Cernăuţi, 29 Septemvrie Nr. 37.

FOAIA POPORULUIOrganul partidului naţional-ţărănesc.

Preţul gazetei :Pe a n ..................15 cor.Pe jumătate de an 8 „ jPentru străinătate 20 „

Redacţia şi administraţia:

Cernău ţ i , strada Catedralei 6.Apare fn fiecare Duminică.

Inseratele :Un rând petit odată 40 bani De doue ori . . 70 „De trei ori . . 100 „ Un număr costă 30 bani.

Recvisiţiunile şi — subvenţiunile.Ţear;a noastră a suferit prin răzbjoiu mai greu

decât toate celelalte ţeri ale împărăţiei noastre. Primele lupte s’au dat pe pământul ţerii noastre şi primele asalturi duşmane au fost întâmpinate şi respinse de glotaşii ţerii noastre. Ţara noastră e scăldată în singe ţărănesc, e sfărmată şi rui­nată de viforul războiului, e golită de bărbaţi să­nătoşi şi ţipă la ceriu după ajutor.

D o u e din trei părţi ale ţerii au remas ne- sămănate, pentrucă oastea a luat ultimul fir de sămânţă şi guvernul n’a fost în stare să pro­cure seminţele necesare şi pentrucă ţara a fost golită de vite şi de braţe muncitoare. Foametea bate mereu la uşele ţăraniloi', dar’ ajutor nu se arată de nicăire.

In loc de ajutor ni-au venit r e c v i z i - ţ i uni l e .

Noi înţelegem, că în vreme de războiu tre­buie să ajutăm împărăţia unde putem şi cu ce putem, dară trebuie să fie dată putinţa de a p u t e a ajuta.

O ţeară, care a fost pisată 4 ani de zile de celea inai înverşunate ̂ upte, care a fost stoarsă până la măduVă de recviziţiunile oştirilor duş­mane şi proprii, o ţeară în care mişună aproape numai moşnegi imbecili, femei şi copii neputin­cioşi, o ţeară care tocmai din cauzele sus ară­tate a remaş pe doue treiţe nesămănată, o atare ţeară nu e în stare să supoarte recţvăziţiuni noi.

Şi du toate aceste recţviziţiunile se fac! Se recVirează pânea jalbă, fân şi pâie, se vor rec- vira curând păpuşoiu şi barabule şi ţeranii vor sta iarăşi aproape totaşa de goi, precum au fost înaintea recoaltei noi.

Cu toate acestea şi cu toate că ţărănimea noastră a îndurat chiar în vremea războiului celea mai crude nedreptăţi, ţăranii noştri dau de unde au, de unde n’au, dar dau. Ţeranii noş­tri se supun recviziţiunilor apăsătoare, recvizi­ţiunilor în singe şi alimente, pentrucă împărăţia o cere şi împărăţia la rândul ei e sfuitul şi ra- zimul lor la vreme de nevoi. Ei dau chiar şi atunci când văd primejdia foametei înaintea ochi­lor lor.

Aşa se poartă şi aşa trebuie să se poarte ţărănimea noastră faţă de împărăţie şi împă­rat, când patria e în primejdie. Dară şi împă­răţia are dătorinţe faţă de ţărănimie, talpa ţerii, fundamentul cardinal al împărăţiei.

Dătorinţa împărăţiei este de a sări în aju­torul ţăranilor, când fără vina lor viforul răz­boiului a distrus gospodăriile ţărăneşti şi a arun­cat familiile ţărăneşti în mizeria cea mai straş­nică.

O mare parte din cele mai frumoase sate s’au distrus de oaste, familiile ţărăneşti tânjesc prin colibe şi bordeie aşteptând ajutor şi mân­tuire de năcazul lor, dar’ în zădar. Nu-i vorbă, făgăduieli cu carul s’au făcut, dară i s p r a v ă — nici cât ai rădică pe o surcică.

S’au făgăduit ajutoare bănăşti ţăranilor în­cercaţi de nenorocirea războiului — s u b v e a - ţ iu ni — dară acordarea subvenţiunilor e le­gată de atâtea oondiţiuni complicate, încât sub­venţiunile devin iluzorice şi ţărănimea remâne neajutată.

Astfeliu căpităniile cer pentru acordarea sub- jvenţiunilor de câte 1000 cor., o consemnare a mobiliilor nimicite. Dar’ cine să le facă acestea

. consemnări, când ţeranii sunt analfabeţi ? Şi apoi,

Pag. â. FOAIA POPORULUI Kr. 31 .

«

la ce, pentru Dumnezeu, consemnări când ştie toată lumea, că mobiliile bordeiului celui mai sărac, azi nu le poţi cumpăra cu 5000 cor. ! Pen­tru subvenţiunile de clădit case, grajduri şi alte acareturi cer [căpifeniile proiecte şi socoteala chel­tuielilor „Projekt und Kostenvoranschlag“ după emisul căpităniei din Şiret din 7 Iunie 1918 Nr. 10083. Dar’, pentru D-zeu, cine să le facă, ţeranii ?

Astăzi proiecte şi preliminării le pot face numai inginerii şi datu-s’au seamă domnii ocâr- muitori despre greutăţile şi cheltuielile împreu­nate cu atari proiecte ?

Condiţiunea prezentării de proiecte face ilu­zorie ajutorul intenţionat şi ţeranii rămân lăsaţi în grija Domnului, deşi iarna e la pragul uşei!

Dătorinţa guvernului este deci să înlăture aceste piedici birocratice şi să veghieze, că aju­toarele menite ţeranilor, nenorociţi prin războiu, să se plătească neted şi fără ori-ce întârziare.

Satele, precum Satulmare, Volovăţi, Burla, Taraşeni, Boian, Banceşţi etc. sunt culcate la pământ şi ce s’a făcut pentru reedificarea lor? Auzim, că să fie instituit în ţeară şi un aşa numit conzili'u pentru reedificarea ţerii (Wieder­aufbau-Beirat), ce faoe el?

Cerem cu toată inzistenţa, ca guvernul ţe­rii să ordone căpităniilor, ca

1. subvenţiunile ţărăneşti să se dea fără ori-ce formalităţi, la simpla cerere protocolară sau scrisuală, întărită de primăria comunală şi ca

2. la împărţirea seminţelor să se considere în prima linie ţeranii.Dacă însă să se întâmple cum-va, că căpi­

tăniile — cu toate că guvernul e avizat despre neajunsurile respective — vor prourma a face ţeranilor greutăţi nemotivate cu prilejul acor­dării siubVenţiunilor, atunci dătorinţa membri­lor din consiliul de reedificare este, de a de mi - s i o n a imediau din acest consiliu şi a lăsa res- ponzabilitatea guvernului pentru nimicirea ţeră- nimei.

T u d o r Varga.

Vocea poporului.Plângeri delà ţară.

La redacţie ne sosesc mereu scrisori, în care ni se aduc feliurite plângeri, ba despre vornic, ba despre preot sau învăţător, unii se plâng des­pre necazurile ce au cu cele diregătorii ş a . m. d. Până acuma am reţinut aceste plângeri şi nu li-am publicat din mai multe motive. Am, în­

ţeles însă, că în vremurile de azi, când lipseşte orice controlă, când pe la cele sate au remas nu­mai femei, moşnegi şi copii, cari nu se pot răsboi cu toate neajunsurile, neavând pe nime, care să-i apere, când cei puternici pe la sate în lipsa acestei contrôle fac samavolnicii pe spatele ţe­ranilor, am înţeles zic, că este datoria noastră, să scoatem plângerile motivate în vileag, să dăm oamenilor oropsiţi măcar pe calea aceasta un ajutor mic, formând aşazis controla publică. De aceia vom publica de peu înainte în gazeta noas­tră sub titlul „Vocea poporului“ plângeri delà sate ce ni vor sosi la redacţie, pentru a aduce ast- feliu neajunsurile la cunoştinţa guvernului, la ştirea deputaţilor şi chiar cu scopul, pentruca aceia cari fac samovolnicii să ştie, că sunt con­trolaţi. Rugăm însă pe aceia, cari ni scriu ast- feliu de plângeri, să scrie numai adevărul, pen­tru care răspund ei cu iscălitura lor. Plângeri fără iscălitură nu le vom lua în seamă.

ÿ ÿ ÿDin Cupe a ni soseşte o plângere despre

vornicul Vasile B ic er iu, care nu se poartă cu toţi oamenii la fel. Dacă vine delà căpitănie sare, zăhar sau marmeladă, apoi o parte de sat o capătă, iar o parte nu. Zăharul şi sarea o îm- părţeşte superiorul Mitrofanovici şi dă numai la aceia, cari aduc în schimjb oue şi unt. Dar’ unde stă scris, că ţeranul trebuie să deie unt şi oue pentru zăhar ? La reoviziţie primăriul ia pâne numai delà cei mijlocaşi, iar pe cei frun­taşi ii cruţă. Se mai plâng oamenii despre fe­liül, cum s’a recvirat lâna, despre cumpărarea de păpuşoiu şi mai ales despre luarea vitelor în anul 1916, unde bamenii şi azi încă n’au ajuns la bani. Deocamdată atâta!

* * *Din M i h ö v e n i se plâng oamenii, că au

o şcoală frumoasă cu două rânduri, dar ce fo­los de ea, că pe copiii lor îi învaţă patru învăţă­tori străini. Nemţi şi nemţoaice din jidani bote­zate şi un armean. Numai superiorul e român, dar bătrân şi nu-şi poate ajuta. Cum se poate, ca într’un sat curat românesc, copiii ţeranilor să fie învăţaţi de străini? N’avem noi destui învă­ţători români ?

Isidor lesianu. \

Ce e naţionalitatea?(Urmare şi sfârşit.)

Romanii dar, cari au azi un teritoriu propriu al locuinţei al existenţei lor, deci un pământ propriu de desivoltare naţională, nu pot primi ca în sinul lor să se dezvolte geniuri ale unor n a ţ i u n i s t r ă i ne , ori cari ar fi acele naţiuni, deoarece geniul naţional românesc va fi oprit în calea sa ba chiar şi distrus,, precum s’a întâm­plat aceasta pretutindene până acuma, precum o Vedem aceasta în mod prea eclatant în Bucovina

.1 • A. . r <vv“ ' ' » *.

>■ ~

Nr. 37. FOAIA POPORULUI Pag. 3.

cu poporul românesc de aci, care din un popor băştinaş şi unicul popor ce a existat el aci îna­inte de 150 de anii, astăzi este el apoape cu totul distrus de străinismul adus aci în ţară prin un decurs de 150 de ani de cătră un sistem oficios intenţionat de a ne scurta existenţa noastră et­nică aci pe vechiul nostru pământ. Dar această omorâre lentă intenţionată dar neobservată nu sufere astăzi nirne nici un popor din lume, numai sermanul îndelungrăbdătorul popor român din Bucovina, cu toată bunătatea şi sinceritatea ex­traordinară a guvernului pentru tot ce e român în ţară, cu tot naţionalismul cel înfocat (din gură'1 a deputaţilor români, mari intuziaşti până la exaltare şi sacrificiu de sine pentru neamul lor.

Această nimicire prin baccilul otrăvitor al străinismului nu admit astăzi nici popoarele cele mari şi culte dar unitare din apus precum : An­glia, Francia, Italia, Spania şi Germania, cum dar îşi poate permite aceasta un popor mic, care are păcatul mare că e bun, blând, loial, îndelung răbdător şi care totuşi vrea să trăiască pe vechiu său pământ ?

Remâne deci stabilit, că oricare ar fi străinul din mijlocul nostru, noi avem tot dreptul, ale im­pune tuturora, modul meu de viaţă, de gândire, de conduită, de creştere, de existenţă aşa precum Vom crede că e cel mai bun şi cum, îl va cere apăr are a, n a ţ i o n a l ă , eară străinii să fie siliţi sau să primească acest mod de viaţă sau să plece înapoi de unde au venit, căci nimeni nu i-a chie- mat.

Nu noi avem să iniţiem, să deprindem firea, apucăturile, obiceiurile etc. cele rele, perversi­tăţile celor ce vin la noi cu gând de cotropirea noastră cu o falcă în ceriu şi cu alta pe pământ, nu noi avem să ne sinucidem, ca pe pământul nostru udat cu sângele strămoşilor noştri să do- mineze toată aruncătura străină, ci ei să deprindă firea noastră, limba, datinele, viaţa şi cultura noastră, căci din averea, din sudoarea noastră, din pământul nostru strămoşesc udat cu sân­gele strămoşilor noştri, din bunul nostru trăiesc, se îngraşe şi se îmbuibesc aceştia. Pentru că imitaţia străină e o corupţiune naţională.

Deci fiecare invazie străină e pentru fiecare naţiune mai mult sau mai puţin un dezastru naţional. Invafcia cea mai nenorocită şi mai ca­racteristică pe care a suferito Bucovina prin 150 de ani delà ocuparea ei prin Austria, este invaziunea cea din ultimile decenii cu ocaziunea exploatării Bucovinei de pădurile sale; o inva- ziune nemaipomenită in toată istoria economică a popoarelor, o invaziune ale tuturor neamurilor aruncate din altă lume mai ales din Galiţia, cari au căutat neîncetat numai afaceri lucrative, câş­tiguri şi exploatări uşoare, înşelături şi jăfuiri în ţară, de cari afaceri scandaloase au fost odată/ pline toate tribunalele din ţară.

Naţionalitatea e deci o putere, o conştiinţă, care păstrează fiinţa naţiunilor în sinul omenirei pe care o alcătueşte. Din acea putere au isvorât culturele deosebite : graiul popoarelor, cântecele, jocurile, bazinele, legendele, obiceiurile lor, care sunt tezaurele cele mai preţioase ale unui popor.

U m a n i t a t e a, nu e deci alta nimic , de­cât numai o abstracţie; o închipuire bizară a minţii, pecând realitatea vie o alcătuieşte n a ­ţ iune le, fiecare fiind o individualitate desti­nată,’ care trăieşte după normele ei. Af irmán- du-şi existenţa lor, din conştiinţă, naţiunile ajung la conştiinţa de sine. Căci orice operă de cultură poartă semnul individualităţii etnice, care a creat-o şi Care o face să se recunoască. Conştiinţa de sine, conştiinţa naţională e puterea de crea- ţiune a 'naţionalităţii pentrucă tea pune în serviciul ei ispitele unei minţi slabe, perţverse, care pro­duc idei vagi netemeinice precum e „humani- tatea”.

Astfel ca conştiinţă de sine, naţionalitatea, care este c arac t e r u l naţiunelor datorit rasei sau sângelui cărţuia aparţine, e o- putere uriaşa în sinul omului. Ea este puterea actijvă a cul- turei umane.

Cea di urmă creaţiune a conştiinţei naţionale este drept exemplu n e a t â r n a r e a p o p o r u l u i bul gar . Iată un popor, care s’a păstrat în curs de 5 secole, sub o (dominaţiune care e îndecomun, dar cu nedrept, numită, cea mai selbatică şi mai vitregă dominaţiune străină, desigur în virtutea numai a conştiinţei sale, a puterii sale interne. Poporul bulgar, ca şi cel sârb, grec şi cel bos­niac, deşi a fost el prin un decurs de 5 secole sub presiunea unui imperiu aşa numit grozajt barbar, incult, selbatic, inhuman, ba chiar, cum se zice, şi foarte imoral, totuşi el a eşit de sub această presiune şi corupţiune mai puţin infec­tat şi demoralizat, a eşit cu un caracter cu mult mai forte şi mai puternic, cu o viaţă cu mult mai morală, cu o conştiinţă naţională nu numai pu­ternică, dar chiar foarte nedientă, în scurt cu o mare putere de viaţă şi de rezistenţă, pe c â nd po por u l r o mâ n din Bu c o v i na , care stă numai de 150 de ani sub un imperiu grozav uman moral,, just, cu o cultură grozalv de ră­dicată, a deVenit în acest timp relativ foarte scurt, cu totul decăzut, ca nici un alt popor din lume. Şi eu me întreb : Cine e cauza acestei apa­renţe foarte triste dar totodată şi foarte signi­ficative şi ce ne documentează ea? Cine poartă oare vina şi ruşinea la această decadenţă amară atât cultural-naţională, cât şi morală, în scurt la n i m i c i r e a e t n i c ă a poporului român din Bucovina, din care nimicire nu mai e nici scă­pare nici renaştere. Cine poartă vina că Buco­vina, care a fost înainte de 150 de ani de tot românească, unde numai limba română a exis­tat în toată ţara, în oficiu şi în toată viaţa so­cială, a deVenit astăzi aproafre cu desevârşire rutenizată, împestriţată şi atrofiată de toată arun-

Pag. 4. FOAIA POPORULUI Nr. 37.

cătura lumei? Desigur! fericirile cele mari mult lăudate în care trăieşte până azi poporul roman din Bucovina.

Nu sunt oare aceste aparenţe grozave, mo­tive foarte puternice de trezire la o viaţă naţio­nală mai vie, mai sănătoasă pentru inteligenţa noastră română, care mai există de azi pe mane ?

Eată vedem, că Bulgarilor, celor ce a ză­cut 5 sute de ani sub o aşanumltă sclăţvie, sub barbarismul turcesc, li-a fost destul ca valul ro­biei să se înlăture într’un moment fericit, pen­tru ca neantul acesta să ajungă la conştiinţa de sine, lucrând cu neînfrântă energie la desyol- tarea sa deplină, ca popor de cultură, spre fo­losul propăşirii obşteşti.

Şi oare noi românii n’am putea privi cu invidie la desvoltarea rapidă şi grandioasă al acestui popor născut şi adus la viaţa naţională şi politică numiai şi numai cu vărsarea unui puhoi de singe românesc ? Dar enigma e : că stăpânul lui de odinioară nu l-a stâlcit, nu i-a luat din sin şi din suflet toate puterile de viaţă, că poporul bulgar nu a avut împrejurări atât de fatale ca poporul român din Bucovina.

Deci este ceva, care ne îndeamnă să luăm pildă delà acest popor, adecă să cultivăm în noi p u t e r e an a ţ i on a l i t ă ţ i i române . Prin afirmarea pe toate terenele a id e ei bul gare , bul gării au ajuns aceea ce sunt. Conştiinţa puternică a naţionalităţii lor li-a dat îndrăzneală să înfrunte toate piedicile, să înfrunte voinţa Europei întregi, gata a se jertfi, gata de a pune şi viaţa pentru, a apăra drepturile lor. Aşa trebuie să proce­deze fiecare popor, care voieşte să existe. Şi oare noi românii bucovineni n’am putea s o facem şi noi aceasta, mai ales atunci, când e vorba de a apăra drepturile noastre călcate în picioare la fiecare moment?

Deci să avem încredere în noi şi să ne de­prindem a î n d r ă z n i. Aceasta e opera de e d u c a ţ i e n a ţ i o n a l ă , pe care au întreprins-o na-j ţionaliştii, conştienţi de primejdia care ne ame­ninţă de a peri ca nişte mişei.

muntenii ştiu tare bine, ca oamenii cei ce lucră, pământul la ţară, sunt duşi odată cu muntenii sub arme şi pânea nelucrată. în ţară nu se face şi oamenii sunt puţini. Femeia din noapte’n noapte în câmp. La copii mâncarea trebuie să facă noaptea. O Vită, dacă este, şede toată ziua închisă ca la arest. Dar mtintenoele, fără grijă, stau la umbră sub buhaşî şi să tem să se co­boară la ţară, să ajute la strâns de pe câmp. Dacă ar face-o ar avea şi bani şi pâne şi straie. Astă primăvară nu s’au coborât mmene delà munte, să saînene un ogor de păpuşoiu, să ajute la lucrul câmpului, tori să culeagă cânepă, dacă-i trebuie să se’mbrace. Mult loc a rămas nearat, din pricina, că n’a fost cu cine. Dar cum azi la inuntenii noştri şi mai ales la muntienee mai bine le placje a cânta şi a hodini, decât a aduce bani şi pâne delà ţară câştigată cu sudoarea ei, stau (şi aşteaptă, să vie vagonul cu păpuşoiu la staţie.

Cu sănătateCu ciur ea n George .

Scrisoare din câmp.Poşta de câmp 482.

Ce-i drept nu-i păcat.î,n munţii Alpilor din I irol cu ajutoriul lui

D-zeu m’au nimerit „Foaia Poporului“ cea mult dorită şi cu multă bucurie cetind-o, şir de pe şir, am ajuns şl la rugarea muntenilor noştri din Buoofvina prin Dumitru Crăciun din Cio­căneşti. Să trăiască, că se cunoaşte bine, că este bun de gură. Muntenii-s insă slabi de lucru, aş­teaptă mură’ngură. Ei înfruntă pe cei delà ţară, că au pâne, straie şi banii şi că la ei la munte nu se face. E drept şi asta cum, e drept şi o ştim că ne însoţeşte foamea. Dar rugăm pe mun­tenii noştri să nu facă ca grierul cu furnica, că şi

• ' ' „ ,•./ / •» .* „ . . . . .

Chestiuni agrare în România.In camera română se desbate acum proiectul

de lege prezentat de ministrul de agricultură Garoflid, care obligă pe marii agricultori să dea în arendă pământ la ţerani. Iată expunerea de motive a acestei legi :

Pentru îndestularea nevoilor financiare atât de crescute ale statului, producţia agricolă a ţerii trebuie sporită.

Această sporire nu se poate obţine, însă, de­cât prin suprimarea celor doue forme neecono­mice ale producţiunii, exploatarea latifundiară şi exploatarea parcelară şi, ca urmare, înlocui­rea raporturilor medievale agrare de producţie prin raporturi capitaliste.

Rezolvirea acestei probleme înseamnă o lun­gă şi grea operă de organizare a unui trecut de legislaţie agrară amorfă; ea nu se poate ob­ţine decât printro regulare a repartiţiei proprie­tăţii agricole, care ar urmări, prin pământul cum­părat delà luării proprietari, comasarea şi între­girea proprietăţii parcelare de azi, cauza de că­petenie a menţinerii raporturilor medievale ag­rare şi a consecinţei lor, producţia agricolă ne­îndestulătoare.

Această regulare a repartiţiei pământului nu se poate face, însă, imediat. Din punctul de ve­dere technic, problema prezintă atâtea greutăţi de realizare practică, încât rezolvirea ei, dacă vrem să evităm greşelile făcute cu aplicarea legii delà 1864, nu se poate închipui decât cu în­cetul şi numai în cel puţin 5—6 ani.

Din punctul de vedere financiar, iaraşi, emi­terea de scrisuri pentru o valoare de cel pu­ţin un miliard nu se poate face, fără a turbura adânc viaţa financiară, decât într’un timp cel pu­ţin egal.

A i t

Nr. 37. FOAIA POPORULUI Pag- 5.

Pe de altă parte comasarea şi întregirea pro­prietăţii parcelare, a cărei urmare necesară este diferenţiarea plugarilor în ţerani îndestulaţi cu pământul lor şi în muncitori agricoli, nodul în- tregei noastre probleme agrare, nu se poate ur­mări decât un lung şir de ani.

Pentru aceste motive este deci, neapărat ne­voie de o reformă trecătoare, Care, punând ime­diat la dispoziţia sătenilor plugari pământul de cultură necesar, să ne dea timp pentru a putea studia şi cunoaşte în întregime toate elemen­tele problemei agrare.

Această reformă de tranziţie este arendarea obligatorie a unei părţi din pământul maréi pro­prietăţi.

Arendarea obligatorie este de fapt, ,,repetiţia generală a împroprietărirei“ căci indicaţiile pe cari aplicarea viitorilor proprietari, cât şi cu­noaşterea amănunţită a regiunilor cu populaţie deasă sau cu pământ mult.

Pe aceste cunoştinţi trebuie să organizăm mai târziu colonizarea, primul pas a] regulării re­partiţiei proprietăţii pământului.

au oprit însă Şi aice înaintarea duşmană. în Pa­lestina oştirile turceşti stau acuma într’o luptă cruntă cu Englezii pe râul Iordanului. Pe fron­tul din apus s’a oprit înaintarea duşmană îna­intea liniilor noue ale Germanilor..

P a c e a .Cu o grabă nemaipomenită şi neexplicabilă

au urmat răspunsurile duşmanilor noştri la pro­punerea. ministrului nostru de externe pentru în­drumarea păcii. Acuma în numărul trecut am fost amintit, că preşedintele Americei Wilson a răspuns, că nu este înţeles cu propunerea noastră şi că nu o primeşte. A urmat apoi 1 ranţa, Italia şi Anglia. Cu toţii au respins, cu mai multă sau mai puţină trufie, propunerea lui Burian şi deci războiul trebuie să urmeze din vina lor însă. Noi am întins mâna de pace, am încercat, să punéin capăt războiului crunt. Ce folos însă, dacă duşmanii noştri, în nebuneala lor, vor nu­maidecât sfârticarea noastră. Acuma ştim însă, cine sunt aceia, cari prelungesc nenorocirea, care bântuie omenirea. Acuma ştim, că toată vina pentru urmarea războiului o poartă numai duş­manii noştri.

R ă z b o i u l .Cu toată propunerea noastră pentru îndru­

marea păcii, războiul urmează cu aceiaş înver­şunare. Ba se pare chiar, că duşmanii, crezând a vedea în propunerea noastră o slăbiciune, îndo­iesc puterile lor, pentru a ne repune, dară fără once ispravă. Pe toate fronturile au început ei cu asalturi noue. în Italia atacul duşman a fost înăbuşit cbjar la începutul lui. între Brenta şi Piáve Italienii au suferit o» trântă sănătoasă şi au încetat cu asaltul lor. Dară în Macedonia au în­ceput Francezii în unire cu Sârbii şi Grecii o> ofensivă în contra Bulgarilor, reuşind să deie liniile bulgare cu ceva înapoi. Rezervele aduse

Cântece din războiu.Foaie verde micşunele M’a cuprins un dor şi-o jele Şi scriu patimile mele Pe hârtie’n versurele.

# # #Frunză verde iedera Eram în Ucraina, tmblam colea prin sate, Recviram, strângeam bucate, Ca,să aibă jţeara mamă La feciori să le dea hrană.După două luni de zile Aspră poruncă că vine Că’ntreaga divizia Pleacă la Italia.Vreme-a venit acum,Arma’n spate şi la drum. Ducându-ne cu maşina Am ieşit din Ucraina.Şi-am mai călătorit.Cinci zile, pân’am sosit In Italia, ard-o focul,Că ea mi-a mâncat norocul. Două zile-am odihnit,Şi’nainte ne-am pornit, în poziţie, pe stânci Und’ trebui să sui pe brânci

Că de mergi cu capu’n sus,Pe cea lume te-aji şi dus. Când pe deal ne-am suit, Ce-am văzut, m’am zăpăcit. -

Grămezi rupte de puşcuţe, Rămase de cătănuţe.

Vai de ei feciori frumoşi Cum stau răsturnaţi pe jos, Ca şi florile’n grădină Bătute vara de brumă.Cum se svârcolesc în sânge, Să-i vezi inima ţi-ar plânge. Linii pe mâni se trăgeau, Căci picioare nu aveau.Cu jale se văietă Şi pe mama tot striga : „Maică scumpă şi'ndurată, Fii de D-zeu iertată,Când pe mine m’ai născut Mai bine naşteai un lut.Tot plângând pe lângă vatră Mai bine naşteai o piatră. M’a născut în faptul zilii,

Pag. 6. FOAIA POPORULUI Nr. 37.

Să nu ştiu ce-i glasul milii.M’ai scăldat în faptul serii,Ca să fiu cătana ţerii !Şi să port mondur şi armă Şi dureri ce pieptu-mi sfarmă.Şi să mor în ţeri străine Făr’ de neamuri lângă mine“.

Altu’n plânsete striga,Pomenind nevastă-sa:

„Scumpa mea, iubita mea,Nu fi cu inima rea.Plânge-mă şi mă jeleşte,Varsă lacrimi şi suspină Şi părul ţi-l desplăleşfe.Căci mor în ţară străină“.

Când a văzut căpitanul Morţii unul peste altul,Se’ntoarce cătră noi :„Băieţi, aşa-i în războiu De-acu Domnul să ne-ajute :După mine, sus pe munte!“După el atunci cu toţii Ne-aruncarăm în ghiara morţii. Veniau gloanţele în noi Ca albinele din roiu.Vâjâiau pe lângă mine Chiar ca nişte albine.Nu mă cam temeam de ele Că-s oţele mititele.Te loveşte şi te lasăSă mai poţi merge pe-acasă.Să fii fier de sănătos Plumbul te loveşte jos.Cădeau feciori la pământ Cum cad frunzele de vânt.Dar’ numai plumbul de-ar fi Toţi nu s’ar mai potopi.Dar’ granate şi şrapnele Printre noi fac multe rele.Căci granata unde pică Din feciori bucăţi sfârtică.N’ai când să zici nici un vai,Numai sufletul ţi-l dai.Şi-apoi ce îngropăciune,Să’ncep! a Vă mai spune.Baioneta ţi-i crucea Şi cădelniţă puşca.In loc de tras clopotele Bat amarnic tunurile.Şi ca popă la mormânt Croncănesc corbii prin vânt.

De B i 1 e ţ c h i Axenti-Oprişeni.

Ştiri mărunte.P a r l a m e n t u l se va întruni Marţi în i Oc-

tcmivre a. c. în şedinţă după vacanţele de vară. Ministru-preşedinte Hussarek va ţinea cu prilejul acesta o cuvântare, în care va face declaraţii în:

semnate despre pace, despre chestiunea slavilor de sud, precum şi îndecomun despre politica in­ternă şi externă.

Dep. One iul, care a plecat la Viena, ca să ia parte la deschiderea parlamentului, se va întoarce pe la începutul lunei lui OctomVre iarăş la Cernăuţi, ca să Urmeze activitatea sa de reor­ganizare la banca ţerii şi mai ales îndrumarea ac­ţiunii de parcelare.

D e l à b a n c a ţeri i . Directorul K. Brück a luat concediu până la finea anului, pentruca după aceia să treacă definitiv în pensie. Locul său l-a luat directorul Eigermann, care va con­duce banca ţerii sub supraveghierea dep. Onciul.

I n c urs de revizori . Comitetul ţerii a -hotărât în ultima sa şedinţă, să înfiinţeze un curs pentru instruirea de revizori pentru băncile săteşti şi agendele comunale. Cursul acesta, care

; Va ţinea trei luni, a început acuma. Prelegerile I se ţin zilnic între orele 6 şi 8 seara în sala de şe­

dinţe a dietei. Cursul despre reviziunea agende­lor comunale îl ţine secretarul şi şeful de birou la comitetul ţerii George Ban ce seu, ajutat fi­ind de ooncip. l e ş an şi de directorul contabili­tăţii St re i t , iar instrucţia pentru revizuirea în­soţirilor raiffeisiane o face secretarul dr. Vasile M a r c u.

Trat a t u l de p a c e cu R o m â n i a şi cu Rus i a a fost iscălit zilele acestea în castelul Wilhelmshöhe de împăratul germaniei Vilhelm.

G lo t a ş ii n ă s c u ţ i în 1868 au să fie tri­mişi acasă pană cel târziu la 15 Septembre în urma poruncii ministrului pentru apărarea ţerii, care a aflat, că unele comande militare întârzie cu eliberarea glotaşilor născuţi în anii 1868 şi 1869.

U n a d v o c a t român. Advocatul Dr. Flo- rea Lupu, care aproape prin şase ani a stat în Viena, unde a avut o cancelarie mare advoca- ţială, s’a întors în Cernăuţi şi şi-a deschis aice în strada Dr. Reiss, nr. 19-a, în casa unde a fost înaintea răsboiului consulatul român, cance­laria advocaţială.

P r i m i r e a d e t e l e g r a m e la Români a . De acu înainte se primesc telegrame la România afară de Dobrogea şi Basarabia. Telegrame par­ticulare sunt admise numai în limba germană, maghiară sau română. La telegrame obicinuite se plăteşte un cuvânt 23 bani, iar la telegrame de pressă 12 bani, cel puţin însă 1 coroană.

Preţur i p e nt r u sare. Comisiunea pen­tru examinarea preţurilor din Bucovina a hotărât în şedinţa sa din 26 August următoarele preţuri penţru sare : 1 kg de sare albă 44 bani, 1 kg de sare neagră 38 bani. Atragem atenţiunea ţera- nilor noştri la hotărârea aceasta, pentrucă adese ne vin plângeri la redacţie, că nişte gheşeftari pe la sate cer 3 şi 4 cor, pentru un chilogram de sare. Acuma ţeranii ştiu, ce au voie să ceară ne-

Nr. 87. KOAIA POPORÜLÜI Pag. 7.

gus tor ii pentru sare. Dacă s’ar întâmpla, că to­tuşi ici-colea s ar cere preţuri mai mari, este datoria fiecăruia, de a anunţa pe cutare negustor la jandarmerie şi la căpitănie.

V a f i i a r ăş i sare în ţara, dupăcum aflăm delà comitetul terii. Lucrătorii salinei din Cacica, cari mai lungă vreme au fost în grevă, au înce­put iarăşi lucrul. Pentru gospodarii noştri tocmai acuma sarea e foarte necesară pentru pepeni şi curechî. Avem nădejde, că comitetul ţerii va griji, să se împărţească cât de curând sare prin districte.

Moar t e a unui a v i a t o r român. Cel mai bun zburător român din annula română, Vasile Graiu, s’a prăbuşit cu aeroplanul său pe câm­pul de exerciţii din Bârlad. în urma rănirilor grave a murit într’un spital din Bârlad.

C u m s e pot t r i mi t e s c r i s o r i la A m e ­rica. Aceia, cari au rude în America şi voiesc să li scrie, pot face aceasta astfel : Scrisoarea, care însă nu are voie să cuprindă alta-ceva de­cât numai chestii familiare, trebuie trimisă la : Crucea roşă austriacă din Viena, care apoi tri­mite scrisoarea mai departe prin mijlocirea Cru­cii roşe americane.

L i c e u l nr. 3 i. r. al s t a t u l u i în C e r ­ii ă u ţ. Serviciul divin de inaugurare a anului şco­lar curent va avea loc Luni la 30 Sept., iar cursu- rle regulatie vor începe Marţi la 1 Oct. — Exa­menul de maturitate pentru termenul de toamnă 1918 va avea loc la 30 Sept. — 3 Oct. a. c. proba în scris, şi la 7 Oct. examenul oral.

Un c o n t e m a g h i a r a pierdut, dupăcum anunţă gazetele din Ungaria, la jocul de cărţi în câte-va zile 7 milioane de coroane. Contele se chiamă Iuliu Csekonics. Aceasta mulţime de bani a pierdut-O’ la Viena cu alţi boieri maghiari. Bine, că are de unde plăti, căci tata său, pa­harnicul conte Andrei Csekonics, are moşii foarte întinse, din care are pe fiecare an un venit de peste 40 milioane de coroane.

„ B i b l i o t e c a Ar d e a l u l u i " a scriitoriu- lui Emil Isac, despre care am vorbit în numerii trecuţi nu va apărea, punându-i-se mai multe piedeci.

N i s t r u l m ă r e ş t e Ba s a r a b i a . La Ben- deriu în faţa oraşului Tiraspol Nistrul şi-a schim­bat albia, adaogând astfel cam 3300 fălci de pă­mânt la Basarabia.

artistic al confecţionării sunt bine cunoscute. C o m a n d e l e le p r i m e ş t e d - na V i c t o r i a Gă i n a , C e r n ă u ţ i , s t r a d a r e ş e d i n ţ e i 12.

Reedificarea României. Studiul, apărut sub litiu! acesta din pana măiastră a dep. Onciul în gazeta noastră, a apărut în broşură. Se poate comanda la administraţia noastră.

Internatul de băeţi din Cernăuţi caută un bucatar, un portar şi un servitor. A se anunţa la direcţiunea internatului în Cernăuţi, str. lumea nouă 24.

CalendarS ep tem v r ie 1 9 1 8 .

Ziua Calendariul vechiu Cel nouDuminică llG M. Eufemia 29Luni 17 M. Sofia 30Marţi 18 C. Eumenie 1 Oct.Miercuri 19 M. Trofim 2Joi 20 M. Eustatie 3Vineri 21 Ap. Codrat 4Sâmbătă 22 M. Foca @ 5Duminică 23 t Zem. S. Ioan Bot. GLuni 24 M. TeclaMarţi 25 C. Eufrosina 8Miercuri 20 t Adorm. S. Ap. Ioan 9Joi 27 M. Calistrat 10Vineri 28 P. Hariton 11Sâmbătă 29 P. Chiriac 12

Publicare de ofertă.L. G. A. Nr. 2071/18. — Ea biroul de acciză,

al ţerii din Cernăuţi se dă furnizarea de cinci- sprezecemii (15.000) saci fără borţi şi pete, care cuprind 100 kg. »

Ofertele respective sigilate, însoţite de un /vadiu de cincimii (5000) coroane şi de mostre,, se vor primi până la 30 Septemvre 1918, 12 ore ameazăzi, în cancelaria direcţiunii biroului comi­tetului ţerii, unde se poate lua priVire şi în con- diţiunile mai detaliate pentru furnizare.

Furnizarea sacilor trebuie să se facă loco, staţiunea Cacica şi trebuie împlinită până cel târ­ziu în 30 Octomivre 1918.

Alegerea între oferenţii, fără privire la cea mai bună ofertă se rezervează comitetului ţerii, care poate şi respinge toate ofertele fără indu­cere de motjive.

Delà comitetul ţerii ducatului Bucovina.Cern ăuţ i , în 16 Septembre 1918.Căpitanul ţerii:

Ornate bisericeşti. Aducem onoratului public aminte, că la »Societatea Doamnelor române« din Cernăuţi, secţia ornatelor biseri­ceşti, se confecţionează ornate şi alte paramente bisericeşti (stichare diaconeşti, analoghioane, proscomediere, feţe pentru sf. altar, perdele de altar etc.) cu preţurile cele mai convenabile. Se efectuează şi reparaturi. Soliditatea şi modul

H o r muz aki , m. p.

Nr. 4849/18.

Publicaţiune de concurs.La 10 Octombrie a. c. se redeschide şcoala

agronomică cu limba de propunere română din Rădăuţ, în care însă elevilor de naţionalitate germâna li se predă învăţământul în limba germană.

FO Al A POPORULUI Nr. 31

Aceasta şcoala are de scop, de a mijloci tinerilor, mai ales băieţilor de ţăran, cari au absolvat cu succes şcoala poporală în legătură cu cunoştinţele câştigate în aceasta, cele mai de trebuinţă învăţături de economie agricolă şi de a lărgi cunoştinţele lor de până acuma prin ! exerciţii potrivite în lucrări şi îndeletniciri de 1 ale gospodăriei într’atâta, ca să fie ei apoi sin- | guri in stare să poarte o gospodărie ţărănească | după principii economice raţionale.

Pentru primirea în şcoala agronomică se recer conform § 5 din statute următoarele do­cumente:

1. despre o vârstă de 14—18 ani.2. certificatul de indigenat într’o comună

a Bucovinei.3. o declaraţiune a părinţilor eventual a

tutorilor prin care aceştia consimţesc la primirea copilului resp. pupilului lor în şcoală şi la su­punerea acestuia sub legile disciplinare şcolare.

4. absolutoriul delà şcoala poporală, ca do­vadă cumcă petentul a absolvat cu succes şcoala poporală şi şi-a câştigat astfel pregătirea necesară pentru a putea fi primit în şcoala agronomică.

5. o adevdrinţă a primăriei comunale despre starea materială a petentului şi a părinţilor săi, prin care adeverinţă n’are însă să se înţeleagă nici decum un testemoniu de sărăcie.

6. un certificat de sănătate eliberat de me­dicul comunal şi întărit de medicul districtual, prin care se adevereşte, cumcă petentul e pe deplin sănătos şi pentru vârsta lui pe deplin desvoltat, pentru a putea îndeplini lucrul recerut.

Şcoala agronomică este un internat, în care elevii primesc învăţământ, locuinţă, încălzit şi

de locuri gratuite în internat, cari trebuiesc adresate comitetului tării, sunt a se preda per­sonal direcţiunei şcoalei agronomice din Rădăuţ până cel târziu 25 Septembrie a. c.

Ce r n ă u ţ , la (1 Septembrie 1918.Căpitanul ţării:

Hormuzaki m. p

AdvocatulDr. F lo r e a Lupu

fea deschis

cancelaria auocationalflîn Cernăuţi, strada Reiß Nr. 19 A

(unde a fost consulatul român).

La institutul Röntgen(razele x)

al doctorului

Goldfeld,Cernăuţi, strada poştei tir. 1,

se primesc cercetări cu razele x (Röntgen) la boale de plămâni, inimă, stomac precum şi alte boale interne.

Internist şi medic pentru iemei

Dr. Gustav Schifters’a întors şi ordinează, ca înainte, zilnic delà orele

2 - 4 d. m. în Cernăuţi,luminat, întreagă întreţinere afară de făină, care vor trebuie elevii să şi-o aducă de acasă, şi în i caz de îmbolnăvire mai uşoară şi căutare medicală.* _ Í

Pentru aceasta vor plăti elevii, afară de ; aceia, cărora li se acoardă locuri gratuite, un j onorar de 60 coroane la lună.

îmbrăcămintea necesară şi schimburi trebuie elevii să-şi aducă de-acasă, tot aşa să grijască singuri de spălatul rufelor.

Pentru cursul actual adecă pentru 2 ani începând cu 10 Octombrie 1918 sunt de ocu­pat 8 locuri gratuite şi 15 locuri cu plată.

Locurile gratuite se vor oferi mai ales fii­lor de ţaran.

Cererile pentru primirea în şcoala agrono­mică dimpreună cu toate documentele recerute pentru primire cât şi petiţiunile pentru acordarea g lt îF ş i r«dact»r r*spo' *' V i'ïy * a-T

strada domnească Nr. 22.

Dr. Bernhard Grünfeldordinează delà orele 2—4 d. m.

str. crinilor 3, etaj. III, uşa 18 (pasajul Beck).

D r. Antonie Grünfeld-Biedermannord inează delà orele 10— 12 î. m .

str. primăriei 4 etaj. III, uşa 18 (pasajul Beck). Ordinaţiuni discrete pentru boli venerice delà oreleé—5 d. m.

Un bucatar, un portar si un ser-V i t o r se caută pentru internatul de băeţi ro­

mân din Cernăuţi, str. Lumea nouă 24.Administraţia internatului.