+ All Categories
Home > Documents > Otita medie acutăOtita medie acută

Otita medie acutăOtita medie acută

Date post: 02-Oct-2015
Category:
Upload: nicurotaru
View: 142 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
Otita medie acută
23
Otita medie acută Print Email Share Otita medie acută este o boală produsă de bacterii sau viruşi, care apare în general ca urmare a unei infecţii a tractului respirator superior. Boala poate să apară la orice vîrstă, dar frecvenţa mai mare o are totuşi la copiii tineri. Cei mai periclitaţi sunt copiii mai mari de 3 luni, şi mai tineri de 3 ani. Mecanism de producere, cauze Inflamaţia este de obicei precedată de o infecţie de origine virală a tractului respirator superior. Datorită infecţiei virale mucoasa se edemaţiază şi închide orificiul trompei lui Eustachio, care are rol în procesul de aerisire a urechii. În mod normal, trompa este aerisită de 3-4 ori pe minut, când se deschide în timpul deglutiţiei. Pentru că din cauza infecţiei
Transcript

Otita medie acut

Print

EmailShareOtita medie acuteste o boal produs debacteriisauvirui,care apare n general ca urmare a unei infecii atractului respirator superior.

Boala poate s apar la orice vrst, dar frecvena mai mare o are totui la copiii tineri. Cei mai periclitai sunt copiii mai mari de 3 luni, i mai tineri de 3 ani.

Mecanism de producere, cauze

Inflamaia este de obicei precedat de o infecie de origine viral atractului respirator superior.Datorit infeciei virale mucoasa seedemaiazi nchide orificiul trompei luiEustachio,care are rol n procesul de aerisire a urechii.n mod normal, trompa este aerisit de 3-4 ori pe minut, cnd se deschide n timpul deglutiiei. Pentru c din cauza infeciei cavitetea timpanic nu se poate aerisi, aerul pe care l conine, se absoarbe, iar locul lui este ocupat de un exsudat, care se acumuleaz n spatele timpanului. Aceast condiie poart numele de otit medie exsudativ.

n caz de suprainfecie acest exsudat servete ca un excelent mediu de cultur pentrumultiplicarea bacteriilor.n sistemul cavitar al urechii medii ptrund microorganisme, i produc infecia purulent (supurativ) a acestuia.

Infecia poate s se producprin tromp(cel mai frecvent), prin circulaie, sau poate s ptrund din exterior (ruperea timpanului sau n cazultimpanului perforatprealabil, prin: ptrunderea apei de baie n timpul splrii urechilor, ndeprtarea fr precauie a unui corp strin din meatul auditiv extern).

Viruiipot pregti terenul pentru suprainfecia bacterian. Cel mai frecvent nu se mbolnvete doar mucoasa cavitii timpanice, ci i mucoasa osului mastoid, care se gsete n spatele urechii, producnd aa-numita mastoidit.Mastoidita astfel nsoetemajoritatea otitelor medii.n afara infeciilor respiratorii superioare exist i alte situaii care predispun la apariia otitelor medii recurente, cum ar fi de exemplu hipertrofia amigdalelor faringiene (vegetaiile adenoide) , unele afeciuni alergice, sau boala de reflux.Perturbarea procesului de aerisire al urechii medii i al sinusurilor paranazale pate fi produs i de procesul de acidifiere a organismului. n cursul procesului de detoxifiere a organismului, la nivelul sinusurilor faciale i al mucoaselor trompei i urechii medii, se produce o tumefiere i secreie patologic de mucus, pentru c organismul i prin secreia demucus ncearcs scape de surplusul de acizi, respectiv de substanele toxice produse n organism i formate n procesul de legare a acizilor.

Simptomatologie, semne de boaln stadiul de debut boala nc nu produce nicio acuz, dar la examenul otoscopic se poate detecta retracia timpanului i accentuarea vascularizaiei.n cursul bolii se disting foarte bine semnele clasice ale inflamaiei: edem, hiperemie, durere, perturbare funcional.Semnul caracteristic al otitei medii supurate este durerea intens, de durat a urechilor. La sugari se poate observa frecvent c i freac urechile i plng de durere.Bolnavii mai n vrst acuz de obicei scderea acuitii auditive. ntre semnele generale de boal se enumereaz febra nalt, curbatura i starea general alterat.

Acuzele i simptomelese schimb n funcie de stadiul de boal:

Stadiul nti:inflamaia exsudativ (1-2 zile): febr de 39-40 grade, n cazurile grave frison, n cazul copiilor uneori apare durerea occipital, rigiditatea cervical.

Durerea este puternic, pulsatil, mai accentuat noaptea, dect ziua. Osul de dup urechi, mastoidul, este dureros la presiune. n sincronitate cu pulsul se percep zgomote auriculare surde, acuitatea auzului scade.

Faza a doua:Faza dedelimitare(3-8 zile): Secreia purulent deobicei ptrunde prin timpan spre meatul auditiv.Ca urmare durerea cedeaz i bolnavul devine afebril. Dac la nceputul bolii am ntrodus un tratament cu antibiotice, aceast faz se poate prescurta semnificativ, iarruptura spontana timpanului poate fi chiar evitat.

Faza a treia:Vindecarea (2-4 sptmni): Scurgerea din urechi se oprete treptat, iar auzul se normalizeaz.

La copii tineri pot s apar de multe orivom,diaree,datorit scurgeriisecreiilor purulente, care poate irita astfel sistemul digestiv.Deshidratareacare urmeaz tulburrilor digestive agraveaz i mai mult simptomele. Dac tratamentul otologic corespunztor nu este urmat din timp,timpanul perforeaz spontan. n momentul acesta durerile pacientului scad, datorit dispariiei tensiunii timpanului.

Diagnostic:

Prima faz:Aspectul microscopic: Timpanul este hipervascularizat, vaselesanguine radiaresunt dilatate (hipervascularizaia timpanului).Timpanul devine mat i se ngroa. Conturul tijei ciocanului i a braului scurt este ters. n apogeul fazeiexsudative timpanuldevine convex, mai ales n sfertulpostero-superior, se pot observa i pulsaii.Inflamaia se extinde i la nivelul meatului exterior, iar n aceast situaie se terg limitele dintre timpan i conductul auditiv. Din cauza inflamaieiosului mastoid(mastoiditei), mastoidul este sensibil la presiune. Se poate constata perturbarea simului auditiv, de tip conductiv.

Faza a doua:Se formeaz o fistul mic, ct o neptur de ac, cel mai frecvent n sfertul postero-superior al timpanului, iar prin aceasta se elimin cu pulsaii osecreie purulent, fr niciun miros neplcut.Imagine radiologic: stuctura celular a mastoidului este voalat, dar nu se percep distrugeri osoase, cu alte cuvinte: conturul lamaleleor osoase este n toate prile bine delimitat.Faza a treia:Pulsaiile dispar, cantitatea secreiilor scade, devenind transparente-mucoase, iar n final secreia dispare i ea.Hiperemiai ngroarea timpanului scade, structurile anatomice devin recogniscibile. Leziunea timpanului se nchide spontan, lsnd loc uneicicatricifine. Auzul se normalizeaz. Imaginea radiologic a stucturii celulare se clarific treptat.

Diagnostic diferenialInflamaia conductului auditiv extern: Cartilagiul meatului exterior icartilagiul conductului auditiv externsuntsensibili la presiune. Secriiile nu se elimin cu pulsaii, cel mai frecvent au un miros fetid, niciodat ele nu sunt mucoase. Nu apar, sau n cazul n care totui exist perturbri ale acuitii auditive, ele sunt minime. Imagine radiologic negativ.

Tratament

n cazul otitei medii pasul cel mai important este asigurarea aerisirii camerei timpanului i ndeprtarea secreiilor.De aceea este important practicareaperforrii artificiale a timpanului(paracentezei).Cu ocazia acestei proceduri se taie un mic orificiu pe timpan, cu ajutorul unui instrument asemntor unei lnci minuscule, prin care se extrag secreiile. Intervenia n general se practic sub anestezie local.

Uneori se poate ntmpla ca orificiul s se nchid nainte de vindecarea complet. n asemenea cazuri s-ar putea s fie nevoie de repetarea paracentezei.Nu este de dorit s se atepte pn la ruperea, la perforarea spontan a timpanului, pentru c n acest caz - datorit orificiului de perforaie la nivelul timpanului se produce o ran cu marginile neregulate, care se vindec greu, lsnd o cicatrice relativ groas, crescnd astfel pericolul apariiei hipoacuziei.Prinii trebuiesc avizai n aceast privin, pentru c o crpare a timpanului poate avea consecine mai grave, dect o ran minuscul produs de paracentez.

Pe lngtratamentul otologic, s-ar putea s fie nevoie i de administrarea antibioticelor. Tratamentul se continu nc 2-3 zile dup dispariia simptomelor, pentru un minim de 5 zile.Este bine s se nceap cu un derivat de penicilin cu spectru larg, care se va schimba n caz de nevoie, n funcie de antibiogram. Vindecarea poate fi accelerat de picturi nazale, antipiretice antiinflamatoare, sau picturi auriculare.n cazuri recidivante, dac inflamaia este susinut de hipertrofia amigdalelor adenoide, ndeprtarea chirurgical a acestora poate duce la soluionarea problemei.

n cazul otitelor medii trenante, greu vindecabile, recidivante, aprute la copii, se ntroduce n timpan o supap, un tub, aa-zisul gromet. Acest tub are doar civa milimetri, i prin el se poate asigura aerisirea continu a casei timpanului.Tubul implantat, dup trecrea perioadei critice, se poate ndeprta. Antibioticele pot schimba foarte mult evoluia otitei medii supurate.Datorit lor, pot fi mai frecvente cazurile splcite, terse, mascate , deasemenea pericolul complicaiilor poate fi mai mare. Pe de alt parte, antibioticele administrate corect, pot scurta durata tratamentului.

Pentru c n procesul apariiei otitei medii rolul cel mai important l joacacidifierea organismului, punctul cheie al tratamentului este detoxifierea, alcalinizarea, i alegerea minuioas a componetelor alimentaiei. Acesta se poate realiza cel mai simplu prin administrareasuplimenilor naturali, bazici.

Primul preparat recomandatde noi conine amestecul unic al unui numr de 49 de specii de zarzavaturi, ierburi, frunze i diferite cereale germinate, cultivate n bioculturi. Preparatul conine un numr mai mare de 125 de vitamine naturale, minerale i aminoacizi, ceea ce face posibil absorbia maxim a bazelor. Energizeaz n mod deosebit, cu ajutorul lui sngele preia mai uor oxigenul din ap. Este un catalizator de oxigen puternic, ajut la funcionarea optim a celulelor. Alcalinizeaz corpul i sisteaz strile de hiperaciditate.

Prafurile recomandate de noi se dizolv n ap curat i se consum n cursul zilei. Dac consumai produsul nostru, n cteva sptmni (timp, care depinde i de constituie) putei obine rezultate nemaipomenite n scderea aciditii, la fel i n detoxifierea i energizarea organismului.

Pentru informaii suplimentare v rog s consultai pagina despre produs, respectiv site-ul meu internaional.

Dac avei alte ntrebri, sunai la numrul de telefon 36-20-397 4144, sau cutai-m prin e-mail la adresa:[email protected] produs i comandEvoluie i prognoz

nprima faz,n stadiul acut, n funcie de virilitatea microorganismului, de capacitatea de autoaprare a organismului i de eficacitetea sau insuficienatratamentului antibiotic, pot s apar complicaii otologice precoce.

nfaza a douacomplicaiile apar excepional de rar. n schimb, poate apare otita medie trenant, i, n asociere, mastoidita trenant , ca urmare a tratamentului antibiotic insuficient, a creterii rezistenei microorganismelor, sau a capacitii sczute de autoaprare a organismului.

nfaza a treian marea majoritate a cazurilor otita medie acut i mastoidita acut se vindec complet. La 2-3 sptmni dup apariia otitei medii apar complicaii tardive, nsoite de urmtoarele simptome: bolnavul devine din nou febril, reapare durerea otic i secreia auricular, apare cefaleea, starea general se altereaz, crete viteza de sedimentare a hematiilor.

ndatoririle medicului de familie:

Copilul trebuie trimis la un medic specialist. Tratamentul se face n colaborare cu medicul specialist oto-rino-laringolog i medicul specialist pediatru.Prevenie

Pentru c otita medie apare ca urmare a infeciilor cilor respiratorii superioare, prevenirea i tratamentul corespunztor a acestora din urm este metoda cea mai corespunztoare pentru prevenie.n perioada de toamn-iarn importana cea mai mare o are consumul de alimente cu coninut mare devitaminen cantitate suficient.

La copiii mici, n cazul n care afeciunea cataral i-a fcut deja apariia, poate fi de folos suciunea mucusului nazal, n caz de nevoie. Cile respiratorii intranazale trebuiesc eliberate.n copilrie ndeprtarea amigdalelor faringiene, iar la vrsta adultrezolvarea chirurgicalasinuzitei faciale, apolipozei nazale, adeviaiei de sept nazaleste inticat.Ca urmare a otitei medii netratate corespunztor pot aprea:hipoacuzie,parez facial,abces cerebral, saumeningit.

Otita medie a sugarului

Cu ct copilul este mai tnr, cu att simptomele generale sunt mai accentuate, iar simptomatologia local este cu att mai discret (simptomatologia gastric i intestinal este cea mai evident).Sugarii i copiii mici sunt predispui din punct de vedere anatomic la infecii ale urechii medii produse prin trompa luiEustachio: la ei trompa fiind scurt, dreapt i larg;iarmucoasele urechiimedii i a cilor respiratorii superioare au un caracter identic; infeciile cilor respiratorii superioare sunt frecvente; inelul faringian al amigdalelor palatine este mai strmt, datorit volumului mai crescut al acestora; sistemul cavitar al urechii medii este cptuit cu o mucoas mai tumefiat, iar aerisirea acestuia este mai deficitar.Simptome locale

Copilul iridic frecvent minile la urechi. Att traciunea, ct i presiunea provoac durere. Timpanul este mat, rou-grisatru, cu convexitatea aproape disprut, dar structurile anatomice nu sunt recogniscibile.Rupturile spontanede timpan sunt mai rare; n cazul n care ele totui se produc, apar n sfertul antero-inferior al timpanului.Secreiile sunt deasemenea rare (secreiile se scurg uor prin trompa scurt, dreapt i larg), dar dac ele totui exist, secreia este vscoas, i se observ pulsaii intense. Uneori se pot forma deasemenea polipi.Ganglionii limfatici regionalise inflameaz, ganglionii limfatici retroauriculari sunt tumefiai.Tratament

Tratamentul cu antibiotice este indicat. Picturile nazale sunt cele mai eficiente sub form despray. Este necesar administrarea tratamentului antipiretic, antalgic, la fel i aspirarea secreiilor De importan major este efectuarea paracentezei (punciei auriculare) n momentul potrivit.

n cazul mastoiditei, la nevoie, este indicat interveniachirurgical: se efectueaz deschiderea osului bolnav. Operaia trebuie fcut i n cazurile n care imaginea radiologic nu evideniaz modificri decizia se ia pe baza simptomelor clinice.Evoluie, prognoz

Evoluia este de cele mai multe ori trenant, ameliorarea dramatic i vindecarea copilului survine fercvent numai dup intervenia chirurgical. Prognoza este bun n cazul n care tratamentul este corespunztor.Ce are de fcut medicul de familie:n cazul n care la sugari sau la copii mici, starea general se altereaz fr o explicaie evident, sau se observ o oprire a dezvoltrii, trebuie avut n vedere posibilitatea unei mastoidite oculte. Trebuie s se cear un examen de specialitate. Tratamentul copilului intr n competena medicului specialist oto-rino-laringolog i a medicului specialist pediatru.Mastoidita este un prioces inflamator al celulelor cu aer mastoidiene din osul temporal.deoarece mastoidul comunica cu urechea medie si este o extensie a acesteia,practice orice copil sau adult cu otita medie acuta si majoritatea persoanelor cu boala inflamatorie cronica a urechii medii au mastoidita.in majoritatea cazurilor simptomele associate urechii medii(febra,durere,surditate de conducere)predomina iar boala celulelor mastoidiene nu este considerate o entitate separate.La unii pacienti infectia se extinde in afaramucoasei urechii medii iar osteita sistemului de celule aeriene masoidiene sau periostita proceselor mastoidiene se dsezvolta fie direct prin eroziunea osului prin cortex sau iondirect prin vena emisara a msatoidului.acesti pacienti prezinta mastoidita acuta sau chirurgicala-complicatie intratemporala a otitei medii.Mastoidita cronica este deseori asociata cu otita medie cronica supurativa si in mod particular cu colesteatomul.Colesteatomul este o tumoare benigna a epiteliului scuamos care poate creste si altera structura normal si functia tesuteului si osului ce-l inconjoara.Pacientii cu mastoidita acuta se vor recupera complet daca nervul facial,vestibulul si structurile intracraniene nu sunt implicate.Deformatiile cosmetic ale urechii operate pot fi prevenite.Surditatea de conducere se va rezolva daca lantul osicioarelor ramine intact.

Cauze si factori de risc

Mastoidita acuta

Deoarece otita medie este boala declansatoare,cel mai comun agent etiologic este Streprococcus pneumonie,urmat de H.influenzae si streptococci de grup A sau S. pyogenes.Fiecare dintre aceste bacterii au foirme invasive si se intilnesc mai ales la copiii cu mastoidita acuta.Pseudomonas aeruginosa si alti baciliaerobi gram-negativi sunt frecvent descoperiti in infectia acuta.Mycobacterium tuberculosis este rar intilnita in tarile in curs de dezvoltare.Incidenta S.pneumonia multidrug rezistent asociat cu mastoidita este ridicata.40% sunt rezistenti la peniciline,35% la macrolide si 15% la ceftriaxone.Dupa introducerea vaccinarii cu vaccinul pneumococci 7-valent,aceste cazuri s-au redus.Staphylococus aureus meticilin rezistent este acum un patogen importantMastoidita cronicaEste in general un rezultat al otitei medii cronice supurative Rar reprezint rezultatul eecului tratamentului mastoiditei acute. Agentul etiologic frecvent este P. aeruginosa, Enterobacteriaceae, S. aureus si bacterii anaerobe. Bacteria anaeroba predominanta este Peptostreptococcus. S. pneumonia si H. influenzae sunt rar izolate.Factorii de riscCaracteristicele gazdei: cei mai muli copii cu mastoidita acuta au mai puin de 2 ani si nu au istoric de otita medie in antecedente. La aceasta varsta sistemul imun este relativ imatur, mai ales fata de capacitatea sa de a rspunde la antigenele polizaharidice ale unor bacterii.Anatomia locala: osul mastoid se dezvolta dintr-o punga a epitimpanului posterior denumita ad antrum Pneumatizarea are loc la puin timp dupa natere, dupa ce urechea medie devine aerata. Acest proces este complet la varsta de 10 ani. Blocarea antrumului de ctre mucoasa inflamata prinde infecia in celulele cu aer prin inhibarea drenajului si a re-aerarii din urechea medie. Mastoidul este inconjurat de fosa craniana posterioara, fosa craniana medie, canalul nervului facial, sinusurile sigmoide si laterale si partea pietroasa a osului temporal. Mastoidita poate eroda in oricare din aceste structuri prinpartea pietroasa a osului temporal. Mastoidita poate eroda in oricare din aceste structuri prin continuitate determinnd boli amenintatoare de viata.Coalescenta; infecia persistenta acuta in cavitatea mastoid poate conduce la o osteita rarefianta, care distruge trabeculele osoase care formeaza celulele Mastoidita coalescenta este de fapt un empiem al osului temporal, daca progresia sa nu este oprita sau nu dreneaza la suprafaa mastoidului, apexul pietros sau spatiile intracraniene pentru a crea alte complicaii.PatofiziologieMastoidita poate fi oprita in orice punct al evoluiei care are 5 stadii: stadiul 1 - hiperemia mucoasei care cptuete celulele aerate mastoidiene '

stadiul 2 - transudarea si exudarea fluidului si/sau puroiului din celule stadiul 3 - necroza osului determinate de pierderea vascularizatiei septelor stadiul 4 - pierderea peretelui celular cu coalescenta in cavitati de abces stadiul 5 - extensia procesului inflamator la zonele de continuitate.Semne si simptomePacienii pot prezenta caracteristici unice ale mastoiditei acute sau cronice. Mastoidita acuta urmeaza in general episoadelor recente sau concurente de otita acuta medie si determina febra. Tabloul clinic variaza in funcie de varsta si stadiul infeciei.Boala cronica, care poate fi subclinica este de obicei secundara tratamentului parial al otitei medii acute cu antibiotice.Otorea care persista peste 3 saptamani este cel mai intalnit semn al dezvoltrii unui proces cronic care implica mastoidul. Febra poate fi prezenta. Aceasta poate sa nu fie determinata de mastoidita acuta ci de otita medie. Persistenta febrei, mai ales cand pacientul primete terapie adecvata, este obinuita mastoiditei acute.Durerea poate fi prezenta. Aceasta este localizata in profunzime sau in spatele urechii si tipic se agraveaza noaptea. Persistenta durerii este un semn de severitate al bolii mastoidiene. Aceasta poate fi dificil de evaluat la pacienii de varsta mica.

Surditatea poate apare. Este comuna in toate procesele care implica urechea medie. Peste 80% dintre pacieni nu au istoric de otita recurenta medie.

Simptomele nespecifice, observate mai ales la copii, cuprind alimentaie deficitara si iritabilitate Examenul fizicCuprinde in mastoidita acuta si cronica:

ingrosarea periostala

abcesul subperiostal

otita medie

protruzia sub forma de mamelon al membranei timpanice centrale.

Ingrosarea periostala necesita comparare cu zona opusa. mpingerea auriculului in jos au posterior, mai ales la copiii sub 2 ani sau in sus la cei peste 2 ani poate fi prezenta. Abcesul subperiostal impinge auriculul lateral. Otita medie este prezenta la otoscopie. Protruzia mamelonata a membranei timpanice central poate fi prezenta cuprinznd puroi.

Semnele mastoiditei acute cuprind urmtoarele: membrana timpanica eritematoasa si protruzionata

eritem, sensibilitate si edem in zona mastoidiana

fluctuenta postauriculara

protruzia auriculului

febra mai ales la copiii mai mici de 2 ani

ptalgie si durere retroauriculara mai ales la copiii sub 2 ani.

Semnele mastoiditei cronice pot sugera o complicaie sau extensie in afara mastoidului:

membrana timpanica cu aspect inflamat sau normal

febra recurena sau persistenta

absenta semnelor externe ale inflamatiei mastoidiene.

Examenul neurologic arata localizri nonfocale. Totui implicarea nervilor cranieni poate apare in boala avansata.

Semnele cuprind urmtoarele:

paralizia nervului abducens - VI

paralizia!.nen/ului facial - VII

durere prin implicarea ramurei oftalmice a trigemenului.

ComplicaiiMastoidita cand progreseaz si depete stadiul 2 este considerata complicaie a otitei medii. Complicaiile mastoiditei sunt mai departe extensii ale procesului in sau depind mastoidul. Complicaiile frecvente cuprind surditatea si extensia infeciei in afara sistemului mastoid determinnd complicaii intracraniene sau extracraniene.

Alte complicaii pot cuprinde: extensia posterioara in sinusul sigmoid cu tromboza

extensia la osul occipital cu pepmielita a calvariei sauabcesCitelli

extensia superioara la fosa craniana posterioara, spaiul subduralsi meninge

extensia anterioara la rdcin zigomatica

extensia laterala pentru a forma abces subperiostal

extensia inferioara pentru a forma abcesul Bezold

extensia medial la apexul pietros

implicarea intratemporala a nervului facial.

In mastoidita cronica scurgerea continua si nonresponsive din ureche este 90% asociata cu colesteatomul.

ColesteatomulEste o leziune distructiva a bazei craniului care poate eroda si distruge structuri importante din osul temporal. Capacitatea sa de a determina complicaii ale creierului cum este abcesul si meningita il caracterizeaz drept o leziune potenial fatala. Acesta este format din epiteliu scuamos care ramane prins in baza craniului. De la osul mastoid acest epiteliu se poate extinde doar pe seama esutului osos care il inconjoara. Consecutiv, complicaiile secundare colesteatomului in cretere pot cuprinde lezarea structurilor care se gsesc normal in osul temporal.

Simptomul principal al colesteatomului este otorea - scurgerea nedureroasa continua din ureche. Surditatea este de asemenea un simptom comun. Ameeala este relativ neobinuita dar apare daca eroziunea osului produce fistula in labirint. Aceasta este un simptom ingrijorator deoarece poate pregti dezvoltarea unor complicaii mai severe. Perforarea membranei timpanice insoteste in 90% dintre cazuri colesteatomul. Drenajul si tesutul de granulatie scurs din ureche nu rspund la tratamentul antibiotic.

Terapia medicamentoasa nu este acceptata in tratamentul colesteatomului. Pacienii care refuza intervenia chirurgicala sau cei la care nu se poate efectua anestezia generala trebuie sa se prezinte la medic pentru curatarea urechilor la 2-3 luni. Astfel se ajuta la controlul infeciilor si se incetineste creterea, dar nu se stopeaza expansiunea leziunii. Terapia antibiotic a trebuie sa fie topica, dar cea sistemica este uneori de ajutor.

DiagnosticoTeste de laboratorSpecimenele din celulele mastoidiene obtinute in timpul interveniei chirurgicale si a miringotomiei, fluidul trebuiesc trimise la laborator pentru a se efectua culturi pentru bacterii aerobe si anaerobe, fungi si mycobacterii si coloraii Gram. Daca membrana timpanica este deja perforata, canalul extern poate fi

curatat iar o mostra din lichidul proaspat drenat poate fi prelevat.

Cultura si testarea sensibilitii la antibiotice a mostrelor pot modifica terapia antibiotic a empirica iniiala. Se vor practica hemoculturi. Se va determina viteza de sedimentare a hematiilor si leucocitoza pentru a determina eficacitatea terapiei.

Se va obine lichid cerebrospinal pentru evaluare daca se suspecteaz extinderea intracraniana a procesului.

Studii imagisticeScanarea CT a osului temporal este standardul in evaluarea mastoiditei. Sensibilitatea studiului este 87-100% in mastoidita acuta. Se va practica imediat scanarea CT cand sunt suspectate complicaii intracraniene.

Mastoidita este evideniata de aspectul de distrugere a liniei mastoidiene si de diminuarea sau pierderea liniei bine conturate a septelor celulelor mastoidiene.

Radiografia simpla nu este diagnostica. Este un studiu adecvat stabilirii diagnosticului dar fara sensibilitate in diferenierea stadiilor bolii.

Urmtoarele semne difereniaz otita acuta medie si mastoidita acuta de cea cronica: celule mastoidiene nedefinite clar, in ceata datorita tumefierii inflamatorii a mucoasei si acumulrii de lichid

pierderea conturului sau a vizibilitii peretelui celulelor mastoidiene datorita demineralizarii, atrofiei sau a necrozei septelor osoase

intreruperea liniei de demarcare a mastoidului cu defecte vizibile ale cortexului osului

pronunarea zonelor in care se colecteaz abcese

denivelarea periostului procesului mastoidian sau a fosei craniene posterioare

activitate osteoblastica in mastoidita cronica.

Audiometria este indicata si utila la copiii cu mastoidita acuta dar trebuie efectuata dupa ce pacienii se recupereaz din faza acuta si la copiii cu mastoidita cronica.

Timpanocenteza si miringotomia: miringotomia poate fi efectuata iniial, urmata de terapia antibiotic a. Cultivarea lichidului din urechea medie inainte de terapia antibiotic a este imperativa.

Tratament

Terapia farmacologicaCuprinde administrarea de antibiotice. Alegerea antibioticului trebuie bazata pe obinerea de material clinic din urechea medie prin timpanocenteza sau aspiraie.

Terapia mastoiditei acute:Antibioticele folosite cuprind vane ornic ina plus ceftriaxona sau cefepime pentru Pseudomonas sau combinaia unei peniciline cu un inhibitor de beta-lactamaza (ampicilina cu sulbactam). Terapia parenterala trebuie administrata pentru cel puin 7-10 zile. Terapia orala poate inlocui tratamentul parenteral daca se observa ameliorri pentru un total de 4 saptamani. Agenii orali cuprind clindamicina plus o cefalosporina de generaia III sau amoxicilina plus acid clavulanic.

Terapia in mastoidita cronica:Tratamentul este similar cu cel al otitei cronice medii supurate, cu antibiotice topice. Daca aceasta esueaza se practica toaletarea urechii si terapie sistemica. Alegerea empirica a antibioticelor sistemice trebuie sa acioneze asupra bacteriilor aerobe si anaerobe. Aproape jumatate dintre bacteriile anaerobe gram-negative sunt rezistente la peniciline pentru ca produc beta-lactamaza. Clindamicina, cefotaxinul, metronidazolul, cloramfenicolul sau combinaia amoxicilina si acid clavulanic sau piperacilina si tazobactam ac opera bacteriile anaerobe.

Cand este prezent S. aureus meticilin rezistent se va administra vane ornic ina sau linezolid.

O aminoglicozida, cefalosporina de generaia III sau o quinolona trebuiesc indicate pentru acoperirea bacililor gram-negativi aerobi, incluznd Pseudomonas.

Terapia orala poate inlocui pe cea parenterala si se va menine pentru o durata de 6 saptamani. Terapia chirurgicalaMiringotomia si timpanocenteza sunt folosite de obicei pentru a obine specimene si a ameliora disconfortul din otita medie acuta. Plaga timpanica se vindeca in cateva zile.

In timpanostomie se plaseaza un tub care menine membrana timpanica deschisa si permite acces la urechea medie si mastoid pentru administrarea picaturilor antibiotice, steroide sau ambele ori pentru

drenaj fara probleme asupra permeabilitii tubei Eustache.

Mastoidectomia se efectueaz prin interiorul urechii sau in spatele urechii printr-o incizie. Chirurgul deschide osul mastoid si inlatura celulele aeriene infectate. Membrana timpanica este incizata pentru a drena urechea medie. Se vor administra picaturi antibiotice in ureche.

Terapia pentru mastoidita acuta fara osteita:Mastoidectomia este indicata pentru otita medie acuta daca pacientul are durere si febra cu durata de peste 48 de ore sau creterea tumefierii si a sensibilitii. Altfel condiia este tipic asociata cu otita medie acuta si se trateaza doar prin terapie medicamentoasa.

Tratamentul cuprinde administrarea de antibiotice parenterale si miringotomie cu sau fara plasarea unui tub de timpanostomie. Scopul este de a preveni extinderea infeciei in creier si de a o localiza. Terapia eficienta micoreaz imediat abcesul iar ingrosarea periostala si sensibilitatea diminua in 48 de ore.

Terapia pentru mastoidita acuta cu osteita:Aceasta este o boala chirurgicala, desi terapia antibiotic a este obligatorie. Mastoidectomia cu inseria unui tub de timpanostomie este necesara pentru a inlatura zonele de coalescenta din osul temporal. Antibioticele trebuie alese sa penetreze osul cranian bine. Dupa intervenie se administreaz picaturi auriculare antibiotice si cu steroizi pentru a menine tubul patent si a reduce inflamatia. Copiii care au suferit intervenie sunt extenati dupa ce drenajul a incetat; drenul este inlaturat la 48-72 de ore dupa intervenie.

Extinderea intracraniana necesita abord otolaringoscopic si neurochirurgie al.

Terapia chirurgicala a colesteatomului:Aceasta consta din inlaturarea leziunii. Exista doua tipuri de abordari chirurgicale: cu cavitate deschisa si inchisa. In operaia cu cavitate deschisa exista cea mai mare probabilitate de a ridica total leziunea, in schimb cele cu cavitate inchisa au avantajul de a menine un aspect cosmetic normal dar un risc ridicat de colesteatom persistent sau recurent. Riscul persistentei este indeajuns de a determina pe cei mai muli chirurgi de a efectua o timpanomastoidectomie la 6-12 luni dupa operaia iniiala daca s-a efectuat o procedura cu cavitate inchisa.

Terapia chirurgicala a colesteatomului:

Aceasta consta din inlaturarea leziunii. Exista doua tipuri de abordari chirurgicale: cu cavitate deschisa si inchisa. In operaia cu cavitate deschisa exista cea mai mare probabilitate de a ridica total leziunea, in schimb cele cu cavitate inchisa au avantajul de a menine un aspect cosmetic normal dar un risc ridicat de colesteatom persistent sau recurent. Riscul persistentei este indeajuns de a determina pe cei mai muli chirurgi de a efectua o timpanomastoidectomie la 6-12 luni dupa operaia iniiala daca s-a efectuat o procedura cu cavitate inchisa.

Indicaiile operaiei:Daca pacientul a prezentat cateva episoade de colesteatom si dorete sa evite operaiile viitoare, tehnica cavitatii deschise este indicata.

Pentru pacienii care nu doresc sa revin pentru o a doua intervenie, o operaie cu cavitate deschisa este sigura.

O meatoplastie larga nu este acceptabila pentru unii pacieni. Acetia pot fi tratati prin tehnica inchisa daca inteleg ca recurenta este posibila.


Recommended