Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei

Tomeşti

Prezentare generală

Comuna Tomeşti (sat Tomeşti, cartier de blocuri Tomeşti, sat Chicerea, sat

Goruni, sat Vlădiceni) Co, cu o suprafaţă totală de 3711 ha, este situată la limita de sud-

est a teritoriului administrativ al municipiului Iaşi, la o distanţă de 10 km de acesta;

această distanţă este considerată pe relaţia rutieră asigurată pe traseul DN 28 (Săbăoani –

Tg.Frumos – Iaşi – Răducăneni).

Teritoriul comunei se învecineză în nord cu comuna Holboca, în est cu comuna

Ţuţora şi Comarna, în sud cu comuna Schitu – Duca, iar în vest cu comuna Bîrnova.

Altitudinea maximă este de 400 m in partea nordică, având aspect deluros, partea

de nord a teritoriului fiind reprezentată de şesul Bahluiului cu înălţimi de 35 – 40 m.

Prima menţiune documentară cu privire la localitatea Tomeşti datează din vremea

marelui domnitor al Modovei, Stefan cel Mare şi corespunde anului 1469.

Ulterior, localitatea Tomeşti apare menţinată îon cronici ce datează din anii 1492

şi 1497, când acelaşi domnitor face câteva acte de donaţie şi împroprietărire pentru unii

dintre supuşii lui, de altfel boieri renumiţi prin curaj, spirit de sacrificiu şi înaltă ţinută

morală.

In anul 1615, în timpul domniei lui Stefan Tomşa al II lea, localitatea Tomeşti

apare din nou menţionată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea

domniei lui Vasile Lupu să se stabilească hotarele acestei aşezări.

In anul 1875, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu pe atunci revizor şcolar,

într-un raport către Prefectul de Iaşi aminteşte de primarul din Tomeşti în legătură cu o

problemă de învăţământ. La acea dată Tomeştiul era deja un cvasicentru administrativ

pentru patru sate: Tomeşti, Goruni, Vlădiceni şi Chicerea.

1

La începutul secolui XX este amintită localitatea Tomeşti în documentele de la

acea vreme. Asfel, în aprilie 1903, se aminteşte de un pelerinaj al studenţilor ieşeni în

anumite zone liniştite de lângă Iaşi printre care este specificat şi Tomeştiul. Deci, la acea

vreme, localitatea Tomeşti se constituia şi ca un loc de agrement pentru locuitorii

oraşului Iaşi.

Situaţia demografică

Populaţia comunei Tomeşti este de 12.215 locuitori, având o densitate de 310,1

locuitori / km2 (aceasta este în creştere datorită migraţiei populaţiei de la oraş la sate).

Trebuie precizat că densitatea com. Tomeşti este peste media densităţii pe judeţul Iaşi

(149,41 locuitori / km2 pe judeţ) şi peste media pe ţară, de 95,1 locuitori / km2 şi media

din mediul rural în judeţul Iaşi de 76,3 locuitori / km2. Populaţia, în anul 1912, era de

doar 848 de locuitori.

Structura populaţiei de grupe de vârstă:

0-14 ani - 3632 persoane (1999)

15-64 ani -7897 persoane (1999)

peste 65 ani -557 persoane (1999)

Structura populaţiei pe sexe:

Bărbaţi -6193 (50,4%)

Femei - 6022 (49,6%)

Populaţia activă - 7076 persoane

Someri în plată - 386 persoane

Persoane disponibilizate care au beneficiat de drepturi băneşti conf. L.1din 1991-

2357 persoane din care: 1481 femei, 876 bărbaţi, iar persoane fără venituri – 2420.

Intre anii 1977-1992 nr. locuitorilor a cunoscut o creştere substanţială,

înregistrându-se o creştere a ritmului mediu anual de 56,62% comparativ cu 38,06% în

perioada anterioară.

2

Resursele de muncă, ocuparea şi şomajul

ponderea resurselor de muncă în populaţia totală - 7076 persoane (populaţia

activă)

structura populaţiei active în: agricultură şi silvicultură - 62% (1977) -26,2%

(1992); industrie, construcţii - 55,8% (1992) - de unde provin marea majoritate a

persoanelor fără venituri; alte ramuri (servicii) - 18%

rata şomajului (şomeri în plată) 5,45%

ponderea şomerilor care nu mai beneficiază de ajutor de şomaj este de 86% din

totalul şomerilor

poderea şomerilor din totalul resurselor de muncă - 39,65% comparativ cu

poderea şomerilor pe ţară în august 2000 - 7,2%

poderea populaţiei din cagoria de vârstă activă în totalul populaţiei zonei: 65,34%

(respectiv 7897 persoane)

numărul locuitori de revin la un medic - 1339 persoane

rata şomajului pentru femei: 45

Organizare internă si funcţionalitate

Organizarea şi funcţionarea primăriei Tomeşti se realizeaza in conformitate cu

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A APARATULUI

PROPRIU DE SPECIALITATE, A SERVICIILOR PUBLICE ŞI A INSTITUŢTIILOR

ORGANIZATE IN SUBORDINEA CONSILIULUI LOCAL şi este structurată conform

Organigramei intocmite de catre domnul secretar Mancaş Gabriel şi aprobata de consiliul

local Tomeşti.

Datorita numărului redus de angajaţi, Primăria nu poate fi structurată pe

compartimente, deoarece legea prevede ca pentru constituirea unui compartiment trebuie

sa fie minim 5 persoane de specialitate pe acelaş domeniu.

Conform organigramei care este anexată in acest dosar funcţiile de conducere sunt

reprezentate de Primar, Viceprimar, Secretar.

3

Primarul :

Conform art.2 din Regulament, Primarul indeplineşte urmatoarele atribuţii:

asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;

dispune masurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi

instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai

autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului

judeţean

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care

apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de trei zile de la adoptare îl sesizează

pe prefect;

poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia masuri

pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii şi ale Statutului comunei;

prezintă consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informări privind

starea economică şi socială a comunei, în concordanţă cu atribuţiile ce revin

autorităţii administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de

aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

întocmeşte proiectul de buget şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune

spre aprobare consiliului local;

exercită funcţia de ordonator principal de credite;

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local, şi

comunică de îndată cele constatate consiliului local;

ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale

statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile

publice din comună, acestea fiind obligate să execute masurile stabilite în planurile de

protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;

4

asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să

răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici,conform angajamentelor

contractuale;

ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau altor

manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la

ordinea şi liniştea publică;

controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în

vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în

condiţiile legii;

ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre

aprobarea consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic

general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei,

instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului pietonal şi rutier,

în condiţiile legii;

exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de

autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, numărul de

personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de

specialitate;

numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de

specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului;

5

propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a

conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor aparţinând domeniului public şi

domeniului privat al comunei;

organizează evidenta lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţia

autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

ia masuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,

pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum şi

pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor

mari;

Primarul mai îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte

normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.

O parte din atribuţiile primarului pot fi delegate viceprimarului.

Viceprimarul :

In art.3 Viceprimarul comunei Tomeşti exercită atribuţiile delegate de primar şi

însărcinările date de consiliul local.

Atribuţii delegate de primar:

Îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în

vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

Ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în

condiţiile legii;

Ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre

aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic

general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

Asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

Exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

6

Răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public

şi privat al comunei sau al oraşului;

Organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie

autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;

Ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,

pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a

oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea

scurgerii apelor mari.

Secretarul :

Conform art.4 din acelaşi Regulament Comuna Tomeşti are un secretar de unitate

administrativ-teritorială. Secretarul comunei este funcţionar public de conducere, cu

studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid

politic sub sancţiunea eliberării din funcţie. Secretarul nu poate fi soţ sau rudă de gradul I

cu primarul sau viceprimarul.

Atribuţiile pricipale ale Secretarului sunt prevăzute in art.6 după cum urmează:

participă, în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;

coordonează compartimentele si activităţile cu caracter juridic, de stare civilă,

autoritate tutelară si asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate a

consiliului local;

avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru

legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;

avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;

urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea

lucrărilor de secretariat;

pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor

emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu

prevede altfel;

7

asigură aducerea la cunoştinţă opiniei publice a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter

normativ;

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor

cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi si confirmă autenticitatea

copiilor cu actele originale, în condiţiile legii;

Coordonează aparatul propriu de specialitate a consiliului local, serviciul de

gospodărire publică comunală, instituţiile de cultură, respectiv biblioteca comunală.

Secretarul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de

consiliul local sau de primar, astfel cum sunt stabilite prin fişa postului.

Funcţionarii publici :

Pe langa funcţiile de conducere enunţate mai sus, Consiliul Local al comunei Tomeşti

dispune de un aparat propriu format din 13 funcţionari cu funcţie de execuţie.

Conform art.8 numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de

specialitate a consiliului local se fac de către primar, în condiţiile legii.

ART. 09. Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

are numai cetăţenia română şi domiciliul în România;

cunoaşte limba română scris şi vorbit;

are vârsta de 18 ani împliniţi;

are capacitate deplină de exerciţiu;

are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei pentru care candidează,

atestată pe bază de examen medical de specialitate;

îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru funcţia publică;

nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar face-o

incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice;

a câştigat concursul sau a promovat examenul organizat pentru ocuparea

funcţiei publice.

8

ART. 11. Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt prevăzute in art.11

după cum urmează :

legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;

transparenţă;

eficienţă si eficacitate;

responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

orientare către cetăţean;

stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

subordonare ierarhică.

În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională se organizează în afara

localităţii unde îşi are sediul autoritatea locală, funcţionarii publici beneficiază de

drepturile de delegare, în condiţiile legii.

Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare

profesională, autoritatea publică are obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele

necesare pentru cheltuielile respective.

Funcţionarii publici care urmează o formă de specializare sau perfecţionare pe o

durată mai mare de 1 lună dar nu mai mult de 1 an, şi primesc pe această perioadă

drepturile salariale, sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra de la 1 la 5 ani în

autoritatea locală. În cazul nerespectării angajamentului, aceştia vor restitui autorităţii

drepturile salariale primite pe perioada cursurilor de specializare sau perfecţionare,

proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului, precum şi celelalte drepturi

acordate, pe aceeaşi perioadă, cu excepţia cazului în care funcţionarii publici respectivi

nu mai deţin funcţiile publice din motive neimputabile acestora sau în cazul transferului

în interesul serviciului.

În cazul în care primarul apreciază că studiile urmate sunt utile autorităţii locale, pe

perioada concediului de studii acordat, în limita a 30 de zile lucrătoare pe an,

funcţionarului public i se plătesc salariul de bază corespunzător funcţiei îndeplinite şi,

după caz, sporul de vechime.

9

Abateri si sancţiuni disciplinare :

Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

o întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

o neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

o absenţe nemotivate de la serviciu;

o nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

o intervenţiile sau stăruinţele în rezolvarea unor cereri în afara cadrului legal;

o nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest

caracter;

o manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii publice locale;

o desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;

o refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;

o încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de

interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;

o stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petenţii în

vederea soluţionării cererilor acestora.

Sancţiunile disciplinare sunt:

o mustrare scrisă;

o diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioadă de până la 3 luni;

o suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, promovare

în funcţie publică, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

o trecerea într-o funcţie publică inferioară, pe o perioadă de până la 1 an, cu diminuarea

corespunzătoare a salariului;

o destituirea din funcţia publică.

La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi

gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de

vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a

10

funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni

disciplinare care nu au fost radiate, în condiţiile legii.

Sancţiunile disciplinare se aplică în cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor.

Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei

săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie

consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se

prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se

impută se consemnează într-un proces-verbal.

Comisia de disciplină :

ART. 42. În cadrul autorităţii publice locale se constituie comisia de disciplină. În

alcătuirea comisiei de disciplină intră un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de

conducătorul autorităţii publice locale şi de reprezentanţi ai funcţionarilor publici ce vor

fi desemnaţi prin votul majorităţi funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice

locale.

Fiecare comisie de disciplină are un preşedinte, care nu face parte din reprezentanţii

mai sus desemnaţi, ce va fi desemnat de primar, cu consultarea funcţionarilor publici din

cadrul autorităţii publice.

Comisiile de disciplină sunt competente să cerceteze faptele sesizate ca abateri

disciplinare şi să propună sancţiunea aplicabilă funcţionarilor publici din cadrul autorităţii

publice locale.

Funcţionarii publici nemulţumiţi de sancţiunea aplicată se pot adresa instanţei de

contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau a

dispoziţiei de sancţionare.

ART. 43. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare

aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate, în condiţiile legii, acesta fiind

necesar în următoarele cazuri:

desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru

recrutarea funcţionarilor publici;

11

desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de

disciplină;

desemnarea unui funcţionar public în calitate de membru în comisia paritară;

ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de

conducere;

în orice alte situaţii prevăzute de lege

Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

funcţionarului public interesat;

conducătorului autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea;

preşedintelui comisiei de disciplină;

altor persoane prevăzute de lege.

ART. 44. 1) Răspunderea contravenţională a funcţionarului public se angajează în cazul

în care acesta a săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătura cu sarcinile de serviciu.

2)Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicarea a

sancţiunii funcţionarul public se poate adresa cu plîngere la judecătoria în a cărei

circumscripţie îşi are sediul autoritatea locală.

ART. 45. 1) Răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:

a) pentru pagube produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii publice locale;

b) pentru nerestituirea la termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de autoritatea publică locală, în calitate de comitent, unor terţe

persoane, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

2) Repararea pagubelor aduse autorităţii locale în situaţiile de la art.45 lit.a) şi

b) se dispune prin emiterea unei dispoziţii de imputare de către primar, în termen de 30

zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, în

situaţia prevăzută la lit.c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi

irevocabile.

3) Împotriva dispoziţiei de imputare funcţionarul public în cauză se poate

adresa instanţei de contencios administrativ.

12

ART. 46. 1) Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în timpul

serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă, se angajează

potrivit legii penale. În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea

răspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi considerată abatere

disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină.

2) În cazul în care s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei

infracţiuni de natura celor prevăzute la art.32 lit.h), primarul va dispune suspendarea

funcţionarului public din funcţia pe care o deţine.

3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi

penale, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea

procesului penal,suspendarea din funcţia publică încetează,iar funcţionarul public

respectiv va fi reintegrat în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile

salariale aferente perioadei de suspendare.

Modificarea, încetarea si suspendarea raporturile de serviciu

ART. 47. Modificarea raporturilor de serviciu are loc prin:

- delegare;

- detaşare;

- transfer;

- mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii publice;

- exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

ART. 48. Suspendarea raporturilor de serviciu se face de drept atunci când funcţionarul

public se află în una dintre următoarele situaţii:

- este ales sau numit într-o funcţie de demnitate publică, pe perioada respectivă;

- este încadrat la cabinetul unui demnitar;

- este desemnat de către autoritatea publică să desfăşoare activităţi în cadrul

unor misiuni diplomatice ale României, ori în cadrul unor organisme sau

instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;

- desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în

condiţiile legii;

13

- efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau

mobilizat;

- este arestat preventiv;

- efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află

în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi

pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I,

inclusiv, în condiţiile legii;

- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii;

- carantină, în condiţiile legii;

- concediu de maternitate, în condiţiile legii;

- este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătoreasca,

rămasă definitivă şi irevocabilă;

ART. 49. Suspendarea raporturilor de serviciu se face la solicitarea funcţionarului

public, în una dintre următoarele situaţii:

- concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul

copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;

- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în

cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea

vârstei de 18 ani;

- desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii

internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute mai sus;

- pentru participare la campania electorală;

- pentru participarea la grevă, în condiţiile legii.

Suspendarea raporturilor de serviciu se poate face şi la cererea motivată a funcţionarului

public. Suspendarea poate interveni şi în alte situaţii decât cele mai sus menţionate,

reglementate prin acte speciale.

ART. 50. Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc în

următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;

14

c) prin eliberare din funcţia publică;

d) prin destituire din funcţia publică;

e) prin demisie.

f) în alte situaţii prevazute expres de lege.

Raportul de serviciu încetează de drept:

- la data decesului funcţionarului public;

- la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a morţii

funcţionarului public;

- dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la

art. 50 lit. a), d) şi f) din Legea nr. 188/1999 republicată, privind Statutul

funcţionarilor publici;

- la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori

invaliditate a funcţionarului public;

- ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în

funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotarâre

judecătoreasca definitivă;

- când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească

definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 50 lit. (h) din Legea nr. 188/1999,

sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data

rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;

- ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de

siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a

hotărârii judecătoresti prin care s-a dispus interdicţia;

- la expirarea termenului pentru care a fost execitată cu caracter temporar

funcţia publică.

Primarul va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se

comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive

neimputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

autoritatea, serviciul sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost

mutată în altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;

15

autoritatea publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii,

prin reducerea postului ocupat de funcţionarii publici;

ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de

funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori

pentru motive neîntemeiate de la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătoreşti de reintegrare;

pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului

„nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale ;

funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 lit. (g) din

Legea nr. 188/1999;

starea sănătăţii psihice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin

decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite

acestuia să-şi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice

deţinute;

Destituirea din funcţia publică se dispune prin act administrativ al primarului

care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii,

pentru motive imputabile funcţionarului public, în urmatoarele cazuri:

ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri

disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu

acţionează pentru încetarea acestuia, într-un termen de 10 zile calendaristice

de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin

demisie, notificată în scris primarului. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte

după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

Funcţionarii publici beneficiază de preaviz, în condiţiile legii.

Timpul de muncă si timpul de odihnă :

ART. 95. Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul il foloseşte pentru

îndeplinirea sarcinilor de muncă. Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata

normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

16

ART. 96. Durata maximă legală a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe

săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Conform art.134 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, zilele de sărbătoare legală in care

nu se lucrează sunt:

1 şi 2 Ianuarie;

prima şi a doua zi de Paşti;

1 Mai;

prima si a doua zi de Rusalii;

Adormirea Maicii Domnului;

1 Decembrie;

prima şi a doua zi de Crăciun;

2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de

cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoane aparţinând

acestora;

Acordarea zilelor libere se face de către primar.

ART. 106. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.

Durata concediului de odihnă anual este prevăzută de prevederile legale specifice în

materie pentru salariaţii din sistemul bugetar, administraţie publică.

Primarul este obligat să acorde concediu până la sfârşitul anului următor, tuturor

salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la

care aveau dreptul.

Compensaţia în bani a concediului de odihnă este interzisă, cu excepţia cazului în

care încetează contractul individual de muncă.

Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii,

alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu

de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.

Efectuarea concediului de odihnă se realizează pe baza unei programări colective

stabilite de către primar împreună cu reprezentanţii salariaţilor. Programarea se face până

la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.

17

În cazul în care programarea concediului se face fracţionat, angajatorul este obligat

să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an

calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere

plătite, astfel cum sunt stabilite prin lege.

Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.

Durata acestora nu poate fi mai mare de 1 an.

Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii de formare profesională.

În cazul în care în cursul unui an calendaristic, pentru salariaţii în vârstă de până la 25 de

ani, şi respectiv în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, pentru salariaţii în vârstă de

peste 25 de ani, nu a fost asigurată participarea la o formare profesională pe cheltuiala

consiliului local, salariatul în cauză are dreptul la un concediu pentru formare

profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare.

Relaţii interne între compartimente

Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător tipurilor

de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleaşi instituţii, relaţii obligatorii, care

sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facultative.

Relaţiile unităţii cu salariaţii sunt stabilite prin fişa postului(ANEXA 1), regulamentul

de organizare şi funcţionare şi organigramă(ANEXA 2). Relatiile interne pot fi de

subordonare – supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare, colaborare.

Primăria Tomeşti este structurată în servicii, compartimente, birouri, după cum

urmează:

Administrator Public;

Biroul Permanent de lucru şi Relaţii Consiliul Local;

Compartiment Comunitar Cadastru şi Agricultură;

18

Compartiment Asistenţă Socială şi Autoritate Tutelară;

Compartiment Registratură ;

Compartiment Stare civilă;

Compartiment Arhivă;

Compartimentul Cultură( bibliotecă );

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;

Compartiment Protecţia Mediului;

Compartiment Audit ;

Compartiment Juridic Contencios;

Compartiment Financiar-Contabil şi Buget ;

Compartiment Impozite şi taxe;

Compartiment Poliţie Comunitară;

Compartiment Gospodărie Comunală;

Compartiment Achiziţii Publice, Managementul Proiectelor;

Compartiment Urbanism, Administrarea Domeniului Public şi Privat.

Compartimentul Comunitar Cadastru si Agricultură

Compartimentul Comunitar Cadastru şi Agricultură este un compartiment funcţional

din cadrul structurii organizatorice a Primăriei Tomeşti şi se subordoneaza direct

Secretarului.

În vederea aplicării prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit căruia

evidenţa existentă în Registrul Agricol trebuie să corespundă cu materia impozabilă

înregistrată în vederea impozitării, există un flux informaţional între Compartimentul

Registru Agricol şi Serviciul impozite şi taxe locale.

Astfel, în momentul în care un contribuabil dobândeşte sau înstrăinează bunuri

mobile supuse impozitării are loc înregistrarea, în baza documentelor justificative

(contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de primire în

posesie, schiţă cadastrală) bunurilor respective în vederea impozitării.

19

Compartimentul Urbanism, Administrarea Domeniului Public si Privat

Compartimentul Urbanism, Administrarea Domeniului Public si Privat este un

compartiment de specialitate, organizat ca compartiment in structura organizatorică a

Primăriei.

Colaborează cu toate compartimentele din cadrul Primăriei, cu serviciile publice

aflate sub ordinea Consiliului Local Tomeşti. Este subordonat direct Viceprimarului.

Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor şi taxelor locale în

permanenţă există relaţii de colaborare între Compartimentul Urbanism şi Serviciul

impozite şi taxe locale, în sensul că în momentul în care o persoană depune documentaţia

în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, compartimentul mai sus menţionat

urmăreşte derularea lucrărilor, încadrarea acestora în termenul prevăzut în autorizaţia de

construcţie.

În momentul expirării autorizaţiei de construcţie, acesta întocmeşte proces verbal de

recepţie aferent lucrărilor efectuate trimestrial, iar la sfârşitul lucrărilor se întocmeşte

procesul verbal de recepţie finală. De asemenea va face o copie a procesului ce va fi pusă

la dispoziţia Serviciului impozite şi taxe locale, în vederea impunerii. Acest lucru ţine de

organizarea internă a instituţiei, iar declararea construcţiei în vederea impozitării

reprezintă obligaţia contribuabilului.

Astfel datele înscrise în declaraţia de impunere de către contribuabil sunt verificate cu

cele existente în Registrul Agricol sau în orice alte evidenţe specifice cadastrului

imobiliar – edilitar.

In cazul în care acesta nu îşi declară materia impozabilă în termen de 30 de zile în

vederea impozitării, impune a se efectua din oficiu de către referentul din cadrul

Serviciului impozite şi taxe locale, ce are în fişa postului ca sarcină urmărirea sustragerii

de la plata impozitelor şi taxelor locale.

Compartimentul financiar-contabil si buget

Compartimentul financiar-contabil si buget este un compartiment funcţional din

cadrul structurii organizatorice a Primăriei şi se subordonează direct Viceprimarului.

Colaborează cu toate compartimentele Primăriei, inclusiv cu serviciile publice aflate

sub autoritatea Consiliului Local al comunei Tomeşti.

20

La sfârşitul fiecărei luni referentul din cadrul Biroului urmărire, încasare, executare

silită, ce are în fişa postului sarcina de a întocmi notele contabile, înscrierea în partida de

venituri borderourile de debite şi scădere, încasări aferente biroului local, transmite

Compartimentului buget ,contabilitate, finanţe balanţa de verificare sintetică în vederea

centralizării datelor.

De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite şi încasări compartimentul buget

contabilitate în vederea întocmirii dării de seama contabile.

Serviciul impozite şi taxe locale întocmeşte proiectul de buget, bugetul anual pentru

partea de venituri proprii, transmiţându-le Compartimentului buget, contabilitate, finanţe.

În fiecare zi, pe baza registrului de casă, banii încasaţii de către Serviciul Impozite şi

taxe locale vor fi depuşi la Caseria primăriei.

În cazul unei înştiinţări de execuţie silită întocmită de referentul din cadrul Biroului

urmărire, încasare, executare silită, aceasta va fi transmisă Compartimentului Buget,

Contabilitate, Finanţe pentru a fi aprobată şi semnată de Directorul Economic, iar apoi de

către Primar.

In situaţia in care trebuie restituit o parte din impozitul sau taxa plătită de

contribuabil, acest lucru se va efectua de către referentul de specialitate din cadrul

Compartimentului buget, contabilitate, finanţe pe baza borderoului.

Relaţii externe

21

Cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi

La aceasta instituţie se depun dările de seamă contabile (bilanţul, contul de profit şi

pierdere) întocmite de Compartimentul buget, finanţe, contabilitate (trimestriale, anuale)

şi semnate de Directorul Economic şi Primar.

Aici sunt verificate şi centralizate la nivelul întregului judeţ pentru a fi transmise

Ministerului Finanţelor Publice la termene stabilite de acesta.

Cu Consiliul Judeţean Iaşi

Prin intermediul Consiliului Judeţean Iaşi are loc transmiterea sumelor reprezentând

venituri pentru echilibrarea bugetelor locale.

Cu Ordonatorii secundari de credite, cantina de ajutor social, pentru care Primăria

Tomesti întocmeşte dispoziţii bugetare pentru deschiderea creditelor instituţiilor mai sus

menţionate, din fonduri defalcate din TVA sau învăţământ..

Cu Jandarmeria

Primăria colaborează cu această instituţie pentru asigurarea protecţiei şi liniştii cetăţenilor

municipiului.

Cu Trezoreria

Autorităţile administraţiei publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere de

credite bugetare conform bugetului aprobat . Creditele se deschid pe capitole si destinaţii.

La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează încasări şi

plăţi în funcţie de deschiderea făcută şi disponibilul în cont, şi se transmite serviciului

buget contabilitate situaţia conturilor la fiecare operaţiune, adică credite utilizate şi

disponibil.

După cum am menţionat, în fiecare zi ,pe baza registrului de casă referentul de la

Serviciul Impozite şi taxe, Biroul urmărire, încasare, executare silită depune banii la

Caseria primăriei. De aici pe baza borderoului cumulat al surselor de venit al încasărilor

bugetului local şi a foii de vărsământ are loc predarea numerarului la Trezorerie.

22

S.C E-ON GAZ S.A Legătura dintre primărie şi această societate se concretizează

în asigurarea alimentarii cu gaz a populatiei.

Cu contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice.

De asemenea administraţia publică locală are relaţii externe şi cu contribuabilii.

Aceste relaţii pot fi :

relaţii de cooperare (colaborare);

relaţii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de către administraţie

pentru cetăţeni);

relaţii de subordonare a cetăţenilor faţă de organele administraţiei publice locale;

Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni trebuie

să ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi al valorii

conţinutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al populaţiei la

realizarea sarcinilor publice şi subliniază sprijinul acordat de către cetăţeni administraţiei

publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia.

Aceste relaţii pot fi : relaţii de colaborare directă sau indirectă şi relaţii de prestări

servicii.

Relaţiile de colaborare directă vizează acţiunile cetăţenilor, care participă la

realizarea unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile administraţiei

publice locale.

Relaţiile de colaborare indirectă apar în cazul în care cetăţenii sprijină acţiunea

autorităţilor publice locale fără să participe direct.

Relaţiile de prestări servicii vizează organizarea de către autorităţile publice locale a

unor servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor. Acest aspect a

serviciilor de servire a cetăţenilor este mai evident la administraţia publică locală dar şi la

serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale. Serviciile aduse cetăţenilor de

către administraţia publică locală au o specializare diferenţiată, ceea ce determina o

23

pregătire corespunzătoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestaţiilor

oferite de către administraţiile locale cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale statului.

Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală şi cetăţeni pot

fi : relaţii care au la bază normele de drept administrativ şi relaţiile care au la bază

normele de drept civil.

II. ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL IN INSTITUTIA

PUBLICA

24

Decizia, care sintetic concretizează hotarârea de a acţiona sau nu într-un anumit mod,

fata de un anumit obiectiv, are la baza un proces decizional.

In cadrul unei institutii publice acest proces presupune identificarea unor etape

acestea fiind urmatoarele:

stabilirea obiectivelor administrative, care pot viza, fie latura interna a

administratiei (structura sa), fie pe cea exterioara (orientata si spre satisfacerea

interesului general) care se realizeaza prin emiterea de dispozitii de catre

Primar si adoptarea hotararilor de Consiliul Local;

culegerea, prelucrarea si analiza informatiilor administrative;

elaborarea de variante alternative si stabilirea ordinei de prioritate;

adoptarea deciziei administrative se realizeaza de Consiliul Local;

executia si controlul rezultatelor obtinute sunt realizate prin audit public intern

pe compartimente(de exemplu in compartimentul financiar-contabil controlul

este efectuat de Curtea de Conturi.

În practica administrativă, se constată că preocuparile pentru efectuarea alegerilor pot

varia între doi poli, si anume: absenta optiunii situatie în care functionarul public nu se

implica in luarea deciziei si alegerea arbitrara - caz în care lipseste alegerea fundamentata

pe rationamente si de regula, nu se respecta nici normele de drept. Desigur, în cazul din

urma, decizia care este ilegala urmeaza sa fie retractata de administratie sau anulata de

instanta judecatoreasca.

Ca si în alte domenii, o conditie fundamentala, ce se impune si în cazul deciziilor

administrative, este ca ele sa duca la obtinerea unor rezultate pozitive maxime cu un

consum minim de resurse. Pentru aceasta este necesar ca procesul alegerii solutiilor de

aplicat sa satisfaca anumite cerinte si anume:

alegerea trebuie sa fie constienta, precedata de o deliberare.Un gest instictiv sau

un impuls nesustinute de fundamentari nu constituie o decizie;

25

alegerea trebuie sa fie orientata spre atingerea unuia sau mai multor scopuri;

aceasta cerinta deosebeste decizia administrativa de celelalte activitati umane si

de comportamentele care sunt simple exteriorizari ale impulsurilor

alegerea trebuie sa duca la actiune. Decizia administrativa determina actiune a

propriu-zisa, care este indispensabila pentru a concretiza (orientata si spre vointa

administratiei. Daca decizia nu duce la actiune si ramâne o simpla declaratie de

intentie, ea nu se justifica a fi luata si poate influenta negativ asupra derularii

activitatilor administrative.

În practică, însă, administraţia respectă, de regulă, concepţia puterii politice, exprima

si realizeaza vointa acesteia. De aceea, se apreciaza ca nu exista decizii administrative

pure, deoarece toate actiunile institutiilor publice concretizeaza optiunile formulate de

catre puterea politica al carui program de guvernare este aplicat.

Pregatirea proiectului de decizie

Reprezinta cea mai importanta fază a procesului decizional, inclusiv în administraţia

publică. Ea are un caracter dinamic si intern, referindu-se la actiunea participanţilor la

procesul decizional. În aceasta fază, este precizat conţinutul deciziei, fapt care

influenţeaza strategia si mijloacele concrete de acţiune, in vederea realizării unui anumit

scop ca atare, ea se desfăsoara pe mai multe etape:

a) determinarea obiectivului deciziei.

În general, obiectivele si mijloacele se stabilesc de catre institutiile publice, iar ulterior

se fixeaza prioritatile. Unele proiecte temeinic justificate n-au mai fost adoptate intrucât,

la timpul lor, au trebuit sa cedeze locul altora, considerate urgente astfel ca, atunci când

le-a venit din nou rândul, ele au fost abandonate, nemaifiind de actualitate.

Definirea scopului (obiectului) deciziei este un element important al procesului

decizional. Ea se realizeaza, fie prin precizarea unui anumit obiectiv bine definit, care

trebuie indeplinit, fie prin formularea unei probleme de rezolvat, care urmareste, astfel,

un anume scop. Odata precizat, scopul trebuie sa întruneasca o larga adeziune.

26

Obiectivele trebuie sa aiba un caracter concret si administratia este cea care evalueaza

problemele si stabileste mijloacele de actiune.

b) documentarea sau informarea.

Aceasta asigura cunoasterea exacta a situatiei reale în domeniul in care urmeaza a fi

adoptata decizia.Se constituie astfel un sistem informational, capabil sa furnizeze date

complete si corecte privind realitatile economico-sociale, în care intervine decizia

administrativa.Desi in anumite cazuri, informatiile se intemeiaza pe supozitii, deciziile nu

se pot elabora în acelasi mod.

Este necesara si o informare juridica, deoarece functionarii publici implicati în

procesul decizional, trebuie sa aiba suficiente cunostinte în domeniul mentionat. De

asemenea, o informare stiintifica si tehnica, in proiectul de decizie, asigura utilitatea,

valoarea si reducerea cheltuielilor administrative.

Documentarea privind situatia de fapt are un caracter special ea trebuie sa asigure o

informare completa si exacta în domeniul realitatilor sociale în care se pregateste o noua

decizie. O documentare incompleta sau deformata asupra realitatii, determina adoptarea

unor decizii eronate.

c) analiza materialului documentar.

În aceasta etapa, elementul important consta în interpretarea datelor selectionate. În

mod normal, interpretarea trebuie sa fie obiectiva, dar in practica un oarecare

subiectivism exista întotdeauna. Întregul material informativ este prelucrat prin inductie,

deductie, analiza critica, sinteza în scopul stabilirii semnificatiei fiecarui document si a

posibilitatilor actiunii ce urmeaza a se realiza.

Pe lânga analiza tuturor elementelor implicate, se recomanda sa se stabileasca

semnificatia si consecintele actiunii acestora, factorii umani implicati în aparitia si

manifestarea lor, locul, timpul si cauzele care le-au produs.

d) elaborarea proiectului de decizie.

Este de dorit ca proiectul unei decizii importante sa cuprinda o expunere de motive, în

care sa se prezinte, atât avantajele, cât si dezavantajele. Proiectele de decizie sunt

27

a1catuite de organele prevazute în actele normative sau, în lipsa unor prevederi legale, de

organele si compartimentele desemnate de institutia care decide.

Evaluarea variantelor proiectului de decizie si deliberarea

Evaluarea si studierea variantelor proiectului de decizie revin in sarcina conducatorului

institutiei, precum si raspunderea pentru aceste operatiuni. Actul deliberarii este precedat

de dezbateri, în care se apreciaza argumentele pro si contra, procediandu-se la analiza

critica a proiectului de decizie. În cazul în care se propun, pentru rezolvarea aceleasi

probleme, solutii total diferite, înseamna ca obiectul proiectului de decizie n-a fost exact

definit, documentarea este nesatisfacatoare ori s-au strecurat interese personale sau de

grup care influenteaza rezultatul deliberarii.

Adoptarea deciziei

Această etapă constituie un drept si o obligaţie ale conducerii.

Atitudinea de nehotărâre, a conducerii, prejudiciaza activitatea subordonatilor,

atunci când o decizie este indispensabilă pentru funcţionarea lor. O conducere

eficienta se poate înşela în adoptarea deciziilor sale, dar atunci când

împrejurarile o cer, ea decide cu orice risc si îşi asumă aceasta raspundere.

Adoptarea deciziei este rezultatul unui proces de o complexitate deosebită, care

ia în considerare:condiţiile interne si externe, practica experimentală şi

rezultatele anterioare.

28

III. INTOCMIREA DOCUMENTELOR SPECIFICE ACTIVITATII

INTERNE

Metoda de calcul al impozitului pe clădire

Persoane fizice

Pentru calculul impozitului pe clădirile deţinute de persoane fizice si întocmirea

matricolei sunt folosite următoarele elemente: suprafaţa construită desfăşurată a clădirii,

valoarea impozabilă rezultatǎ prin înmulţirea suprafeţei construită desfăşurată cu

valoarea impozabilă a clădirii prevăzuta în tabloul din codul fiscal, coeficientul de

corecţie, reducerile acordate în funcţie de anul construirii clădirii, cota de impozitare,

majorarea stabilită de către consiliul local.

Astfel contribuabilul se prezintă la Registratura SITL unde va completa declataţia

corespunzătoare. Datele înscrise în declaraţia de impunere sunt verificate prin

confruntarea cu cele existente în cadrul Compartimentului urbanism edilitar. Verificarea

este consemnată prin notarea în colţul declaraţiei de impunere a faptului că persoana

fizică este înregistrată în evidenţele la poziţia nr. X, însoţit de semnătura funcţionarului

public care a făcut verificarea. Apoi va primi un număr de înregistrare şi va depune

documentele la Compartimentul constatare, impunere persoane fizice pentru a fi luat în

evidenţă.

Referentul de la Registratură are obligaţia să verifice dacă contribuabilul depune

toate actele necesare. Astfel pentru actele necesare de exemplu pentru a fi înregistrat în

evidenţele fiscale sunt: declaraţia tipizată, copie carte de identitate, copie contract de

vânzare cumpărare sau titlul de proprietate, plan de amplasament.

Plata se face la Biroul încasări din cadrul SITL, primind în schimb chitanţa care

certifică stingerea obligaţiei. Incasările din ziua respectivă sunt consemnate în registrul de

casă, iar pe baza lui banii sunt depuşi la Caseria Primăria, iar de aici prin virament în

contul de la Trezorerie.

29

Persoane juridice

Fluxul informaţional este asemănător cu menţiuea că actele se fac în dublu exemplar

pentru persoana juridică să poată în registra în contabilitatea proprie aceste operaţiuni pe

bază de documente. Deasemenea actele şi declaraţia de impumere se vor depune la

Compartimentul constatare, impunere persone juridice.

Impozitul pe clădire, impozitul pe teren, taxa asupra mijlocului de transport se

plătesc anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi

15 noiembrie, inclusiv.

30

IV. ELABORAREA SI ADOPTAREA/EMITEREA ACTELOR

ADMINISTRATIVE

Pentru a fi valabil, actul administrativ trebuie sa se bazeze pe un text de lege sau

regulament si sa fie imbracat cu toate formele legale, el avand scop infaptuirea si bunul

mers al serviciilor publice si exercitandu-se asupra unor functionari, institutiuni,

particulari sau bunuri, care potrivit unei terminologii din trecut - purtau numele de materii

administrative.

Actele puterii executive in raporturile cu cetatenii erau impartite in doua categorii:

acte de autoritate: reprezentau acele manifestarii de vointa ale autoritatilor

administrative competente, prin care se creeau situatii juridice noi, supuse

regimului de drept public;

acte de gestiune: reprezentau acele manifestari de vointa ale autoritatilor

administrative competente prin care se urmarea creearea unor situatii juridice cu

caracter patrimonial, supuse regimului de drept privat.

Actele de autoritate sau de putere publica erau acte unilaterale, in timp ce actele

realizate de administratie, ca gestionar al patrimoniului statului, judetului sau comunii

erau acte patrimoniale, contractuale, deci bilaterale, presupunand doua manifestari de

vointa.

In doctina actuala, se apreciaza ca notiunea de act administrativ este mai adecvata,

deoarece este utilizata atat in Constitutie cat si in legislatie, iar pe de alta parte, deoarece

a fost indelung folosita in doctina si in practica.

Actul administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate a autoritatilor

administratiei publice si in secundar si a altor autoritati publice, ce consta intr-o

manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge

drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al

instantelor judecatoresti.

31

Datorita diversitatii definitiei cu privire la administratia publica si implicit la

notiunea de act admnistrativ, asemanatoare insa sub aspectul actului de idei in doctrina

administrativa nu exista unanimitate de opinii in ce priveste numarul, denumirea si

continutul actlui administrativ.

Sub aspect formal-material au fost identificate următoarele trăsături ale actului

administrativ:

actul administrativ este forma juridică principală a activitatii autoritaţilor

administratiei publice

actul administrativ reprezintă o voinţa juridică unilaterală

actul administrativ este emis numai în realizarea puterii publice

actul administrativ are un regim juridic specific, în centrul căruia se află Legea

contenciosului administrativ

Clasificarea actelor administrative :

Actele administrative prezinta o mare varietate tinand seama de diversitatea de

situatii si relatii sociale in care sunt angajate organele administratiei publice.

După categoria organului de la care emană, delimitam:

-acte care emana de la autoritati ale administratiei publice centrale

-acte care emana de la alte autoritati publice decat cele ale administratiei publice

centrale

-acte care emana de la autoritati de stat in teritoriu

-acte care emana de la autoritatile administratiei publice locale

-acte care emana de la structuri private in baza imputernicirii date prin lege sau de

o autoritate publica.

După competenţa materială a autorităţii emitente delimitam:

-acte administrative cu caracter general sau acte de administrare generala

apartinand autoritatilor administratiei publice cu competenta materiala generala

-acte administrative de specialitate sau acte de administrare speciala apartinand

autoritatilor administratiei publice cu competenta materiala speciala

32

Importanţa unei asemenea clasificari consta in faptul ca actele de administraţie

specială trebuie sa fie conforme cu actele de administraţie generală ca urmare a relaţiilor

de subordonare a organelor de specialitate faţă de organele cu competenţă materială

generală.

După competenţa teritorială a autorităţii emitente putem identifica:

-acte administrative ale autoritatilor publice centrale(produc efecte pe intreg

cuprinsul tarii)

-acte administrative ale autoritatilor administratiei publice locale(produc efecte in

limitele unitatii administrativ-teritoriale in care functioneaza autoritatile care le emit

Intotdeauna, actele administrative emise de organul de competenta teritorila mai

restransa trebuie sa nu incalce actele organelor cu competenta teritoriala mai larga.Ca

urmare, actele autoritatilor administratiei publice locale nu pot contine reglementari

contrare celor prevazute in actele autoritatilor administratiei publice centralesi nici celor

emise de autoritatile administratiei publice locale ierarhic superioare.

PROCEDURA CONTENCIOSULULUI ADMINISTRATIV

33

În cadrul primăriei Tomeşti, rezolvarea litigiilor ce se ivesc între aceasta şi

diferite persoane fizice şi juridice, are la bază legea nr 554 din 2004 a contenciosului

administrativ. Soluţionarea litigiilor este în conformitate cu legea în vigoare, urmărindu-

se legalitatea şi eficienta actelor pe care le adoptă. In acest capitol am urmărit o

prezentare a etapelor ce le presupune rezolvarea conflictelor, în conformitate cu legea

care stă la bază.

Reglementare

Contenciosul administrativ urmăreşte totalitatea litigiilor dintre administraţia

publică şi particulari, cu ocazia organizării şi funcţionării serviciilor publice şi în care

sunt puse în cauză reguli, principii şi situaţii juridice aparţinând dreptului public.

Noua Lege a contenciosului administrativ, nr. 544/2004, defineşte contenciosul

administrativ ca fiind „activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios

administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o

autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a

unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori

din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes

legitim”. Noua lege a contenciosului administrativ a fost adoptată şi publicată în

Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004 şi a intrat în vigoare după 30 de zile, la

6 ianuarie 2005.

Participanţi

Participanţii in cadrul procedurii de contencios administrativ sunt reprezentaţi de

către reclamant şi pârât.

Calitatea de reclamant. Titularul acţiunii în contenciosul administrativ poate fi orice

persoană care se consideră vătămată atât într-un drept personal cât şi într-un interes

legitim personal, sau, după caz, de natură publica. Se pot identifica trei categorii de

persoane vătămate şi anume:

34

i) persoana vătămată este în primul rând o persoană fizică sau juridică titulară a

unui drept (subiectiv), definit în altă secţiune ca fiind "orice drept fundamental prevăzut

de Constituţie sau de lege, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ".

ii) în al doilea rând, sunt asociate persoanelor vătămate şi grupurile de persoane

fizice. Intenţia legiuitorului a fost aceea de a crea un fel de acţiune colectivă, întemeiată

pe comunitatea de drepturi şi interese vătămate, exercitată în comun de mai multe

persoane fizice.

iii) sunt "asimilate" persoanei vătămate şi organismele sociale(structuri

neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de

activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna

funcţionare a serviciilor publice administrative) care invocă vătămarea unui interes public

prin actul administrativ atacat.

Acţiunea este asimilată în ceea ce priveşte celelalte aspecte în totalitate acţiunii

persoanei fizice sau juridice vătămate în drepturi. Prin urmare, termenele de intentare

sunt aceleaşi, la fel procedura prealabilă administrativă. Instanţa va constata care este

starea de legalitate, aşa cum ea rezultă din acte normative, şi dacă această stare de

legalitate a fost vătămată printr-un act al unei autorităţi a administraţiei publice locale.

Calitatea de pârât o poate avea, orice autoritate publică(orice organ de stat sau al

unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru

satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei

legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate

publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public). Acţiunea mai poate fi

formulată şi împotriva persoanei fizice care a elaborat, emis sau încheiat actul, ori, după

caz, se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea. Această posibilitate este

condiţionată însă de solicitarea de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru

întârziere.Persoana (funcţionarul), acţionată astfel în justiţie, poate chema în garanţie pe

superiorul său ierarhic de la care a primit ordin scris să elaboreze sau după caz să nu

elibereze actul a cărui legalitate,totală sau parţială,este supusă judecăţii.

Desfăşurare şi efecte

35

Procedura contenciosului administrativ cuprinde două faze :

i) Procedura prealabilă sesizării instanţei de contencios administrativ competentă;

ii)Procedura în faţa instanţei de contencios administrativ.

i) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-

un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau

autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.Plângerea prealabilă,

formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluţionează în termenul prevăzut la art. 2

alin. (1) lit. g). ) În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul

Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau al celor care privesc cererile

persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe, precum şi în cazurile

prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă. Raţiunea

reclamaţiei prealabile constă în a obliga administraţia să se pronunţe cu privire la

anularea actului sau să ia măsuri pentru emiterea actului administrativ pretins de

reclamant. Administraţia este în drept şi îi revine în acelaşi timp şi obligaţia să cerceteze

permanent legalitatea şi oportunitatea actelor pe care le emite şi să ia măsuri pentru

desfiinţarea celor care se dovedesc a nu fi în conformitate cu prevederile legale sau devin

inoportune ori contrare intereselor cetăţenilor.

ii) Procedura în faţa instanţei de contencios administrativ începe cu introducerea

acţiunii în contencios administrativ, îninte de expirarea termenului de 30 de zile dar cu

respectarea prevederilor alin 5 care prevede : „ în toate cazurile, introducerea cererii în

instanţă nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului

administrativ a cărui anulare se cere”.

Astfel, rezultă că termenul de un an este un termen de decădere (după expirarea

căruia nu se mai poate cere anularea unui act administrativ ilegal şi nici obligarea unei

autorităţi administrative de a i se rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de

lege), iar termenul de 30 de zile, de sesizare a instanţei rezultă că acesta este un termen de

prescripţie.

36

Acţiunea în contenciosul administrativ trebuie să cuprindă elemente de

identificare a părţilor (numele şi prenumele sau denumirea reclamantului şi pârâtului),

domiciliul (sediul ), obiectul cererii acestora anularea unui act, obligarea la rezolvarea

unei cereri şi plata despăgubirii, iar la acţiune se vor anexa: actul administrativ a cărui

anulare se cere, refuzul autorităţii administrative de a rezolva o cerere referitoare la un

drept, iar în cazul în care nu a primit acest refuz se va aneza o copie a cererii, pe care a

adresat-o autorităţii administrative şi dovada daunelor materiale cauzate prin actul emis

ori prin refuzul rezolvării cererii.

Acţiunea în contencios administrativ poate fi formulată şi împotriva

funcţionarului autorităţii pârâte, care a eliberat actul sau care se face vinovat de refuzul

rezolvării cererii, atunci când se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat

sau pentru întârziere, persoana respectivă putând fi obligată la plată, solidar cu autoritatea

administrativă. La cererea funcţionarului, poate fi chemat în garanţie superiorul său

ierarhic de la cae a primit ordin scris să semneze actul administrativ contestat în justiţie.

Soluţionând acţiunea instanţa competentă poate : să anuleze, în tot sau în parte,

actul administrativ a cărui anulare s-a cerut prin acţiune, să oblige autoritatea

administrativă, să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă

sau orice alt înscris ţi să hotărască asupra daunelor materiale şi morale cerute.

Sentinţa se redactează în cel mult 5 zile de la pronunţare .În art 11 alin 1 se

precizează că instanţa este competentă să se pronunţe şi asupra legalităţii actelor sau

operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judeecăţii, deşi

operaţiunile administrative nu produc prin ele însele efecte juridice.

Răspunderea în contenciosul administrativ:

Răspunderea în contenciosul administrativ trebuie analizată sub două aspecte:

răspunderea autorităţii administrative

răspunderea funcţionarilor publici

În ambele cazuri este vorba despre răspunderea administraţiei publice pentru pagubele

cauzate persoanelor fizice şi juridice, vătămate în drepturile lor recunoscute de lege,

37

printr-un act administrativ sau prin refuzul unei autorităţi administrative de a rezolva

cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Răspunderea autorităţii administrative

Această răspundere se caracterrizeză în principal prin plata despăgubirilor stabilite de

instanţa de contencios administrativ, fie cu prilejul soluţionării acţiunii în care cel

vătămat cere anularea actului administrativ sau obligarea autorităţii administrative la

emiterea unui act administrativ (ori eliberarea unui certificat, adeverinţă sau orice alt

înscris), fie cu prilejul soluţionării unei acţuni separate ce are ca obiect doar plata

despăgubirilor.

Această ultimă acţiune este introdusă ulterior, pentru că, la data introducerii acţiunii în

anulare a actului sau la obligarea emiterii unui act, întinderea pagubei nu-i era cunoscută.

În ambele cazuri însă, autoritatea administrativă e obligată la plata de despăgubiri pentru

repararea pagubelor materiale şi morale cauzate celor ce au fost vătămaţi în drepturile lor,

recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei

autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

Răspunderea funcţionarilor publici

Funcţionarul public este persoana numită sau aleasă într-o funcţie publică cu caracter

de permanenţă în serviciul autorităţilor publice centrle sau locale, ori în instituţiile

publice şi regiile autonome înfiinţate de acestea.

Funcţionarii publici din autorităţile administrative acţionate răspund, potrivit legii, în

faţa instanţelor de contencios administrativ. Astfel, funcţionarii publici răspund pentru:

- pagubele cauzate celor vătămaţi în drepturile lor, recunoscute de lege, prin

emiterea unui act administrativ ilegal sau prin refuzul nejustificat de a-i rezolva o

cerere referitoare la un drept recunoscut de lege (aceasta priveşte atâtâ

funcţionarul public ce a emis actul cât şi pe superiorul său ierarhic);

- nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în hotorârile instanţelor de contencios

administrativ;

- nerespectarea măsurilor dispuse de instanţă, în timpul soluţionării cauzelor

38

În ceea ce priveşte răspunderea funcţionarilor publici pentru nerespectarea fispoziţiilor

cuprinse în hotărârile instanţelor de contencios administrativ, autoritatea administrativă

este obligată să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să emită un act

administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris în termenul

prevăzut în hotărâre sau în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În cazul în care aceste termene nu sunt respectate, art.16 alin 2 prevede că:”la cererea

reclamantului se va aplica conducătorului autorităţii administrative o amendă de 500 lei

pe fiecare zi de întârziere.”

Conducătorului autorităţii administrative i se pot aplica două tipuri de sanctiuni:

amenda (care se cuvine statului)

daune pentru întârziere (care se datoresc reclamantului)

Răspunderea funcţionarilor publici mai poate fi angajată, în litigiile de contencios

administrativ, din dispoziţia instanţei judecătoreşti şi în condiţiile art.10 din Legea nr

29/1990. În alin 1 al acestui articol se prevede că, la primirea acţiunii, instanţa va

dispune citarea părţilor şi va putea „cere autorităţilor al cărui act este atacat, să-i

comunice de urgenţă acel act împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza

emiterii lui, precum şi alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei”

În acelaşi mod se va proceda şi în cazul refuzului nejustificat de rezolvare a cererii

prvind un drept recunoscut de lege(alin2). Nerespectarea termenului stabilit de instanţă

pentru trimiterea lucrărilor solicitate atrage răspunderea conducătorului autorităţii

administrative (va fi obligat să plătească statului, cu titlul de amendă, 500 lei pentru

fiecare zi de întârziere nejustificată).

39

V. GESTIUNEA RESURSELOR UMANE

Recrutarea funcţionarilor publici

Potrivit Legii nr.188 din 8 decembrie 1999 republicata in Monitorul Oficial

nr.251 din 22 martie 2004, art.50. poate ocupa o functie publica persoana care

indeplineste urmatoarele conditii:

a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;

b) cunoaste limba româna, scris si vorbit;

c) are vârsta de minimum 18 ani împliniti;

d) are capacitate deplina de exercitiu;

e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza,

atestata pe baza de examen medical de specialitate;

f) îndeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;

40

g) îndeplinesteconditiile specificepentru ocullareafunctiei publice;

h) nu a fost condamnata pentru savârsirea unei infractiuni contra umanitatii,

contra statplui sau contra autoritatii, de serviciu sau în legatura cu serviciul, care

împiedica înfaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni

savârsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu

exceptia situatiei în care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituita dintr-o functie publica în ultimii 7 ani;

j) nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.

Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer,

redistribuire si concurs.

Procedura de organizare si desfasurare a concursurilor în conditiile prezentului

articol se stabileste prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a

Functionarilor Publici, conform principiilor si conditiilor stabilite prin prezenta lege.

Perioada de stagiu in cadrul unei instituţii

Perioada de stagiu ca o sectiune a carierei functionarilor publici in cadrul unei

institutii publice presupune conform art.52 verificarea aptitudinilor profesionale în

îndeplinirea atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice, formarea practica a

functionarilor publici debutanti, precum si cunoasterea de catre acestia a specificului

administratiei publice si a exigentelor acesteia.

Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de executie

din clasa 1, 8 luni pentru cei din clasa a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

Perioada în care o persoana a urmat si a promovat programe de formare

specializata în administratia publica, pentru numirea într-o functie publica definitiva, este

asimilata perioadei de stagiu.

Art. 53.al Legii nr.188 privind Statutul Functionarilor Publici, la terminarea

perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii realizate, functionarul public debutant

va fi:

41

- numit functionar public de executie definitiv in clasa corespunzatoare studiilor

absolvite, în functiile publice prevazute la art. 13, în gradul profesional asistent;

- eliberat din functia publică, în cazul in care a obtinut la evaluarea activitătii

calificativul "necorespunzator".

În cazul prevazut la art 53 alin. (1) lit. b), precum si in situaţia nepromovării

programelor de formare specializata în administratia publica, pentru numirea într-o

functie publica definitiva, perioada de stagiu nu constituie vechime în functia publica.

Numirea funcţionarilor publici

Pentru numirea în functiile publice se organizeaza un concurs si se efectueaza

prin actul administrativ emis de catre conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice

din administratia publica centrala si locala, la propunerea Agentiei Nationale a

Functionarilor Publici.

Actul administrativ de numire are forma scrisă şi trebuie să conţină potrivit art.54

alin.(4) temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei

publice, data de la care urmeaza sa exercite funcţia publică, drepturile salariale, precum si

locul de desfăşurare a activităţii.

Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de

numire, iar o copie a acesteia se inmâneaza functionarului public.

In momentul in care acesta intra in corpul functionarilor publici, depune

juramântul de credinta in termen de trei zile de la emiterea actului de numire in functia

publica definitiva. Juramântul are urmatoarea formula: "Jur sa respect Constitutia,

drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire

legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care

am fost numit, sa pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita

profesionala si civica. Asa sa-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasa de încheiere va

respecta libertatea convingerilor religioase. Art.54 alin.(7) prevede ca refuzul depunerii

juramântului prevazut la alin. (6) se consemneaza in scris si atrage revocarea actului

administrativ de numire in functia publica.

42

Promovarea funcţionarilor publici si evaluarea performanţelor profesionale

În cariera functionarul public beneficiaza de dreptul de a promova in functia

publica si de a avansa in gradele de salarizare.Promovarea este modalitatea de dezvoltare

a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante.Aceasta se realizeaza prin

concurs sau examen.

Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o functie publica de

executie din gradul profesional principal potrvit, art. 57. alin.(1), functionarii publici

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime:

-sa aiba o vechime minima de 2 ani în functiile publice de executie din gradul

profesional asistent, in clasa corespunzatoare studiilor absolvite;

-sa fi obtinut, la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2

ani, cel putin calificativul "foarte bun";

-sa îndeplineasca cerintele specifice prevazute in fisa postului.

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se

face anual. Potrivit art.60 alin.(2) procedura de evaluare are ca scop:

avansarea in gradele de salarizare;

retrogradarea in gradele de salarizare;

promovarea într-o functie publica superioara;

eliberarea din functia publica;

stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici.

În urma evaluarii performantelor profesionale individuale functionarului publici

se acorda unul dintre urmatoarele calificative: "exceptional", "foarte bun", "bun",

"satisfacator", "nesatisfacator".

Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale

functionarilor publici se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Agentiei

Nationale a Functionarilor Publici, dupa consultarea organizatiilor sindicale ale

functionarilor publici, reprezentative la nivel national.

43

Desfăşurarea raporturilor de serviciu se realizează prin parcurgerea unor

etape privind:

1.Modificarea raportului de serviciu

Modificarea raportului de serviciu are loc conform art.75 prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer;

d) mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

a) Delegarea se dispune în interesul autoritatii sau institutiei publice în care este

încadrat functionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an.

Funtionarul public poate refuza delegarea daca se afla in una dintre urmatoarele

situatii: graviditate; îsi creste singur copilul minor; starea sanatatii, dovedita cu certificat

medical, face contraindicata delegarea.

Pe timpul delegarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul

potrivit art.76 alin.(4), iar autoritatea sau institutia publica care il deleaga este obligata sa

suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delagare.

b) Detaşarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care

urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6

luni. În cursul unui an calendaristic functioarul public poate fi detasat mai mult de 6 luni

numai cu acordul sau scris.

Detasarea se poate dispune doar daca pregatirea profesionala a functionarului

public corespunde atributiilor si responsabiiitatilor functiei publice pe care urmeaza sa fie

detasat.

Functionarul public poate refuza detasarea ca si delegarea daca se afla in una

dintre urmatoarele situatii: graviditate; isi creste singur copilul minor; starea sanatatii,

dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; detasarea intr-o localitate in

44

care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare; este singurul întretinator de

familie; motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii.

Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul.

Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are

dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia

publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors,

cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare.

c) Transferul se poate face într-o functie publica pentru care sunt indeplinite

conditiile specifice prevazute in fisa postului.

Transferul in interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al

functionarului public transferat. În cazul transferului in interesul serviciului in alta

localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net

calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei in care se transfera, la acoperirea

tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se

suporta de autoritatea sau institutia publica la care de face transferul, în termen de cel

mult 15 zile de la data aprobarii transferului.

Transferul în interesul serviciului se face într-o functie publica echivalenta cu

functia publica detinuta de functionarul public.

d) Mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice poate

fi definitiva sau temporara.

Mutarea definitiva in cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al

functionarului public, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi

desfasoara activitatea functionarul public.

Mutarea temporara in cadrul altui compartiment se dispune motivat, in interesul

autoritatii sau institutiei publice, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice,

pe o perioada de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregatirii profesionale si a

salariului pe care îl are functionarul public.

45

e) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere al carei

titular este suspendat in conditiile prezentei legi se realizeaza prin promovarea temporara,

pe durata suspendarii titularului, a unui functionar public care indeplineste conditiile

specifice pentru ocuparea acestei functii publice.

2.Suspendarea raportului de serviciu

Raportul de serviciu se suspenda de drept art. 81.alin. (1) atunci când functionarul

public se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica, pentru perioada

respectiva;

b) este incadrat la cabinetul unui demnitar;

c) este desemnat de catre autoritatea sau institutia pubtica sa desfasoare activitati

in cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau

institutii internationale, pentru perioada respectiva;

d) desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, în

conditiile legii;

e) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau

mobilizat;

f) este arestat preventiv;

g) efectueaza tratament medical in strainatate, daca functionarul public nu se afla

în concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru însotirea

sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pâna la gradul 1 inclusiv, în conditiile legii;

h) se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii;

i) carantina, în conditiile legii;

j) concediu de maternitate, în conditiile legii;

k) este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarâre judecatoreasca

irevocabila;

l) forta majora;

m) în alte cazuri expres prevazute de lege.

46

(2) In termen de 5 zile calendaristice de la data încetarii motivului de suspendare

de drept, functionarul public este obligat sa informeze în scris conducatorul autoritatii sau

institutiei publice despre acest fapt.

(3) Conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia sa asigure, în

termen de 5 zile, conditiile necesare reluarii activitatii de catre functionarul public.

Art. 82. - (1) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public în

urmatoarele situatii:

a) concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul

copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani, in conditiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau, în

cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinirea vârstei de

18 ani;

c) desfasurarea unei activitati în cadrul unor organisme sau institutii

internationale, în alte situatii decât cele prevazute la art. 81 alin. (1) lit. c);

d) pentru participare la campania electorala;

e) pentru participarea la greva, în conditiile legii.

Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a functionarului public.

Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel putin 15 zile

calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea.

Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritatii

sau institutiei publice prevede continutul art. 83. alin.(1)

Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba, suspendarea

raportului de serviciu, precum si cel prin care se dispune reluarea activitatii de catre

functionarul public se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de

10 zile lucratoare de la data emiterii.

Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au

obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o

perioada determinata, de un functionar public din corpul de rezerva. În situatia în care în

corpul de rezerva nu exista functionari publici care sa îndeplineasca cerintele specifice,

47

postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de munca pe o perioada egala cu

perioada suspendarii raporturilor de serviciu.

3.Încetarea raportului de serviciu

Raporturile de serviciu ale functionarilor publici pot inceta potrivit art. art. 83.

alin (1) în urmatoarele conditii:

a) de drept;

b) prin acordul partilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din functia publica;

d) prin destituire din functia publica;

e) prin demisie.

Raportul de serviciu înceteaza de drept:

a) la data decesului functionarului public;

b) la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii

functionarului public;

c) daca functionarul public nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevazute la

art. 50 lit. a), d) si t);

d) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vârsta ori

invaliditate a functionarului public;

e) ca urmarea constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire în

functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarâre judecatoreasca

definitiva;

f) când functionarul public a fost condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca

definitiva pentru o fapta prevazuta la art. 50 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei

sanctiuni privative de libertate, la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei, ca masura de

siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramânerii definitive a hotarârii

judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

h) la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar,

functia publica.

48

Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în

termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducatorului

autoritatii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea

unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a

Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.

Conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune eliberarea din functia

publica prin actadministratiei, care se comunica functionarului public în termen de 5 zile

lucratoare de la emitere, pentru motive neimputabile functionarului public, în

urmatoarele cazuri:

a) autoritate sau institutie publica si-a încetat activitatea ori a fost mutata într-o

alta localitate, iar functionarul public, nu este de acord, sa o urmeze;

b) autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii

activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public.

Prin art. 85.alin.(1) se constata faptul ca autoritatea sau institutia publica este

obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 zile calendaristice, in cazul

eliberarii din functia publica pentru situatiile prevazute la art.84 alin.(4).

In perioada de preaviz conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate acorda

celui in cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara efectuarea

drepturilor salariale cuvenite.

In cazul in care exista o functie publica vacanta, identificata in perioada de

preaviz, functionarul public va fi transferat in interesul serviciului sau la cerere.

In cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul

public le considera netemeinice sau nelegale conform art. 89. alin. (1) , acesta poate cere

instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat

sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in termen de 30 de zile calendaristice de la

comunicare, si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului

administrativa unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu

celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

La solicitarea functionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului

administrativ va dispune reintegrarea acestuia în functia publica detinuta.

49

VI. CHELTUIELI PUBLICE SI EFICIENTA ACESTORA IN

CADRUL PRIMARIEI TOMESTI

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de muncă sau

băneşti pentru realizarea activităţilor şi pentru satisfacerea trebuinţelor unităţilor

administrativ-teritoriale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local .

Fundamentarea cheltuielilor care se înscriu în proiectele bugetelor locale este

supusă cerinţei de dimensionare a cheltuielilor în funcţie de necesităţile reale ale

autorităţilor publice.

50

Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificaţiei economice,

cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii, transferuri, cheltuieli de

capital precum si alte cheltuieli băneşti cu caracter funcţional pentru fiecare instituţie,

serviciu public de interes local corespunzător structurii organizatorice.

În ceea ce priveşte cheltuielile efectuate de Primăria Tomeşti,am ales să studiez

cheltuielile aferente anului bugetar 2009 ,care alături de venituri,alcătuiesc bugetul

Primăriei Tomeşti pe anul 2009. Bugetul cuprinde cheltuielile detaliate pe

capitole,titluri,articole,subcapitole şi paragrafe , pe trimestre.

La nivelul anului 2009, o mare parte din fonduri s-au repartizat către dezvoltarea

publică şi pe reţeaua transporturilor(2690mii lei). Cheltuielile cu activele fixe ocupă şi ele

un loc important în bugetul local,urmărindu-se modernizarea clădirilor ,a transportului in

comun(7039 mii lei). Străzile au fost şi ele refăcute avându-se la dispoziţie un buget de

700 mii lei(asfaltarea şoselei de centură a Cartierului Tomeşti;betonarea aleelor şi

trotuarelor; instalarea unor indicatoare de circulaţie şi limitatoare de viteză la nivelul

comunei pentru fluidizarea circulaţiei şi evitarea unor accidente rutiere). Pentru

construirea gradiniţei s-a alocat un buget de 1165 mii lei pentru invăţământul preşcolar ce

se situează în cartierul de blocuri. Pentru întreţinerea şcolilor şi pentru serviciile sportive

s-a aprobat o sumă de 1200 mii lei(finalizare reparaţie capitală şcoala

D.D.Pătrăşcanu;construire sală de sport,amenajare teren de sport). În ramura culturală s-a

investit suma de 1454 mii lei necesari pentru construirea unei Case de Cultură la nivelul

comunei şi atragerea de fonduri; înfiinţarea unui ansamblu folcloric; sprijinirea construirii

bisericii în satul Vladiceni; sprijinirea construirii unei biserici în cartierul de blocuri.

În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:

angajament, lichidare, ordonanţare, plată. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi

ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite. Plata cheltuielilor

este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil. Instrumentele de plată trebuie

să fie insoţite de documentele justificative care să certifice exactitatea sumelor de

plată,executarea serviciilor conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de

plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte

51

justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale,şi numai după ce acestea au

fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

Cheltuielile curente asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice,

finanţarea satisfacerii acţiunilor publice şi reprezintă un consum definitiv de resurse

financiare care trebuie sa se reînnoiască anual. Cheltuielile curente cuprind cheltuielile de

personal, cheltuielile materiale şi servicii, subvenţii, transferuri şi dobânzi.

Consiliile locale si primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice

locale si rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.

Primarul îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite. În exercitarea

atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii care devin executorii după ce sunt aduse la

cunoştinţa persoanelor interesate. Consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii

membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare al

consiliului cere o altă majoritate.

Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc

numai prin lege. Aceste competente sunt depline şi exclusive, cu excepţia cazurilor

prevăzute de lege.

În scopul asigurării autonomiei locale autorităţile administraţiei publice locale au

dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale , să elaboreze şi să aprobe

bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei în condiţiile legii.

În spiritul autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au

următoarele competenţe şi răspunderi în domeniul finanţelor locale:

elaborarea şi aprobarea bugetelor la termenele stabilite;

stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor în condiţiile

legii;

urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe

parcursul anului bugetar;

administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a

unităţilor administrativ-teritoriale;

52

administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în

condiţii de eficienţă;

fundamentarea opţiunilor şi priorităţilor în aprobarea şi efectuarea

cheltuielilor bugetelor locale;

organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar asupra gestiunii

proprii, a gestiunii instituţiilor şi serviciilor publice din subordine.

Autonomia locală presupune creşterea răspunderii în administrarea resurselor

financiare locale, în dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor, în întărirea

controlului şi administrarea datoriei cu prudenţă.

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publica. El este şeful administraţiei

publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice

locale, pe care îl conduce şi îl controlează.

Conform legii primarul are următoarele atribuţii principale :

-întocmeşte proiectul bugetului local al comunei şi contul de încheiere a

exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;

- exercită funcţia de ordonator principal de credite;

-verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul

comunal şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;

-ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor, împreună cu organele specializate ale statului;

-ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al comunei şi îl supune

spre aprobare consiliului local;

-supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

-emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

Consiliul local al comunei îndeplineşte şi acesta o serie de atribuţii principale

prevăzute în Legea 215/2001 privind administraţia publică locală cum ar fi :

-aprobă statutul comunei şi al oraşului şi regulamentul de funcţionare al

consiliului local;

-aprobă prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială, de

organizare şi amenajare a teritoriului;

53

- aprobă bugetul local, formarea, administrarea şi executarea acestuia, virările de

credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, împrumuturile şi contul de încheiere al

exerciţiului bugetar; stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele speciale pe

timp limitat, în condiţiile prevăzute de lege; asigură condiţiile necesare bunei funcţionări

a instituţiilor de învăţământ, sanitare, de cultură, tineret şi sport;

- contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;

-hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice

locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi

colaborarea cu agenţi economici din ţară sau din străinătate, în scopul realizării unor

acţiuni sau lucrări de interes comun. Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin

lege sau prin statutul comunei.

Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat,

precum şi a drepturilor de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului.

Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensionarea personalului de

specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi

atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea

corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării.

În fundamentarea cheltuielilor de personal trebuie să se ţină seama de prevederile

Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a

indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publica cu modificările

si completările ulterioare, astfel încât procesul de fundamentare a cheltuielilor capătă o

importanţă deosebită.

Fundamentarea cheltuielilor de personal are la bază fundamentarea numărului de

salariaţi şi a fondului de salarii de bază lunar, precum şi a contribuţiilor plătite de

personalul salariat.

Indicatori care reflectă cheltuielile de personal:

numărul personal;

54

salariul bază;

spor de vechime;

alte sporuri;

îndemnizaţie demnitari;

cheltuieli salariale:

fondul brut de salarii;

C.A.S.;

contribuţia pentru fondul de şomaj;

CASS;

îndemnizaţii de conducere;

diurne, deplasări.

EXEMPLU: Calculul cheltuielilor de personal în luna decembrie 2009 în cadrul

Primăriei Tomeşti pentru Autorităţi publice:

Cheltuieli de personal: 221.620.386 lei

o număr personal aprobat: 38

o C.A.S : 16.155.707 lei

o CASS: 11.331.421 lei

o CFS: 1.108.954 lei

o total cheltuieli cu salariile Administraţie Locala: 144.278.930 lei

o îndemnizaţii consilieri : 36.580.600 lei

o total Primărie : 180.859.530 lei

unde:

C.A.S. – Contribuţii pentru asigurările sociale de stat angajat;

C.A.S.S. – Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

angajat;

CFS – Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj angajat.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezintă de fapt analiza tuturor

indicatorilor specifici.

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat

precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al

asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.

55

Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

numărul de personal angajat (N);

salariul bază de încadrare + îndemnizaţia de conducere (ÎC) + sporul de

vechime (SV) + îndemnizaţie C.O.(concediu de odihna) + salarii de merit(SM)

+ alte sporuri (AS) conform statutului de funcţii;

îndemnizaţii consilieri (Îc) ;

tichete de masă (TM) ;

contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –20,8%

contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate (CASS) –5,2%

contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj (CFS) –0,50%

Etapele efective în fundamentarea cheltuielilor cu salariile

Cheltuielile cu salariile se realizează dintr-un total bănesc prestabilit, conform

O.G. 24/2000 articolul 4. Astfel “Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru

personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale

sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat...”.1

Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat în O.G. 24/2000 articolul

5, astfel: “(1) În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii

principali de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică

Ministerului Finanţelor, în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în

Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât

şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea pe luni se va realiza astfel încât să se asigure

desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până la sfârşitul anului. (2) În termenul

prevăzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se

comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari,

iar aceştia , ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare

şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu

pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.”.

Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din următoarele

componente:

1 A se vedea Ordonanţa de Urgenţă 24/2000 privind modalităţile de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 138/2000;

56

salariul tarifar;

sporuri.

Salariul de bază

Salariul de bază (SB) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor

primăriei comunale şi se determină pe baza următoarelor elemente :

o numărul mediu de angajaţi (N)

o salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de

salarii previzionate pentru anul de plan (Smb)

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:

SB = N * Smb *12 luni

Salariile de baza în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:

a.) valoarea de referinţă universala, care se exprima in lei si care este baza unica de

determinare a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetara;

b.) indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi in procente, diferenţiaţi pe

domenii de activitate;

c.) valori de referinţă sectoriala (Vrs), exprimate in lei, rezultate din înmulţirea valorii

de referinţă universala (Vru) cu indicatorii de prioritate intersectorială (Ipi),

utilizate ca:

baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului

respectiv;

baza de calcul pentru salariile de baza corespunzătoare grilelor de

salarizare specifice;

baza de calcul al cuantumului îndemnizaţiei lunare;

Vrs = Vru * Ipi d.) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcţiile specifice

fiecarui sector de activitate.

Grila de intervale pentru stabilirea salariului de bază pentru sectoarele de

activitate bugetară se compune din intervale de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de

execuţie, grad, profesie, etc.

57

Un interval este definit de coeficientul de multiplicare care înmulţit cu valoarea de

referinţă specifică, vor reprezenta limitele între care se stabileşte salariul de bază.2

Salariul de bază pentru persoane cu funcţii de conducere este cel corespunzător

funcţiei de execuţie, gradului sau treptei profesionale, la care se adaugă o indemnizaţie de

conducere, diferenţiată în raport cu complexitatea şi răspunderile ce revin funcţiei de

conducere.

Principalele etape în activitatea de evaluare a performanţelor profesionale

individuale sunt:

descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale

individuale;

procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale

individuale;

urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei

performanţelor profesionale individuale în timp.

Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:

- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;

- asumarea responsabilităţii;

- adaptarea la complexitatea muncii;

- iniţiativa şi creativitatea.

Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se

realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de

măsurare a performanţelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori

de câte ori este necesar, nivelul salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii.

Procedura se aplică fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului ocupat.

Îndemnizaţii de conducere şi alte îndemnizaţii

Potrivit Legii nr. 154/1998 îndemnizaţia de conducere se stabileşte, la încadrarea

în funcţie, de către conducătorul instituţiei publice, în raport cu complexitatea activităţii

desfăşurate în cadrul acesteia.

2

58

Îndemnizaţia de conducere poate fi reevaluata anual, în raport cu rezultatele

obţinute de structura condusa in realizarea obiectivelor, programelor şi proiectelor, după

aprobarea bugetului instituţiei publice respective.

NR. CRT.

FUNCŢIAÎ.C. în procentedin salariul de

bazălimita maximă

1 Director general, inspector de stat şef 55%

2 Director general adjunct, inspector de stat şef

adjunct

50%

3 Director, inspector şef 50%

4 Director adjunct, inspector şef adjunct 40%

5 Contabil şef 40%

6 Inginer şef 40%

7 Şef serviciu, şef secţie, şef serviciu contencios 30%

8 Şef birou 25%

9 Şef formaţie muncitori 15%

Tabelul nr.1 : Îndemnizaţii de conducere

Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică au dreptul pentru activitatea

desfăşurată, la o indemnizaţie lunară.

Îndemnizaţia lunară, prevăzută, este unica formă de remunerare a activităţii

corespunzătoare funcţiei şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi

obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

În cadrul primăriei Tomeşti îndemnizaţii lunare primesc atât primarul cât şi

viceprimarul comunei, cuantumul anual al îndemnizaţiilor fiind în anul 2004 de

285.696.000 lei.

Comuna Tomeşti fiind o comună cu peste 12.000 locuitori se încadrează în

categoria I, primarul şi viceprimarul primind îndemnizaţii lunare după cum urmează:

Exemplu calcul indemnizaţie lunară primar:

Îp(indemnizaţie primar) = Vrs(valoare de referinţă sectorială) * 5,600

59

Unde 5,600 reprezintă

coeficientul de

multiplicare

prevăzut pentru

primar de comună

categoria I.

Sporul de vechime (Spv)

Relaţia de calcul specifică este următoarea:

(ST + I.C. + SM) * %Sal. bază

*% = min 5%, max25%, unde:

ST – salariul tarifar

IC – îndemnizaţie de conducere

SM – salariul de merit

Persoanele salarizate potrivit reglementărilor legale beneficiază de un spor de

vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului

efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Nr. crt. Tranşa de vechime

în muncă

Cota la

salariu de bază

1 între 3 şi 5 ani 5%

2 de la 5 la 10 ani 10%

3 de la 10 la 15 ani 15%

4 de la 15 la 20 ani 20%

5 peste 20 ani 25%

60

Tabelul nr. 2: Sporul de vechime

Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp

liber corespunzător. Dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensată cu timp liber

corespunzător, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariul de bază astfel:

75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei

normale de lucru;

100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se

plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în

care nu se lucrează.

Fond de premii

Fondul de premii reprezintă maxim 2% din fondul de salarii. Conducerea unităţii

poate acorda premii din acest fond salariaţilor care au realizat sau au participat direct la

obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca fiind valoroase.

In cadrul Consiliului local Tomeşti nu se acorda acest fond de premii .

Contribuţii pentru asigurări sociale (CAS)

Reprezintă contribuţia Consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările

sociale şi se determină în funcţie de:

o cheltuielile cu salariile (ChS)

o cota de CAS de 20,8%

Formula de calcul este: CAS = ChS * cota de 20,8%

Contribuţia plătita de către primăria Tomeşti în anul 2009 a fost de 572.000.000.lei.

Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

Reprezintă contribuţia Consiliului local la constituirea fondului de şomaj şi se

determină în funcţie de:

o cheltuielile cu salariile (ChS)

61

o cota de 0,5% reprezentând contribuţia la fondul de şomaj

Se utilizează următoarea formulă de calcul: Cfd şomaj = ChS * cota de 0,5%

Aceste cheltuieli s-au ridicat in anul 2009 la un plafon de 78.000.000 lei.

Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

Reprezintă contribuţia datorată şi vărsată de angajatori şi contribuţia datorată şi

suportată de asiguraţi. Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului în

cotă de 7%, aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din cheltuieli.

fondului de salarii

cota de 5,2% reprezentând contribuţia

Se utilizează următoarea formulă de calcul:

CASS = Venit salarial * Cota de5,2%

Cheltuielile totale privind CASS s-au ridicat în anul 2004 la 182.000.000 lei.

Asiguraţii contribuie şi ei cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute

realizate lunar de angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată sau

nedeterminată. Această cotă se evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă

de către asigurat din veniturile salariale. De asemeni aceştia contribuie la fondul de

şomaj cu un procent de 0.5% si la fondul pentru asigurările sociale cu 10,5% din

salariile brute.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii

Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în principal cheltuieli de

întreţinere şi gospodărire a sediilor şi spaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea

Primăria Comunei Tomeşti, instituţiile publice subordonate şi alte instituţii ale

căror cheltuieli se includ în următoarele categorii: iluminat, încălzire, apă,

62

canal, salubritate, poştă, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse

prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii etc.

Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi de

prestări servicii se asigură potrivit legii din veniturile extrabugetare sau din

bugetele locale se vor fundamenta în funcţie de programul de activitate al

acestora, analizându-se necesitatea, oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli,

asigurându-se condiţiile normale pentru fiecare instituţie.

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

Cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a Consiliului local,

reprezentând plăţile pentru încălzit, iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate,

poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi

prestări de servicii necesare consiliului local.

Încălzit- Cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie

termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în

preţuri curente.

Nr. crt.

Elemente de fundamentare Previzionat

1

2

3

4

Apă rece hidrofor (mc * tarif/mc) 1000mc*2,5lei/mc

Încălzire (mp*tarif/mp)*1 luna

Gaz metan industrial (mc*tarif/mc) 500mc*7.558lei/mc

Intervenţii

2500

12

3779

45

TOTAL CHELTUIELI ÎNCALZIT 6336

Tabelul nr. 3: Total cheltuieli incalzit (decembrie 2009)

Materiale pentru curăţenie- Cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de

materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului:

Nr. crt. Denumire Material

U/M Cantitate Preţ unitar Valoare

63

1

2

3

4

5

6

7

Detergenţi

Săpun

Mături

Axion

Pur

Clor

Perii

cutii

buc.

buc.

cutii

cutii

litri

buc

6

10

3

5

10

20

5

25000

10000

33000

20000

30000

5000

30000

150000

100000

99000

100000

300000

100000

150000

TOTAL CHELTUIELI 999000

Tabelul nr. 4: Cheltuieli cu material pentru curatenie (martie 2009)

Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achiziţionarea sau

construirea de bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la

îmbogăţirea şi modernizarea sectorului public, cum ar fi construirea de

autostrăzi, porturi şi aeroporturi, baraje, sisteme de irigaţii, şcoli, spitale,

clădiri administrative etc.

În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de

execuţie pentru investiţiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor

înscrie cu prioritate obiectivele de investiţii începute în anii precedenţi şi

neterminate pentru care există condiţii de finanţare finalizate până la încheierea

exerciţiului bugetar al anului 2009.

Sumele ce se prevăd a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili

după luarea în calcul a tuturor posibilităţilor de finanţare din surse proprii sau

din surse atrase. Sursele atrase se constituie din asocieri cu investitorii români

sau străini interesaţi să participe la realizarea obiectivelor de investiţii,

împrumuturi de la instituţii financiar-bancare, co-finanţări cu alte consilii

locale sau consiliul judeţean.

64

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale care beneficiază de transferuri

din bugetul de stat pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe au obligaţia

de a analiza lunar execuţia lucrărilor de investiţii şi, în situaţia constatării de fonduri

disponibile, să propună Ministerului finanţelor reîntregirea transferurilor de la bugetul de

stat.

Nr. crt.

Elemente de fundamentare Previzionat

1

2

3

4

5

Extindere reţea de distribuţie gaze

Plan urbanistic general şi cheltuieli de proiectare

Dotări independente:

- copiator „Canon”

- telefon „Actro C2”

- Fax AF311 + Sigma

34400

1000

37431

120

304

TOTAL CHELTUIELI 395.671

Tabelul nr.5 : Investitii ale primariei Tomesti

Din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale se finanţează şi unele

cheltuieli de investiţii pentru construcţia podurilor noi de pe tronsoanele de drumuri

comunale, cheltuielile pentru alimentarea cu apă a satelor, staţii de epurare pentru ape

uzate, staţii de pompare pentru racordări la reţeaua de gaze naturale sau lucrări de

îmbunătăţire a instalaţiilor de încălzire la instituţiile publice.

În vederea asigurării derulării în condiţii normale a procesului de finanţare a

cheltuielilor de capital, prevăzute în bugetele locale, este necesar ca la întocmirea listelor

de investiţii să se stabilească acele obiective care au asigurată baza materială şi forţa de

muncă necesară pentru respectarea volumelor fizice şi valorice ale lucrărilor de executat

şi a termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor.

65

Fundamentarea subvenţiilor şi transferurilor

Cheltuielile de transfer nu reprezintă un veritabil consum de resurse, ci o

serie de operaţiuni de redistribuire în favoarea unei persoane fizice sau a unor

organisme publice sau private. Între cheltuielile de transfer se pot deosebi:

cheltuieli publice pentru asistenţă socială;

cheltuieli de transfer către sectorul cultural-educativ pentru

acordarea de burse sau subvenţionarea instituţiilor din acest

domeniu;

subvenţii acordate regiilor autonome sau societăţilor

comerciale cu capital de stat;

dobânzi plătite pentru împrumuturi interne sau externe

contractate de stat sau de alte organisme publice etc.3

Începând cu anul 1999, cheltuielile privind subvenţiile şi transferurile sunt

acoperite din venituri proprii alee bugetului local, precum şi din cote şi sume defalcate

din impozitul pe venit.

3

66