rlx/G

( ru.Y/

(10.10

(10.11

(10.12

Obsevafii:r pentru construeliile de tipuri curente, calculul sarcinilor seisrnice orizontale

adrnite sd se efectueze numai pentru modul | (fundamental) de vibralie propri

constructiei;

t pentru constructiile zvelte, de tipul oogurilor de fum, castelelor de api, turnuri

antenelor de radio sau televiziune, precum gi pentru clddirile etajate cu mai n

de 10 niveluri gi pentru toate constructiile la care coeficientul s pentru m0

fundamental rezultd < 0,6, este necesar ca sarcinile seismice orizontale sd

determinate cu luarea in consideralie a primelor 3 moduri de vibralie proprie

construc{iei, in acest caz eforturile se determini separat pentru fiecare mod

vibralie, iar efortul total de calcul N intr-o sectiune a unui element al structurii

rezistenld se calculeazd cu relalia 10.13.

n=ffi) (10.13

N3; N6 i Ng = eforturile in secliunea considerati, determinate pentru celr

moduri de vibratie;

Na = c€l mai mare in valoare absoluti dintre cele 3 tipuri de eforturi.

10

1 0'5.Requli pentru calculul structurilor la sarcini'seismice

10,5.1.concomitenla acliunii sarcinilor seismice cu alte sarcini

'e -a construcliile de tipuri curente, se admite ca sarcinile seismice sd fierutt*'-a'te numai pentru ipoleza de incdrcare cu sarcina gravitationalS totald.fum-;- e rezultate din sarcinile seismice astfel determinate se vor suprapune cu

i trG 3r potezele cele mai defavorabile de incdrcare cu sarcini gravitalionale, pentru

h element al structurii in parte. Eforturile din sarcinile gravita{ionale se vorfur*';lf considei'ind sai'ciniie i-rormaie muiiipiicaie cij coeficieniii de

ftmi .,:i rcare prescrigi pentru sarcini fund amentale.

h,nratie.

' i :.lnstructiile la care se realizeazd a eonlucrare spaliaid ?ntre elernentele

P:'-:'Ie la preluarea sarcinllor seisrri*e oriz*ntsle, Ee va avea in vedere, Fn

-*: -' le e€nd rezult* nrai defsvorabil 6r pcsibilitates ea un elernent portant

rc -:"ircat dired ** sar*in! teffipor€r* s* prirneas** sareini seismice detsnii$

sa": - ttor ternpora;"e al* celerialie cFernente podante.n i ::'tstiuclliie la *are reaiiz*i*a in*i*s*6rii nssimetrice cu salcin! ternpcrar"*

ss: :lrentt6 gi lmporiant*. ss l"*r ceter"rnina sareinile seismice gi Tn aceast$F.-. . t;L._ :_i

* tqL se va lua Tn csnsideralie eoneamiienfa acliunii cuiremurului eu sareiniic dste@ :'esiunea v6ntului gi actiunea dinamic# a utilajelor in miqcare.

1 0. S.2.Determinarea efortu rilor

' L€ construcliile la care existi legituri longitudinale gi transversaleffi:g.ne orizontale, grinzi de fundalii, etc.), care pot asigura conlucrarea spa{ialal'&rie:or elemente portante la preluarea sarcinilor seismice, se recomandi si se

ill sea"ra la calculul eforturilor din sarcinile seismice de repartizarea spalial5 a

I[tsmr sarcini ?ntre elementele portante.

' In cazurile cdnd conlucrarea spaliala intre elemenlele portante nu estet-{i elementele portante vor fi considerate ca lucr6nd independent 9i vor fi

dimensionate pentru a putea prelua in aceasti tpol.F,ze sarcini seismice aclic

dupd orice direclie^

. Elementele secundare a{e structurii de rezistenld (legdturi orizc

locale, panouri de ziddrie de umpluturd intre cadre etc.), pentru Csfe S€ 8'

ipoteza avarierii in caz de culremur, nu se vor introduce in schema de c

considerdndu-se iegite din lucru.

. La structurile cu disimetrii pronunfate, se va line seama 9i de efed

torsiune generalE, datorit excentricitilii de aplicai'e a sai'ciniloi'seismice oi'izc

de nivel Siin raport cu centrele de rigiditate ale structurii la nivelele respective.

. Construcliile cu simetrie radiali, construeliile inalte, foarte flexibil

schelet Tn cadre sau cu zdbrele (castele de api, turnuri), precum 9i construcliile

prin forma sau alcdtuirea lor se comportd defavorabil la torsiune generali

exemplu structuri eu diafragme verticale lamelare nelegate Tntre ele sau cu ie1

slabe), sc vor verifica la un moment de torsiune generald conform relaliei 10.14

ill= S. e

unde:

S = sarcina seismici orizontald total6;

e = 0,05 .B (10.

B = litimea construcliei perpendiculari pe direclia de acliune a sarcinii S.

In cazul structurilor nesimetrice, se ia ?n consideralie cel mai mare

momentele de torsiune generald.

. La verificarea elementelor de construclii la care intervin conce

defavorabile de eforturi din acliunea sarcinilor seimice, eforturile rezultat

calculul la aceste sarcini se sporesc conform tabel 10.5

(10.

12

nal

na

rntl

al

Tipul de element

:,e"'tentele

:; ciafragme verticale porlante rezemate la parter;,e s€lpi (plangeul peste parter, stdlpii parterului)

i:: lurile suptime

]r,^ sru cti ile nesimetrice.*: riri sucjaie ia reaielne gi ia

rcentrdri importante de eforturi$e srntce.

n-_-c:aje gi

* e-:entelor

e; sien!6.

bu!oane

care fac

de fixare

parte diri

eiemenie cu

din sarcinile

a reazemelor

strus{una de

2,00

' : . 5.1 . Disp*aE$ia rcstur$Fr:r actt{sedsmlee

-ragn:entarea eonstrucliilar prin rosturi antleeismice se face ?n urmgtoareleGE-ri'I a construcliile cu disirnetrii pranunlate, rezultate din forma in plan sau din

:rezenla unor corpuri de inril{imi diferite, pentru evitarea efectelor defavorabile de::""s une generald;

' a clnstru{iile formate din corpuri cu lilimi sau rigiditdli mult diferite, pentru a:e'nite vibralia independentd a acestor corpuri, ?n scopul evitirii apariliei unor:':e tdietoare importante in zonere de regiturd dintre corpuri;I a construcliile fundate pe terenuri neuniforme, pentru separarea porliunilorr...cate pe terenuri de naturd diferitd.

Tabel 10.5

Coeficientut Gmultiplicare a efortului din

sarcinile seismice

Sevaurmdricarosturi|eantiseismicesdcoincidd,pec6tposibil,curos

de dilatare sau de tasare, iar la constructiile cu subsoluri parliale sd coincil

sectiunile de separa$e ?ntre zonele cu 9i fird subsol. Rosturile antiseismice s

opri deasuPra fundaliilor.

Rosturile antiseismice vor fi astfel alcdtuite inc6t sd asigure o sep

completd Tntre suprastructurile corpurilor conslructiei' Nu se admit rosturi ree

prin rezemdri Pe console.

10.6.2. Funda{ii

Nu se admite utilizarea fundaliilor din elemente prefabricate nemonol

sau din zid6rii din rnateriale neaderente'

Necesitatea unor legituri antiseismice la baza construcliilor se va anal

la cazla caz:

. la construcliile cu schelet pe stdlpi, ?n vederea impiedicdrii depta

independente ale bazelor st6lpilor sub acliunea sarcinilor seisrnice orizot

. in cazurile in care se urmaregte realizarea unei conlucrar! intre mai

fundalii la preluarea sareinilor selsmice orizoniale, pentru a se putea d

aceste sarcini de la fundatiile mai dezavantajos solicitate la cele cu

mai mari de rezisten!6'

La cNddirile cle ?nriltlrne mare se reecmanda realizarea unei legdturi ge

la bazd, sub forrna de cutie rigidd cornpusd din plangeul peste subsol,

subsolului gi fundalii.

10.6.3. Gonstruclii din beton armat

La construcliile cu schelet in cadre se respecti urmitoarele prescrip

r procentele de annare ale stalpilor vor fi de cel putin 1% pentru stalpii dt

cel pulin 0,8% pentru restulst6lpilor;

r se va asigura continuitatea armdturilor longitudinale gi a etrierilor st6l

inillimea intersectiilor cu grinzile (figura 10'6);

14

2ra

3U

lnfr . a fiecare etaj, la extremitdlile st6lpilor puternic solicitali, se va reduce distanla'ntre etrieri la cel mult 10 cm pe o tungime de cel pulin 60cm (figura 10.6);

indesiti

Figura 10.6Detaliu de conformare armdturd instAlpi , grinzi gi nod

rlp r- -zurile c€nd rezultd necesar, se vor prevedea la partea inferioard a grinzilor,

:€ ieazeme. armdturi pentru preluarea momentelor incovoietoare pozitive din

3:. -nea sareinilor seismice, care se vor ancora corespunzdtor,

:''r :'*-::ii de umpluturi din ziddrie dintre cadre vor fi ancorali ?n stAlpii cadrelcr prin

i'*itui^i ldsate ea rnust*{i din et*lpi qi centinuate ?n rcsturiie *rlzontale e!*a - - 2f,al

: -a eens€rie*€:iE* ';* e€r*etura *dgde$&, ia sere screlniie scisifiiee orizont*lexllr": :-sitjate Tsl t*tailtai* sa* ?* eee rnal rn*rc paite de dlafragrne uertieale, aeestea

i (@ ' :lspuse suficient cie des p€ntru a evita transmiteri pe oriaontald pe distantermr a sarclnilor seismice la diafragmele vedicele.

n cazuri speciale c6nd rezultd neeesar din considerente funclionale (de

''"!-: u la blocuri etajate de locuinle cu spatii libere mari la parter pentru

@il ne), se admite utilizarea structurilor rigide cu parter flexibil, la care

sr€..tele portante verticale sunt diafragme rezemate la parter pe stdlpi.

-a clddirile etajate se va urmdri ca la fiecare nivel ansamblul elementelor

ffi:rte vedicale si prezinte rigiditiili de acelagi ordin de mlrime la deformalii

-bntale dupi toate direcliile. Nu se admit struciuri la care sarcinile seismice sd

llh :,= -ate dupi o direclie de elemente rigide (diafragme) gi dupi cealaltd direclie

(b * s:rente flexibile (cadre).

15

10.6.4. Gonstruclii 9i elemente din zidf,rle

Din punct de vedere al rezistenlei la acfiunea cutremurelor, ziddriile se c

conform tabel. 10.6

Tabel 10.6

Categoria

de ziddrie Alcatuirea zidariel

Clasa me

de importar

constructiiloII Ziddrje dirr eeremizi sai.r bloeuri eeramiee presate,

cu marca peste 100, armatd sau nearmati.

Ziddne din piatri naturald in forme regulate.

I

il Ziddrie din cdrdmizi sau blocuri cerarnice presate,

cu marca p6nd la 100 inclusiv, armatd sau

nearmatd. Viddrie din blocuri mici sau medii de

beton.

tl

ilt Ziddrie din piatrd nalurald de fsnme neregulate,

cu mortar de eirnent-var. Ziddrie din cArrimizi de

mdnd.

tv

La ciddirile etajate cu ziduri poriante, se vor prevedea zidr

contrav6ntuire, care sd lege zidurile portante, gi care vor fi dispuse la rnaxin

Acesle ziduri se vor executa o datd cu cele pofiante 9i vor avea grosimea de:

-12,5 cm la clddirile pdnd la 2 nivele inclusiv;

-25 cm la clidiriie de la 3 nivele in sus.

Zidlria porntantl poate fi folositd pdnd la cel mult 5 nivele, cu prev

dupi necesitSli a unor simburi din beton armat turnali in ziddrie.

Se vor prevedea centuricontinue din beton armat pe perelii portanli.

La collurile gi intersecliile zidurilor portante gi autoportante, la clAdiril

sau mai multe nivele, ?n zonele cu grad de seismiciatte I 9i 9, se vor c

ai^mdturi suplimentare in rosturile orizontale ale zidiriei.

16

- ::Jnle portante gi autoponante se va urmdri ca golurile de ugi gi de!1.'::-": si fie astfel dispuse incAt sd permitd pdstrarea unor plinuri de ziddrie

;{ L"' : :-:e pentru asigurarea rigiditdlii gi rezistentei la actiunea sarcinilor seismice.- :azurile speciale cdnd aceasti condilie nu poate fi indeplinitd, se vor:a dupd necesitate, plinurile verticale gi orizontale dintre golurile de ferestre:-n executarea lor din zidirie armatd sau ziddrie complexi (cu st6lpigori:e beton armat turnali in ziddrie gi centuri orizontale).

i - andrugii vor rezema pe ziddrie minim 25 cm.

* :-s, -i

-'€ (ry'- -

. if ":

-rr= : :

: C 6,5. Construclii din iemn

::'tru construcliile din temn se voraptica prevederile de la punctele 10. 3 gi- aiai"a ecestora este suftcientd re$pectarea orescrip{iilor de alediuire

--:: ,.,a cofospuflziioare acliunii sarcinilor fl.rnclarnentale si climatice.

'1.6.5.H!emsnte cars nu far pae,fe r.iin ssructura prin*ipali de rezisteri{.{

:';^:i)4fi*iuj g; calcale!* ilL'ern *t.ir;;i1i1,'1.1gg tr*lil.lii.ii r:i*i.C,liii,;":,,i; ..jirii ,j:tc:]:i.;.a

- . I i; ;i{;:t.i ilf iiiSi- gi l;": rr*i il,:ir:.,{,1;,.iir ciupa ne;ggii;itt.

- = ''i i'i;e.r,ieda'g C€tiiiii .s€ ((:iifirlioelr.; :.: gli:tr,iiirc fi"?niru. psiailele" *ornige,-:: ,.-;jt€, co$ut"i rezflrnete p€ r:i€Ciri, elnnleilte C,a*oi.ative magive, ti.lrnulete,:-: e (is rnstaia{ii {rezerroare, 'jer:tiiats:ii* ei6. j.: a:ajeie de cdrdmiid, piatrii naturald sau pidci prefabricate se vor fixa pe

--^ nrortare rezistente gi, in caz de necesitate (in special placajele dinGillr-?-:e mai grele), prin ancore.

1'7

^ zidurile portante gi autoportante se va urmeri ca golurile de ugi gi de1?':s:'3 si fie astfel dispuse inc6t sd permitd pdstrarea unor plinuri de zidirie

clasift ; --' : eite pentru asigurarea rigiditdlii gi rezistentei la acliunea sarcinilor seismice.r cazurile speciale cSnd aceastd condilie nu poate fi ?ndeplinitd, se vor

:':'-s: da dupd necesitate, plinurile verticale gi orizontale dintre golurile de ferestre: -s Prln executarea lor din zidirie armati sau ziddrie complexd (cu stdlpigori

€xim5 :'- -li de beton armat turnali in ziddrie gi centuri orizontate).tnld a 3uiandrugiivor rezema pe ziddrie minim 23 cm.

10.6.5. Construcfii din lemn

Pentru construcliile din lemn se vor aplica prevederile de la punctele 10. 3 gi

- : In afara acestora este suficientd respectarea prescripliilor de alcdtuire: : - s:r'uctivi corespunzdtoare acliunii sarcinilor fr"rndamentale gi climatice.

10.6.6"Efernente care nu fac parte din s'tructura prine,ipalS cle rezistemtd

Frontcanele gi calcanele iibere se indit!mea poduiui clSdirii*r :;e vcr ircEd,-*: - ::i::tit'i dtti ceicn armat gi se var c*ilrroiiCa oup& necesrtdli.

Se u'*i'prevedca ciftaiti sa ccn:;rliirjare :": encciar€,r psntru: pai-apete, corni$e,

ri de = :-: :*irccane, mguri rezernate pe ciddiri, elerneilte decorative masive, turnulete,12 m - =se grele de instalatii (rezevoare, ventilatoare etc.).

Placajele de cdrdmidd, piatrd naturali sau pidci prefabricate se vor fixa pe

::Jrl prin mortare rezistente gi, in caz de necesitate (in special placajele din: :lente maigrele), prin ancore.

lerea

cu3pune