1
SALUX
Titlul pachetului de lucru
Organizarea activitatii de monitorizare aprocesului de reformulare a alimentelor
in randul IMM-urilor> LIVRABIL FINAL <
Viena, Martie 2014
Numarul pachetului delucru
WP 6
Liderul pachetului delucru
BOKU
Parteneri implicati TECNOGRANDA; SFVS; CANRI; UHOH; CCFRA;TUB.LMBT; BOKU; JATA-EMONA; AGRO-HALL;CBHU; MTT; CODACONS; UIB; ISES
i
i
Sumar
Activitatea de monitorizare a reformularii alimentelor din cadrul proiectului
SALUX a presupus invitarea a 6722 IMM-uri Europene la compeltarea unui
chestionar online despre actualele probleme si preocupari in domeniul
reformularii alimentare. In total s-au inregistrat 587 de raspunsuri valide de la
companii din 12 tari (ITA, ESP, GBR, GER, FRA, BUL, LTU, HUN, SLO, FIN,
RO, si AUT).
Aproximativ 50% dintre companiile respondente au o atitudine pozitiva in ceea ce
priveste reformularea alimentelor iar 50% dintre IMM-uri au reformulat cu succes
cel putin un produs alimentar. Cele mai intalnite alimente reformulate sunt
produsele de panificatie si de patiserie, produsele din carne, produsele lactate si
alimentele preparate. Cel mai reformulat ingredient a fost sarea urmat de zahar si
grasimi. De obicei procesele de reformulare au fost implementate intr-un singur
pas prin simpla reducere a substantei in cauza, fara suport extern, noi abordari
tehnologice sunt rareori mentionate. Aceste procese de reformulare au avut
implicatii in ceea ce priveste etichetarea si strategia de marketing. De obicei
activitatile de reformulare a alimentelor sunt insotite de teste senzotiale si teste
restranse de monitorizare a raspunsurilor consumatorilor.
Principalele probleme intalnite in procesele de reformulare a alimentelor sunt cele
de natura senzoriala, tehnologica si economica. Pentru a facilita viitoare activitati
de reformulare companiile au cerut sprijin institutional si financiar, un mai bun
transfer de tehnologie din sectorul de cercetare si de obiective clare de
reformulare.
ii
Continut
iii
1 Introducere.............................................................................................. 1
2 Metodologie ............................................................................................. 2
2.1 Chestionar ...................................................Errore. Il segnalibro non è definito.
2.2 Analiza datelor............................................Errore. Il segnalibro non è definito.
3 Rezultate .................................................................................................. 4
3.1 Informatii generale despre participantii chestionati .....................................4
3.2 Atitudinea de ansamblu privind reformularea alimentelor..........................6
3.3 Importanta reformularii alimentelor..............................................................8
3.4 Stimuli pentru a reformula alimentele .........................................................10
3.5 Detalii despre procesul de reformulare ........................................................13
3.5.1 Principalele obiective a initiativelor de reformulare a alimentelor ............................ 13
3.5.2 Numarul pasilor intermediari pana la reformularea finala ......................................... 14
3.5.3 Masuri necesare pentru reformularea alimentelor ...................................................... 16
3.6 Implicatiile reformularii ................................................................................18
3.6.1 Implicatii generale ale reformularii alimentelor......................................................... 18
3.6.2 Implicatii economice ale reformularii alimentelor ..................................................... 20
3.7 Masuri adiacente pentru reformularea alimentelor....................................22
3.8 Cadru suport ...................................................................................................24
3.9 Dificultatile asociate cu reformularea alimentelor ......................................26
3.10 Actiuni necesare pentru stimularea reformularii alimentelor....................28
4 Discutii................................................................................................... 32
5 Referinte ................................................................................................ 35
ANEXA I – Rezultate detaliate..………………………………………………...35
ANEXA II - Metodologia WP 6……………………………………...…………45
ANEXA III – Raspunsuri primite in urma chestionarului si probleme
conexe..............................................................................………………………..59
ANEXA IV- Evaluatori externi.…………………………………………………60
Continut
iv
Lista figurilor
v
FIGURA 1: INFORMATII GENERALE DESPRE COMPANIILE RESPONDENTE (N=587) ............................................... 4
FIGURA 2: CATEGORIILE PRINCIPALE DE PRODUSE ALE COMPANIILOR RESPONDENTE........................................5
FIGURA 3: OPINIA DE ANSAMBLU A COMPANIILOR IN LEGATURA CU REFORMULAREA ALIMENTELOR............... 6
FIGURA 4: STATUSUL REFORMULARII ALIMENTELOR IN CADRUL COMPANIILOR RESPONDENTE ........................ 8
FIGURA 5: REFORMULARI INCHEIATE CU SUCCES PE CATEGORII DE ALIMENTE.................................................... 9
FIGURA 6: CONTEXTUL REFORMULARII PRINCIPALELOR CATEGORII DE ALIMENTE (PROCENTUAL) .................. 11
FIGURA 7: FRECVENTA COMPONENTELOR TINTA PER CATEGORIILE DE ALIMENTE RELEVANTE (PROCENTUAL)14
FIGURA 8: NUMARUL DE PASI INTERMEDIARI PANA LA IMPLEMENTAREA FINALA A REFORMULARII ................ 15
FIGURA 9: NUMARUL DE PASI INTERMEDIARI PANA LA IMPLEMENTAREA FINALA A REFORMULARII- ANSAMBLU
PER CATEGORIE ALIMENT...................................................................................................................... 16
FIGURE 10: MASURI DE REFORMULARE ANALIZATE PER CATEGORIE ALIMENTARA ...........................................17
FIGURE 11: CALITATEA SUPORTULUI – SUMAR TRANS NATIONAL......................................................................25
Lista tabelurilor
vi
TABELUL 1: FUNDALUL REFORMULARII ALIMENTARE – SUMAR TRANSNATIONAL.......................................... 10
TABELUL2: FRECVENTA COMPONENTELOR TINTA – SUMAR TRANSNATIONAL............................................... 13
TABELUL 3: MASURI DE REDUCERE A COMPONENTULUI TINTA – SUMAR TRANSNATIONAL........................... 17
TABELUL 4: ANSAMBLUL FRECVENTEI IMPLICATIILOR GENERALE – SUMAR TRANSNATIONAL ....................... 18
TABELUL 5: PRINCIPALELE IMPLICATII GENERALE RAPROTATE PER CATEGORIE ALIMENTARA ....................... 19
TABELUL 6: ANSAMBLUL FRECVENTEI IMPLICATIILOR ECONOMICE – SUMAR TRANSNATIONAL .................... 20
TABELUL 7: PRICNIPALELE IMPLICATII ECONOMICE RAPORTATE PER CATEGORIE ALIMENTARA (N=146) ....... 21
TABELUL: MASURI ADIACENTE DE REFORMULARE A ALIMENTELOR – SUMAR TRANSNATIONAL ................... 22
TABELUL 9: MASURI ADIACENTE DE REFORMULARE A ALIMENTELOR PER CATEGORIE DE ALIEMNTE (N=145) 23
TABELUL10: DIFICULTATI IN IMPLEMENTAREA REFORMULARII ALIMENTELOR – SUMAR TRANSNATIONAL... 26
Multumiri
vii
Multumiri
Agentia Executiva pentru Sanatate si Consumatori (EAHC) / Excutivului pentru
Alimentatia si Sanatatea Consumatorilor (Chafea) ii suntem recunoscatori pentru
suportul financiar ce intra sub incidenta Programului de Sanatate.
Multumiri tuturor partenerilor din cadrul proiectului SALUX pentru cooperarea si
asistenta lor in legatura cu activitatile desfasurate in cadrul WP 6.
Multumiri evaluatorilor externi (vezi ANEXA IV) pentru asistenta si sugestiile ce
au contribuit la imbunatatirea acestui raport.
Echipa Spaniola de la Universiteatea insulelor Baleare multumeste companiilor
alimentare Spaniole ce au participat prin completarea chestionarelor. Multumim
deasemenea asociatiilor si centrelor tehnologice Spaniole ce au contribuit activ la
diseminarea chestionarului SALUX in randul contactelor dumnealor, in special
urmatorilor: FIAB (Federación Española de Industrias de la Alimentación y
Bebidas, Madrid); CTNC (Centro Tecnológico Nacional de la Conserva y
Alimentación, Molina de Segura); CTNS (Centre Tecnològic de Nutrició i Salut,
Tarragona); IRTA (Institut de Recerca i Tecnologia Agroalimentàries, Barcelona);
AINIA (Paterna); CECOPESCA (Centro Técnico de Conservación de Productos
de la Pesca, Pontevedra); CTME (Centro Tecnológico de Miranda de Ebro,
Miranda de Ebro) si ALIMENTÓMICA (Empresa de Base Tecnológica 001de la
Universitat de les Illes Balears, Palma de Mallorca).
viii
Abreviari
AUT Austria
BUL Bulgaria
ESP Spania
FIN Finlanda
FRA Franta
GBR Anglia
GER Germania
HUN Ungaria
ITA Italia
LTU Lituania
NCDs Boli netransmisibile
RO Romania
SAFAs Acizi grasi nesaturati
SLO Slovenia
IMM Intreprinderi Mici si Mijlocii
TFAs Acizi grasi trans
WP Pachet de lucru
A
ix
Introducere
1
1 Introducere
In concordanta cu pachetul de lucru 6 (WP 6), este necesara urmarirea procesului
de reformulare a alimentelor in randul IMM-urilor din tarile partenere contractate
in proiectul SALUX. Principalul scop al acestui chestionar este de a forma o
imagine clara a problemelor cu care se confrunta IMM-urile in lupta cu reducerea
nivelurilor sarii grasimilor saturate si a zaharului din alimentele procesate. Pentru
a atinge acest scop, proiectul SALUX propune contactarea IMM-urilor Europene
si completarea unui chestionar online. Chestionarul contine intrebari cheie
identificate, adresate IMM-urilor pentru a afla urmatoarele:
Sunt IMM-urile implicate activ in reformularea alimentelor?
Care sunt categoriile de produse supuse reformularii alimentare?
Cum sunt procesele de reformulare alimentara implementate?
Care sunt consecintele?
Care sunt principalele dezavantaje ale reformularii alimentelor?
Intr-un context mai larg rezultatul chestionarului din WP 6 sustine evaluarea
impactului programelor si politicilor de reducere a sarii, zaharului si grasimelor
(ex. Carta Alba a Comisiei Europene ”Strategia Nutritionala a Europei, in legatura
cu Supraponderabilitatea si problemelor de sanatate asociate cu Obezitatea”).
Reformularea alimentelor este un concept cuprinzator. Raportul prezent sustine
urmatoarea definitie (conform WP 5 al proiectului SALUX): ”Bunele practici de
reformulare a alimentelor ce urmaresc reducerea grasimilor saturate si trans,
sarii si a zaharului sunt definite drept activitati ce contribuie semnificativ la o
dieta sanatoasa pentru o populatie tinta si nu compromite siguranta,
acceptabilitatea si profilul nutritional al produsului”.
Rezultate
2
2 Metodologie
2.1 Chestionar
Chestionarul WP 6 a fost aplicat intr-o maniera consecventa in toate cele 12 tari
partenere (ITA, ESP, GBR, GER, FRA, BUL, LTU, HUN, SLO, FIN, RO, AUT).
Liderul WP 6 (BOKU) a conceput chestionarul (MS Excel) si scrisoarea de
invitatie (MS Word) ce au fost traduse in limbile nationale de catre partenerii din
cadrul proiectului SALUX. Chestionarul consta in 19 intrebari cu o singura
varianta de raspuns, cu intrebari ce necesita completare fapt ce permite celor
chestionati de a dezvolta varinate de raspuns proprii. Majoritatea intrebarilor nu
au fost obligatorii, astfel firmele chestionate au avut libertatea de a oferi doar
acele informatii pe care au avut disponibilitatea sa le divulge. Categoriile
alimentare folosite in acest chestionar au fost selectate conform ”Standardului
General pentru aditivi alimentari ” (GSFA, Codex STAN 192 – 1955; modificat
in 2013) sistemului de categorii alimentare. (http://www.codexalimentarius.net/
gsfaonline/foods/index.html).
Pentru a folosi chestionarea online s-a folosit platforma SurveyMonkey
(SurveyMonkey 285 Hamilton Avenue, Suite 500, Palo Alto, CA 94301;
www.surveymonkey.com). Pentru fiecare tara participanta, BOKU a creeat un
chestionar separat prin simpla transpunere a chestionarului MS Excel din limba
national intr-un chestionar online. Partenerul din fiecare tara participanta a jucat
rolul de ”contact national” pentru a coordona chestionarul la nivel national. IMM-
urile au fost contactate prin intermediul scrisorii de invitatie ce continea si link-ul
catre chestionarul online. Deasemenea unii parteneri au contactat companii prin
intermediul telefonului si prins stabilirea de intruniri (vezi Anexa III). Pentru
intrunirile cu companiile s-a folosit o versiune imprimata a chestionarului pentru a
colecta datele necesare. Pentru o detaliere mai buna a sarcinilor desfasurate sub
tutela WP 6 va rugam sa cititi Anexa II ( Metodologia WP 6). Dificultatile
intampinate sunt descrise in Anexa III.
Rezultate
3
2.2 Analiza datelor
Toate datele colectionate online au fost descarcate sub forma de fisiere MS Excell
de catre liderul pachetului de lucru (BOKU). Partenerii au fost invitati sa traduca
toate paragrafele introduse de catre respondenti din limba nationala in Engleza si
sa trimita datele validate cate liderul pachetului de lucru. Fiecare tara a tradus si a
trimis liderului pachetului de lucru datele validate care la randul lui a colectionat,
procesat si evaluat datele din toate cele 12 tari si a pregatit raportul final.
Datele din chestionare au fost procesate si evaluate cu ajutorul programului
Microsoft Excel 2010. Analiza statistica a intrebarilor cu mai multe variante de
raspuns a fost efectuata cu ajutorul IBM SPSS Statistics (Versiunea 21). Initial,
s-au stabilit variabilele dihotomiale pentru fiecare categorie (Tip: numeric;
Decimal: 1; Valori: 1= “da”, 0=”nu”; Masura: Nominal). Apoi s-au stabilit
valorile variabile pentru fiecare variabila (= raspuns categorie) iar in fiecare caz (=
raspuns) au fost introduse in editorul SPSS si s-au calculat multiple frecvente de
raspunsuri (valorile dihotomice la valoarea 1). Tabelele rezultate arata N (numarul
de raspunsuri), procentul si cazurile procentual pentru fiecare categorie de
raspuns. In general, pe parcursul raportului N reprezinta numarul de raspunsuri
date iar n reprezinta numarul de cazuri (= numarul companiilor respondente).
Aceasta inseamna ca in cazul variantelor de raspuns singulare N este egal cu n iar
in cazul variantelor de raspuns multiple N este mai mare decat n.
Pentru unele intrebari (ex. date tehnice prin intermediul carora s-a reusit procesul
de reformulare) au fost luate in considerare raspunsurile date de companiile care
au reusit sa reformuleze alimentele. Companiile care au esuat sau care nu au luat
in considerare procesul de reformulare nu au fost luate in considerare. Acest lucru
se aplica capitolelor 3.4, 3.5, 3.6, 3.7 si 3.8, precum si ANEXELOR I-8, I-9, I-10,
I-11, I-12, I-13, I-14, I-15, I-16a, I-16b, I-16c si I-18b.
Rezultate
4
3 Rezultate
3.1 Informatii generale despre participantii chestionati
In total au fost contactate 6722 de companii, dintre care doar 587 au oferit
raspunsuri valide prin intermediul platformei online (vezi ANEXA III).
Majoritatea raspunsurilor au fost furnizate de catre Spania, Franta, Romania si
Bulgaria, impreuna inregistrand aproximativ 50% din raspunsurile totale. (vezi
Figura 1a).
Figura 1: Informatii Generale despre companiile respondente (n=587)
Majoritatea companiilor respondente sunt firme cu un numar mai mic de 49
angajati cu o cifra de afaceri ce depaseste cu putin 10 milioane de euro. Figurile
detaliate pentru fiecare tara participanta pot fi gasite in ANEXELE I-2, I-3 si I-4.
Rezultate
5
Figura 2 arata domeniul de activitate in functie de tipul de produse pe care
acestea il fabrica.
Figura 2: Principalele categorii de produse fabricate de catre companiile respondente
In toate tarile cu exceptia Spaniei, Frantei, Ungariei si Sloveniei produsele de
panificatie sunt cele mai fabricate produse. In Spania, Franta, Ungaria si Slovenia
companiile respondente au ca principal domeniu de activitate cel al fabricarii
produselor din carne. Cifrele in detaliu, pentru fiecare tara, pot fi consultate din
ANEXA I-5.
Rezultate
6
3.2 Atitudinea de ansamblu privind reformularea alimentelor
In total, 434 de companii au furnizat informatii valide acestei itnrebari. In
ansamblu, aproximativ 45% din companiile chestionate au o perspectiva pozitiva
privind reformularea alimentelor iar numai 7.1% se opun unei astfel de initiative.
(vezi Figura 3). Companiile din Spania inregistreaza cel mai mare procent in ceea
ce priveste atitudinea pozitiva fata de reformularea alimentelor ( 70%). In Austria
companiile sunt cele mai sceptice in ceea ce priveste alimentele reformulate. Doar
23,8% sunt de parere ca reformularea alimentelor este o initiativa pozitiva. Date
detaliate despre fiecare tara participanta pot fi gasite in Anexa I-18a.
Figure 3: Ansamblul oponiilor companiilor referitor la reformularea alimentelor
Companiile ce au reformulat cu succes unul sau mai multe produse au in general o
atitudine pozitiva fata de acest proces decat cele care au esuat sau care nu au luat
in considerare (vezi Figura 3). Toate datele structurate pe tari sunt prezente in
Anexa I-18c.
Desi opinia generala in ceea ce priveste reformularea alimentelor este oarecum
impartita interesul acordat acestui subiect ete unul ridicat. 502 companii sunt
interesate de activitatile proiectului SALUX si au fost incluse in lista de
diseminare a informatiilor proiectului. Detalii sunt in ANEXA I-2.
Rezultate
7
Printre principalele avantajele raportate ale reformularii alimentelor au fost
dezvoltarea alimentelor sanatoase si faptul ca prezinta o oportunitate favorabila
pentru a testa noi domenii (ex. ”oportunitatea de a creea puncte de vanzare unice,
”cresterea gandirii neconventionale”, ”poate oferi o noua abordare afacerilor
traditionale” etc.).
Pe de alta parte s-a declarat faptul ca unele aspecte precum substantele de
conservare sau pesticidele ar trebuie sa fie mai importante si ca raspunsul
consumatorilor in ceea ce priveste acceptabilitatea acestor produse este de multe
ori negativ (in special in ceea ce priveste sarea, mai putin in cazul TFA). In acest
context s-a declarat faptul ca consumatorii sunt obisnuiti cu un anumit produs si
ca orice modificare a profilului organoleptic al alimentului poate provoca
nemultumirea acestora. Alte aspecte negative a reformularii alimentelor
mentionate privesc aspecte legislative (legislatia nu poate tine pasul cu
dezvoltarea stiintifica”, ”reglementarile nu ofera posibilitatea reformularii”,
”cerintele Cartii Alimentelor de Brutarie”, refuzul acceptarii specificatiilor
individuale), posibile dezavantaje competitive (”avantajele competitive nu sunt
indeajuns de importante incat sa justifice pretul crescut 1:1 pe piata si pentru
consumatori”,”industriile mari sunt mult prea avansate”) iar etichetarea (”de
obicei etichetele sunt printate inainte cu miile deoarece imprimarea pe sareje nu
este posibila in cazul imprimarii offset”). Pentru motive de marketing
(”reformularea este riscanta daca are nevoie de un nou cod EAN in Sinfos”,
”IMM-urile nu isi pot permite comercializarea noului produs in mod
corespunzator”, ”consumatorii asteapta consistenta proprietatilor
organoleptice”, etc.) s-a declarat faptul ca in loc de a modifica produsul existent
o varianta mai eficienta ar fi dezvoltarea unui produs nou.
Doar putine companii au respins in totalitate ideea de reformulare pe motive ce tin
de sanatate (ex. ”reformularea alimentelor nelinisteste si sperie publicul
general”).
Rezultate
8
3.3 Importanta reformularii alimentare
Chestionarul arata faptul ca reformularea alimentara este o provocare pentru
majoritatea dintre cele 587 de companii respondente. 48% (= 279 companii) au
declarat faptul ca au reformulat cu succes unul sau mai multe produse iar 8% (=
49 companii) au incercat insa au dat gres. Procentul ramas de 44% (=259
companii) nu au luat in considerare reformularea alimentelor (vezi Figura 4).
Figure 4: Statutul reformularii alimentelor in companiile respondente
Potrivit acestui chestionar, companile din Franta, Spania si Bulgaria sunt cele mai
eficiente in ceea ce priveste reformularea in timp ce companiile din Ungaria,
Austria si Lituania par a intampina cele mai multe dificultati. Italia si Romania au
Rezultate
9
inregistrat cel mai mare numar de companii care nici nu au incheiat cu succes
procese de reformulare si nici nu au luat in considerare acest proces.
Figura 5 ofera o privire de ansamblu in valori absolute asupra proceselor de
reformulare implementate cu succes pe categorii de alimente. Potrivit
raspunsurilor oferite de catre 229 companii respondente, produsele de brutarie,
produsele din carne si lactatele sunt cele mai intalnite produse reformulate in ceea
ce priveste scaderea continutului de grasimi, de acizi grasi saturati, acizi grasi
trans sare si zahar (vezi Figura 5).
Figure 5: Reformulari incheiate cu succes pe categorii de alimente
Valori detaliate pentru fiecare tara sunt sintetizate in ANNEXA I-8.
Rezultate
10
3.4 Stimuli pentru a reformula alimentele
Dintre cele 279 de companii ce au mentionat initial ca au reformulat cu succes
unul sau mai multe produse (vezi capitolul 3.3) 262 au oferit raspunsuri valide la
aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Tabelul 1 ofera un sumar transnational a raspunsurilor colectate din toate tarile
participante. Acest tabel arata ca marea majoritate a companiilor (> 80 % din
cazuri) au demarat procesul de reformulare din initiativa proprie. Doar 29,6% din
cazuri companiile au reformulat produsele datorita cerintelor de implementare
voluntare ca raspuns la initiativele natioanle sau internationale iar doar 12 (=5,3%
din cazuri) au reformulat ca urmare a constrangerilor legislative (vezi Tabelul 1).
Tabelul 1: Fundalul reformularii alimentelor – Sumar Transnational
Fundalul frecventei proceselor de reformulare (n=226)
Raspunsuri Cazuri
procentualN Procent
Reformularea
s-a bazat pea
Initiativa proprie 183 69.8% 81.0%
Voluntar, insa in acord cu initiativele de
sanatate nationale
67 25.6% 29.6%
In urma unor constrangeri 12 4.6% 5.3%
Total 262 100.0% 115.9%
a. Grupul dihotomic tabulat la valoarea 1.
Reformularile alimentare obligatorii ce vizeaza mancarurile preparate, carnea si
produsele din carne si produsele de brutarie (vezi Figura 6) sunt in vigoare in
Lituania, Austria, Franta si Slovenia. Urmatoarele reglementari obligatorii au fost
specificate de catre respondenti:
LTU: Ordinul Ministerului Sanatatii Nr. V-964 (in efect din 11 Noiembrie
2011) "Procedura de organizare a meselor in institutiile prescolare, in
centrele de educare generala si in centrele de plasament"
HUN: Reglementarile Ungare ce privesc taxarea suplimentara a anumitor
produse alimentare
Rezultate
11
FIN: Cerinte de etichetare in ceea ce priveste continutul de sare (puternic
sarat/continut redus de sare)
AUT: Reglementarile Austriace in ceea ce priveste acizii grasi trans
Figura 6: Fundalul reformularii principalelor categorii alimentare (exprimate procentual in
functie de caz)
Pentru a se incadra in cerintele programelor voluntare ce tin de sanatate
reformularea alimentara s-a adresat categoriilor alimentare principale precum
carne si produse din carne, alimente preparate si produse de brutarie (vezi Figura
6). Programele nationale ce ar trebui sa incurajeze reformularea alimentara intr-
un mod voluntar, strategie ce pare a juca un rol important in Marea Britanie si
Austria, tari care au inregistrat raspunsuri pozitive in mai bine de 70% din cazuri.
Informatii detaliate pentru fiecare tara se regasesc in ANEXA I-7.
Urmatoarele programe de sanatate voluntare la nivel national sau initiative de
reducere a anumitor ingrediente au fost specificate de catre companiile
respondente:
IT: Programul Ministerului Sanatatii pentru reducerea sarii in alimente
Rezultate
12
ESP: Strategia NAOS a Agentiei Spaniole pentru Siguranta Alimentara si
Nutritie (AESAN)
FRA: Programul National de Sanatate si Nutritie (HPNN)
HUN: Recomandarile Asociatiei Brutarilor Ungari pentru a reduce sarea in
produsele de brutarie
HUN: Cartea Alimentelor din Ungaria (Codex Alimentarius Hungaricus)
MÉ 1-3/81-1 produse de brutarie si directiva MÉ 2-81
HUN: Legea Ungara - "Taxa Produselor Sanatoase" (Taxa)
HUN: Programul National de Stopare a Sarii coordonat de catre OÉTI
(Institutul National de Cercetari ale Nutritiei si Alimentelor din Ungaria)
SLO: Programul National pentru reducerea grasimilor.
FIN: Recomandari Nutritionale, nutrientii Finlandezi (FINDIET)
FIN: Criterii de aplicare a etichetei speciale sub forma de inima pentru
diferite grupe de produse, etichetarea impusa pentru alimentele puternic
sarate
AUT: Campaniile de reducere a nivelului sarii ce vizeaza producatorii
alimentelor din Austria
Rezultate
13
3.5 Detalii despre procesul de reformulare
3.5.1 Principalele obiective ale initiativelor de reformulare a alimentelor
Din cele 279 companii ce au sustinut initial reformularea cu succes a unuia sau a
mai multor alimente (vezi capitolul 3.3) 299 de companii au oferit raspunsuri
valide la aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Asa cum este ilustrat in Tabelul 2 reducerea sarii a fost principalul factor vizat de
procesele de reformulare urmat de reducerea zaharului si a grasimilor. Doar in
15.3% din cazuri s-a urmarit reducerea TFA-urilor. Reducerea nivelului sarii a
fost deasemenea principalul component vizat in toate tarile, spre deosebire de
Spania si Italia unde principalul component vizat au fost grasimile si zaharurile.
In termeni de reducere a SAFA in tari precum Austria si Lituania au fost
inregistrate cele mai multe cazuri (in fiecare tara aproximativ 60% din cazuri).
Datele in detaliu pentru fiecare tara sunt redate in Anexa I-9.
Table 2: Frecventa componentelor vizate – Sumar transnational
Frecventa componentelor vizate (n=229)
Raspunsuri Cazuri exprimate
procentualN Procent
Reducerea:a
Grasimilor 75 20.4% 32.8%
Acizilor grasi saturati 51 13.9% 22.3%
Acizi grasi trans 35 9.5% 15.3%
Sarii 125 34.0% 54.6%
Zaharului 82 22.3% 35.8%
Total 368 100.0% 160.7%
a. Grupul dihotomic tabulat la valoarea 1.
Cele cinci categorii alimentare supuse cel mai des activitatilor de reformulare
(vezi Figura 5) au fost selectate pentru a sorta raspunsurile pe categorii de
produse. Analiza pe categorii de produse (vezi Figura 7) arata faptul ca alimentele
preparate si carnea (produsele din carne) sunt cele mai supuse reformularii sarii si
a grasimii. Produsele de brutarie sunt supuse reformularii sarii, in timp ce
reformularea produselor lactate vizeaza reducerea continutului in grasimi. In ceea
Rezultate
14
ce priveste produsele de patiserie, zaharul este principalul component supus
activitatii de reformulare.
Figura 7: Frecventa componentelor tinta pe categorii aliemntare relevante (cazuri exprimate
procentual)
Indiferent de componentul vizat sau de tara masura in care acesta este redus
variaza procentual pana la eliminare completa sau inlocuire.
3.5.2 Numarul pasilor intermediari pana la reformularea finala
Dintre cele 279 de companii ce au sustinut initial reformularea cu succes a unuia
sau a mai multor produse alimentare (vezi capitolul 3.3) 218 au oferit raspunsuri
valide la aceasta intrebare cu o singura varianta de raspuns.
Figura 8 ilustreaza ansamblu frecventei proportiilor reformularii cu unu, doi, trei
sau mai mult decat trei pasi intermediari. In ansamblu 63% dintre companiile
respondente au sustinut ca procesul de reformulare a fost stabilit intr-un singur
pas. Acest numar este mai mult sau mai putin in concordanta cu majoritatea
rezultatelor la nivel de tara cu exceptia Sloveniei si a Austriei. Slovenia a raportat
faptul ca 90% dintre companiile lor respondente au realizat reformularea intr-un
singur pas in timp ce in Austria acest lucru a fost realizat doar de 38% din cazuri.
Rezultate
15
Figura 8: Numarul de pasi intermediari pana la implementarea finala a produsului
reformulat
Principalele categorii de alimente supuse reformularii (vezi Figura 5) au fost
folosite pentru a sorta raspunsurile primite. Figura 9 ilustreaza faptul ca
reformularea realizata intr-o singura etapa este de departe cea mai intalnita in ceea
ce priveste toate cele cinci categorii de produse. Aproximativ o treime din toate
reformularile raportate in cazul produselor lactate au presupus doi pasi. Produsele
de patiserie au inregistrat cea mai mare frecventa a reformularilor cu mai bine de
trei pasi (vezi Figura 9).
Nu s-a observat nici o diferenta in functie de tara sau in functie de categoriile de
produse in ceea ce priveste durata totala a procesului de reformulare. Majoritatea
proceselor de reformulare au fost implementate intr-o perioada cuprinsa intre 4 si
12 luni. Alte activitati de reformulare au fost implementate in cateva zile insa in
unele cazuri acestea au fost extinse pe o perioada de pana la 3 ani.
Rezultate
16
Figure 9: Numarul de pasi intermediari necesari pana la implementarea finala a produsului
reformulat – Ansamblu pe categorii de alimente
3.5.3 Masuri necesare pentru reformularea alimentelor
Din cele 279 de companii ce au sustinut initial ca au reformulat cu succes unul sau
mai multe produse (vezi capitolul 3.3) 266 au oferit raspunsuri valide la aceasta
intrebare cu mai multe variante de raspuns referitor la diferitele masuri de
reformulare aplicate pentru a reduce cantitatea de sare, grasimi, zahar, SAFA si
TFA.
Sondajul arata faptul ca cea mai intalnita abordare in ceea ce priveste reducerea
nivelului de grasimi, sare si zaharuri, TFA sau a SAFA a fost cea elaborata intr-o
singura etapa. In aproximativ 50% din cazuri au fost raportate faptul ca orice
etapa de reducere a fost realizata prin simpla reducere a componentului in discutie
(vezi Tabelul 3). In 38.1% din cazuri etapa de reducere a fost insotita de
inlocuirea substantei in cauza cu un substituient iar in 28.3% din cazuri
componentul tinta a fost inlocuit in totalitate de substante alternative (vezi Tabelul
3). Noi tehnologii au fost folosite in 11.1% din cazuri.
Rezultate
17
Tabelul 3: Masuri de reducere a componentului tinta – Sumar transnational
Frecventa Masurilor de Reducere (n=226)
Rspunsuri Cazuri
exprimate
procentual
N Procentual
Substanta a fosta
Simpla reducere 125 41.0% 55.3%
Reducere partiala 86 28.2% 38.1%
Inlocuire completa 64 21.0% 28.3%
Reducere prin folosire de
tehnologii noi25 8.2% 11.1%
Reducere prin alte mijloace 5 1.6% 2.2%
Total 305 100.0% 135.0%
a. Grup dihotomic tabulate la valoarea 1.
Cele cinci categorii de alimente supuse cel mai frecvent activitatilor de
reformulare (vezi Figura 5) au fost folosite pentru a sorta raspunsurile pe categorii
de produse. Rezultatele au fost prezentate in Figura 10.
Figura 10: Masuri de reformulare analizate pe categorii de produse
Rezultate
18
3.6 Implicatiile reformularii alimentare
3.6.1 Implicatiile generale ale reformularii alimentare
Dintre cele 279 companii ce au sustinut initial ca au reformulat cu succes unul sau
mai multe produse (vezi capitolul 3.3) 228 au oferit raspunsuri valide la aceasta
intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Asa cum este aratat in sumarul transnational (Tabelul 4) aproximativ 50% dintre
respondenti au sustinut ca activitatile de reformulare au necesitat masuri
adaptative in ceea ce priveste etichetarea. A doua consecinta importanta a
reformularii alimentare au fost modificarile tehnologice minore in cadrul
procesului de fabricatie. In aproximativ o treime din cazuri procesul de
reformulare a condus la o imbunatatire a calitatii produsului (vezi Tabelul 4).
Se pare ca procesele de reformulare desfasurate rareori afecteaza sistemele de
asigurare a calitatii.
Rezultate specifice fiecarei tari sunt consemnate in detaliu in ANEXA I-12.
Tabelul 4: Ansamblul frecventei implicatiilor generale – Sumar transnational
Frecventa Implicatiilor Generale (n=228)
Raspunsuri Cazuri
exprimate
procentual
N Procent
Reformularea a determinat
urmatoarelea
Nici o implicatie 59 14.3% 25.9%
Modificari tehnologice minore 97 23.4% 42.5%
Modificari tehnologice majore 24 5.8% 10.5%
Modificari in sistemele de
siguranta interne37 8.9% 16.2%
Modificari de etichetare 103 24.9% 45.2%
Cresterea calitatii produsului 70 16.9% 30.7%
Diminuarea calitatii produsului 15 3.6% 6.6%
Altele 9 2.2% 3.9%
Total 414 100.0% 181.6%
a. Grup dihotomic tabulat la valoarea 1.
Rezultate
19
Rugati sa mentioneze implicatiile reformularii alimentelor, majoritatea
respondentilor au declarat faptul ca modificarea listei ingredientelor a dereminat
modificari in etichetare. Unul dintre respondentii din Germania a declarat faptul
ca cerintele legislative neclare a determinat confuzie in ceea ce priveste
etichetarea. Pe langa toate acestea costurile modificarii etichetarii pot creste
datorita nevoii de a achizitiona noi utilitati de imprimare si indepartarea stocurilor
de etichete vechi deja imprimate.
Modificari tehnologice minore includ in mare parte modificari a parametrilor de
proces (ex. timp de procesare mai indelungat) si recalibrarea utilajelor datorata
modificarii aduse retetei (produsul reformulat este mai putin stabil sau
susceptibil).
Tabelul 5 realizeaza o comparatie intre cele mai intalnite implicatii a reformularii
alimentelor dintre cele 5 categorii alimentare susceptibile acestui proces.
Modificarea etichetei este cea mai frecventa consecinta a reformularilor impuse
produselor din carne, lactate si de patiserie. Cel mai mare procent (50% din
cazuri) este raportat pentru alimente pregatite care sunt deasemenea cele mai
susceptibile de a inregistra o crestere a calitatii. In ceea ce priveste produsele de
brutarie cea mai intalnita consecinta sunt modificarile tehnologice minore a
procesului de fabricatie.
Tabelul 5: Principalele implicatii generale raportate pe categorie de produs
Faraimplicatii
Modificaritechn.minore
Modificaritechn.majore
Modificariinsistemelede caltiateinterne
Modificarideetichetare
Crestereacalitatiiprodusului
Scadereacalitatiiprodusului
N%caz N
%caz N
%caz N
%caz N
%caz N %caz N % caz
Produsedebrutarie(n=59) 18 31% 28 47% 5 8% 8 14% 19 32% 16 27% 6 10%
Carne(n= 42) 7 17% 19 45% 9 21% 11 26% 19 45% 19 45% 3 7%
Lactate(n= 19) 7 37% 10 53% 0 0% 3 16% 10 53% 4 21% 0 0%
Patiserie(n=16) 2 13% 6 38% 3 19% 5 31% 10 63% 5 31% 1 6%Alimentegatite 2 17% 4 33% 1 8% 3 25% 6 50% 6 50% 0 0%
Rezultate
20
(n=12)
3.6.2 Implicatiile Economice ale reformularii alimentare
Dintre cele 279 de companii ce au sustinut initial ca eu reformulat unul sau mai
multe produse alimentare (vezi capitolul 3.3) 221 au oferit raspunsuri valide, la
aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Asa cum este sintetizat in Tabelul 6, reformularea alimentelor afecteaza cel mai
adesea strategia de marketing si/sau grupul de consumatori tinta. Preturi ale
produselor mai crescute sunt rezultatul firesc al unor materii prime mai scumpe.
Reformularea alimentara pare a extinde si a imbogati gama de produse in
beneficiul consumatorilor insa deseori acestea sunt mai scumpe. Factorul de
impact economic pentru companii nu pare a fi foarte pronuntat. Sunt raportate
cresteri in numarul de vanzari, inregistrate in 10% din cazuri, si o crestere
economica in 7%. 3% din companii au declarat ca reformularea a fost insotita de
pierderi economice.
Tabelul 6: Ansamblul frecventelor implicatiilor economice –Sumar transnational
Frecventa Implicatiilor Economice (n=221)
Raspunsuri Cazuri
exprimate
procentual
N Procent
Reformularea a avut
urmatoarele consecintea
Strategie de marketing modificata/
vizeaza consumatorul87 22.8% 39.4%
Cresterea protofoliului de produse 75 19.7% 33.9%
Scaderea portofoliului de produse 3 0.8% 1.4%
Cresterea pretului produsului 52 13.6% 23.5%
Scaderea pretului produsului 11 2.9% 5.0%
Cresterea cifrei de vanzari 37 9.7% 16.7%
Scaderea cifrei de vanzari 9 2.4% 4.1%
Angajarea de personal nou 5 1.3% 2.3%
Crestere economica 25 6.6% 11.3%
Scaderea economica 12 3.1% 5.4%
Altele 12 3.1% 5.4%
Fara implicatii economice 53 13.9% 24.0%
Rezultate
21
Total 381 100.0% 172.4%
a. Grupul dihotomic tabulat la valoarea 1.
O companie din Franta a surprins avantaje economice in folosirea alimentelor
reformulate pentru a creste imaginea de ansamblu a companiei si a anumitor
branduri de produse.
Tabelul 7 compara implicatiile economice de baza a reformularii alimentare
dintre cele 5 categorii supuse cel mai des acestui proces. Pentru produse din carne
lactate si de patiserie cea mai intalnita consecinta este adaptarea strategiei de
marketing si/sau schimbarea grupului tinta de consumatori. Reformularea
produselor de brutarie pare a avea cel mai scazut impact economic (40% din
cazuri).
Tabelul 7: Principalele implicatii economice raportate pe categorie de produse (n=146)
Modificareastrategiei demarketing/consumatorultinta
Crestereaportofoliuluide produse
Crestereapretuluiprodusului
Cresterea cifreide vanzari
Crestereeconomica
Fara implicatiieconomice
N%caz N % caz N
%caz N
%caz N
%caz N
%scaz
Produse debrutarie(n=57) 17 30% 10 18%
10 18% 7 12% 3 5% 23 40%
Carne(n= 42) 20 48% 15 36%
18 43% 9 21% 5 12% 9 21%
Lactate(n= 20) 8 40% 15 75% 3 15% 5 25% 5 25% 3 15%Produse depatiserie(n=16) 9 56% 6 38% 6 38% 4 25% 1 6% 0 0%Alimentegatite(n=11) 3 27% 5 45% 1 9% 2 18% 3 27% 2 18%
Rezultate specifice fiecarei tari in ceea ce priveste aspectele economice si
consecintele acestora sunt aratate in detaliun in ANEXA I-13.
Rezultate
22
3.7 Masuri adiacente pentru reformularea alimentelor
Dintre cele 279 de companii ce au declarat initial ca au reformulat cu succes unul
sau mai multe produse (vezi capitolul 3.3) 255 dintre acestea au oferit raspunsuri
valide la aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Asa cu este ilustrat in tabelul 8 cea mai frecventa masura adiacenta adoptata in
privinta reformularii alimentelor sunt testele senzoriale (52% din cazuri) si
monitorizarea raspunsurilor consumatorilor (41.8% din cazuri).
Tabelul 8: Masuri adiacente pentru reformularea alimentelor – Sumar transnational
Actiuni ce insotest procesul de reformulare (n=225)
Raspunsuri Cazuri
exprimate
procentual
N Procent
Au fost efectuate
urmatoarele actiuni:a
Nici o masura 34 6.1% 15.1%
Analiza riscurilor 54 9.7% 24.0%
Reformulare / teste la scala redusa 117 21.1% 52.0%
Analiza cantitativa inaintea reformularii 50 9.0% 22.2%
Analiza cantitativa dupa reformulare 52 9.4% 23.1%
Teste senzoriale 148 26.7% 65.8%
Monitorizarea raspunsurilor consumatorilor 94 16.9% 41.8%
Altele 6 1.1% 2.7%
Total 555 100.0% 246.7%
a. Grup dihotomic tabulat la valoarea 1.
In tarile respondente frecventa testelor senzoriale variaza de la o valoare mica
9.1% cum este cazul Bulgariei la o valoare maxima de 87.9% cum este cazul
Spaniei. Frecventa reformularilor / testelor la scala redusa variaza intre 26.1%
inregistrat in cazul Ungariei si 75.0% cum este cazul Germaniei pe cand
monitorizarea raspunsurilor consumatorilor variaza intre 20% in cazul Lituaniei si
60% inregistrat in cazul Sloveniei. Frecventa cea mai mare de reformulari a
Rezultate
23
alimentelor fara a adopta masuri adiacente este inregistrata in cazul Austriei si
Frantei. Pentru mai multe detalii referitoare la analiza pe tari consultati ANEXA
I-14.
Analiza efectuata in functie de categoriile de produse arata valori mari pentru
fiecare categorie de alimente investigata (vezi Tabelul 9). Doar in cazul
produselor de patiserie frecventa reformularii / testelor la scala redusa este mai
mare decat analiza senzoriala.
Tabelul 9: Masuri adiacente de reformulare a alimentelor adoptate pentru fiecare categorie
de produse (n=145)
Nici omasuraadiacenta
Analizariscurilor
Reformulare/ teste lascala redusa
Analizacantitativaefectuatainainte dereformulare
Analizacantitativaefectuata dupareformulare
Testesenzoriale
Monitorizarearaspunsurilorconsumatorilor
N %dincazuri
N %dincazuri
N %dincazuri
N %dincazuri
N %dincazuri
N %dincazuri
N %dincazuri
Produse debrutarie(n=56) 12 21% 16 29% 28 50% 14 25% 13 23% 35 63% 22 39%Carne(n= 41) 4 10% 15 37% 20 49% 14 34% 17 41% 34 83% 18 44%Lactate(n= 20) 2 10% 3 15% 11 55% 5 25% 5 25% 12 60% 11 55%
Produse depatiserie(n=16) 0 0% 2 13% 10 63% 3 19% 2 13% 9 56% 8 50%Alimentegatite (n=12) 3 25% 4 33% 8 67% 2 17% 2 17% 9 75% 5 42%
Rezultate
24
3.8 Cadru suport
Dintre cele 279 de companii ce au declarat initial ca au reformulat cu succes unul
sau mai multe produse (vezi capitolul 3.3) 218 au oferit raspunsuri valide, la
aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Majoritatea companiilor respondente, 218 companii (166 sau 76.1% din cazuri) au
realizat reformularea alimentelor fara ajutor extern iar doar 52 companii (=23.9%
din cazuri) au sustinut ca au optat pentru suport extern. Suportul extern a fost
acceptat aproape in aceeasi masura din partea institutiilor guvernamentale,
organizatiilor de cercetare publica, organizatii de cercetare publica si alte institutii
a caror statut nu a fost specificat.
Organizatiile de cercetare private sunt cele care sustin procesele de reformulare in
majoritatea cazurilor raportate in tari precum Italia (100% din cazuri) si Finlanda
(80% din cazuri). Pe de alta parte Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Ungaria si
Slovenia nu colaboreaza deloc cu organizatii private. Alte tari, precum Spania si
Ungaria colaboreaza fie cu organizatii guvernamentale fie cu organizatii de
cercetare publice. Au fost raportate cazuri in care companiile au declarat ca au
primit suport din partea furnizorilor de materi prime.
Pentru o privire de ansamblu detaliata asupra datelor specifice fiecarei tari
consultati ANEXA I-15.
La intrebarea referitoare la gradul de satisfactie a serviciilor suport furnizate la
reformularea alimentelor majoritatea respondentilor au raspuns afirmativ (vezi
Figura 11). In ansamblu doar 10% din companiile ce au cautat suport general,
tehnologic sau legislativ nu sunt multumite de suportul primit. Pentru date
amanuntite pentru fiecare tara participanta consultati ANEXA I-16.
Rezultate
25
Figura 11: Calitatea suportului primit – Sumar Transnational
Rezultate
26
3.9 Dificultati asociate cu reformularea alimentelor
Dintr-un total de 587 companii respondente (vezi capitolul 3.3) 232 au oferit
raspunsuri valide la aceasta intrebare cu mai multe variante de raspuns.
Asa cum este ilustrat in Tabelul 10, principalele motive pentru care companiile
intampina dificultati in procesul de reformulare a alimentelor sau pentru care
esuaza in acest demers sunt de natura senzoriala. Alte aspecte relevante ce pot
obstructiona procesul de reformulare a alimentelor sunt de natura tehnologica si
economica (vezi Tabelul 10).
Tabelul 10: Dificultati intampinate la implementarea procesului de reformulare a
alimentelor – Sumar transnational
Motive pentru esuarea reformularii sau ptr care aceasta nu a fost incercata (n=232)
Raspunsuri Cazuri exprimate
procentualN Procent
Majoritatea problemelor sunt
datorate:a
Aspectelor Senzoriale 116 31.4% 50.0%
Aspecte legate de
Siguranta36 9.8% 15.5%
Aspecte Tehnologice 77 20.9% 33.2%
Aspecte Economice 71 19.2% 30.6%
Aspecte Legislative 22 6.0% 9.5%
Altele 47 12.7% 20.3%
Total 369 100.0% 159.1%
a. Grup dihotomic tabulat la valoarea 1.
In toate tarile cu exceptia Italiei, Bulgariei, Ungariei si Romaniei aspectele
senzoriale sunt cele mai dificile aspecte de depasit in ceea ce priveste
reformularea alimentelor. Astfel de probleme sunt atribuite fie consumatorlui care
nu se poate adapta modificarilor minore aduse produsului fie produsului
reformulat in sine care deseori este privit ca un produs lipsit de gust in comparatie
cu varianta originala.
Rezultate
27
In Italia, Bulgaria, Ungaria si Romania principalele probleme sunt de natura
economica. Pentru o privire de ansamblu detaliata pentru fiecare tara in parte va
rugam consultati ANNEXA I-17
In ceea ce priveste aspectele senzoriale s-a observat caracteristici organoleptice
inferioare („sarea este purtator de aroma”, diminuarea cantitatii de zahar
conduce la pierderea intensitatii aromei si la pierderea texturii”, produsele se
usuca sau se invechesc mai repede dupa reducerea grasimii”)si o acceptare mai
scazuta a consumatorilor („atasament fata de produs, „consumatorii sunt
conservatori, preferintele ei/lui pot fi modificate treptat”,”consumatorii accepta
cu greu alimentele cu sare mai putina”) sunt principalele motive pentru care
procesele de reformulare a alimentelor au dat gres sau pentru care nu au fost
initiate.
Potrivit companiilor respondente, principalele aspecte legate de siguranta
alimentara sunt corelate cu termenul de valabilitate scazut drept consecinta a
diminuarii continutului de sare („sunt necesare valori minime ale sarii pentru
efecte bacteriostatice corespunzatoare”,”modificari ale termenului de
valabilitate”,”termenul de valabilitate al produselor din carne cu continut scazut
de sare este mai mic”,”branzeturile cu continut de sare mai mic au un termen de
valabilitate redus si sunt susceptibile alterarii in cazul unor intreruperi in lantul
refrigerarii”).
Problemele tehnologice intampinate in cazul reformularii alimentelor sunt legate
de caracteristicile de procesare („uzura morala a utilajelor”, „parametrii de
functionare a utilajelor”, „stabilitatea la fermentare si coacere”), caracteristicile
produsului („sarea, zaharul si grasimile sunt ingrediente functionale ce
influenteaza spre exemplu consistenta, structura, punctul de topire etc.”),
difficultati in adaptarea parametrilor de proces si o lipsa de cunostinte generala.
Cresterea costurilor de productie („este prea scump”, costuri cu materii prime mai
ridicate, adaptarea parametrilor de proces este prea scumpa, costurile de
procesare a produselor reformulate vor fi foarte ridicate”) sunt principalele
motive economice pentru care companiile nu au demarat sau nu au incheiat acest
Rezultate
28
proces. S-a observat faptul ca retailerii cauta produse ieftine si evita listarea
produselor reformulate. Unele companii au mentionat faptul ca reformularea
anumitor categorii de produse (ex. produse de panificatie) nu este posibila datorita
reglementarii legislative stricte a retetei produselor ce nu permite modifficari
semnificative.
3.10 Actiuni necesare pentru stimularea reformularii
alimentelor
Asa cum este aratat in capitolul 3.3 aproximativ 50% dintre companiile
respondente au reformulat cu succes unul sau mai mutle produse in timp ce
celalalte 50% fie nu au luat in considerare reformularea alimentelor deloc fie au
esuat datorita motivelor aratate in capitolul 3.9. Companiile au fost rugate sa ofere
sugestii, in functie de experienta lor, asupra masurilor ce au facilita reformularea
alimentelor pe viitor. Companiile au raspuns la aceasta intrebarea prin
completarea unei casute text iar evaluarea raspunsurilor a fost facuta doar
calitativ. Rezultatele prezentate in acest capitol este un sumar a tuturor
declaratiilor elaborate de catre companiile respondente si nu reflecta indeosebi
opinia politicilor proiectului SALUX.
Propunerile facute de catre producatorii de alimente cu privire la facilitarea
reformularii alimentelor pot fi grupate in urmatoarele 6 categorii: consolidarea
cunostintelor, imbunatatirea mediului favorizant, cresterea gradului de
constientizare publica, masuri legale, materii prime mai ieftine disponibile si
conditii de piata generale imbunatatite.
Consolidarea cunostintelor
Potrivit feed-backului oferit de sondaj o bariera importanta pentru reformularea
alimentelor este lipsa de informatii relevante. Mai multe informatii si un acces mai
usor la informatii relevante („literatura de specialitate”, „informatii
tehnologice”, „informatii profesionale” etc.) pot facilita pe viitor activitatile de
Rezultate
29
reformulare a alimentelor in randul IMM-urilor Europene. Deasemenea s-a
declarat ca informatia ar trebui sa fie disponibila in limba nationala. Mai mult
decat atat, s-au adus critici faptului ca informatia disponibila este deseori confuza
sau chiar contradictorie. Imbunatatirea transferului de cunostinte dintre actionari
poate imbunatati activitatile de reformulare a alimentelor („creearea unei culturi
de a impartasii know-how-ul”, „o mai buna comunicare despre ce poate fi facut”,
companiile ce au reusit procesul de reformulare ar trebui sa imparta informatii si
experienta inclusiv aspecte economice”, „o cooperare mai buna intre
producatorii de alimente si furnizorii de ingrediente” etc.).
Mediu favorizant imbunatatit
Mai multe companii au cerut imbunatatirea mediului favorizant („mai mult suport
general”, „ajutor pentru R&D”, „suport profesional pentru dezvoltarea
reformularii” „suport guvernamental pentru incercarile la nivel de fabrica si la
nivel de teste de laborator”, „consultanta gratuita”, „ajutor din partea
autoritatilor competente”, „un mai bun suport tehnic si stiintific”, „ghiduri
profesionale pentru reformularea alimentelor in ceea ce priveste relevanta si
potentiale probleme tehnice si implicatii referitoare la sanatate etc.”). Pe langa
imbunatatirea mediului favorizant mai multe companii au declarat ca o crestere
(din partea guvernului) a schemelor de finantare ce sa acopere aspecte legate de
reformularea alimentelor („cercetare”, „dezvoltare” etc.) ar ajuta procesul de
reformulare. Unele companii au sugerat ca ajutor suportul financiar indirect
precum scutirea de la anumite taxe pentru produsele reformulate. O companie a
sustinut un acord favorabil primit din partea bancilor pentru sustinerea proceselor
de reformulare.
Cresterea constientizarii publicului
Potrivit opiniei companiilor respondente sunt necesare mai multe campanii de
informare a consumatorului in privinta alimentelor reformulate („cresterea
constientizarii dietelor sanatoase”, „informarea populatiei asupra avantajelor
produselor reformulate”, etc.) si in privinta modificarii comportamentului
Rezultate
30
consumatorului („consumatorii trebuie sa fie pregatiti sa plateasca mai mult
pentru un aliment reformulat”, „cresterea acceptabilitatii consumatorilor catre
produsele noi, reformulate”, „cresterea cererii” etc.). A fost sugerat faptul ca
astfel de campanii ar putea avea ca subiect pricnipal de discutii reformularea
alimentelor in general, implicatiile asupra sanatatii a dietelor sanatoase si asocierii
acesteia cu alimentele reformulate.
Masuri Legale
Companiile au cerut in mod repetat un cadru legislativ la nivel national clar sau
implementarea unor legi obligatorii egal valabile pentru toti producatorii. Pe de
alta parte unii respondenti au criticat faptul ca reformularea este impiedicata de
anumite elemente legislative („nu sunt permise aditia de ingrediente noi”,
„autorizarea anumitor mentiuni de sanatate”, „specificatii privind compozitia
alimentelor”, etc.). O companie a sugerat simplificarea legislatiei actuale drept
mijloc de a facilita procesul de reformulare. Deasemenea a fost sugerata o
omogenizare a cadrului legislativ la nivel European.
Disponibilitatea unor materii prime de calitate la pret redus
Potrivit feed-back-ului multe companii intampina probleme in ceea ce priveste
disponibilitatea materiilor prime potrivite si pretul acestora („materii prime
alternative ar trebui sa fie disponibile”, „materiile prime ar trebui sa aiba preturi
rezonabile”, „o oferta de materii prime mai mare la un pret mai mic” etc.). O
companie a cerut „metoda de reducere a sodiului ieftina fara aditie de potasiu” in
timp ce alta companie are nevoie de „alternative pentru reducerea zaharului cu
caracteristici organoleptice acceptabile”. In unul din cazuri respondentula
sustinut ca furnizorii de materii prime „ar trebui sa produca in limita unor
specificatii mult mai bine reglementate”.
Conditii de piata generale
O companie a sustinut faptul ca reformularea este impiedicata de situatia
economica deficitara. O alta companie este de parere ca la ora actuala nu exista o
Rezultate
31
piata pentru produse alimentare reformulate. Mai multe companii sunt de parere
ca piata alimentelor reformulate nu este bine definita si ca sunt necesare mai multe
informatii despre cererea din acest domeniu. Deasemenea au fost facute si
declaratii specifice ce sugerau necesar de personal calificat, un management
suport o implicare din partea tuturor actionarilor (in special din partea retailerilor)
si intervale de timp fezabile pentru implementarea reformularilor.
Discutii
32
4 Discutii
Remarci critice si posibile limite ale datelor prezentate
Cu mai mult succes in unele tari decat in altele, prezentul sondaj ofera o
perspectiva internationala asupra reformularii alimentelor. Portiuni mari din
sondaj se adreseaza unor informatii specifice proceselor de reformulare a
alimentelor prin urmare sondajul ofera indicatii folositoare privind trendurile la
nivel de UE, cel putin in termeni de companii ce au reformulat cu succes alimente.
Cu toate acestea, cititorii ar trebui sa tina cont faptul ca companiile ce au oferit
raspunsuri valide sondajului online fie reformuleaza deja alimente fie sunt
interesate de subiect. Companiile, ce se opun cu vehementa procesului de
reformulare probabil nu au participat la completarea sondajului refuzand invitatia
astfel fiind reprezentate gresit in prezentul sondaj. Astfel datele prezentate in
sondajul actual poate construi o imagine ce nu reflecta in totalitate situatia actuala.
Acest lucru este indeosebi adevarat pentru datele prezentate in capitolele 3.2, 3.9
si 3.10. Atitudinea pozitiva a companiilor catre reformularea alimentelor
prezentata in capitolul 3.2 poate fi mai putin adevarata in realitate. Deasemenea
datorita faptului ca cele mai multe companii care nu au reformulat nu au prezentat
motivele lor, multe dintre aceste motive raman practic neatinse.
Care este situatia actuala?
Initiat de catre industriile mari in anii 90, procesu de reformulare a alimentelor s-a
raspandit si in randul IMM-urilor.
Un sondaj realizat cu participarea a 1,500 de companii Europene ce activau in
domeniul alimetnar de catre „Asociatia industriei aliemntelor si bauturilor din
UE” (CIAA) a aratat ca din 2004 – 2007 43% si in 2008 21% dintre toate
companiile contactate au redus continutul de gasimi saturate, sare si zaharuri din
produsele lor [CIAA, 2009].
Discutii
33
Cu toate acestea, studiul desfasurat de catre CIAA a luat in considerare nu doar
IMM-urile ci si industria. Analiza separata pentru industrie, companii micro mici
si medii s-a concluzionat faptul ca frecventa difera considerabil. In sondajul din
2008 83% din companiile mari au sustinut ca reformuleaza in timp ce valorile
pentru companiile micro, mici si mijlocii sunt considerabil mai mici (respectiv
16%, 27% si 27%). Potrivit studiului CIAA o medie de 23.3% IMM-uri sunt
implicate in procesul de reformulare a alimentelor. Potrivit studiului efectuat in
acest raport, 48% dintre companiile respondente reformuleaza cu succes
alimentele. Acest lucru inseamna ca activitatea de reformulare a IMM-urilor din
Europa s-a dublat in ultimii 5 ani. Cu toate acestea, studiul prezent indica faptul ca
este o legatura intre dimensiunea companiei si scala reformularii alimentare.
Companiile Franceze au raportat eforturi considerabile in domeniul reformularii
alimentare (68% din companiile respondente) insa companiile respondente
Franceze s-au aflat in zona companiilor cu peste 249 angajati (38.8%) cu o cifra
de afaceri de peste 50 milionae (41.5%).
Care sunt principalele motivatii ce sustin o astfel de dezvoltare?
Participarea crescuta a IMM-urilor in domeniul reformularii alimentelor poate fi
atribuita fondului de initiative internationale de contracarare a bolilor
netransmisibile (NCDs). Printre cele mai importante mentionam „Strategia
globala a WHO privind Diet, Activitatile Fizice si Sanatatea” (2004), „Carta Alba
Europeana privind strategia de abordare a problemelor de nutritie,
supraponderabilitate si obezitate” (2007), „Programele nationale UE pentru
reducerea nivelului sarii”(2008). Avand ca baza aceste programe internationale,
multe tari Europene au dezvoltat initiative proprii pentru a confrunta consumul
excesiv de sare, grasimi si zahar. Atentie deosebita a fost acordata reducerii
nivelului sarii si a acizilor grasi trans. Un raport al Comisiei Europene elaborat i
2012 (EC, 2012) sustinea o crestere clara a numarului tarilor ce desfasurai
initiative de reducere a sarii dupa adoptarea „Cadrului UE pentru initiativele de
reducere a nivelului sarii” din 2008. Aceste eforturi sunt in concordanta cu
rezutlatele prezentului studiu anume faptul ca reducerea nivelului sarii este
Discutii
34
principalul motiv pentru care companiile reformuleaza alimentele (vezi capitolul
3.5.1).
S-a observat deasemenea faptul ca doar 15.3% din companii au afirmat ca
reducerea TFA este o problema. Aceasta observatie deriva din faptul ca situatia in
ceea ce priveste TFA s-a imbunatatit in multe tari in ultimii ani si ca atentia s-a
schimbat asupra reducerii nivelului sarii spre exemplu. Recent, reducerea
nivelului zaharului intra in centrul atentiei, potrivit ghidului WHO (aportul de
zahar nu trebuie sa fie mai mare de 5% din totalul caloric aportat). Avand in
vedere faptul ca exista 287,000 companii in Europa ce actioneaza in domeniul
alimentar iar 99.1% dintre acestea sunt IMM-uri cu o cifra de afaceri de 48.7%,
impactul asupra compozitiei alimentelor este considerabil (FOODDRINK, 2014).
.
Nevoia de a actiona
Potrivit rezultatelor studiului prezent, majoritatea alimentelor reformulate
implentate au la baza o simpla reducere sau substitutie a substantei vizate (vezi
capitolul 3.5.3). masuri inovative respectiv folosirea tehnologiilor noi a fost
raportata doar in 11.1% dinc azuri. Pe de alta parte, aspectele senzoriale si
tehnologice au fost raportate ca fiind principalele bariere in calea reformularii
alimentare (vezi capitolul 3.9). O documentare extensiva in literatura de
specialitate din cadrul WP5 a proiectului SALUX a identificat multe abordari de
ultima generatie ce pot fi folosite pentru a reduce grasimea, sarea, zaharul, TFA si
SAFA din alimente. Cu toate, nici o astfel de oportunitate nu a fost mentionata de
catre companiie participante la acest sondaj. Acest lucru indica diferenta mare
intre posibilitatile tehnologice actuale si ce se aplica in realitate. O parte din
aceasta problema poate fi pusa pe seama competitivitatii ridicate din sectorul
alimentar European si ca majoritatea detaliilor ce privesc reformularea limentelor
raman secrete. Pe de alta parte acest lucru poate insemna ca transferul te
cunostinte dintre cercetare si IMM-uri nu este functional.
Discutii
35
5 Referinte
CIAA - Confederation of the food and drink industries of the EU (2009) Europe´s
food and drink industry: Helping consumers make healthier choices - A survey of
over 1,500 European food and drink companies of the food and drink industries of
the EU. http://www.fooddrinkeurope.eu/documents/brochures/CIAA_Glossy_
Brochure_Final.pdf; seen online February 2014
European Commission – EC (2012) Implementation of the EU salt reduction
framework – Results of member states.
http://ec.europa.eu/health/nutrition_physical_activity/docs/salt_report_en.pdf ;
seen online February 2014
FOODDRINK 2014 Small and medium sized enterprises.
http://www.fooddrinkeurope.eu/industry-in-focus/topic/small-and-medium-sized-
enterprises-smes/working-on-behalf-of-smes/ ; seen online February 2014
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
36
n % n % n % n % n % n % n % n % n % n % n % n % n %55 9% 77 13,1% 34 5,8% 42 7,2% 68 11,6% 62 10,6% 25 4,3% 51 8,7% 24 4,1% 32 5,5% 68 11,6% 49 8,3% 587 100,0%
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
the outcomes of this particular survey 11 32% 8 11,3% 3 9,7% 12 36,4% 20 30,3% 37 61,7% 4 21,1% 15 30,6% 7 29,2% 7 23,3% 34 54,0% 10 45,5% 168 33,5%the overall activities and results of theproject
6 18% 20 28,2% 10 32,3% 4 12,1% 13 19,7% 22 36,7% 8 42,1% 13 26,5% 6 25,0% 14 46,7% 21 33,3% 4 18,2% 141 28,1%
Both 17 50% 43 60,6% 18 58,1% 17 51,5% 33 50,0% 1 1,7% 7 36,8% 21 42,9% 11 45,8% 9 30,0% 8 12,7% 8 36,4% 193 38,4%TOTAL 34 100,0% 71 100,0% 31 100,0% 33 100,0% 66 100,0% 60 100,0% 19 100,0% 49 100,0% 24 100,0% 30 100,0% 63 100,0% 22 100,0% 502 100,0%No/invalid response (n) 21 6 3 9 2 2 6 2 0 2 5 27 85
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
up to 10 million € 37 68,5% 49 64,5% 19 55,9% 24 60,0% 28 43,1% 61 98,4% 17 70,8% 21 45,7% 10 50,0% 17 53,1% 50 75,8% 15 60,0% 348 64,0%up to 50 million € 11 20,4% 14 18,4% 11 32,4% 9 22,5% 10 15,4% 0 0,0% 4 16,7% 17 37,0% 3 15,0% 10 31,3% 14 21,2% 5 20,0% 108 19,9%> 50 million € 6 11,1% 13 17,1% 4 11,8% 7 17,5% 27 41,5% 1 1,6% 3 12,5% 8 17,4% 7 35,0% 5 15,6% 2 3,0% 5 20,0% 88 16,2%TOTAL 54 100,0% 76 100,0% 34 100,0% 40 100,0% 65 100,0% 62 100,0% 24 100,0% 46 100,0% 20 100,0% 32 100,0% 66 100,0% 25 100,0% 544 100,0%No/invalid response (n) 1 1 0 2 3 0 1 5 4 0 2 24 43
2) Interest of respondents in further information about the SALUX project: (Single choice question; all respondents)ITA(n=34)
ESP(n= 71)
GBR(n=31)
GER(n=33)
FRA(n=66)
BUL(n=60)
LTU(n=19)
HUN(n=49)
SLO(n=24)
FIN(n=30)
ROU(n= 63)
AUT(n=22)
TOTAL(n=502)
3) Annual turnover of responding companies. (Single choice question, all respondents)ITA(n=54)
ESP(n= 76)
GBR(n=34)
GER(n=40)
FRA(n=65)
BUL(n=62)
LTU(n=24)
HUN(n=46)
SLO(n=20)
FIN(n=32)
ROU(n= 66)
AUT(n=25)
TOTAL(n=544)
1) Overall response to survey:
ITA ESP GBR GER FRA BUL LTU HUN SLO FIN ROU AUT TOTAL
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
37
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
up to 49 37 68,5% 40 52,6% 17 50,0% 21 50,0% 28 41,8% 53 85,5% 13 52,0% 13 25,5% 9 37,5% 20 62,5% 30 44,8% 14 56,0% 295 52,8%up to 249 13 24,1% 22 28,9% 10 29,4% 13 31,0% 13 19,4% 8 12,9% 5 20,0% 28 54,9% 6 25,0% 8 25,0% 33 49,3% 6 24,0% 165 29,5%> 249 4 7,4% 14 18,4% 7 20,6% 8 19,0% 26 38,8% 1 1,6% 7 28,0% 10 19,6% 9 37,5% 4 12,5% 4 6,0% 5 20,0% 99 17,7%TOTAL 54 100,0% 76 100,0% 34 100,0% 42 100,0% 67 100,0% 62 100,0% 25 100,0% 51 100,0% 24 100,0% 32 100,0% 67 100,0% 25 100,0% 559 100,0%No/invalid response (n) 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 24 28
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
Bakery wares 16 29,1% 5 6,5% 13 38,2% 18 42,9% 10 14,9% 21 33,9% 8 32,0% 8 16,0% 4 17,4% 9 32,1% 21 32,3% 25 51,0% 158 27,4%Meat (products) 4 7,3% 30 39,0% 7 20,6% 7 16,7% 13 19,4% 5 8,1% 8 32,0% 25 50,0% 5 21,7% 5 17,9% 20 30,8% 12 24,5% 141 24,4%Dairy products and analogues 8 14,5% 8 10,4% 8 23,5% 1 2,4% 6 9,0% 11 17,7% 4 16,0% 5 10,0% 2 8,7% 2 7,1% 12 18,5% 13 26,5% 80 13,9%Fruits and vegetables 10 18,2% 9 11,7% 6 17,6% 6 14,3% 2 3,0% 11 17,7% 5 20,0% 4 8,0% 2 8,7% 3 10,7% 2 3,1% 1 2,0% 61 10,6%Cereals and cereal products 11 20,0% 4 5,2% 7 20,6% 3 7,1% 8 11,9% 1 1,6% 4 16,0% 1 2,0% 3 13,0% 4 14,3% 10 15,4% 5 10,2% 61 10,6%Confectionery 13 23,6% 3 3,9% 1 2,9% 5 11,9% 8 11,9% 6 9,7% 5 20,0% 1 2,0% 2 8,7% 0 0,0% 4 6,2% 5 10,2% 53 9,2%Prepared foods 7 12,7% 13 16,9% 6 17,6% 3 7,1% 5 7,5% 1 1,6% 2 8,0% 6 12,0% 0 0,0% 7 25,0% 1 1,5% 2 4,1% 53 9,2%Beverages 5 9,1% 3 3,9% 5 14,7% 2 4,8% 3 4,5% 3 4,8% 4 16,0% 2 4,0% 7 30,4% 2 7,1% 3 4,6% 0 0,0% 39 6,8%Foodstuffs for particular nutritional use 2 3,6% 7 9,1% 8 23,5% 2 4,8% 6 9,0% 2 3,2% 1 4,0% 2 4,0% 2 8,7% 0 0,0% 1 1,5% 1 2,0% 34 5,9%Fish (products) 3 5,5% 7 9,1% 4 11,8% 3 7,1% 6 9,0% 0 0,0% 4 16,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 14,3% 1 1,5% 1 2,0% 33 5,7%Spices, soups and broths, sauces 2 3,6% 4 5,2% 5 14,7% 3 7,1% 5 7,5% 1 1,6% 3 12,0% 2 4,0% 1 4,3% 3 10,7% 0 0,0% 1 2,0% 30 5,2%Fats and oils, fat emulsions 2 3,6% 4 5,2% 5 14,7% 3 7,1% 4 6,0% 1 1,6% 4 16,0% 0 0,0% 2 8,7% 2 7,1% 1 1,5% 1 2,0% 29 5,0%Edible ices including sorbet 3 5,5% 4 5,2% 4 11,8% 2 4,8% 0 0,0% 0 0,0% 2 8,0% 1 2,0% 2 8,7% 2 7,1% 4 6,2% 0 0,0% 24 4,2%Egg (products) 4 7,3% 2 2,6% 3 8,8% 1 2,4% 0 0,0% 0 0,0% 5 20,0% 1 2,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 1,5% 3 6,1% 20 3,5%Ready to eat savouries 2 3,6% 3 3,9% 3 8,8% 1 2,4% 0 0,0% 0 0,0% 3 12,0% 1 2,0% 1 4,3% 1 3,6% 0 0,0% 1 2,0% 16 2,8%TOTAL 92 167,3% 106 137,7% 85 250,0% 60 142,9% 76 113,4% 63 101,6% 62 248,0% 59 118,0% 33 143,5% 44 157,1% 81 124,6% 71 144,9% 832 144,2%No/invalid response (n) 0 0 0 0 1 0 0 1 1 4 3 0 10
5) Our company comprises the following product portfolio: (Multiple choice question, all respondents)ITA(n=55)
ESP(n= 77)
GBR(n=34)
GER(n=42)
FRA(n=67)
BUL(n=62)
LTU(n=25)
HUN(n=50)
SLO(n=23)
FIN(n=28)
ROU(n= 65)
AUT(n=49)
TOTAL(n=577)
4) Number of emplyees of responding companies. (Single choice question, all respondents)ITA(n=54)
ESP(n= 76)
GBR(n=34)
GER(n=42)
FRA(n=67)
BUL(n=62)
LTU(n=25)
HUN(n=51)
SLO(n=24)
FIN(n=32)
ROU(n= 67)
AUT(n=25)
TOTAL(n=559)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
38
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
Our company succesfully reformulatedone or more products
16 29,1% 45 58,4% 16 47,1% 19 45,2% 46 67,6% 34 54,8% 9 36,0% 27 52,9% 12 50,0% 16 50,0% 19 27,9% 20 40,8% 279 47,5%
Our company tried to reformulate aproduct but failed
4 7,3% 7 9,1% 2 5,9% 4 9,5% 3 4,4% 3 4,8% 3 12,0% 9 17,6% 2 8,3% 1 3,1% 5 7,4% 6 12,2% 49 8,3%
Our company has not consideredreformulation at all
35 63,6% 25 32,5% 16 47,1% 19 45,2% 19 27,9% 25 40,3% 13 52,0% 15 29,4% 10 41,7% 15 46,9% 44 64,7% 23 46,9% 259 44,1%
TOTAL 55 100,0% 77 100,0% 34 100,0% 42 100,0% 68 100,0% 62 100,0% 25 100,0% 51 100,0% 24 100,0% 32 100,0% 68 100,0% 49 100,0% 587 100,0%No/invalid response (n) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
Based on an own initiative 14 100,0% 28 82,4% 7 63,6% 17 100,0% 27 75,0% 26 92,9% 5 83,3% 18 78,3% 9 90,0% 10 76,9% 15 88,2% 7 41,2% 183 81,0%On a voluntarily base, but according tonational health/reduction initiatives
1 7,1% 10 29,4% 8 72,7% 5 29,4% 17 47,2% 1 3,6% 0 0,0% 4 17,4% 3 30,0% 5 38,5% 1 5,9% 12 70,6% 67 29,6%
On a mandatory base 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 11,1% 1 3,6% 1 16,7% 1 4,3% 1 10,0% 1 7,7% 1 5,9% 2 11,8% 12 5,3%TOTAL 15 107,1% 38 111,8% 15 136,4% 22 129,4% 48 133,3% 28 100,0% 6 100,0% 23 100,0% 13 130,0% 16 123,1% 17 100,0% 21 123,5% 262 115,9%No/invalid response (n) 2 11 5 2 10 6 3 4 2 3 2 3 53
6) Status of food reformulation (with regard to the reduction of fat, saturated fatty acids, trans fatty acids, salt or sugar) in responding companies: (Single choice question, all respondents)ITA(n=55)
ESP(n= 77)
GBR(n=34)
GER(n=42)
FRA(n=68)
BUL(n=62)
LTU(n=25)
HUN(n=51)
SLO(n=24)
FIN(n=32)
ROU(n= 68)
AUT(n=49)
TOTAL(n=587)
TOTAL(n=226)
7) Reformulation of food products by your company aiming at a reduction of fat, saturated fatty acids, trans fatty acids, salt or sugar is/was done: (multiple choice question, only respondentssuccesfull in reformulation)
LTU(n=6)
HUN(n=23)
SLO(n=10)
FIN(n=13)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
ITA(n=14)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA (n=36)BUL(n=28)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
39
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
Dairy products and analogues 0 0,0% 2 5,9% 0 0,0% 1 6,3% 2 5,6% 4 12,1% 2 40,0% 1 4,3% 2 20,0% 1 7,7% 4 23,5% 1 5,9% 20 8,7%Fats and oils, fat emulsions 0 0,0% 1 2,9% 1 9,1% 3 18,8% 0 0,0% 1 3,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 5,9% 0 0,0% 7 3,1%Edible ices including sorbet 1 7,1% 1 2,9% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 4,3% 1 10,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 1,7%Fruits and vegetables 1 7,1% 3 8,8% 0 0,0% 1 6,3% 1 2,8% 7 21,2% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 13 5,7%Confectionery 4 28,6% 0 0,0% 0 0,0% 2 12,5% 1 2,8% 6 18,2% 0 0,0% 1 4,3% 0 0,0% 0 0,0% 2 11,8% 0 0,0% 16 7,0%Cereals and cereal products 0 0,0% 0 0,0% 4 36,4% 0 0,0% 3 8,3% 0 0,0% 0 0,0% 2 8,7% 0 0,0% 1 7,7% 0 0,0% 0 0,0% 10 4,4%Bakery wares 7 50,0% 3 8,8% 2 18,2% 3 18,8% 5 13,9% 6 18,2% 3 60,0% 5 21,7% 2 20,0% 2 15,4% 7 41,2% 14 82,4% 59 25,8%Meat (products) 1 7,1% 14 41,2% 3 27,3% 2 12,5% 5 13,9% 4 12,1% 0 0,0% 6 26,1% 2 20,0% 1 7,7% 2 11,8% 2 11,8% 42 18,3%Fish (products) 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 5,6% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 7,7% 0 0,0% 0 0,0% 3 1,3%Egg (products) 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%Spices, soups and broths, sauces 0 0,0% 3 8,8% 1 9,1% 2 12,5% 4 11,1% 1 3,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 7,7% 0 0,0% 0 0,0% 12 5,2%Foodstuffs for particular nutritional use 0 0,0% 1 2,9% 0 0,0% 0 0,0% 2 5,6% 2 6,1% 0 0,0% 1 4,3% 1 10,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 7 3,1%Beverages 0 0,0% 1 2,9% 0 0,0% 0 0,0% 1 2,8% 1 3,0% 0 0,0% 2 8,7% 2 20,0% 1 7,7% 0 0,0% 0 0,0% 8 3,5%Ready to eat savouries 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 6,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 0,4%Prepared foods 0 0,0% 3 8,8% 0 0,0% 0 0,0% 4 11,1% 1 3,0% 0 0,0% 1 4,3% 0 0,0% 4 30,8% 0 0,0% 0 0,0% 13 5,7%Others 0 0,0% 2 5,9% 0 0,0% 1 6,3% 6 16,7% 0 0,0% 0 0,0% 3 13,0% 0 0,0% 1 7,7% 1 5,9% 0 0,0% 14 6,1%TOTAL 14 100,0% 34 100,0% 11 100,0% 16 100,0% 36 100,0% 33 100,0% 5 100,0% 23 100,0% 10 100,0% 13 100,0% 17 100,0% 17 100,0% 229 100,0%No/invalid response (n) 2 11 5 3 10 1 4 4 2 3 2 3 50
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
fat 5 35,7% 19 55,9% 5 45,5% 5 29,4% 11 31,4% 5 15,2% 3 50,0% 4 18,2% 4 40,0% 4 30,8% 7 41,2% 3 17,6% 75 32,8%saturated fatty acids 4 28,6% 8 23,5% 3 27,3% 6 35,3% 9 25,7% 1 3,0% 3 50,0% 2 9,1% 0 0,0% 3 23,1% 3 17,6% 9 52,9% 51 22,3%trans fatty acids 4 28,6% 7 20,6% 1 9,1% 5 29,4% 6 17,1% 1 3,0% 2 33,3% 4 18,2% 2 20,0% 1 7,7% 1 5,9% 1 5,9% 35 15,3%salt 3 21,4% 16 47,1% 6 54,5% 8 47,1% 22 62,9% 16 48,5% 3 50,0% 12 54,5% 5 50,0% 10 76,9% 9 52,9% 15 88,2% 125 54,6%sugar 7 50,0% 10 29,4% 4 36,4% 7 41,2% 12 34,3% 13 39,4% 3 50,0% 7 31,8% 4 40,0% 5 38,5% 7 41,2% 3 17,6% 82 35,8%TOTAL 23 164,3% 60 176,5% 19 172,7% 31 182,4% 60 171,4% 36 109,1% 14 233,3% 29 131,8% 15 150,0% 23 176,9% 27 158,8% 31 182,4% 368 160,7%No/invalid response (n) 2 11 5 2 11 1 3 5 2 3 2 3 50
8) Product categories that have been successfully reformulated in order to reduce fat, saturated fatty acids, trans fatty acids, salt or sugar was: (Multiple choice question, only respondentssuccesfull in reformulation)
ITA(n=14)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=16)
FRA(n=36)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=23)
SLO(n=10)
FIN(n=13)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=229)
9) The main reformulation process in your company aimed at a reduction of: (multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=14)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA (n=35)BUL(n=33)
LTU(n=6)
HUN(n=22)
SLO(n=10)
FIN(n=13)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=229)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
40
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
in one single step 10 76,9% 26 76,5% 5 45,5% 12 70,6% 19 55,9% 17 51,5% 4 80,0% 13 72,2% 9 90,0% 7 63,6% 9 56,3% 6 37,5% 137 62,8%in two steps 0 0,0% 4 11,8% 1 9,1% 2 11,8% 6 17,6% 9 27,3% 0 0,0% 2 11,1% 0 0,0% 3 27,3% 4 25,0% 5 31,3% 36 16,5%in three steps 1 7,7% 1 2,9% 2 18,2% 0 0,0% 4 11,8% 6 18,2% 1 20,0% 1 5,6% 1 10,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 18,8% 20 9,2%in more than three steps 2 15,4% 3 8,8% 3 27,3% 3 17,6% 5 14,7% 1 3,0% 0 0,0% 2 11,1% 0 0,0% 1 9,1% 3 18,8% 2 12,5% 25 11,5%TOTAL 13 200,0% 34 200,0% 11 200,0% 17 200,0% 34 200,0% 33 200,0% 5 200,0% 18 200,0% 10 200,0% 11 200,0% 16 200,0% 16 200,0% 218 100,0%No/invalid response (n) 3 11 5 2 12 1 4 9 2 5 3 4 61 0,27982
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
reduction 3 21,4% 15 44% 5 45% 10 59% 16 44,4% 25 75,8% 3 60,0% 13 61,9% 6 66,7% 6 50,0% 9 52,9% 14 82,4% 125 55,3%reduction of the subtsance and additionaddition of alternatives
4 28,6% 16 47,1% 6 54,5% 8 47,1% 18 50,0% 8 24,2% 1 20,0% 5 23,8% 3 33,3% 6 50,0% 5 29,4% 6 35,3% 86 38,1%
replacement of the substance byalternatives
9 64,3% 10 29,4% 3 27,3% 8 47,1% 10 27,8% 0 0,0% 2 40,0% 6 28,6% 3 33,3% 3 25,0% 4 23,5% 6 35,3% 64 28,3%
new technology 2 14,3% 6 17,6% 0 0,0% 4 23,5% 4 11,1% 0 0,0% 0 0,0% 1 4,8% 1 11,1% 2 16,7% 1 5,9% 4 23,5% 25 11,1%others 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 2,8% 0 0,0% 0 0,0% 2 9,5% 0 0,0% 1 8,3% 0 0,0% 1 5,9% 5 2,2%TOTAL 18 128,6% 47 138,2% 14 127,3% 30 176,5% 49 136,1% 33 100,0% 6 120,0% 27 128,6% 13 144,4% 18 150,0% 19 111,8% 31 182,4% 305 135,0%No/invalid response (n) 2 11 5 2 10 1 4 6 3 4 2 3 53
10) The reformulation was performed: (single choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=13)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA(n=34)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=18)
SLO(n=10)
FIN(n=11)
ROU(n= 16)
AUT(n=16)
TOTAL(n=218)
11) The reformulation was achieved by: (multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=14)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA(n=36)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=21)
SLO(n=9)
FIN(n=12)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=226)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
41
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
No implications 2 14,3% 6 18,2% 2 18,2% 2 11,8% 6 17,1% 12 36,4% 2 33,3% 8 34,8% 3 30,0% 2 16,7% 7 41,2% 7 41,2% 59 25,9%Minor technological changes 8 57,1% 14 42,4% 6 54,5% 8 47,1% 16 45,7% 16 48,5% 3 50,0% 8 34,8% 2 20,0% 4 33,3% 6 35,3% 6 35,3% 97 42,5%Major technological changes 1 7,1% 6 18,2% 0 0,0% 4 23,5% 4 11,4% 1 3,0% 0 0,0% 1 4,3% 0 0,0% 3 25,0% 1 5,9% 3 17,6% 24 10,5%Changes in the internal qualityassurance system
1 7,1% 7 21,2% 1 9,1% 5 29,4% 6 17,1% 4 12,1% 1 16,7% 1 4,3% 2 20,0% 3 25,0% 4 23,5% 2 11,8% 37 16,2%
Changes in labelling (requirements) 8 57,1% 19 57,6% 5 45,5% 14 82,4% 15 42,9% 6 18,2% 3 50,0% 7 30,4% 7 70,0% 10 83,3% 5 29,4% 4 23,5% 103 45,2%Increase in product quality 8 57,1% 13 39,4% 3 27,3% 9 52,9% 9 25,7% 2 6,1% 0 0,0% 6 26,1% 5 50,0% 4 33,3% 7 41,2% 4 23,5% 70 30,7%Decrease in product quality 0 0,0% 1 3,0% 3 27,3% 2 11,8% 5 14,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 16,7% 0 0,0% 2 11,8% 15 6,6%Other 1 7,1% 2 6,1% 0 0,0% 1 5,9% 0 0,0% 0 0,0% 2 33,3% 2 8,7% 0 0,0% 1 8,3% 0 0,0% 0 0,0% 9 3,9%TOTAL 29 207,1% 68 206,1% 20 181,8% 45 264,7% 61 174,3% 41 124,2% 11 183,3% 33 143,5% 19 190,0% 29 241,7% 30 176,5% 28 164,7% 414 181,6%No/invalid response (n) 2 12 5 2 11 1 3 4 2 4 2 3 51
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
Changed marketing strategy/ targetconsumer
9 69,2% 13 39,4% 6 54,5% 6 37,5% 15 44,1% 9 27,3% 1 20,0% 9 39,1% 6 66,7% 4 40,0% 7 41,2% 2 11,8% 87 39,4%
Increased product portfolio 3 23,1% 12 36,4% 2 18,2% 5 31,3% 10 29,4% 12 36,4% 3 60,0% 6 26,1% 3 33,3% 5 50,0% 12 70,6% 2 11,8% 75 33,9%Decreased product portfolio 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 2,9% 1 3,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 11,1% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 1,4%Increased product price 4 30,8% 9 27,3% 3 27,3% 7 43,8% 11 32,4% 4 12,1% 0 0,0% 3 13,0% 2 22,2% 2 20,0% 4 23,5% 3 17,6% 52 23,5%Decreased product price 0 0,0% 2 6,1% 0 0,0% 2 12,5% 0 0,0% 2 6,1% 1 20,0% 2 8,7% 0 0,0% 0 0,0% 2 11,8% 0 0,0% 11 5,0%Increase in sale numbers 4 30,8% 7 21,2% 1 9,1% 4 25,0% 2 5,9% 3 9,1% 1 20,0% 2 8,7% 3 33,3% 3 30,0% 5 29,4% 2 11,8% 37 16,7%Decrease in sale numbers 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 12,5% 2 5,9% 2 6,1% 0 0,0% 1 4,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 11,8% 9 4,1%Hiring new staff 1 7,7% 1 3,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 2,9% 1 3,0% 1 20,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 5 2,3%Firing staff 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%Economic gain 1 7,7% 4 12,1% 0 0,0% 2 12,5% 2 5,9% 3 9,1% 1 20,0% 4 17,4% 0 0,0% 3 30,0% 3 17,6% 2 11,8% 25 11,3%Economic loss 1 7,7% 0 0,0% 2 18,2% 4 25,0% 2 5,9% 2 6,1% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 5,9% 12 5,4%Other 1 7,7% 4 12,1% 0 0,0% 0 0,0% 3 8,8% 0 0,0% 0 0,0% 2 8,7% 0 0,0% 0 0,0% 2 11,8% 0 0,0% 12 5,4%No economic implications 1 7,7% 11 33,3% 2 18,2% 4 25,0% 7 20,6% 0 0,0% 2 40,0% 8 34,8% 1 11,1% 4 40,0% 3 17,6% 10 58,8% 53 24,0%TOTAL 25 192,3% 63 190,9% 16 145,5% 36 225,0% 56 164,7% 39 118,2% 10 200,0% 37 160,9% 16 177,8% 21 210,0% 38 223,5% 24 141,2% 381 172,4%No/invalid response (n) 3 12 5 3 12 1 4 4 3 6 2 3 58
12) The reformulation was linked to the following general implications: (multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=14)
ESP(n= 33)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA(n=35)
BUL(n=33)
LTU(n=6)
HUN(n=23)
SLO(n=10)
FIN(n=12)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=228)
13) The reformulation was linked to the following economic implications: (multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=13)
ESP(n= 33)
GBR(n=11)
GER(n=16)
FRA(n=34)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=23)
SLO(n=9)
FIN(n=10)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=221)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
42
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
No flanking measures 3 23,1% 2 6,1% 1 10,0% 3 18,8% 10 27,8% 2 6,1% 1 20,0% 2 8,7% 1 10,0% 0 0,0% 4 23,5% 5 29,4% 34 15,1%Risk analysis 3 23,1% 12 36,4% 4 40,0% 6 37,5% 12 33,3% 6 18,2% 2 40,0% 2 8,7% 0 0,0% 3 25,0% 2 11,8% 2 11,8% 54 24,0%Bench top reformulation/small scaletests with the a ltered recipe
6 46,2% 20 60,6% 6 60,0% 12 75,0% 20 55,6% 12 36,4% 3 60,0% 6 26,1% 7 70,0% 6 50,0% 11 64,7% 8 47,1% 117 52,0%
Quantitative analysis prior toreformulation
2 15,4% 10 30,3% 2 20,0% 5 31,3% 8 22,2% 0 0,0% 2 40,0% 8 34,8% 4 40,0% 0 0,0% 6 35,3% 3 17,6% 50 22,2%
Quantitative analysis after thereformulation
1 7,7% 12 36,4% 1 10,0% 7 43,8% 11 30,6% 0 0,0% 2 40,0% 4 17,4% 6 60,0% 1 8,3% 4 23,5% 3 17,6% 52 23,1%
Sensory tests 9 69,2% 29 87,9% 5 50,0% 11 68,8% 30 83,3% 3 9,1% 4 80,0% 18 78,3% 8 80,0% 11 91,7% 10 58,8% 10 58,8% 148 65,8%Monitoring of consumer responses 6 46,2% 11 33,3% 4 40,0% 4 25,0% 14 38,9% 19 57,6% 1 20,0% 10 43,5% 6 60,0% 5 41,7% 8 47,1% 6 35,3% 94 41,8%Other 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 6,3% 0 0,0% 2 6,1% 0 0,0% 2 8,7% 0 0,0% 1 8,3% 0 0,0% 0 0,0% 6 2,7%TOTAL 30 230,8% 96 290,9% 23 230,0% 49 306,3% 105 291,7% 44 133,3% 15 300,0% 52 226,1% 32 320,0% 27 225,0% 45 264,7% 37 217,6% 555 246,7%No/invalid response (n) 3 12 6 3 10 1 4 4 2 4 2 3 54
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
no support 9 75% 24 77% 8 73% 9 60% 27 79% 28 85% 3 60% 22 96% 10 100% 6 55% 10 59% 10 63% 166 76,1%support 3 25% 7 23% 3 27% 6 40% 7 21% 5 15% 2 40% 1 4% 0 0% 5 45% 7 41% 6 38% 52 23,9%TOTAL 12 100% 31 100% 11 100% 15 100% 34 100% 33 100% 5 100% 23 100% 10 100% 11 100% 17 100% 16 100% 218 100,0%
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
support by governmental bodies 0 0,0% 5 71,4% 1 33,3% 0 0,0% 0 0,0% 3 60,0% 1 50,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 20,0% 1 14,3% 1 16,7% 13 25,0%
support by public research organizations 1 33,3% 5 71,4% 1 33,3% 1 16,7% 1 14,3% 2 40,0% 1 50,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 40,0% 4 57,1% 1 16,7% 19 36,5%
support by private reserachorganizations
3 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 16,7% 3 42,9% 0 0,0% 1 50,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 80,0% 1 14,3% 4 66,7% 17 32,7%
others 0 0,0% 1 14,3% 1 33,3% 5 83,3% 4 57,1% 0 0,0% 0 0,0% 1 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 14,3% 1 16,7% 14 26,9%TOTAL 4 133,3% 11 157,1% 3 100,0% 7 116,7% 8 114,3% 5 100,0% 3 150,0% 1 100,0% 0 0,0% 7 140,0% 7 100,0% 7 116,7% 63 121,2%No/invalid response (n) 4 14 5 4 12 1 4 4 2 5 2 4 61
14) The reformulation was flanked by the following measures:(multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=13)
ESP(n= 33)
GBR(n=10)
GER(n=16)
Frau(n=36)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=23)
SLO(n=10)
FIN(n=12)
ROU(n= 17)
AUT(n=17)
TOTAL(n=225)
15) Supportive environment :(multiple choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=12)
ESP(n= 31)
GBR(n=11)
GER(n=15)
FRA(n=34)
BUL(n=33)
LTU(n=5)
HUN(n=23)
SLO(n=10)
FIN(n=11)
ROU(n= 17)
AUT(n=16)
TOTAL(n=218)
FIN(n=5)
ROU(n= 7)
AUT(n=6)
TOTAL(n=52)
FRA(n=7)
BUL(n=5)
LTU(n=2)
HUN(n=1)
SLO(n=0)
ITA(n=3)
ESP(n= 7)
GBR(n=3)
GER(n=6)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
43
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
excellent 3 100,0% 4 66,7% 2 66,7% 0 0,0% 3 60,0% 1 50,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 0 0,0% 1 16,7% 17 45,9%acceptable 0 0,0% 2 33,3% 1 33,3% 4 100,0% 1 20,0% 1 50,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 33,3% 5 83,3% 17 45,9%poor 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 20,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 66,7% 0 0,0% 3 8,1%TOTAL 3 100,0% 6 100,0% 3 100,0% 4 100,0% 5 100,0% 2 100,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 3 100,0% 6 100,0% 37 100,0%
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
excellent 1 50,0% 1 25,0% 1 50,0% 1 25,0% 2 40,0% 1 50,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 66,7% 0 0,0% 2 33,3% 11 32,4%acceptable 1 50,0% 2 50,0% 1 50,0% 3 75,0% 2 40,0% 1 50,0% 1 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 33,3% 3 60,0% 4 66,7% 19 55,9%poor 0 0,0% 1 25,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 20,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 40,0% 0 0,0% 4 11,8%TOTAL 2 100,0% 4 100,0% 2 100,0% 4 100,0% 5 100,0% 2 100,0% 1 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 5 100,0% 6 100,0% 34 100,0%
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
excellent 2 100,0% 4 66,7% 1 50,0% 0 0,0% 3 60,0% 2 66,7% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 33,3% 2 50,0% 3 60,0% 18 51,4%acceptable 0 0,0% 2 33,3% 1 50,0% 4 100,0% 1 20,0% 1 33,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 66,7% 1 25,0% 2 40,0% 14 40,0%poor 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 20,0% 0 0,0% 1 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 25,0% 0 0,0% 3 8,6%TOTAL 2 100,0% 6 100,0% 2 100,0% 4 100,0% 5 100,0% 3 100,0% 1 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 4 100,0% 5 100,0% 35 100,0%
16a) Quality of support in terms of general issues: (single choice question, only respondents succesfull in reformulation)FIN(n=3)
ROU(n= 3)
AUT(n=6)
TOTAL(n=37)
16b) Quality of support in terms of legislative issues: (single choice question, only respondents succesfull in reformulation)
FRA(n=5)
BUL(n=2)
LTU(n=2)
HUN(n=0)
SLO(n=0)
ITA(n=3)
ESP(n= 6)
GBR(n=3)
GER(n=4)
FIN(n=3)
ROU(n= 5)
AUT(n=6)
TOTAL(n=37)
16c) Quality of support in terms of technological issues: (single choice question, only respondents succesfull in reformulation)
FRA(n=5)
BUL(n=2)
LTU(n=1)
HUN(n=0)
SLO(n=0)
ITA(n=2)
ESP(n= 4)
GBR(n=2)
GER(n=4)
FIN(n=3)
ROU(n= 4)
AUT(n=5)
TOTAL(n=35)
FRA(n=5)
BUL(n=3)
LTU(n=1)
HUN(n=0)
SLO(n=0)
ITA(n=2)
ESP(n= 6)
GBR(n=2)
GER(n=4)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
44
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
sensory aspects 6 23,1% 18 64,3% 6 37,5% 24 72,7% 15 51,7% 3 20,0% 7 87,5% 8 34,8% 5 100,0% 8 66,7% 2 12,5% 14 66,7% 116 50,0%safety aspects 2 7,7% 4 14,3% 3 18,8% 7 21,2% 4 13,8% 3 20,0% 0 0,0% 4 17,4% 0 0,0% 0 0,0% 7 43,8% 2 9,5% 36 15,5%technological aspects 7 26,9% 8 28,6% 4 25,0% 16 48,5% 9 31,0% 7 46,7% 3 37,5% 3 13,0% 1 20,0% 1 8,3% 6 37,5% 12 57,1% 77 33,2%economic aspects 8 30,8% 6 21,4% 2 12,5% 7 21,2% 8 27,6% 10 66,7% 4 50,0% 11 47,8% 1 20,0% 2 16,7% 8 50,0% 4 19,0% 71 30,6%legal aspects 2 7,7% 4 14,3% 1 6,3% 6 18,2% 3 10,3% 1 6,7% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 8,3% 1 6,3% 3 14,3% 22 9,5%other 11 42,3% 8 28,6% 6 37,5% 5 15,2% 5 17,2% 1 6,7% 1 12,5% 4 17,4% 0 0,0% 3 25,0% 2 12,5% 1 4,8% 47 20,3%TOTAL 36 138,5% 48 171,4% 22 137,5% 65 197,0% 44 151,7% 25 166,7% 15 187,5% 30 130,4% 7 140,0% 15 125,0% 26 162,5% 36 171,4% 369 159,1%No/invalid response (n) 29 49 18 9 39 47 17 28 19 20 52 28 355
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
positive 12 27,9% 37 69,8% 12 54,5% 12 32,4% 25 51,0% 25 41,0% 6 50,0% 20 45,5% 6 46,2% 10 43,5% 25 44,6% 5 23,8% 195 44,9%neither positive nor negative 28 65,1% 15 28,3% 7 31,8% 21 56,8% 22 44,9% 27 44,3% 6 50,0% 23 52,3% 6 46,2% 11 47,8% 29 51,8% 13 61,9% 208 47,9% negative 3 7,0% 1 1,9% 3 13,6% 4 10,8% 2 4,1% 9 14,8% 0 0,0% 1 2,3% 1 7,7% 2 8,7% 2 3,6% 3 14,3% 31 7,1%TOTAL 43 100,0% 53 100,0% 22 100,0% 37 100,0% 49 100,0% 61 100,0% 12 100,0% 44 100,0% 13 100,0% 23 100,0% 56 100,0% 21 100,0% 434 100,0%No/invalid response (n) 12 24 12 5 19 1 13 7 11 9 12 28 153
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
positive 8 66,7% 32 94,1% 9 81,8% 7 41,2% 24 70,6% 22 66,7% 2 33,3% 14 60,9% 5 71,4% 7 58,3% 14 87,5% 5 31,3% 149 67,4%neither positive nor negative 4 33,3% 2 5,9% 1 9,1% 9 52,9% 10 29,4% 9 27,3% 4 66,7% 9 39,1% 2 28,6% 5 41,7% 2 12,5% 9 56,3% 66 29,9%negative 0 0,0% 0 0,0% 1 9,1% 1 5,9% 0 0,0% 2 6,1% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 12,5% 6 2,7%TOTAL 12 100,0% 34 100,0% 11 100,0% 17 100,0% 34 100,0% 33 100,0% 6 100,0% 23 100,0% 7 100,0% 12 100,0% 16 100,0% 16 100,0% 221 100,0%No/invalid response (n) 4 11 5 2 12 1 3 4 5 4 3 4 58
18b) Overall opinion on food reformulation: (single choice question, only respondents succesfull in reformulation)ITA(n=12)
ESP(n= 34)
GBR(n=11)
GER(n=17)
FRA(n=34)
BUL(n=33)
LTU(n=6)
HUN(n=23)
SLO(n=7)
FIN(n=12)
ROU(n= 16)
AUT(n=16)
TOTAL(n=221)
18a) Overall opinion on food reformulation: (single choice question, all respondents)ITA(n=43)
ESP(n= 53)
GBR(n=22)
GER(n=37)
FRA(n=49)
BUL(n=61)
LTU(n=12)
HUN(n=44)
SLO(n=13)
FIN(n=23)
ROU(n= 56)
AUT(n=21)
TOTAL(n=434)
FIN(n=12)
ROU(n= 16)
AUT(n=21)
TOTAL(n=232)
17) The reformulation failed/was not implemented because of/The reformulation process was hampered by problems related to: (multiple choice question, all respondents)FRA(n=29)
BUL(n=15)
LTU(n=8)
HUN(n=23)
SLO(n=5)
ITA(n=26)
ESP(n= 28)
GBR(n=16)
GER(n=33)
Anexa I – Rezultatele sondajului detaliate
45
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
N% ofcases
positive 4 12,9% 5 26,3% 3 27,3% 5 25,0% 1 6,7% 3 10,7% 4 66,7% 6 28,6% 1 16,7% 3 27,3% 11 27,5% 0 0% 46 21,6%neither positive nor negative 24 77,4% 13 68,4% 6 54,5% 12 60,0% 12 80,0% 18 64,3% 2 33,3% 14 66,7% 4 66,7% 6 54,5% 27 67,5% 4 80% 142 66,7% negative 3 9,7% 1 5,3% 2 18,2% 3 15,0% 2 13,3% 7 25,0% 0 0,0% 1 4,8% 1 16,7% 2 18,2% 2 5,0% 1 20% 25 11,7%TOTAL 31 100,0% 19 100,0% 11 100,0% 20 100,0% 15 100,0% 28 100,0% 6 100,0% 21 100,0% 6 1 11 100,0% 40 100,0% 5 100,0% 213 100,0%No/invalid response (n) 8 13 7 3 7 0 10 3 6 5 9 24 95
18c) Overall opinion on food reformulation: (single choice question, only respondents who failed in reformulation/did not consider reformulation)ITA(n=31)
ESP(n= 19)
GBR(n=11)
GER(n=20)
FRA(n=15)
BUL(n=28)
LTU(n=6)
HUN(n=21)
SLO(n=6)
FIN(n=11)
ROU(n= 40)
AUT (n=5)TOTAL(n=213)
Anexa II – WP 6 Metodologie
46
SALUSO Retea Europeana de Urmarire a
Reformularii Alimentelor; Identificarea siSchimbul de Bune Practici pentru IMM-uri si
Consumatori
Organizarea procesului de urmarire a reformulariialimentelor in randul IMM-urilor
-Metodologie WP 6-
Numarul Pachetului delucru
WP6
Liderul WP BOKUPartenerii Implicati TECNOGRANDA; SFVS, CANRI, UHOH, CCFRA, IBA,
TUB.LMBT, AGRO-HALL, Jata-Emona, CBHU,CODACONS, UIB, ISES
Termen limita 25.10.2012
Anexa II – WP 6 Metodologie
47
Continut
1 SALUS – Obiective generale .......................................................................................................... 48
2 Obiectivele WP 6 ........................................................................................................................... 49
3 WP 6 – Metodologie...................................................................................................................... 50
3.1 Dezvoltarea uneltelor WP 6 – Chestionarul si scrisoare de invitatie .................................. 50
3.2 Implementarea sondajului si responsabiltiatile partenerilor................................................ 51
3.3 Analiza datelor primite – Centralizarea raspunsurilor .......................................................... 55
Anexa II – WP 6 Metodologie
48
SALUS – Obiective generale
Obiectivele de ansamblu ale proiectului SALUS sunt de a urmari procesul dereformulare a alimentelor, de a analiza contextul si de identifica si transferabunele practici aplicate la reducerea grasimilor, sarii si zaharului si de a validamodelul de analiza-cost-eficienta pentru reformularile majore. Pe langa acestea,obiectivele specifice SALUS vizeaza colectarea si analiza datelor si informatiilordisponibile despre reformularea alimentelor, a legilor si valorilor culturalealimentare, de a analiza diferitele situatii ce apar in tarile participante si de acreea platforma Clearing House Europeana pentru IMM-uri din domeniulalimentar si pentru consumatori referitor la reformularea alimentelor si laetichetare, precum si de a oferi si de a aduna toate informatiile relevante si de amari reteaua existenta in termeni de baza de date si expertiza. Efortul depuspentru a atinge obiectivele descrise mai sus este impartit in 5 pachete de lucru(WP). Titlul fiecarui pachet de lucru si sarcinile aferente sunt centralizate intabelul 11.
Tabelul 11: Descrierea pachetelor de lucru SALUS
WP No. Title Descriere4 Analiza contextului
localColectarea si analiza datelor si informatiilor disponibile desprereformularea alimentara, legile nationale, reglementarile, bariereletehnologice si economice precum si valorile culturale din domeniulalimentar si compararea acestor situatii din tarile participante.
5 Definitia si schimbulde bune practici
Identificarea si schimbul de bune practici si experiente in cadrulreformularii alimentelor din teritoriu UE pentru a creste nivelulcunoasterii despre metodele eficiente deja validate in alte contexte.Bunele practici vor fi principii ghid pentru recomandarile SALUS.
6 Organizareaprocesului deurmarire areformulariialimentelor dinrandul IMM-urilor
Vizeaza evaluarea impactului programelor si politicilor de a reducenivelul de grasimi saturate si trans, a sarii si zaharului din alimente.Se va axa pe aspecte tehnice si economice ale reformulariialimentelor prin stabilirea indicatorilor de proces in randul IMM-urilor.
7 Analiza Eficienta-Costuri a principalelorprocese dereformulareidentificate
Vizeaza analiza Eficienta-Costuri a principalelor procese dereformulare a alimentelor la nivel European si International. Inparticular, analiza va viza nevoile specifice ale IMM-urilor.
8 Activitatea deClearing HouseEuropean pentruIMM-uri siConsumatori
Stabilirea unei platforme Clearing House a reformularii alimentelor sipentru etichetare pentru a oferi si aduna toate informatiile relevantepe acest domeniu si pentru a imbunatati reteaua existenta dintrecentrele de expertiza existente si bazele de date.
Anexa II – WP 6 Metodologie
49
Obiectivele WP 6
Potrivit programului de lucru al proiectului SALUS, se va organiza un proces deurmarire a reformularii alimentelor in randul IMM-urilor in toate tarileparticipante cu scopul de a sustin analiza gradului de implementare a „Cartii albeEuropene privind strategia de abordare a problemelor legate de nutritie,supraponderabiliitate si obezitate”. Obiectivele WP6 (Organizarea procesului deurmarire a reformularii alimentelor in randul IMM-urilor) urmaresc stabilireaunei mai bune intelegeri a problemelor creeate in contextul reducerii niveluluisarii, grasimii si a zaharului la fabricarea produselor alimentare. SALUS urmarestecontactarea a aproximativ 1000 IMM-uri pentru ca acestea sa ofere feed-backscris prin intermediul unui chestionar. Chestionarul va viza informatii cheieidentificate de catre proiect in fazele initiale ale procesului si la va adresa IMM-urilor pentru a afla:
- Ce actiuni au adoptat pentru a reduce nivelul sarii, grasimilorsaturate, grasimilor trans sau a zaharului?
- Care sunt problemele cu care se confrunta?
- Care sunt implicatiile potentiale ale reducerii sarii, grasimilor saturatesau trans si a zaharului?
- Care sunt alternativele actuale de reducere a nivelului sarii, grasimilortrans sau saturate si a zaharului
- Care este cronologia reducerii sarii, grasimilor trans sau saturate si azaharului si/sau eliminarea lor din liniile de productie?
Principalul scop al sondajului este de a stabili un contribui la un grad de cunoasteremai bun in ceea ce priveste IMM-urile Europene si reformularea alimentelor intermeni de reducere a nivelului de sare, grasimi trans si saturate precum si zahar.
Anexa II – WP 6 Metodologie
50
WP 6 – Metodologie
Dezvoltarea uneltelor din WP 6 – Chestionarul si scrisoarea deinvitatie
Liderul WP 6 (BOKU) a conceput scrisoarea de invitatie (Anexa I), un chestionar (vezifisierul Excel ‘Chestionarul_WP6’) si ‘Emailul de multumire’ (Anexa II) pentru a realizasondajul. Versiuni preliminarii a ambelor documente, atat a scrisorii de invitatie cat si achestionarului au fost inmanate partenerilor in cadrul intalnirii de proiect de la Helsinki(Sept. 2012). Dupa intalnire BOKU a adunat si implementat observatiile (facute in timpulintalnirii, sau dupa, trimise prin intermediul email-ului). Tabelul 1 centralizeazacomentariile si solutiile adoptate.
Tabelul 12: Comentariile partenerilor referitor la metodologia WP6 si implementarea solutiilor
Comen tariile partenerilor Masuri
Compania dumneavoastra a realizat o reformulare,sau nu? (De inclus in chestionar)
Vezi Q6; daca au realizat, trebuie sa raspunda intrebarilor Q 7 –19; daca nu intrebarilor Q 17 - 19
Includeti motivul reformularii in titlul scrisorii decontact
Vezi titlul scrisorii de invitatie; am inclus sarea, zaharul, grasimile,saturate si trans in titlu
Daca au reformulat mai multe produse -->raspunsuri diferite --> cum sa implementam acestaspect in chestionar?
Vezi intrebarile Q 8-9; am decis sa punem accent pe cel maiimportant proces de reformulare din companie.
Intrebati care este principalul produs realizat decatre companie
Vezi intrebarea 5
Cate chestionare trebuiesc colectate pe tara? Propunere trimisa de catre Dario pe data de 14 Septembrie;vezitabelul 4.
Cand o substanta este redusa, mai multi aditivi sausubstante sunt necesare, sa se colecteze informatiidespre procesul de reformulare in ansamblu nudoar in ceea ce priveste reducerea!
Vezi intreabarea Q11, am inclus aceste aspecte in intrebare
Adaugati si grasimi, nu doar TFA, SAFA, zahar sisare
Am adaugat grasimi in chestionar si in scrisoarea de invitatie
Sunt datele cantitative de interes? Cat s-a redus? Vezi intrebarea Q9; intrebam si procentul de component redus
Termenul general de „categorii de alimente” nueste indeajuns de clar! Adaugati exemple la fiecarecategorie!!
Solutie: vezi intrebarile,Q 5 si Q8, am folossit categoriile oficialementionate in Codex<http://www.codexalimentarius.net/gsfaonline/foods/index.html?collapse=165> and added examples
Cum vom sti daca compania respondenta esteIMM?
Vezi intrebarile Q3-4, intrebam cifra de afaceri anuala si numarulde angajati (ce trebuie sa corespunda cu definitia IMM-urilorfurnizata de catre CE);http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_en.htm
Ce se prefera? Chestionar anonim sau semnat? Sugeram ca compania sa mentioneze numele si emailul. Inscrisoarea de invitatie mentionam ca infrmatia va fi confidentialasi ca rezultatele finale vor fi anonime (vezi Q1 si scrisoarea deinvitatie).
Adaugati un rand la sfarsitu chestionarului undecompaniile sa treaca o adresa de email pentru aprimi mai multe informatii
Implementat in continutul intrebarilor Q1-2
Anexa II – WP 6 Metodologie
51
Implementarea sondajului si responsabilitatile partenerilor
BOKU trimite versiunea preliminara in limba Engleza a sondajului a scrisorii de invitatie si„email-ul de multumire” tuturor partenerilor din proiect. Fiecare partener trebuie satraduca sondajul, scrisoarea si e-mailul de multumire in limba nationala. Va rugam sa nuuitati sa introduceti urmatoarele informatii in scrisoarea de invitatie: numeleorganizatiei dumenavoastra, detalii de contact. Daca sunt mai multi parteneri dinaceeasi tara, punctul de contact national (identificat in sedinta din Helsinki; vezi tabelul4) este principalul responsabil pentru traducere, insa pot imparti sarcinile cu ceilaltiparteneri nationali. Partenerii Englezi sunt invitati sa verifice gramatica documentelor sisa faca corectiile necesare. Partenerii Germanipot folosi versiunea in limba Germanapregatita de catre BOKU.
NOTA IMPORTANTA: Versiunea preliminara a chestionarului este in limba Engleza subforma unui fisier Excel. In timpul traducerii, va rugam sa treceti textul tradus in aceeasicasuta (ex. coloana B/linia 4) pe care l-am folosit in versiunea preliminara din limbaEngleza (puteti spre exemplu sa inlocuiti textul din limba engleza cu cel in limbanationala). Acest lucru este de o importanta mare pentru implementarea corecta achestionarului online.
Trimiteti chestionarul tradus (fisierul Excel) inapoi partenerului BOKU;[email protected] (TERMEN LIMITA: 16.11.2012)
BOKU va creea un sondaj pentru fiecare tara folosind platforma online desondaje ‘Surveymonkey’. Odata ajuns online, fiecare partener va primi codul deacces..(TERMEN LIMITA: 23.11.2012)
Fiecare partener este rugat sa verifice validitatea sondajului online si sa trimitaconfirmarea acestui fapt printr-un email scurt la [email protected] (TERMEN LIMITA: 29.11.2012)NOTA IMPORTANTA: Lipsa unui raspuns va fi privita drept validare
Fiecare partener va primi un link cu sondajul nationa relevant de la BOKU. Incazul partenerilor din aceeasi tara, fiecare dintre acestia vor primi cate un link.(TERMEN LIMITA: 30.11.2012)
Introduceti link-ul sondajului national in scrisoarea de invitatiePartenerii pot incepe procesul de invitare a IMM-urilor prin trimiterea link-uluisondajului impreuna cu scrisoarea de invitatie. Sondajul va incepe la inceputul luniiDecembrie si va continua pana a sfarsitul lunii Ianuarie. In ceea ce priveste modalitatea
Anexa II – WP 6 Metodologie
52
de contactare, partenerii sunt rugati sa foloseasca versiunea scrisorii de invitatie invariantra tradusa impreuna cu link-ul catre sondajul national (va rugam sa nu uitati sacopiati link-ul si sa il inserati in scrisoarea de invitatie). Procedura exacta este flexibila sieste la dispozitia partenerilor. Un exemplu este dat dupa cum urmeaza:
A) Stabiliti o lista de contacte (puneti accent pe companiile tinta, in situatiile undesunt mai multi parteneri din aceeasi tara se impune cordonarea acestora, nucontactati companiile in paralel!!!)
B) Identificati persoanele de contact pentru fiecare companie in avans prinintermediul internetului, email-ului sau telefonului ( daca nu este posibiladefinirea unei persoane de contact trimiteti scrisoarea de invitatie pe adresagenerala de email a companiei)
C) Trimiteti scrisoarea de invitatie prin email companiei (punctelor de contactindentificate la puntele anterioare). Astfel incat textul email-ului sa fie textulscrisorii de invitatie. Atasati email-ului scrisoarea oficiala de invitatie (acelasitext ca in email, insa cu antetul Salus oficial si ca persoana de contactresponsabilul din companie)
D) Monitorizati raspunsurile, daca nu primiti raspunsuri puteti folosi apeluriletelefonice sau alte email-ul pentru a le reaminti.
Pentru a evita chestionarea aceleiasi firme, in cazul tarilor cu mai multi parteneri (Italia,Germania) rugam punctul de contact national sa alcatuiasca lista de contacte si samonitorizeze companiile monitorizate de fiecare partener in parte.
Tabelul 13: Contacte Nationale
Tara Partenerii Contactul NationalItalia Tecnogranda, ISES,
CodaconsTecnogranda
Finlanda MTT MTTRomania IBA IBAUK Campden BRI Campden BRIFranta Agro-Hall Agro-HallUngaria CBHU CBHULituania SFVS SFVSAustria BOKU BOKUBulgaria CANRI CANRISlovenia Jata-Emona Jata-EmonaGermania TUB, UHOH TUBSpania UIB UIB
Anexa II – WP 6 Metodologie
53
Trimiteti un email de multumire tuturor respondentilor: accesati seiteul survey monkeyhttp://www.surveymonkey.com/ . Accesati contul dumenavoastra cu utilizatorul siparola furnizata de catre BOKU. Accesati meniul „View all surveys” si selectati tarasumneavaostra (vezi figura 1). Accesati simbolul circular de mai jos „Analyza” (vezi figura2) si se va deschide sumarul raspunsurilor. Accesati „Email – Show responses” (vezifigura 3) si puteti vedea toate email-urile respondentilor. Acum va rugam sa trimiteti unemail de multumire tuturor email-urilor din lista. Recomandam sa faceti acest lucru ininterval de o saptamana. Prin urmare va rugam sa verificati feed-backul nationalsaptamanal si sa raspundeti tuturor respondentilor.
Figura 12: Selectati sondajul nationall
Figura 13: Deschideti sumarul raspunsurilor
Anexa II – WP 6 Metodologie
54
Figura 14: Afisati adresele de email a respondentilor
In total, se asteapta colectarea a 1000 de chestionare completate. Numar dechestionare completate care trebuiiesc colectate de fiecare tara sunt centralizate intabelul 4.
Tabelul 14: Numarul de chestionare ce trebuie completat de fiecare tara
TaraPolpulatie
Nr. Total deChestionare
Germania 81.843.743 148Franta 65.397.912 128UK 62.989.550 126Italia 60.850.782 123Spania 46.196.277 105Romania 21.355.849 76Ungaria 9.962.000 62Austria 8.443.018 60Bulgaria 7.327.224 59Finlanda 5.401.267 56Lituania 3.199.771 29Slovenia 2.055.496 27TOTAL 375.022.889 1000
Anexa II – WP 6 Metodologie
55
Analiza datelor primite – Sumarul raspunsurilor
Fiecare partener va elabora un raport pe tara sub forma unui fisier Excel ce il va trimitelui BOKU. Formatul cadru va fi furnizat de catre BOKU si trebuie completat de catrefiecare partener. In tarile unde sunt mai multi parteneri, contactul national (vezi tabelul4) este responsabil de centralizarea informatiilor in raportul final national. Raportul finalva fi trimis catre BOKU care va elabora raportul pe WP 6.
Fisierul ‘WP6_Feedback_Summary’ listeaza toate intrebarile si raspunsurile posibile ceau fost adresate si in sondajul online. Fiecare partener este rugat sa caute informatiaceruta (vezi randurile marcate cu verde din fisierul ‘WP6_Feedback_Summary’) in limbanationala (salvata online prin intermediul platformei surveymonkey), tradusa in limbaEngleza si inserata in raportul final national (fisierul ‘WP6_Feedback_Summary’).
Nu luati in considerare raspunsul furnizat de catre companiile cu un numar >249 angajatisau cu o cifra de afaceri anuala >50 Mil€ (companii ce nu sunt considerate IMM-uri).
CUM SA ACCESATI INFORMATIA NECESARA:
Toate informatiile colectionate sunt salvate online. Toti parteneri pot accesa aceastainformatie astfel:
Accesati contul folosind utilizatorul si parola (va vor fi furnizate de catre BOKU) Accesati meniul ‘View all surveys’ si selecatati tara dumneavoastra (vezi figura 1) Accesati simbolul circula amplasat sub meniul ‘Analyze’ (vezi figura 2) si veti
deschide sumarul raspunsurilor. Italia va avea 3 sondaje iar Germania 2 (cateunul pentru fiecare partener). Va rugam sa va asigurati ca ati selectat sondajulcorespunzator!
Fiecare sondaj este alcatuit din doua parti – partea 1 cuprinde informatiigenerale despre compania respondenta iar partea 2 despre reformulare. Putetinaviga intre cele doua parti folosind meniul localizat in partea dreapta, catevaranduri sub meniul ”Response Summary” (vezi figura 3).
O mare parte din sondajul online consta in raspunsuri predefinite(variante multiple, ...). Prima sarcina este de a nota pentru fiecare intrebareraspunsurile selectate si frecventa alegerilor. Aceasta informatie poate fidisponibila pentru fiecare intrebare/raspuns in coloana ‘Response count’ (vezifigura 4). Cautati numerele prezente in aceasta coloana si inseratile in raportulfinal national (Fisierul Excel ‘WP6_Feedback_Summary’).
Majoritatea intrebarilor au deasemenea si casute pentru inserare text pentru aargumenta raspunsurile selectate. Pentru a accesa aceasta informatie trebuie sa
Anexa II – WP 6 Metodologie
56
accesati meniul ‘show responses’ localizat in partea de jos dreapta a fiecareiintrebari (vezi figura 4). Va rugam traduceti comentariile ce se gasesc in acestecasute text si inserati in raportul national final (Fisierul Excel‘WP6_Feedback_Summary’).
In cazul in care aveti dificultati puteti sa contactati BOKU oricand <[email protected]>. Deasemenea v-am furnizat manualul de utilizare ‘Surveymonkey’manual.
O privire de ansamblu a principalelor sarcini, responsabilitati si termene limita suntcentralizate in figura 5.
Figura 15: Informatii importante ce trebuiesc transferate in raportul final national
Anexa II – WP 6 Metodologie
57
Figura 16:Ansamblul principalelor sarcini, responsabilitati si termene limita
Anexa II – WP 6 Metodologie
58
ANEXA I – Scrisoarea de Invitatie
Va invitam sa participati la un scurt sondaj legat de experienta d-voastra privindreformularea produselor alimentare prin reducerea grasimilor totale, a grasimilorsaturate, a grasimilor trans, a sarii si a zaharului .
Stimata doamna/ Stimate domn,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBABucuresti este partener in cadrul unui proiect european (SALUS; http://www.salus-project.eu/en) care isi propune sa urmareasca reformularea alimentelor inintreprinderile mici si mijlocii. In ciuda beneficiilor evidente pentru sanatate, prinreducerea grasimilor totale, a grasimilor saturate si trans, a sarii si a zaharului,reformularea nu a fost adoptata, totusi, de operatorii mici si mijlocii din industriaalimentara.
Daca sunteti interesat sa impartasiti experienta dvs. cu factorii de decizie si alti colegidin IMM-uri, va invitam sa completati urmatorul sondaj:https://www.surveymonkey.com/s/RO__1
Completarea va va lua mai putin de 15 minute din timpul dvs. valoros. Informatiilecolectate vor fi folosite pentru identificarea celor mai bune practici privind reformulareain IMM-uri, pentru analiza cost-eficienta a principalelor procese de reformulare si pentruinfiintarea unei structuri a reformularii alimentelor pentru IMM-uri, denumita EuropeanClearing House. Respondentii vor avea acces la rezultatele sondajului si la cele aleproiectului.
Va rugam mult sa transmiteti chestionarul completat pana la data de 31 ianuarie 2013.
Toate datele oferite vor fi operate in mod confidential. Adresa de email si numelecompaniei vor fi folosite numai in cadrul proiectului, fara a fi facute publice.
Daca aveti nevoie de ajutor sau aveti intrebari suplimentare, va rugam sa ne contactati.
Anexa II – WP 6 Metodologie
59
ANEXA II – Emailul de multumire
Subiect: Va multumim ca ati participat la sondajul SALUS
Draga participant,
Va multumim ca ati participat la proiectul SALUS. Informatia pe care ati furnizato vacontribui la elaborarea unei mai bune intelegeri in ceea ce priveste situatia reformulariialimentelor in termeni de reducere a nivelului grasimilor, saturate si trans, a sarii si azaharului.
Va reamintim ca toate datele ce privesc identitatea dumneavoastra, ca participant, suntconfidentiale. Toate informatiile ce vizeaza procesul de reformulare vor fi anonime.
Daca aveti intrebari va rugam sa contactati [NUMELE DE CONTACT] la [ADRESA DEEMAIL].
Cu respect,
NumeInstitutieAdresa, Tel., email
Annex III – Survey feedback and problems
60
Feedback in urma sondajului si alte probleme intampinate
Potrivit anexelo tehnice s-a estimat colectarea a aproximativ 1000 de chestionare.
Datorita unui feedback neasteptat de mic in faza initiala a proiectului s-a decis, in
timpul intalnirii de proiect ce a avut loc la Paris (23 – 24.04.2013), extinderea
perioadei atribuite colectarii sondajelor. Tot acest tim partenerii au abordat toate
companiile relevante nu doar prin email ci si prin intermediul convorbirilor
telefonice iar unii parteneri au organizat si intalniri (vezi tabelul de mai jos).
Majoritatea motivelor insemnate pentru care companiile au refuzat completarea
chestionarelor sunt: un dezinteres general in legatura cu subiectul, o lipsa de
cunoastere, structura pietei, lipsa de timp.
Planned Valid repsonses Total number ofcompanies contacted
e-mail phone/ personal
AUT 60 49 660 660 35
BUL 59 62 86 150 >200
FIN 56 32 348 348 22
FRA 128 68 1250 1250 78
GER 148 42 780 700 50/30
HUN 62 51 140 140 62
ITA 123 55 400 400 250
LTU 29 25 77 60 10 \ 7
ROU 76 68 165 n.a. n.a
SLO 27 24 46 46 46
ESP 105 77 970 970 40
GBR 126 34 1800 1800 n.a
TOTAL 999 587 6722
Cu toate acestea, dupa extinderea duratei de sondare, toti partenerii au primit
raspunsuri valide din partea a 587 IMM-uri Europene. Rata de feedback in
ansamblu este de 8.7%.
Anexa IV– Evaluatori Externi
61
Anders Andrén, profesor pensionat in domeniul stiintei alimentare la
Universitatea de Stiinte Agricole din Suedia.
Andrén este un expert in domeniul stiintei laptelui in special in ceea ce priveste
proteinele din lapte, in reactiile de coagulare, in ceea ce priveste enzimele
implicate si in procesul de coagulare a branzei. Are aproximativ 60 de publicatii
internationale si acelasi numar de participari la conferinte pe subiectul influenei
genetice a proteinelor din lapte (genomica laptelui) pe proprietati tehnologice
(labilitatea termica, timpul de gelifiere, fermitatea la coagulare, randamentul in
branza, retentia de cazeina, sinereza) branzeturilor si a produselor din lapte
fermentate, compozitia si proprietatile laptelui influentat de mastita ugerului,
efectul laptelui organic. Andrén a facut parte dintr-un grup de experti a caror
expertiza este in domeniul enzimelor de coagulare a laptelui din Federatia
Internationala a Lactatelor intre anii 1983 si 2012 (chairman 1985 – 1998), unde
au fost create cateva metode internationale de analiza standardizate (metode-ISO).
Sapte studenti au absolvit sub supravegherea lui Andrén, acesta supravegheaza in
prezent doi studenti doctoranzi.
Andrén a fost responsabilul de curiculum pe domeniul stiintelor alimentelor in
cadrul Universitatii in anii 1990 si seful Departamentului de Stiinta Alimentelor
intre anii 2000 - 2009 (60 de angajati cu o cifra de afaceri anuala de aproximativ €
5 milioane). A avut cooperatii internationale din domeniul academic si al
cercetarii unde Japonia, Noua Zeenlanda, Olanda, Austria, Germana atat Tarile
Nordice precum si cele Baltice pot fi mentionate.
Annex IV – External Experts
62
Profesor Dolores O’Riordan
Calificari: B.Sc.Dy, Ph.D. (Food Chemistry)
Subiecte de cercetare de interes: Proprietatile fizico-chimice si functionale ale
ingredientelor alimentare; reologia si structura alimentelor; proprietatile senzoriale
ale alimentelor. Relatia dintre macro si micro nutrienti din alimente si proprietatile
fizice ale acostora, beneficiile de sanatate si disponibilitatea nutrientilor din
alimente.
Dolores O’Riordan are o experienta de 6 ani in domeniul cercetarii industriale
internationale si expertiza in dezvoltarea ingredientelor alimentare. Angajat in
cadrul companiei Kerry Ingredients, Plc. a dezvoltat si promovat ingrediente
inovative pentru industria laptelui pe pietele din Irlanda, UK, Europa, Americile
de Nord si de Sud (1989-1995).
S-a alaturat echipei de Stiinte a Alimentului la universitatea UCD in
anul 1995. De atunci a castigat granturi castigate in competitii in
valoare de ~ €12 milion pentru a realiza cercetare in domeniul
ingredientelor alimentare cu implicatii in sanatate. Majoritatea
granturilor au fost desfasurate in colaborare cu industria fapt ce
reflecta valoare cercetarii si potentialul comercial al acesteia. A format
o masa critica si o echipa de cercetare recunoscuta international in
domeniul alimentelor cu implicatii sanatoase, drept marturie a acestor
lucruri sunt: invitatiile primite pentru a prezenta si sustine lucrari in
cadrul conferitnelor internationale; faptul ca este evaluator extern
pentru propunerile de granturi; membru in Corpul de Consultanta si
dezvoltare a colaborarilor internationale care au ca disciplina
domninanta Stiintele Alimentare. Cercetarea desfasurata de dumneaei
a condus la un numar insemnat de colaborari cu Universitati Irlandeze,
Nord Americane si Europene. Un aspect foarte important al muncii
dumneaei este colaborarea cu industria alimentara. Interactioneaza
Anexa IV– Evaluatori Externi
63
frecvent cu companii nationale din domeniu alimentar si cu Actionarii
importanti din domeniul Alimentelor si Bauturilor.
Are peste 100 de publicatii revizuite. A depus si licentiat patente
Coordoneaza o echipa de cercetare activa alcatuita din 14 cercetatori.
Expertiza dumneaei in domeniul analizei fizico chimice a alimentelor,
tehnologiei de formulare a alimentelor, tehnologiei de procesare si
analizei senzoriale sta la baza cercetarii.She manages an active
research team comprising 14 researchers.
Activitatea curenta de cercetare se axeaza pe extractia de compusi
bioactivi din alimente si stabilirea eficientei acestora in urma
conditiilor de procesare.
Expertiza deosebita in domeniul interactiilor dintre ingrediente,
microincapsulare si formularea alimentelor cu continut de grasime si
sare redus si alimente cu continut mare de fibre.
Annex IV – External Experts
64
Dr. Matthijs Dekker
Este Profesor Asociat la facultatea de Tehnologie Alimentara in cadrul
Universitatii Wageningen University, Olanda. A obtinut doctoratul in Ingineria
Alimentelor in cadrul acestei universitati in anul 1990, atunci cand a intrat in
colectivul de cercetare pentru 5 ani, din cadrul Laboratorului de Cercetare
Unilever din Olanda in domeniul Ingineriei Bioproceselor Alimentare. S-a intors
la Universitatea din Wageningen in 1995 in grupul de Siguranta Alimentara &
Design in departamentul Stiintelor Alimentare si Agrotehnologice. Cercetarea
dumnealui este centrata in principal pe efectele proceselor si a designului de
alimente sanatoase, ambalarea alimentelor si designul de alimente orientat spre
consumator cu aspecte speciale in domeniul modelarii matematice pe Stiinta
Alimentara. Are peste 80 de publicatii revizuite si a facut parte din multe comisii
de revizie a granturilor. A fost Chairman a initiativei EU-COST 926: “Impactul
noilor tehnologii asupra beneficiilor de sanatate si a sigurantei a compusilor
bioactivi din plante”. Actualmente este liderul Pachetului de Lucru a proiectului
EU-FP7 DREAM: Dezvoltarea Modelelor Realiste pentru Aliemnte (WP2
alimentele din plante). Este membru al Comitetului de Consiliere pe Santate,
membru al Panoului de Consultanta pentru evaluarea alimenelor novel si membru
in Comisia Stiintifica a Logoului Choices®.
Anexa IV– Evaluatori Externi
65
Profesor. Bent Egberg Mikkelsen
Scurta Biografie: Doctor in Sociologie Organizationala in cadrul universitatii din
Roskilde, profesor. Bent Egberg Mikkelsen are un M.Sc. in Stiinta Aliementelor
obtinut la Universitatea Regala Agricola, Copenhaga si un doctorat in Stiinte
Sociale obtinut la Universitatea Roskilde. Este autorul a unui numar mare de
publciatii in domeniu nutritiei sanatoase publice si a sistemelor de alimentatie
publica sustenabila. Bent este principalul cercetator in mai multe proiecte de
cercetare munca lui incluzand numeroase sarcini precum nutritia in scoli si spitae
pentru Consiliul Europei, alimentatie si nutritie pentru Ministerele Consiliilor
Nordice, alimetnatia sanatoasa in scoli pentru biroul European WHO si pentru
Platforma UE pentru Sanatate, Dieta si Activitate fizica. Este profesor pe Nutritie
si Siteme de Sanatate Publica asociat cu grupul MENU la Universitatea Aalborg.
Detine prezida comitetului UE pentru schemele de fructe din scoli (SFS). Membu
al panoului stiintific in reteaua Sapere Taste Education si in proiectul European
FoodLinks. Este membrul comitetului de Managemenr al iniitiativei COST action
IS1210 si vicepresedine la sectiunea Food & Nutrition section a initiativei
EUPHA.
Annex IV – External Experts
66
Profesor Vasso Oreopoulou
Vasso Oreopoulou are un doctorat in Inginerie Chimica si este profesoara in
cadrul Laboratorului de Chimia si Tehnologia Alimentelor, Scoala de Inginerie
Chimica, in cadrul Universitatii Tehnice Nationale din Atena. Are peste 25 de ani
experienta in domeniul predarii si pregatirii de laborator a studentilor universitari
precum ca si indrumator de lucrari de licenta si de doctorat.
Perspectivele de cercetare cuprind cinetica de oxidare a lipidelor si aplicatii ale
antioxidantilor naturali drept componenti alimentari functionali; alimente cu
continut redus de grasimi, cu continut redus de calorii (aplicatiile substituentilor
de grasimi si de zaharuri si fibre alimentare; utilizarea deseurilor agro-industriale.
A publicat numeroase carti (in limba greaca) despre ingineriia alimentelor pentru
studentii universitari, 5 capitole in carti stiintifice internationale, si numeroase
(70) articole de cercetare in jurnale stiintifice internationale. A participat in
proeicte de cercetare si instruire Europene, precum si in proiecte in parteneriat cu
inddustria in ceea ce priveste schimbul de cunoastere si dezvoltare de produse.
Anexa IV– Evaluatori Externi
67
