P A R T E N E R I A T C U N A T U R A - economie.gov.roeconomie.gov.ro/images/resurse-minerale/1...

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A ®

RAPORT INIŢIAL

Servicii de asistenţă tehnică acordate Ministerului Economiei

pentru evaluarea strategică de mediu (procedura SEA) a

Strategiei Miniere a României 2017 – 2035 / Planuri de măsuri

pentru implementare

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL ECONOMIEI Raport Iniţial

Servicii de asistenţă tehnică procedura SEA Strategia Minieră 2017 - 2035

2

RAPORT INIŢIAL

Servicii de asistenţă tehnică acordate Ministerului Economiei pentru

evaluarea strategică de mediu (procedura SEA) a Strategiei Miniere a

României 2017 – 2035 / Planuri de măsuri pentru implementare

Colectiv de elaborare (CE):

Dr. Ecolog Marius NISTORESCU (MN)

Ing. Alexandra DOBA (AD)

Ecolog Silvia BORLEA (SB)

Descrierea documentului şi revizii

Rev Nr. Detalii Data Autor Verificat

Aprobat Text Calcule

00 Draft intern 16 Noiembrie 2017 CE AD AD -

01 Raport Iniţial 04 Decembrie 2017 CE AD AD MN

Referinţă document: Raport initial_SEA_Strategia miniera_rev02

Lista de difuzare

Rev Destinatar Nr.

copie Format Confidenţialitate

01 Ministerul Economiei 1 Printat/Electronic La dispoziţia

clientului EPC Consultanţă de mediu SRL 2 Electronic

Verificat: Aprobat:

Ing. Alexandra DOBA (AD) Director Tehnic

Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN) Director General



3

CUPRINS

1 INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................................. 4

1.1 Context ........................................................................................................................................ 4

1.2 Informaţii generale despre elaborarea Primei Versiuni a Strategiei Miniere / Planului de

Măsuri pentru implementare .................................................................................................................. 5

1.3 Obiectivele generale ale strategiei miniere a României 2017 - 2035 ................................... 6

2 SERVICIILE DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ....................................................................................... 7

2.1 Scopul şi rezultatele generale ale achiziţiei de servicii ........................................................... 7

2.2 Prevederi legislative .................................................................................................................... 8

2.3 Aspecte generale ale realizării serviciilor ................................................................................. 9

2.3.1 Metodologia de realizare a activităţilor ............................................................................... 9

2.3.2 Livrabile și subactivități ...................................................................................................... 11

3 ACTIVITĂŢI DERULATE PÂNĂ ÎN PREZENT........................................................................ 13

3.1 Documentare referitoare la activităţile miniere existente pe teritoriul României ........... 13

3.2 Stabilirea domeniului de evaluare şi a nivelului de detaliu .................................................. 16

3.3 Determinarea obiectivelor de mediu in raport cu obiectivele generale ale strategiei

miniere 17

3.4 Stabilirea zonelor cu minerit istoric în care există în prezent un grad de afectare a

mediului - situri contaminate ................................................................................................................ 18

3.5 Stabilirea zonelor cu potenţial de dezvoltare a unor activităţi legate de resursele

minerale ................................................................................................................................................... 19

3.6 Stabilirea zonelor potenţial afectate de implementarea viitoare a strategiei miniere ...... 21

3.7 Analiza posibilităţii existenţei unor efecte transfrontiere ................................................... 28

3.8 Stabilirea unor surse pentru datele şi informaţiile necesare în elaborarea Raportului de

mediu 28

4 CALENDARUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI ................................................... 31

5 ECHIPA DE PROIECT ....................................................................................................................... 35

6 ANEXE .................................................................................................................................................... 37

6.1 Minuta întâlnirii iniţiale (reuniunrea din data de 16.11.2017) ............................................ 37

6.2 Lista documentelor furnizate până în prezent de Ministerul Economiei ......................... 38



4

1 INFORMAŢII GENERALE

1.1 CONTEXT

România a trecut în ultimii 25 de ani printr-un proces amplu de restructurare industrială,

incluzând scăderea producţiei interne şi închiderea operaţională a majorităţii minelor, ceea ce a

condus la pierderea locurilor de munca, a generat efecte economico-sociale şi de mediu care au

afectat grav calitatea vieţii locuitorilor din comunităţile miniere.

Guvernul României a beneficiat în perioada 1999 – 2013 de experienţa internaţională şi de

finanţarea Băncii Mondiale pentru sprijinirea reformei în sectorul minier. Printre rezultatele

proiectelor implementate se numără: Legea Minelor nr. 85/2003, Hotărârea de Guvern nr.

1208/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii minelor, Hotărârea de Guvern nr.

615/2004 pentru aprobarea Strategiei Miniere 2004 - 2010, manuale şi ghiduri de operare,

implementarea standardelor internaţionale FIDIC pentru închiderea minelor şi ecologizare si cele

mai bune practici, procesul de planificare strategică participativă.

În contextul aderării României la Uniunea Europeană, începând cu anul 2007, au fost promovate

reforme instituţionale şi sectoriale şi racordarea din ce în ce mai strâns la politicile,

obiectivele, principiile şi reglementările comunitare de dezvoltare durabilă.

Uniunea Europeană a realizat Iniţiativa pentru Materii Prime (Raw Materials Initiative - RMI

2008), Parteneriatul European pentru Materii Prime (European Innovation Partnership on Raw

Materials - EIP 2010) şi Planul Strategic de implementare, având ca principal obiectiv

identificarea şi asigurarea nevoilor de resurse minerale pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi

a societăţii.

Pe plan mondial, la sfârşitul anului 2015, cu un efort de participare unic în istorie, naţiunile lumii

au reuşit să conlucreze la un acord global - Agenda 2030, care să aducă omenirea pe calea

dezvoltării durabile.

Ca o consecinţă a acestor schimbări şi a presiunilor de modernizare a economiei, Guvernul a

analizat rolul mineritului în economia românească, pornind chiar de la cunoaşterea şi valorificarea

potenţialului resurselor minerale şi ţinând cont de dimensiunea socio - economică, instituţională

şi de protecţie a mediului şi contribuţia pe care acesta o poate avea pe termen lung la procesul de

dezvoltare.



5

1.2 INFORMAŢII GENERALE DESPRE ELABORAREA PRIMEI

VERSIUNI A STRATEGIEI MINIERE / PLANULUI DE MĂSURI

PENTRU IMPLEMENTARE

La începutul anului 2016, Ministerul Economiei a constituit grupuri interne de lucru pentru

inventarierea documentelor cu relevanţă în domeniu, care au analizat variantele de strategie

minieră propuse în 2010 şi în 2012, diverse strategii şi rapoarte ale ţărilor europene cu activităţi

miniere similare şi au avut loc întâlniri cu experţii Băncii Mondiale, care au făcut observaţii şi

propuneri pentru măsuri de reformă instituţională şi de regenerare socio-economică pe termen

lung.

Elaborarea Strategiei Miniere 2017 – 2035 a fost aprobată prin Ordinul nr. 656/22.06.2016.

Pentru elaborarea acesteia s-a constituit un Grup de Lucru format din specialişti de la mai multe

ministere, instituţii de învăţământ şi cercetare, patronate, sindicate din domeniu, sub conducerea

secretarului de stat coordonator şi a directorului direcţiei de specialitate.

Procesul de fundamentare a strategiei a inclus o etapă amplă de documentare şi diagnostic a

situaţiei existente (analiză SWOT), rezultatele contribuind la formularea viziunii Strategiei:

„România 2035 - ţară cu minerit durabil, transparent şi curat – factor de progres

economic, pentru bunăstarea cetăţenilor”.

În etapa consultărilor comunitare au avut loc întâlniri la nivel local şi s-au cules informaţii prin

anchetele pe teren realizate pe bază de chestionar în 38 localităţi din zonele miniere. La întâlnirile

de pre-consultare au fost transmise peste 340 de invitaţii către reprezentanţi ai Parlamentului,

Guvernului, Primăriilor, autorităţilor publice centrale şi locale, specialiştilor din domeniul minier -

universitar - sindical, membrilor ONG-urilor şi ai grupurilor locale de iniţiativă, etc.

În perioada mai – septembrie 2016 au avut loc 5 întâlniri ale Grupului de Lucru central, peste 20

de întâlniri formale şi informale ale Grupurilor tematice şi 2 întâlniri de consultare locală la Alba

Iulia şi Baia Mare, cu peste 350 de invitaţi. Numărul de participanţi la şedinţele de lucru la nivel

central a fost de peste 100 iar la consultările locale au participat circa 200 de persoane.

Recomandările Grupurilor de lucru au fost analizate şi incluse în documentul Strategiei şi astfel

printr-un proces consultativ-participativ au fost definite obiectivele generale.



6

1.3 OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI MINIERE A

ROMÂNIEI 2017 - 2035

Obiectivele generale ale Strategiei Miniere a României 2017 – 2035, enunţate în prima variantă a

acesteia, sunt:

1. Repoziţionarea domeniului minier în perspectiva asigurării resurselor minerale necesare

dezvoltării durabile a ţării;

2. Armonizarea interesului național de creştere a activităţilor sectorului minier cu cerinţele de

dezvoltare sustenabilă;

3. Utilizarea durabilă a resurselor minerale ale ţării în armonie cu mediul, protejarea

obiectivelor naturale şi culturale în contextul european;

4. Participarea responsabilă a comunităţilor din zone cu potenţial minier la decizii şi acţiuni

derulate pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor miniere, în condiţii de

transparenţă.

În luna octombrie 2016 a fost definitivată prima versiune a Strategiei Miniere 2017 – 2035 şi

conform prevederilor H.G. nr 1076/2004 Ministerul Economiei a informat publicul prin afişarea

Strategiei pe site-ul propriu şi prin transmiterea acesteia către Ministerul Mediului, Apelor şi

Pădurilor, în vederea stabilirii procedurii de realizare a evaluării de mediu.

MMAP a identificat reprezentanţii autorităţilor interesate, a solicitat înfiinţarea Grupului de Lucru

pentru Evaluarea de Mediu a Strategiei Miniere (GL) şi a desemnat Coordonatorul Procedurii

Evaluării de Mediu (procedura SEA) prin adresa nr. 99014/DM/31.10.2016.

Prima întâlnire a Grupului de Lucru pentru evaluarea de mediu a avut loc în 8 februarie 2017, în

16-20 februarie fiind publicate anunţurile de informare a publicului, fiind de asemenea informaţi

pe email peste 200 reprezentanţi ai autorităților locale, ONG, etc. Prima versiune a Strategiei, a

planului de măsuri şi anunţul sunt disponibile pe siteul Ministerului Economiei - Direcţia Resurse

Minerale.

În luna martie 2017 a demarat procesul de achiziţie a serviciilor de consultanţă pentru realizarea

evaluării de mediu, conform prevederilor legale. Evaluarea de mediu (procedura strategică SEA)

se aplică la un nivel superior – strategic de luare a deciziilor, pentru strategii / programe care dau

viziunea şi direcţia generală a domeniului, urmând ca pentru proiectele concrete, punctuale să se

aplice ulterior evaluarea impactului asupra mediului (procedura detaliată EIA) şi alte tipuri de

evaluări, conform legislaţiei în vigoare.



7

2 SERVICIILE DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ

În desfăşurarea serviciilor de asistenţă tehnică în domeniul mediului, Expertul propus, împreună

cu echipa suport va sprijini Ministerul Economiei în evaluarea strategică de mediu a Strategiei

Miniere a României şi a Planului de Măsuri pentru Implementare, pe toată perioada necesară

obţinerii Avizului de Mediu de la Ministerul Mediului, înfiinţării Comitetului de Monitorizare şi

fundamentării Hotărârii de Guvern pentru aprobarea strategiei.

Expertul şi echipa suport vor avea rol activ în cadrul Grupului de Lucru pentru evaluarea de

mediu, va elabora Raportul de mediu, va sprijini Ministerul Economiei în organizarea dezbaterii

publice în ţară sau pe teritoriul unui stat vecin posibil afectat (dacă în GL se va stabili că Strategia

Minieră are impact transfrontier), va întocmi planul de monitorizare şi toate documentele

necesare, conform legislaţiei în vigoare şi solicitărilor Autorităţii Contractante.

2.1 SCOPUL ŞI REZULTATELE GENERALE ALE ACHIZIŢIEI DE

SERVICII

Scopul principal al achiziţiei de servicii este de a asigura expertiza de specialitate, prin angajarea

unui Expert care să sprijine Ministerul Economiei în realizarea procedurii de evaluare de mediu

(elaborarea Raportului de Mediu şi susţinere în procesul de consultare a publicului şi a

autorităţilor publice sau organizaţiilor interesate de efectele implementării, realizarea planului de

monitorizare, etc.) pentru Strategia Minieră a României 2017 – 2035 şi pentru Planul de măsuri,

conform prevederilor H.G. 1076/2004 şi a legislaţiei naţionale/europene în vigoare, aplicabilă în

domeniu.

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea aspectelor cu privire la

mediu în Strategia Minieră a României pentru perioada 2017 – 2035. Parcurgerea procedurii SEA

este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul acestei Strategii. Rolul procedurii SEA

este acela de a maximiza beneficiile privind starea mediului printr-un consum optim de resurse.

Buna desfăşurare a activităţilor va ţine cont de buna cooperare şi comunicare între Expert şi

reprezentanţii Ministerului Economiei, Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, membrii

Grupului de Lucru şi public (inclusiv din statele potenţial afectate) interesaţi de efectele

implementării strategiei miniere.

Rezultatele aşteptate ca urmare a desfăşurării serviciilor de mediu pentru Strategia Minieră a

României 2017 – 2035 sunt următoarele:

Raport de mediu / Plan de monitorizare a efectelor şi rezumat;

Strategia Minieră a României 2017-2035 / Plan de măsuri – în variantă finală;

Baza de date de dezvoltare durabilă a zonelor miniere cu situaţia la zi;

Protocoale de colaborare cu autorităţile centrale / locale şi organizaţiile implicate în

domeniul resurse minerale;



8

Aviz de Mediu pentru Strategia Minieră;

Comitet de Coordonare şi Monitorizare a Strategiei Miniere;

Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Miniere;

Corespondenţa, minute, liste de semnături, înregistrări audio/video, poze, prezentări

PowerPoint, grafice, diagrame, liste de contacte, etc.

2.2 PREVEDERI LEGISLATIVE

Evaluarea strategică de mediu va fi realizată pe baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva

Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe

asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care transpune prevederile Directivei menţionate

în legislaţia naţională. Se vor avea de asemenea în vedere cerinţele Manualului de aplicare a

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul

117/2006 precum şi a întregii legislaţii cu referire la evaluarea efectelor asupra mediului.

Principalele prevederi legislative şi documente care vor sta la baza realizării livrabilelor referitoare

la evaluarea de mediu, sunt:

Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra

mediului (Directiva SEA);

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind procedura de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe;

Ordinul nr. 117/2006 privind aprobarea Manualului de aplicare a procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Prima versiune a Strategiei Miniere a României 2017-2035;

Prima versiune a Planului de măsuri pentru implementarea strategiei miniere;

Legea Minelor nr. 85/2003 şi varianta actualizată 2017;

Hotarârea de Guvern nr. 1208/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

Legii minelor;

Hotarârea de Guvern nr. 615/2004 pentru aprobarea Strategiei Miniere 2004 – 2010;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 aprobată prin H.G. nr.

1069/2007 şi varianta actualizată în 2016/2017;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013- 2020-2030;

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. România policentrică 2035;

Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia Sectorială în domeniul culturii şi patrimoniului naţional pentru perioada 2014-

2020;



9

Strategia Naţională şi Planul Naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate

din România;

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice şi Creşterea Economică bazată pe Emisii

Reduse de Carbon, 2030;

Contribuţiile mineritului la îndeplinirea obiectivelor dezvoltării durabile (Mapping Mining

to the Sustainable Development Goals - An Atlas, 2016);

Strategia de Dezvoltare a României in următorii 20 de ani, voi I (Academia Română);

Directiva 2006/21/EC privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive;

Ordinul nr. 273/2001 privind aprobarea Manualului de închidere a Minelor;

Manualul de închidere a exploatărilor miniere de sare;

Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu;

Managementul mediului în sectorul minier. Coduri de procedura;

Ghidul procedurilor de management al mediului în sectorul minier;

Documentele arhivate de la etapa de elaborare a primei versiuni a strategiei miniere

(documente, minute, tabele cu invitați, liste de semnături participanţi, etc.);

Convenţia privind accesul la informaţie (Convenţia Aarhus);

Legea nr. 462/2001 care aproba O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

Legea nr. 22/2001 privind aprobarea Convenţiei LINECE asupra evaluării impactului

asupra mediului în context transfrontier (Convenţia ESPOO);

Directiva Cadru Apa 2000/60/EC;

Directiva 91/676/EEC privind nitraţii;

Directiva Cadru Deşeuri 75/442/EEC;

Directiva 91/689/EEC privind deşeurile periculoase;

Directiva Cadru Aer 96/62/EC;

Directiva Habitate 92/43/EEC;

Alte documente relevante.

2.3 ASPECTE GENERALE ALE REALIZĂRII SERVICIILOR

2.3.1 Metodologia de realizare a activităţilor

Abordarea propusă pentru implementarea contractului se bazează pe prevederile legislative

referitoare la parcurgerea procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA), experţii propuşi

oferind asistenţă tehnică pe parcursul întregii proceduri, în perioada necesară obţinerii Avizului de



10

mediu, înfiinţării Comitetului de Monitorizare şi fundamentării Hotărârii de Guvern pentru

aprobarea Strategiei, conform cerinţelor Caietului de Sarcini

Pentru asigurarea realizării serviciilor de asistenţă tehnică în evaluarea strategică de mediu,

principalii paşi ai abordării metodologice sunt:

1. Documentarea bibliografică – reprezintă o etapă de bază, ce va fi realizată pentru

fundamentarea înţelegerii referitoare la activităţile de minerit desfăşurate pe teritoriul

României; va implica identificarea şi studierea tuturor informaţiilor existente în domeniul

public sau puse la dispoziţie de Ministerul Economiei şi structurile din subordinea acestuia;

Sursele de date ce vor fi considerate vor fi: publicaţii ştiinţifice, studii de specialitate,

raportări ale autorităţilor şi instituţiilor de specialitate, documentele elaborate în cadrul

realizării Strategiei Miniere a României 2017 – 2035, documentele generate în cadrul

grupurilor de lucru şi dezbaterilor realizate pentru elaborarea Strategiei, etc.;

2. Identificarea informaţiilor lipsă – reprezintă prima etapă de analiză a datelor şi are ca scop

identificarea unor lacune în baza de date sau în informaţiile cunoscute până în momentul

analizei;

3. Planificarea colectării datelor şi informaţiilor lipsă prin organizarea de întâlniri,

interviuri şi activităţi în teren – activitatea are ca scop completarea lacunelor identificate

în etapa 3 prin obţinerea informaţiilor şi datelor lipsă;

4. Crearea bazei de date cu informaţii necesare derulării evaluării de mediu. Baza de date

va fi construită pe datele şi informaţiile puse la dispoziţie de Ministerul Economiei cu privire

la operatorii economici din domeniul minier şi va fi completată cu informaţii privind starea

actuală a mediului şi sănătăţii populaţiei în zonele miniere;

5. Elaborarea analizelor privind starea actuală a mediului şi dinamica preconizată a

principalelor aspecte de mediu funcţie de alternativele studiate;

6. Elaborarea versiunii draft a Raportului de mediu prin includerea tuturor analizelor

elaborate şi validate în cadrul şedinţelor grupului de lucru;

7. Dezbaterea rezultatelor analizelor şi a diferitelor variante de lucru ale Raportului de

mediu în cadrul Grupurilor de lucru – este o etapă extrem de importantă în cadrul

procedurii SEA ce permite integrarea opiniilor şi concluziilor factorilor interesaţi. În mod

convenţional, integrăm aici şi şedinţele de consultare locală ce au ca scop dezbaterea

Strategiei, a Planului de măsuri şi a rezultatelor evaluării de mediu precum şi de colectare a

opiniilor şi sugestiilor din partea factorilor interesaţi;

8. Desfăşurarea dezbaterilor publice (la nivel naţional şi internaţional, dacă va fi cazul)

– este o etapă importantă ce are ca scop asigurarea unei informări corecte a publicului

interesat referitor la concluziile şi propunerile formulate în Raportul de mediu precum şi

colectarea opiniilor şi propunerilor venite din partea factorilor interesaţi;

9. Elaborarea versiunii finale a Raportului de mediu care va integra toate comentariile şi

propunerile primite din partea factorilor interesaţi. Finalizarea raportului de mediu va

permite şi elaborarea formelor finale ale unor documente precum: Planul de monitorizare,

Baza de date de dezvoltare durabilă a zonelor miniere cu situaţia la zi, Rezumatul non-tehnic,

Declaraţia SEA etc.;



11

10. Asistenţă tehnică acordată Beneficiarului în etapele procedurale necesar a fi parcurse

de la predarea Raportului de mediu până la obţinerea Avizului de mediu pentru Strategia

Minieră.

2.3.2 Livrabile și subactivități

Tabelul de mai jos prezintă activităţile necesar a fi îndeplinite şi detalierea acestora pe

subactivităţi, împreună cu Rapoartele corespunzătoare ce vor fi predate în cadrul fiecărei

activităţi.

Tabelul nr. 1 Planificarea activităţilor necesare pentru realizarea serviciilor

Act. Livrabil Subactivităţi

Act. 1 Raport iniţial

Documentare referitoare la activităţile miniere existente pe teritoriul României

Stabilirea domeniului de evaluare şi a nivelului de detaliu

Determinarea obiectivelor de mediu in raport cu obiectivele generale ale strategiei miniere

Stabilirea zonelor cu minerit istoric în care există în prezent un grad de afectare a mediului - situri contaminate

Stabilirea zonelor cu potenţial de dezvoltare a unor activităţi legate de resursele minerale

Stabilirea zonelor potenţial afectate de implementarea viitoare a strategiei miniere

Analiza posibilităţii existenţei unor efecte transfrontiere

Stabilirea unor surse pentru datele şi informaţiile necesare în elaborarea Raportului de mediu

Act. 2 Raport

intermediar 1

Colectarea informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);

Verificarea corectitudinii informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);

Prelucrarea informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);

Colectarea datelor la zi de pe teren

Realizarea unei baze de date cu starea actuala a mediului şi a sănătăţii populaţiei din zonele miniere

Stabilirea alternativei 0 (prognoza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei în lipsa implementării strategiei)

Stabilirea alternativei +1 (cu implementarea strategiei - prima versiune in lucru)

Stabilirea alternativei +2 (cu implementarea strategiei miniere optimizate cu observaţii/ recomandări)

Act. 3 Raport

intermediar 2

Analizarea problemelor semnificative de mediu, conform legislaţiei în vigoare şi ţinând cont de alte documente programatice relevante

Analiza evoluţiei mediului cu alternativa 0

Analiza evoluţiei mediului cu alternativa +1

Analiza evoluţiei mediului cu alternativa +2

Act. 4 Raport Întocmirea draftului Raport de Mediu



12

Act. Livrabil Subactivităţi

intermediar 3 Întocmirea draftului Planului de monitorizare

Stabilirea indicatorilor de progres şi de rezultate

Elaborarea unui draft al bazei de date

Traducerea documentelor întocmite în limba engleză, dacă va fi cazul

Act. 5 Raport

intermediar 4

Sprijinirea desfăşurării procesului de consultare publică şi de organizare a dezbaterilor publice

Participarea în cadrul consultărilor publice

Participarea în cadrul dezbaterii publice locale

Participarea în cadrul dezbaterii publice centrale

Participarea în cadrul activităţilor de consultare cu ţările cu posibil efect transfrontier

Act. 6 Raport

intermediar 5

Pregătirea variantei finale a Raportului de mediu

Realizarea rezumatului în limba engleză a Raportului de mediu

Realizarea informării publicului

Analiza calităţii Raportului de mediu

Depunerea dosarului pentru avizare

Act. 7 Raport

intermediar 6 Sprijinirea Ministerului Economiei în obţinerea Avizului de Mediu

Act. 8 - Sprijinirea Ministerului Economiei în elaborarea bazei de date şi a Ordinului de Ministru în Comitetul de coordonare şi monitorizare

Act. 9 - Sprijinirea Ministerului Economiei în fundamentarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei Miniere

Act. 10 Raport final Elaborarea Raportului final referitor la serviciile realizate în cadrul contractului



13

3 ACTIVITĂŢI DERULATE PÂNĂ ÎN PREZENT

3.1 DOCUMENTARE REFERITOARE LA ACTIVITĂŢILE MINIERE

EXISTENTE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

În România, extracţia resurselor minerale este una dintre cele mai răspândite activităţi la nivel

naţional. Deşi în ultimii 25 de ani au avut loc restructurări industriale, iar producţia a scăzut şi

majoritatea minelor au fost închise, această activitate rămâne o componentă economică

importantă, atât din punct de vedere energetic, cât şi din punct de vedere al resurselor minerale.

Din punct de vedere al cantităţilor totale de resurse de substanţe minerale identificate prin lucrări

de prospecţiune şi exploatare, acestea totalizează:

32849 mil. tone săruri haloide;

224 mil.tone minerale nemetalifere;

10347 mil. tone şi 1320 mil. m3 roci utile;

730 mil. tone roci bituminoase;

9707 mil. tone cărbune;

58 mil. tone minereuri feroase;

510 mil. tone minereuri neferoase;

97 mil. tone minereu de aluminiu şi roci aluminifere;

12000 m3/zi ape minerale naturale;

48000 m3/zi ape minerale terapeutice;

19 mii m3/zi dioxid de carbon mofetic;

21 mii m3/zi apă geotermală.

La momentul anului 2015, conform Strategiei Miniere a României 2017 – 2035, principala resursă

minerală metaliferă exploatată în România era reprezentată de minereul cuprinifer (40,26 mii

tone), urmată de miniereuri auro – argentifere (81,5 kg). La nivelul anului 2015 nu au fost

exploatate minereuri polimetalice (Pb – Zn), însă ca resursă, acestea sunt prezente într-o cantitate

de 67 milioane de tone la nivel naţional.

Principala resursă minerală nemetaliferă exploatată pe teritoriul României este nisipul şi pietrişul,

la nivelul anului 2015 fiind produşi 38830,33 m3. Producţia de roci ornamentale şi de alte roci şi

minerale nemetalifere a fost de peste 40000 tone în 2015, iar producţia de sare gemă de 2079,59

tone.



14

Din punct de vedere al exploatării apelor subterane, la nivelul anului 2015 au fost exploataţi peste

5000 m3 de apă – 4022 m3 ca ape balneare (ape minerale terapeutice) şi 1475 m3 de ape minerale

naturale.

Sectorul energetic este de asemenea strâns legat de activităţile de extracţie, în acest caz extracţia

resurselor energetice. La nivelul anului 2015 în România au fost extrase 26705 tone de cărbuni şi

2523 m3 de ape geotermale. Cantităţile existente sau extrase de uraniu nu au fost publicate în

documentul Strategiei, însă există la nivel naţional activităţi de extracţie a resurselor de uraniu, în

judeţul Suceava.

La nivelul României, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale identifică 387 de licenţe de

exploatare a substanţelor solide, iar 376 de licenţe de exploatare sunt în aprobare. Există de

asemenea 67 de licenţe de explorare şi 60 de licenţe cu închidere aprobată. Din punct de vedere al

permiselor, există 14 permise de prospecţiune şi 935 de permise de exploatare.

Tabelul de mai jos prezintă sintetic principalele zone în care se desfăşoară activităţi extractive

pentru principalele resurse considerate în Strategia Minieră a României 2017 – 2035, conform

datelor existente în baza de date a ANRM (http://www.namr.ro/resurse-

minerale/licentepermise-active/, accesat la data 25 Nov 2017).

http://www.namr.ro/resurse-minerale/licentepermise-active/

http://www.namr.ro/resurse-minerale/licentepermise-active/



15

Tabelul nr. 2 Zone în care se desfăşoară activităţi extractive

Tip de resursă

Resursă exploatată Zone de interes (judeţ)

Resurse minerale metalifere

Resurse minerale auro-argentifere Alba, Hunedoara, Caraş – Severin, Cluj

Resurse minerale cuprinifere Alba, Caraş - Severin

Resurse minerale polimetalice Bihor, Suceava

Alte tipuri de minereu (bismut, wolfram, molibden, mangan)

Bihor, Suceava

Resurse minerale

nemetalifere

Sare gemă Alba, Bacău, Cluj, Harghita, Prahova, Suceava, Vâlcea

Roci ornamentale (alabastru, amfibolit, andezit, anhidrit, ardezie, bazalt, calcar, calcit, dacit, diatomit, diorit, dolomit, feldspat, granit, gresie, marmură, micaşist, pegmatit, serpentinit,şisturi, travertin, tuf)

Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa – Năsăud, Braşov, Buzău, Caraş – Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea

Nisip şi pietriş Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa – Năsăud, Braşov, Buzău, Caraş – Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Timiş, Vrancea

Alte tipuri de roci (roci utilizate în construcţii) Alba, Arad, Bistriţa – Năsăud, Braşov, Buzău, Caraş – Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Vălcea

Resurse energetice

Cărbuni

Cărbune Brun Caraş - Severin

Huilă Hunedoara

Lignit Gorj, Mehedinţi, Vâlcea

Minereu de uraniu Neamţ, Suceava

Ape geotermale Bihor, Satu Mare, Vâlcea

Ape subterane

Ape balneare Bihor, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Iaşi, Sibiu, Vâlcea

Ape minerale Arad, Bihor, Bistriţa – Năsăud, Caraş – Severin, Constanţa, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Timiş, Vâlcea



16

3.2 STABILIREA DOMENIULUI DE EVALUARE ŞI A NIVELULUI DE

DETALIU

Strategia Minieră este construită pe structura a patru seturi de principii: economice, sociale, de

mediu şi de guvernanţă. Celor patru seturi de principii le corespund 4 obiective strategice

generale. Pentru fiecare din aceste obiective sunt formulate măsuri, după cum urmează:

Economic – 10 măsuri;

Social – 3 măsuri;

Mediu – 8 măsuri;

Guvernanţă – 7 măsuri.

Majoritatea măsurilor, însă nu toate, sunt însoţite de acţiuni.

Figura nr. 1 Ierarhia planificării propuse de Strategia Minieră 2017 – 2035

Cel mai ridicat nivel de detaliu pe care îl poate avea evaluarea de mediu este la nivelul măsurilor

şi aceasta este propunerea noastră privind nivelul de detaliu al evaluării. Implicit, evaluarea va

include şi analiza obiectivelor dar va ţine cont şi de acţiunile propuse în cadrul măsurilor, în

măsura în care efectele generate de acestea pot fi conturate din punct de vedere spaţio-temporal.

PRINCIPII

OBIECTIVE

STRATEGICE

MĂSURI

ACŢIUNI



17

3.3 DETERMINAREA OBIECTIVELOR DE MEDIU IN RAPORT CU

OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI MINIERE

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor potenţiale asupra mediului generate de

implementarea Strategiei Miniere au fost selectate şi analizate mai multe obiective relevante de

mediu (Obiective SEA), legate în mod direct de:

Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;

Problemele de mediu relevante pentru Strategia Minieră;

Măsurile şi acţiunile propuse în Strategia Minieră;

Obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional şi/ sau regional.

Obiectivele de mediu ce vor fi propuse Grupului de lucru în vederea derulării evaluării de mediu

sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3 Aspecte şi obiective de mediu relevante pentru Strategia Minieră

Aspect de mediu Obiectiv relevant de mediu

1. Biodiversitate O.R.1 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice inclusiv cu menţinerea şi dezvoltarea reţelei de arii naturale protejate

2. Populaţie şi sănătate umană O.R.2 Diminuarea factorilor de risc şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei umane

3. Sol O.R.3 Limitarea impactului asupra solului şi menţinerea capacităţii productive a acestuia

4. Apă O.R.4 Îmbunătăţirea stării ecologice şi chimice/ potenţialului ecologic ale corpurilor de apă şi menţinerea funcţiilor ecologice ale acestora

5. Aer O.R. 5 Îmbunătăţirea calităţii aerului

6. Factori climatici O.R.6 Prevenirea şi minimizarea efectelor negative generate de schimbările climatice

7. Valori materiale O.R.7 Prevenirea şi reducerea pierderilor economice

8. Patrimoniu cultural O.R.8 Protecţia şi conservarea patrimoniului cultural inclusiv păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale

9. Peisaj O.R.9 Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural şi a celui rural tradiţional

10. Eficienţă energetică O.R.10 Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie

11. Transport durabil O.R.11 Reducerea externalităţilor de mediu aferente activităţilor de transport

12. Deşeuri O.R.12 Reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi a cantităţilor eliminate prin depozitare

13. Consevarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale

O.R.13 Exploatarea eficientă a resurselor naturale

14. Managementul riscurilor O.R.14 Prevenirea efectelor riscurilor naturale şi limitarea poluărilor accidentale.

15. Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

O.R.15 Îmbunătăţirea comportamentului privind protectia mediului înconjurător prin încurajarea practicilor durabile şi a participării publicului



18

3.4 STABILIREA ZONELOR CU MINERIT ISTORIC ÎN CARE EXISTĂ

ÎN PREZENT UN GRAD DE AFECTARE A MEDIULUI - SITURI

CONTAMINATE

Din punct de vedere al zonelor cu tradiţie în minerit şi cu minerit istoric, în Strategia minieră nu

sunt identificate zonele în care există în prezent un grad de afectare a mediului (potenţiale situri

contaminate). În cadrul obiectivului strategic 3 „Utilizarea durabilă a resurselor minerale ale ţării

în armonie cu mediul, protejarea obiectivelor naturale şi culturale în context European”, Măsura 1

“Realizarea protecţiei mediului prin masuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii

aerului şi decontaminarea siturilor miniere poluate istoric”, este prevăzută o acţiune de elaborare a

unui program de refacere ecologică a siturilor miniere contaminate istoric.

Industria minieră reprezintă, conform Strategiei Naționale şi Planului Naţional de Acţiune pentru

gestionarea siturilor contaminate din România (2015), principalul sector economic (alături de

industria metalurgică) generator de situri contaminate. Conform sursei menţionate anterior,

procesarea şi depozitarea deşeurilor din industria minieră s-a făcut în multe dintre cazuri fără

măsuri preventive, ca urmare a lipsei cadrului legislativ, efectul fiind afectarea a calității factorilor

de mediu. În consecinţă, multe situri miniere au un impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi

a mediului. Impactul principal asupra mediului din industria minieră provine de la iazurile de

decantare și de la haldele se steril, precum și de la instalaţiile de prelucrare.

Conform inventarului realizat în anul 2014 (inventarul propriu-zis nu este disponibil ci doar

sinteze foarte sumare), la nivel naţional, din totalul de 1183 de situri potenţial contaminate, 160

proveneau din industria minieră şi industria metalurgică.

Conform Strategiei Naţionale pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, în Programul de

Închidere şi Ecologizare a Obiectivelor Miniere 2007-2020 al Guvernului nu există o metodolgie

generală clară şi precisă de remediere a contaminării solului şi apei subterane, fapt ce nu duce la o

remediere durabilă a siturilor contaminate.

La acest moment nu există un inventar naţional al siturilor contaminate sau accesul la acest

inventar nu este public. Pe paginile de internet ale unora dintre Agenţiile Judeţene pentru

protecţia mediului sunt diposnibile informaţii despre siturile contaminate existente la nivelul

judeţului.

Conform unei prezentări intitulate „Contaminated sites in Romania, The current state” (2016),

elaborată de Ministerul Mediului, Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe

Periculoase, siturile miniere cu impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi mediului sunt situate

în judeţe precum Alba, Maramureş, Hunedoara, Harghita şi Suceava

(http://www.commonforum.eu/Documents/Meetings/2016/Oslo/2A_CF_Prezentare.pdf,

accesat la 25 Nov 2017). Aceelaşi document prezintă câteva informaţii relevante pentru impactul

activităţilor miniere de suprafaţă: la nivel national este afectată o suprafaţă de 24.432 ha din care

23.640 ha sunt afectate excesiv. Cele mai mari suprafeţe sunt situate în judeţele Gorj (12.093 ha),

Cluj (3.915 ha) şi Mehedinţi (2.315 ha). La nivel de regiuni de dezvoltare, cele mai afectate sunt

Sud-Vest Oltenia (60% din suprafaţa total afectată) şi regiunea Nord-Vest (19%).

http://www.commonforum.eu/Documents/Meetings/2016/Oslo/2A_CF_Prezentare.pdf



19

Ministerul Economiei a elaborat în perioada iunie - septembrie 2017, în cadrul unui Grup de

Lucru Interministerial, cu sprijinul comisiilor judeţene de specialitate, Raportul privind

„Inventarierea şi inspecţia vizuală a haldelor de steril şi a iazurilor de decantare de pe teritoriul

României”, document ce nu este încă public.

3.5 STABILIREA ZONELOR CU POTENŢIAL DE DEZVOLTARE A

UNOR ACTIVITĂŢI LEGATE DE RESURSELE MINERALE

O identificare preliminară a zonelor cu potenţial de dezvoltare a unor activităţi legate de resursele

minerale se poate realiza pe baza datelor publicate de ANRM cu privire la licenţele de explorare

valabile la data de 21.11.2017. Aceste licenţe corespund unui număr de 20 de judeţe.

Cel mai mare număr de licenţe este în sectorul apelor geotermale, cu locaţii în Bega-

Giroc (Timiş), Carei Sud (Satu-Mare), Criseni (Sălaj), Diana (Caraş-Severin), Felix Spital

Recuperare (Bihor), Livada Sud (Satu-Mare), Oravita (Caraş-Severin), Sanmihaiu-German (Timiş),

Simleu Sud (Sălaj), Toplita-Banffy (Harghita), Toplita-Strandul Urmanczy (Harghita) şi Valea

Halmasdului (Sălaj).

Secundar, un alt număr considerabil de licenţe (câte 8) se înregistrează în sectorul apelor minerale

terapeutice şi al lignitului. În cazul lignitului locaţiile vizate sunt: Dealu Frasinu (Bihor),

Ilova (Caraş-Severin), Pesteana Nord I (Gorj), Plopisel (Argeş), Ulioaia 2 (Prahova), Valea

Crasnei (Sălaj), Valea Locei (Gorj) şi Valea Magurica (Bihor). În cazul apelor minerale terapeutice,

locaţiile vizate sunt: Adristel (Suceava), Crasna (Sălaj), Felix Spital Recuperare (Bihor), Poiana

Campina (Prahova), Sangeorz-Bai Izvorul 6 (Bistriţa-Năsăud), Slanic Moldova (Bacău),

Szejke (Harghita), Toplita-Strandul Urmanczy (Harghita).

O sinteză a licenţelor de explorare, grupate funcţie de judeţ, este prezentată în Tabelul nr. 3.

În cadrul Raportului de mediu va fi analizată posibilitatea ca anumite proiecte să se afle în faze

timpurii de dezvoltare (să nu se regăsească încă în evidenţa prezentată mai jos), precum şi

contextul social şi de mediu al acestor propuneri / oportunităţi legate de exploatarea resurselor

minerale.



20

Tabelul nr. 4 Licenţe de explorare grupate după judeţe (sursa: ANRM, http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/11/ER_JUD.htm)

Resursa / Judeţe AB AG BC BH BN CS CJ CT GJ HR HN MH MS PH SJ SM SB SV TM VL Total

Amfibolit 1

1

Andezit 1

1

Ape geotermale 1

2

2

3 2

2

12

Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) 1

1

Ape minerale naturale 2

2

2

6

Ape minerale terapeutice 1 1 1

2

1 1

1

8

Argila comuna 1

1

Aur din aluviuni 1

1

Carbuni 1

1

Dioxid de carbon mofetic 1

1

2

Feldspat(pegmatit cu feldspat) 1

1

Granit pentru constructie 2

2

Huila 1

1

2

Lignit 1

2

1

2

1 1

8

Minereu cuprifer 1

1

Minereu de cupru 1

1

Minereu polimetalic 1

1

1 2

5

Minereuri auro-argentifere 1

1

2

Minereuri de elemente rare si disperse 1

1

Minereuri metalifere 1

1 2

Minereuri polimetalice si auro-argentifere 1

1

Namoluri terapeutice 1

1

Nisip cuartos , Nisip si pietris, Nisip silicios 1

2

3

Sare gema 1

2

3

Tufuri industriale 1

1

Total general 3 2 1 6 1 9 3 1 4 9 5 1 1 6 6 2 1 4 2 1 68



21

3.6 STABILIREA ZONELOR POTENŢIAL AFECTATE DE

IMPLEMENTAREA VIITOARE A STRATEGIEI MINIERE

Zonele potenţial afectate sunt reprezentate, în principal, de perimetrele miniere noi şi cele ce fac

obiectul extinderii. Efecte negative se înregistrează în principal în cazul exploatărilor de suprafaţă

(vezi Figura nr. 2), iar efecte potenţial semnificative sunt asociate în principal în cazul

exploatărilor de suprafaţă aflate în interiorul sau imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.

O analiză realizată cu ajutorul Corine Land Cover ne indică existenţa a circa 23.207 ha de

exploatări miniere de suprafaţă la nivel naţional (sunt incluse doar acele suprafeţe miniere cu

minim 20 ha). Din această suprafaţă totală, o valoare de 3950,96 ha (17%) este localizată în

interiorul ariilor naturale protejate. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Facem precizarea că diferitele categorii de arii protejate se pot suprapune astfel că însumarea

valorilor aferente fiecărei categorii de arii protejate nu va conduce la valoarea totală înscrisă în

tabel.

Tabelul nr. 5 Suprafaţa exploatărilor miniere de suprafaţă din interiorul ariilor naturale protejate

Categorii arii protejate Total exploatări miniere de

suprafaţă (ha)

SCI 1883,18

SPA 3132,06

Parc Naţional 385,40

Parc Natural 949,69

Rezervaţie Naturală 233,91

Total exploatări miniere în arii

protejate (ha) 3950,96

O identificare a ariilor naturale protejate afectate în prezent de activităţile miniere de suprafaţă

este prezentată în Tabelul nr. 5. Orice extindere a acestor perimetre ca urmare a implementării

Strategiei Miniere poate conduce la creşterea impactului asupra stării de conservare a speciilor şî

habitatelor protejate în aceste situri.



22

Figura nr. 2 Localizarea exploatărilor miniere de suprafaţă în relaţie cu ariile naturale protejate (în medalion: Bazinul minier din Oltenia)



23

Tabelul nr. 6 Identificare preliminară a suprafeţelor afectate de mineritul de suprafaţă în ariile naturale protejate

Categorii arii protejate

Cod arie protejată

Denumire arie protejată Suprafaţa intersecţiei exploatării miniere cu aria protejată

(ha)

Sit de importanţă comunitară

ROSCI0002 Apuseni 32,53

ROSCI0013 Bucegi 143,42

ROSCI0015 Buila - Vânturariţa 12,08

ROSCI0019 Călimani - Gurghiu 410,65

ROSCI0027 Cheile Bicazului - Hăşmaş 1,90

ROSCI0031 Cheile Nerei - Beuşniţa 0,05

ROSCI0045 Coridorul Jiului 5,31

ROSCI0062 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului 79,59

ROSCI0064 Defileul Mureşului 64,06

ROSCI0065 Delta Dunării 176,14

ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină 0,07

ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei 0,11

ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa 9,76

ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina 20,83

ROSCI0092 Igniş 69,48

ROSCI0095 La Sărătura 16,75

ROSCI0103 Lunca Buzăului 97,27

ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului 59,61

ROSCI0110 Măgurile Băiţei 32,91

ROSCI0123 Munţii Măcinului 92,18

ROSCI0124 Munţii Maramureşului 6,68

ROSCI0126 Munţii Ţarcu 24,63

ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest 98,96

ROSCI0137 Pădurea Bogăţii 1,50

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior 99,47



24


Cod arie protejată


(ha)

ROSCI0198 Platoul Mehedinţi 25,44

ROSCI0200 Platoul Vaşcău 2,12

ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean 21,80

ROSCI0206 Porţile de Fier 42,39

ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia 25,66

ROSCI0217 Retezat 49,22

ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei 0,31

ROSCI0253 Trascău 6,85

ROSCI0290 Coridorul Ialomiţei 9,48

ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Ţarcu - Retezat 39,70

ROSCI0298 Defileul Crişului Alb 1,14

ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş 0,91

ROSCI0314 Lozna 1,15

ROSCI0324 Munţii Bihor 9,31

ROSCI0329 Oltul Superior 1,24

ROSCI0355 Podişul Lipovei - Poiana Ruscă 2,48

ROSCI0369 Râul Mureş între Iernuţeni şi Periş 20,40

ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş 4,49

ROSCI0373 Râul Mureş între Brănişca şi Ilia 1,68

ROSCI0393 Someşul Mare 40,58

ROSCI0398 Straja - Cumpăna 6,20

ROSCI0415 Lunca Bârsei 0,07

ROSCI0437 Someşul Mare între Mica şi Beclean 14,59

Arie de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0001 Aliman - Adamclisi 36,84

ROSPA0018 Cheile Bicazului - Hăşmaş 1,90



25


Cod arie protejată


(ha)

ROSPA0019 Cheile Dobrogei 343,19

ROSPA0020 Cheile Nerei - Beuşniţa 0,05

ROSPA0025 Cozia - Buila - Vânturariţa 12,08

ROSPA0026 Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier 3,31

ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor 299,04

ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei 34,46

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie 176,14

ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului 29,41

ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei 20,09

ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Ciclovina 20,83

ROSPA0060 Lacurile Taşaul - Corbu 6,94

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior 99,47

ROSPA0073 Macin - Niculiţel 377,31

ROSPA0076 Marea Neagră 0,07

ROSPA0080 Munţii Almajului - Locvei 610,85

ROSPA0081 Munţii Apuseni - Vlădeasa 32,53

ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt 175,93

ROSPA0084 Munţii Retezat 29,28

ROSPA0087 Munţii Trascăului 41,98

ROSPA0091 Pădurea Babadag 58,74

ROSPA0093 Pădurea Bogata 1,50

ROSPA0098 Piemontul Făgăraş 27,34

ROSPA0106 Valea Oltului Inferior 91,95

ROSPA0113 Cânepişti 0,11

ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someşului 12,08

ROSPA0131 Munţii Maramureşului 4,77



26


Cod arie protejată


(ha)

ROSPA0132 Munţii Metaliferi 32,91

ROSPA0133 Munţii Călimani 380,38

ROSPA0134 Munţii Gutâi 3,07

ROSPA0152 Coridorul Ialomiţei 9,48

ROSPA0153 Defileul Crişului Alb 1,14

ROSPA0160 Lunca Buzăului 97,27

ROSPA0161 Lunca Mijlocie a Argeşului 59,61

Parc naţional

RONPA0001 Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei 0,11

RONPA0002 Parcul Naţional Retezat 29,28

RONPA0003 Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa 0,05

RONPA0007 Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş 1,90

RONPA0009 Parcul Naţional Călimani 340,97

RONPA0016 Parcul Naţional Munţii Măcinului 1,01

RONPA0848 Parcul Naţional Buila - Vânturariţa 12,08

Parc natural

RONPA0004 Parcul Natural Apuseni 32,53

RONPA0006 Parcul Natural Bucegi 143,42

RONPA0014 Parcul Natural Porţile de Fier 614,16

RONPA0015 Parcul Natural Gradiştea Muncelului - Cioclovina

20,83

RONPA0929 Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului 59,64

RONPA0930 Parcul Natural Munţii Maramureşului 26,77

RONPA0931 Geoparcul Platoul Mehedinţi 52,34

Rezervaţie naturală

RONPA0025 Piatra Despicată 0,08

RONPA0100 Piatra Corbului 3,50

RONPA0158 Groapa Ruginoasă - Valea Seacă 15,50

RONPA0181 Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu 0,09



27


Cod arie protejată


(ha)

RONPA0225 La Sărătură 16,75

RONPA0256 Coloanele de bazalt de la Racoş 12,63

RONPA0274 Pădurea Bogăţii 1,50

RONPA0315 Valea Mare 10,94

RONPA0355 Gipsurile de la Leghia 18,24

RONPA0365 Corbu - Nuntaşi - Histria 3,71

RONPA0379 Recifii Jurasici Cheia 1,80

RONPA0393 Orzea - Zănoaga 5,97

RONPA0394 Zănoaga - Lucăcilă 16,56

RONPA0475 Muntele de sare Praid 34,46

RONPA0534 Calcarele din Dealul Măgura 32,91

RONPA0581 Lacul Albastru 0,22

RONPA0595 Cheile Tătarului 11,33

RONPA0660 Cheile Bicazului 0,78

RONPA0732 Tinovul Poiana Stampei 0,31

RONPA0747 Jnepenişul cu Pinus cembra - Călimani 5,78

RONPA0934 Complexul geologic Racoşul de Jos 40,68

RONPA0950 Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului 0,13



28

3.7 ANALIZA POSIBILITĂŢII EXISTENŢEI UNOR EFECTE

TRANSFRONTIERE

Efecte transfrontieră pot să apară în una din următoarele situaţii:

Exploatările miniere sunt propuse în vecinătatea graniţei de stat, iar efectele directe ale

acestor activităţi se pot înregistra pe teritoriul statelor vecine;

Prin modul de amplasare şi soluţiile tehnice adoptate pentru exploatările miniere există

riscul afectării unor cursuri de apă al căror traseu intersectează în aval teritoriul statelor

învecinate (poate fi cazul Ungariei, Serbiei, Ucrainei sau Moldovei).

În analiza posibilităţii de apariţie a unor efecte transfrontieră trebuie ţinut cont de existenţa unor

precedente precum accidentul din ianuarie 2000 de la Baia Mare, atunci când digul iazului de

decantare de la mina Aurul s-a rupt şi aproximativ 100.000 de m3 de apă cu cianură şi metale grele

au ajuns în Săsar iar apoi în Tisa şi Dunăre. Bazinul Tisei era considerat ca fiind unul dintre cele

mai curate din Europa, adăpostind cel puţin 20 de specii protejate de peşte. În urma accidentului,

mii de tone de peşte au murit în România şi Ungaria, alte păsări si mamifere au murit mâncând

peşte otrăvit, iar terenurile şi fântânile localnicilor din apropierea iazului au fost otrăvite. La patru

săptămâni de la accident, urme de cianură au fost identificate si în Delta Dunării. Conform

estimărilor oficiale, au fost necesari cinci ani pentru repopularea cu peşte a râurilor afectate şi încă

10 ani pentru refacerea totală a florei şi faunei.

Riscuri de poluare a mediului există atât în cazul exploatărilor miniere în funcţiune cât şi în cazul

celor aflate în conservare sau închise. În Rapoartele de activitate ale Directorului General

Conversmin (http://www.conversmin.ro/rapoarte.html) sunt relevate situaţii accidentale produse

în faza post-închidere a obiectivelor miniere, dintre care unele cu risc de afectare semnificativă a

corpurilor de apă de suprafaţă sau subterane.

În cadrul Raportului de mediu va fi analizată maniera în care Strategia Minieră adresează riscurile

de contaminare aferente obiectivelor în activitate sau închise cu evidenţierea contribuţiilor

pozitive pe care le pot avea măsurile şi acţiunile propuse în strategie.

3.8 STABILIREA UNOR SURSE PENTRU DATELE ŞI INFORMAŢIILE

NECESARE ÎN ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU

Conform Adresei nr. 99014/DM/31.10.2016 transmisă de Ministerul Mediului ca urmare a

notificării Ministerului Economiei cu privire la elaborarea primei versiuni a Strategiei Miniere

2017-2035, din Grupul de lucru constituit pentru parcurgerea procedurii de evaluare de mediu fac

parte următoarele insituţii publice:

http://www.conversmin.ro/rapoarte.html



29

Ministerul Mediului, prin Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării –

Serviciul Protecţia Atmosferei şi Controlul Poluării, Direcţia Biodiversitate, Direcţia

Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase;

Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Direcţia Generală Ape şi Direcţia Generală Păduri;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

Ministerul Transporturilor;

Ministerul Energiei;

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat;

Administraţia Naţională Apele Române;

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

Institutul Geologic al României;

Academia Română.

Principalele date necesare realizării unei bune evaluări de mediu sunt cele privind localizarea

spaţială a obiectivelor existente precum şi a perimetrelor de dezvoltare. O bază de date care să

permită identificarea corectă a tuturor efectelor potenţiale precum şi o evaluare a semnificaţiei

acestora trebuie să includă menţiuni cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul fiecărui obiectiv.

Principalii factori interesaţi care pot oferi datele şi informaţiile necesare derulării evaluării de

mediu sunt reprezentaţi de:

Ministerul Economiei;

ANRM;

Conversmin.

Funcţie de nivelul de detaliu al informaţiilor spaţiale deţinute de aceste instituţii se poate lua

decizia solicitării unor informaţii suplimentare la nivelul companiilor din domeniul minier. Un

astfel de demers ar însemna un consum major de timp necesar contactării deţinătorilor de date,

derulării procedurilor de solicitare – obţinere a datelor, analizării calităţii datelor, solicitării de

clarificări, etc.

Setul de date şi informaţii vizat este reprezentat de:

1. Perimetrul autorizat;

2. Extinderea actuală / extinderea finală a perimetrului;

3. Activităţi de suprafaţă / subterane;

4. Localizarea depozitelor de steril;

5. Activităţi de procesare a minereurilor la nivelul perimetrelor autorizate;



30

6. Localizarea iazurilor;

7. Ape de mină evacuate (localizarea evacuărilor – puncte în coordonate).

De asemenea se are în vedere solicitarea următoarelor tipuri de date de la celelalte instituţii ce fac

parte din Grupul de lucru:

Informaţii privind activităţile miniere derulate în ariile naturale protejate – Ministerul

Mediului, Direcţia Biodiversitate şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;

Informaţii cu privire la siturile contaminate şi potenţial contaminate din sectorul minier –

Ministerul Mediului, Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe

Periculoase;

Informaţii cu privire la obiectivele din sectorul minier ce reprezintă presiuni asupra

corpurilor de apă şi au influenţă asupra stării/potenţialului corpurilor de apă – Ministerul

Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională Apele Române;

Informaţii cu privire la suprafeţe viitoare ce urmează a fi scoase din circuit forestier,

cunoscute la acest moment - Ministerul Apelor şi Pădurilor, Direcţia Generală Păduri,

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva;

Informaţii cu privire la starea de sănătate a populaţiei din zonele afectate de activităţi

miniere şi incidenţa bolilor asociate activităţilor miniere – Ministerul Sănătăţii.



31

4 CALENDARUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI

Calendarul propus mai jos includ etapele de derulare a procedurii de evaluare de mediu precum şi

termenele de predare a livrabilelor asumate în contract, în conformitate cu cerinţele Caietului de

Sarcini.

Termenele aferente procedurii de evaluare de mediu sunt cele prevăzute de HG 1076/2004. În

unele cazuri, aceste termene sunt minime, prin aceasta înţelegând că durata lor poate fi extinsă de

Autoritatea de Mediu funcţie de factorii care influenţează procedura (solicitări ale ONG-urilor

sau ale statelor învecinate, nevoia de derulare a unor grupuri de lucru suplimentare, consultări la

nivel local, etc).

Această secţiune este construită pe baza unor presupuneri legate de deciziile Autorităţii

Competente de Mediu. În spiritul abordării precaute au fost considerate duratele maxime pentru

toate etapele procedurale prevăzute de HG 1076/2004. Autoritatea de mediu poate decide însă

eliminarea sau scurtarea unor etape (ex: derularea unui număr mai mic de şedinţe ale grupului de

lucru, să nu se organizeze mai multe dezbateri publice, etc) şi astfel reducerea semnificativă a

duratelor estimate aici.

Calendarul de implementare va fi revizuit ori de câte ori vor apare modificări solicitate de

Autoritatea Competentă de Mediu.



32

Tabelul nr. 7 Calendar estimativ pentru derularea procedurii de evaluare de mediu şi finalizarea contractului

Etapa Activitatea Dată estimativă

de început Durata

estimată Dată estimativă de

finalizare Durata de la semnarea

contractului

Demarare contract

Semnare contract 30/10/2017 1 30/10/2017

Întâlnire iniţială 16/11/2017 1 16/11/2017 18

Etapa de definitivare a proiectului de PP şi de realizare a RM

Raport iniţial 17/11/2017 18 05/12/2017 36

Raport intermediar 1 06/12/2017 9 15/12/2017 46


Grup de lucru 1 11/01/2018 1 11/01/2018 74


Grup de lucru 2 08/02/2018 1 08/02/2018 102

Draft Raport de mediu pentru consultare publică 09/02/2018 5 14/02/2018 107

Etapa de analiză a calităţii RM şi de luare a deciziei

Publicare anunţ de către titular 15/02/2018 3 18/02/2018 111

Perioada de consultare publică (fără transfroniter) 18/02/2018 45 04/04/2018 156

Dezbatere publică centrală / Dezbateri publice locale 04/04/2018 10 14/04/2018 166

Transmiterea Strategiei şi a raportului de mediu în ţările potenţial afectate

14/02/2018 20 06/03/2018 127

Dezbatere publică Transfrontieră (după 60 de zile) 05/05/2018 1 05/05/2018 188


Pregătirea Raportului de Mediu Final 13/05/2018 7 20/05/2018 202


Luarea deciziei de emitere a Avizului de mediu 24/05/2018 1 24/05/2018 207

Publicare anunţ decizie de emitere a avizului de mediu de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului

25/05/2018 2 27/05/2018 209

Publicare anunţ decizie de emitere a avizului de mediu de către titutlar

27/05/2018 3 30/05/2018 212

Emitere aviz de mediu 30/05/2018 10 09/06/2018 222

Etapa post- Raport intermediar 6 10/06/2018 5 15/06/2018 228



33

Etapa Activitatea Dată estimativă

de început Durata

estimată Dată estimativă de

finalizare Durata de la semnarea

contractului

aviz de mediu

Sprijinin ME în elaborarea bazei de date şi a Ordinului de Ministru în Comitetul de coordonare şi monitorizare

16/06/2018 5 21/06/2018 234

Sprijinin ME în fundamentarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei Miniere

22/06/2018 5 27/06/2018 240

Raport final 28/06/2018 5 03/07/2018 246



34

Figura nr. 3 Graficul Gant pentru derularea contractului

30/10/17 29/11/17 29/12/17 28/01/18 27/02/18 29/03/18 28/04/18 28/05/18 27/06/18

Semnare contract

Întâlnire inițială

Raport inițial

Raport intermediar 1


Grup de lucru 1


Grup de lucru 2

Draft Raport de mediu pentru consultare publică

Publicare anunț de către titular

Perioada de consultare publică (fără transfroniter)

Dezbatere publică centrală / Dezbateri publice locale

Transmiterea Strategiei și a raportului de mediu în ţările potențial …

Dezbatere publică Transfrontieră


Pregătirea Raportului de Mediu Final


Luarea deciziei de emitere a Avizului de mediu

Publicare anunț decizie de emitere a avizului de mediu de către …

Publicare anunț decizie de emitere a avizului de mediu de către titutlar

Emitere aviz de mediu


Sprijinin ME în elaborarea bazei de date şi a Ordinului de Ministru în…

Sprijinin ME în fundamentarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea…

Raport final



35

5 ECHIPA DE PROIECT

Conform cerinţelor Caietului de sarcini, echipa de proiect include doi experţi-cheie, a căror scurtă

prezentare este redată în cele ce urmează.

Expert cheie 1: Manager de proiect

Nume Marius NISTORESCU

Calificări Doctor în Ecologie

Ani de experienţă

profesională generală 17 ani

Ani de experienţă în

evaluare de mediu 17 ani

Marius NISTORESCU are 17 ani de experienţă în consultanţa de mediu, un masterat şi un

doctorat în Ecologie, şi este înregistrat în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii de Mediu.

A fost implicat în ultimii 10 ani în calitate de manager de contract în peste 10 contracte de

consultanţă privind realizarea sau implementarea evaluării strategice de mediu pentru planuri şi

strategii majore din domeniul dezvoltării durabile (PPP la nivel naţional sau regional), ocupând

poziţia de manager de contract inclusiv în realizarea evaluării strategice de mediu pentru „Strategia

energetică a României pentru perioada 2009 – 2020”, lucrare elaborată pentru Ministerul

Economiei în perioada 2009-2010. O listă completă a experienţei în coordonarea evaluărilor

strategice de mediu poate fi regăsită în CV-ul ataşat prezentei oferte tehnice.

Asistent manager

Nume Alexandra DOBA

Calificări Inginer de mediu

Ani de experienţă

profesională generală 12 ani

Ani de experienţă în

managementul proiectelor 10 ani

Alexandra DOBA este inginer de mediu şi director tehnic al EPC Consultanţă de mediu. Este de

asemenea înregistrată în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii de Mediu. Are 12 ani de

experienţă profesională generală, dobândită în consultanţă de mediu, şi 10 ani de experienţă în

managementul proiectelor. A participat în mai multe contracte de realizare a proiectelor ce vizează

protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. A fost de asemenea implicată în realizarea evaluării

strategice de mediu pentru „Strategia energetică a României pentru perioada 2009 – 2020”. Lista

completă a experienţei dobândite prin participarea în proiecte ce vizează protecţia mediului poate

fi regăsita în CV-ul ataşat prezentei oferte tehnice.



36

Activitatea celor doi experţi-cheie va fi sprijinită de o echipă de experţi ce includ specialişti în

domeniile ingineria mediului, geografie, ecologie, biologie, ştiinţe economice şi care au fost

denumiţi generic „expert suport”, prezentaţi pe scurt în tabelul următor.

Tabelul nr. 8 Echipa de experţi suport ce va fi implicată în realizarea activităţilor

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Studii

1. Ioana – Minodora

SÎRBU

Licenţiată în Biologie, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti Master în Taxonomie, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

2. Răzvan

DUMITRU

Inginer diplomat - specializarea Ingineria Mediului - Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinara din Bucureşti

3. Liviu BUFNILĂ

Licenţiat în Ştiinţa mediului, specializarea Geografia mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti Master în Geografie – Evaluarea integrată a stării mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

4. Silvia BORLEA Licenţiată în Ştiinţa mediului, Programul de studii Ecologie şi Protecţia Mediului, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti

5. Emilia COJOC

Licenţiată în Ştiinţa mediului, Programul de studii Ecologie şi Protecţia Mediului, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti Master în Ştiinţa Mediului – Managementul Integrat al Capitalului Natural, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti



37

6 ANEXE

6.1 MINUTA ÎNTÂLNIRII INIŢIALE (REUNIUNREA DIN DATA DE

16.11.2017)

Data: 16.11.2017, orele 12.00 – 14.00

Locul: Ministerul Economiei

Participanţi:

Nume Instituţie

Elena Gheorghe

Ministerul Economiei

Constantin Cleciu

Cristian Popescu

Ştefan Sabotici

Adrian Duicu

Dorin Adam

Marius Nistorescu EPC Consultanţă de Mediu

Alexandra Doba

Subiecte abordate:

Procesul de elaborare al Strategiei Miniere 2017 – 2035;

Demararea procedurii de evaluare strategică de mediu;

Desfăşurarea primului Grup de lucru constituit pentru evaluarea de mediu;

Proiecte legislative în curs de elaborare la Ministerul Economiei;

Modul de desfăşurare în continuare a procedurii de evaluare de mediu;

Modul de comunicare şi colaborare;

Predarea Raportului iniţial.



38

6.2 LISTA DOCUMENTELOR FURNIZATE PÂNĂ ÎN PREZENT DE

MINISTERUL ECONOMIEI

Documente primite prin e-mail:

Documente primite în format electronic – memorie externă:



39



40



41

Date post:	28-Feb-2019
Category:	Documents
Upload:	dinhque
View:	219 times
Download:	0 times