Anuí ХШ. Arad, Sâmbăta, 7/20 Noemvre 1909. Nr. 242.

•?S sa » в , 24 Cor. í»G ВШ jEtHi , 12 i

« htaÁ . 2 * fàmi Át Ояшівесі

Su i*a su . 4 Cor, Peaira Kotslaia şi

Шшаівя , . iO Cor.

•?»al át zi ijâairu Ro-.-л&гіа (3 străinătate pe

üs 43 hsad.

REDACŢIA íí ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza 20.

INSERŢIUNILE ie primesc la adminls

tratle. Mulţumite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 Ш. Manuscripte nu se іал

poiază. Telefon pentru oraş ţi

comitat 502,

Organizarea presei româneşti. Tendenţa "de a se organiza şirele răslete

şi ale acestei forţe vii şi de o importanţă atât de capitală a vieţii noastre naţionale, ce se cheamă presa românească, nu e nouă. O întâlnim încă de pe vremea când apar cei dintâiu aşa numiţi, gazetari de profesie la noi. In desvoltarea firească, ce în ciuda perzecuţiunilor nemiloase de cari n'a fost nici-odată cruţată, a trebuit totuşi să o ia şi presa noastră; ideia reapare adeseori şi se impune cu stăruinţă îmVe problemele mari şi urgente ale vieţii noastre naţionale. încă înainte cu câţiva ani, un cunoscut fruntaş, d. Emanoil üngurian d n Timişoara, recu­noscând importanţa extraordinară a che­stiunii, o ia cu energie în mâni şi îi con­sacră toată preocuparea d-sale, Studiază chestiunea, întruneşte pe câţiva repre in­fanti ai presei, le cere opiniile, alcătu­ieşte un proiect de statute şi face toate de­mersurile pentru a-i da fiinţă.

Aci însă lucrurile se împiedică. D. Ungu-rian subşterne satutele la guvern odată, de două-ori, dar guvernul le respinge cu aceiaş consecuenţă. Şi chestiunea este pusă ad acta, ca să aştepte, ca celelalte multe probleme ale noastre, vremuri mai bune.

Vremuri anume, câ ,d va veni un guvern unguresc care să şi dea fepiobarea sa unei organizaţi a presd româneşti, şi care să-i recunoască statutele.

Poate că vor fi fo^t oameni, şi de opti­mismul acesta, cari să creadă, că se va găsi vreodată un guvern unguresc, care

saşi dea aprobarea unui sindicat al presei româneşti. Poate, zicem, altfel nu înţelegem, cu!H chestiunea a putut să renunţe în faţa acestui obstacol pe care 1-a întâlnit şi-1 va întâlni totdeauna, cât va fi un guvern un­guresc

Dar şi aşa, când n'ar trebui în viitor să abzicem nici de aceasta nădejde, zz\ în orice caz absurdă, interesele de azi ale pre­sei noastre, interesele luptei noastre de re­zistenţă ne îngăduie ele oare să mai amâ­năm chestia aceasta arzătoare a organizării presei noastre ? Ni ieste oare peîm rs, fără a slabi lupta, fără a produce o descurajare în rândurile luptătorilor de azi şi cei de mâine.în rândurile celora ce se jertfesc mai mult în chestia naţională, a-i lăsa răsleţi, fără sprijin şi fără ь]uterul pe care oricum ei nu l pot găsi decât într'o organizaţie proprie a lor? Ni ieste permis oare, iară a lua posibilitatea de consolidare a presei româneşti, a statornici impresia că numai de soarta şi de interesele acestor luptători cu condeiul nu ieste nimeni cine să se în-gri jescă ?

Temniţele sunt pline de ziarişti români şi î.treaga urgie a prigoniiilor cade şi va cădea tot mai mult asupra lor. Iar când ne gândim, că zac acolo uitaţi de toţi, su­ferind nu numai greul temniţei ci şi mize­ria, nu ne întrebăm, care va fi efectul moral al acestei nepăsări culpabile şi ruşinoase în acelaş timp pentru cinstea noastră naţională?

întemniţaţii noştrii din Seghedin nu s'au plâns de greul temnţei, uită, — mai ales dupăce au ieşit, — şi mizeria ce au îndurat, dar nu

pot uita ruşinea ce o simţeau faţă de cei­lalţi întemniţaţi slovaci şi socialişti, de cari era cine să se îngrijască şi cari îşi făceau şi ei o ideie, poate injustă, despre naţiona­lismul românesc.

Mai sânt însă şi alte motive, cari cer inzistent aceasta organizare a presei noa stre. Motive de ordin intern, de stabilire de principii şi solidarizare în luptele zilnice, cari de multe ori sufer de acest neajuns al lipsei de contact între ele, cari face impo­sibilă o acţiune unitară, indispensabilă de multe ori pentru succes. Pe urmă o regu­lare a relaţiilor intre editori şi gazetari, intre gazetari şi diletanţi. Căci şi ziaristica, ca orice altă meserie îşi are paraziţii ei — Ia noi chiar î ecum se ştie paraziţii s'au în­mulţit într'un mod îngrozitor — contra că> rora ziaristul de profesiune şi cinstit, trebuie mai ales să lupte.

O organizaţie a ziarelor şi a ziariştilor cari stau în slujba partidului nostru naţio­nal, pentru scopurile din urmă, chiar fără statute, nu ştim de ce n'ar fi posibilă, când foloasele ei ar fi atât de evidente. S'ar putea mai cu înlesnire şti cine merită şi cine nu titlul acesta frumos, împodobit cu aureola atâtor suferinţi de gazetar român.

Toate aceste nu importă numai pe pro­fesioniştii colegi, ci şi pe fiecare român, fiindcă altcum presa noastră nu şi va putea mdepüni niciodată nobila şi măreaţa ei mi­siune.

Serbările ce vor avea loc în Arad cu prilejul inaugurării palatului »Tribunei« pre­cum am spus, le socotim, nu da serbări

Departe eşti... >...Departe eşti iubite, Departe eşti de mine Şi nu-mi cunoşti triste ţa Privirilor senine...

»...Şi nu ştii ce rămase Din tot ceam fost odată, Din ochii mei, din mâna, Din fruntea adorată !...

*...Dc-ai şti câtă tristeţâ E 'n glasu 'nduioşat, De-ai şti ce gânduri negre In mintea mea s'abat,

»...Tu ai uitat trecutul Şl poate m'ai erta /...«

— Să iert ? Dar tu uita-vei Că te-am iertat cândva ?

V. Eftimlu.

Charles Baudelaire. Traducer i în proză .

Fii înţeleaptă, o Durerea mea şi fii mai liniştită. Cereai Seara; coaboară, tată-o: un văl neguros acoperă oraşul, ducând unora pacea, altora grija.

Câtă vreme mulţi nea josnică a muritorilor se duce să culeagă remuşcău in sărbătoarea slu­garnică, supt biciul Plăcerei — acest călău nesăţios — Durerea mea, da-mi mâna; vino pe-aici, de­parte de ei.

Vezi tu, aplecându se anii morţi pe balcoanele cerului, în haine învechite; cum iese din fundul apelor Regretul surâzător;

Soarele muribund, adormind supt arcul zării şi ca un lung linţoliu târît spre Răsărit, auzi-tu, scumpa mea, auzi cum umblă dulcea Noapte?

Spleen. Când cerul jos ş ; greu apasă ca un capac pe

sufletul ce geme în prada urâtului, şl orizonul îmbrăţişând întreaga zare, varsă o zi neagră şi mai tristă decât noaptea;

Când pământul se preschimbă într'o închisoare umedă, în care Speranţa, umblă ca un liliac, lo­vind zidurile cu aripa i sfioasă şi ciocnindu-şi capul de tavanul putred;

Când ploaia, desfăşurându şi cozile, închipuieşte zăbrelele unei închisori uriaşe şl când o mulţime mută de păianjeni ticăloşi vine să'şi întinză firele în fundul creerului nostru.

Dintr'odată izbucnesc clopote cu furie, şi svârli cătră cer un urlet înspăimântător, asemeni

unor duhuri rătăcitoare şi fără ţară, cari încep să geamă cu 'ncăpaţinare.

Şi dricuri lungi, fără tobe, nici muzică se pe­rindă încet în sufletul meu; Speranţa, învinsă, plânge şi îndurerarea crudă, stăpânitoare, îşi în­fige steagul negru în craniul meu aplecat.

Obsesiune. Păduri mari, voi mă 'nspăimântaţi ca nişte ca­

tedrale, voi urlaţi ca orga; şi 'n inimele noastre blestemate, odăi de veşnic doliu în cari vibrează sughiţuri de demult, răspund ecourile voastrelor De profundis.

Te urăsc, Ocean 1 Săriturile şi gălăgia ta la re­găseşte în el, sufletul meu! Rîsul ăsta-amar de om învins, plin de suspine şi de insulte, eu îl aud In uriaşul rîs al mării.

Cât mi-ai plăcea, o Noapte! fără stelele ace­stea, a căror lumină vorbeşte o limbă cunoscută ! Căci eu caut vidul, şi negrul şi golul !

Dar întunecimile sânt ele însăşi pânze unde trăiesc, ţâşnind din ochii mei cu miile, fiinţe dis­părute cu priviri prieteneşti...

Capacul.

In orice Ioc s'ar duce, sau pe mare sau pe pământ, intr'o ţară de flăcări ori supt un soare alb, servitor al lui Isus, curtezan al Cytherei, cer­şetor întunecos sau Cresus strălucitor.

Orăşan, ţăran, pierde-vară, sedentar; de are creerul mic muncitor, de 1 are leneş, peste tot, omul suferă groaza- tainei şi nu priveşte în sus decât cu ochii tremurători.

Pag. 2

famiíiare, ale noastre, ci de o serbare a presei româneşti întregi. Vom invita lá aceste serbări şi pe colegii din presă şi pe (oţi fruntaşii românilor de pretutindeni. Vor fi aici în rândul întâi deputaţii, cari stau de noi mai aproape şi vor fi reprezentanţi din toate păturile societăţii.

Prilejul este nu se poate mai propice, pentru a ne gândi şi asupra acestei pro­bleme casnice a noastre a gazetarilor şi o supunem preocupării, nu numai colegilor noştri, ci tuturor bărbaţilor cari îi înţeleg rostul şi însemnătatea.

C o n f e r e n ţ a e p i s c o p i l o r ca to l ic i . La con­ferinţa clerului superior catolic, ce s'a ţinut ieri dimineaţă în Budapesta supt prezidiul primatului Vaszary, au luat parte toţi prelaţii bisericei ro­mâne unite, după cum am şi anunţat într'un număr recent al nostru.

S'au discutat mai multe chestii referitoare Ia instrucţie şi în urmă s'au ales membrii in Comi­sia Congruei. intre cei aleşi este şl episcopul Lugojului, d. Dr. Vasile Hoszu.

P a p a î m p o t r i v a lup te i c u l t u r a l e în F r a n ţ a . Şeful bisericei catolice a primit — precum ni-a anunţat telegrama de ieri — o n...eagă mulţime de francezi, rămaşi credincioşi ideilor religioase, atât de persecutate In Franţa. In numele france zlior a vorbit conducătorul lor, cardinalul Vin-cenţiu Vammtelü.

In răspunsul său papa a avut o mulţime de izbuciri, la adresa acelora, care se îndreaptă cu ură împotriva credinţei. Intre altele Sfinţitul Pă­rinte a zis :

Credinţa va rămânea in Franţa neînvinsă, cu ţoale urmăririle ce le îndură. Duşmanii s'au aliat împotriva Domnului şi vreau să şteargă nu numai Creştinismul de pe f*ţa pământului, ci însăşi idea lui, înlăturând autoritatea morală stabilită de dogma bisericei prin o superioritate ilegală L statului.

Războiul, ce să poartă fără milă împotriva episcopilor, va avea cele mal triste rezultate. Episcopii insă sânt martirii nenorocirei, ce o aduce asupra lumei cititul cărţilor ireligioase şi imorale şi ei sânt chemaţi să feriască sufletele uşoare de dezastrul la care se pretează.

In loc insă ca aceştia să fie sprijiniţi in acţiu­nea lor, li-se crează o mulţime de dificultăţi şi să propagă în mod oficios ura împotriva lor.

Sus, Cerul! zîd de pimniţă pe care o 'nabu­şeşte, tavan iluminat pentru o operă-bufă, unde fiecare istrion calcă un pământ însângerat ;

Spaimă a stricatului, speranţă a nebunului er­mit ; Cerul ? capac negru al u rhş slui cazan în care fierbe imperceptibila şi vasta Omenire.

Madrigal trist.

Cerni trebuie să fii înţeleaptă? Fii frumoasă şi fii tristă! Lacrămile înfrumuseţează obrazul, precum un fluviu un peisaj ; furtuna întinereşte florile.

Te iubesc mal ales atuncea când bucuria fuge de pe fruntea ta încreţită; când inima ta se în-neacă în groază; când peste prezentul tău se desfăşoară înspăimântătorul nor al trecutuiui.

Te iubesc atunci când ochii lă mari varia o apă caldă ca sângele, când, cu toată legănarea mânii mele, îndurerarea ta, prea grea, răzbeşte ca suspini unui om în agonie.

Aspir, voluptate divină! Imn profund, desfă­tător! toate suspinele pieptului tău, şi mi se pare că inima ta te luminează din perlele ce ţi varîă ochii!

Vestitorul.

Orice om vrednic de acest nume, are în inima Iui un şarpe galben, aşezat ca pe un tron, care, dacă omul zice » Vreau!*, răspunde »Nu!<

Cufundă-ţi ochii în ochii ţintiţi ai Satyreselor sau ai Nixelor, şarpele zice: >Oândeşte-te Ia da­toria ta!<

Fă copii, plantează arbori, poleieşte versuri, şarpele zice: >Trăivei în seara asta?«

» T R I B U N A «

Sfântul Părinte încheie cu cuvintele: Duşmanii noştrii vor trebui să-şi dea seamă inantea lui D zeu de lacrămile noastre.

Ni-se telegrafiază din Paris: Discursul de ieri al Papei ţinut în faţa pelerinilor francezi, a făcut adânci impresii in Paris, mai ales în cercurile catolice, unde se vorbeşte de o nouă periodă de lupte religioasă.

Volnicia lui Apponyi. Arad, 19 Noemvre.

Ieri, după încheierea foii, am primit din Sibiiu telegrafic ştirea, că consistorul mitro­politan, întrunit acolo pentru promulgarea concluselor congresului, şi-a amânat delibe­rarea asupra rescriptului regal de nimicire al conclusului congresual, până după ale gerea din Caransebeş.

Presa ungurească, a dat şi ea fireşte o extraordinară importanţă »loviturii« ce s'a dat bisericii. » Pesti Hirlap« cer<~ ca guver­nul să nu se oprească aci, ci simplamente să casseze autonomia bisericii gr.-or.

P r e s a r o m â n e a s c ă a s u p r a r e sc r ip tu lu i .

» Drapelul < din Lugoj, ocupându-se Ia loc de frunte cu rescriptu! de nimicire, între altele scrie:

...Nu putem trece cu vederea psihologia procedurei guvernului, care este din cale afară caracteristică.

Concluzul congresului naţional bisericesc s'a luat în şedinţa din 10 23 Octomvre, va să zică cam cu trei săptămîni înainte de aceasta.

Conform practicei constituţionale au să se promul-geze concluzele congresului naţional-bisericesc prin Consistorul mitropolitan, care apoi are să le aducă Ja cunoştinţa oficioasă a forurilor pe cari le priveşte.

Ei bine, Consistorul mitropolitan s'a întrunit deabia alaltăieri şi ieri, Marţi şi Miercuri, făcînd promulgarea. Iar concluzele deabia de-aici înainte au să ajungă pe calea sa,fîn mod oficial Ia forurile pe cari le priveşte.

In mod oficial deabia de-aici înainte ar avea să ajungă concluzul congresului naţional-bisericesc Ia cunoştinţa oficială a ministrului.

Ce se întîmplă însă ? ! Ministrul ia ştire despre acest concluz prin ziare şi

pe baza acestor informaţiuni cere dela mitropolit să-i comunice pe cale telegrafică textul autentic al conclu-zului.

Deşi concluzul încă nu era promulgat, prin urmare încă nu trecuse prin formele constituţionale, cari se

Ori ce-ar încerca sau ori ce ar spera omul, el nu trăiesc o singură clipă, iară sâ nu primească înştiinţarea nesuferitei Vipere.

Moartea amanţilor. Vom avea paturi pline de mirezme uşoare, di-

vanuri adânci ca nişte morminte, şi flori ciudate pe etajere, răsărite pentru noi supt cele mai fru­moase ceruri.

Sfârşindu-şi pe întrecute cele din urmă călduţi, inimile noastre două vor fi uriaşe torţe cari îşi vor răsfrânge luminile îndoite în sufletele noastre, aceste oglinzi gemene.

într'o seară făcută din trandafiriu şi albastru mistic, vom schimba un fulger unic, ca un sus­pin lung, plin cu vorbe de adio;

Iar mai târziu un înger, deschizând porţile, va veni să reînsufleţească, credincios şi vesel, oglin-zile-aburite şi flăcările moarte.

Abel şi Cain. Neam al lui Abel, dormi, bea şi mănâncă ;

Dumnezeu îţi surlde cu bunăvoinţă.

Neam al lui Cain, târâşte-te şi 'n noroi să mori ticăloşeşte.

Neam al Iui Abel, jertfa ta linguşeşte nasul Serafimului.

Neam al lui Cain, lua-va vr'odată un sfârşit chinul tău?

Neam al lui Abel, îngrijeşte-ţi sămănăturile şi cirezile.

20 Noemvrie is. 190Q

observă la toate concluzele, mitropolitul satisface cu­riozităţii ministrului, trimiţîndu-i o copie a conclu-zului votat, dar încă nepromulgat.

Ajuns pe calea aceasta în posesia concluzulu', mi­nistrul Apponyi n'are alt lucru, decît să prezenteze pe cea mai scurtă cale Maj. Sale concluzul cu propunerea de a-1 desfiinţa.

Rezultatul demersului unilateral al ministrului îl gă­sim în ştirea telegrafică, care ne anunţă că »Monito-rul oficial« aduce p. î. autograf, prin care desfiinţează de fapt acest concluz.

In te rv ievu l a d lu i Stefan C. Pop , Privitor la intevievul da ieri al d!ui deputat Sie

fan C. Pop primim de!a d-sa următoarea scrisoare: Onorată Redacţie! In reproducerea întervievului

acordat unui domn membru din redacţia ziarului nostru, s'a strecurat unele greşeli, cari rog să le rec­tificaţi.

Mai ales cu paragrafii s'a făcut niţică încurcătură. Anume legea despre şcolile poporale s'a făcut în anul 1868, iar' nu în 1860.

Drepturile cardinale ale bisericei gr. or. romîne sînt codificate în art. de lege IX. anul 1868, — iar arti­colul de lege XX. anul 1848 susţine drepturile auto­nome ale bisericii ortodoxe împunînd guvernului da­torinţa de a convoca congresele naţionale. In legea din 1868 se garantează dreptul suveran al bisericii de a dispune şi guverna în afaceri bisericeşti, şcolare şi îun-daţionale. In temeiul § 3 din această lege susţin eu cu toată convingerea, că conclusele congresului aduse cu observarea normelor depuse în statutul organic nu pot fi nimicite titulo dreptului de supremă controla. Invocarea art. de lege XX. din 1848 este deci greşită.

Despre biserica romînă unită, am zis că deşi nu are autonomie înscrisă în legile ţării, ca biserica ortodoxă romînă, — totuşi întreaga ei organizaţie este consti­tuţională şi se basează pe principiile sinodalităţii. Nu există deci nici o îndoială, că Ex. Sa mitropolitul va ţinea seamă de hotărîrile sinodului provinciát.

Cu stimă : Dr. Stefan C. Pop.

ВЫ Шшжатж» Aniversarea de 40 de ani a căsătoriei

suverani lor . Luni 2 Noemvre, MM. LL. Regele şi Rrginiau

sărbătorit a 40-a aniversare a căsătoriei lor. Cu acest prilej au primit număroase scrisori

şi telegrame de felicitări din ţară şi străinătate. La orele 12 şi jum. din zi, MijestiţUe Lor au

primit pe dnul ptim-m'mistru, care, prezentând re­ginei un frumos buchet de flori, a adresat feli­citări şi urări în numele consiliului de miniştri.

In urmă Suveranul şi Regina au primit Casele lor civile şi mi'itare, în numele cărora d. I. Ka­linderu a rostit următoarea cuvântare:

Neam al Iui Cain, măruntaiele tale urlă de foame ca la un câine băttân.

Neam al Iui Abel, incălzeşte-ţi pântecele la că­minul patriarhal.

Neam al lui Cain, tremură de frig în pestet a ta, sărman Şacal!

Neam al Iui Abel, iubeşte şi înmulţeşte. Şi au­rul tău face micuţi.

Neam al lui Cain, inimă ce arde, fereşte-te de poftele — aceste mari.

Neam al lui Abel, tu creşti şi ciuguleşti ca pă­duchii de І ш п !

Neam ai Iui Cain, târăşte-ţi familia ped rumur , spre prăpastie.

Ah, neam al Iui Abel, stârvul tău va îngraşă pământul fumegător!

Nea TI al Iui Cain, sarcina ta încă nu e împli­nită ;

Neam al Iui Abel, iată ţi ruşinea: fierul e în­vins de bâta vânătorului.

Neam al lui Cain, urcă-te 'n cer şi-asvârle pe pământ pe Dumnezeu! Tristan.

20 Noemvre a *Ш »7 8 I B U N A « Pag. 3

Sire, Prea graţioasă Regină,

Nespus de preţioasă este aniversarea de astăzi, care aminteşte Majestăţilor Voastre 40 de ani de fericită împreună vieţuire, iar supuşilor Voştri ziua în care s'a împlinit încă una din dorinţele naţiunii.

In această zi, îndoit de însemnată, binevoiască Ma-jestăţile Voastre a-mi permite să îndeplinesc sarcina, ce mi-au dat credincioşii Voştri slujitori, de a de­pune la picioarele Voastre prea respectuoasele noastre felicitări.

Sire, Prea graţioasă Regină,

Aducîndu-Vă viile noastre urări, ne facem nu nu­mai o datorie sufletească către Majestăţile Voastre, ci şi către ţară, pentru care sărbarea de azi înfăţişează simbolul unirii ei cu dinastia,

Ca unii, cari am avut fericirea a Vă apropia, stima, mai ales, cu cîte greutăţi şi piedici au avut Majestă­ţile Voastre de luptat, căci progresul făcut de patrie este evident şi simţit de toţi. Ţara e recunoscătoare Majestăţilor Voastre pentru neatîrnarea şi fala la cari aţi ridicat-o, cu ajutorul Milostivului Ziditor ; iar Isto­ria va înregistra cu litere de aur măreaţa operă ce Va fost ursit să împliniţi.

Paginile glorioase ale vieţii romîneşti din aceşti 43 de ani, vor aminti viitorimii cît de mult Majestăţile Voastre şi-au unit cugetările şi făptuirile cu idealul poporului romîn.

Fiecare faptă, fiecare pas înainte ce s'a săvîrşit, va mărturisi pururea bărbăţia şi înţelepciunea Voastră, Sire, care, ca şi Frideric al Il-lea, aţi dat pilda celui dintîi servitor al Statului ; va aminti înălţimea de cugetare, bunătate şi dragostea Voastră, Prea Gra­ţioasă Regină, care, cu cuvîntul şi cu pana măiastră, aţi slăvit simţirea romînă şi datinele strămoşeşti, şi aţi sădit şi rodit în inimile tuturor iubirea de ţară şi de neam.

Din adîncul inimei dorim Majestăţilor Voastre să ajungă nunta de aur şi să se bucure încă multă vreme înainte de tot fericitul bine, trupesc şi sufletesc. Fie ca Pronia, care a binecuvîntat munca Voastră de pînă acum, hărăzind Majestăţilor Voastre serbări atît de mîndre şi de rari, ca cea de astăzi, să îmbogăţiască totdeauna viaţa Voastră cu fapte măreţe.

înălţăm asemenea rugi ferbinţi către Cel-A-Tot-Pu-ternic, care s'a arătat îndurător către poporul romîn, să-l aibă în sfînta sa pază şi să reverse binefacerile sale asupra lui şi a Dinastiei romîne, pînă} la sfîrşitul veacurilor. însufleţiţi de aceste sentimente şi pătrunşi de nestrămutat devotament, slujitorii Voştri Vă roagă totdeodată a primi ca prinos de adîncă recunoştinţă, aceste două amintiri pe cari sînt turnate Augustele Voastre chipuri.

Să trăiţi Sire! Să trăiţi Prea Graţioasă Regină ! Trăiască Dinastia Romînă! M. S. Regele, primind darul, a mulţumit căldu­

ros, zicând, că dorinţa Sa cea mai mare este ca restul vieţii Sale să-1 închine binelui obştesc şi măririi Patriei.

La dejun au avut onoarea a lua parte, pe lângă Alteţele Lor Regale, Principesa Moştenitoare cu copii, Alteţa Sa Principesa Sofia de Wied; d. Brăteanu, preşedintele consiliului de miniştri ; d. ministru Costinescu; stareţul mânăstirei Sinaia; comandantul batalionului 3 vânători; Curţile Re­gale şi Princiare; în totul 30 de persoane.

La orele 6 p, m., s'a dat în teatrul Castelului »Peles« o reprezentaţie de tablouri-vii.

In aceste tablouri, cari înfăţişau diferite epi­soade luate de Carmen Sylva, din istoria şi le­gendele neamului românese şi descrise cu mă­iastră Ei pană, au figurat Alteţele Lor Regale : Principesa Мзгіа, Principii Carol şi Elisaveta ; Principesa Sofia de Wied, precum şi persoane din societate. După reprezentaţie Majestăţile Lor au mulţumit călduros Alteţelor Lor Regale şi ce­lorlalte persoane pentru plăcuta distracţie ce Le-au procurat. In urmă au ţinut cerc până la orele 8 seara, când S'au retras în apartamentele Lor, fiind salutate cu iubire şi adânc respect de asistenţă.

* Cu prilejul aniversării de 40 ani de căsătorie

a MM. LL. Regelui şi Reginei, Auguştii noştri Suveni, primind din toată ţara şi străinătate cele mai călduroase felicitări, d. preşedinte al consiliu­lui de miniştri este însărcinat să arate din partea Majestăţilor Lor cele mai vii mulţumiri.

Politica românilor din Ungaria Trecut, prezent, viitor. De A. B.

V. Iar poporul român, massele cele mari ale ţă­

ranilor trudiţi, cari de secoli muncesc câmpiile şi apără hotarele ţării, a fost şi a rămas cu totul nesocotit de clasa stăpâiiitoare, care în trecut 1-a exploatat şi 1-a asuprit pe chestia religioasă supt cu­vânt că este schismatic, iar astăzi îl exploatează şi îl asupreşte pe chestia naţională, supt cuvânt că este străin şi nu i se cuvin drepturi politice, până când nu se vor contopi în naţiunea maghiară, s singura naţiune alcătuitoare de stat<, şi prin urmare singura în drept de a trăi şi a se devolta in statul ungar.

In asemenea situaţie, a Ii se vorbi românilor din Ungaria de împăcare cu maghiarii, este cel puţin neserios. Când unul dă cu ciomagul, şi celălalt, cu mâna goală, primeşte numai loviturile, este o ironie crudă ca cel cu ciomagul să strige: Haid, frate, să ne împăcăm ! Toată lumea va ad­mite că celălalt nu-i poate răepunde altfel decât: Fă bine şi lasă ciomagul jos, şi apoi să vorbim de împăcare !...

Concluzia se impune delà sine : Este frumos cä d. Justh şi cei de o credinţă cu d-sa recu­nosc necesitatea împăcării şi românii le sânt mul -ţumitori pentru acest gest cavaleresc şi patriotic. Dar dacă d-lor doresc în mod sincer şi serios împăcarea, apoi nu românilor, ci conaţionalilor săi maghiari să se adreseze.

* Da, românii doresc împăcarea cu ungurii, şi

au dorit o totdeauna, precum am amintit şi mai în urmă. Este îmă Incru firesc că ei nu pot nici să o propună, nici să o ducă la îndeplinire, fiind parte atacată şi în defensivă. Aceasta o not fa:e numai ungurii, cari deţin astăzi întreagă puterea statului ungar.

»Impacarea« dorită de d. Justh nu se poate face cu vorbe, fie oricât de frumoase ; cu ges­turi, fie oricât de cavalereşti ; cu promisiuni, fie oricât de ademenitoare. Un crud trecut de câ­teva sute de ani I-a învăţat pe român să fie, nu t umai îndelung răbdător, şi în aceiaş timp şi prudent şi neîncrezător. Vorbele nu mai au înaintea lui nici o valoare.

Fraze frumoase şi promisiuni goale a mai au­zit el şi în alte timpuri, cu deosebire când sta-pânitorii unguri erau ameninţaţi de primejdii şi ajutorul elementului românesc le era de mare trebuinţă.

Chiar şi Prometeul maghiarismului modern, Ludovic Kossuth, ajuns la strâmtoare şi văzân-du şi opera şl patria ameninţată cu distrugere, dădea, Ia 1849 proclamaţii peste proclamaţii. în cart promitea românilor largă autonomie naţională şi parte mare în conducerea trebilor ţării. Dar românii, cari erau şi atunci Stan păţitul, nu s'au lăsal admeniţi, şi Buteanu, reprezentantul ţără­nimii române, care în aceiaş an şi-a s-fârşit vieaţa In spânzătoarea ungurească, îi răspundea că multă durere, dar şi cu multă dreptate :

»Libertatea voastră sânt furcile, egalitatea drep­turilor stă într'acea, ca celelalte neamuri cari lo­cuiesc cu voi într'o ţară, să Ie topiţi în elemen-maghiar. Treziţi-vă, mai este încă vreme, şi nu vă pătaţi caracterul naţional, căci sunteţi făloşi, şi de multe ori fala cea proastă mult strică unei naţii şi o politică rea şi smintită pe un neam îl poate răsturna în mormânt... Voi numai Ia slugi poftiţi a fi ocârmuitori, Iar nu Ia cetăţeni liberi. Aşa este că libertatea voastră e linguşitură, amă-gitură şi vorbă seacă !«

In timpul absolutismului austriac, după revo­luţia, din 1848, de asemenea li s'au făcut româ­nilor multe promisiuni şi multe propuneri, tu deosebire din partea emigranţilor maghiari, de a face cauză comună cu ungurii pentru redobân­direa libertăţii. Dar românii cari, precum am vă­zut din vorbele Buteanului, cunoşteau prea bine >libertatea ungurească«, nu s'au lăsat ademeniţi, cu toate că, precum se ştie, ei au fost trataţi de

Austriaci, în chip de recompensă pentru servi­ciile făcute, cu aceeaş asprime cu care ungurii au fost trataţi in chip de pedeapsă,

Au încercat oameni politici ai ungurilor, în mai multe rânduri, să producă un curent împă­ciuitor, între români, cu ajutorul unor fruntaşi ai românilor, pe ca i i-au câştigat spre acest scop, fie prin favoruri personale, fie prin ameninţări.

Amintim d. e. încercarea delà 1884 a Mitropo­litului Miron Roman şi a d-lui Iosif O îl! de a întemeia un pariid »moderat « român, care ştim că a făcut cel mai strălucit fiasco. Ştim de ase­menea că »dualismul româno maghiar bine sta­bilit*, pe care îl procUmase, pe la anii 1890, răposatul Vicenţiu Bibes, supt auspiciile ilustru­lui Dr. Alexandru Mocsonyi, n'a avut alt rezul­tat decât retragerea propunătorului din preşe-denţia partidului naţional român şi compte a izo­lare politică a lui Mocsonyi, cu tot prestigiul său familiar şi cu toată autoritatea şi meritele sale inconstestabile.

Acum asistăm la o nouă încercare de a face să reînvie şi să prindă teren între români, ideia unui pastid »moderat*. Iniţiatorul este d. Emil Babeş, advocat în Budapesta, fiul răposatului Vi-cenţ"u Babeş, care însă niciodată n'a trait între români şi n'are relaţii politice în nicîunul din ţi­nuturile româneşti.

Pe propria sa răspundere şi cu o competenţă şi autoritate foarte contestabilă, d. advocat E. Babeş s'a apucat să »organizeze« partidul mo­derat român, al cărui aderenţi nu vor însă să se ivească din nici o parte. A publicat şi un program a acestui partid, şi a dat să se înţeleagă că unii dintre fruntaşii români, şi în special dintre dignitarii bisericeşti, i a r sprijini acţiunea Până acum înă, nimenea dintre oamenii de seamă ai românilor nu s'a arătat în publicitate ca aderent al dlui Babeş, ba mul^i din cei vizaţi prin ziare s'au lepădat formal de dânsul.

Tot ce a transpirat cu oareşcare pozitivitate din încercările d-lui Dr. Emil Babeş, este că d-sa a pus la cale înfiinţarea partidului său, nu cu românii, ci cu anumite cercuri politice ungureşti, în special cu unii membri ai partidului kossuthist. Ziarul »Reichspost« din Viena a publicat chiar un memoriu, pe care »moderatii* d lu i Babeş Iar fi adresat acestui partid, cerându-i sprh> u J

moral şi mai ales material, spre a putea r > ; d n e ' p e

români în serviciul luptei sale, pentru dobândirea independenţei Ungariei. Adevărat r"ă d ßabes se leapădă de paternitatea acelui ' m e m o r j u dar de legăturile sale cu cercurile politice ungureşti şi în special cu kossuthist;., n u s e m a i p o a t e , e . păda.

Şi astfel ni-se stabileşte convingerea, că nu românii ci ungurii doresc înfiinţarea unui partid moderat român, şi anume o doresc totdeauna când ajung Ia strâmtoare cu politica lor, cum au ajuns acum, de când cu criza guvernului coaliţionist.

De astădată se vede că strâmtoarea este mare de tot, şi de aceia Ie sânt aşa mari şi stăruinţele de a produce aparenţa, că sânt şi intre români elemente moderate, cari declară ele însele, că membrii partidului naţional român sânt »ultraisti», cari ascultă de »inspiraţii străine*, şi prin urmare sânt periculoşi existenţei şi integrităţii statului maghiar. Aceasta, dacă ar fi aşa, ar da, fireşte, orecare legitimitate, atât prigonirilor la cari ro­mânii sânt supuşi, cât şi refuzului de a-i face părtaşi Ia conducerea statului, prin acordarea vo­tului universal, etc., etc.

Iată care este singurul rost al partidului » ro­mân moderat*. Dar zadarnică e orice iluzie. Şi încercarea dlui Dr. E. Babeş se va pierde, după cum s'au pierdut şi cele anterioare ei. Unicul ei rezultat va fi, că va produce o nouă dovadă, că românii nu se Iasă ademeniţi de asemenea cu­rente ipocrite şi mincinoase, al căror scop final este desfiinţarea lor naţională!

Insă cu tot refuzul categoric de a ceda ade­menirilor ungureşti, românii nu şi-au pierdut nici­odată bunul cumpăt. Niciodată ei nu s'au dedat Ia turburări şi acte de violenţă. Niciodată n'au

S z i l á g y i E l e o n ó r a fabrică de l iquer , punc i şi r um

C L U J - K O L O Z S V Á R str. Kossuth L. 25

Să cumpăraţi numai rum si liquer de S Z I L Á G Y I E L E O N Ó R A , pentrucă acela este cel mai buu şi cel mai ieftin. — Se capătă ori unde. —

Prăvăl ie pr incipală de vându t Kossuth Lajos utca 25. Mare magazin de tea. Telefon 239. Fiţi a tenţ i la ad resă !

Pag. 4. >T R í 1 UN I»

exisfat între ei conspiraţiuni, societăţi secrete, comploturi, sau alte mijloace de luptă revoluţio­nară. Totdeauna şi au sp JS păsurile şi dorinţele în mod leal şi pe faţă, şi în contactul zilnic cu ungurii au rămas şi In zile bune, şi în zile grele, cuviincioşi şi moderaţi. Cine a trăit sau a copi­lărit, d. e. în timpul regimului austriac dintre anii 1850 — 67, îşi va aduce aminte şi va recunoaşte, chiar ungur fiind, dacă e de bună credinţă, că românii, deşi suferiseră cumplit în revoluţia un­gurească şi deşi situaţia era foarte grea pentru unguri în acea epocă, nu s'au purtat faţă de ei ca faţă de duşmani şi, în relaţiile particulare din tre cetăţenii de diferite neamuri ale Ungariei, nici odată n'a fost mai multă linişte, şi chiar armo nie. Oare aşa ar fi fost aceasta, dacă caracterul românilor i a r fi îndemnat să plătească ungurilor cu aceiaşi monedă, cu care le plăteau ei când erau mari şi tari şi cu cari le plătesc astăzi, după ce iar s'au înstăpânit asupra Ungariei?

Românii nu şi-au pierdut bunul cumpăt nici chiar când erau instigaţi de agenţi provocatori, pe cari stăpânirile de pe vremuri nu odată i a u pus la cale ca sä i ademenească Ia turburări. Cât n'ar fi dat oligarhii din Budapesta pe o cât de mică »revoluţiune românească', ca să se poatl, măcar de formă, justifica actele de prigonire în dreptate contra românilor, cari după spusele lor vecinie nedovedite, sânt un element barbar, tur­bulent, centrifugal, distrugător de stat, etc. etc.! S'a şi putut citi prin ziarele şoviniste maghiare în dese rânduri, cu deosebire m deceniile din urmă, că românii, când cei din Bihor, când cei din Zarand, când cei din Banat sau din Ardeal, sânt gata de răscoală şi că ungurii locuitori între ei sânt în pericol. Totdeauna însă s'a dovedit că aceste revoluţii au existat numai în fantázia, sau mai bine zis în combinaţiile şi în dorinţa şovi-niştilor unguri, şi în cele din urmă însuşi gu­vernul şi organele sale au fost siliţi să le des minţea'că.

Şi e foarte natural să fie aşa! Românii, cu toate suferinţele seculare ce au

îndurat, nu sânt conduşi faţă de unguri nici de duşmănie, nici de ură sau de fanatism naţional, ci lupta lor este o luptă de legitimă apărare, iar

-'ncipala şi aproape singura lor armă, prin care s'au J u s t ' ' n u t până acuma şi speră să se susţină şi în vihSr' î n a ? e P t a r e a u n ° r timpuri mai bune,

este răbdarea « , . , y . . Nu-şi pierde » ^ т а п и 1 b u n u ' cumpăt, dar nici

nu se lasă adernenu : a Ç e a * t a « t e caracteristica Iui, cristalizată din e x p * : e n ţ t

e , f dureroase ale unui lung, greu şi furtunos t recu 4 - , , , . „ ,

Repetăm încă odată; este £bsPlut m u « ' a se

vorbi acestui popor de împăcare!

Vine iarăşi criza. Criza.

Arad, 19 Noemvre. h'am voit să fim provoci miocinoşi, dar

în moffient, ce am svut cunoştinţă de pla­nurile noului guvern, puteam afirma cu si­guranţă, că vremurile de linişte şi de pace în politica noastră sânt încă îmbrăcate \n negura unui viitor îndepărtai

Pretenţiile exagerate, absurde chiar, ale corifeilor feudali nu puteau fi îndeplinite, fără ca ele să fi avut pentru întreagă po­pulaţia ţării şi peniru Coroana însăşi cele mai îngrijitoare urmări.

Se vede, că cercurile conducătoare vie-neze şi-au dat seamă de cursa în care voia să le atragă proaspăta coal ţie ungară, şi cu un ceas mai curând, până când mome­lile lui Wekerle şi ale lui Andrâssy nu au început să şi facă efectul Viena a strigat un energic veto.

în felul acesta criza s'a întors iarăşi în faza ei de mai înainte. Nesiguranţa rămâne din nou stăpână pe întreagă atmosfera po­litică a Ungariei.

In faţa acestui refuz din partea Vienei, s'ar cred?, că opinia publică şi-a formulat o părere bună despre grija părintească cu care Coroana protejează popoarele sale şi inte­resele generale ale ţării împotriva unei haite de feudali, care prin felul ei de operaţiune nu caută, decât să şi creieze o situaţie ne-zdruncinabi^ă în conducerea ţării.

Departe de a putea confirma acest fapt, putem avar sa fără temere, că vom fi des-minţiţi realitatea, că din partea Coroanei nu s'a pus destulă energie în refuzul categoric al concesiilor militare.

Pentrucă în alt caz nu ne putem închi­pui, cum de lue ul acesta a rămas nehotărît de atâta vreme.

Iată deci ce ne face să sfirmăm, că to­tuşi s'au continuat unele târguiţii pe acest teren şi s'a dat chiar o rază de speranţă corifeilor unguri în aceasta direcţie.

In baza acestei promisiuni íred m noi, că se succedează cu atâta zel audienţele la Coroană.

In cazul, când aceste concesiuni nu vor fi acordate coaliţiei, care nu e dispusă să lucreze în alt chip, acesteia nu-i va rămâne altceva, — dacă la ambiţiile sale — decât să mănânce din pânea amară a opoziţiei.

Partidul lui Justh atunci va ieşi în faţa scenei şi va lua rolul de conducător.

Aceasta alternativă este cu atât mai pro­babilă cu cât la Viena se urmează cu multă sârguinţă tratative, în ascuns se vede, cu membrii de ai fostului guvern al draban-ţilor.

Ştirile ce ne vin delà corespondentul no­stru ssupra acestui lue u, deşi le dăm supt rezervă, pot conţine totuşi un sâmbure de adevăr şi în cazul acesta avem credinţa că în consiliul de Coroană, anunţai pentru în­ceputul săptămânei viitoare, împăratul se va folosi mai energic de prerogativele, ce i le oferă constituţia ţării.

Despre înrăutăţirea situaţiei primim din partea corespondentului nistru cele ce ur­mează:

Insuccesul lui Wekerle la Viena. Budapesta, 19 Noemvre. (Delà corespondentul

nostru). V'am anunţat in raportul meu de ieri, vizita premierului Weksrle la Viena. Rezultatul audientei avute la Impratul n'a încântat de Ioc pe corifeii maghiari, care s'au adunat azi în jurul şefului lor, pentru a le povesti taina.

D. Wekerle a fost silit să mărturisească cole­gilor săi, că Coroana nu este dispusă s? satis­facă în nici un chîp cerinţele noului guvern.

Tendinţa Vienei este să rupă pe cât să poate din* pretenţiile formulate de coaliţie, aşa încât la urma urmei să nu mai rămână nimic din toate

Credinţa ce va trebui să încolţiască tot mar mult în sufletul politicianilor militanţi este — deşi faptul acesta îl senmalez deocamdată supt rezervă — că Coroana prin repetatele ei respin­geri caută numai să câştige timp, până când va lua înţelegere deplină cu contrarii coaliţiei, pe care vrea să-i scoată din întunerec.

In astfel de împrejurări situaţia guvernului nu este nici bună, necum sigură, căci cu manile goale nu să poate prezenta In faţa ţărei.

Nici o conces ie .

* Budapesta, 19 Nov. (Dda corespondentul no­stru). In cercurile politice de aci a produs o adevărată consternaţie declaraţia ministrului preşedinte Wekerle, faţă de un deputat credincios cultului său politic, că împăratul refuză orice concesie pe teren militar.

Din cauza aceasta Kossuth, care şi-a legat şi el soarta de coaliţie, s'a prezentat astăzi foarte abătut în mijlocul aderenţilor săi. In general în toate cercurile guvernamentale şi în sînul sciziunei kossuthiste bântuie, o atmosferă foarte pesimistă.

Criza s e amână.

Budapesta, 19 Nov. (Delà coresponden­tul nostru). Din canza refuzului Coroanei, de a satisface dorinţa coaliţiei pe terenul concesiilor militare, Ia care Andrâssy nu renunţă cu nici un preţ criza, care părea că se apropie de sfârşit a întrat din nou în o fază nedesluşită.

O trăgănare a unei soluţii a crizei e deci în perspectivă.

Un membru al partidului kossuth i s t despre criză.

Budapesta, 19 Nov. (Telegramă delà core­spondentul nostru). Un membru al partidului kossuthist întrebat asupra soluţiei crizei a decla­rat următoarele:

>Toate semnele ne prevestesc cu siguranţă, că baza soluţiei crizei devenita cronică, încă nu s'a aflat Situaţia guvernului este astăzi mai grea, ca ori când.

^Greutăţile ce le are de întîmpinat acest gu­vern sânt astăzi atât de mari, încât dacă nu le vor putea învinge sau delătura cel puţin în parte, partidului kossuthist nu i rămâne altceva, decât să treacă în opoziţie.

Atât este sigur, ea în ceasurile din urrrsă si­tuaţia s'a agravat.

Legături cu poporal i i . Budapesta, 19 Noemvre. (Telegramă delà

corespondentul nostru)] Ministrul preşednte Wekerle a avut astăzi după ceasurile două­sprezece o consfătuire cu şeful partidului poporal Rakovsky.

La consfătuirea aceasta, care a durat o oră, a asistat i contele Aladár Zichy. Nu se ştie cu siguranţă ce s'a discutat între premier şi ştful poporalilor, considerând însă faptul, că Kossuth a promis popora­lilor 4 5 de mandate şi 15 posturi de fiş-pani, se dă cu siguranţă, că convorbirea n'a putut să se continuie decât asupra ace­stui subiect.

Un nou proiect de program al guvernului .

Budapesta, 19 Nov. (Delà coresponden­tul nostru). »Neues Wiener Tagblatt« din Viena publică în numărul său de astăzi în estras, un memoriu al cărui autor se pre­supune a fi însuşi primminsirul Wekerle.— Acest memoriu cuprinde un nou proiect de program al guvernului.

După numita foaie proietul ar conţine următoarele puncte:

Rezolv irea chest ie i băncei .

De oarece chestia băncei să poate re­zolva numai în urma unei învoiri reciproce a ambelor guverne, guvernul coaliţiei se va

Rummolit. Articol necesar la economia cas-nică. Cine vrea să aibă plăcerea de

a gusta la casa sa rom bun, curat şi aromatic, să se fo­losească de »Rummolit«. — Preţul unei sticle 70 fileri. 10 sticle 7 cor. — O sticlă e de ajuns pentru a produce

2—3 kilogr. de rum veritabil.

pSgS: MOLDT BÉLA, Gyertyános.

U..^4 /- ibs4l Medicii o folosesc oi mult succes Ia r i U S I O K U l . îmbolnăvirea organelor de inspiraţie, boale de piept, catar de plumâni, catar măgăresc ; con­tra tusei, astmef etc. — Preţul unei sticle 6 coroane.

3 sticle 16 coroane-

„C r e m а -1 d e а I -V i o I e 11 â" LFÄÄoTi cremă pentru faţă şi mâni. Preţul 1 cor, şi 2-50, por.

L f U I v / i СЭІl» cament la întărâtarea intestinelor şi pentru junghiuri în oase, dureri sfâşietoare, înţepeniri, precum şi contra tuturor boalelor ce obvin prin răceală. La începuiul boalei e de ajuns şi o singură sticlă; la boale învechite folosirea a 3—4 sticle sunt de ajuns pen­tru totala vindecare. — Preţul unei sticle 4 coroane.

5 sticle 15 coroane.

20 Noemvre 1909 Fag. 5

conforma acestei dispoziţii, în ceea ce pri­veşte prelungirea privilegiului.

Acest guvern pretinde ca recompensă pentru prelungirea privilegiului, începerea de pe acum a plăţilor în bani gata.

Ouvernul austriac este dispus să între cu cel ungar în tratative asupra acestei chestii.

Intervine o singură dificultate, anume că pe când ungurii dictează termenul prelun-girei privilegiului pentru anul 1917, pe a-tunci пет(іі ţin să se prelungiască până la 1920.

Asupra acestui lucru vor decide amân­două guvernele.

S a r d n e l e c o m u n e . Asupra acestei chestii — zice numita foaie, gu­

vernul ungar tine la cheltuielele comune efectuate deja, să se vohze neapărat.

In ceeace priveşte cheltuelile ce se vor face în viitor, e de lipsă să se continue unele desbateri, deoarece ungurii au de gând să pretindă unele înlesniri pentru Ungaria.

Caracteristica este arma cu care noul guvern vrea să păşească împotriva lai Justh, în fata ale­gătorilor. Se ştie că Justh îşi pregăteşte terenul pentru alegerile viitoare înarmat cu chestia Ыпсеі autonome şl cu reforma elecora'ă, bazate pe voiul universal egal şi secret.

In fa(a acestor arme zdrobitoare, noul guvern a adoptat şi el numai de luptă, cu sjjtorul că­ruia vrea să şi răpună adversarul. Anume s'a a-lipit pe lângă serviciul da doi ani.

Este posibi', ca noul guvern să aibe şanse de reuşită în cazul, când se va putea înscrie în pro iectul lui de program acest punct.

N e s i g u r a n ţ ă în v i i tor .

Budapesta, 19 Nov. (Delà corespondentul no­stru), i Neues W. Tagb attc scrie ca comentarii la programul presupus al lui Wekerle, că o re-zoivire pacinică a crizei cu toate acestea nu se poate privi de un fait acompll.

P r e s a m a g h i a r ă şi cr iza .

Budapesta, 19 Nov. (Delà corespondentul no­stru), întreagă presa maghiară nu are astăzi nici o obiecţiune asupia vizitei de ieri a lui Wekerle ia Monarch.

Se vede, că intenţionat trec supt tăcere faptele zilei, pentrucă nu vreau să dea pe faţă noile în­curcături ce s'au ivit pe orizontul politicei ma­ghiare, tocmai în momentul, când se credea, că sfârşitul crizei e iminent.

D r a b a n ţ i i p e luc ru .

Budapesta, 19 Nov. (Delà coresponden­tul nostru.) Face mare senzaţie în cercuri­le politice de aci, zvonul ce a transpirat as­tăzi, că înainte de audienţa lui Wekerle ar fi fost — noaptea fostul— homo regius Lukács László, primit în audienţă de Monarch.

In acelaş senz se vorbeşte şi de Mérey Horváth, care în vremea drabanţilor a jucat un rol important în mişcarea antikossuthistă.

P a c t u l mi l i t a r .

In Programul de soluţie al lui Wekerle—An­drássy, rezolvirea chestiei militare este o condi­ţie primordială. Andrássy susţine, că fără rezol­virea favorabilă a acestei chestii, nu se va putea accepta nici o nouă sarcină pe seama armatei.

Guvernul cel nou se obligă a nu opune nici o rezistenţă nouilor reforme militare, ce sânt în perspectivă, ci va susţine chiar efectuarea lor.

Asupra acestui punct Wtkerle şi Andrássy voiesc să aibă asigurată o rezoluţie definitivă, ca

nu cumva în anul viitor să izbucnească între Coroană şi parlamentul maghiar noui conflicte din cauza aceasta.

* In privinţa concesiilor militare Coroana rezistă

şi în felul cum s'au cerut din partea Iui An­drássy nu vor putea fi acordate.

Ca punct a parte amintim, că fără concesii însă ministrul Andrássy nu primeşte nici o mi­siune.

A n d r á s s y în a u d i e n ţ ă .

Viena 19 Noemvre. »Neue Freie Presse* află, că împăratul va primi pe Andrássy în audienţă încă înainte de ţinerea consiliului de coroană, ceiace dovedeşte, că punctele încă nerezolvate de­pind de el şi lui i-se prepară rolul de conducător în rezolvirea crizei.

Cronica medicală. Oftica şi p ra fu l .

Unul dintre flagelele secolului actual este şi oftica.

Boală teribilă, cu consecinţe şi mai teribile, oftica sau tuberculosa se poate lua prin carac­terul direct sau prin contactul indirect.

Nu voi vorbi aci de contactul direct, de mo­dul cum se poate lua oftica delà o persoană cu care trăim în casă, delà un frate, delà nevastă sau vice-versa, — ci voi vorbi de contactul in­direct, de contagiunea ce prezintă ofiica, respi­rând praful ce se ridică pe strade sau aierul prăfuit din sălile spitalelor, în cari se caută tu-berculoşi.

Acum vre-o douăzeci de ani, în urma studiilor şi publicaţiilor lui Willemin, Cornet şi mai ales Koch, toţi savanţii şi oamenii de ştiinţă erau con­vinşi, că oftica se poate lua foarte uşor, respirind aie ul prăfuit.

Şi lucrările acestor savanţi au ajjns nu numai Ia conclusia ci?, respirând praful ce se ridică de pe strade este vătămător, dar şi praful, care se depune binişor în case, pe mobile, pe tablouri, căci Cornet a făcut un studiu lung, a luat pra­ful ce se strânsese pe tablouri, după oglinzi, după fotografii, şi cu acesta a putut să dea of­tica la mulţi purcei de Inda.

Rezultatele acestea, date publicităţii, au speriat pe medici şl pe toată lumea, şi atunci un strigăt de alarmă, s'a ridicat în presă şi în conferinţele publice, contta pericolului ofticei prin respirarea prafului.

Dar medicii doritori de a controla ei însăşi această plagă, acei, cari au făcut studii în acest senz după cele publicate de savanţii ce pomenii mai sus, au ajuns la concluzii nu aşa de funda­mentale, ba de multe-ori rezultatele lor au fost negative, aşa că, publicaţiile cari s'au urmat de atunci încoace în acest senz, au fost mai mult sau mai puţin contradictorii.

Intre alte lucrări, doctorii italieni Santi Sirena şi Pernice, în urma cercetărilor ce au făcut, au ajuns Ia concluzia, că praful, provenit din scui­patul tuberculoşilor, nu Ieste contagios, dupăce a stat expus razelor solare mai multă vreme. Tot cam la aceleaşi concluziuni a ajuns şi doc­torul Bau ruga--ten în 1890.

Câţiva ani mai târziu (1894) Straus, întinzând domeniul cercetărilor sale, a găsit microbul tu­berculozei în nările doctorilor şi infirmiere­lor cari erau în spitalele de tuberculoşi, şi şi natural că publicaţia lut a făcut mult zgomot, a redeşteptat iarăş teama cea mare pe care o băgase in sufletul lumei, cu zece ani mai nainte, Koch, Willemim, Cornet.

In anul 1907, la conferinţa contra tuberculozei, care s'a ţinut Ia Viena, Flügge crede foarte pu­ţin în posibilitatea contagiunei ofticei prin praful respirat, iar profesorul Calmette nu crede abso­lut de loc. Insă, trebuie să notăm, că dacă a-ceşti doi savanţi nu cred în posibilitatea conta­giunei tuberculozei prin praful respirat, amândoi însă cred şi sânt convinşi, că stropii fini, pro­duşi de bolnavii de tuberculoză când tuşesc, sânt

foarte periculoşi şi au o mare virulenţă. La aceiaş conferinţă, profesorul Swenson din

Stockholm, care mai nainte era de părerea lui Flügge, a făcut o comunicare în care se declară partizan al ideii contagiunei prin praf, şi comu­nicarea sa şi o bazează pe o experienţă perso­nală, anume:

Intr'un grajd mare, în care erau nişte vaci tu­berculoase, Swenson a pus cinci spre-zece viţei, dar i a ţinut totdeauna departe, despărţiţi de va­cile bolnave, fără să aibă nici un contact direct cu ele. Constatările Iui Swenson, au fost că el a găsit aproape toţi viţeii tuberculoşi, deci, con­cluzia ar fi logică : contagiunea tuberculozei prin praful respirat.

De atunci încoace, foarte mulţi medici s'au ocupat cu această chestiune, ajungând la resul-täte diferite, dar nici unui din ei nu a ajuns la negaţiunea absolută a contagiunei tuberculozei prin respirarea prafului.

De curând, în Franţa, Le Noir şi Camus, au făcut lungi şi amănunţite cercetări în acest senz ; aceşti doi medici, au expus în colivii purcei de India, în sălile spitalelor de tuberculoşi, colivii puse unele jos, pe scânduri, altele la jumătatea părettlui şi altele sus, lângă tavan. >

Resultatele lor, pe cari le-a publicat cu toate detaliile în »Presse Médicale*, conchid Ia conta­giunea ofticei prin praful respirat şi dacă aceste rezultate nu sânt absolute pentru toţi purceii de India expuşi în acele săli, ele totuşi au un coe­ficient de contagiune de 75<V0.

ГІ să notăm un lucru foarte important: rezul­tatele avute de Le Noir şi Camus au fost obţi­nute îa sălile de spitale, săli în cari se caută tu­berculoşi şl prin urmare sânt supuse tuturor re­galelor de cea mai mare igienă. Adecă: săi le sânt aierisitB, ventilate ; bolnavii nu scuipă decât în vase, caii stau în acest scop în serviciul fie­cărui bolnav în parte; în vase se pune sublimat în soluţie; pe jos, sălile sânt spălate în fiecare zi cu soluţiune de sublimat. Şi totuşi, în aceste condiţiuni de igienă, 75 la sută din purceii de India, au devenit tuberculoşi.

Acum, gândiţi-vă la locuinţele Insalubre în cari trăiesc mai multe persoane şi în cari curăţenia şi mai aies asepsia nu se face nici odată aşa eum se face în spitale; gândiţi-vă Ia fabricele în cari lucrează zeci de persoane la un Ioc, şi gân-diţi-vă cât de periculos este pentru toate acele persoane, dacă Intre ele este una bolnavă de tu­berculosa.

Contagiunea este sigură, organismul este tot­deauna expus la infecţiune şi este destul, ca unul dintre aceştia să se îmbolnăvească de o boală oare care de plămâni, ca apoi, întorcându-se în fabrică sau în casa în care este un ofticos, să fie sigur că va căpăta oftica.

Pericolul este foarte mare, şi iată unde ar tre­bui să intervie cu energie serviciul sanitar public, ca să protejeze viaţa şi siguranţa traiului celor ce n'au mijloace de trai, celor ce sărăcia Ie im­pune să trăiască mulţi la un loc şi supt acelaş acoperemânt.

Pe strade, în praful ce se ridică, pericolul con­tagiunei ofticei este mare, nu însă aşa de mare ca în case, căci pe strade soaiele cu razele sale reduce aproape la zero potenţialitatea virulentă a baccililor tuberculozei, pe când în case, soarele de foarte multe ori nu intră.

Ce este de făcut? Un singur răspuns se poale da, o singură cale

este de a se urma: Nu scuipaţi pe jos. Batista, dacă se întrebuinţează Ia acest scop,

sau vasele anume, se pot spăla, se pot steriliza, şt dacă în acest mod pericolul din partea unei persoane nu este definitiv înlăturat, cel puţin pe­ricolul contagiunei tuberculozei este oarecum depărtat.

Iată de ce, ar trebui ca întâiul principiu de igienă SGcială, să se înveţe copiii să nu scuipe nici odată, dar nici odată pe jos.

Roma, Noemvre 1909. Dr. P. Robescu.

CARL TISCHER SIBIIU-NAGYSZEBEK, Reitschulgasse 6-

Instalează atât în loc câ t şi în p rov in ţă lumină electrică, telefon, sonerie si paratunete ; t r ans fo rmează lămpi de petroleu pentru ardere cu electricitate cu pre ţur i ieftene. Servic iu p r o m p t şi conşt i inţ ios.

Pag. 6 » T R I B U N A « 20 Noemvre n. 1909

SERVIC IUL T E L E G R A F I C . Mişcări mil i tare la g ran i ţ a Rusiei .

Ber l in , 19 Noemvre. La graniţa vestică a Ru­siei se observă o febrilă activitate militară. Cauza se spune că e, că vor să distrugă toate forturile din Polonia rusească, lăsându-se numai Brest Litowsk care va deveni fortăreaţă de primul rang servind Rusiei, in caz de război de un punct de sprijin aici fiind încrucişarea tuturor căilor ferate din estul şi sudul imperiului.

Flo ta de războ i amer i cană . Vashington, 19 Noemvre. Guvernul va cere

Camerei două vase nuoi de război, dreadnought.

Real i tarea pr in ţu lu i George . Belg rad , 19 Nov. In cercurile politice de aci

se zvoneşte, că după reîntoacerea ministrului de externe Milovanovici se vor lua deciziuni impor­tante relative la reabilitarea prinţului George.

Temer i de dezord in i în F in landa . Pe te r sburg , 19 Nov. Astăzi s'a dat or­

din dî mobilizare pentru primul şi al şapte-sprezecelea corp de armată. Prima divizie de curasieri a şi plecat astăzi spre Finlanda. Sânt temeri că cu ocazia dizolvării dietei finlandeze se vor produce mari disordini.

Si tuaţ ia în Austria. Viena, 19 Noemvre. Tratativele partidelor au­

striace continuă. Şeful polonilor Glombinsky a tratat azi Ia propunerea germanilor cu social de­mocraţii, cari au propus o conferinţă a şefilor de partide, pentru a stărui asupra uniunei slave se înceteze obstrucţia. Propunerea a fost pri­mită. Conferinţa; va avea loc Marţi, Glombnsky voind apoi să trateze cu uniunea latină a tele­graf iat şefilor Conci şi Hormuzachi să vie ime­diat.

Viena, 19 Noemvre. Se crede cu sigu­ranţă că Uniunea latină se va pune la dis­poziţia partidelor doritoare de lucru.

Revoluţ ionar i executaţ i . M i c a r a q u a 18 Nov. Au fost prinşi aici 500

de revoluţionari, care voiau să porniască o pu­ternică mişcare. Ei au fost executaţi. Intre aceştia se aflau şi doi americani.

Preşedintele Taft a trimis două vapoare de răz­boi să primiască pe noul pienipotent al Micara-quei, care trebuie să prezinte azi scrisorile de acreditare.

M i c a r a q u a 18 Noemvre. Guvernul Micaraquan declară că cei doui americani executaţi voiau să arunce în aer vapoarelor americane, ei şi-au măr­turisit crima prin urmare execuţia a fost legală.

Milovanovici la Viena. Viena , 19 Nov. Ministrul de externe sârb a

sosit astăzi aci. El a declarat ziariştilor, că a fost primit foarte bine pretutindenea şi a câştigat multe simpatii pentru Serbia. In ce priveşte relaţiile au-stro-sârbe ele se îmbunătăţesc din ce în ce mai mult şi speră că în curând ele vor fi perfecte.

Confl ic tul î n t r e Statele un i te şi Re­publ ica Niça raqua .

Londra, 19 Nov. Vapoarele americane au în­cetat cursele spre Nicaraqua, pentrucă porturile au fost blocate şl orice vapor ce să apropie este captivat. Guvernul american a protestat împo­triva acestei volnicii.

Boala lui B jö rnson . Corespo ndentul nostru din Paris ni-a te­

legraf iat azi că a intrat o ameliorare în starea sănătăţii lui Björnson.

Cu toate acestea pericolul unei catastrofe nu e înlăturat.

Vizita slavilor în Bosnia . Sara j evo , 19 Nov. Guvernul local desminte

zvonul, că ar fi interzis consiliilor comunale din Lambach, Agram, Praga şi Krakovia să viziteze Bosnia.

Consi l iu l d e Coroană . Viena, 19 Nov. » Budapester Korrespon­

denz* află că consiliul de Coroană se va ocupa nu numai cu concesiile militare, ci şi cu convenţiile comerciale cu statele bal­canice, precum şi cu alte chestii, aşa că tratativele cu Viena vor dura câteva zile.

I N F O R M A Ţ I U N I . A R A D , 19 Noemvre a. 1909.

— Un s u c c e s al ş t i i n ţ e i r o m â n e . Ni se telegrafează din Londra : Profesorul Torna Ionescu delà facultatea de medicină din Bucureşti a demonstrat azi în spitalul din Greenvich, metoda analgesiei spirale cu stricnina stovaina, făcând două operaţii la gât şi stomach, în prezenţa a număroşi medici chirurgi. Metoda s'a dovedit admi­rabilă. Medicii prezenţi au felicitat viu pe savantul român.

— A n i v e r s a r e a mor ţ i i î m p ă r ă t e s e i r e g i n e EHsaveta . Azi, fiind ziua, aniversară a morţii împărătesei- regine Elisavet?, un parastas s'a ce­lebrat în catedrala din Arad, Ia care a participat I. P. S. Sa Episcopul, asesorii şi funcţionarii consistoriali, corpul profesoral, corpul învăţăto resc şl tinerimea şcolară delà teologie, şcoala normală şi şcolile elementare din Arad. După parastas, celebrat de spiritualul A. Vesalon, pro­fesorii, membrii consistoriului şi tinerimea s'au adunat în sala festivă a seminarului, unde d. profesor Avram Sădeanu a ţinut discursul co­memorativ.

P r e m i i l e »Nobel« . Mai sânt patru săptămâni, până când se vor da premiile »Nobel* pent u ştiinţă, literatură şi medi:ină.

In cercurile intime ale acestei bogate funda ţiuni sânt designate chiar persoanele, cari vor avea fericirea să pună în anul acesta mâna pe frumuşica sumă de 100 de mii de franci.

Astfel pentru literatură are cele mai multe ş m s e svediana Zelma Lagerlöf, care are un singur con­curent mai serios pe Anatole France. De data aceasta şvedianii, este aproape sigur, că vor pre­fera pe patrioata lor.

Pentru ştiinţele fizice sânt designaţi, mai mulţi savanţi. Astfel ?e vorbeşte de Sir William Croo-кез, care pare a fi cel mai serios candidat. Se mai aduc în discuţie şi profesorii Paschen din Tübingen, Slaby din Scharlotenburg, Righi din Bologna, Branly din Paris, precum şi inventato­rul italian Marconi. Pentru ştiinţele fizico chimice e designat celebrul inventator american Edison.

Alţi învăţaţi, cari sperează să aibă şanse sânt profesorul Nernst şi docentul Theodor Svedberg din Upsala.

Pentru ştiinţa medicală au mai multe şanse de a f, încoronaţi, profesorul Roux, conducătorul Institutului »Pasteur« din Paris, precum şi renu­mitul chirurg profesorul Kocher din Bern. (El­veţia). Mai vin apoi alţi doi învăţaţi şvedieni anume: profesorul O. Mammerstein din Upsala şi E. B. Wellander, din Stockholm, cari îică au dreptul să se bucure de un renume universal, în urma studiilor lor serioase.

— Anal fabe ţ i i în G e r m a n i a . Germania este ţara unde numărul analfabeţilor este aproape pe sfîrşite. Ţinem să d im câteva date, care într'a­devăr merită toată atenţia, pentrucă ele sânt che­mate să ne orienteze cât de departe stăm noi în privinţa aceasta de Nemţi.

După un raport al armatei au tost în anul 1908, 39 de analfabeţi într'un număr de 161.000 de soldaţi, ceea ce face 0.02°/0, ceea ce însem­nează o îmbunătăţire de 0.95% în decurs de zece ani.

E bine să ţinem mult cont de lucrurile acestea şi să ne serviască în tot momentul de exemplu, căci altcum distanţa culturală între lumea civili­zată şi noi în loc să se scurteze, ia proporţii tot tot mai înspăimântătoare.

— Ucigaşi i lui S te lnhe l l . Se anunţă din Paris, că directorul teatrului evreesc de acolo din garderoba căruia s'au furat nişte caftane precum se ştie din desbaterile senzaţionalului proces, care s'a sfârşit în Sâmbăta trecută — a declarat unui interlocuitor al său, că poliţia ar fi dat de ur­mele hoţ lor, care probabil sânt ucigaşii pictoru­lui Steinheil şi ai doamnei Jappy.

Publicul parizian aşteaptă cu o încordată ne­răbdare desfăşurarea acestui îngrozitor mister, care pasionează şi acum opinia publică.

— Henr ic de P rus i a oaspe le con­telui Andrâssy. Corespondentul nostru d n Viena ne telegrafiază: Se svoneşte că Henric de Prusia, fratele împăratului Wil­helm va veni în Noemvre în Ungaria, ca oaspe de vânătoare al contelui Andrâssy. Contele Andrâssy pregăteşte mari serbări pentru primirea prinţului.

— L o g o d n a r e g e i ü l Manuel . Se depeşează din Londra: Regele Manuel se va întâlni pentru întâia oară azi cu prinţesa Alexandra de Life. Piedicele căsătoriei sânt înlăturate. E probabilă logodna care se va anunţa încă înainte de ple­carea regelui.

— Di spa r i ţ i a u n u i v a p o r . Ni-se depeşează din Londra : Mi'iardarul lohn Iacob Astor, care a plecat în vojaj pe un jacht al său, s'a aflat pe timpul cutremurului din India vestică tocmai în apropiere de insula Jamaica. Se presupune, că miliardarul cu întreg echipagiul său a pierit în valuri, deoarece nu se mai aude nimic de ei.

— Viforul d i n G e r m a n i a . Ni-se te­legrafiază din Berlin, că în toată Europa centrală s'a deslănţuit astăzi un vifor pu­ternic. Comunicaţia a fost întreruptă Ia o mulţime de puncte. Berlinul este cu totul izolat telefonic. Serviciul telegrafic este de asemenea întrerupt. Apele Rinului au cres­cut cu 50 de centimetri. Zăpada căzută se topeşte imediat astfel, că sânt temeri de inundaţii.

— Afacerea S t e inhe i l p e s c e n a t u r c e a s c ă . Din Conslantinopol se telegratiază că un scrii­tor neoturc a compus o dramă în trei acte, des-voltând afacerea Steinheil. Actorul Burhan Ed-din va juca piesa în turceşte.

— P r o c e s u l m e d i c i n i s t u l u i H o ' e k . Din Vieni n i s e telegrafiază, că astăzi s'a ţinut înaintea tribunalului de acolo procesul medicinistului Holek, specialist în Ьэаіе de malaria, care a fost acuzat de falsificare de bancnote. Şedinţa a fost dra­matică. Toţi martorii au depus favorabil pentru acuzat. S'a dovedit, că inculpatul murea de foame şi primea ajutoare din partea altora.

Publicul era atât de emoţionat încât plângea. Sentinţa nu se va aduce dzcât noaptea târziu.

— C a t a s t r o f a u n u i b a l o n . Se telegrafiază din Petersburg, că cu ocazia unei as enziuni în­treprinsă de baronul Katers cu aeroplanul său, s'a izbit de un gard şi s'a stricat cu desăvârşire. In căderea lui baronul Katers n'a suferit nici o leziure mai serioasă.

— A i v o c a ţ i r o m â n i . Primim din Caranse­beş următoarele: Procedeul »Tribunei» de-a în­fiera supt titlul «advocaţi români « pe acei uitaţi de sine, cari se dau de naţionalişti mari în fapt, însă arată un naţionalism fals şi corupt, a stârnit pretutindene o reacţiune îmbucurătoare. Nu strică dacă exemple astfel de triste se dau neîncetat la iveală. Numai prin publicitate putem aştepta o îmbunătăţire. Iacă o pildă şi din vestitul Caranse­beş şi cine nu crede să răsfoiască anuarul băn­cilor noastre sau de-i place »Penzügyi compass« şi va afla că în acest centru românesc cu epi­scopia pravoslavnică există o bancă, poreclită de poporul de rând »banca popilor« a cărui juris-consul e un neromân şi slab stăpânitor al gra­iului nostru. Sânt în Caransebeş 4 advocaţi ro­mâni şi dintre aceştia doi doctori tineri, stimaţi ca advocaţi buni şi cu inima bună faţă de năcă-jitul nostru popor. Şi totuşi nici unul dintre aceşi doi n'a fost luat în seamă. Cum să ne explicăm acest greş? Răspunsul e uşor de dat. Vina este pali-

20 Nœravre 1909 » T R I B U N A « Pag. 7

<lul naţionalism al conducătorului băncii numite, care ignorează acţiunile româneşti într'atâta încât nici nu află de lipsă de a fi membru la casina românească^sau Ia societatea de cântări, necum la Astra etc., îndeosebi însă al direcţiuniii unde ve­d e m plasaţi şi câţiva naţionalişti probaţi.

— G i u v a e r e p i l n c i a r e . Pentru ziua de 6 Decemvre c. se vor vinde giuvaerele ex-sultanu-M Abdul Aziz, ama .etate la o bancă din Paris. Caseta în care sânt giuvaernicalele e de 170 kg. <le grea. Se aşteaptă ca preţul vânzării să întreacă •cu mult suma de H00000, care a fost împru­mutată.

— B j d r n s o n p e p a t d e m o a r t e . O tele­gramă din Paris, anunţă că scriitorul norvegian Björnson nu mai poate vorbi. Boala de clorosă A făcut progrese enorme în zilele din urmi, me­dicii nu mai au nici o nădejde de scăparea lui.

— P e t e l e lui F e r r e r şi m e m o r i a Iui. Co­pilele lui Ferrer Trinidad şl Paz au lansat două manifeste de protestare, în care se ocupă de me­moria tatălui lor. Al celei dintâi a apărut în ziarul parisian »Humanite«, iar al lui Paz în »Oil Blas«. Trinidad protestează contra afişelor clericalilor, în care tatăl său e învinuit că ar fi îndemnat la rele pe copilele de şcoală date in grija lui şi spune că va da in judecată pe calomniatori. Paz pro­bează că tatăl său a fost un mare teoretician şi numai puhoiul fanaticilor 1 au vârît în primejdii.

— Hymen. D. Dimitrie Lazar şi d-şoara Emilia Musta îşi anunţă cununia care se va celebra Joi în 25 Noemvre în biserica gr. or. din Glimboca.

— D-şoara Elena A. Brenciu şi d-nul Ioan G. Muntean fac cunoscută cununia lor religioasă, care se va săvîrşi Duminecă în 8 21 Noemvre 1909, la orele 3 după amiazi, în biserica gr. or. romînă a sfîntului Ni­colae din Prund.

— D-hul Vasile G. Criştof şi d-ra Mărioara N. Stinghe îşi vor serba cununia lor religioasă, Duminecă în 21 (8) Noemvre n. la orele 3 p. m. în biserica sf. Nicolae din Prund. Braşov, Sinaia (Romînia.)

— C o n g r e s a n a r c h i s t Un ziar din Sofia aduce ştirea cá zilele acestea a avut loc acolo o adunare anarchistf, la care au luat parte mai mulţi delegaţi din strâlnatat?, şi o mare mulţime de studenţi şi studente din Bulgaria. Adunarea a constatat cu mulţumi>e înmu ţirea anarchiştilor în Bulgaria şi a hotărît constituirea partidului. De Crăciun vor ţinea un congres public în care se va discuta chestia agitaţiilor anarchice.

— C ă l ă t o r i a î m p ă r a t u l u i G e r m a n i e i . După cum se anunţa din Roma, Wilhelm, împăratul Germaniei va merge la primăvară î i Italia şi va vizita pe Emánuel, rege al Ita'ieişipe ducele Bü îow.

— Ş c o l a r e . D na văd. Olimpia Damian a dă­ruit »Fondului şcolarilor morbosi« dela gimnaziul român gr.-or. din Brad 10 coroane, în amintirea fericitului ei soţ răposat. Primească mulţămitele noastre! Brad, 17 Nov. 1909. Direcţiunea gim­naziului.

N e n o r o c u l » a v k t o r u l u i t K u t a s s y . Un­gurii şi-au creat şi ei un aviator, care nici cel puţin dreptul de a fi aviator n u l are, neaparţi-nând tagmei ingenereşti. Dar în sfârşit I au creat, pentrucă erau geloşi pe alte naţiuni civilizate, în sinul cărora şi-a luat fiinţa aceasta extraordinară in­venţie şi aş i ds ce nu şi ar permite ungurii să maghuriz 'ze şi o invenţie, dacă^— sânt în stare să opereze aceasta mîtamorfozV până şi asupra lemnelor din pădure.

Pentru maghiarizare ce e drept, că dispune de ' multe organe prielnice, jandarmi, inspector, Ap­

ponyi, Burz', ijegeşti, la o invenţie, fie ea chiar adoptată trebuie ştiinţă, şi în Hungária felix, să poate vorbi de acest lucru numai în mod ironic.

Nu zicem, că n 'o să reuşiască şi ungurii în încercările lor aviatice. Dar atunci va zbura toată lumea şi în Ungaria, până şi bandele de ţigani.

Deocamdată sântem condamnat să înregistrăm aproape în fiecare săptămână câte un nesucces al »aviatorului« ungur Dr. Kutassy, î i jarul că­ruia s'a făcut mai multă reclamă, internă bineîn­ţeles, ca în jurul faimosului Blériot.

La 17 c. încă a »zburat« Kutassy, sau mai bine a încercat să zboare,

La o înălţime de câţiva metrii însă deabia mai putea da din aripi. — A aruncat în grabă jos bidonul cu benzmă, care era aşezat defectuos şi ameninţi să facă explozie şi pe urmă a îndreptat şi aeroplanul spre pământ, înainte de a se în­drepta el singur, ceva cu mai multă iuţială.

In modul acesta s'a salvat şi viaţi aviatorului şi o deteriorare mai complectă a aparatului, care se va putea vindeca numai în câteva zile de ră­nile primite.

PARTEA LITERARA.

Scrisor i le lui V. Alexandri . XIII.

C ă t r e D n a E l e n a C u z a . 25 Febr. 1859.

Doamnă, îmi iau voia a vă scrie, pentru a v ă sugera o idee pe care numai D-voastră o puteţi îndeplini în momentul de faţă, — aceea de a pune să se lucreze un costum complet de ţărancă ro­mână pentru Maiestatea Sa împărăteasa Francezi­lor şi un mic costum pentru Prinţul Imperial. Atenţiunea aceasta a D voastră va produce cel mai mare efect la Curtea Franţei şi Majestăţile Lor vor fi foarte plăcut atinse.

împărătesei îi place foarte mult costumul no­stru naţional şi nu mă îndoiesc că acela pe care îl veţi trimite din partea D voastră îi va face o foarte mare bucurie.

Sfătuiţi vă în această privinţă cu D n a Catinca Balş şi cu alte persoane de gust, precum d-na Docan şi d na Zoe Cantacuzino şi combinaţi ceva foarte drăguţ, foarte original şi totuş foarte simplu, fiindcă nici odată nu ne-am putea ridica la înalţ mea luxului cu care se îmbracă de obicei Majestatea Sa.

E urgent ca lucrul d-voastră să sosească la Tuillerii cât mai curând, fiindcă românii sânt en vogue în momentul de faţă şi Prinţul Cuza se bucură aci de o favoare cu totul deosebită.

De aceea Vă rog, Doamnă, să vă ocupaţi de aceasta îndată, fiind sigur că veţi trimite împără­tesei un mic capo d'operă de bun gust.

Primiţi, Doamnă, asigurarea profundului respect, cu care sânt al Dvoastră foarte devotat prieten şi serv, V. Alecsandri.

XIV. Lui A l e x a n d r u Cuza .

1859 (fără indicaţia lunei). Iubite Prinţule, peste câteva zile te vei găsi

în mijlocul unei populaţii, care te va aclama de şef al României; vei fi înconjurat de o societate pe care n 'o cunoşti de loc şi care va căuta să tălmăciască fiecare gest şi cel mai mic cuvânt al d-tale. Rolul D tale, in afară de mărirea pe care ii o dat evenimentele, are şi câteva părţi dificile şi plicticoase, fiindcă în momentul acesta toate imaginaţiile munteneşti sânt in fiebere şi la Bu­cureşti îşi fac închipuiri grozave despre D-ta.

Aşa dar iată ca primul efect ce vei produce să fie strălucit, fiindcă adese totul depinde de prima impresie. D-ta eşti omul care să te faci adorat de popor şi de burghezie, dar pentru asta nu trebue să neglijezi acea parte a societăţii ca r e ocupă po­ziţii înalte în ţara noastră. Aci vei găsi mai multă pornire rău voitoare şi trebuie s'o preîntâmpini. După cât cunosc pe fraţii noştri Munteni, Ie plac aparenţele. Aşa dar primeşte cu bunăvoinţă toate onorurile ceti vor face şi fă aşa, încât să zăriască totdeauna pe Domnitor în camaradul bun. Fii ceeace se zice pe franţuzeşte... bon prince. Nu am nevoie să mai adaug ci prin femei iţi vei crea aliaţi puternici în cetate.

Fii cât se poate de amabili cu aceşii încântă­tori aliaţi şi caută să ţi faci din ele un adevărat batalion de suflete devotate D tale.

Sfaturile mele te vor face să rîzi. Foarte bine, rîz«, dar urmează-le şi nu uita să te împrieteneşti cu Oolescu şi Ioan Bălăceanu. Acesta din urină e om foarte de inimă şi nespus de mult spirit. Doresc să ţi-i faci prieten şi atunci vai de acei, cari ar avea aerul să nu te aibă la inimă. Iţi re­comand de asemeni şi pe Ioan Florescu, fratele aceluia pe care-1 cunoşti, un om instruit şi care poate face servicii ţărei ; Nicolae Creţulescu, un om prudent şi orice reserve ai avea împotriva Iui Ion Ghica din Samos, nu voi sta nici odată la îndoială a ţi spune, că e unul dintre cei mai fini şi mai capabili oameni din ţară. Singurul cusur ce i se găseşte e ambiţia, dar ce rău este săvoeşti a fi mai pe sus de toţi? Crede-m$, lasă de o parte ori e prevenţiune şi pune pe omul acesta la locul meritat, căci va fi spre folosul ţării.

Şi-acum, că am ajuns la pagina patra şi te-am plictisit cu politica, îngădue-mi, iubite Prinţule, să ţi amintesc încă odată de interesele fratelui meu. Ştii că n'am şovăit o clipă să-l părăsesc, când a fost vorba să ml slujesc ţara. Plec şi Dum­nezeu ştie ce va fi cu mine şi cu tot, dar zic

după obiceiu: Fats ce que dois advienne que pourra; mai e nevoie să mai adaug că plec fără nici o teamă pentru interesele lui l ancu : 1 ) nu, fiindcă dreptatea e cu el şi sânt sigur că drep­tatea va fi respectată supt cârmuirea D-tale.

Adio, iubite Prinţule, fii fericit pe cât ţi-o do­reşte vechiul d-tale prieten şi camarad V. Ale~ csandri.

XV.

Lui A. Ubic in i . Milan, 10 Iunie 1859J)

Scumpul meu amic, Armata franceză a făcut intrare triumfală în Milan, după ce au pus afară de luptă mai mult de 20.000 de austrieci la Bu-fatora şi la Magenta. Poliţia e plină de steaguri franceze şi sarde şi populaţia este în entuziasmul cel mai frenetic. De dimineaţă până Ia miez de noapte nu e alta decât strigătul: trăiască Italia, trăiască Franţa, decât o ploaie de flori peste ca­pul soldaţilor, decât procesiuni cu torţii. Priveli­ştea cea mai frumoasă şi se simte că Italia res­piră, în toată sănătatea plămânilor săi, aerul dă­tător de viaţă al libertăţii. " l e i i Imperatorele şi Regele Victor Emánuel s'a dus la catedrală, unde a asistat la Te-Deum. In viaţa mea n'am văzut nimic asemenea; cu toate astea ştii că şi poporul nostru, ca şi acesta, cât de bine ştie a face să se vadă entusiasmul său. Buchetele plouă din balcoane întru atâta, încât cortegiul împărătesc şi regesc mergeau pe un covor de flori. In mijlocul uliţii mari un om ţiind în braţe un copilaş plăcut se înainta spre Maje­stăţile lor. Băieţelul dete împăratului o coroană de flori, cu cordele de colorile Franţei şi o alta cu colorile Pedemuntelui. Iată cea mai frumoasă parte a războiului.

Dar pe cealaltă faţă a medaliei! A, când îmi aduc aminte de ce am văzut, simţesc o mare tristeţe şi mă îndoiesc despre umanitate. Am vi­zitat câmpul de bătaie dela Bufalora şi Magenta şi de-atunci nu pot închide ochii ca să nu visez movile de cadavre, lungi tabere cu răniţi, cai bo­lind, pete mari de sânge şi toate astea pe un loc bogat şi înverzit. Sant nişte privelişti ce se întipăresc aşa de adânc în sufletul omului, încât nimic nu le poate şterge: priveliştile marilor mi­zerii omeneşti.

In noaptea care am trecuto Ia Magenta,câţiva paşi delà un mare local de răniţi cari gemeau, un drăcuşor de priveghitoare a cântat până ziua în grădina casei în care locuiam. Ce-ţi închipui de un aşa contrast? — Casele gemeau de ră­niţi. Am văzut mai mult de o mie din ăşti ne­norociţi, culcaţi în colb, aşteptând moartea. Droa-gele nu ajungeau spre a i transporta şi între a-ceste soldaţii francezi le dedeau îngrij rile unor aevea surori de caritate. Ah, scumpul meu amic, cât de bine e aşezată inima francezului şi ce dreptate am de a iubi mult naţiunea Dtale. Ai fi fost mişcat până Ia lacrimi, văzând pe ăşti bravi războinici în serviciul de îngrijitori de bol­navi: ei luau nişte îngrijiri pe auzite pentru a ridica pe răniţi şi a-i aşeza pe droagele de tran­sport, fára a le escita durerea. Manile lor cele aspre deveniseră mâni de femee, atingând rănile neamurilor şi aceiaşi oameni, cari dimineaţa ur­măriseră pe Austrieni, străpungându-i cu baione­tele, se înduioşau seara, privind efectul faptei lor.

Am văzut tot ce dariam să văd şi mi am pus în gând să părăsesc Milano pentru a merge la Qeneva. Am urmat armata mare în mersul său victorios, am asistat la destincţiunea Austrienilor, — este destul pentru acuma. Imperatorele va părăsi în curând Milano pentru a continua de a goni pe Austrieni ca pe o cireada înaintea sa. Armata franceză e în cele mai bune condiţiuni de succes, voioasă şi în stare bună. Adio, scumpul meu amic, şi ca Italienii mă inscriu: Trăiască Italia, trăiască Franţa!

V. Alecsandri. !) lancu Alecsandri. 2) Din »Steau Dunărei*, Iaşi 1859 Nr. 121. Scrisoa­

rea e tradusă din »Socolul« italian dela Milano. A fost trimisă acelui ziar de către filoromînul scritor A. Ubi­cini, traducătorul poeziilor populare ale lui Alecsandri, cu următoarele cuvinte: >Gîndesc a face o plăcere şi dtale şi cetitorilor dtale, comunicîndu-ţi următoarea a dlui Vasile Alecsandri, ministrul trebilor străine Ia Moldova. După ce şi-a făcut îndatorirea care-1 chemase în Franţa, dsa a repurces dăunăzi spre Iaşi (Drumul Milanului) şi din astă politie (oraş) în care a intrat în urma armiei, îmi adresează aceste linii pline de entu-siasm pentru Italia şi armia franceza«.

Pag. 8 » T R S B ü N A « 20 Noemvre n. 1909

Serbări şi Petreceri. Invitare la Convenirea socială împreunată cu

concert şi dans, ce se va aranja în favorul »Ate­lierului de ţesătorie din Orăştie* al »Reun. fem. rom. din corn. Hunedoara*, care se va ţinea Sâm­bătă, în 27 Noemvre st. n. a. c. în Orăştie, în sala mare a hotelului » Transsylvania «. Suprasol-viri să primesc cu mulţumită şi se vor cuita pe cale ziaristică.

Program: Portul naţional, conferinţă de dna Vic­toria Dr. Erdélyi. ^Răsunetul Ardealului«, cor mixt cu solo de 1. Vidu. »Muzica proibita«, de Castaldon. »Codruie«, poezia de M. Eminescu, muzica de Aurel Eliade, solo de dna Berta Stahlberger-Sfockert. »Me-stri ţi plugari«, cuvinte de A Bîrseanu, aranjată pen­tru cor mixt, de H. Kirchner. »Regina Ostrogoţilor*, poezia de G. Coşbuc, declamată de dna Veturia 1. Lăpădatu. »Hora«, cor mixt de G. Dima.

P i a ţ a g r â n e l o r d in Arad .

16 Noemvrie 1909. S'a vândut azi :

grâu 3 000 mm. orz 100 mm. . ovăs 100 mm •esarâ 100 mm, , păpuşoi 8 0 3 ш ш .

14- 1430 9.10- 9-20 7. 7-10 6'70 - 80 5-50--60

Preţurile sunt socotite în coroane şi după 50 k!g.

В ш в а d e măr fu r i şl efecte d in B u d a p e s t a .

Budapesta, 12 Noemvrie 1909.

Preţul cerealelor după 100 klgr. a fost următorul!

Grîu nou

De Tisa 28 K. 95—30 K. — Hi. Din comitatul Albei 28 » 80—29 » 80 » De Pesta 28 » 90—29 » 90 » Bănăţănesc 28 « 95—29 » 90 « De Bacica 28 » 60—29 » 80 * Secară de calitatea I. 19 » 75—20 » 05 » Secară de calitatea mijlocie 19 » 55—19 » 65 * Orzul de nutreţ, calitatea I. 14 » 75—14 » 95 • Ovăs de calitatea I. 15 » 70—16 » — « Ovăs de calitatea a II. 15 » 40—15 » 60 « Cucuruz • 14 » 80—15 » — «

BIBLIOGRAFII. A apărut »Luceafărul«Nr. 22 cu următorul sumar

Al. Ciura : unită. Maria Cunţan : Cîntece (poezie) M. S.-Rîmniceanu : O pedeapsă. I. U. Soricu : Sere­nadă (poezie). T. Murăşan : A plecat în lume (poezie). E. Lovinescu : Grigore Alexandrescu. N. G. : Cronică bucureşteană (Loteria de stat), Dări de seamă : G. Rotică : Poezii. Cronică : Titu Maiorescu. Nie. Teclu. Un om fără pereche. Biserica romînească ort. din Cacova (Bănat). Biblioteca pentru toţi. Ilustraţiuni : Sculptorul Iordăchescu : Imnul orbilor. Eugenia Ior-dănescu : Efect de toamnă. Biserica veche din Bistra sau »biserica lui Aron«. Biserica ort. romînă din Ca­cova (două vederi).

La L i b r ă r i a »Tribüne!« se află de » Executorul*, comedie într'un act . » »La Crăciun*, dramă in 3 acte . . ( »Pictorul fără voie*, corn. într'un act. ( ' »Vine vlădica*, comedie în 3 acte . » >Duşmănoasa*, piesă teatrală într'un

act pentru ajun » »Aşa a fost să fie*, piesă pop. într'un

act » »In vis«, comedie într'un act . . . » » 0 sărbătoare Ia cules de vii*, come­

die în 3 acte » »Leac pentru soacre*, comedie Într'un

act . . . J » »Lacustele«, vodevil în 3 acte . . . » «Noaptea de sf. Gheorghe«, vodevil in

2 acte » »Pisica«. comedie într'un a c t . . . . » »Salon fără pat«, corn. într'un act . . « » Zăpăciţii*, corn. într'un act . . . . « » Telegrama*, farsă în 3 acte . . . . «

vânzare 40

40 40

16

40 40

35

50 30

40 40 30 30 60

»Iubirea rheser.« piesă şcolară într'un act »Fiica pocăită*, « « î n 3 a c t e . > Prietenii şi neprietenii ţăranului*, piesă • ' l —

şcolară în 4 acte »Ce poate lenevia», dramă pop. într. act < —-50 »In clasa culta« de I. Agârciceanu . » 1.80 » Politica românilor din Ungaria*, trecut,

prezent şi viitor . » 1-— Poezii, epigrame şi cugetări în proză,

de A C. Cuza » 1-50 Despre cinulituri, studiu filologic şi

folkloric, de O. Pascu » 4 —• Rabinul Isaac, de Nie. Amvrazi . . cor. 150 Viaţa şi faptele lui Ştefan cel mare, de

S. Cujbă » — 2 5 Dintr'ale neamului noslru, de G. Coş­

buc » 1-— Descrierea Moldovei, de M. Nicolescu » —95 O căsnicie, comedie în 3 acte . . Preţul 3.50 Apus de soare, dramă în 4 acte . . » 2 — Vasile Lupu, dramă istorică în 3 acte » 2.— Făclia subt obroc, t r a g e d i e . . . . » 1.50 Bogdan Dragoş, dramă istorică inedită » 1.— Cancer la inimă, piesă în 3 acte . . » 1,— Nicolae Vulpea, piesă poporală în 4 acte » —70 Steaua mea, piesă şcolară . . . . „ —*60 Slugă la doi stăpâni, comedie în 2 acte » —-60 Mama vacilor, comedie poporală în 3 tabl. » — 5 0 Curcanii, comedie patriotică într'un act » —.50 Mireasa dramă în 5 tablouri . . . » —.50 Lângă pământ, dtamă în 3 tablouri » —-50 Noroc de soldat, comedie în 5 acte . » —"40 Babilonia românească, farsă filologică

într'un act » —.40 Câinele şi pisica, comedie într'un act. » —.40 O repetiţie moldovenească, sau Noi şi iar noi, farsă într'un act . . » —.35 Artistele, comedie într'un act . . . » — 3 0 In noaptea munţii, de E. Sterian . . » 150 Din faptele străbunilor, de N. lorga » V50 » Moştenirea lui Şaguna*, discurs de

Dr. Al. Bogdan » —-20 »Alexandria* sau viaţa, faptele şi în­

tâmplările Iui Alexandru cel mare macedón » —ЧЮ

» Versuri de stea», colinde şi cântecele irozilor » —*32

»Mos Stoica*, o sută şi -una de min­ciuni » —"40

»Genoveva« sau învingerea nevinovăţiei » — 60 » Istoria lui Arghir şi a prea frumoasei

Ileana cea măiastră cu părul de aur« » —'30 » Rabinul Isaac, de Nie. Amvrazi . . » l'SO »Viata şi faptele lui Ştefan cel Mare*,

de S. Cujbă » - - 2 5 »Dintr'ale neamului nostru*, de G.

Coşbuc » 1"— »Din faptele străbunilor*, de N. lorga » P50 »Poezii, epigrame şi cugetări în proză*,

de A. C. Cuza » 1 50 »Organizatiunea creditului prin băncile

româneşti», studiu, de Eugen Brote » 1-50

»Carte de rugăciuni* » —'24 >Epistolia* dlui Isus C r i s t o s . . . . » —'20 »Visul« maicii domnului Isus Cristos » —-20 »Odoichul cel mic« pe 8 glasuri, le­

gat fin » 2 —

Teatru vol. I, III, IV, şi V de V. Alexandri à 150 « » I de Caragiale . . . . 2 —

Zorile, dramă istorică în 2 acte şi în versuri 1 — »Inainte de pauză*, comedie într'un

act » — 5 0 »William Tell*, piesă în 5 acte . . » — 25 >Două nebunii*, icoană fam. în 2 tabl. » —"30 »Chinematograful«, comedie într'un

act , . » —'30 »Ruga delà Chisătău*, comedie într'un

act » —fO »Apă rece«, glumă într'un act . . . » — 3 0 »Bicicleta la mahala*, comedie în 3 acte » — 5 0 »Impleteste-despleteste«, comedie în­

tr'un act » — 'SO »Nici minte, nici noroc*, comedie în­

tr 'un act » —'30 »Otilia sa*, comedie într'un act . . » —'30 »Pur şî simplu*, comedie într'un act » — 30 »Saricica«, comedie într'un act . . . » — 3 0 » Slavă Domnului, masa e pusă*, corn.

într'un act » —-30 »Tot găina cântă*, corn. într'un act . » —.30

»Vistavoiul Marcu«, com. în 3 acte . » — -60 »Vitelul de aur«, com. în 3 acte . . » --'10 » Casierul «, com. într'un act . . . . » —-30 »Cu voia Durnnisale«, comedie într'un

act > — -3f> »Apus de soare*, dramă în 4 acte . » 2 '— »Vasile Lupu«, dramă ist. în 3 acte . » 2 — »Bogdan Dragos«, dramă ist. inedită » 1-— »Mana vacilor*, comedie pop. în 3 tabl. » — 5 0 »Curcanii«, com. patriotică îatr'un act » - 50 »Mireasa*, dramă în 5 tablouri . . . » — 50 » Lângă pământ*, dramă în 3 tablouri » — 5 0 »Noroc de soldat*, comedie în 5 acte C. — 4 0 » Babilonia românească*, farsă fii. în­

tr'un act » —'40 »Tetru« vol. L III., IV şl V de V. Ale­

xandri à » 1'50> »Zorile«, dramă istorică în 2 acte şi

versuri » 1-—

*

C a l e n d a r e p e a n u l 1910. »Calendarul delà Arad« » —.Sq, »Calendarul Poporului roman« . . » —-40 »Calendarul raţional* » —.60 »Calendarul Aurorei « » —.34

*

Ilustrate din România cu 10, 16, 20 şi 42 fiL bucata. Ilustrate cu palatul ziarului »Tribuna« 10 fil. bucata.

Tot delà librăria noastră se mai pot procura recvizite de scris, hârtii de epistole cu preţuri foarte ieftine, precum şi cărţi de literatură ş. a.: scrieri complecte, romane, nuvele, poezii tradu­cerii, călătorii etc. etc.

Ori-ce comandă de cărţi şi preţul lor este a se adresa cătră: Librăria >Tribunei*, Arad, strada Deák Ferencz Nr. 20.

La fiecare carte rugăm a se mai adăuga 10—30 fileri, pentru porto postai.

Se află în toate farmaciile. Copiii nutriţi cu sticla se fac rumeni şi plire

la obraji, dacă primesc

„Emulsiunea 8cott." Medicamentul acesta prin sub­

stanţele sale nutritoare şi uşor de

ф mistuit, delătură repede orice scă-

zământ al nutremântului.

Elmusiunea Scott e iubită pentru gustul ei de cremă.

E foarte bun contra scăderii şi slăbirii pute­

rilor din orice cauză ar proveni aceasta.

Emulsiunea Scott e cea mai veritabilă.

O s t ic lă o r i g i n a l ă 2 co r . 50 fii.

De vânzare în toate farmaciile. 2

Poşta Redacţiei. Luni, Brad. Tot ce scrii, sânt lucruri de inte­

res personal, sprigin nu ţi-se poate da, şti de ce; administraţia încă nu poate face chiar nimic în cauza asta. Cât despre celelalte, ne pare rău dar nu ştim ce vreai să spui.

Respectul nostru. O.

Poşta administraţiei. Dr. Ioan Voştinar, Beiuş. Am primit 6 cor. a-

bonament până Ia finea anului 1909. Dr. C. Popescu, Haţeg. Am primit 12 cor. a-

bonament până la finea anului 1909.

Redactor responsabil Iul iu G iu rg iu . »Tribuna* Institut tipografic, Nich in şl c o b s .

Nr. 242 — 1909 »TRIBUNA« Pag. 9.

Anunţ de căsătorie. Un tînăr frumos în etate de 27 ani, cu

un câştig anual de 7000 coroane şi cu o avere frumoasă, voieşte a se* căsători cu o fată frumoasă tînără şi bine creseutâ. Nu are pretenziuni mari. Numai epistole serioase provăzute cu poză sunt a se tri­mite la Administraţia > Tribunei« în Arad.

Discreţia e chestie de onoare.

în Cluj. Malom-H. 14. (odinioară r V ö f i - u . 18).

Pregăteşte In mod foarte temeinic, iute, ieftin şi cu garanţie pentru toate exame­nele numite „ r i gu roase" şi de stat.

împrumută notiţe din cari aspiranţii se pot pregăti acasă şi dupt un scurt curs de repitiţie se pot prezintă la examene.

Informaţii prin scrisori; după dorinţă tri­mite gratis „Tájékoztató a jogi szemi­nár iumról" .

La riguroasele de probă cotidiene poate lua parte gratis ori-cine.

O r u g a r ă m o d e s t ă , care na vă costă nici o oboseală, dar administraţiei ziarului noatm poate fi de mare folos.

Ziarul nostru roagă pe onorat public că li cererea preţurilor curente eau la cri ce cerere nu cumpărare să se provace c i adresa firmei 1 oetit-o In Tribuna.

t fe ani şi un scriitor

află aplicare momentană într'o cancelarie advocaţială. A se adresa la administraţia »Tribunei« în Arad.

B o l e z n i K á r o l y , pantofärie pentru tirbuţi,

femei şi copii,

A r a d , sír. Forray (ÎN CASA BISERICEI GR. ORT.)

Ghete gata pentru copii manufactură proprie. ^

Am onoare a ariza Onor. public ca în pantofăria mea (slr. Forray In casa bis. rom.) să pot căpăta ghete pentru copii gata, făcute din cel mai bun material şi pe lângă pretori fixe avan'agioise.

Mă angajez mai departe a face la comande» şi după măsură orice fel de ghete pentrn bărbaţi, femei şi copii, delà cele mai simple până la celö mai fine şi moderne, din ma­terial bun, execuţie framoasă şi pe lângă cele mai avantagioase preţuri posibile.

Pregătesc repede şi punctual tot felul de căputări şi tălpălituri.

BANCA NAŢIONALA A ROKlNIEL

1908. 1 Noemvrie.

126850713

4 * 8 i 3 7 85478164 i 7 5 2 3 9 0 0

1 7 1 2 6 1 8 5

11999914 І537 2 4б3 3196121 5 9 6 3 3 f 5

7 ° M 3 3 655755

101589484

13042667 26984825

426913c 67

I20000OO 25202197 З794654

280689870 2190642 I4402ÎO

IoI589484

426913067 j

SITUAŢIUNE SUMARA A C T I V

{ 89550713 Reaerv* metalică Aur 98117847 37300000 я Trate Aur . . 39770000

Argint şi diverse manete . . . . . . . . Portofoliu Roaiân şi Străla

Í Impr. contra ef publiée . . . . 2Ѳ0451О0 1 t „ „ , „ în cost oarcai 18689464 J

Fonduri publice Efectele fondninï de réserva

„ * » amortisarea imoh. şi material Imobili Mobilier şi Maşini de Tmurimeris Cheltueli de АоггпѴЫгарШів . , Deposite libere • . . . •

, „ à provizoria , Corupturi curinţi Corupturi de valori

Г » A . JS I ~ v Capital Fond de réserva . Fondul amortisării imobilelor si materi&l , . . Bilete de Bancă în circulaţiune . . . . . . Profituri şi perderi Dobânzi şi beneficii diverse . . . . . . . Compturi curinţi

„ „ „ á t provizoria . . . . . . Deposite de retras

Boomptul 6«/ c. •) Dobânda 6V*%

1S09. 24 Octomvrie. 31 Octomvrie-

1 3 8 1 9 4 2 1 4 137887847

223249 236969 88742748 91503337

38592873 38734564

1 1 9 9 9 9 : 9 " 9 9 9 9 " 9 I 5 0 I I 9 0 I 1 5 0 1 1 9 0 1

3 1 4 6 6 2 i 3 1 4 6 6 2 I 5982311 59823 i i

7 . 6 5 7 4 706598 686743 695065

I I 1 7 9 9 2 1 5

3 3 6 7 2 7 3 6 2 9 4 1 6 7 1 4 30528224 30946642

4 7 9 1 9 7 3 1 8 477659983

I2O00O06 i2©oe©c# 26995066 26995066

4052272 4052272 320617950 319380290

2237648 2237648 1495167 16D3192

I I 1 7 9 9 2 1 5 1 1 1 3 9 1 5 1 5

4 7 9 1 9 7 3 1 8 477659983

IN ATEIŢIUNTA PAROHIILOR

5zentgy$rgyi Qszlţar pictor de firme de embleme de biserici şi auritor în

Marosvásárhely, str. Kossut Lajos 26. Săvârşesc orice lucru In branşa aceasta in mod de gust frumos şi trainic pe lângă garantie. Iasemnez că pictarea bisericilor am studiat o în decurs de mai mulţi ani îa Bucureşti şi celelalte oraşe nai mari ale României şi aşa e eschisă orice incorectitate în executare. — La dorinţă, desemnuri porto-franco.

Cu distinsă stimă: Szentgyörgyi Oszkár.

succesor STAIM EDE RESCH FERENCZ, atelier de maşini de cusut şi biciclete în TEMESVÁR, s- .dda Merczî 4.

Are magazin de maşini de cusut P F A F F de toîtă mări­mea şi cn pre­ţuri; s moderate. M i re asrrtiment

d» Goarne . Preţurile se pot solv şi în rate.

Gramofoane şi Pate-щ foane veritabile, precum I şi de cele fără diaph zon. І Te lefon nr. 4 3 .

- Preţ curent g ra tu i t —

Martin Oroszt lemnărie «ie mori şi edificii.

BISERÍCA-AIM, (FEHÉRTIMPLOM) STR Petőfi NR. 63.

Se recomandă pentru luc ră r i d e m o r i şi de edificii cari cad în branşa lui, d. e.

Construcţie şi reconstrucţie de mori de apă, aburi şi cu motor, mori înalte, semi înalte şi plane, mai departe tot felul de montări complete de curăţit, m&şhii d e c e r n u t şi maşini automatice pentru ameste­carea fiinei etc.. se săvârşesc promt şi corespunzător tuturor împrejurărilor.

Se primesc tot felul de maşini usate pentru renovare şi reconstrucţie. Tot ase­menea se primesc lucrări de construcţiuni, aranjarea locuinţelor, a prăvăliilor, biu-rourilor ii şcolilor cu preţuri favorabile. La derinţft trimite desemnuri de plan şl proiect — — — — — de bvdget, — — — — —

Pav. 10 i I В ü N А« Nr. 242 1909

Viíárius S a n a s D o b f o o z e n , bissen f A

Recomandă în at?n-ţinnţa d!or m-dici şi a onor. public prăvă- • > { \ lia sa proYăzo tă cu - " л

k ' ̂ tot felul de b ä n d i g e ar t i f ic ia le . — Ţine in magazin câr je me-chanice, picioare şi Hiâpi artificiale, ban­dage pentru hernie şi pâr.tecc, cari sunt n u i bune şi mai cores-punzătoaîe timpului prezent. — Toate în Specialităţi de gumă veritabile americane şi franceze „Grizelda", „Salome" „Kleopátra". Pessarü. Toate acestea, plătibile şi în mărci, se expediază

subt cea mai strictă discreţiune cu preţuri ieftene.

Í

4 • ч

m ă i e s t r u d e m ă n u -ser i i şi b a n d a g e în

H C l - ut on. 1 . pr^pris manufactură. O exp:rienţă câştigată pe terenul Ortopedici în pri­mele fabrici speciale ca cele din Frankfurt, Ham­burg, Bruxelles, Viena şi Вегпг, mă pun în plăcuta poziţie, ca pe on. muşterii, să-i pot servi şi la cele mai gim-aşe şi complicate ordi­ne şi pretenziuni medicale. Mă-nuşi, şi t*t felul de instrumeute din pi»le şi cauciuc pentru îngrijirea bolnavilor, din c>a mai bună calitate, şi pe lâng* preţurile cele m»i ieftine.

In atenţiunea fabri-ce lor de lemnărie

Recoma, d

i n s f r a m e n t e din cel mai bun material nece-

q sare pentru m ă s a r , ':£л s c u l p t o r d e l e m n f

Siă şi d o g a r , cu preţuri mod. după desemn.

iMagy f ihà!y fabrică de instrumente "

Szabadka T h e r e z i a - t é r .

! ч ю - « e ? - - ^ W ' ,«1''-' ,4é:.' , <«^'* p « r " - t p * " «

F e r i i i Sa 1Ш stabiliment de maşini, motoare şi

automobile. Siblin, Franziskanergasse 6.

Se execută o r i c e r epa ra ţ i i de motoare cu benzina sau cu ulei. Garantez întrebuinţarea minimală de п Ы е г Ы şi pre­staţie maximală. — Construesc m e t o a r e n o a ă d e b e n z i n a d e l à 2 Ia 6 H P . puterea cea mai ieftină peniru industrie şi agricultură, stabile sautransportabile. — Toate reparaţiile atin-

gătoare de ramura maşi-nelor eă execută în mod special şi ieftin

Gele mai bune referente, F*i -c_vţ :ur- i l e i e f t i n e .

Servic iu so l id . Fac reparaţii de automo-

bile şi de biciclete.

тшшшштттшшшщшшштшшшшшштштш % ш l Schimbare de prăvălie. % I Avem onoare a încunoştiinţa on. public dia Ioc şi jur, că Щ

* mi-am transpus p räwüia ds spiţerii ş i con- § l fitură în locul pnmît delà Ka* á r sonyl Antal Ц i nunvt „La c â n e l e nefti" $ | în col ţul s trăzi lor Hákóezy şi Hunyady . Ц I Rugatul şl pe mai departe binevoitorul sprijin al on. public, ц t ÍU d ' sünsä stimă Ш

m Färber Lajos és Testvére. m тшшшшшшшшшшшшштштттттшшшш

Cele mai пьиегаі W mobile £ fie? şl aram şi cele mai practi

bănci higii niceieşcoal şi m o b i l a r e a I c u l n ţ e l o r , h o t e l

, , Ior , s p i t a l e l o r a ş c o a l e l o r , precum şi o b i e c t e f ab r i ca t e d in ce l e ma i b u n e m Sorlale d in ţ a r ă , lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se Iii

rează numai de cătră firma

Btrebardt ţezsf f иіШ Brassó , str . Fekete nr . 33.

«-Tot acolo e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării.

Te lefon 149 şl 227. Telefon 149 şl 227.

FrafiT Шг\Ш# din (Inj aduc la cunoştinţă că cârnăţăria veche de 40 ani, au mărit-o şi tu provăzut-o cu instalaţie electrică. Re­

comandă specialitlţile de prima calitate de

clmaf din Cluj, slănină şi articlii de cămătărie,

precum: s l ăn ină fină (Kaiserfleisch), s l ăn ină cu aiu, cftrnaţ, c a r m a n a d l i , şuncă, l i m b ă ; în se­

zonul de iarnă câ r t aboş de Cluj şi sângerefe ; spe­cialităţi d e »fir-t aboş şi cârnaţ i , pastete, şi rânză de p o r c umplută^ s lăn ină pen t ru

munci tor i în can­titate peste 25 kg. ; în fine u n t u r ă cu­ra tă de porc to­

pi tă în vsse .

La comande mari şi preturi mari.

Expediare cu poşta sau cu trenul. — Serviciu prompt şi grabnic. Cu catalog de preţuri sau cu informaţiuni servim 'bucuros. — Adresa!

F R A Ţ I I L Á S Z L Ó C Z K Y ffi**,* C l u j — K o l o z s v á r .

texxxxacxx Y E N Z E L GYÖRGY,

FABRICĂ DE LEMNĂRII ÎM

Z E I D E N - F E K E T E HALOM (lângă Braşov).

Unealta bună e % lucru ! Se fabrică laviţe pen­

tru giluit, din cel mai bun material de lemn şi I-ma de fier, mai de­parte roabe pentru că­ratul petr şului şi săpă­tori, pe lângă garantă toată bucata cu cel mai moderat preţ. —

JPreţ-curent, celor ce se provoacă la această — — foaie Use trimite gratis-franco. — —

Nr. 24â — 1606 >TR I B U N A* Pag. 11

S I B I I U , str. O i s i x a a i e i IVr. 4 7 . Tele fon Nr . 190.

negu{ătorie pentru articlii de sticlă, porcelan şl metal ; farfurii şi blide înflorate, rame pentru icoane, j loburi şi lămpi, oglinzi ţijle de sticlă.

R e c o m a n d ă scule b i se r i ceş t i : Cupă şi vas de botez; F^otire argin-täte r>e dinăuntru aurite; Cădelniţă;

C ă l t a ş e pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz; Gandele argintate; Craci; Sfeşnice de altar; Candelabre. Ieftin de t o t : СаШавІаЬШ ЪПТІІ penira 6 lu­minări, în mijloc c u vas pentra unt de- lemn şi glob de sticlă roşie cu prisme de sticlă c u tot K . 43 . Catalog gratis şi franco.

Zénitiiul de n

Anunţuri nistraţia t r i b u ­nei*, pe lângă : preţurile cele : mai modera te .

TOTI SE MIRA de o pumpă d« mână contra focului. E cea mai nouă invenţie brevetată

Ca primul ajalor în caz de primejdie e nepreţuită şi pentru aceea, că are o construcţie

Drimeste admi - Í u § o a r ä ' cond.ţionează apă puţină şi o poate p întrebuinţa ori şi cine. Apoi e uşoară circa

24-j klgrm. Se poa t e folosi şi la uda tu l grăd in i lor . Pre ţu l 20 cor . Spedarea se f»ce numai cu rambursa. — — — — Cine trimite însă suma de 21 cor o pri­meşte franco. Se capătă la tinichigiul

T R A X E L I . L U G O J , s t r ada Nede lko nr . 17.

A •

Croitorie românească. Am onoare a aduce la cunoştinţa domnilor ro­

mâni,, cumeă cu începerea sezonului de toamnă

mi-am asortat bolfa cu cele mai f ine şi e le£ an ie stofe, şi cumpărând pe bani gala, sunt în poziţia de a lucra foarte ieftin şi anume ;

Un rând d e ha ine delà 40—50 c o r o a n e .

Un pardes iu d in or ice stofă 40—50 cor .

Un r ând de ha ine caiser n e g r e 50—60 cor .

Un roc de i a rnă 50—60 cor .

Gomandele se fao numai pe ban! gata.

Drept aceia orice român are datoria şi e rugat a comanda la f i rma r o m â n e a s c ă , totodată va face şi economie.

Rugând sprijinul domnilor români sunt

cu deosebită stimă:

ülcolau losif, A r a d , s t r a d a Deafc F e r e n c z 3 b

deja după eâtevts «île s'a dovedit pi In mii dü sorisori dt> ;3»u»«şttoţ2

âovedsşte că

speciallt£l£?.Io ( р г ч т о о - г ѵ г і . Н ѵ е ) pentru dr.me ii donmi, inventaţii sab шшѳіе Zenith sent cele mai dr încredere, nti strică sSnătatta çeeace eïi defectul e^lor de pân« a «um

Preţul' 1 duzină de Zénîtb venim dcsaisî 8 c t r , . bsaată Zéalià teatru dama 7 car,

La eomasdä ѵй rugăm eă flţi steuţl is вшввіе Zénith, еЫ numai atunci e veritabil, dacă e prov&svt ou marc» Zénith. - Se trimită te v.fcr&níUte ЦІ In \влі pe lungă car. tuai mare discîeţ.'e, ю.іош şi tu tmburtk

Agectara principală ta Uftgtala :

DEUTSCH IZIDOR siagazitt <!-" im>trume&te medicale şi pentru, іщиіііігч

bolnavilor-

farma­ciei: I i

: : faraaGis : :

y 5

S ^ Ь л № S g S o « -e g « B S * " « »

л S £ " .,„

e o «5 -s

B e » w « O g | 0 , î *

Muesal «jurista г е а ш а 1

Сіие vo&şte să scape de ori-ce soi de reuma şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă ш.іге din renumitul

Balzam Regesc (Király Balzsam) si cărui efect vindecător e recunoscut de m e d i c i 1 bticlă m a r « 2*65 Cor. cu IndrürnSiS , 3 stfdíe m a r i 6 6 5 Cor. cu î n d r u m a r e , porto-i 'raaco ca ram­bursa. Patentat, În nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai ban medicament.

50

î s a ü Г ©

M U S T A Ţ A Е FRUMOASA

dseă lafrebtdatez!

Р 0 І Ш HÄJDÜSAG ^оіЛѵігеа muci-icior, pregătită dín Sîaterfe neäiagiirossä. E í e & t a i № 9 tás tottte Inie ţi

». { № s i g ц r s n % a. 5cutit pria lege, Ua fcorc,-:3s Ä O fil.. Pria poêîi se ігішіі шгвіла <S böresise ea

feri^'-,<:i^;V .

RUDOLF CZBCK : urmaşul iui Julius de Molnár

SIBIIU (NAGYSZEBEN) Grosser Ring Nr. 19.

Execută fotfeîul de icoane artisftise. F*lat inat ip ia Icoane simple miei şi până la mărime naturală. — F'ictu.ri r e n u m i t e c u u l e u în toată

— mărimea, după or'ce fotografie mică. _ F o t o g r a f i a r e a c o p i i i l o r executată modern, fotografiiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul aseata în privinţa ma­riméi este primai. Atelierul îa timp de iarnă este încălzit, se

poate fotografia chiar şi pe timp ploios. — — — — Preţur i modera te . Cu desluşiri servesc bucuros.

Pag. 12. » T R I B U N A « Nr. 242 — 1009.

Decorat cu medalie de Argint la Expoziţia Român?, Bucureşti 1906.

Onorat Cler român l Am onoare a aduce la cunoştinţa mult onoratului Cler

Român că, la cererea mai multor domni preoţi, cari din inimă curată doresc sprijinirea meseriaşilor români, mi-am provăzut subscrisul, depozitul meu cu tot felul de

ii preotesei pe cari la comandă, le trimet ori şi unde pe lângă preţurile cele mai convenabile. In deosebi recomand modelul nou de pălării de mătase (păroase) făcut de mine după gustul dlui Dr. Miron E. Crisiea, care model prinde bine ori ce faţă. Cu permisiunea Domniei Sale l-am şi numit

„Model Dr. Cristea". Este frumos, elegant şi de sigur va satisface gustului fiecărui Domn preot acest drăgălaş model.

Tot odată fac cunost Onor. Cler Român, că acest adevăratul „Model Dr. Cristea" numai la mine se poate procura, căci nici nu le este permis la alte firme al face acest model ci numai mie singur, cumpărând dela alte firme străine aceste pălării va fi numai imitaţii atât în calitate cât si în format. Preţul 9 cor. 40 fii.

Pălării preoţeşti linse calitate fină 7 cor. Cutia şi porto 1 cor. 20 fii., trimit ori şi unde cu rambursa sau primind banii înainte, neconvenindu-i vreunui domn preot, pă­lăria primită se poate înapoia, şi momentan restitui paralele.

Fesuri preoţeşti pentru iarnă, preţul 5 cor. In speranţă că onor; Cler Român va da sprijinul cu­

venit unicului pălărier român, şi va cumpăra mai bucuros dela firmă română ca dela firme străine, semnez

Cu deosebită stimă:

A« Meşo tă , pălărier român.

Braşov, str. Orfană 3.

GEORG MÜLL & BRUDER, lăcătar maşinist şi de edificii în

Z E I D E N — F E K E T E H A L O M . . • (Lângă Braşov). , , ,

Avem un atelier bogat asortat şi pe care I-am instalat conform cerinţelor moderne şi l-am înze-

Ш Г/ stat cu puteri excelente de muncă. Primesc ori-ce

-™—' fel de construcţii aparţinătoare acestei branşe, pre­cum : tot-felul de lucrări de edificii, portaluri,

schele şi gratii de fer, îngrădiri de fer la coridoare, şi balcoane, geam-lîcuri, uşi ferestrii de fier, îngrădiri de fier Ia mormînturi, fîntîni sări­toare şi ori-ce lucrări de fier şi de bas-relief. Apoi executăm tot-felul de îngrădiri cu sîrmă, saltele de sîrmă Ia pat (madraţuri), şi primim spre renovare tot felul de maşinării economice, executate prompt, jKrfect, estetic şi cu preţurile cele mai moderate.

Tot felul de maşinării economice de la noi se pot procura în cele mai avantajoase condiţiuni.

Comandele din provincie se execută prompt.

Jíon atelier de fotografiat în Cluj, K o l o z s v á r , Mátyás Király-tér 25 .

Lângă apotheca lui Hintz. —

Am onoare a aduce la plä.ata «unoştinţă on. public, că mi-am des.his n o u a t e l i e r d e fo tog ra f i a t în piaţa Mátyás Király 26 şi e aranjat după recerinţele timpului modera, provăzat ca cele mai noui maşinării, stă Ia dispoziţia on. public. — In atelier se pregătesc fotografii protalbin, lnaii şi matt, — chipuri de platin, aqaarel, pigment şi argint brom. — Recemand în deosebi spe­culele mele folografiii de eopii, pentru cari Ia exptziţia regni-colarâ am fosî destins cn medalia de aur. — Da altcum pregă tesc şi tablouri, grnpe ele. In execuţiile cele mai noui şi moderne.

Atelierul e deschis şi în dumineci şi sirbăteri. Ca deoseb ta stimă.:

Csizhegyi Sándor, fotograf.

PRIMA FABRICĂ LUGOJANA DE CEMENT ŞI BETONIZARE Î N T R E P R I N D E R E P E N T R U EDIFICĂRI

IOSIF KHOTT FABRICA:

î n d r u m u l Buz i a şu lu i în fa ţa case i d e v a m ă .

CANCELARIA DC ZIDIRE : TCUFON ITR. 119.

In fabrica mea sunt aplicaţi numai indivizii cei mai buni de lucru din caiptală şi mă rog, că precum până aci, aşa şi de aci îuainte să fiu Cercetat cu toată încrederea. Primese toate lucrurile aparţinătoare acestei branşe şi susţin o magazină bogată de cement pentru ţevii, sârme, trepte de peatri, т ă 1 a e, petrii la hotare, sămănătoare , fundamente la cuptoare, cruci la morminte. — Primesc mai departe edificare şi betontzare de poduri mai mari şt mai mict, conduceri de apa, vaduri, 9adlmentare de terase, provederea pe din jos a păreţilor cu table de mozaic, precum şi cu tabele de cement in diferite

: - CUlOri. ============= Vinderea în mare şi mic a cementului « s e de Portland şi Roman. 1

Pentru pregătirea şl calitatea celor aici înşirate primesc şi oferez garanţie.

S La dorinţă servesc bucuros cu planuri şl preliminare de spes*. S

Gel mal mare imstîtnt de industrie artistică bis. din Ungaria.

Lewisch Robert scu lp tor - şti a r l i i t e o t d e a l t a r e

zombatliely« Face tot felul de mobilier de biserică, aşa cai

Iconostase şi altare — statni de piatră şi lemn — amvoane şi scaune de spovedanie — sicriul Domnu­lui, grota Măriei de Lourd — cristelniţe, icoane de staţiune — sculptură în relief sau pictură —

străni — pictură de biserică şi altare. Beaorează în etil altare vechi, amvoane şl statul, anregte şl marmorează. Preţ-curent, proiect de budget şi planuri gratis. Dacă sunt chemat pentru

examinarea lucrului, mă duc orl-unde pe cheltuiala mea proprie.

E s t e f o a r t e i m p o r t a n t à

pentru bolnavi şi reconvales-cenţi folosirea excelentului întăritor de muşchi şi oase

pesmetul nutritor Tropon (Tropon Mhr-Zwieback)

pregătit din albuş de ou. — — Se află de vânzare Ia : —

R FRIEDRICH S C H I E B Si S l b l l u — N a g y s z e b e n

- EHeabethgaase Nr. 12. —

in

»TRI3ÜNA«. ШЗТПШ TIPOGRAFIC fflGffiN Şi GÖNS. — ÁRAD 1909.