Organizatii-rezolvarea intrebarilor

8/10/2019 Organizatii-rezolvarea intrebarilor

1/27

Prelegerea 1

q1.1. Precizai cele 5 elemente care compun rombul/diamantul lui Leavitt.

R: Environament (mediul extern organizaional)

Technology (tehnologie)

Social structure (structura social)

Goals (scopuri/obiective)

Participants (participani)

q1.2. Definii conceptul de structur normativ, n sensul prezentat la curs.

R: Structura normativ reprezint componenta care include valori, norme i ateptri de

rol.

Valori= criteriile de selecie a obiectivelor unui comportament.

Norme= reguli internalizate care guverneaz comportamentul i care specific mijloacele

adecvate de urmrire a obiectivelor unui comportament.

Ateptri de rol= standarde n raport cu care evalum comportamentul ocupantului unui

anumit rol (ataate unei poziii sociale; locaie ntr-un sistem de relaii sociale).

q1.3. Definii conceptul de structur comportamental, n sensul prezentat la curs.

R: Structura comportamental reprezint comportamentul de facto al participanilor

dintr-o organizaie.

q1.4. Ce fel de relaie exist, la nivel organizaional, ntre structura comportamental, structura

normativ i structura cognitiv-cultural?

a) relaie de independen

b) relaie de identitate

c) relaie de inter-relaionare

q1.5. Ce isi propuneau sa explice teoriile contractualiste dezvoltate de T. Hobbes, J. Locke, J.J.

R: Teoriile conflictualiste dezvoltate de T. Hobbes, J. Locke i J.J. Rousseau i propuneau

s explice (ntreasc) emergena statului prin producerea de bunuri colective prin

cooperare i aciune colectiv.


2/27

q1.6. Ce se nelege prin urmtoarele tipuri de bunuri pe care organizaiile le pot furniza.

q1.6.1. Bunuri private? R: Ceea ce eu consum, nu mai poate fi consumat de altcineva

(Prjitura, locuina personal).

q1.6.2. Bunuri vmuite? R: l poi mpiedica pe altul s le foloseasc, iar dac le foloseti,

altcineva, de asemenea, le poate folosi(Autostrada sau podurile taxate).

q1.6.3. Bunuri comune? R: Nu l poi mpiedica pe altul s le consume, iar dac le foloseti,altcineva nu le mai poate folosi( Plajele publice, punile i pescriile publice).

q1.6.4. Bunuri publice? R: Nu l poi mpiedica pe altul s le foloseasc, iar dac le foloseti,

altcineva, de asemenea, le poate folosi(Aprarea naional, securitatea intern, accesul la

informaie public).

q1.7. Care sunt cele dou criterii de clasificare a bunurilor pe care organizaiile le pot furniza?

Criteriul 1: Exclusivitate - Non-Exclusivitate

Criteriul 2 : Rivalitate Non-Rivalitate

q1.8. De cate tipuri sunt organizatiile in functie de sectorul de apartenenta?

R: n funcie de sectorul de apartenen organizaiile sunt de 3 tipuri:

1.Organizaii publice

2.Organizaii private pentru profit

3.Organizaii private non-profit

q1.9. Definiti conceptul de organizatie.

R: ORGANIZATIA este un sistem structurat de interaciune a oamenilor n scopul realizriiunor obiective comune i specifice. (M. Vlasceanu)

q1.10. Ce intelegeti prin conceptul de structura organizationala comportamentala?

R: Structura organizaional comportamental se refer la comportamentul indivizilordin cadru unei organizaii i relaiile informale care exist ntre acetia.

q1.11. Discutati pe scurt relatia existenta intre structurile formale si structurile informale dinorganizatii.

R: Structura formala = pozitiile sociale (+rolurile) si relatiile dintre acestea au fostpredefinite explicit, independent de atributele si relatiile personale ale ocupantilor

(instabilitate sczut)


3/27

Structura informala = defineste relatiile personale, de facto, existente intre ocupantiipozitiilor (instabilitate mare)

Relaia dintre structurile informale i cele formale este de influen, n sensul c

structurile informale influeneaz structurile formale.

q1.12. In ce sens actiunile sociale de cooperare si coordonare sunt esentiale pentru existentaunei organizatii?

R:Aciunile sociale de cooperare i coordonare sunt eseniale pentru existena unei

organizaii -> n acest mod sunt duse la ndeplinire acele obiective comune i specifice

care au dus la formarea organizaiei.

q1.13. Analiza de reea social este o metod de cercetare care permite vizualizarea grafic a

structurii de tip comportamental dintr-o organizaie.

q1.14. Definii conceptele de evolved jobs (locuri de munc emergente) i opportunistic hires

(angajri oportuniste), dup cum au fost construite de A. Miner (1987).

R: Evolved jobs -

Opportunistic hires crearea unui nou loc de munc n funcie de pregtirea profesional

a persoanei care se dorete a fi angajat.

q1.15. La ce face referire teoria principal-agent? Oferiti un scurt exemplu prin care sa aplicatiaceasta teorie intr-un context organizational.

R: Teoria principal-agent se refer fundamentarea deciziilor economice care trebuie sa

aib n vedere informaia i costul acesteia. Informaia a devenit o marf ce se

tranzacioneaz pe pia (exemplu: pe piaa forei de munc informaia referitoare la

abilitile angajailor; pe piaa asigurrilor informaia privind starea de sntate a unui

individ ,sau starea tehnic a unui bun).

q1.16. La ce face referire teoria votantului median, in contextul organizatiilor private non-profit?

R: Potrivit lui B. Weisbrod agentiile guvernamentale tind sa furnizeze bunuri publice

doar la nivelul care satisface alegatorul median, n consecinta, va ramne ntotdeauna o

cerinta suplimentara nesatisfacuta, asociata persoanelor ale caror preferinte se ridica

deasupra medianei. n acest context, rolul organizaiilor private non-profit ar fi acela de a

raspunde cerintelor nesatisfacute de guvern, prin furnizarea suplimentara a unor bunuri

publice.


4/27


5/27

q2.2. Care sunt consecintele prmuncii in contextul organizarii

R: Mecanizarea + Rutinizare

Predictibilitate

Eficienta

Stabilitate

Cuantificare

Reducerea autonomiei indiv

Monitorizarea si Control

q2.3. Care sunt premisele de lamanagementului stiintific?

R: PREMISE:

#1 Conflictul manageri (pr

#2 Managementul sub sem

#3 OMUL ECONOMIC, Probl

NTREPRINDERILE AMERICA

(oelriile Midvale i Bethleh

q2.4. Ce reprezent, n acord c

R: O noua structura de stimumuncitorilor (calitati fizice seficienta, iar aceste varfuri d

q2.5. Care sunt principiile man

R: 1. Thinking vs working: tr

2. Utilizarea metodelor stiin

3. Alege cea mai buna persoa

4. Instruirea: muncitorului i

5. Monitorizare: sunt proced

q2.6. La ce face referire aborda

oduse de mecanizare, rutinizare, predeterminformale a muncii?

+ Predeterminarea + Diviziunea muncii

iduale si disciplinarea / robotizarea

care porneste F. W. Taylor in elaborarea prin

prietari) muncitori INTERESE DIFERITE

ul rule of thumb COMPORTAMENT ARBIT

ema omajului

NE PRODUC MAI PUIN DECT AR PUTEA

em, Pennsylvania)

concepia lui Frederick W. Taylor, modelul o

lente care furnizeaza valori de eficienta, si cunostinte: profilul muncii), legile si regue eficienta aduceau castiguri mai mari.

agementului stiintific dezvoltate de F .W. Tayl

nsferul sarcinilor de organizare de la mun

ifice: care este modalitatea eficienta de re

na: selectia stiintifica in functie de specific

se transmit regulile muncii eficiente

urile si performantele respectate?

rea clasic cu privire la management?

re si diviziunea

ipiilor

AR

N MOD REAL

ului economic?

lectia stiintifica a ile garantau

r?

citori la manageri

lizare a muncii?

tiile postului


6/27

R : Calitatea se mbuntete permanent. Conducerea funcional exercitat de manageri

asigura:

Muncitorilor li se predau legile eficienei n munc (reglementare)

Performana era evaluat prin referire la benchmark-uri

Prin experimente i observaie, legile puteau fi modificate

q2.7. Crui nivel de management i se aplic principiile managementului tiinific dezvoltate de F.

W. Taylor?

R: Nivelului formal- structurilor formalizate.

q2.8. Care sunt efectele produse de principiile managementului stiintific introduse de F.W.Taylor?

R: Segmentarea sarcinilor de munca: McJobs sau deskilled jobs

Control inalt al performarii sarcinilor

Plictiseala si alienare (rate inalte de turnover) e.g. 5 operatiuni in 50 de secunde, timp de8 ore / zi

Muncitorii = unelte / roboti

Muncitori ieftini, usor de instruit, usor de monitorizat si controlat, usor de inlocuit

q2.9. Care sunt caracteristicile structurilor formalizate din organizatii?

R: 1. Comportamentul este ghidat de reguli precise i explicit formulate

2. Rolurile aferente poziiilor i relaiile de rol sunt prescrise indiferent de atributeleocupanilor

=> REGLEMENTARE & STANDARDIZARE =>PREDICTIBILITATE cu privire lacomportamente & performana

Utilizarea formalizrii ca instrument de acumulare a puterii n organizaii

ORGANIZAIA CA MODEL MECANIC (Gouldner):

REGLEMENTARE & STANDARDIZARE (ca surse ale formalizrii) permit (a) vizualizarea:

relaiilor dintre poziii (roluri)

fluxurilor de activiti de munc

principiilor care le guverneaz (e.g. Unitatea de comand)

I (b) corectarea n direcia eficienei i eficacitii

Controlul comportamentului


7/27


8/27

8. Gradul de centralizare sau descentralizare in functie de tipul organizatiei sicalitatea personalului

9. Lantul scalar descrie fluxul de comunicare vertical si orizontal, care trebuie sa fieneintrerupt

10. Ordine organizatia trebuie sa aiba un plan rational de organizare materiala

(utilizarea eficienta a timpului si materialelor) si sociala11. Echitate impartialitate si amabilitate intre manageri si muncitori12. Stabilitatea (personalului)13. Initiativa14. Esprit de corp organizatia trebuie sa functioneze ca o echipa unita .

Q3.4. Oferiti doua exemple de aplicare a principiului departamentalizarii.

R: Din punct de vedere al locatiei( serviciile furnizate indivizilor intr-o anumita zonageografica.)

Din punct de vedere al clientelei ( activitati performate in jurul aceluiasiset de recipient-pacientii unui spital).

Q3.5. Care sunt cele trei tipuri de sisteme de autoritate, identificate de Max Weber, si in ceconstau acestea?

R:

tradiional - structurile administrative difuze specifice gerontocraiei,

patriarhatului, feudalismului charismatic - structuri bazate pe relaii strict personale ntre un lider

impresionant i coteria acestuia raional-legal - structurile administrative impersonale i formale ale birocraiei

moderne .

Q3.6. Care sunt caracteristicile modelului birocratic dezvoltat de Max Weber?

R: MODELUL BIROCRATIEI

Specializarea / diviziunea muncii

Structura ierarhica de autoritate (ierarhia birourilor)

Sistem de reguli si reglementari formale (e.g. cu privire la obtinerea performantei) Impersonalitate si impartialitate (e.g. separarea intre ocupant si drepturile de

proprietate) Promovare in cariera (e.g. selecia personalului pe criteriul calificrilor tehnice /

angajarea este vzut drept o carier) Eficienta

Q3.7. Ce semnificatie are birocratia, inteleasa in sens negativ?

R: Ineficien, supra-reglementare, supra-conformism legal iraional.

Q3.8. Ce semnificatie are birocratia, inteleasa in sens neutru?


9/27


10/27

Q3.13. Oferiti trei exemple de disfunctii ale comportamentului birocratic. Incercati sa identificaticauzele acestora.

R:

DISPERSAREA RESPONSABILITATII

Atribuirea luarii unei decizii catre un comitet ---- > dezbaterea conduce la compromis, iardecizia finala nu reprezinta pe nimeni; este impersonala

CONCENTRAREA AUTORITATII

Concentrarea de putere pe baza faptului ca esti infailibil si cultivarea culturii Yes-Men!

Constructorul de imperiu= tendinta de a creste numarul de subordonati

FORMALISM SI RITUALISM

Conformismul este apreciat= tendinta ca regulile sa devina scop in sine (respectareastricta a regulilor)

Grad de dificultate #3

Q3.14. Prezentati Legea lui Parkinson. Cum credeti ca poate fi aceasta corectata in cadrulstructurilor administrative birocratice?

R: LEGEA LUI PARKINSON

Indivizii urmaresc propriile interese fara a contribui la realizarea obiectivelor

organizationale

Observatie: relatie slaba intre volumul muncii si numarul celor ce trebuie sa o realizeze

E.g. batrana care petrece o intreaga zi pentru a trimite o carte postala // o sarcinaadministrativa poate fi definita drept simpla sau complexa

Principiul 1: functionarii prefera sa-si mareasca numarul de subordonati

Principiul 2: functionarii colaboreaza

Promovarea sau abordarea unei munci excesive se face prin solicitarea a cel putin doisubordonati

Q3.15. Discutati principalele caracteristici ale organizatiilor conceptualizate drept sistemeinchise si rationale.

R: Organizatiile dispun de un set de obiective clare, specifice si usor determinabile, acror realizare va necesita proiectarea raional a unei structuri interne. O astfel deabordare are, desigur, implicatii pe mai multe planuri. n primul rnd, accentul pus perationalitatea sistemului presupune ntelegerea proceselor propriu-zise de organizare cafiind strict rationale, tehnice, mecanice, ignorndu-se astfel aspectele umane ale

organizrii. n al doilea rnd, nsusi comportamentul organizational, marcat fiind derationalitate, este analizat din perspectiva actiunilor actorilor organizationali, actiuni


11/27

coordonate de reguli, norme si reglementri formale. n al treilea rnd, presupozitiareferitoare la existeta scopurilor clare si precise implic limitarea activittii managerialela abilitatea de alegere a mijloacelor prin care vor fi urmrite n modul cel mai eficientscopurile propuse.

Q3.16. In ce sens se poate sustine ca organizatiile birocratice conduc la birocratizarea sirationalizarea societatii?

R: W. R. Scott (1998) argumenteaz c organizatiile, chiar si atunci cnd actioneazeficient, pot genera dificultti pentru societate tocmai datorit tendintelor lor de a seconstitui ca sustintori si mobilizatori ai unor scopuri relativ nguste. Aceastinterpretare este fundamentat pe analiza lui Coleman (1974) privind relatia sidiferentele dintre persoanele reale (naturale) si actorii colectiviorganizatiile. Actoriiindividuali, respectiv persoanele reale, au perspective, interese si mijloace de actiunediferite de cele ale actorilor colectivi (organizatiilor). De exemplu, din punctul de vedereal persoanei reale organizatiile sunt institutii ce au drept scop realizarea obiectivelordorite. Din perspectiva actorului colectiv, indivizii sunt considerati agenti angajati pentrundeplinirea scopurilor actorului colectiv. Implicatiile practice ale acestei abordrivizeaz nsusi modul n care se structureaz si se ierarhizeaz interesele n societate sau,asa cum specific Coleman, din varietatea de interese pe care le au oamenii, vor ajunge sdomine societatea doar acele interese ce au putut fi adunate si concentrate pentru a creaactori colectivi. ntr-o societate dominat ns de actori colectivi, interesele neorganizateale persoanelor reale vor fi neglijate tocmai datorit focalizrii pe interesele specializatesi organizate ale actorilor colectivi. Consecinta este c interesele individuale care vorcoincide accidental cu cele organizationale vor putea fi bine servite, pe cnd cele ce sedistanteaz de ele vor fi serios desconsiderate

Prelegerea 4- Grad de dificultate #1

Q4.1. n ce au constat, pe scurt, criticile aduse la adresa abordrii organizaiilor ca sisteme

raionale de ctre reprezentanii abordrii organizaiilor ca sisteme naturale?

R: arg 1 - niciun plan nu anticipeaz att de bine contingenele posibile cu care se poate

confrunta fiecare poziie din organizaie ANTICIPAREA

arg 2 - ncercrile de a planifica dinainte comportamentele sunt adesea greite,

conducnd la ineficien i ineficacitate (trained incapacity - Veblen) INEFICIENTA &INEFICACITATE

arg 3 - aranjamentele formale conduc la inhibarea iniiativei participanilor i lasubminarea ncrederii de sine, conducnd la apatie i alienare. INHIBAREA

arg 4 - aranjamentele formale sunt att de rigide i de contrngtoare nct mpiedic

folosirea cunotinelor participanilor n slujba atingerii obiectivelor organizaiie

CONSTRANGERILE


12/27


13/27

Autoritatea informal dreptul de a decide, de a da ordine, de a cotrola ndeplinireaacestora, n special n virtutea atributelor personale.

Q4.9. Dai un exemplu de consecin negativ i un exemplu de consecin pozitiv ale

impactului structurii informale asupra structurii formale.

R: Consecine pozitive:

Faciliteaz comunicarea, ncrederea, corectarea aspectelor inadecvate ale sistemelorformale.

Consecine negative:

Surs de distorsiuni, disfuncionaliti.

Q4.10. Ce metode de cercetare au folosit Elton Mayo i Lloyd Warner pentru a surprinde relaiile

de prietenie, conflicti autoritate existente n cadrul grupurilor de munc studiate n cadrul

experimentului Hawthorne?

R: Elton Mayo & Lloyd Warner (Radcliffe-Brown & Malinowski) aplic metodologiaspecific studiilor antropologice centrate pe comunitile tribale australiene. Construciasociogramelor pentru a surprinde relaiile de prietenie, conflict, autoritate.

Grad de dificultate #2

Q4.11. n ce const, pe scurt, poziia abordrii organizaiilor ca sisteme naturale cu privire la

importana structurilor informale n funcionarea unei organizaii?

R: n opozitie cu abordarea rationalist ce accentua caracterul instrumentalist alorganizatiilor si, prin aceasta, structura lor formal, normativ, teoreticienii sistemelornaturale sunt interesati n special de studierea acelor caracteristici ce le definesccaorganismesau colectivitti sociale . O astfel de perspectiv deplaseaz accentul, n modinerent, spre considerarea vietii comportamentale a acestor colectivitti sociale,respectiv spre studierea si explicarea acelor aspecte responsabile de aparitia,cristalizarea si varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social norganizatii. Preocuprile centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de analizastructurilor informale si a modului n care acestea influenteazorganizarea formal , de mecanismele de integrare a necesittilor individuale cu celeorganizaionale sau de probleme mai generale raportabile la supravietuireaorganizatiei.

Q4.12. Cu ce au nlocuit reprezentanii abordrii organizaiilor ca sisteme naturale ideea de omeconomic susinut de abordarea organizaiilor ca sisteme nchise i raionale?

R: Omul social inlocuieste omul economic (comportamentul este determinat nu doar destimulentele economice si conditiile fizice de munca, ci si de tipul de relationare dingrupul de munca)

Individul nu reactioneaza neaparat numai la stimulente economice, el este totodata unprodus al sentimentelor personale si al implicarilor emotionale.

Q4.13. n ce msur suntei de acord cu ideea de Cow Sociology (Benedix) dezvoltat ca i criticla adresa abordrii organizaiilor ca sisteme naturale? Argumentai.


14/27

R: COW SOCIOLOGY = (Benedix 1956)

UMANIZAREA LOCULUI DE MUNC = doar mijloc pentru creterea productivitii

UMANIZAREA RAIONALITII RECI DIN FABRICI = lipsa corespondenei dintre

obiectivele muncitorilor i interesele proprietarilor

CORELAIILE POZITIVE PROPUSE NU SUNT SUSINUTE EMPIRIC =

Satisfactia muncitorului (VI) - productivitate (VD) (invers)

Stilul de leadership (VI) productivitate (VD) (invers)

Job enlargement si satisfactia muncitorului/productivitate (relaie neclar)

Participarea in cadrul procesului decizional si satisfactia muncitorului/productivitate(relaie neclar)

Q4.14. Dai ca exemplu 3 corelaii propuse de reprezentanii abordrii organizaiilor ca sisteme

naturale, care nu au fost susinute ulterior din punct de vedere empiric.

R: Satisfactia muncitorului- productivitate

Satisfactia leadership- productivitate

Participarea in cadrul decizional + satisfactia muncitorului- productivitate.

Q4.15. Oferii ca exemplu cel puin 3 critici aduse la adresa ideilor promovate de abordarea

organizaiilor ca sisteme naturale.

R:

Cow sociology

Umanizarea locului de munca este doar un mijloc pentru cresterea productivitatii

Umanizarea rationalizarii reci din fabrici reprezinta lipsa corespondentei dintreobiectivele muncitorilor si interesele proprietarilor

Q4.16. Precizai, pe scurt, cel puin 2 dintre recomandrile susinute prin rezultatele produse de

experimentul Hawthorne.

R: 1. Relaia pozitiv ntre satisfacia muncitorului (VI) i productivitate (VD)

Implicaii:

(a) Introducerea consilierilor de personal (= persoane care nu faceau parte din linia deautoritate, cu sarcina de a empatiza cu plangerile angajatilor prin intervievareanestructurata acestora si prin generarea de recomandari cu privire la rezolvarea acestorplangeri)

(b) Accentuarea abilitilor de supraveghere (= supraveghetorii necesita formare

speciala pentru a fi sensibili la nevoile social si psihologice ale subordonatilor)

2. Un nou rol pentru manageri i supraveghetori: asigurarea cooperrii


15/27

Implicaii:

Nevoi de formare a competenelor de leadership, n vederea modificrii atitudinilormuncitorilor

3. Implicarea muncitorilor n procesul de decizional (n subiectele a cror decizii iafecteaz direct)

Prelegerea 5

Grad de dificultate #1*Q5.1. Menionai numele a cel puin 3 modele teoretice care pot fi plasate n abordarea organizaiilor casisteme naturale (numele acestor modele teoretice trebuie nsoite de numele autorilor). R: Cele 3 modele teoretice sunt:

Dependena de resurse (J. Pfeffer si G. R. Salancick), Modelul ecologiei populaiei (M. T. Hannan si J. Freeman),

Teoria instituional (P. Selznick)

Q5.2. Menionai, pe scurt, funciile managementului din perspectiva lui Chester Barnard.R:

Formularea obiectivelor (trebuie comunicate, trebuie sa aiba o componenta colectiva pt auni moral participantii)

Constructia si mentinerea unui sistem de comunicare intre membri si organizatie- esentialpt realizarea cooperarii (canalele c. trebuie sa fie definite, cunoscute de participanti;competent persoanelor care actioneaza ca centri de comunicare trebuie sa fie adecvata,linia de comunicare nu trebuie sa fie intrerupta atunci cand organizatia funtioneaza)

Asigurarea cooperarii-subordonarea intereselor persoanle celor coelctive Coordonarea strategiei generale, a misiunii si a obiectivelor organizatiei

Q5.3. Care este unul dintre principalele avantaje care deriv din cultivarea unor culturi organizaionaleputernice n sensul definit de Tom Peters?R: Diminuarea costurilor de monitorizare si control a respectarii procedurilor si regulilorQ5.4. Care este principalul pericol cu care se confrunt organizaiile care cultiv culturi organizaionaleputernice?R: Principalul pericol este adoptarea modelului de gndire organizaional: inhibarea inovaiei

Q5.5. n ce const distincia dintre autoritate iputere?R:Autoritatea : dreptul de a impune celorlati propria vointa in conditiile in care ceilalti o acceptaconsiderand-o legitima. Puterea : Exercitarea puterii fara voia celor din jur.Q5.6. Ce determin acordul unui individ de a participa la sistemul cooperativ, conform modelului teoretic

dezvoltat de Chester Barnard?R: Determina beneficiile ce urmeaza a fi detinute (materiale si nonmateriale)Q5.7. Ce nseamnfree-riding?R: Tendina de maximizare a beneficiilor i de minimizare a contribuiilor

Q5.8. Care este varianta corect de rspuns pe care ai alege-o pentru ntrebarea de mai jos, dac aiaborda organizaia drept sistem cooperator?R:

Supravieuirea unei organizaii depinde de:

a) contribuiile individuale ale fiecrui participant n cadrul sistemului de cooperareb) definirea unor obiective organizaionale n acord cu tendinele din mediul exten

organizaionalc) existena unor sisteme de recompensare discriminatorii.


16/27

Q5.9. Dai un exemplu de asimetrie informaional.R: incertitudine & riscQ5.10. Ce nseamn delegarea autoritii? Ce nseamn centralizare i cum poate fi msurat aceasta?-R: Delegarea autoritatii- un conductor aloc sarcini de realizare a acestora.Centralizarea se refer la gradul de delegare a autoritii i puterii dinspre nivelurile superioare

ctre nivelurile inferioare ale organizaiei. Poate fi masurata prin: numrul de decizii luate lafiecare nivel organizaional, importana deciziilor, gradul de control exercitat cu privire ladeciziile subordonailor.

* Rezolvarea acestor subiecte se poate realiza prin parcurgerea integral a suportului aferent prelegerii.

Grad de dificultate #2*Q5.11. Ce este organizaia din perspectiva lui Chester Barnard?R: Un sistem cooperativ, care integreaz input-urile participanilor.Q5.12. Cum pot fi aliniate valorile i interesele angajailor la valorile i interesele organizaiei, n opinia luiBarnard?R: Ele pot fi aliniate prin mediul de lucru armonios si productiv.Q5.13. Ce se nelege prin conceptul de sistem cooperativ, discutat n contextul modelului propus de

Barnard?R: Se intelege relatia dintre valorile si interesele angajatilor si obiectivele organizatieiQ5.14. Ce nelegei prin conceptul de cooperare?R: Cooperarea este contient, deliberat i urmrete o anumit finalitate.

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografiei recomandate la sfritulprelegerii.

Prelegerea 6

Grad de dificultate #1*Q6.1. n ce const teoria acceptrii autoritii propus de Chester Barnard?-R: Consta in faptul ca subordonatii accepta ordine doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:inteleg ordinul, au perceptia ca ordinul este consistent cu obiectivele organizatiei, ordinul nu intrain conflict cu credintele si valorile personale, sunt capabili sa performeze sarcina asa cum a fost

trasata.Q6.2. Definii conceptul de putere, din perspectiva lui Robert Dahl .-

Grad de dificultate #3*Q5.15. n ce sens managerii trebuie s aib activiti de prozelitism n propriile organizaii, conform lui

Barnard?R: Conform lui Barnard managerii trebuie sa aibe activitati de prozelitism in numele valorilor,obiectivelor, scopurilor si misiunii organizatiei.

Q5.16. Considerai c inocularea ca mecanism propus de Chester Barnard pentru asigurareacooperrii n organizaii este acceptabil din punct de vedere etic? Argumentai .R: Inocularea de atitudini favorabile i loialiti fa de obiectivele organizaiei & sistemulcooperativ care are drept scop subordonarea intereselor personale celor colective .Q5.17. Analizai urmtoarea definiie:Organizaia este un sistem de activiti sau fore coordonate contient, a dou sau mai multe persoane.

Q5.18. V rugm s explicai n ce fel prestigiul poate conduce la corectarea asimetriei informaionale.



17/27

R: Puterea reprezinta capacitatea de a influenta comportamentul altora chiar si impotriva vointeiacestora, prin manipularea unor sisteme de sanctiuni.Q6.3. Ce tip de autoritate i poate fi asociat departamentului de planificare formal din cadrul uneiorganizaii?-R: Staff-authority

Q6.4. Care sunt consecintele intervalelor de controlmari?R: rapiditatea deciziilor flexibilitate crescut apropiere de clieni empowermentul angajailor reducerea costurilor

Q6.5. Formulai o ntrebare pentru care rspunsul s fie intervalul de control. R: Ce determina numarul managerilor si al nivelurilor ierarhice?

Q6.6. Care sunt activitile specifice vrfului strategic al unei organizaii (i.e. strategic apex), conform

abordrii tradiionale?R:

Responsabilitatea ultima a tuturor actiunilor realizate in organizatie Defineste misiunea si obiectivele generale, strategiile corporative de realizare a acestora Asigura direct sau prin intermediari controlul si supravegherea executarii sarcinilor Gestioneaza relatia cu mediul extern

Q6.7. Care sunt activitile specifice domeniului operatival unei organizaii (i.e. operating core), conformabordrii tradiionale?R: Realizeaz activitile, bunurile, serviciile care dau profilul organizaiei.

Q6.8. La ce face referiregradul de ierarhizare a unei organizaii?-R: Face referire la nr. niveluri ierarhice.Q6.9. Ce fel de alternativ funcional este preponderent n societile care trec prin perioade de tranziiesau cu un nivel sczut de industrializare?-R: Structura ierarhica simplaQ6.10. Ce fel de comunicare este specific structurilor ierarhice simple?-R: Comunicarea informala, directaQ6.11. Oferii cte un exemplu pentru fiecare tip de alternativ funcional.-R: Birocratia mecanica : MetrorexBirocratia profesionala : univerisitatile,spitaleleForma divizionala : ING Bank,Toyota

Adhocratia : Lumea lui BanciuQ6.12. Care sunt factorii contingeni care determin alegerea structurii organizaionale?-R:

Gradul de ierarhizare Distribuirea sarcinilor Tipul de comunicare Adoptarea inovaiilor

Q6. 13. Despre care alternativ funcional Mintzberg considera c se afl la polul opus birocracieimecanice?-R: Este vorba despre adhocratie.* Rezolvarea acestor subiecte se poate realiza prin parcurgerea integral a suportului aferent prelegerii.

Grad de dificultate #2*

Q6.14. Conform abordrii contemporane, cum trebuie luate deciziile n cadrul unei organizaii. n cemsur suntei de acord? Argumentai pe scurt.


18/27

R:Abordarea contemporana presupune luarea deciziilor de catre indivizi care sunt pozitionati celmai aproape de problema,indiferent de nivelul organizational la care sunt. Conform acesteiabordari nu se mai tine cont de scara ierarhica sau de importanta functiei, in masaura in carerezolvarea unei problem impune acest lucru.Din punct de vedere subiectiv,consider aceastaabordare destul de folositoare, deoarece problemele in cazul unei organizatii au si diferite grade

de prioritate,iar in cazul uneia destul de importanta, consider ca este mai putin important cine orezolva;scopul principal fiind solutionarea acesteia.

Q6.15. Oferii un exemplu de organizaie care se apropie de organizarea de tip mecanic. Argumentai. -R: Intr-o organizatie, mecanizarea structurii sale in intregime are anumite preponderente dedezvoltare.Organizarea de tip mecanic are o structura rigida si indeaproape controlata,tocmai dindorinta de a eficientiza scopurile principale ale organizatiei.Functionalitatea este specifica fiecareiorganizatii si relativa in acelasi timp. HP Company ar putea fi o organizatie care functioneaza petipul mecanic.Acestia dispun de o specializare inalta,departamentalizare rigida,formalizare inalta,participare sczut a angajailor de la nivelurile inferioare n procesul decizional.Fiecare angajatisi stie atributiile si organizarea este structurata astfel incat deciziile circula in formapiramidala,de sus in jos.Compartimentarea la nivelul departamentelor este una clar

definite,tocmai in scopul functionarii strategice si benefice a organizatiei.

Q6.16. Oferii un exemplu de organizaie care se apropie de organizarea de tip organic. Argumentai.R: Organizarea de tip organic poate fi numita dpdv subiectiv un tip de organizare alviitorului,deoarece si-a dovedit functionalitatea de-a lungul timpului.Team-bilding-ul pare a fi oabordare desprinsa din organizarea de tip organic si se poate spune ca in cazul de fata, acestprocess este unul continuu,avand in vedere structura fluida a echipelor de lucru, reteaua decomunicare deschisa, regulile formale minimale si putina supervizare directa (care in cele maimulte cazuri elimina tensiunile).O organizatie de acest tip poate fi un ONG, pe structura devoluntariat.Intocmai voluntariatul creeaza aceasta organizare,neexistand riscul de a existatensiuni de tip financiar.Bineinteles ca minimizarea structurii supervizate este binevenita intr-o

organizatie de gen,dar poate functiona si intr-o firma de consultant de exemplu.In cazulconsultantei,desi angajatul isi stie atributiile este necesara fluidizarea sarcinilor astfel incatrezultatele sa fie unele cat mai competente in domeniu.

Q6.17. n ce fel se realizeaz coordonarea n cadrul adhocraiilor?-R: Coordonarea se realizeaza prin ajustare reciproca a specialistilor.Q6.18. Ce fel de relaii pot exista ntre filialele unei organizaii care opereaz sub form divizional?Oferii un exemplu pentru fiecare situaie i argumentai.R; Filialele pot avea cel putin 2 relatii:

paralelism (birocratii mecanice similare, dispersate geografic - MULTIPIETE): ING Bank complementaritate (birocratii mecanice care contribuie diferit la furnizarea unui produs,

dispersate geografic - MULTIPRODUS): Mittall Steel (producie de tabl, prelucrare,

produse)

Q6.19. ntr-o birocraie profesional, domeniul operativ (operating core) i elaboreaz propriilestandarde profesionale. De ce credei c se ntmpl acest lucru?R: Dpdv subiectiv, birocratia profesionala prin natura sa ar trebui sa-si elaboreze propriilestandard profesionale,avand in vedere specificitatea acesteia.Acest lucru se intampla datoritasatisfacerii nevoilor celor pentru care succed operatiunile necesare.Domeniul operativ este cu atatmai personalizat cu fiecare abordare a organizatiei si trebuie standardizat dupa propriile target-uri. Acesta prelucreaza anumite date de procesare si le aplica pe un statement standardizat ,insafiind propria-i abordare si perceptie.*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegeriiI a bibliografiei recomandate la sfritulprelegerii.


19/27

Prelegerea 7

Grad de dificultate #1*Q7.1.Prezentati indicatorii de masurare a mediului extern organizationalR: Rata schimbrilor (stabil-turbulent), psibilitatea de anticipare (predictibil-impredictibil),

disponibilitatea resurselor (favorabil-ostil), nr de elemente care interfereaz cu funcionareaorganizaiei (simplu-complex)

Grad de dificultate #3*Q6.20. De ce considerai c nu exist un numr magic pentru intervalul de control pe care trebuie s laib o organizaie?R: Nu exist un nr magic (abilitile managerului i ale angajailor, caracteristicile muncii cetrebuie realizat, proximitatea fizic a angajailor, gradul de standardizare a muncii, sistemul de

informaii

din organizaie, puterea

culturii organizaionale

, stilul de management preferat ).Q6.21. Explicai de ce gradul de incertitudine din mediul extern i mrimea unei organizaii determinalegerea structurii organizaionale (i.e. design-ul organizaional).R: Gradul de incertitudine din mediul exten: Mediile dinamice, turbulente, incerte necesitstructuri organice, n timp ce structurile mecanice au nevoie de medii stabile, certe.Marimea: Organizaiile trec de la organizarea organic la cea mecanic pe msur ce cresc ndimensiuni.

Q6.22. Despre adhocraii se spune c reacioneaz mult mai rapid la schimbri dect birocraiileprofesionale. Suntei de acord cu aceast afirmaie? Argumentai.R: Da, este forma de organizare cea mai indicata inovatiilor, deoarece permite flexibilitatea,

stimuleaza initiativa si creativitatea.

Q6.23. De ce credei c n birocraiile profesionale asimilarea inovaiilor de ctre domeniul operativ(operating core) se face rapid, dar neuniform?R: Deoarece eexxiissttaa oo tteennssiiuunnee iinnttrree domeniul operativ si administratie, schimbarea fiind introdusade profesionisti, in mod neuniform.Q6.24. Discutai factorii care determin gradul de centralizare/descentralizare a unei organizaii.R: Gradul de centralizare:

Mediul este stabil Manageruu de la nivelurile inferioare nu sunt capabili sau nu au experienta de a lua decizii

ca cei de la nivelele superioare

Managerii de la nivelurile inferioare nu doresc sa se implice in procesul decizional Organizatia se confrunta cu o criza sau cu riscul disparitiei Compania este mare

Gradul de descentralizre: Mediul este complex, incert Managerii de la nivelurile inferioare sunt capabili sau au experienta de a lua decizii ca cei

de la nivelele superioare Managerii de la nivelurile inferioare doresc sa se implice in procesul decizional Deciziile sunt semnificative Cultura companiei presupune implicarea managerilor in procesul decizional Compania este dispersata geografic



20/27

Q7.2. La ce face referire domeniul unei organizatii?R: Domeniul organizaional face referire la gama de servicii/produse/bunuri pe care le furnizeazi tipuri de clieni/consumatori pe care i care deservete.Q7.3. In ce consta modelul dependentei de resurse?R: Teoria modelului dependenei de resurse pornete de la premisele c

1. organizaiile sunt dependente de resursele critice, n vederea supravieuirii i ndepliniriiobiectivelor2. entitile sociale care controleaz resursele critice, vor controla social organizaiile care

necesit aceste resurse --- impunndu-i preferinele3. Organizaiile de referin pot dezvolta strategii reactive & adaptative la mediul extern n

vederea supravieuirii

Q7.4. In ce consta cooptarea ca strategie de management al controlului social extern?R: Cooptarea const n integrare i diversificare.Integrarea poate fi:

1. Integrarea vertical (amonte): organizaia devine propriul furnizor, pentru a controlainput-urile.

2. Integrarea vertical (aval): organizaia devine propriul distribuitor al produselor sale,pentru a controla outputurile.

3. Integrarea orizontal: o companie crete combinndu-se cu competitorii.Diversificarea poate fi:

1. Related diversification: companii din industrii diferite dar relaionate se combin2. Unrelated diversification: companii din industrii diferite i fr legtur se combin.

Q7.5.Definiti urmatoarele forme de interactiune organizationala: fuziunile, joint-ventures, preluarile siinter-locking directorates.

R: Joint-ventures sunt formate din dou sau mai multe organizaii, ce ncheie un acord contractual(de obicei pe termen lung), cu scopul de a derula anumite afaceri, de a promova un anumit produssau de a penetra o pia noua, printr-o firm local. Pentru alctuirea joint-ventures nu este

necesar ndeplinirea tuturor elementelor de mai sus.Inter-locking directorates sunt alctuite din dou sau mai multe organizaii, ntre care se ncheieun acord contractual (de obicei pe termen limitat) i n care XB ocup un post n conducerea lui A,iar YA ocup un post n conducerea lui B.Prelurile se realizeaz ntre dou sau mai multe organizaii, dintre care una este dominant, ntrecare se ncheie un acord contractua, prin care X nghite Y & Z, iar Y&Z nceteaz s mai existe.Funziunile sunt alctuite din dou sau mai multe organizaii, care au o funcionare comun caproprietate i operaiuni.

Q7.6. Care sunt avantajele retelelor inter-organizationale, din perspectiva unei organizatii membre?R:Avantajele unei organizaii membr a unei reele organizaionale sunt:

1. Informaionale acces la fluxuri suplimentare de informaii&referine cu privire la ali

posibili parteneri --- scderea incertitudinii din mediu2. Diminuarea costurilor - mprirea riscului (pierderilor), costurilor, diminuarea timpilor3. Acces la fluxuri suplimentare de resurse controlate de partenerii reelei--- capital social

Q7.7.Care sunt dezavantajele retelelor inter-organizationale, din perspectiva unei organizatii membre?R: Dezavantajele unei organizaii membr a unei reele organizaionale sunt:

1. Constrngeri Informaionale acces doar la fluxuri le de informaii&lareferine cu privire laali posibili parteneri disponibile n reea --- redundan informaional

2. Constrngeri de oportuniti - sunt speculate doar oportunitile conforme cu intereselereelei

3. Constrngeri de fluxuri suplimentare de resurse controlate de partenerii reelei --- capital

social4. Constrngeri de colaborare colaborarea cu alte organizaii este filtrat de apartenena la


21/27

reea

* Rezolvarea acestor subiecte se poate realiza prin parcurgerea integral a suportului aferent prelegerii.

Grad de dificultate #2*Q7.8.In ce sens acelasi mediu extern organizationalpoate fiturbulent si ostilpentru o organizatie si stabil si

prietenos pentru o alta?R: Organizaiile care funcioneaz n medii stabile iau forme diferite de cele ale organizaiilor carefuncioneaz n medii dinamice (turbulente). Astfel, organizatiile care functioneaza in mediulstabil iau forma organizatiilor de tip mecanic cu o structura rigida si indeaproape controlata,caracterizata prin:

-Specializare inalta-Departamentalizare rigida-Interval de control mic-Formalizare inalta-Se comunica preponderant de sus in jos-Participare sczut a angajailor de la nivelurile inferioare n procesul decisional-Accent pe loialitate i supunere fa de efi

Organizatiile care functioneaza in mediu instabil, turbulent iau forma organizatiilor de tiporganic cu o structura inalt flexibila si adaptabila, caraterizate prin:

-Posturi (job-uri) sczut standardizate-Structur fluid a echipelor de lucru-Puin supervizare direct-Reguli formale minimale-Reea de comunicare deschis, n funcie de nevoi-Empowered employees-Adaptare i readaptare a sarcinilor de munc la condiiile de mediuCa urmare a acestor caracteritici structurale a organizaiilor, n funcie de tipul organizaiei

(mecanicist sau organic), acelasi mediu extern organizational poate fi turbulent si ostil pentru o

organizatiesi stabil si prietenos pentru o alta.Q7.9.Varugam sa comentati urmatorul enunt: "Organizaiile suntdependente de resursele critice, n vedereasupravieuirii i ndeplinirii obiectivelor".

R: Organizaiile se afl n permanen sub influena constrngerilor i controlului mediului extern.Pentru a putea supravieui, fie se supun cerinelor altor organizaii, fie trebuie sa manevrezedependenele ce exercit aceste constrngeri asupra comportamentului organizaional.Supravieuirea oricrei organizaii depinde de capacitatea ei de a obine resurse. n acest sens,organizaiille sunt dependente de resursele critice, n vederea supravieuirii i ndepliniriiobiectivelor.Q7.10.Va rugam sa comentati urmatorul enunt: "Entitile sociale care controleaz resursele critice, vorcontrola social organizaiile care necesit aceste resurse --- impunndu-i preferinele".R: n vederea supravieuirii, nevoia dobndirii de resurse implic necesitatea interaciunii cu cei

ce controleaz resursele, organizaiile fiind astfel dependente de mediile lor. Mediul social saucontextul organizaional este alctuit din alte organizaii, grupuri de interese sau indivizi acercontroleaz resursele critice necesare organizaiei, aflndu-se astfel n poziia de a influena icontrola comportamentul organizaional (activitile i practicile organizaiei). Astfel, ntranzaciile pe care le efectueaz n vederea obinerii resurselor necesare, cei ce controleazresursele vor obine putere asupra organizaiei, mpunndu-i preferinele.Q7.11.Va rugam sa comentati urmatorul enunt: "Organizaiile de referin pot dezvolta strategii reactive &adaptative la mediul extern n vederea supravieuirii"

R: n vederea supravieuirii, organizaiile se confrunt cu o dilem generat, pe de o parte denecesitatea de a-i meninecapacitatea de adaptarea la schimbare prin exercitarea libertii, i pede alt parte de cerinele de stabilitate i certitudine ce implic necesitatea dezvoltrii unor

structuri interorganizaionale, cu preul pierderii libertii i autonomiei totale asuprtaactivitilor organizaiei. Cerinele de stabilitate i certitudine, cuplate cu nevoia de autonomie i


22/27

libertate, conduc la adoptarea unor strategii reactive i adaptative la mediul extern, n vedereasupravieuirii.Q7.12.Va rugam sa oferiti un exemplu de integrare in amonte si un exemplu de integrare in aval. Carecredeti ca sunt stimulentele pe care o organizatie le are pentru a dezvolta astfel de strategii de cooptare?R: Exemplu integrare n amonte: Sidex-Mittal Steel

Exemplu integrare n aval: AppleStimulentele organizaionale pentru a dezvolta strategii de cooptare sunt cerinele de adaptare ischimbare la mediu: nevoia de a stabili legturi cu segmente importante ale mediului de careorganizaiile sunt dependente.Q7.13.Care credeti ca este cel mai important avantaj pe care o organizatie il poate avea de pe urmaparticiparii intr-o retea interorganizationala? Va rugam sa argumentati raspunsul.R: Cred (Ana) c cel mai important avantaj pe care o organizaiei l poate avea de pe urmaparticiprii ntr-o reea interorganizaional este accesul la fluxuri suplimentare de resursecontrolate de partenerii reelei deoarece acesta permite creterea i consolidarea capitaluluisocial propriu i posibilitatea de a gestiona activiti i proiecte mai complexe i mai extinese, faptce conduce la mrirea cotei de pia a organizaiei.*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografiei

recomandate la sfritul prelegerii.Grad de dificultate #3*

Q7.14.Va rugam sa precizati in ce sens o organizatie care participa la o retea inter-organizationala seconfrunta cu constrangeri informationale si cu constrangeri de oportunitati.R: Printre dezavantajele participrii n cadrul unei reele interorganizaionale se numrconstrangerile informaionale i cele de oportuniti. Constrngeri informaionale acces doar lafluxuri de informaii ilareferine cu privire la ali posibili parteneri disponibile n reea ---redundan informaional. Constrngeri de oportuniti - sunt speculate doar oportunitileconforme cu interesele reelei.Q7.15.Va rugam sa precizati in ce sens o organizatie care participa la o retea inter-organizationala poatediminua nivelul de incertitudine din mediul extern si isi poate diminua costurile.

R: Diminuarea costurilor - mprirea riscului (pierderilor), costurilor, diminuarea timpilorDiminuarea incertitudinii din mediul extern- avantaje informaionale, acces la fluxurisuplimentare de informaii ireferine cu privire la ali posibili parteneriQ7.16. Care considerati ca sunt principalele avantaje pe care le obtine o organizatie care dezvolta strategiide tip interlocking directorates?R: Schimb de experien, extinderea capitalului social i informaional, viziune independent,obiectiv asupra problemelor interne ale organizaiei, cooperare i coordonarea activitilororganizaiilor, eficien.Q7.17. Care considerati ca sunt principalele avantaje pe care le obtine o organizatie care dezvolta strategiide tipjoint-venture?R: mprirea riscurilor i costurilo,penetrarea unei piee noi, ndeplinirea obiectivelor pe termenmediu i scurt, eficien.

Q7.18.Care considerati ca sunt principalele avantaje pe care le obtine o organizatie care dezvolta strategiide tipul integrarii pe orizontala?R: Creterea organizaiei prin colaborarea cu competitorii.

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegeriiI a bibliografiei recomandate la sfritulprelegerii.

Prelegerea 8

Grad de dificultate #1*Q8.1.Definiti conceptul de rationalitate ingradita / limitata.R: Raionalitatea ngrdit/limitat se refer la capacitate limitat a actorilor sociali de a gestiona


23/27


24/27

birocraiei, ceea ce implic o accentuare a ierarhiei autoritare i a specializrii funcionale carevor determina o concentare a mijloacelor de informare, cunoatere i comunicare la vrfulierarhiei. Se ajunge astfel la o dominaie a elitelor, exercitat tocmai prin intermediul structuriibirocratice de organizare, potenndu-se n mod firesc interesul elitei de meninere a birocraiei.Q8.13.Va rugam sa precizati continutul distinctiei contractare de tip hardsi contractare de tip soft

R: Contractarea de tip hard se refer la respectarea cu strictee a condiiilor contractuale (blackletter law), n timp ce contractarea de tip soft se refer la situaia n care contractul servete doarpe post de cadru.Q8.14.In prelucrarea informatiei, agentii umani se confrunta cu doua tipuri de limitari: cognitive siambientale. La ce anume fac referire aceste limitari?R: Limitrile cognitive se refer la incapacitatecomputaional (de a calcula toate varianteleposibile) iimposibilitateade a cunoate toate alternativele posibile. Limitrile ambientale serefer la impactul psihological mediului asupra decidenilor raionali.Q8.15.Ce tip de costuri implica contractarea incompleta?R: Contractarea incomplet implic cosuri de tip , tranzaciile fiind complexe i neclare, apareproblema problema naturii oportunistice a actorilor i a distingerii ex ante a actorilor oportunitide ce cei neoportuniti.

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografieirecomandate la sfritul prelegerii.

Grad de dificultate #3*Q8.16.In ce consta utilitatea analizei costurilor tranzactionale?R: Oliver Williamson explic formarea instituiilor prin costurile unor aranjamente contractualealternative. El argumenteaz c existena organizaiilor poate fi explicat prin avantajele saucosturile mai sczute ale tranzaciilor ce sunt fcute la nivelul societii. Presupunnd c o serie deinstituii alternative ofer bunuri sau servicii la costuri de producie comparabile, alegereainstituional va fi determinat de diferena dintre costurile tranzacionale. Costurile de tranzaciedepind de cantitatea informaiei disponibile i de costurile obinerii informaiei. Alegerea

analternativei potrivite de tranzacie reprezint utilitatea analizei tranzacionale.Q8.17. De ce analiza costurilor tranzactionale este aplicabila mai degraba organizatiilor private pentruprofit?R: Dimninuarea costurilor determin creterea profitului.

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografieirecomandate la sfritul prelegerii.

Prelegerea 9

Grad de dificultate #1*Q9.1. Definiti conceptul de institutie (Douglass North)R: Instituiile = constrngeri stabilite de oameni care structureaz interaciunile politice,economicei sociale

a) Constrngeri asupra comportamentului sub forma regulilor i reglementrilorb) Proceduri de identificare a comportamentelor ce deviaz de la reguli i reglementri

c) Norme de comportament etic i moral care constrng modul n care regulile suntspecificate i care asigur respectarea acestora (Douglass North)


25/27

Q9.2. Definiti conceptul de camp organizationalin contextul analizei institutionale.R: Setul de organizatiii care constituie in ansamblu, o arie recunoscuta de viata institutional(furnizori, resurse, consumatori, agentii de reglementare, organizatii care produc bunuri si

servicii similare)Q9.3. Care sunt cele doua stadii de dezvoltare a unui camp organizational? Va rugam sa descrieti fiecaredintre cele doua stadii.R: Stadiul timpuriu de dezvolatre a campului organizational definit prin nestructurare sidiversitate de forme si practici organizationale (nivel scazut de omogenitate)Stadiul de maturitate in dezvoltarea campului organizational definit prin structurare inalta siomogenitatea formelor si practicilor organizationale ( nivel scazut de diversitate)Q9.4. In ce consta conceptul de izomorfism normativ?R: Izormorfismul normativ rezulta din profesionalizare. Profesionalizarea reprezinta incercareacolectiva a membrilor unei ocupatii de a definii conditiile si metodele specific muncii pe care odepun.Q9.5. In ce consta conceptul de izomorfism coercitiv?

R: Izomorfismul coercitiv rezulta din presiunile formale si informale ale altor organizatii fata decare sunt dependente si de asteptarile cultural ale societatii in care organizatia functioneaza.Q9.6. In ce consta conceptul de izomorfism mimetic?R: Izomorfismul mimetic rezulta din incertitudinile , ca forta care sustin imitatia.* Rezolvarea acestor subiecte se poate realiza prin parcurgerea integral a suportului aferent prelegerii.

Grad de dificultate #2*Q9.7. In ce sens se poate argumenta ca izomorfismul coercitiv este un derivat al autoritatii?Va rugam saconstruiti raspunsul la aceasta intrebare oferind si cel putin doua exemple.R: Izomorfismul coercitiv este un derivate al autoritatii datorita presiunilor care pot fi simtite ca o

forta, ca o persuasiune la care trebuie sa se raspunda pozitiv. Astfel de presiuni pot veni din parteaguvernului care spre exemplu poate sa adopte noi tehnologi de control al poluarii si astfelorganizatiile trebuie sa se conformeze reglementarilor mediului, sau in cazul centrelor cu copiicare au nevoi special trebuiesc angajate persoane calificate. Rapoartele anuale facute de catrefirme mai pot confirma faptul ca izomorfismul coercitiv este un derivate al autoritatii. Presiuneaformal a statului asupra universitilor particulare de a nregistra doar studeni care deindiplom de BACQ9.8. In ce sens se poate argumenta ca izomorfismul mimetic este un derivat al incertitudinii?Va rugam saconstruiti raspunsul la aceasta intrebare oferind si cel putin doua exemple.R: Atunci cand tehnologiile organizationale sunt prost inteleses, atunci cand obiectivele suntambigue, sau cand mediul creeaza incertitudini simbolice organizatiile imita alte organizatii. Unuldintre exemplele cele mai dramatice este cel al Japoniei in care aceasta a impementat initiativeleguvernamentale pe prototipuri occidentale. Un alt exemplu este cel al Americii care a implementatmodelul japonez pentru a face fata productivitatii spinoase si problemelor de personal.Reorganizarea unei televiziuni locale pentru a lsa senzaia partenerilor c este centrat pe pia,Powell)Q9.9. In ce sens se poate argumenta ca izomorfismul normativ este un derivat al profesionalizarii? Varugam sa construiti raspunsul la aceasta intrebare oferind si cel putin doua exemple.R: Izomorfismul normative este un derrivat al profesionalizarii deoarece intr-o organizatie se duceo lupta colectiva pentru a se define conditiile si metodele de lucru, pentru a se controla productia,si pentru a se stabili o baza cognitiva si legitimitatea pentru autonomia profesionala.Profesionalizarea prin urmarea unor facultati, mastere, doctorate, cursuri specializate in diferitedomenii. Acestia pot fi sociologi, manageri, psihologi.

Q9.10. Va rugam sa precizati si sa descrieti principalele mecanisme care conduc la izomorfismul normativ.R: Mecanisme ale isomorfismului normativ:


26/27

I) Filtrarea personalului ca strategie de recrutareE.g. Anagajarea de profesioniti de la alte organizaii din domeniu; de la anumite universiti sauinstituii de formare; standarde (abiliti) minimale de realizare a muncilor specifice ocupaieiII) Socializarea ocupaional (anticipatorie)E.g. Carierele ntr-un cmp organizaional sunt monitorizate i nalt controlate normativ (tipul de

pregtire teoretici practic, tipul de conduit, tipul de experien i expertiz, tipul de implicare

civic etc.)Comportament personal, stil vestimentar adecvat, vocabularul organizaional, metode standard dedialog, de a spune glume, de adresare ctre ceilali.Pe msur ce organizaiile tind s fie similare, socializarea ocupaional (derulat prin workshop-uri, programe de formare, reele de practici ale profesionitilor etc. ) i socializarea aferentfiecrei familii de joburi vor rentri similaritatea organizaiilor.III) Schimbul de informaii dintre profesionitiStabilesc ierarhia de status, clivajul centru-periferie care determin matricea de flux informaionali de circulaie a personalului de-a lungul organizaiilor

Q9.11. Care sunt efectele pe care izomorfismul mimetic le produce in cazul unei organizatii care imita?

R: Efecte : Asigurarea legitimitii (e.g. Copierea metodelor japoneze de mbuntire a calitii vieii

de munc n companiile americane) Rezolvarea problemelor (e.g. Nemulumirile legate de viaa de munc)

Q9.12. In ce sens retelele de profesionisti pot actiona ca sursa de izomorfism normativ?R: Retelele de profesionisti pot actiona ca sursa de izomorfosm normative prin distribuirea sidezvolatrea practicilor profesionale asociatiile profesionale*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografieirecomandate la sfritul prelegerii.

Grad de dificultate #3*Q9.13. Va rugam sa prezentati modul in care socializarea ocupationala poate conduce la izomorfismnormativ.R: Socializarea ocupatioala este derulata prin workshop-uri, programe de formare, retele depractice ale profesionistilor care conduc la profesionalizare deci la izomorfism mimetic datoritafaptului ca acesta deriva din profesionalizare.Q9.14. Va rugam sa discutati despre emergenta inovatiei intr-un camp organizational, in conditiileexistentei celor trei tipuri de izomorfism (i.e. coercitiv, mimetic, normativ). NU SUNT SIGURA CA E BINER: Organizaiile care adopt timpuriu inovaiile (i.e. Schimbarea practicilor) ----urmresc cretereaperformaneiDincolo de un anumit prag, adoptarea inovaiei se face pentru obinerea de legitimitate (i.e.

apariia sanciunilor normative) i nu pentru creterea performanei

Q9.15. Va rugam sa prezentati trei predictori ai izomorfismului la nivel organizational.R: Dependena organizaional: Cu ct A este mai dependent de B, cu att A va fi mai similar cu Bdpdv al structurii i comportamentului. E.g. ?Incertitudinea: Cu ct incertitudinea cu privire la obiectivele organizaionale SAU realizareasarcinilor este mai mare, cu att A va tinde s copieze soluiile organizaiilor pe care le definete cafiind de succes. E.g. ?Profesionalizarea: Cu ct organizaia A va avea o tendin mai accentuat de a angaja absolvenide universiti, cu att are anse mai mari de a deveni similar cu alte organizaii din cmp. E.g. ?Profesionalizarea: Cu ct membrii organizaiei A vor participa mai des n asociaii profesionale, cu

att organizaia A are anse mai mari de a deveni similar cu alte organizaii din cmp. E.gQ9.16. Va rugam sa prezentati trei predictori ai izomorfismului la nivelul campului organizational.


27/27

R: Dependena de resurse: Cu ct un cmp organizaional va fi mai dependent de o singur (cteva)centre de furnizare a resurselor vitale, cu att va fi mai mare nivelul de isomorfism.E.g. ?Presiunile coercitive: Cu ct organizaiile unui cmp vor interaciona mai des cu ageniileguvernamentale, cu att va fi mai mare gradul de isomorfism la nivelul cmpului. E.g. ?

Modelele disponibile: Cu ct numrul de modele organizaionale disponibile copierii este mai mic,

cu att este mai rapid rata de isomorfism la nivelul cmpului. E.g. ?Incertitudinea: Cu ct tehnologiile implic o incertitudine mai mare sau scopurile sunt ambigue, cuatt va fi mai rapid rata de isomorfism la nivelul cmpului. E.g. ?Profesionalizarea ocupaiei: Cu ct profesionalizarea ntr-un cmp este mai intens, cu att va fimai mare rata de schimbare instituional de tip isomorfic E.g. ?Structurarea: Cu ct gradul de structurare ntr-un cmp este mai mare, cu att va fi mai maregradul de isomorfism. E.g. ?

*Rezolvarea acestor subiecte este posibil prin parcurgerea suportului aferent prelegerii I a bibliografiei

recomandate la sfritul prelegerii.

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	coraline-coralinem
View:	266 times
Download:	0 times

Organizatii-rezolvarea intrebarilor

Documents