Caria dentara este un proces distructiv cronic, care evolueaza fara fenomeneinflamatorii tipice, provocand necroza tesuturilor dure dentare si in final infectareapulpei.

durere provocata, la rece' sau/si la dulce ce dureazaatata timp cat este prezent excitantul

modificare de culoare lipsa de su~stanta retentie alimentara halena fetida sangerarea papilei interdentare afectarea functiei masticatorii, fizionomice,

fonetica,digestive ulceratii ale marginilor limbii sau mucoasei

jugalelocalizate in dreptul dintelui ce prezintaleziunea carioasa

Examenul obiectiv necesita : -oglinda dentara, sonda-0 sursa de lumina corespunzatoare-dintii vor fi curati, spalati, uscati

Obiectiv:l.inspectie : -pierdere de substanta cu semn patognomonic pt carie-ifentina alterata

- modificare de culoare : alb cretos ... negru- retentie alimentara~sangerarea papilei interdentare, ce este tumefiata, rosie- ulceratii ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate in dreptul

dintelui ce prezinta leziunea carioasa

2.palparea: - prezenta dentinei alterate, consistenta ei-sensibilitate la palpare cu sonda-pierderea de substanta dura dentara-adancimea procesului carios cat si intinderea acestuia-camera pulpara este inchisa

3.percutia: percutia in ax este negativa

Diagnosticul pozitiv de carie simpla se pune pe baza diagnosticului subiectiv siobiectiv.

" ' ? \_ }/U)/'t\ .../).{.k'u.."""-..\ !"v\_c/'1.~.Examene complementare : -teste de vitalitate pozitive la intesitati identice cucele ale dintelui vecin sau omolog sanatos

-percutia in ax negativa-examenul radiologic pune III evidenta 0

radiotransparenta ce nu are legatura cu camera pulpara-semnul firului de matase: se observa scamosarea

caestuia la trecerea sa prin spatiul interdentar , in contact cu, suprafetele neregulate alesmaltului cariat

1. dupa localizare : ocluzale la dintii lateraliproximale la dintii lateralipe fetele verticale la dintii lateraliproximale la dintii frontalipe fetele verticale la dintii frontali

2. dupa substanta dura afectata : carii in smaltcarii in dentinacarii in cement

3. dupa portiunea dentara afectata : carii coronarecarii de radacinacarii de colet

5.dupa profunzime: -superficiale-medii-profunde

6. dupa stadiul de demineralizare: -leziuni necavitare ce pot beneficia deremineralizare

7.dupa dinamica de evolutie :-carii cu evolutie rapida, acute, umede, frecvente latineri, cu multa dentina alterata galben-maronie

-carii cu evolutie lenta,cronica, uscata, caracteristicavarstei a doua, cu dentina mai dura, hiperpigmentata

f' 't ~f)~li5tI ;rv '\ clev~"'e

-leziuni cu pierdere de substanta dura de etiologie necarioasa: atritie, eroziune,h~\.braziune, distrofii, leziuni trau~atice ; in aceste situatii nu avem dentina alterataf~'1L;:'V~~Il: hexagonala; ,> anatomoforma;

-material: > otel inoxidabil; "'~";;'''\''''';'!:''-'''' ;/\1-:\-':'; ,. ;.-.. '

> otel nichelat sau cromat;,> aluminiu anodizat;> plastic duro

> .,.liIM..". "'iiltitiiii,'.~u~.i","'~'ii'i~'io>.'."~.'.'!b. '.,.' ..... ' 1"' '.'.'.'..'.'."'........ "... 'ii '.'""'." "".", .."" """.. '_ ". ''' ,.,1".,!'i\~~.IB;!.ii(;UJif;U~};'ji[1Ji\o.' i', ::~W~" -'i',,~.~~:f~~AWiJ.W.ltU'l:i:~"~ -donae~tr~rit~ti:';de'legaturaell tn3JJ.~rut: * eu filet! rara fuet;, > de legatura '~'ogii~d;:*dreapta/cotitalfurca .

.'yt;:-:'.'!:,htl:i;r:.!';'~':::';\';l ..,':;.'.=t.:;,!i'

>i'i!,@:~l~~l:lJ:'iliJtopmY::;;z~sit;ii- 4~~~p.~tr'al:16-18-20-24mm-'a;~ifi~;e:,-~,!~!:>~;y~~~i: obiect cu imagine reala-;

"'",",'!,'" i"'" > dezavantaj: obiect eu aceeai dimensiune.-conc!lya: > aMabtnj: mare~te dimensiunea;

'!ii:;i!i!;;,ni!il,)i!i11[li'i!!i~:~!!!!,'!;; > dezavantaj: imagine deformata.r , .

Utilizari''';;''i.'.'i!.'1.~..'''iiliil;:~.''~, ;'~"',"'"""i7j'i!i!,;!,.,,,,."'.'..'.::4,,.a,.; ;:."',;1;,'"''''''.'~''' " d d' t'" t"';.;'.;'!.!';'':''';,:.,'':''\\&'~.'..';::~~Xi.l,.,:c:,,;H'.'.".'.'''.'''.''.'lHID.'''. ".it!"" ".".,.. "';: ....".',"...""" .."~''''',- ,.':ie,~;mr~~"lli~ll!J_miJI!Lm ve erea rrec a \\c,oncellueaLai.l3SC;;!, ' ' , ,,'Os; ,e",o,zona",'i,:'~~;~jiijiiii;;iiiifi~i~~~i~iiiimiii~)"';rtt~~d~~~aindirecta ~~~pi~~~~':~g?~~n()si

'sib-ilsHMe, 'e'fil'i' . ..!'i".'!'i':.-,.-i,'I!i!i'::;y!(!:iii.':'i!.I ..,:yj',i,,-":,;",,;,,,,';"''''1;;:'

artile 1 Oll' '

Defmitie:-instrument pentm',

ClasificaiFe:L RigidaII. Flexibila

I. RigidiAlditunre

>Maner-lungime: 95= 135Jmm (m medie aprox. 125mrn);= diametrn: aprox. 5mm;= forma: cilindridi Cll striatiilhexagonalalanatomoforma;= n-mterial: otel moxidabil/otel nichelat sau cfomat/alum-nn]1J1anodizat, ~ ,

>Tija- doua extremitati: - de leg. Cll manerul: cn filet/lara filet;

- de leg. cu capul activo

an:( -i';"", .. " pentru explorare2- -r~~ipnt:;ta:ipentru explorarej "! ,urbs: : pentru explorare.'" .... C~ -9;U'J,gn\ooghi: pentru explorareJ -Ci~iil.Ul;'i"U:t:lghi::'~iocmbura:pentrub~P;:':i~~'l\l~:curburi ~,~t~tI~'~~i~i"~ti~pentru explorarea

. .

= depistarea pleraerilor de substanta dura dentara;- aprecierea mtffi,derii, adincimii at fonnei zandar cavitare;- aprec~erea ~giii~,i~i~i~!~I:2ini~w!i~~:,:;~!~:~'2~,iii:;::~,i~lti~!~{';Hi'""= apreClerea .= apreClerea= apreClerea

u. FlexibiHi-sunt alcatuite din : - portae Miller I

- acul Miller p-zis '" . .= acele Miller~ni~au muc"Dse adapteaza P!~~~'~2t~e 121portac i pot filun{ti sau ~curte.r\~ r;;.:;:;::..:::

Uillizari'- depistarea unor.Ad'- mQW"i~,~it~i\~~,~~;.

= pentru controIuI

Defmitie:.= inst:ru.ment ce aparti.'11e trusei de con,sultape uti~iZ:at'i'rPt;imltm~lV1':are

AlcamiJre:a doua brate unite la un capat care sunt curbate i efJ.1atein zona varfului;- de-a lungul bratelor, pe partea interioara a acestora exista un dispozitiv de. centrare (pt a evita forfecarea);aZonatenninala poate prezenta sau nu zimp (pensele eu varfuri zimtate asigura 0 maisigma retentie a materialului manevrat, cele rara zimti au utilizare m situapile ill careobiectul apucat este sensibil ~ipoate :fi uor distrus: ex. in disectii);apoate avea diferite forme: > cotita en/rara zimti;

> dublu cotita eu/rara zimp.;> eu unghi obtuz eu/rarii zimp.;.>:eu unghi drept eu/mra zimti;> in baioneta cu/tara zimti.,

Utiliziri:- manevrarea= manevrarea- manevrarea

freze, ace);(bulete, mee);

, .4J.;d~(~,t-;t

, ,4 'L:.-1 ')r~~"'"

lnstrumenta:rul Rotativ

Definitie:- pus in miscare de piesele de mana

1.piesa Q!Qntl;~:unghi2.pies~!'J~,Q~~,~!.Wgb,i'i~i~"i,~~R:,~m~tm.:3.piesa",~~~~~~'i' 4>1 2 3'1a turatie conventionala r{VIAe.C~JLQ..

it, ~~~~!~ ; la titr3tie'inalta (k~~e.-cU, .~~~) : :. ,.' ,(I; i,',,; :~.;.L': :"/'.', , ''',

Clasifieare:1. Freze, II. Piette, III. Gume, IV. Diseuri, V.Pufuri

Alcatuire:- i~I((li611Iilifll'~~~E~1'- def: portiune en care se fixeaza in piesa de

mana- Clasificare:

- lung 8i gros -> pt piesa dreapta- seurt si gros -> pt piesa eontraunghi- subtire 8i seurt -> pt turbina

6)11 >mecanic:",- potrivirea profilului :in "D" de la eapat in profilul- ,/,-""""""",."'";'''

'!ii ",,,,r,,, ,'''' ,', corespunzator din capul piesei de mana - ptpiesa contraunghi

- prin teleseopare - pt piesa dreapta .Ufie~,:-:c~1a:turbma":'--_-----.--.- -..,-----.--...,.. -.,--.--- .. ----..'~:.:::.--..--..-.-

1:\;",;','11'

cilindro-conica..3' b'l . d;.c: . .- ~~m~Al,~;~~~1'!'Varla].e ill. llente scopun

-sa fie sufident de lung 8i subtire pt a

>!1!~tt71";iah::= 9~~~ (simple), varianta veche, se uzeazarapid, se utilizeaza pttvrratie conventionala.r"'-....~~_."_

=otelinoxidabil extrdur (modernlextradure), nn seuzeaza rapid, se utilizeaza pt turatie conventionalasi turatie malta=c~ (extradure), nu se uzeazarapid, se utdizeaza pt turarie conventionala situratie malta .=diamantate (granule de diamant unite pnntr=unli~

=. sfenea= con mvers= cilindrica p-zisa / cilindro-eortice- come~-;;;:;:1'7"::'-'"~zr.:::"": ~:~ Q!::.Ci3!:-J

>alcatuire:1, eu lamele taietoare - pt cele din otel si carbura de tungsten

- nr de lamele r,!ls => freza indeparteaza cantitati mari de"0, tesut dur

=> freza indeparteaza cantitati miei detesut dur

=> freza lustru:ies~ (frezaiii~irl.:I~lilli~)

* lamelele pot fi dispuse: l.longitudinal vertical2.longitudinal oblic 1+2 cu striuri transversale

~au efect de indepartare abraziv (din aproape in aproape) dar nulasa suprafete netede* frezelecilindrice pot fi:

______.._ _._..__._.._.. _._:_Jll~tiv~p~l~~[~l~iil!1!~t.h:~jto~!~(p!~t~) .___. .____= inactive(netede) pe fetele laterale si active Ia varf.(frezade infundat pragul gingivalla portiunea verticala acavitatilor de ds. II)- active lateral si frontal => pt deschiderea camereipulpare

2, fata laJlneletaietoare = frezele dimmantate* NU se realizeaza Cll ele EXEREZA dentinei alterate se

folosesc DOM frezele sferi,ce cu lamele taiebJar

u. Piesele:contraunghi/dreapta: (

= brat Doriot -> turatie conventionala (aprox. 40000 ture/min)= activate electric -> se lucreaza in dentina, celnent, finisaremateriale de obturatie si smalt

turbma:- furtun(prin care vine aer comprimat) -> turatie inalta (aprox400000 ture/min)

- activate pneumatic -> se lucreaza in smalt, aliaje metaHce (sepoate si in dentina dar ell mare atentie - dat duritatii reduse)

!!!pietre, gume~discuri pufuri => din manual

mSTRUMENTAR. MANUALTAIETOR UTILIZAT IN ETAPAClfJIRURGICA.LA DE TRA')"'AfWEN1' AL CARD:I SIl\IPLE

-a fost imaginat de Black-este oonstituit din: LINGURI BLACK

BIZOTATOAREDE PRAG GINGIVALTOPORlSTI DE SMAL TDALTIDESMALTrOPORtSTl DE DENTINA

-toate instrumente1e au in aleatuire : .,.maner- gat- parte activa

ll. DElB'OOTIE: instrumente taietoare pereche utiHzate in principal pentru exereza dentinei alterate2. N1J1'wl.AR bE IDEN11F1tCAIUC : - 61-61

- 63-64- 65-66

J. ALCAT~: - m.!aIlU~1T'~- hexagonal- ell striatii longitudinale - pt 0 prlza mal huna- digitatii anatoforme - pt 0 priza mai buna

- glUt: - 2 extremitati : - de legatura eu manerul eu earefaee un unghi eu acesta intr-un sens- de legatura ell partea activa eu care face un unghi in sens opus

- aceste 2 unghiuri in directie opusa pe care Ie face gatul confera acestuia configuratiaunui contraughi

- roluI contraungiului : - posibi1itatea pauunderii in cavitati-adanci- posibilitatea exercitarii unei presiuID crescute dar contrplate

- p21ll"tellladnVlll : - 2 fete: - convexa = netaietoare = inactiva- concava = taietoare = activa

- cele 2 fete sunt unite rotunjit- are dimensiuni diferite ~61 > 63 > 65 (la numar de identificare)

4. < MOD 'iJ)ElIJTtLl1ZARE : - se &lege 0 1ingura Black cu dimensiumea partii active oorespunzatoare orlficiuluide deschidere al procesull.li carios si bine ascutita

- daca dimensiunea e prea : - mare: - se fractureaa peretii.- se blocheaza ineficienta in exereza

- mica: - ineficienta in exereza- perieolul patrunderii rapide in profunzime si

.

eHmina ell lingura Black4. l",,'10])DE v:EPLAS.ARE: in acelasi plan eu despicarea structurii dure dentare5. INDICA m: -indepartarea prismelor de smaIt nesustinute de dentina sanatoasa de la marginile cavitatilor

de clasa I si II- accentuarea unghiurilor interne dintre peretii cavitatilor clasa I si IT- completarea extensiei preventive la componenta verticala de la cIa sa n- netezirea marginilor de smalt ale peretilor cavitatiior I 5i n- uneori bizotarea marginilor cavitatllor cIasa I si II ( ell miscare Iiniara fara despicare) 8i

tesirea istmului dentinar de la clasa IT

4. DALTILE DE SMALT(utilizate in smalt si in denti:na)

:., DE1FINlITIE: instrumente taitoare pereche utilizate pentru sculptarea in tesuturile dure dentare de la nivelulperetilor mezial 81 distal

2. CLAS!F.llCARE: - daIta dreapta - pentru Iucru pe dintii frontali- daIta tip Wedelstaedt - usar angulata pentru lucrul la premolari- dalta biangulata (cudata) - pentru lucrul1a premolari, molari

30 AJLCATUIRE: -ea la toporistile de sma1t eu deosebirea ea partea activa este:- ill prelungirea gatului 8i maneruluila dalta dreapta- usor angulata pe latlll ei fata de gat 8i maner Ie:dalta 'Wedeistaedt- indoita pe Tatul ei fata de gat S1maner

4. MOD DE 'UTIUZARE: ca la toponsti ciarpentru peretii mezialsidistal5. MOD DE DEPLASAR.E: ca la toporisti4'ii.INDICATJi:i: asemanatoare toporistilot dar adaptate peretUor corespurlZatori

50TOPORISTILE DE DEN11.NA( uti1izate numai in dentina)

)1. DE.FOO'fIE: mstrumente taietoare nepereche utilizate pentru sculptarea in dentina2. ALCATUmJE: - maner

- gat: in prelungirea manerului'- parte activa: mica ca 0 prisma triullghiulara cu una (fintre muehii taietoare => activa

pe ambele part! => neperecl1e..3 .....CLASmCAREdn-~n~tie:4~:~_l!gh.i:yl::..4.t~tLe..:g~~:1lipmje.a::ac.tiy.a::-.;;-cu..:urrghiob:tuz~:S;::lO==--=-===:::==

'--""-'-'- _.. -- -_ ---- _. - eu unghi drept : 22, 23,24

- ell unghi < 90 : 87, 88- dublu angulate (dublu cudate) : 20

utilizata pentru luernl1acolet 8i la dintii laterali

41. MOD DE UTJILIZARE: - se alege toporisca potrivita si se deplaseaza Iiniar de-a lungul zonei care trebuieaccenV.1ata sau scu1ptata

~. MOD DE DEPLASARE: -liniar ( 5, 10,22,23,24 )-liniar cu usoara rotacle ( 20, 87, 88 )

6, lt~.IDJM:::A'nl:- numai la cavitati dasa 111,iV, V~utilizate pentru : ~sculptarea peretlloli

- aecentuarea unghiurilor interne- accentuarea unghiului incizal numai eu 87,88- aproape toate manoperele Ill. cIasa V (pentru ultimii molan) eu 20- 5, 10 pt dascle ill, IV Ill. perete;1egingival S1peretii vestibulari 8i orall unghiuri accentuate

me ei- 22, 23, 24 pt dasela III, IV, V Ill. peretele vestibular 8i oral pt accentuarea unghiurilor dintre

ei

li //)$".l ...', .'CJ

, ;Etapa Chi:rurgicab~?

Timpii de lucru ai lui Black

"'/1 '"f\ dl r ~':) . tic!) -"-' Q Jkl cand suprafat~.de smalt n~ are ~ier,de~~de 1 1 '""if .. , .

exe. Marmoratl1H ~ 1;;:~w~t~u. Exereza. dentinei alterate: ,;fQJU.. f./J( ;.].e '~e'c){~

-dentmapoate avea urmatoarele aspeete: '. LJ . 1'1...

~

l'l' .e '0f(t-,("' alLUl~'I' *dura si eu aspect normal I .'",l.1,*dii;'a si pigmentata (translueida)~.*~ .eu mici zone de dentina alteratatJ .*dentma alterata .;k;

~Reguli de exereza a dentine! alterate: ..Q)LC()t'K!~*se poate indeparta eu :@tfiiliienffi;Dde ~ (lingura Black) . li ,

......... . , '~r t)Q. .Q?l'~instrnmentar !.~ (freza sferiea) I?r.:..t~I l'~'-

Q, *oricare dintre eele dona tipuri de instrument trebnie sa fie bine'~si eu dimensiuni ale capului aetiv proportionale elldimensiunile cavitatii carioase

~), *~me~ffrezer sferice)trebuie sa fie 9~.!~~:L~~e _~~/~!~desehlderea camerei pulp are si a avea eficienta in ihdepartaread~:rarre~

'f"71Q'\~ III. Exten~i~preventiva: \ .. ... . . .. .~'''''' Deflllitle: aducerea marglllilor cavltatll ill zone supuse autocuratrrl1 81

, curatirii artificiale. ~~ ........--...~ jAceste zone sunf: a fetele netede'

S n' Evt"".."",apant-l.Pl:me~:ee;Cs~ScPuinddi~~=mV",..gm"'1'" .j' ep.,.,Lv11o J- o~cl,~~tt.u ~co1:'\ . 1 \Wl. "". e ;.I!JlJ. Jl "" WI. "" ~ a "" vIV. Retentia:

Definitie: realizarea une~i'9i1\;~~%icu oifpj1rijag9rn~triC~'ce asiguraobturatiei coronare de durata ,lIltCmlil(in plan vertical) si

'in plan orizontal) .

V. Rezistenta:Definitie: realizatea unei cavitai ell 0 forma geometriea care sa asigure.ansamblului dinte - obturatie rezistenta sub actiunea fortelor dinspreperetii dentari cat si sub actiunea acelora ee se dezvolta in obturatie

VI. Finisarea marginilor cavitatii: au YrvliP- ()Jl (rflJ.AJJJf k1.l (be.Constat in: .J

I.Descbiderea proceswui carlos:- -:':;:'S:1mP:!u - carie ell orifieiu mare de deschidere =f];;~zai:$f~Qc.a,t!!i'jj#~~=~~~~eun~=:f:,~~~1~:J(~

'~~I~~iaculI~ift~@':';ifJ.f!J)n~i::J?i~~~,,!~~~e,apoiz;~.?~::sWenca;cu'~~t~~!,c~~~~n~~palapentru 4~$cmq,~:r:~~;pr911riq::~i~;i~~ -.~~)lu,ut~~>-la mannoratu = ir~~~'~:~~~~:asau.9~:p;*ip.~~rs,laT(f~cawl cariilor dill fosetele Vale molarilof si ale celo:rdin foraiuencat;cWJrl desehiderea se faee eU~@'~~iij:l~~~l,la~~tie::cb:8.ventiQP~a;(uneori chiar 8i malta).

( ll.Exel'eza dentmei alterate L- regulile cunoseute- nu se utilizeaza :freza diamantata!- se efectueaza ell - ~eza sferiea extradm3 J

-1in~~~ck~~~CJWt~ertw .~, ., " C" 0,..... . ~ r~ QkllU d-0lt.~BllI.Extensia reventiva ::::..j;,MM c.i!b..U dVi\,pt e,.A, .?.,.l 'I 1 G". /' {

P . d I I .~.. fentru cavItatea e c s. cons .m: / .... D ., f J . .,~ .... aducerea marginilor cavitatiip,e:pantelecrispi'(fiene;tyJfv..A;!vIft!.;!J p..J..~.Q... ,c'"(

~~r~::::=:::::~maItdintre procesele Carioas~punctiforme CJ.

r-.~' .j

1J. I+E *~t ~ 1- ~r!

~. j~cA;~ r~ ('fJA{irJ~,t-Y-~~'o,- t:v~J:L~.!.L, ~~ d.tW,

1 'I'f.~ ~Jj.' /1.i ~''t'..,~ .'> 1,'/,' ~~... \. '/ ," :

t

ETAP A CIDRURGICALA

Timpii de lucru ai lui Blacl{: J"je 1-O:QJL . ~

~_1I.' '( II ~. )( Q.U tL ,o~e\jG,JI.Deschll.dcl"ea IllrOCeSUllUi canos accesu a proceSUa canos : rl T 0/Definitie: reprezmta explorarea in suprafata a unui proces carios simplucavitarClasificare: 1) airect - abordarea unui proces carios pe fata pe care seprezinta

2) indirect - abordarea se face de pe 0 alta fata a dintelui decatcea pe care se afla procesul canos (de ex. deschiderea unei carli de pe fataaproximala a unui molar prill fata oc1uzala).

[desen]~f .,....~ :,:,C,,:. "

'.~~' ',' ,

La randul sau, accesul direct poate fi:= simplu. eand diametml orificiului de la suprafata al procesulni carios / r 'n, ~

cavitar este mai mare decat diametrul frezei eu care se face deschiderea ~~"- en larglre - cand diametrul de la supraf~~3;.al eariei este mai mic deeat Jt,t.t.~

diametrul frezei (l""" C\:VU'e> ~VJt 'cl1~ \i\J\.cn usurare - cand suprafata de smalt nn are pierderi de substanta (ex.marmoratii).

H.Exercza dentfuci alte:rate~= dentina poate avea urmatoareleaspecte:

=dura ell aspect normal= dura si pigmentata (translucida)= dura Cll mici zone de dentina alterata=dentina alterata

Reguli de exereza a dentinei alterate:= se poate indeparta en - mstrume~ de mana (lingUJraBlack)

e ~trumentar ;Qtativ (freii'sfenca)

= oricare dintre cele doua tipuri de instrumente trebuie sa fie bine ascutitsi cu dimensiuni ale capului activ proportionale cu dimensiunilecavitatii carioase

= diametrul frezei sferice trebuie sa fie cat mai,.mm:~(~e:qtJ1UL~yitadeschiderea cam.erei pulp are slpentrU a'ave'aeflcienta in indeparmrea.::,~-' .--,._-,..~_.~"~,.-_.".."...".,.",..",,., .....,.,." .. ,..." ........ ,,, ..... ,.....~.. ". .. ................... . ..-dentmerwterate)denti?a-anera~~~e-iiiaenm1e~ajnUliJk~~.J?~!~,!!.i.}a,t,~~~!~..~.~...~p~i,,~~...l?~

"._peretele-p..!!ffi~!L....~...- .dentina al!~a ..se indeE~_~.~utiJ!~!~Q!J1! ..~.Seop: evitarea aparitiei cariei seeundare de tip recidiva (de carie).

lUI.Extensia preventivaDefmitie: adueerea marginilor eavitatii in zonesupuse autoeuratirii 8icnratiJriiartificiale. Aeeste zone sunt - fetele netede

- pantele cuspidieneScop: evitarea aparitiei cariei seeundare marginale.

IV.Retenna.Defmitie: realizarea unei cavitati eu 0 forma geometrica ce asiguraobturatiei coronare de durata mentinere (in plan vertical) 8i stabilitate (inplan orizontal).

V.RerlstentaDefinitie: rea1izarea unei eavitati ell 0 forma geometrieaeare sa asigureansamblului dinte-obturatie rezistenta sub actiunea fortelor dinspre peretiidentari cat si sub actiunea acelora ce se dezvolta in obturatie.

VI.Finisarea marginilor ca.vitamConsta in:= "indepartareaanfractuozitatilor-de'smalt restante

rotunjirea unghiurilor exteme:reaHzarea de unghiuri cat mai aproape de 90 de grade intre peretiimtemi si suprafata dmtehribi~otarea marginilor'de smalt - bizotarea se efeetueaza numai pemargini de smahdefinitie: sectionarea obliea a prismelo:r de smalt pastrand 0 bazadenUn81.:ra

*ALCATUIRE - prezinta 2 componente: 1)'- vertieala2) - orizontala

1) Cl!J)mp4.menm vertl\CSlna are 4 pereti:.:'a)Vi.0)\'0

a)+b) convergenti carre ocluzal si divergenti catre dint!i vecini:c)giftgivar::... grosime de minim 2 mm

- planCJ - perpendicular pe axullung al dintelui (in majoritatea cazurilor), san(, in unghia!icJJJ1.t eu axullung al dintelui (in cazul PM pentru retentie suplimentara);

- este alcatWt din smalt +dentinadint~1~:"d11Ial{~V= mudllie de smalt dintre i{~t~1~l~~,,~:w~j~alS1f~J:~~R~~~~m,I~~a

d)p~f~pti!lpar- plan- paralel cu axullung al dintelui (daca timpii anteriori retentiei au

dus la obtinerea unei suprafete concave, se planeaza cn obturatia de baza propriu-zisa).~-

,

REGULI GENERALE DE PREP ARARE:1. Componenta verticala se realizeaza prima;2. Cele doua componente trebuie sa fie eentrate;3. Suprafata componentei onzontale trebuie sa fie ~ din cea verticala (ideal);4. Adancimea celor doua cavitati sa fie de minim 2 mm ( ! pentru amalgam).

2) Componenta.oll'izont~d~(se efectueaza in seop retentiv) poate Ii:"eoada de randuniea" (la PM);"trifoi" (1aM eu 4 euspizi);2 santuri divergente (la dintii abrazati);o cavitate de c1asa I daslea.

! ! ! Zona de trecere intre 1) 3i 2) se numeste,,~ii~tmS1 reprezintacomponentei vertieale. Aceasta portiune .. te la 45 de

"i~i~Ef~:~~!~~f~r~~",~~"~~~~,~~"~,.,!!,c~.~,~~,,,H.,,"""",~~t~!,,i~i(~~le.

*CAZURI CLINICECavitatea de clasa a ll-a se poate obtine prin tratamentul unor procese carioase simplelocalizate: . . '. ,. '.

1- ;'~~!&!~ll)mIIg~~~raeste,.i;W~i~~2~J11~~~$u'l:.i~~mi~:~!'ifiindfectueaza 0 cavitate claslca oe'clasa a II-a;--irrCifettstaJ]@jllai1Ilill:da este subm' ata da:li1ii'iNtj este(rutre111'tas nu";;;~~):i;.:i.~~1~~~~i;:~;i;;i~iiji&iii~1~~~~;i'~;;~~"

efectueaza 0 cavitate clasica de clasa a IT-a; ..

alimat1 nonnal; .""']"""'!"'''';''''''''''' ..'''''" ..,.'"",,'''''.'N => se efectueaza 0 cavitate tip caseta ladintii ,m?,}pozitionati :::::.(/& -I- 0,3&I Q.O.JA,o (1.-' c-poI:.;.' d.J..v...'f'!Yu

malinc1inati :::c eR1f'-e. J2..c & ;~.d\'OPv\.-~;-( CJ~u..-:fvc) .

*TIJ.'vWllCHIRURGICALI DE PREP ARARE:LA COl\1PONENTA VERTICALA:1.' Deschiderea procesului carios:

r &,_ ill cazul.-: IT~1~T~~fi~~~~;,9!!~,~!:Lm.!!~~Et~,!~~~~~~:~,~~!ai~~W'll~",:,-.~.:e,/lIr~~,",~.~~~'""'I~3!'-~1,,,".mt

-> c;ljpj:i..x~A~.miCll Eierderi marl de substanta.>:dintimal,oirti(ipitI7mafmC1rnaH7'rotatij; ax etc.. . p....""'...,=~r;J;"I!!.VI.ItA;... ,~~~m.~'-'TI".,."~ .",,,~',",.l\:lbUJ:lil~~'1,.~~""''''ll'n'~~'''~~.~j''':lf''101

1 in celelalte cazun. ,Se luc:reaza asferica la ~a .din otel -extradur, carbura detungsten in cazul ~ majoritatea camrilor 2;

freza sferica la turatie malta din ote! extraduf, carbura de tungsten in~~ta dintiloeveclij)) 8i apoi cn f~ Ia ~~atie .conventlonala dm dentma.

2. Exereza dentinei alterate ~rt\~ ,+ 1r'\A:~I~v. cF' ~. uJA'~LtE- dLe.jw.:t)/v3. Extensia preventiva: ~~ C f:i.J}'1j...~. Ctg.iL:U.J-E.L~ L2J..nJS- / c"t", '~"" l/o::J::./~\)-c ,j~a) in plan vMf@al- ~~~~~~~a(in:fundarea):ifj.,~r~t~l~[!g~~g*$]l

cufreza deh:a-undat.~ aCl-ivalacap'si h"1activapeliratie conventionala). ~I

\ ..i . ,fl,-t>R/lA.'/~Jk 9i~~qv/ N-cJ,,-,f {J 0

[4.Ret~~a) in plan vertical- prill convergenta peretilor V si 0 eatre oeluzal;

- prin unghiuri bine exprimate intre peretele parapulpar 5i eei 2 peretil81teraHV si O. '

b) in plan sagital - se realizeaza prin eomponenta orizontala.

l?~eziste~~] .- se realizeaza prin captusirea prismelof de smalt nes1Jstmute ale peretilor V si 0 (deobieei en POZ).

6.Finisarea:- indepartarea anfractuozitatilolt' de smalt de pe margini- 181 eomponenta vertieala, se bizoteaza pr81gulgingival eu:

a+ bizotator de prag gingival, la dintii aHni81tinormal;~ freze eilindrice sau cilindro-conice la dintii far aliniere normala ( la turatie

conventionala pentru a evita eventualele fisuri care pot aparea in urmautilizarii turatiei inalte). .

- i81eomponenta orizontala - ca 181 clasa I

COMPONENTA ORIZONTMwA:- urmareste pasii de efectuare a unei cavitati dasice de clasa Isau a uneia dintre fonnelementionate

,f .v[ CAVITATEADE CLASAA III-A J

DEFlNITIE: Se obtine prill tratam~ntul proceselof carioase simple localizatei~,~,:g~l~~@/

i~::!~1i=;i~~~~~:;J~~~ti,,~~~ ,""'", ' ,. - baza mare spre axullung al dintelui

- baza mica spre exterior

- 4 pereti ~ '6 ~ '9l}.X~Jgoote"spIe,exterior~- gingival

. . - parap~lp~r - poate fi e-l~~s;au~~~~~i:gQ~~~",- unghmn 01, 0, gmgiVal, parapulpar) bme expnmate;

1.e" ,tt;!~cl#()CsqIUl carios se realizeaza diferit in functie de starea crestelormarginale: ~'~.J-1-0 l}Z/' c~ fa1.io1!..J e~.u,,,,-w..i21 ~L-~ ,'Ia) daoa pro&s~l carios a intt!eniPt,creas~a marginlila: fi\CUIj:iJJ cIUfle-c~ cfl)J..({j;;1J( 0

-V - acces dIrect eu - freza sfenca, piesa cOll1traungiu, tufatie conventlonala; I- freza sferica, piesa dreapta, turatie conventionala;

- 0 - acces direct eu - freza sferiea, ~sa contraunghi.. . , .? daVcaproces,ul ~afios,a~su,~,m,',"",',in,',a,',t"",c,',rel,a"sta marginala'/',,[iJ, opuf' ff-:s' df';..

[ CAVITATEA DE 6~SA ~IV ~1

/~r:jJtlLr?o-truf>:~

[CAVITATEA DE CLASAA V-A LV-

DEFINITIE:Se obtme prin tratarea proceselor carioase simple localizate la coletul tuturor ...

. ~f~i(i7~'![llr"'~~,iI'':i.~:~J~i!'J~~.r"i~;]:j~'ii1t.'1:h1!E!''i.W~'!.'!!,~:W!II_~]:9~~!H!I~~:'~\'

CO toe d to 11 lrCT~ll, IHlenurl louomere .e S ICla l 1~j ,..,---

A. Dupa utBizari:il Tip I = CIS de cimentare a lucradlor protetice_ (CIS c1asa I)

ill ~Tip II =CIS de restaurare coronara (CIS clasa a II-a)l Indicatii: ; cavitali tip !UJJ,~lsau galerie- refacerea dintilor temporari ."..-.~- restaurari provizorii- refaceri de bonturi

IJ'J Tip III = CIS de obturatii de baza (propriu-zisa, intennediar)Tehnica sandwich: . inchis: 1. clasic

2. moclema desehis 9la procese carioase extinse subgingival.)

C, Dupa compozitie:";.conventi6'nale .~':.,' ,:,'- ell aclaos de particule metalice (CERl\1ET)

I --anhidre_ , ,..'M _ .~ _~.. ~ _.'~'_'_'~.. 'H.~~"":-~~":'::~":=~_"':""".""'"''.:~::_:... ~~.'~ __ ._..~._.._ ~" :=.~_._"_'_.'~_'..~._._.., "' _ ~_~_ ~ _.,_.... ..._ " " _ "_"'_' __ _.'".." __ '..~ ~"' _ _._. ..~.,~"". ..,'", .. D. Dupa modul de prezentare:i -sistem bicomponent: (J...cJLfj-/~+I ~:> Clasic: - lichicl: solutie apoasa a ~..212olimemluiacidului acrili:::..!i - pulbere:;mcat- Anhidru: -lichid: ~rtric)

\\ . ~pulbere: silicatul c1asic + copolimerullioilizat 8i amestecat cu1 slllcatul~\ .~ - slstem monocomponentr >- Pasta (foto)

B. Dupa mecanismul de priza:- auto- foto

~~'Ii'

~' 2. COJ1!1lj[.H)zHiechinlTICa: (vezi c1asificarea c1upa moclul de prezentare)

3. Proprietati:A. Aderent~crescuta la smaU 81 dentina:..........._>.~.Crest~e~~;litatlradapiai:ITmarginare--

>- Microinfiltratie redusa = cal'ii secundare marginale mai putin frecvente>- Utilizare de electie pentru restaurarea leziunilor.p.e~ar:iQa.,$_

B. }r,fe~~_~_ari0E!.ofilactic(eliberare de fluor)C. BiocompatibHitate: -

>- Bine tolerat de parodontiul marginal (vezi tehnica sandwich .deschis)>- Studii au aratat ea CIS reaIizeaza l'aspuns pulpar medin sau similar eu cimentul

policarboxilat deoarece greutatea mo'leculara mare a acidului poliacriliciimiteaza abilitatea CIS de a penetra in canaliculele uentinare si sa actionezc caun putemie iritant pulpar; de aceea, eand intr-o cavitate profunda stratul dedentin a pulpara este < 0,5 mm se impune un strat protector de Ca(OH).2

D, Grad reclus de conductibiHtate tem1ica (ca dentin a) = de aceea, nu necesita larandul san lineri pentm protectia termica

. (j J} 1,'1 t._ I.l~-V (~C B ,..(~li.eFN ~f. (A) + (B) + (C) + (D) = avantaje

E., ,Rezistenta scazutala uzura (nu in zone eu spoturi ocuzale) ,F.:EsteIlcan~'c'oi~esQtirt~'f(Ian= datorita lipsei de translueiditate (eu timp111.,

dafoiita"iiinItrarrr[;aterialuluCopaeitatea ereste)G'~ll'p:rafatarugo3sa (datorita lipsei de reactie eu particulele de sticla) = care devine'l~id-entain caz de 19iena preeara sa1,.lactllTIulare de plaea eu producere de acid

.,e,j5-kfle~

r-' 4. Tehnica de apHcare: ... . .~tentit;: Foarte Hidrofilla aplieare diga:::::>suprafata usor um~d? pentrit ,'dIll clesica dentina

Foarte Hidrofob Ia priza => se asteapta priza pentru a preveni deshidratare,~A. lzo lare eu dig a .B. Curatarea dintelui de placa si debriuri ell solutii abrazive fara fluor si vehicul de

glicerinaC Conditiol}area sl::prafe!eLe~~,aeidpoliacrilic 10-25% (care va imbunatati euratirea),

care va indeparta smearlayer':ul'dar va pastra canaliculele inchise (smear plugs) -acidliI nu are~sllfiCTentaj)i:itere\cetaClcful fosf01~i'cr;;'selasitfo~ B secunde

D. Se spala ell ap~s8S.mde si se usuea (ND C1,.laer)E. Prepararea cimentului: incapsulat I pudra+lichid (malaxare pe hartie cerata)F. Se umple usor in excesG. Se acopera ell matrice cervic.~La.Ha~l si se asteapta priza (seade riseul aparitiei '1

porozitatii, scade riscul deshidratarii). Priza = 3-7 minute (in funetie de produs) 0"/ .c,'!'e-/fi) "H. finisare (hnediata sau Ia 24 h) ell discuri fine (si clatiri ell apa - discutabile)I. Protectie eU"varmsh" saii"'ageladezTv:'l'Oto (bonding)J. Priza finala la 24 h

50 IndicatH~cavitati clasa III, IVeavitati clasa I, II (CIS foto, CERMET)etc. (vezi c1asificare)

6. Avantaje CIS FOTO si incoveniente:

Avantaje:- timp de luem prelungit (priza la radiatie)- m~ sunt sensibile hid.ric..=> nn,au nevoie de varnish , ., _.in . ePv--t.- eh~ereaza fluor (radlatllie 11Umfluenteaza) .ft.W Q.jL~ VITREMER are

si a III-a reactie la intuneric S1deci nn e nevoie sa se aplice in straturi si se poate folos1 la, cavitati obtinute prin tunelizare.t

i~\~,

~RASINI COJ\1POZlTE

')

....,.......-;:.1., riale restaurative complexe care au incompozitie~ .'" trice) - monomeri de baza +monomeri de dilutie ~'~ .. .. n-mplurura) care difera dupa:

cOlTIpozitie: partlcUle de Si, saron de Ba, Zn, B etc.j 1~ particJ!le1o.r - mega >100 microm

...--...."'~ ."""'.,..,~".,.'"' ~.,,,.fi.>--~' .

, . , - macro 10-100 microni..midi 1-10 microrJ- micro 0,Ol-0,1l11Jcrom..nano 0,005-0,001 microni

'..l;> silanic care leaga fazele,...,.---

"'cfgp,~rt~ti:le- primele compozite"" .. faze1e:

+,drga,l:li~a:,monolner~~~ ~,~~~gMA~,. anora 'ca: euart ' , .', ..

. :,. q.' .' -. .'

suptae e :81mal neregrilatec> iriipre~1ari coloristice in timp.

b};~~f~~~~!:~~~~~~me:au f. multe -particule pe unitatea de volum

A"'7~n+""lP'~~~Ji~~

en11it obtinerea unor suprafete f. netede dupa finisare

, :e (datorita particulelor marl de euart) => obturatE ell supmfataoareee nup,(jit fi finisfl,tecorespunzator '

'd~caihqaCa sead aruri de Sr si Ba), . '",:ti:)t~$Mhl,1]~lQ~;:~11~~';~~l!t~J~.,

.,~:!~~~~$i!,~~,~~~!j;~~ij'~;~!~!~l!i:ii;'.

.~ - au vascozitate marei

:2 ~ coeficient de expansiune termka mai mare decat la celelalte compozite,:?, - creste absorbtia apei6; ~ scade modulul de elasticitaterc:C,,; soot mai predispllse la abr-a.ziILQe\ J:t@~~~4ii:li;~;~i!ij~hs~",ia~~~V&ni~jI"s-aureaiizat:~ .. compozite en particule Qillggi;;A1,e! 0 compoz~tec~:p~rticuleheter?g~~:~, ;; , "," , ., ,. ,II .. ~ompoZ1tehmnde - cele mal UnllZ1Ue; connn COrmJlna:m de macro Sl TI1JlCmp,a1n:WiJJlJ,e.ljL,~

depind de -'tipul fazelor organica / anorganica- dimensimrile particulelor anorganice- tipul si eantitatea agentului de cuplare sibnie

) "ill-~," '.l:'?:i!''''''''';.j,'''llo'\i?f''''~;~~lI;'I'r'''~ I",' ,#.,' 1 rli"!]' ('1""a "1,W~,Ji.en~""5~~~Cil JVI,A (iVw,",', ,""I_l"t~mpozltele a70lizura complexa: degradare chimica\a"comp~~entelor,+ degradare

liz' .c. b ,~. . '. f) " I 'J ', lea.a supraLetel prm aorazmn.e, a aseam'S1 stres mternutent /c,w c:o'u ,fh;'!:" Ai'';..I-t;;,.(~ti') j,U, \.;/eJ,J;

f rj- l.llr;" .. (,1 ! "~"~j, . in1;! )1.,/."\..l:11 CU" f'll Ull)f!' r,~ Vl '; !. !!! cele eu modul mic se defonneaza sub actiunea fortelor de masticatie puternice, deaceea se indica compozite eu modul deelastidtate apropiat deed al dentinei.

c) '\l::l1,~~m~t'ft'&'se refera la rezistenta,l~~,pJ;~~i~~~i:g;~$M~t!~,~):ell eat umplurnra estemai ~lllta S1mai mare, eu a.ta~re~stenta ~ste ~al1'Qa!e. " " ,1._ 1

..\Q.. ~~~~.~~)4,~~:J:UJv:iS'~ MA rh~ ~ ~~U-~ jJ-tA.~'-- ~N

- . Izolare cu diga-2. Toaleta plagii-3. Hibridizare eu indepartarea DDR. Se poate realiza prin numeroase procedee:1) gravare + spalare +/- uscare (fam colabare) + adeziv -2) gravare +- spalare + uscare (eu colabare) + primer + adeziv(gravarea dentinei uscate)3) gravare + spalare + primer + adeziv(gravarea dentinei umede)N e intereseaza 2) 81 3).

2)- gravarea se face ell acid fosforic 30-37% i5 see pe smah sialte 15 see pe smalt +dentina = gravare total a (total etch).Obs. Acidul trebuie sa fie suficient de puternic pt. a crea microretentii in smait, dar, inacelasi timp, suficient de bland pt. a nu demineraliza dentina mai profund decat ar puteapatrunde rasina.

spalare eu apauscare moderata pt. 5 see eu aparitia aspectului alb-cretosaplicarea de primer apcs pe dentina demineralizata, eolabata dupa usearea eu pompade aer. Aceasta este rehidratata 5i este refacuta struCIDra spongioasa gata de talprimiadezivul.

3) - gravarespalareaplicare de primer en aee~ona care patrunde in matricea demineraHzata ai carei porisunt plmi eu spa ramasa dupa spalarea acidului.

Excesnl de apa este eliminat de solventul primerului, care, fiiud volatil, detennina, pemasura ce se evapora, cresterea concentratiei de rasina adeziva.

aplicarea de adeziv

-4. Aplicare - strat cu strat a compozitului fato- eutow! a compozitului auto.

TE H 1'-(1 (\,

[.An1" ! ,- t It ( (2 .

fnstrumente

'.;- _f~ 'u ~

Toate tehnklle de 'l!cru utllf:zatein llctivltatea terapeUtid, stomatologkiiihnecesit3.,pentru a putea' fi efectuate; Instrumente speclfice. .(

In general, acela~ijn,StrlJment:pollte fi folosit in situa~ii cHnrce diferlte. Cu'rtI"~",, 'exista insa numeroas~ tlplirl de Instrumente destinate acelul~1 scop, practicianultrebuie sa aleaga cu judldcizltate I'nstrumentulcel mal potrlvit oper::I1:leipe carer'efectueaza. fazel de luctu in care se gase~te lj"l particularlta\,llor topogrllfice ale dlntelui,',

De multe ori, aceasta alegereeJSte dlfic;lJa,mal ales pentru incepator, ,I de aceea 'oe propunem ca inpretentul ca\>ltol sa facemo' prezentare a prlnclpalelor Instru-mente stomatologlce~1 a .opera\,lilor care pottl 'efecruate cu ele.'

~ruparea Instrumentelor pe,dlver$e ll.ctiv1tatl (pentru examenul stomatoldgic;':"pentru. tratamentulcariei slmple,pentru tratar\1ent radicular ett.). ~a cum ovomfate 111 acest capitol, are' l1umal'o Nsdfli:are diclactlca, deoarece, cum am maispus,flecare instrument poate f1 folostt in sltuafll clinlce dintre cele mal dlferite.Astfel.oglinda dentara, d~ljncadr3.ta in g~upul lnstrumentelpr deexanilnare, S\1 folos~$te~lin cursul tratarll cariel slmple~lacarleicomplicate; Ilhgura: Black deserisa la lnstru-,mentarul destlnat traclrll carll'll slm'ple, este folQsldi ~l in extirparile pUlpeidentare;frezele sferice slnt Indicate in numeroase acte terapeutfce, adt in carla slmplll,dt~lin cea complkat5- l.a.m.d.,aflrma\,la filnd valablla pentru aproape toate Instrumentelll,dentarQ. '.

Ogllnda dentara

5e compune dfntr-un miner ~l ogllnda propriu-zlsa. Uneorl, ogllnda ~I min~rtrlil:\'.,.>.''1 formeaza un ansamblu sudat, ceea ce face ca, odata cu deterlorarea ogllnzll sa ;n-!i'

Lungimea mif)erului este varlabilli, putlnd ficupriosa intre 95 mm ~i 135 mm. Cale mal foloslteoglinzi au minerul de 125 mm..

Groslmea mineruluj este ~j ea varlaci. Exlstaoglinzl al diror miner are un dlametrude 5 mm~i altele cu \In miner avind un dlametru de10 mfn.

Forma minerului poate fi ~I ea de mal multefeluri. Cele mal folosite minere au forma unelprisrne hexagonale (fig. 1). Exlsta iosa ~Iminere a~a-numite digitlforme care, prln groslmea lor (10 mm)~i prln multiplicarea suprafe~elor de contact eumina, aslgura 0 mal buna prlza a instrumentulul.

Exlstii. ~l minere eal'e ofera. poslbilitatea fixarHogUnzli Ill. oricare din cele doua capete.

o g II n z j f.

. - sonde dentare.cu douacutburi in acela~1plan (cunoscute, dupa 0 mal vechedaslficare, sub denumlrea de sonde nr. 17), cu care se examineaza peretll inter-dentari (fig. 7); ,

- sonde dentare cudou3. curburi In planurj dlferite (cunoscute sub denumireasonde nr, 9~i nr. 10). indicate pentru cercetarea perete(ui mezial (nr.9) sl a

pen,telUi distal (nr. 10) al dinti10r (fig. 8); ,- sonde dentare dubte (cu doua capete)

la f1ecare extremltate a minerului.lndiferent de forma lor,toate sondele

rigfde sint flicute din o~el inoxldabil ~i sintconstltuite dlntro parte actlvii ~f un miner.La unele tipurl de sonde, partea activa estesudata la miner, la altele este amoviiblla,permi~ind .inlocuirea el prin in~urubare.

Exisd ~i sonde dubie, care au fixatadteo parte 11ctiva la fiecare extremitl~te amlnerului .. lnacestcaz,celedoua par~i a,ctivesint fle identiee. dar ell orientate contrara,

_ Sonde dentare ev un vnghl in fie diferlte -la un cap un tip de $onda, laacela~i plnn. ceHilalt alt tip.' _

drop

-fine. cu un diametru de 20/100 mm;- millocii, cu un diametru de 25/100 mm;-groa$e; cu un dlametru de ;30/100 mm.Intrebuin1=arile sondelor flexibile:- cen:etareil eVE!ntualelor pe,rforarll ale tavanu/ul carnerel pulpare, in cursul

trata.rli carlel simple;- cercetarea ~daptarll, transyersale a lile/elor ~l

l11atricel.or Ivory, in vederea reconstltuirilor coronare;- cercetarea permeabllltaetil canaiulul radicular:- manlpularea me~elor de vata in yeder-ea spallirii

~i uscarll canalului radicular; , .'- plasarea me,elor cu, medicamente io canalul

radicular;- pistonarea unor substante Iichlde amistezice,

demlneralizante sau medicamentoase in canaJ\l1 radkular;- folosirea aculul ca electrod in cursul apllcatlilor

diatermice, a electrofulguratiilor. a lonofprezel;, - completarea obturatiilor de canal prin pisto-

narea materialului de obturatle cu acul MllIer;- masurarea lungimii can'tu1: ~Hn ung:hlCrept.

\.\"1 '1.). / I(' (II

.LFig. 15 - p.,n.a dentad, in

orma .de baJ,anet'i.

....,...apHcarea in cavitati, dupa prlncipiul capiJarItatii. a unor substante lichideilllCstezicesau eu efect terapeutIc;

manevrarea firului de sirma in cursul lmoblllrarilor dentare.

E}(cavatorul dentar

ExcavatorllJ deftta/' este un Instrument ajuditor aldtult dlntr~lln miner jlunul 5:10 doua capece active, Cind partea attivaeste s.ituata la un singur C

ViteLlI de rotlre a acestor Instrumentc este In functlc de opera~la pc care 0executam, de calitatea maceriaiulul din care sint confectionate, de resuturile In careac~16nea:z;li..Astfel, vlteza opdma de lucrua frctelor est.e-cuprlnsa intre 800 ~I

_ 2000 ture/min., a pletrelor lntre 1500 fl 15..0.00 ture/min . a perllior ~l pufurllorlntte1 000 fi 2000 ture/min. Exlstii, los1l frete fl pletre dentare de tonstru~ile sP:-c!alii,cu care sa poateacilona cu turatii de peste 100 000 ture/min. (turblna), obil-nindu-se astfel 0 crefcere a randament,ulul. dar~1 0 dlmlnuarea predzlel.

In

~ipoate fi rotit in jurul propriufui sllu ax, fiincl stabllizat in pozitia clorita eu ajutorullJl1LJi dispezitiv eu arc situat chiar la linia 'de Jonctlunc cap-corp (fig. 20).

Pc partea dorsala. acapu!ui piesel se gase~te dapeta de fixare a freze!. care,depla,atii lateral, intro dlrectie decupleaza freza, iar in cealalt5. dlrectle ellberl~ata

angrenare a frez.eispre a putea fi euratat.

fll;1.20 ~ Piesa contrllun~h;.a __ d:ipet:& de: flx':a.ra . (renl: h- dbpo:xtdv,d4Sti.bHi.x~. ~ (:Spulul JIoies:ei

Fig. 21 - Pjesa contraunghi anatomld;'a - tuhuloilt pantru ridN!l CU ~pi.

Cerpul plesel eontraunghl poate>fl SlrtlplU, CO lmpresH zlmtate pe supl'1lfata,pentru a impledica alunecarea din mina (vexl fig. 20). sau de forma anatomica; ellimpresii digltiforme pe suprafata, pentrua~igura 0 prizlimanual5. optima (fig.,21).

Aneorarea picselor contraunghl la slstemul de transrtllsle a fOl1el dela,ul,l,itsa obt1ne, ea ~l la piesete drepte. prlntr~o cupla apartinind slstemulul de transmlsho.

De asemenea, ca fl plesele drepte, plesele contraunghl sintsau nu prevililltecu un dispozitiv tubular tip spray de transmitere a apel. . .. -

Un tip particular cleplesa contraunghl csteplesa de turbina dentara (flg.;22)care este aldituld. ca ~i plescle contraunghlobl~nuite. dlntr-uncap tl un corp;. oarse deosebe~te de aeestea prln:. . .'.'

- nU poseda clapeta de 'fixare II fre:tci. freza Introdudndu-se prln;frrc~!i4ne~I tilnd retinutii prln mularea pe suprafataco:tfiel a unei d.mi41 din materlil-l plastic;

-aocorarea piesel la eonductulturbinel se realizeaz3. prln In~urubl1reJ~aYih~duse grljaca cele 4 tubufoare dil\lilterlorul piesel sa corespunda celol"';43>r}fTdiexlstente la extremltatea eonduetulul; ..

_ slstemul de raclre a Instrumentulul rotatlv nu mal cste anexat 'plesel,,'cise giise~te in lnterlorul corputui plesel, iardupa ce pareurge toata lungimea ac~stuia.Sl:! exter!orizeaza prlntr-un orlficiu sltuat i!lapropierea foculu! de !ntro~ueere afrezet (fig. 23); . .' . .. ., .. . .;!,

- de~i capul plesel est amovibil. flxarea. Julia corp se face prln infur~bareintr-o singurli pozItie, neputindu-se ob~lne qrie.ntlirl dlf\;.rite ale

FrezelE( dentare

Slnt lnstrumente care devin active firin rota'lla lor. Ele pot'fi folosite' atit in$Copul ~brcaz~ril sal! til!;lril substantei dentar!;! dur!;!, dt ~i In scopuJ prelucraril, totprin abraza~El sau prin lustruire, a supraferelor obturatii!or. .

Mu.ltitudinea opera"tiUor care pot 'f1 efectuate c:u ajutorul frezefor, dorlntaobpnerii ''-i.nel ef1dente maxlme, ne

identic pentru toate firmele produdtoare de freze, in mod obllnUit, tabelul deh Ll m:iratoare cste urmatoru!:

Di(lmetru (rom)0150,60:10.80,91,001,201,401,601,IlO2,102.302,502,702,903,10

.,.30

4{OJ{O2{Oo1234567S9

101112

.".70

Unlf fabrican!j marcheaza numarul de ordine pe CXtremltatea lnactiva :dre1.ei.In general. freze!e cu Un dia"metru mare all'iiJ111active au un randament abra1:iv

~l t5ietor mal bun deelt frezele cu dlametru mlc. lar frezele cu un dlametru mal mical pzi!'~iiactive au 0 (ol1a de patrundere in prOfunzime mai mare dedt a frezalor,teI6r de amalgam se folosesc tnigenehil(reze cu dlametrul par~il actlye mal mare, de ;fa nr. S. 6 in 5US, . I .

.@. .'f .fJ?o UL,JI'lg. 28 - fre%a sterid!pentru Ifnl.at ainalg.m. Fig. 29 - Fre%i .(erldl:"pentru Ivstrult atnalg,,rtl.'

Fl"'ezele sferice se intrebuin~ea%a: in urmatoarele scopuri:-subflerea ~l perfora.reastratulUi desmaJj: In Yederea trepanarli

pulpare: numai frezele de turblna ti (reule extradure;- indepartarea materialelor de obturaj:le provizorle: freze de o~el;- prabu~lrea prlsmelor de smalt ~l largirea ac:c:esulujin cavitall: freze de

freze extradure.; .,- cura!lrea dentlnel ra.rnolite de pe peretii caYltattlor carioase: freze de

freze de o~el extradure; . - preclzarea ~l accentuarea unghlurilor alntre peretli

dasa a III-a): freze de otel; -deschlderea camerel pulpare: (reze de o~eJ;- eXereza pulpel coronare: freze de otel;-Iargirea orlflciului canalelor radiculare in vederea depunerli substantelor

pe baza de hidroxid de Ca in amputa;il vitale: freze de 0tel;- flnlsarea fi lusuulreasuprafetelor obturaj:Jifor de amalgam: fre:r.e de finis.t

amalgam fi de lustruit amalgamul; .- il1departarea obturaflllor de amalgam:; (reze extradure, freze de turbin5-;- ihdepartarea obturat.Jl1or din materlale; fizionomice: {reze de otel: . . , .- trepanarea coroanefor metaHc:e de lnve.lJ~.in vederea unu1. tratament endc- .

dontic; freze de turbina, freze extradure; . ..,-trepanarea eoroanelor flzionomice de inveli~ in vederea tratamentuluj'

endodontIc: freze de otel; .'i.,;.-crearea unoI' I1\ca~uri pe podeaua camerai pulpare., iM dreptt.il oriflc:iilot.~ .

canalelor raditulare in' care se va depune pasta mumlnanta In cursul amputaj:i~i.:';,deYitale,' , "~c'

Frezel~'llJndrice

:Sintaldituite ~l ale. ca wato calolalte freze. dintr-o parte a.ctiva (,ap)~i unminer: Forma p1ir~1iactive e~te, a~a cum 11spune ~i numele, cllindrlcl, dar numarullameJelar, t5Jetoare de pe supr3Ja~a par~il active, dlspunerea lor, sec~lonarea saunes"'~loriarea transversa\5. 'a aeestora.( aspectul extremlta~ii front~lea capulul ate:sl1'1I:':'diferite, ceea ce face sa exlste numeroase tlpuri de freze dhndrJee. Cele malintrebuin~ate dlntre "lIe sint:

_ fraza dlindridi plata. fara vl,f (fig. 30).la care lamelele tal.ctoarc paralelesint dispuse in axul mlne,rul~l, nu prCzlnta seetlonar~ trans:.ersale~l care nuesteactlva pe suprafata frontaHL Este 0 freza care act:ioneaza prill talere, ruptnd segmente

Fig. )0 .,.. Freza - realizarea extensiel preventive: frez:eextradure, freze de atelj,\-ac(;entuarea ungiliurilor interne deintilnlre dintre peretil cavitiitilor: (reze

de o~el (0. fissure); ,( .:...indepartarea tavan ululcamElrei pulpare.:, freze de ate!. fraze pentru camera

pulpari: 't:.-finisarea margJnilor ex\:erloare ale cavltatli: freze extradure;

- deplasarea peretelui gingival (infundarea) cavltatii de dasa a lI-a, in afaracontactului cudintele invednat: freze de iofundat (Stufenbohrer. Versellbohrer) dinor;el sau de turhina;

'1- finisarea supraret:elor de amalgam: Fraze cllindrlce de t1oisat;- indepiirtarea pivoturi!or metalice din canalul radicular: frete dllndrke trepan;

I?-- desf!lntarea puntilor rninerale subtirl sau subminate dlntre doua ca~'ita~ilnyewHlte: freze turbina. freze extradure:

!/ \r-~1

.Fig. 39 _ Freza ~lIindridi fig. 40pentru prepararea cavlt';llor de ,ncrustat!i (d'Jpa

Marmasse).

Fjg. 38 - Fre:te 'Mice. - extensia preventiva in ~anturile situate . . 'jla rnarginea procesuJul carios .(cavita~i de clasa I). tn zonele de smalt demineralizat(cavltap de dasa a N-~): frezc de o~el. freze 'extradure;, ." .,',.".

t., -desfilntarea puntllor de smalt subt1rlsau $ubminate dlntre procesele canb,~se'situate pe aceea~l s'uprafata, in vederaapregatlr.il unei cavitati unlce (cavitatea';d.e\"c1asa.l): freze de otel, frcze extradure;, ., . . 'ii'

( - unirea a doua procese tarloase situate proximo-aproximal. pe acelati dln~eit;"'"in vederea realizaril uneicavitatl M,a.D. (rnezlo-oclu;rodiiltale): freze extradu'ie.'?'"fraze turbina, Fraze 0tel; ,

(,.- netezirea planieulUI cavitatll de clasa ;1: frezedl'! otel;". - conturarea cavltatHor de. retentle pe :suprafata oeluzala a dintelul (caVlta7"1,.'

de crasa a II-a) ~i pe suprafata oraHi a dlntelul (cavitate de clasaa IV-a): freze extrai,'\~,dure, freze de turbina ~I freze de otel; .. :

S :- pregatrrea cavita~i1or de dasa a V-a:: fraze de otel.In legliwra eu intrebuintarea frezelorcon lovers, trebuie re1(inutfaptul. . .

maxima importanra. ca, pere~ii rezultatl sint p'eretl 5ubmlna~1 ca urman'! a pantelC)f"1'!capulul frezel fi a rolulul actlv al marginilor frazel. De aeeea, intotdeauna. per~tHli-),respectivi trebule ulterIor indrepta~1 cu, alu~orul. altor Instrumente rotative (~~t}"\obicei frezele e11111cfrl

lncorltraunghf, dt ~I pentru plesa dreaptii, cu partea activl! in patru grosimi: 0.27 mm;0,30 mm': 0,32 mm ~l 0,35 mm. :'":'Fre:i:ele roadi nu pot fl foloslte .fa tura~iI inalte (tUrblna), dat.orita perlcolulul

mare de feure a par~llor mol, in ca~ul deraparli frez.el. \

Indh::.atiile frezei roatal;;"'supllmentarea sistemului de 'retenrle la cavltatlle de clasa a V-a;.-:- seqionarea coroanelQr metat:ice ~tantate in ve

Slnt deseris(;\ astfel freze de canal Gates (fig. 48), f'anm (fig. 49), Ottoiengul5.0). Davis (fig. 51), Tinker (fig. 52)fi Ambler (fig. 53).Intrebuintarea lor trebuie precedata, 1n general, de folosirea a.celol' de

1:I,'gire.a canalelor (tip Keu), lar v!teza lor derotatle sa I'lU depa:~e.asca '1000t IJrc/nHn., pentru eyitarea riscurilor de perforare a peretelui l"adadnl! sau derupere a frezei in canal.

Sint instrumente rotatiVe care aqioneaz;a asuprasubstraturHor dure, provQcindabrazarea lor din aproape inaproape.

Spre deosebirede frezele de Otel, plecreledauun randament maXim in small'~i in dentina sanatoasa, deel in tesuturf eu un fnaltgrad

,!,

-;'I

!I

'1it

'.JjFig. S5 -Maodrinii

, cU pivot.Fig. 56 ..:. :Mandrillii' rn~9uldE!Jix~re.apj~trel sav ,4is_man

- carton (dlscuri carborund);- hirtle sau material plastic (discuri de hirtie).Toatedlscurlle dentare slntmontahile la mandrlna. DiscurHe dentare Slnt

concepute pentru a seqiona substratul pe care S6 lucreaza (tehnlca slice-cut), p,entrua abrazasmal~unn spatiHe interdentare In care nu se poate patrunde cuun

ins'trum(!nt abraz.iv ~i pentru finisarea suprafej:clor dentare ~Iefulte ~l asuprafetelor. obtura~iIIor. Celeindicate pentru ultlmele operatHau granulatH mijlocll fine saUfoarte tine.

Periute, pensule. flltud ~igume de Iustruit (poflpant)

Sine lnstrumente rotativefoloslte in operaplle de curatlre,finisare. Iustruire a suprafetelo.rdentare sau a suprafetelor prote-tke din acrilatflxate in cavlitat'eabucala.

Perjute1e

Sint confect1ooilte din fireslntetlce sau par animal, dlspusedrco.lar saU in forma de p1ilarlein jo.ro.] o.nul loel SUpOrt IllEltalic.

Flrele au 0 IUl1glme de5-7 mm ~i slot dls.puse pc ,5-,..6rindurt, lar diilmetrul lnelululmetalic estl;! de 8-'10 mm.

Perlile se pot prezentafiefixatela tlJa, fleseparilt, pentru'

'a fi montate la mand rin.a de pl:esa .dreaptii sau de plesa. contraul1ghl.(fig. 59, 60).Pensulele

Fig, 60 _ Perlu~ede forma cont';~namonta':"~imont:afeStnt Instrumente l'01:?tlveI. mandrina. destlnat~ aceior~1 .scoputl ta ~1

'. perluj.ele - dar pentruspa.,nle'nguste. in care periut-"lenu pot patrUndfl. Silltconfe'ji \I' 1\ .. 'l]

Forma filtu riloreste vllriatii, peneru a putea fi folosite 'p;~.diversele~I In spat-file arcadel dentare. . ..... .

In lipSa tilturJlor prefabricate, se pot conrec~lol1a la nevo!e, chlarlnbinet, fllturl extemporanee, fatind in Juryl p~r}lI al;tlve a unel (re:ze.~UVlta de vatll de marime patrlvlta, pina sa bbtine grosfmea dorit;\.

Gumele de .lustrult .(PolIpant)

Stntlnstrumente. rotative folosite in lusttuirea. direct in giJra albctaproteticedln metale nobile, semlnoblle ~I acrllat. Pot fj foloslte .fe lIsemen.ra pen

flit. 63",:" G'UI'1,e' de luscrult IIIforma.de road, (") JI lenrku

lara 1b).

Fig. 64-Gu . 'milde lustriil.tde rorl11l1.~O:', , ..

nlca~,',\~d;;~i,''.'

lustrulrea s~prafe~el~r obtura~ifl~r de amalgam ~I chlar a suprafe~elor de smal~de~tar, dllpa co a fast efectuat dotartrajul. , . . _.

'Sint confeqlonate din substan~~ abrazlvliincorporat5. intr-o masa de cauciucsau numai doloC/lUcille.' .

, 1n ,prlmul .:az, duritatca gumeieste. mai mare sau mal m,ld, dupa cantltatea~l Ij'larlmea ,granula~iIlor de abrazlv incorporat.

Tn eel de al dollea eaz, guma este moale, mullndu-se pc oblectul pecare ac~i'onea2:a. Numai acest tip de gume slnt indicate pentrll lustrulrea suprafe~elor de,smalt (fig. 62).

Forma gumelor oste ~i ea dlferlt1i.. Astfel, gumele cu abraziv slnt fie lenticulare (fig. 63 b), fie In forma de road!.

(fig,.63 -a). ,se monteaza lntotdeauna la mandrinii ~i se gasesc in tre! marimi(S{23 ,,[11I'TJ.4/18 mm; 2/12 mm - prima, clfra fHnd grosimea, a doua djametruisupra~fat!ll)~'t.J~,eJeflrme produe ~i0 guma de forma eonlca montabila. cu 0 lunglme medlede /150"22 mm ~I un diametru de 8--10 mm (fig. (,4). . '

"G:~f1!elefaraabraziv se preZj~ta ~ub forma de cup!! sau sub .forma, dtindrlcl,

If:'!~titt~ente d.e min.a"1,:':.,:"

patorita ,progresllior tehnlcel::are. au tmhogat:!e arsenalul' j~strt,lmcntetor 1'0-~atlVIl"instrumentele de mina tlnd sa, dispara din tehnica de lucru a praeticlanului.Ce~'1',l;eccnstltule 0 trlpla gretealii. In prlmul rind pentrudl,indpmlnarea absotutneS"':f,araUnu! bun specialist se obtlne in cea mai mare masura Kscuipdnd) in dJntelt~ii:tele de mloa; in at cloilearlnd, pentru caanl;lmite,fi:lZe;Qpel'atorlldlhf;ll, ' ,erH cavicarHor, cum Sll1tl d~ exemplu, accentuarea':uoghiurilo.r:.qjr\tre.P~,., " tare a pragulul gingival "':- pretlnd, pentru a. fi reutlteau precizla,finet:ea~,.dl;!lu:atetea care se obtine numalcu Instrumel'lte de mina, iarln al trellearindpery~rl),ca~fo.losir~a instrumentarulul de .i\n~r#~ur;e pericolulafectarnplljp.t\.1\gen.:l;aro~~eVltavlbraplle nepl1i,'Cuteproduse4'e.~frez.e~1 nu dezvoJtacaldura,,' ". ','::' Pentru aceste motl.v.e recomandamiI~iitlli:;::aJi:lainstrumenteiorde' i~r'l'la aeoll>ul'ld.e~,s~e poslbll aeest lucru. ',., "" '. - ,

C'histrumentele de mtHa posildll un. r d~:acee~iforma pentrlJ: .meflt~le. C;'lre se prelungege ell 0 tija ;{g1tul instrumentuilll)' sp~r}.l.i tiii,etoarc, active, ,.: .' .' ,.." ",\::::~I~s,tru~#ntele de mini! trebule saJI1~'epHneas

Planurlle. pe care se deplaseaza topori~ca de del)tina sint in general planllrldrepte, iar mi~carea fnstrumentu.lui Este Hni:.\r1i.De laaceasta regul~ sa abat Ulima]instnJmentele laterale (87. 88) eu care est"! permlsa i 0 u~oara ml~care de. rotatle.PtH1tl'U accentuareaunghlului indzal fa cavit1itl de clasa a lII-a ~l toporltiledub!ll

eudate (nr.l0). care pot lntervenl tot prln-tr-o ml~care de rotafie la indepartarea den-tinel ramoHte din cavltatile de c1asa a V-asituate pe ultlmil molari.

De~1 toporitile de dentlnli potfl foro-sfte in funqle de cazulcilnic~1 de fmaglnat1aspecia!fstulul, pentru rezolvarea unoI' pro-bleme dintre yde mal variate prlvlndsculp-tarea dentlnara, fiecare dintre ele este des-tiliata lnspedal numal unoI' anumite (lpe-ra~lI. Astfel:

- topcrlftHe cu unghlur obtuz (1\1'. 5~i 10) au fost creat~ pentru preg~tlrea pere-.telul gingival ~l a peretelul ve~tlbular alcavitatllcr de c1asa a III-a, clnd accesul incavitate se face prln fata orala a dlntelui.

fi ~~ fi 67 P f ". . . . _ ot fi closlte ti penfrO aecentuarea ungt1iu-FIg. 66 - Toporl~ci de dentin' lul dlntl'e peretele gingival ~I eel vestibular;

!Jr. 87. sa. Lid' I b I . IFig. 67 _ TQporilcl de dentin'a, \ a ungniu ul mtre perete evestl u artl ce

lv.2Q . : .. ;' parapulpar, la aceleati tnvlta~i.In cavlta.file de dasa a IV-a, pe linga

acelea~l Indkatil, mar pot ti fcloslte r lapregatirea peretelul oral ~l aunllhiulul d1ntrepereteie oral tl eel palapulpar. In sfiqit. POtsa. fie fclosite la aceentuarea unghiurllor deIntilnlre dintre peretlliaterall ti fundul cavl-tatil la cavldtUe de c1asa a V-a situate pedintil frontali;

- toporlttHe nr. 20. 21. 23. 24 slntindicate pentru pregatlrea peretilor oral.! tivestibulaI'I al cavitatilor de clasa a Ill-a ti pen.tru realizarea unghWrllor de intllrdre dlfltreace~ti pe~~l tl peretele parapulpar al. cavl-tlt1i. Aceiea~1 iotreb)Jlntari Ie au ~:l 1;\

Fig. 65 - Toporlfdi de dentin. cavitatile de dasa a IY"a, lar la cavltli.tlle.' nr. 10. de ebsa a V-a pot fl foJos'ite .unl~orl

.4;~ penrru exprlmarea unghiurHor lnterJ.c~areale cavltatll;

~ topori~tile nr. 87,8B (rn.strumente laterale) au Indkatlll1mltate folosind numalpermu crearea unghiului Indial (Intre pereti1 pll.rapuipar, vestibular.ll or~l) I;icavitWle de dasa a U1a; . . . .

~topori~tlle or. 20, dublu. cudate, folosesc l;tpregiltlreacavld.t1Ior dedasaa V-a. situate pe uftlmll molarl. cind curbura: accentuata a arcacleidentare saudeViol.IUI,,, mu~chlulul buccinator impledidi accesul Instrumentelor rotative. In acest caz,

;.)"~I

Intreaga cavitate (deschldere. indepartarea dentlnei. crearea parerilor,unghiurllor) .se realiteaza numal eu acest Instrument.

Topori~tile de smalt: .

Slot asemanatoare cu toporf~tlle de den~lna prln IncHnarea pe trruchle; aptrta. \~'\'active fafa de gltullnstrumentulul. Prezlntil insa In raport cu acestea dIll urrrl~(~1numeroase deoseblrl: . ..... ....;r:,~ .

_ in.dlnatia pal'tilactlve fata de miner este constant de aceea~i valoare ..(~frr)~.lnJlferene de marlmea Instrumentulul; . ,..,.. - gltul lnstrumentululnu se gase~te '1 prelunglrea mlne-

rului, cI indlnat totcu 110 in partea OpUsainclinarll partii active.Acest .contraunghl degajeaza parteaaetlva Cl:>nferindwlposibili~tatead!:angajare tn cavita~l profunde ~iampllfldi preslunea ell careesteangiljat Instrumentul;

-partea activa (fig. 68) a lnstrumentululesterobusta ~i.are 0 l\inglme de 6-10 mm ~l 0 .Iarlme.a muchlei. tllietoare de.1~1,5mm;perml~lnd exercitareade presiunl. Ascutlrea lnstru

\

mentulul intereseatli lllfmal 0 Japi a partn jtllietoare, ded are. blloupe oslngudi parte ~I acest lucruHmlteazli operatllie tare

P9t fiefettuateeu."lnumal Ill.operafla de despicare;. ~ existenta. blzoljlul pe oslngura parte nu. permlte' anga-

~.I... jarea histrumentuluf cleete Intr-un stngur plan, at spafiulul.ceea ee~ lmpurie, peniru pregatlrea unel cavlta~!.folosiiea unel perechl de

Instrumente;'"- in rionienclator nu exlsca cladt trel perechl de topori~ti

desmat~.cal'e sa deosebesc intre elenumill prln mar/mea part:Hactive. at!t a lungimll, dt ~I a la~lmH plirtll ta\etoare; .' ...

-de~( toporl~tlle de smaltsint pr9iectate pentrua; .. .f1 intrebuintate In smalt. pot fi folosite tlneori~i in dentlna. spre de6sede topori~tfle de dentin a, cu care nu se llct10neaza nir~esm~I~: .

..dlslocarea ~lprlibu~lrea pl'lsmelorde; 'sma1t nesustlnute de dentlnli.sltlla'&la marglnllecavlta~if de dasa I ~I a II-a. Pantru a se obt1ne acest lucru.topoi"lJ'C~leatazf( eumucnia t5Jetoare pe perecele de. smalt. la marl[lnea: IUI)avindu-$e~r1Ja}:a.bl2:oukt6porl~tn sli. fie

...~;de'primul molar; ~i aproape totdEmuoa imposibWI. la 1:el de at doHea ~I al treileamQ!ar, dator!ta obrazulul, Care impledlcii ,ac::cesulpe, dlreqla eooveoabl!:i.

"Opera~la de disfocare a prfsmelor de smal~ este util1i In scopul crearli accesului1n .pr:cesu! carlos ~i pentru completar.ea extenslel preventive; '.

. "~ prin dlsJocarea prismelor de sma1t ~l prabuflrea lor se poate obt1ne fides-f1ln}are.acontar:telor dintre peretH vestlbularl ~i'orall ai unlll proces.carlos aproximaicu dlr~ela invecinat, completindu-se, ifI in acest fel, extehslapreve.ntiviila nlvelulzonel,vertic;>le a cavltiitlJor de clasa a II-a. Operatia se re.alizeaz.1ifie exerdt1nd. pre-siunl~r;t:kale (~duzo-cervicale) po portluni mId .de smaltdin perlltd"" r""speet1v.~jnind toporl~ca cu bizoul spre dl.fltele vecln, fie'exerclt!lid presiunl in acelea~1con--re au determlna,. pr.-!nlnellnll.tia frezel 0 sub{nina,re a perete!ul,. Foloslnd ll-setopClrli~a' se ob\llne, fl o per-pel1Q,leuJa'rlzarea peretelul re~pecttv pe (i.sn4ur.~aYil:atjhEyldent,j)per.a~la poatej'l-efeGtq~tii'Gu Insp'-umentEl.rotatlvn:lIinqrls~,:.Gare pre?:ilrta.l!l~,ne~Jllnsul.d\ 4ez-v9ltaipald\lra .pe un teslJt dentinal' deseorl aflat in sta"edehipersens1biH~.tel ... '','.'"., tqp.oriftile dl:\ smalt pqt flutl/e, pentru.~aC:(l.elltlla"fi!allnUfptl!l1ghlulare.'.

'. CeIde al dollea. tip, dalta Tlldo/til, estecaralttl'Jrlzat prfn: c:omtrilu-l1ghh.trpe:dlre'11face partea.actlva, cu gitl.fl ~lcl,l m~neruJ 111'S11turnentll!iJl,intoclilli':1l1lfl top6'rl~-

,\,i~: ,.

t.lle de smalt, dar, spre deosebirede acestea, indolrea n.ueste pe muche, d pe supm~fa~.a(fig, 69 b). [a amber"" tipUri de dtiltl, !unglmea partli active estecuprlnsa intre6 fi 10 mm, iar latlmea tal~ulul llste dll 1.5 mm.

: Da.lta desmal~,ca ~I topori~c:a de sma!v, .are un slngur bizoll, pe 0 parte apartii fictive. ~i folose~te .de asemenea la desplcarea prisme!or de smalt ~i pdi~bU~ltea lor.

- "rearea' ac

Tehnlca:,j"-'- sa lndepiirtell2a obtu r:lt1a:se trepanell2ltsau se face ablat1a

exista cavira~i vestlbulo-oduzale, vestlbulo-mezlale, mezlo-- salt dlsto-orafe etc.Un tip particular de cavitate atlpld\.1l reprezinta cavltatea mezJo-

3. Extensia preventiva

,Esteun mijloc de prevenire aaparitiei

-. cimentarea unor ~tiftl1rl metalice de ancoraj parapulpar in groslmeadentinei;

- ancorajul obtl)ra~lej in canalul radicular (sacrlflearell pulpel dentare) prjn~t.r-lln pivot radlculOlr.

La cavita~i1e de c1asa a V-a, retentia se ob1ine. prin Inclinarea dlvergenta aper'etHer laterali spre fundul e'witatil.

Realizarea formei de retentie se are in vedere inceplnd inca eu faza dereali:z:are a extenslel preventive, dar ea faza de lucru proprlu.zlsa urmeaza Imedlatdupii conturarea extenslei. De aceea, pentru obt1nerearetentiel aqlonam Tl1tot~de;una in t;esuturi sana-toase. intrucit dentina ?i smal~ul alterat au fost lndepartatein fazele precedente. Orl tocmal acest fapt Impune 0 grlja deoseblta pentru a nusacrifica din straturile dentare sanatoase declt atlt elt este strict ne

- instrumente rotative: freze sferlc~. dlindrice ~! con Invers din o~elsau extradure. pentru tura}ia convemrionalil. ~i fre~e de aceea.ji forma pantrututbina; pi

coarnelor pulpare. in aproplerea lor Htdndu-se ml~dirl mal prudente cu IingurlJef\lnck. Chiar p3cientul ne va at rage atentia, spmnal1nd 0 senslbilltate treseuta,au chiar duretl;;.

Odata terminata exereza clentinel alterate de pe fundlll. cavitlitil carloase,5(;' trece laexplorarea dentlnel din vednatatea smaltulul, unde pot ramine neolr,ervate resturl de tesut demlneralizat. Pentru indepartar~a acestora, se a~eazalingura Black sub smalt ~i, printr-o ml~care brusca de rldlcare ~I In acefa~l tirnp

de rotatle ditre prismeJe de sma1t,serup ~I aceste prisme, care ascund subele dentlna alterata.

Tncazu! foloslril frezelor sferke,pentru exelzla dentl nel altarate, se voralege freze de otel de marlml potrlvita,cu care yom face mlfdirl prudente detatonare, cu turat1e midi, fndepa-rUnddin aproape fn arreare straturl sue~ceslve de dentlna alterata. ~l in cazuluttllzarli (rezelor se recamanda, saincepem indep5.rtal"ea dentine! alteratede la marglnlle.caYitatli fi apei sa cobo-rim cu aceste ml~dirl de palpare alefrezd pe fundul procesuJulcarios. Seva evita apllcarea de presiunl Intem~pestive a5U pra (reze!, pentru II nu des-chide camera pulpara, pracum ~I ind\l~zlrea dentlnel In tlmpul frezaril, prlnintraruperi (reevente ~i datirl repa-tate cu apa.

In acest fel, prln tndepartareacompleta a dentine! alterate se obt1nea cavitate in forma brllta.. to conti-

nuare, se urmare~ta asigurarea retent1ei, rezistente1 ~l, in m5.$ura 1n care evo-IU~la proeesulul carlos in suprafaj:;l nu a reaHzat acest lucru, a extehslel pre-ventive. Pentru reaHzarea aeestordezlderate se actloneaza cu freze cilindrlce,extrndure sau de orel. de-a lungul peretllor laterali, paralel cu axul vertlcal alcavit;'tii (fig. 94 ~, b). Astfel, pererii cavlta~il devln verticali~i paraleli intra el,definitivindu-se ~i excensia preventiva, prin plasarea marglnl!or cavltatil pe panteleeu,spi:l:llor in focurlle de autocuratire sau aceeslbile curatlrli artlficiale (fig., 95),.

In asigurarea reten~iel se urmare~te rea!lzarea, tot ell fraza cllindrica, a para.lelismulul a cel pu~in dol pere~1 verticall, preeum ~l 1ntilnlrea peretllor lateraJl'in unghl drept cu fundul cavltllpi; deasemenea, accantuarea unghlurllor InterneI" int1Jnlrea pererilor !aterall intre el ~i obtlnerea fundului cavitaj:ilsubform\i.plana sau in trepte face parte tot din aslgurarea reten1iei. Exprlmarea unghiu"r!!or .Interne ale cavltatil sa face cu toporl~tlle fi d5.1tlle de smalt:aetloniodin dentlna, pfimbindu-le eu partea lor actlva !inlar de-a lungul Hnllior eeunesc aee~tl pere~1 (fig. 96). In lIpsa lor, aceentuarea unghrurr!or seobline euo frez5. dlindridi de otel, foarte subtire, neascut:lta la virf, aqlon1~d de aseme-nea in dentina.

Fig. 93 - fnd.p'rt~rea dentin,,; ramoHte coIingu ra Black.

lntrudt a

deschldere. Sitva~ia. de carieslmplaprofunda impune lnsa dupa prepararea ca-yjta~ii un anuOlit tip de tratament alplagiiqentlnare,coafajul Indirect, Careprecede momentul obturatlei definitive cu dalla,. trei saptamlnl.. Cumniate~rialele din care se executa coafajul indirect slntaderente *1.se Indepartew CllgrelJtate. d fa marglnile cavltli~H,seracomanda ca apllc.area lor sa nu se fad! pe 0cavitate cu marglnlle bi.totate ~I finlsate.

Opera~ia de bl:z:otare consta tn lndepartarea anfractllozltli~ilprfiprisOlerordesma1t nesustlnute direct pc dentlna, te*irea. marglnilor cav/tatii ~i rotunjlreaunghlurllorexterne de intilnire a \lG\\stor margin!. Se folosesc pietre dlamantatecllindrlce sau conke. tare se pllmbli de-a lungvl marginllor externe ale cavld1~ii,de "ltevl1 orl. dupa urmatoarea regula: ,

. - phltraconicll. tlnuta perpendiCular fata. dQ fundul cavitatil se deplaseaz5paralelc!! llxul vertical al cavitll.til (fig. 98). Marglni)e de sma1t bizotatecare rewltlidupli folosirea pietrei conice $lnt lndinate cu 3D (fig. 99); .. ....,.piaua cilimlrlcli se '(:ine lndinata fata de axul dintelui. cu un unghf care

.varlaza in funqle de materiaJul de obtvra\1e .(fig. 100). Acest unghi este de

Fig. 98 - Bixotar... m;arginilbr avidinde dasa.1 (;u pia.tru coniea-.

fig. fOo - Bliotar . rn.rginllorcavltatilord. ell'S" I {cu pi.n.cllindricil.).

30~35 la amalgam Iii d~ aproape4So tn eperetl;i.Isubmlneaza, conferindu.le 0 orlentare In panta. converg:nta spre s~prafata ocluzalait dintelul. Aeettl peretl sllbmlna~l, lasatl ca atare,se pot prabutl ultenor.s~b acyul1!".apreslunll exerdtate de forre1e de Olast1ca\:ie.De aceea er trabula indepartaj:I, pel-

pendic\daf"iza~i pe pererele pulpar. Opera~ta se efectueaz:l fie et/ aJutorul Instrumen-telor de mina (teporj~tl de smal~ ~idaftl de smal~), fie cu alutorlll UnoI' freze d1indriceexuadure sat/ din Ole!.

Forma

4. Prepararfl

Dadi exista pericoilil de fracturare a crestei marginale in cursul solicidirilorrm$ticatorii, atunci yom procedaJa oextindcre a, cavitaW pc suprafa!3 oduzal'.i ,printr-o cavitate de reten~je. In care yom apllca toate regulile de prepararc a cay!tA~ilor descrise in situatia L

8. Prepararea cavita~i1or de dasa I in cazul c:ariil()r situate ingropi~eleorale ale dintilor frontali 'superioriClinic, frontaili' superiori pot prezentain gropitele orale marmoratli sa,u cadi

punctiforme, a caror caracteri,;tica este dezvoltarea pronun~ata in profunzlme, inI,ofitia intinderH extrem de reclllse in suprafaja.

Deschiderea cavitapl se face ell 0 fre:z:asferidi midi de ojel, pe care 0 Introducemin plina rotatle, pina In zona dentlnara atlnsa de pro-cesul carlos. intrudt proeesul carlos nu sa lntlnde Insuprafa~3, prlsmele de smalj nesllsjinutes'lnt 'indepartaterapid prln citeva mi~dri de scoatere aetlva a frezeldin cavitate. in contlnuare, datorlt1l spedfkllluf deeyolut1e in profunzlme, se recomandll. ca. dllpa lnde-.partarea sumara, Cll freza sferld!, a dentinel alterate.

. sa sa treaca la utilizarea toporl~tllor de dentlna,Fig. 106 - Cavld,! ocluzo .vestibulare. pentru indepartarea in totalitate a dentlnel alterate

~l preclzarea llnghillrilor.La aces,e cavita~i nu se va executa extensla preventlva ~I nld blzotarea

marginilor.

Prepararea caYita~ilor de c1asa a lI"a

/"strumentar:-- Instrumente pentrll examenlll dlnic: sonda rlglda, eurbli, solide. rlglde

speciale nr. 9. 10, 17, ogllnda, pcnsadentara, sondli f1exiblla;- instrumente ajut.'itoal'e: dlspozltlv de aer comprlmat de la Unit, spray

de apa de la Unit; in Ilps~ lor para de aer ~I serlnga deapa;-Instrumente rotative: freze sferlce, cll!ndrlce ~I con Invers din otel sau

extrndure pentru tura~ia com'entionalii ~i freze de aeeea~1 forma pentru tllrblna.Pietre diamantate sau de carborlllld dlindrlce sall coIliee. Eventllal, pletre lenticularedi"mantate sau de earborund, in !ipsa frezelor extradure ~I de turbina. Discuri1l101Har.e abrazive (suport de hirtle sau plastic); ,

- instrumente de ,mina: toporl~tl de smal!. dal!lfe de smalt dreapta ~l cudata;linguri Blacl

rapoarte dlfllrlte, care sa aslg llre intregil cavitllfl de dasa a II-a anumite

in sltu

carefreza este eficienta insmal~poate produce in dentlna supralndlzlrl. cu COllse-elnte,nefaste asupra pulpel dentare. ,",'

;}'pupa intrebu1ntarea frezel coninvers, prlsmelc c;le smalt submlnate laper!feria"cavjta~llse prabu~esc cu toporiitl de sma1t s~,ucu daitlle desmalt, dreapta saucudata; to lipsa acestora. cu freze dlindrlce.

: Paralelismul peretiior iIneteurea lor se obtlne, ulterior, tot co frezedlindrlce;respectindu-se raguUle de preparare a cavitatU deelasa I.

intinderea in suprafata a cavltiltll orlzontale trebule sa fie direct proport1o.-nalaclI marlmea cavltatil vertlcale. Pentru a nu compromlte rezistenta dintelul~i iotegrltatea camerel pulpare, estebine ca aceasca cavitate sa fie mai mult latadeck adinc1i, 'nedepatind in acest sens 1mm.

io situaFile dnd prin evoluti~ procesului carlos cre~t9 ~i adinclmeatavltatil,sevaJace corel;tla necesara prin obturatia de baza.'Sint ca:zurl clinke clod, datorltii unor rota1;i! in ax de diverse grade ale mola-

rll()r~t pr~molarUor, caria aproximaHi vaaVea 0 pozltie excentrldi fata de ,planulsagital al arcadei dentare .

. Exista,dea.sem~nea, situa~ii clinleein care procesul carios nu /i.'stesituat ineent;rlJI suprafe~ei aproximale respective, d 8l,

direct in procesul carlos, Pr/n acest acces $e patrundc cu a freza sferica prln mf~carlde sco"tere ac.tlva, pdibu~indu-se treptat prlsmele de,. smal~ nesusf1nute, plna fa

I\cela~i rezultat se poate ob~ine ~j folosil1dtopQri~tile de dentlna. mai ales peaeolea;(;\l' 0 parte activa prelungit5.1 cu care,. fiicindu-se excursii Iiniare de-alungulungnlurllor, se ob~ine accentuarea acestora; . ...

""':" finisarea marglnllor cavitatll ~i blzotarea: nu sa reallzeaza la acest tip detavitatl: " .

,'Tehnlca descrlsii pentru pregatirea cavltatHor tip easetaeste utllizabila In marea.ma)oritate a cazurllorcUnlce. Uneori 10s5.,clnd condltiile deacces la procesul c:arlasslnt foarte dlfielle, se poate pregatl lntreaga cavitatecU ajutorul topori1tilor dedentina. cu care se Indeparteaza dentinaalteradi, se pregatesc pere~il eaVidr,ii ~ise aceeotueaza unghiurile de reten~le. Ml~dirile eu care sa actioneaza. toporn~tilestm identice eelor foloslte 1'1 pregatirea cavltatllor de dasa a Ill-a.

. TeIJnlGQ pregiitlrli cal'ltiipi tfpc;1asQ Q II-a. PentrudeschidereacaYitatli pot f1 folosite malmulte modalita~!:

." _ eu 0 freza sferlca montata la piesa de turbina se aqioneazaasupra smaltu.tul de pe fa~a oelumla. deasupra tavanului procesului carios, pina dnd se ajungela streWI de dentina.. Se schimba, freza de turbina 'cu 0 freza sferid! de otel dea~ee~imarima, atajata Ie pies-a contraunghi, ~i sa ,patrundein eontlnuare in dentina, pinase aJunge in cavitatea carloasa. Prin ml~cari de retragere activa a Jrezel sferiee ~lcschimbind.o eu freze, din ce in ee mai marl,se large~te tunelui cr,ea!, plna dnd seintrel'upe creast3. margl nala ~i apoi se Blrge~te breta creaca atit elt fste neeesarpentrua avea acces In proeesul cario. eu ins.trumentele adeevate ~ra:arl.i lui. .

," Acest slstem de desehidere este deoseblt de afident, dar prezlOta nscul lezarudln~~lul lnveeinat in tlmpuJ ;tqionarll eu fren de turblna.

, Pentru a, ,preveni riscul semllalat mal sus, sepoate folos1 penttu strapungereasmaltululln 10eul frezei

Dupa termlnarea cavltatli verticale$e procedeaza 10.reallzarea cavltatii 01'1-zonr31e, care este conttJrat:l. cu frezele con Invers ~l finlsata cu frezele ciiindrice.Procizarea unghlurllor interne ale cavlta}il orlzontale se obtlne cuaJutorul {reze-lOt' cilindrice foarte fine (0 fissure) sau cu topori~tHe de small' ,Rotunjlrea unghlurl-lor externe ~i blzotarea marglnilor se realizeaza cu pietrele conlce sau dlinaricedin carborund, intocmai ca Ia sltuapa 1.

Fig, 114 - Piltnmdere. 1n groslrne . dentinelC1! {rez. sferidi I'entru deschlderea proc""uIUI

carlos aproximJI.

ng. 116 - Fofo.ire. lingurllor Black pentru 1ndepart.rea dentine;alterate la cavitatile de cia"" II ,

Fig. 1f3 - Actlonarea cv fren con lnverspentr" de.chlderea carillor .proximale.

, fig. 117 - Feleslrea frezel .cllindrlce pentru pregatlre. pere~norcavicarll verticale ac.vic"tllor ~e d.sa a II-a.

Fig. 115 - Crearea br~ei cU .Iutorul frexelsferlee 1n de.chiderea proc~.lor carloase

aproxlmale.Fig. 118 - l'oloslret, bizotat01lrelor de prag

gingival.

Prepararea cavitatiJor eind procesul carios este situat pe ambeleaproximale ale a"~:'"

C01\$!de~tTe posibilltatea cOh~titUfrii a doua cavitatl drstlnete de dasa a .II-a sau aunelcav.ltatl M.O.D. ..... .

}~~nlca de lueru este identrd. celel descrlse Ia realfzareaeavi~~ll tip' caseta.. Pe1\tru cavltatea de dasaa U~acese tealizeaza inprocesul tar1O$Qi~talseutili.

zeaza/unaclln tehnlcile' descrlse, in raport ell gradul de lUare a

5. Prepararea cavitat:lIor de clasa a 1I~a.cind 0 carie este situata .pesuprafaj:a aproximaHi ~i alta pe cea ocluzali (fig. 123 a, b, :)Existenta unei carli pe suprafata ocluzaHi slmpllfld. u~llrarea acccsu!ui. intruclt

yom efectua perforarea tavl\I1Ulul procesulul carlos aproximal cu 0 frllza sferld'imidi, ascu~ita, de olel, pornind din cavltatea carloasa dcluzala.

Tirnpii de lucnl sint similari in continuare celor din sitlllltia 2, cu speciflcallad, la c"VitateR orizontalli, adincimea ~I intlnderea in suprafatli var fi dilntlnclerea vllto~rel cavltatl orflontah:, atund se vor indeparta. . .,.La rei 5e va proceda ~I in

de'sma1t marginaHi este suficient de rezistenta, se va pregatl sub forma unei casete(fig. 124 a, b). .

De oblecl. aeeasd'i solu~ie sa recomand1i pentru carlile meziale, ~.supra d.roravlz:ibilitate tl un acce$ mal u~or al Instrumentarulul. 10 lip5a ace.tor

'10m prepara cavitate t(plca de c1asa a II-a aprcximo,oc!uzala.

casete cind exi$ta procese 'carione ;Mednat" (in ogli,!d.) p" din~idiferlfl

.- ,II;a:ourie .p~)Cim'lJil prin :tp'l,luh:r.at de pr8.g;\tit'uufielr:.a: .ltitl d. dUI t. U":ll;P* dlnte.lt. 'V'*cln:b_r .tOnJitltuirca coronul a color dQi dln~t l

tn sltud!ia Ii ::, Se abordeaz1i fiecare din carli, conformtennlcll da51cede deschldere a procs-

selqfcatioase aproxlrnale. Se PQate insa reaUza ~l Q deschid'ere slmuital1a a ambeior,procese carloase. Peotru aceasta. se alegeo platra de carborund sau dlamantatalel1~ICulara. cu un diametru care sa fie mal mk d~cit axul mezlodlstal care une~tecentre Ie suprafe~elor ocluzale ale celor dol dln~l ~lStl i\plid cllare pecele doua crestemarginale submlOi\te. Se ac~ionea:z:acu aceasta piatra pina cind fie d se. inuerupcrestele marglnale (dadi submlnarea este important;;). fie c3 sezjunge In stratul

unghiului Inclza!. In final.

activa a lostru/Tlcotului sc a~eaz;ala marginea smal~ujul submlnat ~I, tu. miidid deapasarespre cavitate. se prabuie.c din aproape in aproape prismele de smal~ nesus-~inute.pina la creareaunuiacces sufident, fara sa se desfHnleze toata creasta marg!-nala,~i numai atit de este nevoie pentrll fo!osIrea lnstrumeotelor de preparatcavltate~. "

111 Jipsa lnstrumentelor cie mina. des

2. Prepararea cavlta.fii de c;;lasaa Ill-a cind procesul carios a subminatcreasta nnarginalaClinic. creasta marglnaHI nu este intrerupta. dar procesul carios de dedes~bt

a submlnato prin distrugerea sau demlneraHzarea dentlnel sublacente ~l cclorareasrnaltului.

'in :lCest c:az este necesara mal intll u~urarea accesuJul la cavltatea carioasa.Vom folosi in aeest seop topori~tlle de dentirl:l nr. 5 sau 10, sau chlar instrumentemal puternice, ca topori~tlle deslflnlt (49-50; 51-52) ~f d3.1~i1ede smal~ dreaptlisau cudata, cu care yom Incerca, cu mj~dl.ri de apasare spre cavitate. sa prabu~Jmprismele de smal~ nesus~inute ~I sa cream' 0 bre~a In erea,sta mal'glnaHi.

in caz de nereu~ita. Yom apelala 0 separare rapid a cu separatorul Ivory,au la 0 separare lenta (cauduc, scobltoare. lam/nar/a. nod de ata pesdireasdi).dupa care vom utlliza 0 fre!za sferld mica de o~el sau extradura la piElsaIn unghl,cu care '{am intrerupe dlns!lre oral creasta marginala, cu mj~carl de scoatere activi\..

In contlnuare, deschlderea cavlta~il ~I ceilalti tlmpl de preparareau loc can situa~la 1. .

3. Prepararea cavitatii de dasa .a Ill-a c1nd caria este incipientasituata pe nnijIot:;;ulfetei aproxinnal'"U~urarea accesului in aceastii situat1e ilU este posibiHi deck dupa apllcarea

un'!l metode de separare !1Iplda sau lema. Sa retomanda ca separarea lenta sa fieurmad de oseparare rapida. pentru men~inerea spa~iu!ul creat ~i Imobllizareadjf1~i1or separa~i.

Daca spa~lul ob~inut prln separare permlte un accas suficicnt pentru preparareacorC"ctaa cavitatii, 3tund se Va pauunde in carle dlnspre oral. cU0 freza sferica midi.de o~el sau extradura, montata la plesa in unghi saU dreapta. dupa sltua~le, larglndde,chideraa cavlta~li.

in continuare se va preparacavltatea fara a mal intrerupe creasta marglnalaorala, folosl nd instrumentarul deseris la sltuat1a i. ,

Daca spatlul obt1nut prln separare nu permlte un acees suficlent,atunci vom finevoi}1 sa intrerupem creasta marglnaBi cu 0 frela sferid! de atel sau extradura,prln mi~drl de seoatere activii din cavitate. in continuare, se prepara cavJtatea cata situa~ia 1. -

Sint Insa ~i c;u:uri clnd nu avem la,lndemina mljloace de separare raplda saulenta l' din~i1or, sau, mal des. situa~ll In care separarea dln~iIor este contralndlcata,

In asemenea condl}ii. u~urarea accesuluJ 0 vom face cu 0 fraza sferid. midi detllrbina, ell 0 ,Iatra dtamantata sferidi midi sau f1acara, sau cu 0 platra de earbonmdeonidi, cu Yom luera in smal~. deasupra procesului carios. plna aJungem Indentina. Vo himba at'>0iell 0 frez" de etel sferld!. Ynlcli tl ~scU~ltli,ell care yommerge in direqla cavlta}lI carloase, pinii YOmclidea in ea.

In ca.;!,'!!'I utllizarii unor freze extradure sferke, yom luera atlt In sma!}. dt tlin dEH)tlna.!Fna. la reaHzarea. bretel in ereasta marginala.

In CdJi.Unuare, liirgirea acestel brete din creuta marglnala se peate face fiecu 0 frez1i.cilindrica de o~el foarte flna, pe care 0 yom deplasa spre indzal tl sptecolet, fie CU 0 freza sferid de ote). prln mltdirl de scoatete actlvii, deoarece Instru-mentele de mlna au 0 efiden}a mai redusil In aceastii situa~le dlnldicaractiwlzataprintr-o carle indplenta. cieci prin lipsa unoI', prlsme de sma.!t submlnate.

Deschiderea cavitapi ~i ceilalti tlmp! de preparare au loc ca in sltuat1a nr. 1.

, 4. Carll aproxlnnale situat41 fafll. Tn flafa pe doi dlnti vednl fl- ca.re, ,iotrerupcontinuitatea crestei nnag.!n.ale

< C,e!e doua' carl! se tratea:z5 separat conform sltua~iel 1. '

'S. Carie aproximala care iotrerupe contiouitatea crestei mll:tgi'niJ~,situata. fala Tn (ata cu 0 carie incipientaDatorit5 .\ccesului mal larg oferltde dlnte!e vedn cariat, se incellrca tratamegt\J!

carlei inciplente filra a lntrerupe (ontinultatea crestel marginale. '6. Cadi aproxlnnate care submirieaza creasta marginal!, situati'f~Fiin fata, Ill. dol dinti vedni "'~i;; ,Se trateala una din carll conform situa~lei 2. 1ise incearca tratamentul cete\~

Islte ca. fa SltU3f1a.S. fara a l!ltrerupe creaSta marglna/a. ''-';{,' "7. Carie aproxinnala care subnnineaxa creasta marginal!, $jtuatirf~!l'in (ata cu 0 carie aproxinnala Itldplenta ;'c,,:;:'

, Se trateaZa caria aproxlmalll care a submlnat creuta marglnaHi cain sJt~~ti_ia,:11 se Ineeard! tratamentul r.cleilalte,carJi cala sltua~la 5.:_"h"i'

B. Carli apro:x:innale incipiente situate (a~ain (ata fa doi dinti vc(iiHSe Inceardi tratamentul celor doua carll, fara a tntrerupe creasta ~argi~~)~~:

tn concliWle

Tehnlcq de lucru:", Pregatlrfla cavitaW preil:lntaunele particularita~i impuse degradul de dlstrugere

a unghlului inclz.al ~I de materlalele de ohtura~le coronara pe care Ie avem la dlspo-z.i~le,lncluslv de Intentla utllixarli unor mljJoacespeclale de ancorare a obturatiei.Putem" stablll trel sltuaW:. c ,,1. Distruqle redusa a un-ghilliul lnclzal. poSlbll de refikut cu un material

compozlt., .2. Distructla unghlulul lrtdz.al Care se va reface cu un materia! deobturatleneade:ZI(clment silicat. acrlla!: autopolimerlzabU).

3. .Distruqle 'masiva a unghlului lnclzal, care neceslta mljloace speciale deretentie. lndlferent dadi. materialUI de obturatie are sau nu propri{ltatl adezlve.

L Distruq:ie rcdusa. a unghiu!ui inciz:al, poslbH de ref:icut cu un,rnO!:terial compozit .

. :" Clinic, este Yorba de un proces cario. care a produs 0 prerdere relatlv redosade sUbs~anta dentara, dar care a lnteresat ~l unghlul Indzal. ." '.Deschlclerea cavita~li ~arioase nl se ofera. de la sine, gratledlstrugl;rli unghlulu!

Inelza!. '':'EXereia dentine! alteratese poate face Cll Ilngurf Black mid, nemaiexistind

p"~idOlu! de fracturare a unghiulul incizal, sau cu toporj~tile'de dentin~,lvcrind atltdlMpre fata vestibulllr&, de ~I dlnsprecea oralli.,.2: In lipsa instrumentarulul de mlna, se vor lIciliza frezesferice'deor,el saUllxtra-

dure, la plesa dreapta. Formacie retent!e va reiulta numal din preclzarea unghiurHordintre peretl. operatie care se efectueaza tot cu {reza sferidi mica .au cu toporlit11ede d~ntlna. Nu sa va insista, prea mutt asupra pregatll'li formel de retentle, deoarecemacerialele cu care se efectueazil. reconstituirea coronara (compezlte) au 0 bunacapacitate de aderare la tesutu! dentar. . ''.' Prepararea cavltatil se va termina prin netezlrea marglnilor de sma1t Cll topo-r:i'ftile de smalt saU, cu daltile de sma1h Qreapta $au cudata. '

,In caea Cll prlve~te forma de rezl~ten~a, vomaveil, aceeali conduita ca ~i lacavitatea de dasa am-a, avind tn vedere priorltatea factorulul estetic., "

.. 2. Dist:ruC;1:ia unghiului indzal ce sa va reface CU, un material de, obturat:ie neade;r::ivIndepktarea dentinel alterate d Yom face similar cu sltuapa 1. tn sehlmb, vom

f> 4lilvoltl sa acordam 0 atentle depseplta con

5, Carie de colet profundii situata vestibular la dlnt'if frontal I.6. Carie de colet slIpeH'kialii sau profunda, sltuadioral, ladil1~1ifrontali.7, Carie circularli de colet~ .1. Carie superfldala sltuata vestibular la dint!! tateraliClinic, se prezinti Cll un procl'ls carlos, cu 0 plerdere de substa:nta superficiala,

fa care slnt asociate de obiee! fenomene intense de hlperserislbllitate ~i hlpere.stezled'mtinara. . . .

Deschiderea cavita~ii nu se fac~ in mod special, cavltatea' filnd 'de fapt deschi.H,.lndepartarea dentine! alterate se reeomanda a se executa C\I nn.guril'e Black,

de marl me potrlvlt5. !ntinderll In suprafa~5. a carlel,de,~-;,;:/:,perpendicular pe' axul dl.ntelul, cu care Yom actlona de-a lungul pere~i1or::plha' ladisparltla marginllor cretoase (fig. 134J. '.

DlIpaaceas.t;iopera~le re:tllita 0 cavitate. al care.!contur exterior e$te'ov~l.rotund sau reniform 11 al dXarare' ai 'cavita~il' sintsimHarl eu eel desc;r1li. lasitl.l'atia 1.exceptia .cazutiJ"r. (lI.~~yoluti~. subgingival;;,' dnd cavltatea este. partial acoperlta., prin pr~liferar

baza de saruri dea1uminlu (sllifat, doruri), care auo puternidi actiune hemostatic1i

Tratamentul plagii dentinare

"General itati,

In urma actului chlrurgka! de pregatire aunei caVita~15a1.lde pregatlre alJnlJI bont dental' remit" 0 plaga dentinal''' ce prerinta al'lumite part!cularldp fa~ade alte plagl ce se produe in restul organlsmuluf.

Particularld~ile pH\gll dentil1are dnt:- este nesingertnda, ded, Hira poslbHitati de aparare;- este cxp,us,a direct factorilor eXcftan~1 din medlul bucal;,- este 0 plaga Infectat3, germenH mlcro-blenigasindu_se ,at1t pezuprafata

plagii, dt ~I in eanaliculele dentlnar!i;- prezinta pe suprafa~a un liehld numit Ilmfa dentinara, care 'neindepartat

constituie un adevarat 'mediu de cultura microblana.Aceste partlcularlta~l ale plagfl'dentlnare Impun masurl speCiale de trata-

mcnt, care au ca scop final prevenlrea lmholnavirfi pulpei dentare,TratamentuJplagii dentlnare vlzeaza. inHiturarea factorlfor nodvi de .fa .acest

nIYel, proteqia suprafe~ei dentlnare ~i a pulpei dentare fara de excltantii din medlulDucal ~I, In unele sltuaW, stlmujart;a mecanlsmelor pulpare de producere a nee-dCf1t-inogene;;:ei.

Pentru atingerea acestor obie,';de obturatle deflnltiv fI 'tesuturile dure dentate. . ""

Uisarea laculul Ja m

Usarea laculul fa m

ellielor der1tinare, prin patrunderea arglntulul In canallculele dentlnare ~I preclpi-torea proteinelor.

Precipitatul m,gru se ob~ine prin reducerea soluflei de azotat de arglnt10%ell: hidroehinona solu~ie 5%, acid ascorbic, glueoza, formallna, eugenol.

Pred pitatu Ialb rezulc:'. dl.n reducerea solurier de a:zotat de arglnt 10% eu : solufiede clorura de'! ealciu saturata, sulfatlazol, t;nctura de lod, sorufie de dorurii de sodiu.

Tehnica irnpregnorij:_. se spala C3vitatea ell un jet de apa dldufa;.- se izoleaza dintele;- toaleta cavita~ij ell bulete de vata sterile. Inmulate In apa oxlgenata, alcool

70" .~i apoi neofalina;- tlsearea eavitafii eu un Jet df) aer dilduf;- ell a pensa dentadi se fa 0 bllieta. de vatasterila de un vQlum dt jurnat:tte

din volumur eavldtil, 5e urnt':Ze~te in solu1la de lIzotat de argrnt ~i se ~terg de7.-3 or! pcre~Ii, indeoseb! Cl,i limirrofi c,merel pufpare, avindu-se grijl\. s~ nu se.Hinga margin!le Impregnarea c:u dorura de zinc ~i fel"oclanura (;Ie potash"Din cornbinatla solu~iel ele dorura de zinc 40% cu solutia de ferocfanutii de

potasiu 20%, se formeaz3. un complex eoloidal, care obstrueaza canalkulele den-t! nare ~j are oareeare proprletatr antlseptice.

Aeest tip de impregnare este recomandat, pentru calitiitlle saIl! fizlonomlce,la din~ii frontall 11 premolarll superiori.

Tehnica:.. splalarea cavita~ii eu un jet de apa dilduta;-Izohrea dintelui;-- toaJeta cavica~ii eu bulete de-vata sterile, 1mblbate in apa oxlgenatii, alcool

70~ 5i neofalina;~... usearea cavit5~ii eu un jet de aer ciUdu~;- eu Q pensa dentadi se la 0 buleta de vat:', sterila, mal mid dedt volumul ca-

vir'J~il, se 1mbiba ell solu~ia de dorura de zinc: 40%, ~is.e b"djioneaza insistent peretHC;lvlta~ii timp de 1 min.;

-- eu 0 alta pensii dentarii se ia 0 huletii de vara sterila, de acelea1i dimensiQnl,St: imbiha in solutfe de feroelanura de potaslu 20% ~I se badljoneaza peretil cavltatll;

- se repeta manevra de dteva orL

~>~., i45

Dup5, uscarea ca,V ft;it! 1, se aplka obturatla de baza cu c1ment fosfat de zlnc~lse reallzeaza obturatia defln!tlvii. " >,:

Apliearea pe plaga dentimira a solut:"ei alcooliee de timol ~I'a cristalel.orxfdul~e,cah::jl,l are proprieta~1 antiseptke slabe ft ded germenlimlcroblenl nu slot decitIn p~rte,(jistru~i.' ,

",,1n,diferent de tlpul de eoafaJlndirect pe care I-am (olostt, estll necesar ca,In ,t'ratamentul cavltlitHor profunde, paclentu! sa fie dlspensarizat, flicindll-$e din/:, in 6luni eontroale ehnice f" radiologice. pentru a putea interv~nj c'p

Restaurarea morfofunctionafa,acoroanelor dentarecu ajutorul obturatiilor

Refacerea conturu!Ui coroanei demure se poate realita morfofoglc ::1func~jonalfolosfnd un material i~ert, care, prln callta~lIe.sale, corespunde ~esuturllor dentarein care este integrat. In unele ca:turi, modelarea acestul material se niali:~i;laz;j;directin cavitatea bUaHl.,.operaN, cipatind denumirea de obturare cOfonara, lar materlalulfolosit - material de obtura~le.

Alteori, refacereacoronara se ob~lne prln c:lmentarea in cavltatea coronaraa unei mlcrolucdirl pr,?tetlce,realizate de cltre tehnidanul dentar: pe ba:z:aunelamprente prelimlnarc. In aCesteat, vQrblm despre refacerea toronara prln lncrus-t:.p'" (inlay, dupa denumlrea engleza). Incrustatia are fntotdeauna, cel pu~in inintenIia celui care Q reallzea:z:a, un caracter de .permanen~a. fllnd imentinuta Inprinclplu pe tot tlmpul existen~ei dintelul respectlv, exceptind c~urlle in care"par accldente sau compllca~ll care lmpun Indepartarea et. :

Obtvratia are ~l ea acest caracter de duratli., 'dod flnalltea:z:ai UI1 act tera-peutic, dar alteori ell. reprezlnta numa! 0 etapa Intermediara, filnd un mlJloc de prQ-tej""e a pansamentelor medicamentQase pu a .sp