+ All Categories
Home > Documents > Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: glodeanu-svetlana
View: 57 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
139
CUPRINSUL: Introducere……………………………………………………………… CAPITOLUL I. Caracteristica generală privind organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale……………………………… §1. Noţiunea şi Evoluţia organelor centrale de specialitate ale administraţie publice centrale. §2. Caracteristica categoriilor şi actelor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale CAPITOLUL II. Modul de constituire şi activitate ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale §1. Modul de constituire a ministerelor . §2. Competenţa ministerelor. §3. Actele ministerelor. §4. Modul de constituire a altor autorităţi administrative centrale. §5. Competenţa şi actele altor autorităţi administrative centrale . 1
Transcript
Page 1: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

CUPRINSUL:

Introducere………………………………………………………………

CAPITOLUL I. Caracteristica generală privind organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale………………………………

§1. Noţiunea şi Evoluţia organelor centrale de specialitate ale administraţie publice

centrale.

§2. Caracteristica categoriilor şi actelor organelor centrale de specialitate ale

administraţiei publice centrale

CAPITOLUL II. Modul de constituire şi activitate ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale

§1. Modul de constituire a ministerelor .

§2. Competenţa ministerelor.

§3. Actele ministerelor.

§4. Modul de constituire a altor autorităţi administrative centrale.

§5. Competenţa şi actele altor autorităţi administrative centrale .

Încheiere

Bibliografie

1

Page 2: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Introducere

În orice epocă istorică, în orice societate organizată statală, au existat

persoane investite cu autoritate administrativă, care conduceau în nume propriu sau

în numele şefului de stat diferite domenii de activitate economico-sociale. Iniţial

aceste persoane formau consiliile private sau cabinetele care îl ajutau pe monarh în

activitatea de conducere statală. Membrii consiliilor private erau subordonaţi

monarhului şi depindeau de acesta.

Începând cu secolele al XVII - XVIII-lea, în special după revoluţiile

burgheze din Europa şi dezvoltarea regimurilor politice constituţionale bazate pe

afirmarea principiului separaţiilor puterilor în stat, puterea executivă la nivel

central este executată în special de cabinetele ministeriale, Guverne, în general

independente de autoritatea regală care de altfel s-a diminuat considerabil.

Autorităţile administraţiei publice alcătuiesc în statul de drept un subsistem în

cadrul sistemului autoritarilor publice, astfel cum acesta a fost stabilit prin

Constituţie, pe criteriul separaţiei celor trei puteri: legislativă, executivă si

judecătorească şi cărora le corespund trei categorii de autorităţi publice.

Din punct de vedere al competenţei teritoriale (criteriul teritorial), sunt

următoarele autorităţi :

– Autorităţi centrale, pentru care, competenţă se întinde asupra întregului teritoriu

al ţarii : Guvernul, ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei publice

– Autorităţi teritoriale, pentru care competenţă se întinde asupra unei părţi din

teritoriul naţional. Acestea sunt serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi

ale celorlalte organe centrale ;

– Autorităţi locale, pentru care competenţă se întinde asupra unei unităţi

administrativ-teritoriale (raion, oraş, comuna). Acestea sunt consiliile locale şi

primarii.

2

Page 3: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

În epoca contemporană, în majoritatea statelor conducerea administraţiei

publice la nivel central şi asigurarea realizării programelor politice revine

guvernelor formate din miniştrii. Noţiunea de ministru în sens modern nu se

confundă cu noţiunea de dregător sau consilier al monarhului, deoarece ministru

este titular de departamente, are o competenţă materială şi teritorială stabilite de

lege sau de constituţie.

Miniştrii sunt membri ai guvernului, care la rândul lui este condus de un

prim-ministru. În sistemele constituţionale contemporane rolul primului ministru şi

al guvernului este sporit în ceea ce priveşte realizarea politicii interne şi externe,

inclusiv sub aspect legislativ. Se constată o implicare din ce în ce mai accentuată a

executivului în realizarea funcţiei legislative în stat, aceasta nefiind un monopol al

Parlamentului.

Guvernul şi ministerele, prin atribuţiile lor fac parte din categoria organelor

administrative ale statului. Guvernul exercită puterea executivă la nivel central,

asigură realizarea programului de guvernare şi conduce administraţia publică a

statului. Instituţia şefului de stat face parte din sistemul administraţiei publice

centrale iar în regimurile constituţionale prezidenţiale şi semi-prezidenţiale este şi

şef al executivului, de regulă alături de primul - ministru.

Dreptul administrativ este ramura care reglementează în perioada

contemporană organizarea şi funcţionarea guvernului şi al ministerelor. Majoritatea

constituţiilor cuprind reglementări în legătură cu autoritatea administrativă

centrala. Reglementările sunt diferite în funcţie de tradiţie sau de regimul politic-

respectiv constituţional existent. Indiferent de aspectele specifice, în constituţiile

contemporane, administraţia ministerială este reglementată prin norme de principiu

sub aspect funcţional şi organizaţional.

Scopul şi sarcinile lucrării. Scopul principal a constat în analiza complexa

a conceptelor teoretice şi practice a organelor administrative centrale, analiza

legislaţiei şi reevaluarea pentru determinarea rolului teoretic şi practice în

asigurarea exercitării legilor, transpunerii în realitate hotărârilor ce sunt necesare

3

Page 4: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

societăţii pentru dezvoltare şi organizare.

Întru atingerea scopului au fost determinate următoarele sarcini de analiză a

lucrării:

1. de a stabili categoriile de organe ale administraţiei publice centrale;

2. de a caracteriza organele centrale de specialitate;

3. de a determina şi caracteriza actele organelor centrale de specialitate;

4. de a stabili structura organizatorică diferitor servicii publice;

5. de a determina atribuţiile ministerelor;

6. de a analiza organele centrale de specialitate ale Republicii Moldova paralel

cu cele ale altor state;

7. de a evidenţia domeniile de competenţă ale ministerelor;

8. de a descrie modul de constituire ale altor autorităţi administrative centrale:

Biroul Naţional de statistică, Agenţia Relaţii Funciare si Cadastru, Biroul Relaţii

Interetnice, Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilvă”, Agenţia Turismului,

Centru pentru combaterea crimelor economice şi a corupţiei.

Cercetarea şi analiza problemei date se bazează pe studierea materialului

doctrinar – teoretic, normativ – legislative şi practic prin aplicarea metodelor:

istorică, analitică, juridică şi logică, sistematică şi comparativă în determinarea

rolului şi locului metodelor date în dreptul administrativ.

Întru realizarea acestei teze au fost utilizate informaţia din actele normative

naţionale ca Legea cu privire la Guvern nr. 64-XII, Regulamentele tuturor

ministerelor din Republica Moldova, Hotărâri şi dispoziţii emise de Guvern ş.a.

De asemenea au fost folosite ca surse bibliografice lucrările următorilor

autori: M.Orlov, Şt.Belecciu, T.Draganu, Mircea Preda, A.Iorgovan, Mihai Platon,

A. Negoiţă, Atamanciuc G., Şaptefraţi Tatiana, Ion Creangă ş.a.

Lucrarea este constituită din două capitole care au următorul cuprins:

Capitolul 1 intitulat „Caracteristica generală privind organele centrale de

specialitate ale administraţiei publice”, cuprinde: noţiunea şi evoluţia organelor

centrale de specialitate ale administraţie publice; caracteristica categoriilor şi

4

Page 5: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

actelor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.

Capitolul 2, „Modul de constituire şi activitate ale organelor centrale de

specialitate ale administraţiei publice”, include: modul de constituire a

ministerelor, competenţa ministerelor, actele ministerelor, modul de constituire a

altor autorităţi administrative centrale, Competenţa şi actele altor autorităţi

administrative centrale .

5

Page 6: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Capitolul I. Caracteristica generală privind organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale

§1. Noţiunea şi evoluţia organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Conducerea, sub diverse forme, a apărut o dată cu societatea umană din

necesitatea de convieţuire în comun a indivizilor. În acelaşi timp, nu putem numi

conducerea din perioada prestatală ca administraţie în sensul deplin al acestui

cuvânt, cu toate că esenţa ei rămâne a fi aceiaşi: de a organiza şi dirija viaţa

socială spre binele şi în interesul majorităţii membrilor societăţii date, întru

satisfacerea nevoilor sociale prin prestarea serviciilor de interes vital1.

O data cu declararea independenţei, la 27 august 1991, Republica Moldova

are propria sa formă de guvernământ, şi în 1994 adoptă Constituţia – legea

supremă a societăţii şi statului.

Conform art.107 din Constituţie organele centrale de specialitate ale statului,

Republica Moldova, sunt ministerele care „…traduc în viaţă politica Guvernului,

hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de

activitatea lor”2, iar „în scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în

domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intra nemijlocit în

atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi

administrative”.

Potrivit proiectului de lege administraţia publică centrală de specialitate

reprezintă totalitatea organelor centrale de specialitate ale statului şi altor autorităţi

administrative centrale organizate în subordinea Guvernului, precum şi autorităţilor

administrative autonome3.

De la constituirea Republicii Moldova ca stat suveran au existat diferite

1 M.Orlov, Şt.Belecciu „Drept administrativ”, Chişinău 2005, pag.32 Constituţia Republicii Moldova, art.1073 Proiect 13.04.2010, Legea privind administraţia publică centrală.

6

Page 7: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

tipuri de ministere şi departamente, şi anume: de conducere ramurală şi

funcţionale. Ministerele ramurale conduceau obiectele ce le sunt subordonate (de

pildă, Ministerul Transporturilor), cele funcţionale dirijau anumite sfere de

activitate (de pildă, Ministerul Finanţelor).

Ministerele din Republica Moldova erau dotate cu servicii centrale puternice

şi cu servicii executive numeroase. De obicei, toate ministerele din republica aveau

o structura administrativă complexă. Ele aveau o oarecare stabilitate, dar se mai

întâmpla că se schimba denumirea ministerelor fără a se efectua schimbări

esenţiale în structură. Uneori ele deveneau obiecte ale unor importante

reorganizări, care însă nu dădeau rezultatul dorit de fiecare data. Aceste schimbări

puteau fi condiţionaţi de diverşi factori ca:

- concurenţa şi jocurile politice din interiorul Guvernului;

- dorinţa de a raţionaliza gestiunea administrativă;

- raţionalitatea politică administrativă.

Despre personalul din ministere putem spune că se împărţea în următoarele

categorii:

- personal de conducere (şef de birou, şef de serviciu, director, director general şi

adjuncţii acestora);

- persoane de execuţie de specialitate (economişti, ingineri, jurişti, profesori ş.a.).

- personal de serviciu (arhivari, magazineri ş.a.).

Nomenclatorul funcţiilor de baza ale ministerelor se stabilea, şi se stabileşte

şi până în prezent, de Guvern era, şi este, prevăzut în regulamentul ministerului.

Conducerea ministerelor se încredinţa miniştrilor. Miniştrii, în virtutea Constituţiei,

aveau o dubla funcţie, fiind atît membri ai Guvernului, care îndeplinesc o funcţie

politica, cât şi şefi ai ministerului pe care îl conduceau4.

Ca organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ministerele

îndeplineau, fiecare în domeniul său de activitate, programul politic al Guvernului.

Atribuţiile principale erau următoarele:

4 A. Borodac, Bazele statului şi dreptului Republicii Moldova, Chişinău, Editura Ştiinţa, 1997, p. 57

7

Page 8: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- organizarea aplicării legilor şi hotărârilor Guvernului;

- asigurarea aplicării politicii Guvernului;

- iniţierea sau elaborarea, ori avizarea proiectelor de acte normative, legi şi

hotărâri ale Guvernului;

- conlucrarea cu organismele şi instituţiile de specialitate pentru formarea şi

perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului.

Ministerele elaborau prognoze ale dezvoltării domeniilor respective în

activităţile lor pe baza studierii experienţei mondiale, conjuncturii, programe de

dezvoltare tehnico-ştiinţifică şi social-politică, au grijă de protecţia socială a

angajaţilor lor, asigură pregătirea cadrelor, inclusiv în străinătate.

Referitor la miniştri putem spune că în limitele legii, ei se aflau la punctul de

joncţiune dintre sfera politică şi administrativă: luaţi în ansamblu, miniştrii

îndeplineau funcţii politice, însă în parte fiecare ministru era un organ al puterii

administrative. Ministrului i se atribuia, în primul rând, conducerea întregii

activităţi a ministerului, cu alte cuvinte, el purta răspundere pentru acţiunile

serviciilor centrale şi descentralizate ale ministerului5.

Termenul conducere în cazul dat încadra o serie de activităţi, acte şi fapte

juridice, din care făceau parte: coordonarea activităţii componentelor structurale

ale ministerului, înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor subordonate, stabilirea

structurii acestora, elaborarea şi adoptarea unor acte normative sau individuale.

A doua componenţă a conducerii exercitate de ministru se referea la

implicarea acestuia în politica de personal. Cu alte cuvinte, ministrul avea un şir de

împuterniciri juridice concrete6:

a) Ministrul putea întreprinde măsuri de ordin general, consemnate în

hotărâri şi circulare.

Circularele, de cele mai multe ori explicau, şi explică, conţinutul legii sau

decretului, importanţa lor, dădeau indicaţii referitoare la modul de aplicare. În

acelaşi timp, era posibilă introducerea de către ministru a unei noi reguli, a unei noi 5 Brezoian Dumitru „Drept administrativ. Partea specială ”, Bucureşti 2002, p.956 Mihai Platon „Administraţia publică” (curs universitar), Chişinău 2007, Editura „Universul”, p.366

8

Page 9: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

norme. În acest caz, se vorbea despre o circulară normativă, a cărei emitere era

legitimă numai când corespundea anumitor condiţii.

Legislaţia recunoştea unele împuterniciri ale miniştrilor şi în sfera

normativă7: ei aveau dreptul să adopte hotărâri de ordin general care nu vizau pe

nimeni personal, chiar şi în cazul când lipseşte o permisiune clar exprimată în

această privinţă, dacă aceste hotărâri se refereau în exclusivitate la organizarea

serviciilor subordonate lor, cu alte cuvinte, acţionau numai în privinţa

funcţionarilor şi clienţilor acestor servicii.

b) Ministrul era şeful funcţionarilor din ministerul său. Anume el numea în

post funcţionarii de stat cu condiţia respectării drepturilor numirii. Ministrul

soluţionează problemele promovării pe linia serviciului în conformitate cu

condiţiile statutelor funcţionarilor8. El le putea da instrucţiuni subalternilor săi,

urmărea cum se îndeplinesc hotărârile adoptate (totodată, subalternul putea sa se

adreseze oricând ministrului cu un demers prin care cerea sa fie reexaminată

hotărârea adoptată de unul dintre funcţionarii ministerului), putea lua faţă de

subalterni măsuri cu caracter disciplinar.

c) Ministrul adoptă hotărâri administrative individuale. Obiectivele acestor

masuri individuale puteau fi cu totul diferite. De exemplu, ministrul afacerilor

interne putea să ia o hotărâre cu privire la expulzarea din ţară a unui cetăţean

străin, a cărui prezenţă pe teritoriul Moldovei ameninţa interesele menţinerii

ordinii publice; ministrul culturii putea adopta o hotărâre prin care o anumită

clădire era declarată monument istoric.

d) Ministrul avea împuterniciri financiare considerabile. În fiecare an, chiar

şi la momentul de faţă, ministrul pregăteşte proiectul bugetului ministerului său.

După aprobarea lui de către Parlament în cadrul Legii cu privire la finanţe el dirija

folosirea mijloacelor puse la dispoziţie, adopta hotărâri detaliate privind finanţarea,

opera cheltuielile, putea prescrie decontările (fiind "ordonatorul principal").

Deoarece ministrul nu reuşea să soluţioneze toate problemele, el transmitea 7 Ioan Alexandru, Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, vlo.1 Bucureşti, 1996, p.458 Alexandru Ioan, Administraţia Publică, Bucureşti, 1999, pag.235

9

Page 10: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

o buna parte dintre împuternicirile sale şefilor serviciilor centrale ale ministerului

sau unităţilor administrativ-teritoriale respective în limitele procesului general de

delegare9.

În cadrul ministerelor activau unele servicii permanente, care activează şi la

moment, acestea fiind formate dintr-un număr de funcţionari de stat de diferite

ranguri, care sunt angajaţi permanenţi ai ministerelor. Este vorba de funcţionarii

publici, ataşaţii administraţiei centrale, secretarii subordonaţi şefilor de direcţii,

secţii sau directorilor generali, aflaţi la dispoziţia Guvernului.

Structura organizatorică a acestor servicii era diferită, în funcţie de

ministere, însă, de regulă, acestea nu se puteau lipsi de direcţii şi (sau) direcţii

generale, formate, la rândul lor, din câteva birouri.

Serviciile permanente aveau o mare însemnătate practică, deoarece statutul

lor asigura un înalt grad de competenţă. Ele puteau influenţa asupra conţinutului

hotărârilor adoptate de ministru, fie şi prin faptul că prezentarea problemei se afla

la discreţia lor.

Avantajul pe care îl oferea funcţionarea serviciilor permanente consta în

asigurarea continuităţii muncii administrative.

Dacă e să facem o analiză comparativă a administraţiei centrale de

specialitate putem menţiona că structura generală este aproape aceeaşi peste tot.

În vârf, ministrul şi cabinetul său, acesta având un triplu rol: el este în fruntea

serviciilor grupate în departamentul său, el le conduce şi este responsabil de mersul

lor, de actele lor.

El este, de asemenea, controlorul administraţiei sale, după imaginea folosită

de englezi: "este cunoscătorul intr-ale mâncării, care trebuie să aprecieze

bucătăria", el dă socoteală dacă bucătăria este bine făcută şi răspunde nevoilor

celor administraţi10. El este apărătorul serviciilor sale şi purtătorul de cuvânt al

acestora în faţa parlamentului, înaintea colegilor săi, înaintea şefului statului.

9 Alexandru Ioan, Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Bucureşti, 1992, v: 1, p.45

10 H. Puget, Les institutions administratives etranger, Paris, Dalloz, 1969

10

Page 11: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Alături de ministru, avem cabinetul, format din câţiva oameni de încredere,

colaboratori imediaţi, al căror destin este legat de acela al ministrului, a căror

funcţie durează cât aceea a ministrului. Cabinetul este punctul de joncţiune între

administraţie şi politică.

În Anglia, miniştrii nu au veritabile cabinete, ci numai un secretariat

particular şi totdeauna funcţionari permanenţi.

Subordonate ministrului şi cabinetului său, exista uneori un secretar general

al ministrului.

În fiecare minister britanic era un secretar permanent - secretar general, el

era cel mai înalt funcţionar din minister şi rămâne în post oricare ar fi schimbările

politice.

Între aceşti secretari permanenţi există o ierarhie: cel mai înalt este cel de la

trezorerie. În alte state, secretarii generali nu sunt funcţionari permanenţi.

Instituţia secretarilor permanenţi prezintă avantaje şi dezavantaje, englezii

sunt foarte mulţumiţi şi nu intenţionează s-o schimbe. În alte ţări, se arata că

instituţia se interpune între miniştri şi directori, ceea ce poate jena politica

personală a ministrului. În Germania, sunt secretari de stat funcţionari de

carieră.

Ministrul şi, sub autoritatea sa, secretarul general, dirijează diferitele servicii

ale ministerului. Aceste servicii se repartizează în doua mari categorii: există

servicii comune pe ansamblul ministerului (personal, arhiva, organizare,

contencios, buget, ajutor social). Aceste servicii se găsesc mai mult sau mai puţin

dezvoltate în toate ministerele. Dar uneori ele nu sunt net individualizate şi rămân

fragmentate între marile ansambluri administrative ale ministerului. Printre

serviciile comune trebuie reţinute inspecţiile generale, care exista în cea mai mare

parte a ministerelor şi sunt aproape totdeauna ataşate direct ministrului. Serviciile

specializate sunt foarte diferite, după ministere: învăţământ, învăţământ superior,

personal, tehnic etc.

Serviciile sunt grupate formând direcţii generale sau direcţii. Câteodată, o

11

Page 12: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

direcţie generala reuneşte mai multe direcţii. Aproape peste tot se manifestă

tendinţa multiplicării direcţiilor generale şi direcţiilor11.

De altminteri, denumirile întrebuinţate nu trebuie să ne inducă în eroare,

înainte direcţiile, chiar şi în Franţa, se numeau divizii. Termenul este folosit în

Anglia şi în S.U.A., dar trebuie tradus prin direcţie12.

Direcţiile reunesc birouri, adică celule administrative în care un număr de

funcţionari lucrează sub direcţia unui şef.

În ţările anglo-saxone cuvântul birou înseamnă direcţie sau mai precis,

serviciu în sens francez, acesta cuprinzând mai multe birouri. Ministerele sunt

conglomerate de birouri, repartizate pe direcţii şi servicii. Ceea ce este propriu

directorilor, este de a avea comunicaţii directe şi întâlniri personale cu ministrul.

În Anglia, fiecare minister are un secretar permanent, care are un rol

considerabil. El are asistenţi, ca şefi ai principalelor subdiviziuni ale ministerelor,

secretari adjuncţi şi subsecretari permanenţi.

În cadrul ministerului trezoreriei este creat un serviciu de O.M. (organizare

şi metode), care se preocupa de perfecţionarea administraţiei de stat în ansamblul

său: perfecţionarea structurilor, simplificarea formalităţilor, amenajarea cât mai

bună a transmiterii documentelor, ameliorarea metodelor de lucru, punând fiecare

funcţionar exact la locul său şi asigurarea unui maximum de randament activităţii

sale. Acest birou are prelungiri în fiecare minister, cu legătura între ele, pentru

unitate de concepţie. Ele se dirijează în controlori şi au rezultate bune.

Acelaşi departament al finanţelor are o subdiviziune numita "Stationary

Office", însărcinată cu imprimarea şi vizarea tuturor documentelor oficiale şi

furnizează material de birou întregii administraţii centrale; sistemul este avantajos

pentru standardizarea materialului.

Mai avem ministere mai importante: ministerul lucrărilor publice, ministerul

de interne (are un rol mult mai restrâns ca în Franţa; se ocupa de politica generală

11 Şaptefraţi Tatiana, Dezvoltarea teoriilor administrative. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice Chişinău, 2002,p.76

12 Leon Duguit, Lecon de droit public generale, Paris, 1926, p.196

12

Page 13: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

şi de cele speciale, mai ales în ceea ce priveşte străinii), afaceri externe, apărare,

energie, agriculturii, pescuit şi alimentaţie, transporturi, muncă, educaţie, sănătate,

pensii, ştiinţe.

În S.U.A., secretarul de stat este cel mai mare în rang. Secretarul de stat este

primul dintre secretarii executivi, are subsecretari şi secretari asistenţi colaboratori.

Ministrul finanţelor nu se ocupă de buget; biroul bugetului este ataşat

preşedintelui. Ministerul finanţelor are numai sarcina strângerii impozitelor şi

taxelor. Controlorul general este cel care verifică contabilitatea guvernului federal.

În România, ministerele formează al doilea eşalon al sistemului

administraţiei publice, fiind organe centrale de specialitate care conduc şi

coordonează administraţia publică în diferite domenii şi ramuri de activitate.

Numărul lor este determinat de masa sarcinilor administraţiei publice într-un

domeniu sau altul de activitate, dar şi de concepţiile şi interesele politice care se

manifestă la factorii ce compun sistemul politic. Ministerele îndeplinesc sarcinile

de conducere şi organizare, pe baza şi în condiţiile legii.

Organizarea ministerelor trebuie observată din doua puncte de vedere: acela

al naturii domeniului de activitate care poate implica existenţa mai multor ramuri

în structura ministerului, şi acela al structurii ministerelor referitor la sarcinile pe

care le au prin organizarea conducerii ministerelor şi a administraţiei ministeriale

propriu-zise13.

Conducerea ministerelor aparţine miniştrilor, care realizează joncţiunea

dintre guvern şi administraţie, reprezentând ministerul în raport cu guvernul, dar în

acelaşi timp reprezentând guvernul în administraţia care o realizează ministerele.

Dublul caracter al miniştrilor - de guvernanţi dar şi de administratori - este evident

în regimul parlamentar, care este există şi în Republica Moldova.

În concluzie putem menţiona că organele centrale de specialitate de

administraţie ale autorităţilor publice centrale sunt ministerele, care „…traduc în

13 Atamanciuc G., Teopия гocyдapcтвeннoгo ynpaвления, Mockвa,1997.

13

Page 14: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

viaţă politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile

încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor”14, iar „în scopul conducerii,

coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte

domenii care nu intra nemijlocit în atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în

condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative”.

Acestea au evoluat treptat conform relaţiilor noi apărute în societate,

deoarece cunoaştem că prin intermediul acestora are loc dezvoltarea societăţii în

mai multe domenii cum ar fi a economiei, politică, socială, culturală.

Astfel prin intermediul acestora şi rolul important pe care îl deţin în stat ne

conferă prin aplicarea noilor reglementări sociale o dezvoltare înfloritoare a

societăţii.

14 Constituţia Republicii Moldova, art.107

14

Page 15: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

§2. Caracteristica, categoriile şi actele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Conform art.107 din Constituţia Republicii Moldova organele centrale de

specialitate sunt ministerele care promovează politica Guvernului, şi conform al.2

din acelaşi articol, citez: „ în scopul conducerii, coordonării şi executării

controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră

nemijlocit în atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte

autorităţi administrative”15.

De asemenea această clasificare este prevăzută şi de Legea cu privire la

Guvern, nr.64 – XII, din 31.05.90 în art.24 care stipulează că organele centrale de

specialitate ale administraţiei publice sunt următoarele16:

A. Ministerele:

Ministerul Economiei

Ministerul Finanţelor

Ministerul Justiţiei

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Ministerul Apărării

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Ministerul Mediului

Ministerul Educaţiei

Ministerul Culturii

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Tineretului şi Sportului

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor;15 Constituţia Republicii Moldova art.10716 Legea cu privire la Guvern, nr.64 – XII, din 31.05.90, art.24

15

Page 16: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

B. alte autorităţi administrative centrale 17 :

Biroul Naţional de Statistică;

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;

Biroul Relaţii Interetnice;

Serviciul Grăniceri;

Agenţia „Moldsilva”;

Agenţia Rezerve Materiale;

Agenţia Turismului;

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

A. Ministerele

Ministerele sunt organe centrale ale puterii executive care conduc

administraţia publică în diferite ramuri şi domenii de activitate.

Numărul ministerelor după cum menţionează prof. A.Nigoiţă, este

determinat de funcţiile şi sarcinile administraţiei publice precum şi de interesele

politice care se manifestă la factorii care compun sistemul politic. Numărul prea

mare al ministerelor pe lîngă faptul că împovărează bugetul statului, prezintă şi

dificultatea coordonării anevoioase la nivelul Guvernului, dar ş numărul mic de

ministere creează dificultăţi în funcţionalitatea administraţiei prin blocajul care se

produce prin supraîncărcarea miniştrilor responsabili de prea multe probleme din

domeniul pe care îl conduc.

Numărul ministerelor poate varia prin contopirea unor ministere, despărţirea

lor sau înfiinţarea de noi ministere18.

De competenţa ministerelor ţine: prognozarea dezvoltării domeniilor

încredinţate în baza studierii experienţei mondiale; elaborarea programelor de

dezvoltare tehnico-ştiinţifică şi social-economică; asigurarea financiară a realizării

programelor şi asigurarea socială a salariaţilor; asigurarea pregătirii cadrelor; 17 Legea cu privire la Guvern, nr.64 – XII, din 31.05.90, art.2418 A. Negoiţă. op. cit., p.76

16

Page 17: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

controlul realizării sarcinilor programelor etc19.

Guvernul poate delega, prin hotărâre, unele funcţii ce-i aparţin, către

ministerele de domeniu. Acest drept se realizează prin adoptarea de acte normative

departamentale, înregistrate în modul stabilit şi publicate în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova (art.21, alin.4, Legea 64-XII).

Ministerele sunt organe unipersonale, conduse de un ministru numit de

Preşedintele Republicii în baza votului de învestitură acordat de Parlament.

Ministerul poartă răspundere personală pentru îndeplinirea sarcinilor puse în faţa

lui.

Conducerea unipersonală a ministrului este îmbinat cu cea colegială, în

structura fiecărui minister se formează Colegiul ministerului, compus din ministru

ca preşedinte, vice-miniştri şi conducători de subdiviziuni în număr de 9 – 11

membri, aprobaţi de Guvern. La Colegiul se pun în discuţie cele mai importante

probleme, dar hotărîrea acestuia nu are putere juridică pînă la aprobarea ei prin

ordinul ministrului.

Ministerele îşi realizează activitatea şi distribuirea competenţelor în baza

Regulamentului aprobat de Guvern. În vederea realizării atribuţiilor conferite de

lege, ministerele au o anumită structură organizatorică care este constituită din

direcţii, secţii, birouri, servicii şi departamente20, care nu sunt subiecte de drept

administrativ şi nu au personalitate juridică.

Direcţia – este un compartiment organizatoric în structura ministerelor,

departamentelor sau a direcţiilor generale, care coordonează activităţile a mai

multe servicii sau birouri. Direcţia generală reprezintă un compartiment din

structura ministerelor ori a departamentelor care desfăşoară o activitate referitoare

la un domeniu funcţional distinct, în care importanţa acestor activităţi impune o

astfel de structură organizatorică. În cadrul direcţiilor generale se pot organiza

direcţii, servicii sau birouri.

Biroul – reprezintă componenţa de bază în structura de organizare a oricărui 19 M.Orlov, Şt.Belecciu „Drept administrativ”, Chişinău 2005, p.77 20 Ibidem, p.136

17

Page 18: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

minister, el poate fi independent, fie în cadrul unei direcţii ori serviciul etc.

Serviciul – este compartimentul care îndeplineşte activităţi importante, cu

volum mai mare de muncă sau complementare, care necesită o conducere unitară,

în cadrul unui serviciul pot fi organizate birouri. Serviciul poate funcţiona

independent sau în cadrul unei direcţii.

Departamentul – reprezintă o subdiviziune a unui minister care desfăşoară o

activitate de strictă specialitate, de natura celei care conţine obiectul de activitate al

ministerului din care face parte. Un departament poate avea în structură aceleaşi

compartimente ca un minister: direcţii generale, direcţii, servicii, birouri. El poate

fi învestit cu activităţi de conducere, coordonare, control etc.

Deosebirea esenţială dintre minister şi departament este aceia că aceasta din

urmă neavând calitatea de autoritate a administraţiei publice, nu poate emite acte

administrative în nume propriu21.

Ministerele promovează o politică statală de cadre, îndreptată spre

completarea propriului aparat central şi a organelor de resort cu specialişti de înaltă

calificare, creează sistemul ramural de instruire continuă a cadrelor, organizează

pregătirea specialiştilor cu studii superioare şi medii speciale, asigură pregătirea

cadrelor, inclusiv în străinătate (art.21 Legea 64-XII).

Pornind de la prevederile art. 97 al Constituţiei, care stabileşte că Guvernul

este alcătuit din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştre,

miniştre şi alţi membri stabiliţi prin legea organică22, putem concluziona că toate

ministerele se află în subordinea Guvernului şi nu pot fi înfiinţate ministere

autonome.

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, ministerele emit ordine şi instrucţiuni,

obligatorii, de regulă, pentru ramura dată.

Ordinile – sunt acte juridice administrative prin care ministerul realizează

rezolvarea unor probleme concrete din domeniul său de activitate. Ordinile au de

regulă un caracter individual, ele fiind acte de aplicare ale actelor normative. Ca 21 Ibidem, p.136 22 Art.4 din Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern din 31.05.1990

18

Page 19: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

exemplu putem da Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 207 cu privire la

modul de sesizare a organului de urmărire penală23.

Instrucţiunile – sunt acte administrative cu caracter normativ prin care se

stabilesc reguli generale de conduită pentru domeniul de competenţă al

ministerului, organele şi celelalte servicii desconcentrate, subordonate. Sunt cazuri

cînd instrucţiunile sunt emise în comun cu alt minister sau organ interesat.

Regulamentele – au de asemenea caracter normativ, au drept obiect

organizarea şi funcţionarea ministerului şi a serviciilor subordonate, aprobate prin

ordin al ministrului.

În practica administrativă mai pot fi întâlnite şi circularele care sunt acte cu

caracter explicativ şi de îndrumare referitor la modul în care trebuie să se

desfăşoare anumite activităţi din cadrul ministerului, precum şi rezoluţiile, care

sunt acte de soluţionare a unor probleme concrete. Aceste circulare şi rezoluţii pot

fi emise şi de către secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarii generali,

directori generali, directori.

B. Autorităţile administrative centrale de specialitate

În doctrina administrativă se utilizează termenul de administraţie ministerială,

care desemnează organele centrale de specialitate subordonate direct Guvernului,

indiferent dacă au sau nu denumirea de ministere, iar titularii acestora fac parte, de

drept, în baza Constituţiei, din Guvern, dar există în fiecare ţară şi organe denumite

comitete, consiliu, agenţie, departament, al căror titular, de regulă, nu face parte

din Guvern24.

Alin.2, art.107 din Constituţie permite să se înfiinţeze, în condiţiile legii, şi

alte autorităţi administrative în scopul conducerii, coordonării şi exercitării

controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră

nemijlocit în atribuţiile ministerelor, în baza acestei prevederi, au fost înfiinţate un

şir de autorităţi administrative centrale de specialitate autonomă: Curtea de 23 M.Orlov, Şt.Belecciu „Drept administrativ”, Chişinău 2005, p.7924 A.Iorgovan, op.cit., Tratat de drept…, vol. 2, p.522

19

Page 20: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Conturi, Avocatul Parlamentar, Banca Naţională etc.

În art.1 al Legii privind administraţia publică locală25 se dă următoarea

definiţie administraţiei publice centrale: „totalitatea autorităţilor de specialitate ale

administraţiei publice, constituie pentru satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a

intereselor generale ale societăţii la nivelul întregii ţări ”.

Guvernul poate crea comisii şi consilii permanente şi provizorii pentru

studierea unor probleme şi pentru elaborarea hotărârilor în vederea dezvoltării

economiei, politicii în domeniul finanţelor, creditelor, preţurilor, valutei, circulaţiei

monetare precum şi în domeniile politicii sociale, învăţământului public, culturii şi

din alte sfere ale vieţii26.

Activitatea comisiilor şi consiliilor este condusă de prim-ministru, de

miniştri sau de alte persoane numite de Guvern.

Conform art.23 din Legea 64-XII, Guvernul exercită controlul legalităţii şi

oportunităţii activităţii ministerelor, departamentelor, a altor organe din subordinea

sa, a prefecturilor, fiind în drept să abroge actele administrative emise de aceste

organe pe motiv de ilegalitate. Prim-ministrul poate cere dări de seamă

conducătorilor acestor organe.

Tot în Lege 64-XII, este stipulată actuala structură a autorităţilor

administraţiei publice centrale25:

Biroul Naţional de Statistică – în activitatea sa se călăuzeşte de Constituţia

Republicii Moldova, Legea cu privire la statistica oficială, hotărârile

Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile

şi dispoziţiile Guvernului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este

parte, şi nu în ultimul rând de Regulamentul său de activitate.

Principalele sarcini ale Biroului Naţional de Statistică sunt:

- să emită, în limitele competenţei sale, acte normative ce ţin de producerea

informaţiei statistice, obligatorii pentru toate persoanele care cad sub incidenţa

Legii cu privire la statistica oficială;25

Legea privind administraţia publică locală nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998.01.2006 în Monitorul Oficial Nr. 13-15 art Nr: 8526 Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern din 31.05.1990, art. 22, aln.5

20

Page 21: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- să facă propuneri cu privire la modificarea sau abrogarea actelor normative

ale autorităţilor administrative centrale, ce contravin legislaţiei în vigoare, în

probleme ce ţin de desfăşurarea activităţii statistice;

- aprobă regulamentele direcţiilor şi secţiilor aparatului central şi ale

subdiviziunilor teritoriale de statistică, statutele întreprinderilor şi organizaţiilor din

subordinea Biroului;

- emite, în condiţiile legii, ordine, aprobă instrucţiuni şi alte acte care vizează

activitatea Biroului;

- asigură pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare subdiviziunilor de

statistică, organizează înzestrarea tehnico-materială a acestora.

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru – în activitatea sa are la bază

Regulamentul de activitate, Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la

Guvern şi alte legi, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţe şi

hotărâri ale Guvernului, precum şi acorduri internaţionale la care Republica

Moldova este parte.

În categoria funcţiilor intră elaborarea actelor normative ce determină

valoarea lucrărilor (topografo-cartografice, geodezice, reformei funciare etc.)

finanţate din bugetul de stat.

Actele emise sunt ordine şi dispoziţii de competenţa Agenţiei.

Biroul Relaţii Interetnice – emite ordine şi dispoziţii, controlează

executarea lor.

Serviciul Grăniceri – este o autoritate administrativă centrală, care îşi

exercită atribuţiile şi promovează politica statului în următoarele domenii27:

- supravegherea şi controlul frontierei de stat, în scopul combaterii faptelor

specifice criminalităţii transfrontaliere, inclusiv migraţiei ilegale, asigurarea

intereselor Republicii Moldova la frontiera de stat, în condiţiile legii;

- paza frontierei de stat a Republicii Moldova în modul stabilit de legislaţia în

vigoare.

27 Legea cu privire la Serviciul Grăniceri nr. 162-XVI din 13.07.2007

21

Page 22: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Agenţia Turismului28 –  în activitatea sa Agenţia se conduce de Constituţia

Republicii Moldova, legi şi hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui

Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului, de tratatele

internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, precum şi de

Regulamentul său de activitate.

Sarcina principală este de a emite ordine ce vizează activitatea de bază a

Agenţiei şi controlează executarea lor.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei29 – este un

organ specializat al administraţiei publice centrale creat pe lângă Guvernul

Republicii Moldova, învestit cu dreptul de a efectua cercetări penale, anchete

preliminare, operaţiuni de investigaţii, controale şi revizii financiar-fiscale în

cauzele ce ţin de delictele economice şi actele de corupţie, de a constata

contravenţiile şi de a aplica sancţiuni şi amenzi conform legislaţiei în vigoare.

Actele emise sunt ordine, dispoziţii şi instrucţiuni referitor la exercitarea

atribuţiilor Centrului, de asemenea ordine de angajare în şi eliberare din funcţie a

angajaţilor Centrului.

Legea privind administraţia publică centrală de specialitate mai

menţionează o altă categorie de organe şi anume, autorităţile administrative

autonome, care sunt independente faţă de Guvern şi se organizează prin legea

organică30.

Din ele fac parte Consiliul Suprem de Securitate, Serviciul de Informaţii şi

Securitate al Republicii Moldova, Curtea de Conturi, Consiliul Economic Suprem,

Audiovizualul.

Acestea apar, de regulă, ca organe de domeniu, care, la rândul lor pot fi de

trei categorii31: a) organe de sinteză, b) organe de coordonare, c) organe de control.

Din cele menţionate mai sus putem concluziona conform Legii cu privire la

Guvern, că organele de specialitate ale administraţiei publice sunt ministerele şi 28 Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Turism, 21 decembrie 200929 Hotărîrea Guvernului nr.335, din 18.03.2002, cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu al CCCEC.30 Legea privind administraţia publică centrală de specialitate, art.2, alin.5, Proiect din 13.04.2010.31 Mihai Platon „Administraţia publică” (curs universitar), Chişinău 2007, Editura „Universul”, p.370

22

Page 23: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

alte autorităţi care la rândul lor sunt specificate în dependenţă de domeniul lor de

activitate şi datorită atribuţiilor ce le revin acestea emit acte juridice administrative

cum ar fi ordinile, instrucţiunile, regulamente, dispoziţii cât şi alte note

informative.

CAPITOLUL II. Modul de constituire şi activitate ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

§1. Modul de constituire a ministerelor

Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Ele se află în subordinea Guvernului şi realizează politica acestuia în domeniul sau

ramura lor de activitate.

23

Page 24: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Deşi legislaţia nu prevede expres acest lucru, ministerele pot fi organizate

numai în subordonarea Guvernului, şi numai pe baza legii32.

Organizarea şi funcţionarea organelor administraţiei publice centrale sunt

determinate de Legea cu privire la Guvern şi Regulamentele acestor organe

aprobate de Guvern.

Ministerele şi miniştri se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului

de încredere Guvernului.

Structura organizatorică, atribuţiile şi numărul de posturi ale ministerelor se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în raport cu importanţa, volumul şi

complexitatea activităţii fiecărui minister în parte.

Structura organizatorică a ministerelor, în funcţie de volumul, complexitatea

şi specificul activităţii acestora cuprinde:

- Birourile se organizează pentru îndeplinirea unei activităţi omogene

sau mai multe activităţi complementare, care necesită o conducere

unitară;

- Serviciul cuprinde mai multe birouri;

- Direcţia cuprinde mai multe servicii sau birouri, a căror activitate face

necesară o conducere unitară;

- Direcţia generală se organizează pentru conducerea unui domeniu sau

sector de activitate. Ea poate cuprinde direcţii, servicii, birouri;

- Departamentul este înfiinţat pentru coordonarea activităţii mai multor

direcţii generale, direcţii etc.

Structurile organizatorice din cadrul ministerului nu au o competenţă proprie

pentru a dispune de calitate de autoritate publică, distinctă de ministerul din care

fac parte. Ele au numai sarcini de serviciu. Aşa încât, de regulă, ele nu sunt

subiecte de drept administrativ şi nici nu au calitatea de persoană juridică.

Fac însă excepţie departamentele din structura unor ministere care, potrivit

actului de înfiinţare, au atribuţii proprii şi personalitate juridică.

32 T.Drăganu, op. cit., vol.II, p.323

24

Page 25: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Subdiviziunile ministerelor pot fi împărţite în două categorii: de specialitate

şi funcţionale.

Subdiviziunile de specialitate desfăşoară o activitate de strictă specialitate,

de natura celor care constituie domeniul propriu ai acelui minister, numărul lor

fiind determinat de specificul acestuia.

Subdiviziunea funcţională există în cadrul oricărui minister, activitatea lor

aflându-se în legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv, ca, de exemplu,

secretariat, resurse umane, financiar-contabilitate, administrativ-gospodăresc etc.

Subdiviziunile organizatorice ale ministerelor, neavând calitatea de

autoritate publică, distinctă de minister, nu pot emite acte administrative

normative, ci numai acte de aplicare a actelor cu forţă juridică superioară. În

unele cazuri, prevăzute de lege, anumite subdiviziuni pot avea dreptul de a emite

acte normative, ca de exemplu departamentele din cadrul unor ministere.

În cadrul ministerelor se organizează cabinetul ministrului. Ministerele pot

înfiinţa, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate, aflate în subordinea lor,

iar în funcţie de natura atribuţiilor, pot avea compartimente în străinătate, stabilite

prin hotărâre a Guvernului. Ministerele pot avea în subordinea lor servicii publice

descentralizate, în unităţile administrativ-teritoriale.

Acest text este contradictoriu prin el însuşi. Pe de o parte se prevede că

aceste servicii se află în subordinea ministerelor, iar pe de altă parte, că ele ar fi

descentralizate. Or, dacă sunt subordonate, nu mai pot fi descentralizate, aşa

încât, după părerea noastră, atributul de „descentralizat" ar trebui exclus din

textul legii.

Înfiinţarea, organizarea şi atribuţiile serviciilor publice din unităţile

administrativ-teritoriale, numărul de personal, funcţiile de conducere se aprobă

prin ordin al ministrului, respectiv ai conducătorului organului central de

specialitate în subordinea cărora se află serviciul respectiv.

Ministrul sau conducătorul organului central numeşte conducătorii organelor

25

Page 26: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

din subordinea ministerului sau a organului central.

Conducătorii serviciilor publice desconcentrate din unităţile administrativ-

teritoriale sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul sau de conducătorul

organului central, cu avizul consultativ al prefectului.

Şi acest text este criticabil. Din moment ce avizul este consultativ, înseamnă

că ministrul sau conducătorul organului central nu este obligat să ţină seama de ei,

şi atunci se pune o întrebare firească, anume de ce se mai cere acest aviz, dacă el

nu este obligatoriu?

După părerea noastră, ar trebui să se prevadă, fie că avizul este conform, şi

atunci el devine obligatoriu, fie să se renunţe total la solicitarea avizului din partea

prefectului.

Atribuţiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de

organizare şi funcţionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.

Reieşind din cele menţionate mai sus putem da un exemplu concret referitor

la modul de organizare a ministerelor în Republica Moldova, şi anume a

Ministerul Economiei care potrivit Regulamentului privind organizarea,

funcţionarea şi structura aparatului central al acestuia este prevăzută conducerea

formată din ministrul şi viceprim-ministru economiei, aceştia având următoarele

funcţii: - organizează şi conduce activitatea Ministerului şi poartă răspundere

personală pentru realizarea sarcinilor încredinţate acestuia, pentru utilizarea

raţională a mijloacelor bugetare, integritatea mijloacelor financiare şi a valorilor

materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de

seamă;  - asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova,

hotărârilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului,

îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor ce decurg din prevederile prezentului

Regulament şi din alte acte normative, precum şi din politica de cadre a statului; -

numeşte în şi eliberează din funcţie conducătorii întreprinderilor de stat

administrate; - coordonează numirea organelor de conducere ale întreprinderilor

administrate de către instituţiile în subordine;  - modifică statul de personal al

26

Page 27: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

aparatului central al Ministerului, în cadrul structurii şi efectivului-limită ale

aparatului central al Ministerului, aprobate de Guvern;

În lipsa ministrului, funcţiile acestuia sânt exercitate de vice-ministrul desemnat de

ministru.

    În cadrul Ministerului activează trei vice-miniştri, numiţi în şi eliberaţi din

funcţie de Guvern, la propunerea ministrului. Vice-miniştrii se subordonează

nemijlocit ministrului şi organizează activitatea în cadrul Ministerului, în limitele

împuternicirilor ce le sânt atribuite.

Ministrul, vice-miniştrii şi conducătorii subdiviziunilor interioare  ale

aparatului central al Ministerului, în limitele împuternicirilor atribuite, poartă

răspundere pentru deciziile luate şi pentru activitatea Ministerului.

Direcţiile generale, direcţiile, secţiile, serviciile şi sectoarele sunt

subdiviziuni interioare ale aparatului central al Ministerului. Ele activează în baza

propriilor regulamente, vizate de vice-ministrul respectiv şi aprobate de ministru.

În cadrul Ministerului se instituie un Colegiu, compus din ministru (preşedintele

colegiului), vice-miniştri, alţi angajaţi ai Ministerului, precum şi din savanţi şi

specialişti notorii în domeniile de competenţă. Componenţa nominală a Colegiului

se aprobă de Guvern.

    Colegiul examinează în şedinţele sale chestiuni privind organizarea activităţii

Ministerului în vederea promovării politicii economice a ţării, transformărilor

structurale şi economice, soluţionării problemelor stringente, elaborării şi realizării

pronosticurilor pentru perioade de perspectivă şi de scurtă durată, discută chestiuni

ce ţin de activitatea instituţiilor şi organizaţiilor subordonate Ministerului,

efectuează controlul asupra executării deciziilor, selectării şi folosirii cadrelor,

examinează proiectele actelor legislative şi normative, ia în dezbatere rapoartele şi

dările de seamă ale conducătorilor de subdiviziuni ale Ministerului şi ai

organizaţiilor şi instituţiilor din subordinea acestuia.

    În activitatea sa Colegiul se conduce de regulamentul propriu, aprobat prin

ordinul ministrului. Deciziile Colegiului se traduc în fapt prin emiterea de ordine

27

Page 28: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

ale ministrului.  

Ministerul colaborează cu Parlamentul în cadrul comisiilor parlamentare şi

şedinţelor plenare, inclusiv prin  reprezentantul Guvernului în Parlament, cu alte

ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu societatea

civilă.

    În cadrul Ministerului pot fi create comisii şi grupuri de lucru, care sînt

convocate pentru examinarea şi soluţionarea unor chestiuni specifice. La lucrările

comisiilor pot fi antrenaţi specialişti din diferite domenii.

Structura aparatului central al Ministerului Economiei 33

    Conducerea

    Cabinetul viceprim-ministrului, ministru al economiei (cu statut de serviciu)

    Direcţia generală politici industriale şi de competitivitate

    Direcţia dezvoltare tehnologică  şi competitivitate

    Direcţia politici  investiţionale şi de promovare a  exportului 

    Direcţia politici de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice

    Direcţia generală dezvoltarea mediului de afaceri

    Direcţia  politici de reglementare a activităţii de întreprinzător

    Direcţia dezvoltarea mediului financiar şi fiscal

    Direcţia politici  de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi profesii

liberale

    Direcţia generală infrastructura calităţii

    Direcţia standardizare, reglementare tehnică şi evaluarea conformităţii

    Direcţia metrologie

    Direcţia supraveghere tehnică şi securitate industrială

    Direcţia generală politici comerciale

    Direcţia regimuri comerciale şi OMC

33 HOTĂRÎRE Nr. 690 ,din  13.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, structurii

şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia

28

Page 29: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

    Direcţia comerţ interior şi servicii

    Secţia control al circulaţiei mărfurilor cu dublă destinaţie

    Direcţia generală securitate şi eficienţă energetică

    Direcţia electroenergetică şi cooperare a sistemelor electroenergetice

    Direcţia gazificare şi eficienţă energetică

    Direcţia termoenergetică

    Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor

    Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică

    Direcţia protecţia consumatorilor şi supravegherea pieţei

    Direcţia cooperare economică internaţională

    Direcţia juridică

    Direcţia finanţe şi  evidenţă contabilă

    Direcţia logistică şi management intern

    Secţia resurse umane

    Sectorul probleme speciale

    Serviciul relaţii publice şi protocol

    Serviciul audit intern

Din cadrul celor relatate menţionez că ministerele se constituite în

subordinea Guvernului, în baza Legii privind Guvernul şi a Regulamentelor

acestor organe. Ele sunt constituite după o anumită procedură, iar structura

organizatorică cuprinde atribuţiile şi numărul de posturi ale ministerelor, şi care

depinde de volumul şi complexitatea activităţii fiecărui minister în parte.

§2. Competenţa ministerelor

Din ansamblul reglementărilor care privesc organizarea şi funcţionarea

ministerelor se poate desprinde concluzia că acestea exercită două categorii de

atribuţii:

- comune tuturor ministerelor şi

- proprii, specifice fiecărui minister.

29

Page 30: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Atribuţiile comune derivă, în principal, din locul şi rolul pe care îl au toate

ministerele în sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale, ca autorităţi

subordonate nemijlocit Guvernului, care asigură realizarea programului său de

guvernare.

Atribuţiile comune pot fi grupate în:

• Atribuţii care privesc organizarea executării şi executarea în concret a

legilor, decretelor Preşedintelui, a hotărârilor şi ordonanţelor

Guvernului.

Potrivit acestor atribuţii, ministerele iniţiază sau elaborează, la dispoziţia

Primului-ministru, proiecte de acte normative, legi, decrete, hotărâri şi ordonanţe

de a cărei pregătire este responsabil Guvernul, asigurând fundamentarea acestora,

ori, după caz, le avizează. În acest sens, miniştrii se prevalează şi de drepturile lor

de a emite ordine şi instrucţiuni în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege pentru

minister în vederea executării prevederilor legale.

• Atribuţii care privesc activităţi economice şi sociale.

Atribuţiile în domeniul activităţilor economice şi sociale privesc în

special probleme de analiză a fenomenelor specifice în condiţiile statului de drept

şi ale economiei de piaţă. În vederea pregătirii şi fundamentării lucrărilor de

legiferare, ministerele:

- organizează şi execută activităţi statale, în calitate de acţionar al societăţilor

pe acţiuni cu capital de stat din ramurile economice pe care le administrează;

- promovează procesul de privatizare în ramurile administrate;

- organizează aplicarea politicii guvernamentale faţă de întreprinderile de stat

din ramurile respective ale economiei, fundamentează politica de subvenţii a

Guvernului;

- asigură protecţia mediului şi realizează alte asemenea atribuţii stabilite prin

lege sau prin alte acte normative.

• Atribuţii care privesc realizarea politicii externe.

În contextul realizării atribuţiilor în domeniul politicii externe din

30

Page 31: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

împuternicirea Guvernului, ministerele:

- iniţiază şi negociază tratate internaţionale, încheie convenţii, acorduri şi alte

înţelegeri internaţionale şi iau măsurile necesare de aplicare a prevederilor

convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul propriu de activitate;

- orientează activitatea de cooperare internaţională şi sprijină dezvoltarea

formelor de cooperare guvernamentale şi neguvernamentale;

- reprezintă interesele statului în organismele internaţionale şi dezvoltă relaţii

de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii

internaţionale de profil.

• Atribuţii care vizează alte domenii.

Ministerele îndeplinesc şi alte atribuţii comune, care privesc:

- formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului;

- dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul propriu de activitate;

- conducerea activităţii unităţilor bugetare din subordine;

- aplicarea unitară a sistemului de salarizare în sistemul ministerului etc.

Atribuţiile specifice a ministerelor:

Înfiinţarea ministerelor este determinată de necesităţile sociale, economice,

sistemul politic şi conjunctura politică a autorităţilor publice. Toate ministerele

sunt înfiinţate prin lege organică, deoarece Constituţia prin art. 72 rezervă această

problemă unei astfel de categorii de legi. Competenţele ministerelor, în mod

expres, se stabilesc de Regulamentele proprii şi legile din domeniile respective.

Pe lângă atribuţiile generale pe care le au toate ministerele, acestea îşi justifică

existenţa mai cu seamă prin necesitatea realizării unor atribuţii specifice fiecărui

minister. Aceste atribuţii constituie competenţa materială a fiecărui minister şi

asigură realizarea obiectivelor şi sarcinilor puse în seama lor.

Atribuţiile specifice fiecărui minister se compun din drepturile şi obligaţiile

legale ale acestora, de realizarea cărora ministrul răspunde în faţa Guvernului şi a

Parlamentului.

Determinarea concretă a atribuţiilor fiecărui minister este fixată în următoarele

31

Page 32: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

acte:

1) Pentru Ministerul Economiei, atribuţiile au fost stabilite în regulamentul

acestuia, aprobat prin HOTĂRÎRE Nr. 690,din  13.11.2009 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei,

structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia Publicat în

20.11.2009 în Monitorul Oficial Nr. 166-168;  

2) Atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare au fost

determinate de regulamentul acestuia, aprobat prin HOTĂRÎRE Nr. 793, din 

02.12.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, structurii şi

efectivului-limită al aparatului central al acestuia Publicat în 04.12.2009 în

Monitorul Oficial Nr. 174-176;

3) Atribuţiile Ministerului Finanţelor sunt determinate de un şir de legi ce

reglementează domeniul finanţelor publice, precum şi de regulamentul propriu

aprobat prin HOTĂRÎRE Nr. 1126, din  29.09.2006 cu privire la aprobarea

modificărilor ce se operează în Regulamentul Ministerului Finanţelor, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1138 din 1 noiembrie 2005, Publicat în 06.10.2006 în

Monitorul Oficial Nr. 158-160.

4) Competenţele Ministerului Educaţiei sunt determinate de un şir de legi din

domeniul învăţământului, ştiinţei şi educaţiei, precum şi de regulamentul său

aprobat de Guvern, prin Hotărârea nr.653, din 06.11.2009, cu privire la aprobarea

Regulamentului Ministerului Educaţiei, Monitorul Oficial nr. 135-136/1400 din

03.10.2002;

5) Funcţiile Ministerului Culturii sunt determinate de regulamentul său aprobat

de Guvern prin Hotărârea nr. 696, din 19.11,2009, cu privire la aprobarea

Regulamentului Ministerului Culturii, Monitorul Oficial nr. 169-170 din

24.11.2009;

6) Atribuţiile Ministerului Sănătăţii sunt stipulate în regulamentul său, aprobat

de Guvern prin Hotărârea nr. 777, din 27.11.2009, cu privire la aprobarea Structurii

32

Page 33: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

şi Regulamentului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Monitorul Oficial

nr. 173 din 01.12.2009;

7) Competenţele pentru Ministerului Mediului sunt determinate de

regulamentul său, aprobat de Guvern prin HOTĂRÎRE Nr. 847, din  18.12.2009

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea , structurii şi

efectivului-limită ale aparatului central al acestuia Publicat la 22.12.2009 în

Monitorul Oficial Nr. 189-190;

8) Competenţele Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Familiei sunt

determinate de regulamentul propriu, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 691,

din  17.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi

funcţionarea lui, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia

Publicat : 20.11.2009 în Monitorul Oficial Nr. 166-168;

9) Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe sunt determinate de un şir de

legi şi tratate internaţionale şi de regulamentul propriu aprobat de Guvern prin

Hotărârea nr. 1156, din 04.11.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului

Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Monitorul Oficial nr. 151-

153 din 11.11.2005;

10) HOTĂRÎRE Nr. 459, din  05.08.2009 pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul

Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele

de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii

judecătoreşti, Publicat la 14.08.2009 în Monitorul Oficial Nr. 124-126, Data

intrarii in vigoare : 20.09.2009;

11) Competenţele Ministerului Afacerilor Interne sunt determinate şi de

regulamentul acestuia aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 778, din 27.11.2009, cu

privire la structura organizatorică, limita efectivului şi Regulamentul Ministerului

Afacerilor Interne. Monitorul Oficial nr.173 din 01.12.2009;

12) HOTĂRÎRE Nr. 662, din  10.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului,

structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării

33

Page 34: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Regionale Publicat : 13.11.2009 în Monitorul Oficial Nr. 163-164;   

13) HOTĂRÎRE Nr. 695 din  18.11.2009 cu privire la aprobarea

Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor, Publicat : 24.11.2009 în Monitorul Oficial Nr. 169-170;

14) HOTĂRÎRE Nr. 766, din  26.11.2009 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi

Sportului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia,

Publicat : 01.12.2009 în Monitorul Oficial Nr. 173;

15) HOTĂRÎRE Nr. 389, din  17.05.2010 pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi

Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia

Publicat : 21.05.2010 în Monitorul Oficial Nr. 78-80;

16)Atribuţiile Ministerului Apărării sunt determinate de un şir de legi din

domeniul apărării şi de regulamentul său probat de Guvern prin Hotărârea Nr. 939

din  16.08.2007 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Apărării, structurii şi efectivului-limită ale aparatului

central al acestuia, publicat la 24.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 131-135.

Acesta, în Capitolul II prevede următoarele misiuni, funcţiile de bază şi atribuţiile

ale Ministerului34:

Ministerul Apărării este organul central de specialitate al administraţiei publice,

care elaborează şi promovează politica statului în asigurarea apărării naţionale,

conduce, coordonează şi organizează, potrivit legii, activităţile în domeniul apărării

naţionale.

     De asemenea este organ de conducere politico-militară şi administrativă a

sistemului naţional de apărare a statului. Are următoarele funcţii de bază:

    a) elaborează, promovează şi monitorizează politica de apărare;

    b) conduce şi coordonează construcţia şi dezvoltarea Armatei Naţionale şi alte

activităţi privind pregătirea sistemului naţional de apărare pentru asigurarea

34 Hotărârea Nr. 939 din  16.08.2007

34

Page 35: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

securităţii militare a statului;

    c) coordonează, controlează şi supraveghează implementarea politicii de

apărare;

    d) exercită alte funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

     Întru asigurarea implementării funcţiilor nominalizate, Ministerul îndeplineşte

următoarele atribuţii:

     a) în domeniul conducerii şi politicii de apărare:

     1) studiază şi apreciază situaţia politico-militară, determină riscurile şi

ameninţările cu caracter militar şi necesităţile ce ţin de asigurarea apărării

naţionale;

     2) elaborează şi înaintează, în modul stabilit, propuneri privind măsurile de

organizare şi pregătire a sistemului naţional de apărare;

    3) asigură realizarea măsurilor adoptate de autorităţile constituţionale ale

statului cu atribuţii în conducerea sistemului naţional de apărare privind

îndeplinirea misiunilor Armatei Naţionale şi exercitarea controlului civil asupra

activităţii Armatei Naţionale;

     4) promovează politica de apărare şi conduce procesul de planificare a

apărării;

     5) participă la colaborarea internaţională în domeniul apărării, iniţiază şi

negociază încheierea tratatelor internaţionale, în conformitate cu legislaţia în

vigoare;

     6) întreprinde măsurile necesare pentru atragerea programelor de asistenţă

străină destinate sectorului de apărare a ţării;

   7) asigură, în oricare din structurile Armatei Naţionale, efectuarea inspecţiilor,

controalelor, evaluărilor şi verificărilor asupra activităţilor de menţinere a

capacităţii permanente de luptă şi de mobilizare pentru îndeplinirea sarcinilor,

conform destinaţiei;

    8) elaborează politici, directive şi recomandări privind resursele umane,

financiare, materiale şi de altă natură destinate apărării naţionale;

35

Page 36: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

    9) înaintează, în modul stabilit, propuneri privind completarea şi perfecţionarea

cadrului normativ în domeniul apărării, la formarea bugetului militar şi asigură

concordanţa acestora cu standardele de securitate din spaţiul european şi

euroatlantic;

    10) asigură reprezentarea Armatei Naţionale în raporturile cu armatele altor state

şi organizaţii internaţionale;

    11) elaborează măsuri de protecţie eficientă a forţelor, resurselor şi elementelor

infrastructurii menite să asigure apărarea ţării;

    12) menţine relaţii cu publicul, întreprinde măsuri pentru informarea societăţii

asupra activităţii Armatei Naţionale şi instituţiilor Ministerului;

    13) participă, în comun cu alte organe centrale de specialitate ale administraţiei

publice, la activităţile privind controlul şi neproliferarea armelor;

    14) elaborează recomandări pentru suportul acordat de Armata Naţională la

lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi la acordarea asistenţei umanitare;

     b) în domeniul informaţiei şi cercetării militare:

    1) asigură recepţionarea, prelucrarea, verificarea, sistematizarea şi aprecierea

informaţiei privind ameninţările şi pericolele cu caracter militar, care au sau pot

avea impact asupra suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a

Republicii Moldova;

     2) coordonează şi stabileşte activităţile de cercetare în domeniul apărării

naţionale;

     3) asigură, în modul stabilit, Comandamentul Suprem al Forţelor Armate cu

informaţii privind aspectele ce ţin de asigurarea securităţii militare a statului;

    4) colaborează, în limitele competenţei sale, cu structurile abilitate ale statului şi

cu serviciile de informaţii militare ale altor state în vederea depistării şi

contracarării activităţilor îndreptate împotriva securităţii militare a statului;

     5) elaborează politici, directive şi recomandări privind păstrarea secretului de

stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

     c) în domeniul planificării şi folosirii forţelor:

36

Page 37: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

     1) asigură planificarea şi conducerea operaţiilor (acţiunilor) de apărare;

     2) întreprinde măsurile necesare pentru elaborarea îndrumărilor privind

dezvoltarea sistemului de conducere a Armatei Naţionale;

     3) asigură atribuirea forţelor (unităţilor militare) la categoria funcţională

respectivă;

     4) asigură elaborarea îndrumărilor pentru participarea efectivului la operaţiuni

internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

     5) elaborează politici pentru planificarea şi conducerea operaţiunilor

informaţionale;

     d) în domeniul asigurării necesităţilor sistemului naţional de apărare:

     1) asigură financiar Armata Naţională, în modul stabilit de legislaţie, din contul

alocaţiilor bugetului de stat şi al mijloacelor speciale;

     2) coordonează măsurile de înzestrare cu armament, tehnică şi resurse tehnico-

materiale în volumul necesar; este beneficiar de stat în tranzacţiile privind

achiziţionarea, crearea, fabricarea, repararea şi testarea armamentului, tehnicii

militare şi altor bunuri tehnico-militare; comercializează excedentul neutilizat de

tehnică militară, armament şi alte bunuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

     3) gestionează mijloacele materiale şi financiare disponibile pentru asigurarea

activităţii unităţilor militare şi instituţiilor din subordine şi determină politicile

privind normele de uz, întreţinere şi reparare a armamentului, tehnicii militare şi

altor bunuri materiale din dotare;

     4) adoptă măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor sociale şi de îndeplinire a

serviciului militar de către efectiv;

     5) organizează elaborarea îndrumărilor în domeniul asistenţei medicale a

efectivului;

     6) adoptă măsuri de planificare şi realizare a construcţiilor capitale;

     7) elaborează politici ce ţin de managementul resurselor umane, de activitatea

instituţiilor de învăţământ militar, de pregătirea cadrelor militare în instituţiile de

învăţământ; asigură managementul corpului de ofiţeri şi efectivului de subofiţeri

37

Page 38: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

din cadrul aparatului central al Ministerului, precum şi al corpului de ofiţeri cu

grade superioare;

    8) asigură plata pensiilor cetăţenilor care au îndeplinit serviciul militar prin

contract, protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

    9) elaborează politici şi proceduri privind recrutarea şi încorporarea cetăţenilor

în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, chemarea lor la

concentrări militare, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, la declararea

mobilizării, precum şi trecerea în rezervă sau demobilizarea lor;

    10) identifică domeniile de cercetări ştiinţifice ce vizează perfecţionarea

sistemului naţional de apărare şi asigură implementarea rezultatelor acestora în

activitatea Armatei Naţionale;

     11) elaborează politici de interoperabilitate pentru asigurarea standardelor

privind participarea Republicii Moldova la operaţiunile internaţionale.

O altă caracteristică a competenţei o putem face la Ministerul Afacerilor

Externe şi Integrării Europene35, acesta fiind organul central de specialitate al

administraţiei publice, abilitat să promoveze şi să realizeze politica externă a

statului.

Ministerul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia şi legile

Republicii Moldova, cu decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile

Parlamentului, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului, cu alte acte

normative, precum şi cu prevederile Regulamentului de activitate.

Întru realizarea politicii externe a Republicii Moldova, Ministerul are

următoarele sarcini:

- apărarea suveranităţii, securităţii, integrităţii teritoriale şi intereselor

Republicii Moldova;

- elaborarea concepţiei de politica externă a Republicii Moldova şi înaintarea

propunerilor corespunzătoare Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi

35 HOTARIRE Nr. 1156 , din 04.11.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene

38

Page 39: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Guvernului;

- elaborarea si prezentarea, in modul stabilit de legislaţie, a proiectelor de acte

legislative vizând politica externă şi serviciul diplomatic, precum şi a proiectelor

de decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor Parlamentului si

Guvernului;

- dirijarea procesului de integrare europeana a ţării, precum şi asistenţa

organizatorică şi informaţională a Comisiei naţionale pentru integrarea europeană;

- coordonarea activităţii organelor centrale de specialitate ale administraţiei

publice şi ale altor autoritaţi administrative centrale în vederea realizării unei

politici unice în domeniul relaţiilor internaţionale şi integrării europene;

- asigurarea coordonării şi monitorizarea implementării de câtre ministere şi

alte autoritaţi administrative centrale a Planului de Acţiuni Republica Moldova -

Uniunea Europeană şi a strategiei de integrare europeană a ţării;

- lansarea, prin eforturi conjugate cu ministerele şi alte autoritaţi

administrative centrale, a propunerilor coordonate privind promovarea politicii

guvernamentale de integrare europeană a Moldovei şi de participare a ţării noastre

la activităţile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est;

- coordonarea activităţii de organizare şi desfăşurare a şedinţelor structurilor

de cooperare stabilite în cadrul relaţiilor Republica Moldova - Uniunea Europeană;

- coordonarea relaţiilor Moldovei cu instituţiile Uniunii Europene şi cu

statele-membre ale UE în contextul implementării eficiente a Planului de Acţiuni

Republica Moldova - Uniunea Europeană şi realizării obiectivului de integrare

europeană;

- coordonarea activităţii comisiilor interministeriale create în vederea

asigurării implementării prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova -

Uniunea Europeană şi convocarea şedinţelor acestora cu regularitate, precum şi ad-

hoc;

- asigurarea coordonării activităţilor organelor şi instituţiilor abilitate din ţara

noastră în vederea realizării prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare

39

Page 40: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

semnat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană;

- participarea la acţiunile care decurg din aplicarea prevederilor Acordului de

Parteneriat şi Cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,

sprijinirea şi coordonarea, după caz, a acestora;

- supravegherea asigurării compatibilităţii diverselor programe şi acţiuni

guvernamentale în raport cu obiectivele integrării europene şi ale cooperării

regionale;

- coordonarea declaraţiilor şi poziţiilor oficiale ale organelor supreme ale

puterii de stat în problemele ce ţin de relaţiile internaţionale şi integrarea

europeană a Republicii Moldova;

- coordonarea, în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului, a

problemelor ce ţin de asistenţa tehnică acordată Republicii Moldova de câtre

Uniunea Europeană şi alţi donatori pentru implementarea Planului de Acţiuni

Republica Moldova - Uniunea Europeană şi integrarea în Uniunea Europeană;

- facilitarea cooperării între instituţiile publice din Republica Moldova şi

Uniunea Europeană, alte instituţii şi state donatoare, în vederea ajustării proiectelor

ce urmează a fi înaintate spre finanţare, conform prevederilor Planului de Acţiuni

Republica Moldova - Uniunea Europeană şi ale strategiei de integrare europeană a

Republicii Moldova;

- coordonarea organizării campaniilor de informare a opiniei publice din

Republica Moldova privind perspectivele aderării la Uniunea Europeană, efectele

procesului de integrare europeană a ţării noastre şi beneficiile participării în

organismele europene, regionale şi subregionale;

- colaborarea la elaborarea, fundamentarea şi realizarea politicii economice şi

comerciale a Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare şi

programele de activitate a Guvernului;

- menţinerea relaţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova cu alte

state şi cu organizaţiile internaţionale;

- promovarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale politice, comerciale,

40

Page 41: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

economice, culturale, ştiinţifice şi de altă natură ale Republicii Moldova cu statele

lumii, reglementarea unor eventuale probleme politico-juridice cu aceste state;

- contribuirea, prin mijloacele diplomatice, la consolidarea securităţii

regionale şi internaţionale, promovarea păcii şi bunei înţelegeri între popoare,

precum şi la consolidarea sistemului internaţional al securităţii ecologice şi a

dezvoltării durabile;

- participarea la procesul de elaborare şi realizare a politicii de securitate,

inclusiv prin asigurarea coordonării la nivel naţional a activităţilor ce ţin de

dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu structurile euroatlantice relevante;

- asigurarea promovării intereselor Republicii Moldova în organizaţiile

internaţionale cu caracter universal, regional şi subregional;

- elaborarea şi prezentarea, în modul stabilit, Preşedintelui Republicii

Moldova, Parlamentului şi Guvernului a propunerilor privind dezvoltarea relaţiilor

Republicii Moldova cu alte state şi organizaţii internaţionale, în baza analizei

informaţiilor privind relaţiile bilaterale şi multilaterale, evoluţiei vieţii

internaţionale şi intereselor Republicii Moldova;

- reglementarea modului de organizare a vizitelor peste hotare ale demnitarilor

la nivel de Preşedinte, Prim-ministru şi alţi oficiali abilitaţi să poarte negocieri

bilaterale şi multilaterale cu partenerii externi, precum şi a vizitelor în ţara noastră

a oficialităţilor şi demnitarilor străini, inclusiv asigurarea controlului realizării

înţelegerilor convenite în cadrul acestora;

- coordonarea raporturilor ministerelor şi altor autoritaţi administrative

centrale din Republica Moldova cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale;

- consultarea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi

altor autoritaţi administrative centrale privind deplasările în străinătate a

funcţionarilor acestora, precum şi invitarea în Republica Moldova în scopuri

oficiale sau de lucru a reprezentanţilor autorităţilor străine;

- întocmirea avizelor cu privire la participarea, componenţa şi mandatul

delegaţiilor oficiale ale Republicii Moldova la conferinţele şi reuniunile

41

Page 42: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

internaţionale;

- avizarea, în mod obligatoriu, a acţiunilor pe care le iniţiază ministerele şi

autorităţile administrative centrale în problemele ce ţin de activitatea lor specifică,

dar care au tangenţa cu relaţiile internaţionale;

- exprimarea acordului pentru difuzarea de câtre organele centrale de

specialitate ale administraţiei publice şi alte autoritaţi administrative centrale a

informaţiilor oficiale privind politica externă a Republicii Moldova, inclusiv

reflectarea vizitelor persoanelor oficiale ale Moldovei în străinătate şi a celor

străine în Republica Moldova;

- contribuirea la mediatizarea în străinătate a informaţiilor referitoare la

politica externă şi internă a Republicii Moldova; asigurarea măsurilor ce ţin de

Protocolul de Stat, conform legislaţiei;

- coordonarea activităţii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în

străinătate;

- contribuirea la stabilirea şi întreţinerea legăturilor interparlamentare şi altor

relaţii externe ale Parlamentului;

- elaborarea proiectelor tratatelor, avizarea tratatelor, precum şi expunerea

asupra oportunităţii încheierii acestora;

- prezentarea în adresa Guvernului a propunerilor privind iniţierea

negocierilor, parafarea, acordarea deplinelor puteri, semnarea, ratificarea,

aprobarea sau acceptarea tratatelor internaţionale, aderarea la acestea sau

denunţarea lor, efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare;

- iniţierea şi participarea la negocierea tratatelor şi altor înţelegeri

internaţionale;asigurarea funcţionării unui sistem de stat unic în domeniul

înregistrării şi evidenţei tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este

parte, inclusiv asigurarea păstrării permanente a originalelor (copiilor certificatelor,

traducerilor oficiale) tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte,

a materialelor arhivistice privind politica externă, ţinerea evidenţei şi utilizarea

documentelor păstrate;

42

Page 43: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- certificarea, în condiţiile legii, a traducerilor în limba de stat ale tratatelor

internaţionale, care nu conţin un text autentic în limba de stat;

- prezentarea spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

conform legislaţiei în vigoare, a textelor tratatelor internaţionale la care Republica

Moldova este parte;

- urmărirea directă sau în conlucrare cu ministerele şi alte autorităţi

administrative centrale, a aplicării prevederilor tratatelor şi altor înţelegeri

internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezentarea anuală, până la

data de 1 februarie a informaţiei privind îndeplinirea întocmai a obligaţiunilor

asumate;

- asigurarea aparatului central al Ministerului şi a misiunilor diplomatice ale

Republicii Moldova cu cadre calificate, organizarea perfecţionării cadrelor

serviciului diplomatic, precum şi garantarea realizării drepturilor şi respectării

obligaţiilor angajaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare;

- organizarea pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate a activităţii

consulare;

- contribuirea la dezvoltarea relaţiilor cu diaspora moldovenească;

- protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor Republicii

Moldova aflaţi în străinătate (persoane fizice şi juridice) potrivit legislaţiei

naţionale a Republicii Moldova, practicii internaţionale, tratatelor internaţionale la

care Republica Moldova este parte şi în conformitate cu normele şi principiile

dreptului internaţional;

- acordarea sprijinului pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a

reprezentantelor consulare străine pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul

asigurării îndeplinirii obligaţiunilor internaţionale ale Moldovei;

- îndeplinirea altor funcţii prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Întru îndeplinirea funcţiilor sale, Ministerului Sanataţii are următoarele

funcţii:

43

Page 44: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- elaborează politici publice şi strategii în domeniul sanătăţii pe termen scurt,

mediu şi lung, cadrul bugetar pe termen mediu şi asigură realizarea acestora;

- asigură integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile

sectoriale, supraveghează sănătatea populaţiei şi stabileşte priorităţile de sănătate

publică;

- asigură reglementarea de drept a sistemului sanătăţii, în limitele şi în

conformitate cu competenţele stabilite de lege;

- elaborează propuneri pentru programul de activitate a Guvernului şi proiecte de

acte legislative şi normative în domeniul sănătăţii, avizează proiecte de acte

legislative şi normative, în condiţiile legii;

- reprezintă interesele statului în structuri şi organisme internaţionale în

domeniul sănătăţii, dezvoltă relaţii de colaborare cu structuri similare din alte state

şi cu organizaţii internaţionale interesate în domeniul sănătăţii, în conformitate cu

tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

- iniţiază şi negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de tratate sau

propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente;

- întreprinde acţiuni pentru punerea în aplicare a tratatelor internaţionale din

domeniul sănătăţii, pentru realizarea condiţiilor de integrare în structurile europene

sau în alte organisme internaţionale;

- elaborează propunerile de buget al sănătăţii şi le prezintă în modul stabilit,

asigură executarea bugetului Ministerului şi a bugetelor instituţiilor în subordine,

sistematizează şi face publică informaţia despre executarea bugetelor şi

performanţa realizată;

- îndeplineşte alte funcţii stabilite, în condiţiile legii.

Ministerul are următoarele atribuţii:

- analizează, monitorizează şi evaluează politicile elaborate, examinează

multilateral impactul social, economic, financiar etc. al acestora, evaluează

riscurile pentru sănătate în raport cu determinanţii stării de sănătate: factori sociali,

economici, comportamentali, biologici şi de mediu relevanţi;

44

Page 45: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- analizează politicile elaborate, în scopul asigurării corespunderii acestora cu

strategiile şi programele naţionale şi racordează politicile existente la priorităţile şi

necesităţile de integrare europeană;

- evaluează şi monitorizează starea de sănătate a populaţiei cu adoptarea

măsurilor de îmbunătăţire a acesteia şi informează Guvernul referitor la indicatorii

esenţiali de sănătate, tendinţele de evoluţie şi măsurile necesare pentru

îmbunătăţirea acestora;

- asigură supravegherea îndeplinirii prevederilor actelor legislative şi

normative de catre instituţiile, intreprinderile şi organizaţiile care au

responsabilităţi în domeniul sănătăţii, al asigurărilor de sănătate şi de către

instituţiile medico-sanitare publice şi private, colaborând în acest scop cu alte

autorităţi publice centrale şi locale, alte organizaţii şi instituţii abilitate, precum şi

cu asociaţiile profesionale;

- coordonează implementarea politicilor, strategiilor şi programelor în

domeniul sănătăţii publice, la nivel naţional şi local, şi colaboreaza cu

reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai societăţii

civile, precum şi cu mass-media, pentru realizarea politicilor şi strategiilor în

domeniul sănătăţii publice, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, protecţiei şi

promovării sănătăţii;

- asigură, prin intermediul instituţiilor din subordine, identificarea, evaluarea

şi comunicarea riscurilor pentru sănătate, asigură managementul acestor riscuri,

prognozarea şi diminuarea impactului negativ al riscurilor identificate asupra

sănătăţii publice;

- coordonează, în condiţiile legii, asistenţa medicală de recuperare şi asistenţa

medicală acordată de instituţiile balneosanatoriale şi organizează controlul asupra

activităţii de asistenţă medicală în instituţiile balneosanatoriale;

- elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea programelor

naţionale de sănătate publică, asigură realizarea acestora, argumentează şi

estimează necesităţile financiare şi modul de finanţare a acestora;

45

Page 46: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

- aprobă lista maladiilor pentru tratamentul specific de baza al cărora se

utilizează medicamentele, consumabilele şi alte materiale de uz medical procurate

din contul mijloacelor centralizate;

- aprobă lista maladiilor social-condiţionate şi a celor cu impact negativ

asupra sănătăţii publice, a serviciilor medicale specifice, acordate unor categorii de

bolnavi neasiguraţi, inclusiv urgente medico-chirurgicale cu pericol vital, acordate

la nivelul de asistenţă medicală prevazut de legislaţie, în limitele mijloacelor

bugetului de stat pe anul respectiv;

- dirijează, în condiţiile legii, activitatea serviciului supravegherii de stat a

sănătăţii publice; aprobă norme pentru condiţiile de igienă şi de control al

infecţiilor nosocomiale pentru instituţiile medico-sanitare;asigură inregistrarea de

stat a substanţelor şi produselor în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- asigură suportul de laborator în investigarea factorilor biologici, chimici,

fizici şi radiologici cu impact asupra sănătăţii publice;

- prin intermediul instituţiilor în subordine, gradul adecvat de pregatire catre

urgente de sănătate publică;

- înaintează propuneri Comisiei Antiepidemice Extraordinare Republicane şi

Guvernului orientate spre prevenirea şi controlul urgentelor de sănătate publică;

- organizează utilizarea Fondului Epidemiologic Republican; dezvoltă

parteneriatul intersectorial pentru includerea analizei impactului asupra sănătăţii

populaţiei în toate politicile naţionale relevante, conform recomandării Comisiei

Europene „Sănătatea în toate politicile” (Health în All Policies), în vederea

maximizării rezultatelor în domeniul sănătăţii;

- organizează efectuarea analizei şi evaluarea periodică a indicatorilor stării de

sănătate a populaţiei, activităţii sistemului sănătăţii şi performanţei instituţiilor

medico-sanitare publice şi asigură difuzarea informaţiei ce ţine de interesul public;

- argumentează necesarul de servicii medicale, precum şi de resurse financiare

pentru funcţionarea sistemului sănătăţii, folosind în acest scop statisticile oficiale,

rapoartele şi informaţia furnizată de Compania Naţională de Asigurări în Medicină,

46

Page 47: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

rezultatele studiilor efectuate în domeniu în vederea fundamentării bugetului

pentru sănătate şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum

şi alte date şi informaţii relevante;

- elaborează, în caz de necesitate, în contextul mijloacelor financiare

disponibile ajustări ale Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă

medicală şi le propune spre examinare Guvernului;

- elaborează şi aprobă anual, de comun acord cu Compania Naţională de

Asigurări în Medicină, normele metodologice de aplicare a Programului unic;

- asigură monitorizarea finanţelor în domeniul sănătăţii, inclusiv prin conturile

satelit în sănătate; gestionează, în condiţiile legii, programele internaţionale de

asistenţă financiară pentru susţinerea reformei sistemului sănătăţii şi pentru

îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei;

- asigură, în limitele mijloacelor prevazute în buget, procurarea

echipamentului medical şi transportul necesar instituţiilor medico-sanitare din

sistemul sănătăţii, asigură suportul tehnico-material, şi exercită controlul asupra

folosirii eficiente şi raţionale a mijloacelor bugetare şi a patrimoniului de stat aflat

în gestionarea instituţiilor medico-sanitare publice în subordine;

- organizează asigurarea calităţii serviciilor de sănătate şi securităţii

pacientului, evaluarea, şi acreditarea instituţiilor medico-sanitare şi inteprinderilor

farmaceutice şi aplică masuri pentru îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale

acordate populaţiei.

În concluzie putem specifica că ministerele deţin o anumită competenţă din care

se desprind două categorii de atribuţii:

- comune pentru toate ministerele;

- proprii, specifice fiecărui minister.

care la rândul lor sunt grupate în dependenţă de domeniul de activitate a

ministerului. Prin intermediul acestor atribuţii are loc reglementarea societăţii sub

diferite aspecte au drept scop îmbunătăţirea vieţii sociale şi dezvoltarea noilor

relaţii atît pe plan intern cât şi extern.

47

Page 48: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

§3. Actele ministerelor

Pentru a organiza executarea legii şi a celorlalte norme legale, ministerele

emit acte juridice. În atribuţiile ministrului intră de a emite ordine şi instrucţiuni.

Practic, aceste acte apar în ordinea urmatoare: îndată ce Guvernul emite

48

Page 49: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

hotărîri pentru organizarea executarii legilor, ministerele în acelaşi cadru emit

ordine sau instrucţiuni. Principiul ierarhizarii administraţiei impune că orice ordin

sau instrucţiune ale unui ministru să poată fi revocate de către Guvern.

Aici poate aparea întrebarea: în ce caz ministrul emite ordine şi cînd se emit

instrucţiuni? Raspunsul nu poate fi exhaustiv, deoarece nici o lege, nici un act

normativ nu precizează care sunt criteriile distinctive dintre ordine şi instrucţiuni.

Dupa cum scrie şi T.Draganu, distincţia dintre ordine şi instrucţiuni nu poate

fi facută, afirmînd ca primele ar avea caracter individual, iar instrucţiunile au

caracter normativ36. Ştim doar numai că, în timp ce ordinele au fie caracter

individual, fie normativ, instrucţiunile au întotdeatuna caracter normativ. S-ar mai

putea adăuga că ceea ce caracterizeaza instrucţiunile este faptul că ele implică

ideea obligativităţii lor faţă de anumite organe subordonate ierarhic, chemate să le

aplice, administraţiilor, în timp ce ordinele normative se pot adresa şi direct

acestora.

Şi conducătorii organelor centrale ori ai structurilor subordonate

ministerelor, dacă acestea realizează o parte din activitaţi specifice serviciului

public pentru care este constituit ministerul, emit acte cu caracter normativ.

Desigur, actele acestor organe trebuie să fie conforme şi ordinelor ministerului, în

fiecare caz trebuie să corespundă legii şi Constituţiei.

La constituirea fiecărui minister stă la bază un Regulament privind

organizarea, funcţionarea şi structurii acestuia, care este aprobat prin hotărârea

Guvernului.

În general, regulamentele37 – au de asemenea caracter normativ, au drept

obiect organizarea şi funcţionarea ministerului şi a serviciilor subordonate,

aprobate prin ordin al ministrului.

Ordinile – sunt acte juridice administrative prin care ministerul realizează

rezolvarea unor probleme concrete din domeniul său de activitate. Ordinile au de

regulă un caracter individual, ele fiind acte de aplicare ale actelor normative. Ca 36 T.Draganu „Actele administrative”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1970, p.5637 Mircea Preda, Curs de drept administrativ, partea generală, Bucureşti 1995, p.142

49

Page 50: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

exemplu putem da Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 207 cu privire la

modul de sesizare a organului de urmărire penală38.

Instrucţiunile – sunt acte administrative cu caracter normativ prin care se

stabilesc reguli generale de conduită pentru domeniul de competenţă al

ministerului, organele şi celelalte servicii desconcentrate, subordonate. Sunt cazuri

cînd instrucţiunile sunt emise în comun cu alt minister sau organ interesat. Ca

exemplu Instrucţiunea cu privire la raportarea asociaţiilor de economii şi

împrumut, a Ministerului Finanţelor, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.

44 din 24 martie 2010.

Toate ministerele îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia

Republicii Moldova şi cu legislaţia în vigoare, cu decretele Preşedintelui

Republicii Moldova, hotărârile Parlamentului, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile

Guvernului, cu alte acte normative, cu tratatele internaţionale la care Republica

Moldova este parte şi cu prevederile Regulamentelor sale privind activitatea şi

funcţionarea lor.

Ministrul poate emite, în caz de necesitate, în colaborare cu conducătorii altor

ministere şi autorităţi administrative centrale, acte normative comune.

Ministerul Economiei, potrivit hotărârii nr. 690,din  13.11.2009, pentru

aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Economiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, emite:

ordine şi dispoziţii, controlează executarea lor;

elaborează documentele de politici publice privind dezvoltarea

parteneriatului public-privat;

emite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de

licenţiere şi avertizează titularul licenţei despre posibila suspendare sau

retragere a licenţei;

emite dispoziţii pentru agenţii economici privind înlăturarea încălcărilor

depistate referitoare la cerinţele securităţii industriale;

38 M.Orlov, Şt.Belecciu „Drept administrativ”, Chişinău 2005, p.79

50

Page 51: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

emite indicaţii, în limita împuternicirilor sale, privind securitatea

industrială, necesitatea efectuării expertizei securităţii industriale, a

diagnosticării tehnice a instalaţiilor tehnice şi a proceselor tehnologice

utilizate la obiectul în cauză;

emite dispoziţii în adresa agentului economic de suspendare a lucrărilor

executate în condiţii de nerespectare a cerinţelor de securitate industrială şi

de sigilare a echipamentului sau a utilajului folosit la obiectul industrial

periculos, inclusiv a încăperilor, în cazul în care utilizarea lor de mai

departe poate provoca avarii sau situaţii de pericol pentru viaţa şi sănătatea

salariaţilor şi/sau a populaţiei;

adoptă, în limitele competenţelor sale, hotărâri privind accelerarea

reformelor economice39.

Ministerului Finanţelor40, de asemenea, conform Regulamentului, aprobă:

acte normative care reglementează prelucrarea, utilizarea, păstrarea şi

evidenţa metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi colectarea,

afânarea, prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase,

coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a resturilor şi deşeurilor ce

conţin metale preţioase;

aprobă acte normative care reglementează prelucrarea, utilizarea, păstrarea şi

evidenţa metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi colectarea,

afânarea, prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase,

coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a resturilor şi deşeurilor ce

conţin metale preţioase;

emite, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii

pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de

subordonarea lor departamentală, forma organizatorico-juridică şi tipul de

proprietate, precum şi pentru persoane fizice.

39 Hotărârii nr. 690,din  13.11.2009, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei

40 Hotărîrea nr. 1126, din  29.09.2006, cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în Regulamentul Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1138 din 1 noiembrie 2005

51

Page 52: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Ministerele emit acte juridice, ordine şi instrucţiuni, dar conform

Regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea structurii ministerelor acestea

aprobă regulamente.

Este de menţionat faptul că în dependenţă de atribuţii şi funcţiile fiecărui

minister sunt emise diferite acte ce prevăd organizarea şi funcţionarea ministerelor.

§4. Modul de constituire a altor autorităţi administrative centrale

E vorba de organele care, ca şi ministerele şi comitetele de stat, constituie o

totalitate de servicii publice administrative, organizate pentru a realiza conducerea

centrala a unor ramuri sau domenii de activitate, pentru a căror dirijare nu este

suficientă funcţionarea unui minister sau comitet de stat.

52

Page 53: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Practica multor ţari arata că astfel de organe de specialitate ale administraţiei

publice centrale pot fi: departamentele, secretariatele, subsecretariatele, comisiile,

serviciile şi inspectoratele de stat, agenţiile, oficiile, comitetele, administraţiile,

inspecţiile, birourile, instituţiile41.

Guvernul, exercitînd controlul asupra executării legilor republicii, a

hotărîrilor şi a altor acte emise de Parlament, a decretelor Preşedintelui Republicii

Moldova, a hotărîrilor sale, poate forma servicii şi inspectorate de stat, conduse de

directori pe care îi numeşte în funcţie.

Serviciile şi inspectoratele de stat emit, in limitele competenţei lor, acte

normative şi de alta natură, instrucţiuni şi explicaţii metodice.

Deoarece competenţa teritoriala a acestor organe de specialitate cuprinde

nivelul întregii ţări şi pentru că ele au o competenţa de specialitate în ramura ori

domeniul de activitate pentru care au fost infiinţate, ele sînt organe centrale. Unele

dintre ele au în teritoriul ţării servicii descentralizate, drept organe proprii.

Guvernul poate să creeze comisii permanente şi provizorii pentru studierea

unor probleme şi elaborarea hotărîrii în vederea dezvoltarii economiei, politicii în

domeniile finanţelor, creditelor, preţurilor, valutei, circulaţiei monetare, precum şi

în domeniile politicii sociale, invaţamîntului public, culturii şi în alte sfere ale

vieţii.

Comisiile se formeaza din angajaţi ai ministerelor, precum şi din savanţi şi

specialişti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului

sau a viceprim-miniştrilor.

Articolul 23 din Legea cu privire la Guvern prevede că Guvernul execută

controlul permanent al legalităţii şi oportunitaţii activitaţii ministerelor, altor

autoritaţi administrative centrale şi a organelor subordonate lui.

Prim-ministrul Republicii Moldova poate cere dări de seama fiecărui

ministru, conducator de departament, de serviciu, inspectorat de stat şi de comisie

guvernamentala.

41 Mihai Oroveanu „Tratat de ştiinţă a Administraţiei”, Bucureşti 1996, p.263.

53

Page 54: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Referitor la modul de constituire a altor autorităţi administrative centrale

putem da următoarele exemple:

Biroul Relaţii Interetnice42 este autoritatea administrativa centrala care

activează în subordinea Guvernului promovează politica statului în domeniul

relaţiilor interetnice, funcţionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

susţinerii diasporei moldoveneşti.

Biroul este persoana juridica, dispune de stampila cu Stema de Stat a

Republicii Moldova, precum şi de cont trezorerial.

Finanţarea activităţii Biroului se efectuează din contul bugetului de stat, în

conformitate cu legislaţia.

Biroul este condus de directorul general, numit în funcţie şi eliberat din

funcţie de Guvern. Acesta organizează şi conduce activitatea Biroului, poartă

răspundere personala pentru realizarea sarcinilor încredinţate, pentru utilizarea

raţională a mijloacelor bugetare şi a resurselor umane, integritatea mijloacelor

financiare şi a valorilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa

contabilă şi în dările de seama. Tot el, prezintă Guvernului spre examinare, în

modul stabilit, proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului şi alte acte normative, după

coordonarea prealabilă cu viceprim-ministrul responsabil de sfera sociala.

În cadrul Biroului Relaţii Interetnice activează vice-directorul general, numit

în funcţie şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea directorului general.

Vice-directorul general se subordonează nemijlocit directorului şi organizează

activitatea în cadrul Biroului, în limitele împuternicirilor ce îi sunt atribuite.

În lipsa directorului general, funcţiile acestuia sunt exercitate de vice-

directorul general.

Vice-directorul general, în limitele împuternicirilor atribuite, poartă

răspundere pentru deciziile luate şi pentru activitatea Biroului.

Biroului Relaţii Interetnice este alcătuit din următoarele direcţii şi servicii:

42 Hotărîrea nr. 43, din  02.02.2010, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Biroului Relaţii Interetnice, structurii şi

efectivului-limită ale aparatului central al acestuia

54

Page 55: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Direcţia relaţii interetnice şi funcţionarea limbilor

Direcţia relaţii internaţionale, integrarea europeană şi diasporă

Serviciul financiar şi evidentă contabilă

Serviciul juridic şi resurse umane

Serviciul audit intern

Serviciul analiză, monitorizare şi evaluare

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei43 este

subordonat Guvernului Republicii Moldova, dispune de aparat central,

subdiviziuni teritoriale, unităţi de gardă, izolator de detenţie provizorie.

Conducătorii subdiviziunilor teritoriale sunt subordonaţi nemijlocit

directorului Centrului.

Structura şi personalul scriptic ale Centrului se aproba de către Guvern.

Centrul este condus de director, care este numit în/şi eliberat din funcţie de

către Guvern.

Directorul are trei locţiitori, numiţi în/şi eliberaţi din funcţie de Guvern la

propunerea directorului Centrului.

În cadrul Centrului se instituie un colegiu în număr de 9 persoane.

Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru44 este condusă de directorul general,

numit în funcţie şi eliberat din funcţie de către Guvern.

    Directorul general are doi directori generali adjuncţi, numiţi în funcţie şi

eliberaţi din funcţie de către Guvern, conform legislaţiei în vigoare.

    În lipsa directorului general, funcţiile acestuia le exercită unul din directorii

generali adjuncţi.

        Directorul general, directorii generali adjuncţi şi angajaţii Agenţiei, în limitele

împuternicirilor atribuite, poartă răspundere pentru deciziile luate şi pentru

activitatea Agenţiei.

43 Hotărâre nr. 335, din  18.03.2002, cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi

Corupţiei 44

HOTĂRÎRE Nr. 383, din  12.05.2010, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.

55

Page 56: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

    În cadrul Agenţiei se constituie şi funcţionează Colegiul din 13 membri. În

componenţa Colegiului se include directorul general (preşedintele Colegiului), un

director general adjunct, alţi funcţionari publici de conducere din aparatul central

al Agenţiei, reprezentanţi ai autorităţilor, instituţiilor publice şi organizaţiilor

nonguvernamentale de profil. Componenţa nominală a Colegiului se aprobă de

către Guvern.

Agenţia colaborează cu Parlamentul în cadrul comisiilor parlamentare şi

şedinţelor plenare, inclusiv prin reprezentantul Guvernului în Parlament, cu alte

ministere şi autorităţi publice centrale şi locale, respectiv cu societatea civilă.

     În cadrul Agenţiei pot fi create comisii şi grupuri de lucru pentru examinarea

şi soluţionarea problemelor din domeniile sale de activitate. La lucrările comisiilor

şi grupurilor de lucru pot fi antrenaţi specialişti din diverse domenii afiliate.

STRUCTURA aparatului central al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru

Conducerea Agenţiei

    Cabinetul directorului general (cu statut de serviciu)

    Serviciul audit intern

    Serviciul de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor

    Direcţia relaţii funciare şi protecţia solurilor

    Direcţia cadastru şi evaluarea bunurilor imobile

    Secţia evaluarea bunurilor imobile

    Direcţia geodezie, cartografie, geoinformatică şi integrare europeană

    Fondul Naţional de Date Geospaţiale (cu statut de serviciu)

    Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică şi Regim

    Secţia economico-financiară

    Serviciul juridic

    Serviciul resurse umane

    Serviciul administrativ

Agenţia Turismului 45 este condusă de directorul general, numit în şi eliberat 45

HOTĂRÎRE Nr. 851, din  21.12.2009, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia

56

Page 57: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

din funcţie de Guvern.

    Directorul general este asistat în activitatea sa de un vicedirector general, numit

şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea directorului general, în condiţiile

legii.

       În îndeplinirea atribuţiilor sale, directorul general poate fi asistat de un cabinet,

care este o subdiviziune interioară distinctă cu personal propriu, avînd statut de

serviciu.

    În cadrul Agenţiei se creează un organ consultativ, Colegiul Agenţiei, compus

din 9 membri. Componenţa nominală a Colegiului se aprobă de Guvern, iar

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea acestuia – prin ordinul

directorului general.

STRUCTURA aparatului central al Agenţiei Turismului

    Director general

    Vicedirector general

    Direcţia patrimoniu turistic şi administrarea zonelor turistice

    Direcţia relaţii internaţionale şi integrare europeană

    Direcţia economico-financiară

    Serviciul analiză, monitorizare şi evaluarea politicilor

    Serviciul juridic

    Serviciul resurse umane

    Serviciul audit intern

Din cele expuse mai sus, alte autorităţi administrative centrale au la rândul

lor un mod aparte de constituire care este definit prin totalitatea de servicii publice

administrative cu scopul de realizare a conducerii centrale a unei ramuri sau

domeniu de activitate. Iar dirijarea acestora nu este suficientă prin funcţionarea

unui minister sau comitet de stat.

57

Page 58: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

§5. Competenţa şi actele altor autorităţi administrative centrale

Alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, după cum am

menţionat mai sus, constituie o totalitate de servicii publice administrative,

organizate pentru a realiza conducerea centrală a unor ramuri sau domenii de

activitate, pentru a caror dirijare nu este suficientă funcţionarea unui minister sau

comitet de stat.

58

Page 59: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Conducătorii organelor centrale ori ai structurilor subordonate ministerelor,

daca acestea realizeaza o parte din activitaţi specifice serviciului public pentru care

este constituit ministerul, emit acte cu caracter normativ. Desigur, actele acestor

organe trebuie sa fie conforme si ordinelor ministerului, in fiecare caz trebuie sa

corespunda legii si Constituţiei.

Actele emise de conducătorii altor autorităţilor administrative centrale au

aceeasi forţa juridică şi trebuie sa corespundă aceloraşi cerinţe de legalitate ca şi

actele emise de miniştri.

Competenţa acestora este menţionată în Regulamentele lor de activitate, care

sunt aprobate de Guvern.

Biroul National de Statistica46 este autoritate administrativă centrală care, in

calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in

domeniul statisticii din tara.

In activitatea sa, Biroul se calauzeste de Constitutia Republicii Moldova,

Legea cu privire la statistica oficiala, alte acte legislative, hotaririle Parlamentului,

decretele Presedintelui Republicii Moldova, ordonantele, hotaririle si dispozitiile

Guvernului, tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, precum

si de prevederile Regulamentului de activitate.

Biroul:

- elaboreaza de sine statator sau in comun cu alte autoritati administrative

centrale si aproba metodologiile cercetarilor statistice si de calcul al indicatorilor

statistici, in conformitate cu standardele internationale, in special ale Uniunii

Europene, si cu practica avansata a altor tari, precum si tinind cont de specificul

conditiilor social-economice ale Republicii Moldova;

- organizeaza, in conformitate cu programul de lucrari statistice, aprobat anual

de catre Guvern, cercetari statistice privind situatia si dezvoltarea economica,

sociala, demografica a tarii, executind lucrarile de colectare, prelucrare,

46 HOTĂRÎRE Nr. 1049, din  06.10.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului Biroului Naţional de Statistică şi componenţei nominale a

Colegiului Biroului Naţional de Statistică; Publicat : 14.10.2005 în Monitorul Oficial Nr. 135-138    

59

Page 60: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

centralizare, stocare si diseminare a datelor statistice;

- asigura respectarea principiilor fundamentale ale statisticii oficiale;

- efectueaza dirijarea metodologica si verifica aplicarea metodologiei

statistice, organizarea si starea statisticii, autenticitatea datelor statistice

receptionate de autoritatile administrative centrale si autoritatile administratiei

publice locale, agentii economici, indiferent de formele lor de proprietate;

- efectueaza diseminarea informatiei statistice in volumul, modul si termenele

stabilite in programul de lucrari statistice, aprobat anual de catre Guvern, asigurind

accesul egal si simultan la aceasta informatie;

- asigura cu informatii statistice autoritatile administrative centrale si

autoritatile administratiei publice locale, satisface, in baza de contract, cerintele

altor beneficiari, informeaza populatia despre situatia sociala, demografica;

- organizeaza si conduce activitatea statistica in unitatile teritorial-

administrative, furnizeaza autoritatilor administratiei publice locale informatia

statistica necesara, conform programului de lucrari statistice;

- in comun cu autoritatile administratiei publice centrale interesate, elaboreaza

si asigura implementarea, in scopuri statistice, a clasificarilor si nomenclatoarelor

armonizate la standardele internationale, in primul rind, ale Uniunii Europene;

- creeaza si administreaza registre statistice;asigura cu instrumentarul statistic

necesar respondentii care participa la cercetari statistice;

- elaboreaza si organizeaza, in baza cercetarilor statistice si surselor

administrative de date, sistemul de conturi nationale;

- efectueaza calculele indicatorilor macroeconomici;elaboreaza de sine

statator sau in comun cu alte autoritati administrative centrale si aproba

formularele rapoartelor si anchetelor statistice, instructiunile de completare a

acestora, stabileste termenele si modul de prezentare a datelor statistice de catre

persoanele juridice si fizice;

- asigura colectarea, verificarea si generalizarea rapoartelor financiare, prin

intermediul Serviciului informational al rapoartelor financiare de pe linga Biroul

60

Page 61: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

National de Statistica;

Deasemenia studiază, analizeaza in comun47 cu:

- Ministerul Economiei si Comertului - piata fortei de munca etc.;

- Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Moldovei - utilizarea investitiilor

straine, creditelor si deservirea datoriilor externe etc.;

- Ministerul Sanatatii - situatia vizind ocrotirea sanatatii;

- Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului - situatia vizind protectia

sociala a populatiei;

- Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale - situatia vizind protectia

mediului inconjurator etc.;

- Ministerul Afacerilor Interne - situatia criminogena etc.;

- Banca Nationala a Moldovei - balanta de plati etc.;

- Ministerul Finantelor, elaboreaza si aproba formularele tipizate de evidenta

primara (inclusiv cu regim special) si modul de completare a acestora;

- asigura elaborarea balantelor: productiei, repartitiei si utilizarii produselor

(lucrarilor, serviciilor) in economia nationala, conform sistemului conturilor

nationale; mijloacelor fixe; resurselor energetice etc.

Elaboreaza de sine statator sau in comun cu alti producatori ai statisticii

oficiale, alte autoritati administrative centrale proiecte de hotariri ale Guvernului

privind strategiile, programele multianuale si anuale de lucrari statistice vizind

cercetarile statistice de interes national (recensaminte: ale populatiei, agricole, ale

intreprinderilor etc.).

In conformitate cu aceste hotariri, elaboreaza si aproba programele cercetarilor

statistice, formularele rapoartelor, anchetelor statistice si instructiunile privind

completarea si prezentarea lor;

- asigura elaborarea si editarea publicatiilor statistice (anuare, culegeri, buletine

statistice si informative etc.);

- asigura publicarea periodica (lunara, trimestriala sau la finele cercetarilor

47 Regulamentului Biroului Naţional de Statistică şi componenţei nominale a Colegiului Biroului Naţional de Statistică; Publicat : 14.10.2005 în Monitorul Oficial Nr. 135-138

61

Page 62: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

statistice), in conformitate cu programul de lucrari statistice, aprobat anual de catre

Guvern, a datelor centralizate ce caracterizeaza evolutia economica si sociala a

tarii, desfasoara activitati de marketing statistic, satisface, in conditiile legii,

cerintele informationale ale utilizatorilor de informatie statistica, organizeaza

conferinte de presa si alte actiuni de difuzare a informatiei statistice;

- este autorizat sa efectueze, contra plata, pe baza de contract, la cererea

utilizatorilor interni sau externi, lucrari statistice in afara celor cuprinse in

programul de lucrari statistice, aprobat anual de catre Guvern;

- acorda, la solicitarea persoanelor fizice si a persoanelor juridice, informatie

despre datele din registrele statistice care se refera doar la aceste persoane;

- prezinta informatie statistica organizatiilor internationale in care Republica

Moldova este membru, precum si in baza acordurilor bilaterale incheiate cu oficii

de statistica din alte tari.

Biroul Naţional de Statistică, pe lîngă cele menţionate mai sus, emite, in

limitele competentei sale, acte normative ce tin de producerea informatiei

statistice, obligatorii pentru toate persoanele care cad sub incidenta Legii cu privire

la statistica oficiala;

- face propuneri cu privire la modificarea sau abrogarea actelor normative ale

autoritatilor administrative centrale, ce contravin legislatiei in vigoare, in probleme

ce tin de desfasurarea activitatii statistice;

- elaboreză si aprobă, de sine statator sau in comun cu organele abilitate,

standarde, conform prevederilor legislatiei, clasificari statistice nationale si

regulamente de aplicare a lor;

- editeză si difuzeză clasificatoarele si nomenclatoarele elaborate;

- stabileşte standarde si reguli unice referitor la asigurarea confidentialitatii

informatiei statistice;sa colaboreze si sa incheie, in modul prevazut de legislatia

nationala, acorduri de colaborare cu organe similare din alte tari si cu organizatii

statistice internationale pentru: alinierea statisticii nationale la standardele

internationale.

62

Page 63: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Agentiei Relatii Funciare si Cadastru48

Agentia isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Constitutiei

Republicii Moldova, legile si hotaririle Parlamentului, decretele Presedintelui

Republicii Moldova, ordonantele, hotaririle si dispozitiile Guvernului, alte acte

normative, cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, precum

si cu prezentul Regulament.

Agentia, la nivelul autoritatilor publice centrale, are misiunea de a asigura si a

sprijini realizarea obiectivelor Programului de guvernare prin elaborarea,

promovarea si implementarea politicii de stat in domeniul relatiilor funciare si

organizarii teritoriului, valorificarii si ameliorarii terenurilor degradate, cadastrului

si evaluarii bunurilor imobile, geodeziei, topografiei, fotogrammetriei,

gravimetriei, cartografiei, geoinformaticii, prospectiunilor tehnice, integrarii

acestora in procesele reformei economice, precum si elaborarii reglementarilor

specifice domeniilor sale de activitate, inclusiv ajustarii lor la standardele si

normele europene.

In vederea realizarii misiunii sale, Agentia are urmatoarele functii de baza:

- realizeaza politica de stat in domeniul relatiilor funciare, valorificarii si

ameliorarii terenurilor degradate, organizarii teritoriului, cadastrului si evaluarii

bunurilor imobile, geodeziei, cartografiei si geoinformaticii;

- elaboreaza si realizeaza, in limitele competentei sale, programe si planuri

nationale de actiuni in urmatoarele domenii: relatii funciare, valorificarea si

ameliorarea terenurilor degradate, cadastru si evaluarea bunurilor imobile,

geodezie,cartografie si geoinformatica;

- coordoneaza actiunile organelor centrale de specialitate ale administratiei

publice si autoritatilor administratiei publice locale in ceea ce priveste elaborarea si

promovarea programelor si planurilor nationale, ramurale si locale ce tin de

48 HOTARIRE Nr. 383, din 12.05.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Agentiei Relatii Funciare si

Cadastru, structurii si efectivului-limita ale aparatului central al acesteia.

63

Page 64: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

domeniu;

- gestioneaza, elaboreaza, aproba finantarea si exercita controlul asupra folosirii

mijloacelor banesti pentru realizarea programelor anuale ce tin de domeniul de

activitate a Agentiei;

- efectueaza reforma organizational-economica in sfera de activitate a Agentiei,

integreaza relatiile funciare, valorificarea si ameliorarea terenurilor degradate,

cadastrul si evaluarea bunurilor imobile, geodezia, cartografia si geoinformatica in

procesele reformei economice, aduce in concordanta cu actele legislative si

normative din sfera competentelor incredintate la standardele si normele europene;

- sprijina si coordoneaza cercetarile stiintifice in domeniul relatiilor funciare,

cadastrului si evaluarii bunurilor imobile, geodeziei, cartografiei si geoinformaticii

si promoveaza implementarea tehnicii si tehnologiilor avansate in sferele sale de

activitate;

- contribuie la realizarea reformei funciare;

- contribuie la dezvoltarea pietei imobiliare, inclusiv funciare;

- asigura elaborarea proiectelor privind valorificarea si ameliorarea terenurilor

degradate;elaboreaza, avizeaza si coordoneaza proiecte de acte legislative si

normative, modifica si anuleaza, in limitele competentei sale, dispozitii si

instructiuni vizind domeniile sale de activitate, conform legislatiei;

- coordoneaza si administreaza activitatile ce tin de crearea si mentinerea Retelei

Geodezice Nationale, Retelei de Nivelment si Gravimetrica;

- asigura si coordoneaza cartografierea teritoriului Republicii

Moldova,coordoneaza si administreaza activitatile ce tin de crearea infrastructurii

de date geografice spatiale la nivel national;

- asigura crearea, actualizarea, utilizarea si administrarea Hartii Digitale de Baza

pe teritoriul Republicii Moldova;

- inainteaza Guvernului propuneri de fondare a intreprinderilor de stat in

domeniile sale de activitate, aproba statutele lor, decide asupra reorganizarii sau

lichidarii acestora, exercita drepturile de gestionar asupra intreprinderilor fondate

64

Page 65: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

in limitele prevazute de legislatia in vigoare, stabileste indicii economici pentru

acestea;organizeaza si desfasoara, in conformitate cu legislatia in vigoare, licitatii

de achizitie publica de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile ce tin de

domeniul de activitate a Agentiei;

- asigura prestarea, in modul stabilit, a serviciilor publice delegate

intreprinderilor fondate;coordoneaza activitatea de pregatire, instruire si reciclare a

cadrelor in domeniul de activitate;

- organizeaza seminare, conferinte, simpozioane tematice si stabileste relatiile de

colaborare internationala in sferele de activitate;sustine si intreprinde masuri

pentru impulsionarea procesului de atragere a investitiilor straine in domeniu;

- asigura respectarea si realizarea prevederilor actelor legislative si normative in

domeniu;elaboreaza si aproba, in limitele prevazute de legislatia in vigoare,

documentele-tip aferente executarii lucrarilor cadastrale, lucrarilor ce tin de

organizarea teritoriului, relatiile funciare, topogeodezice, cartografice, stereo-

fotogrammetrice, gravimetrice, de prospectiuni tehnice si geoinformationale;

- administreaza, conform legislatiei in vigoare, Fondul de garantie;

- elaboreaza acte normative ce determina valoarea lucrarilor (topografo-

cartografice, geodezice, reformei funciare etc.) finantate de la bugetul de stat;

- efectueaza atestarea registratorilor oficiilor cadastrale teritoriale, evaluatorilor

de bunuri imobile, inginerilor cadastrali si specialistilor ce activeaza in domeniul

geodeziei, cartografiei si geoinformaticii;

- elaboreaza, in limitele mijloacelor alocate de la bugetul de stat, planurile

tematice de perspectiva si anuale, inclusiv lucrarile de cercetari stiintifice, de

proiectare-experimentare si prospectiuni tehnice;

- exercita alte functii, conform legislatiei in vigoare.

Pentru realizarea functiilor de baza ce ii revin, Agentia exercita urmatoarele

atribuţii49:

49 Regulamentului privind organizarea si functionarea Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, structurii si efectivului-limita ale aparatului central

al acesteia.

65

Page 66: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

1)in domeniul politicilor sectoriale si de integrare europeana:

elaboreaza documentele de politici, proiectele de hotariri ale Guvernului,

proiectele de legi si hotariri ale Parlamentului, proiectele decretelor Presedintelui

Republicii Moldova, alte acte normative in domeniile de activitate; indeplineste

sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniile sale de activitate;

promoveaza elaborarea propunerilor de proiecte in cadrul programelor financiare

nationale si internationale; dezvolta relatii cu societatea civila in vederea

familiarizarii cu domeniile de activitate a Agentiei si monitoringul opiniei publice

in domeniu; promoveaza atestarea si angajarea registratorilor oficiilor cadastrale

teritoriale, evaluatorilor de bunuri imobile, inginerilor cadastrali si specialistilor ce

activeaza in domeniul geodeziei, cartografiei si geoinformaticii, protectiei

solurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirilor funciare;

2) in domeniul relatiilor funciare si organizarii teritoriului:

-administreaza procesul de reglementare a regimului proprietatii funciare si de

organizare a teritoriului; asigura, prin intermediul intreprinderilor subordonate,

elaborarea schemelor de utilizare rationala a terenurilor la nivel republican, raional,

orasenesc (municipal), satesc (comunal) in vederea reglementarii regimului

proprietatii funciare si asigura elaborarea unor programe concrete de ameliorare si

protectie a terenurilor;acorda asistenta metodologica serviciului relatii funciare si

cadastru, specialistilor pentru reglementarea regimului proprietatii funciare ale

consiliilor locale de nivelul intii si nivelul al doilea in vederea reglementarii

regimului proprietatii funciare; argumenteaza si stabileste, la propunerea si in

comun cu autoritatea centrala pentru mediu, hotarele terenurilor cu regimuri

speciale de conservare a naturii, ale celor ce urmeaza a fi ameliorate prin

impadurire si prin alte metode, precum si ale celor ce tin de fondul ariilor naturale

protejate de stat, ce urmeaza sa fie regenerate, si ale celor ce apartin

rezervatiilor;elaboreaza proiecte privind stabilirea pe teren a hotarelor unitatilor

administrativ-teritoriale si ale intravilanului localitatilor;elaboreaza proiecte

privind delimitarea terenurilor destinate transmiterii in proprietate, posesiune si

66

Page 67: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

folosinta;organizeaza, in limitele competentei sale, repartizarea terenurilor in

natura si perfectarea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de

teren;examineaza, coordoneaza proiecte si alta documentatie din domeniul

organizarii teritoriului;elaboreaza proiecte de reglementare a regimului proprietatii

funciare si proiecte pentru detinatorii de terenuri, cu argumentarea metodelor de

folosire rationala a terenurilor;coordoneaza activitatile de cercetari pedologice,

geologice, geomorfologice, geobotanice etc.;asigura autentificarea dreptului

detinatorului de teren proprietate publica a statului, cu eliberarea titlurilor de

autentificare;examineaza dosarele cadastrale si prezinta, in modul stabilit,

Guvernului propuneri privind atribuirea, modificarea destinatiei si schimbul

terenurilor ce tin de competenta Guvernului;elibereaza, in modul stabilit de

legislatia in vigoare, borderoul de calcul al pretului normativ a terenurilor aflate in

proprietatea publica a statului;monitorizeaza activitatea intreprinderilor din

subordine in domeniul relatiilor funciare si organizarii teritoriului;

3) in domeniul valorificarii si ameliorarii terenurilor degradate:

-contribuie la promovarea politicii statului in domeniul valorificarii si

ameliorarii terenurilor degradate; asigura elaborarea proiectelor actelor legislative

si normative in domeniile de activitate;elaboreaza si prezinta Guvernului spre

aprobare programele anuale de valorificare si ameliorare a terenurilor

degradate;intocmeste si prezinta Guvernului, in termenele stabilite, darile de seama

privind realizarea programelor anuale de valorificare si ameliorare a terenurilor

degradate;efectueaza analiza executarii trimestriale a lucrarilor de valorificare a

terenurilor degradate;monitorizeaza corectitudinea lucrarilor indicate in procesele-

verbale prezentate de antreprenori spre achitare;organizeaza si participa la

consfatuiri si seminare in problema protectiei contra eroziunii, valorificarii si

ameliorarii terenurilor degradate;asigura elaborarea proiectelor de executie a

lucrarilor antierozionale, de restabilire a terenurilor degradate, de recultivare, de

sadire si reconstructie a fisiilor forestiere de protectie, de sadire si defrisare a

plantatiilor multianuale;coordoneaza lucrarile stiintifice in domeniile de activitate;

67

Page 68: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

monitorizeaza activitatea intreprinderilor din subordine in domeniul valorificarii si

ameliorarii terenurilor degradate;colaboreaza cu organele centrale de specialitate

ale administratiei publice si alte autoritati publice solutionarea problemelor ce tin

de domeniul respectiv; participa la selectarea terenurilor ce urmeaza a fi

valorificate sau restabilite;participa, in cadrul Comisiei de stat, la procesul de

receptie a obiectelor finisate;

4) in domeniul cadastrului:

asigura, in conditiile legii, crearea si administrarea cadastrului bunurilor

imobile;coordoneaza cu autoritatile publice centrale si locale cadastrul

funciar;efectueaza monitoringul bunurilor imobile;asigura formarea bazei de date a

cadastrului bunurilor imobile la nivel central;coordoneaza lucrarile in domeniul

cadastrului bunurilor imobile; monitorizeaza activitatea intreprinderilor din

subordine in domeniul cadastrului;elaboreaza si prezinta autoritatilor administratiei

publice locale documentatia cadastrului funciar; coordoneaza, sistematizeaza si

dirijeaza metodologic, la toate nivelurile (sat, comuna, oras, raion, municipiu,

tara), lucrarile de intocmire a cadastrului funciar la nivel national; elaboreaza si

publica, dupa aprobarea Guvernului, buletinul anual al cadastrului funciar

national;contribuie, in comun cu autoritatile publice, la dezvoltarea cadastrului

bunurilor imobile si a cadastrului funciar;stabileste modul de efectuare a lucrarilor

cadastrale, modul de elaborare si actualizare a planului cadastral si a planului

geometric, precum si modul de efectuare a inscrisurilor in registrul bunurilor

imobile;administreaza, in conditiile legii, registrul de stat al unitatilor

administrativ-teritoriale si al strazilor din localitatile din Moldova, registrului

obiectelor de infrastructura inginereasca etc.;

5) in domeniul evaluarii bunurilor imobile:

promoveaza politica statului in domeniul evaluarii bunurilor imobile;elaboreaza

proiectele actelor normative privind organizarea si dezvoltarea activitatii de

evaluare, inclusiv in scopul impozitarii; asigura implementarea sistemului nou de

evaluare a bunurilor imobile, inclusiv in scopul impozitarii; creeaza baza

68

Page 69: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

metodologica si metodica pentru evaluarea si reevaluarea bunurilor imobile,

inclusiv in scopul impozitarii;asigura crearea si administrarea sistemului

informational automatizat pentru evaluarea bunurilor imobile, in scopul

impozitarii, formarii bazei de date cu preturile tranzactiilor curente ale bunurilor

imobile;asigura aplicarea metodologiilor si a tehnologiilor unice in cadrul

inventarierii tehnice si evaluarii bunurilor imobile; asigura, in limitele competentei

sale si conform legislatiei in vigoare, aplicarea prevederilor actelor normative in

domeniul estimarii valorii de piata a bunurilor imobile de catre intreprinderile de

profil, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica;

monitorizeaza dezvoltarea pietei bunurilor imobile, dinamica preturilor la bunurile

imobile pe teritoriul republicii; elaboreaza, in comun cu asociatiile obstesti ale

evaluatorilor standardele nationale de evaluare;monitorizeaza activitatea

intreprinderilor din subordine in domeniul evaluarii bunurilor imobile;efectueaza

atestarea evaluatorilor bunurilor imobile in limitele stabilite de lege;

6) in domeniul geodeziei, cartografiei si geoinformaticii:

promoveaza politica de stat in domeniul geodeziei, cartografiei si

geoinformaticii;asigura crearea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a

Retelei Geodezice de Stat, Retelei Nationale de Nivelment, Retelei Gravimetrice

Nationale si Retelei Sistemului de Pozitionare Satelitar

GNSSS(MOLDPOS);administreaza baza de date geodezice; planifica si

administreaza lucrarile in domeniul geodeziei, cartografiei si geoinformaticii;

administreaza cartografierea teritoriului tarii in scopul asigurarii economiei

nationale cu date geospatiale;administreaza activitatile legate de crearea Sistemului

Informational Geografic de Referinta pentru implementarea Sistemului

Informational Geografic National (SIGN), a hartii digitale de baza 1: 50?000 si

1:5000; asigura crearea, stocarea si distribuirea datelor geospatiale la toate

nivelurile de guvernare, prin implementarea serviciilor web (servicii on-line wms

si wfs); administreaza si coordoneaza activitatile legate de crearea si integrarea

datelor pentru SIGN, conform Directivelor INSPIRE (Infrastructura de Date

69

Page 70: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Spatiale Europene); administreaza activitatea Fondului National de date

Geospatiale;participa la stabilirea procedurilor si a standardelor de achizitie,

stocare si transfer a datelor geospatiale;acorda asistenta metodologica si tehnica la

cartografierea si demarcarea frontierei de stat a Republicii Moldova, reprezentarea

grafica a acesteia pe harti, asigura executarea lucrarilor la demarcarea frontierei de

stat; coordoneaza, de comun acord cu Serviciul Graniceri si Serviciul Informatii si

Securitate, corectitudinea reprezentarii frontierei de stat, a obiectelor cu regim

special si a informatiei specifice pentru care se stabilesc restrictii de acces ;

examineaza, coordoneaza si aproba actele normative si tehnice,

regulamentele,metodologiile, instructiunile, normele de timp pentru lucrarile

geodezice, cartografice si geoinformatice; participa la elaborarea caietelor de

sarcini pentru licitatiile din domeniul lucrarilor geodezice, cartografice si

geoinformatice; planifica, in comun cu Ministerul Apararii, necesitatile de

materiale si date geodezice, cartografice si geoinformatice, in scopul asigurarii

apararii si securitatii statului; administreaza baza de date a detinatorilor

certificatelor de calificare a specialistilor in domeniul geodeziei, cartografiei si

geoinformaticii;efectueaza atestarea specialistilor in domeniul geodeziei,

cartografiei si geoinformaticii, in conformitate cu legea;monitorizeaza activitatea

intreprinderilor din subordine in domeniul geodeziei, cartografiei si

geoinformaticii;

7 ) in domeniul supravegherii geodezice, tehnice si regim:

controleaza si supravegheaza lucrarile topogeodezice, cartografice,

geoinformatice si cadastrale (planurile geometrice), executate de catre

intreprinderi, institutii si organizatii (cu exceptia celor ce sint de competenta?

Ministerului Apararii), inclusiv respectarea regimului si a modului de intocmire,

utilizare, multiplicare, pastrare, transmitere si evidenta a materialelor speciale in

cadrul executarii acestor lucrari; asigura respectarea legislatiei si a standardelor de

stat in domeniul geodeziei, cartografiei si geoinformaticii; elibereaza autorizatiile

pentru executarea lucrarilor geodezice, cartografice si geoinformatice pe sectoare

70

Page 71: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

de peste 5ha; efectueaza receptia de stat a lucrarilor in domeniu geodeziei,

cartografiei si geoinformaticii executate din bugetul de stat;asigura supravegherea

metrologica a mijloacelor geodezice de masurat.

Biroului Relatii Interetnice50 este autoritatea administrativa centrala care

activeaza in subordinea Guvernului promoveaza politica statului in domeniul

relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

sustinerii diasporei moldovenesti.

Biroul isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Constitutiei

Republicii Moldova, legile si hotaririle Parlamentului, decretele Presedintelui

Republicii Moldova, ordonantele, hotaririle si dispozitiile Guvernului, cu alte acte

normative, cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, precum

si cu prevederile prezentului Regulament.

Biroul are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constitutionale ale

Guvernului prin promovarea si implementarea politicii statului in domeniul

relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

sustinerii diasporei moldovenesti si este responsabil de asigurarea respectarii

legislatiei in acest domeniu si exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei

cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

In vederea realizarii misiunii sale, Biroul are urmatoarele functii:

- promovarea politicii de stat a Republicii Moldova in domeniul relatiilor

interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova si

sustinerei diasporei moldovenesti; asigurarea cadrului normativ necesar pentru

realizarea obiectivelor strategice in domeniile sale de activitate, precum si a

compatibilitatii acestuia cu standardele internationale la care Republica Moldova

este parte si cu legislatia comunitara; planificarea strategica, analiza, monitorizarea

si evaluarea politicilor elaborate in functie de specificul etnic, cultural si lingvistic

al populatiei; asigurarea corespunderii politicilor elaborate cu strategiile si

50 HOTARIRE Nr. 43, din 02.02.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Biroului Relatii Interetnice,

structurii si efectivului-limita ale aparatului central al acestuia, publicat : 05.02.2010 in Monitorul Oficial Nr. 18-19 art Nr : 80

71

Page 72: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

programele nationale si ajustarea politicilor existente la prioritatile de integrare

europeana;reglementarea, in conditiile legii, a modului de organizare si functionare

a sistemului de protectie si dezvoltare a minoritatilor nationale;asigurarea

respectarii legislatiei in domeniul relatiilor interetnice si exercitarea controlului

asupra respectarii legislatiei cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul

Republicii Moldova;coordonarea asistentei externe in domeniile sale de

competenta;elaborarea proiectelor tratatelor internationale ale Republicii Moldova

in domeniu si incheierea tratatelor interdepartamentale cu organele similare din

alte state, in conformitate cu legea; executarea obligatiilor, realizarea drepturilor

Republicii Moldova care rezulta din prevederile tratatelor internationale si

urmarirea executarii acestora de catre cealalta parte la tratat, in conditiile

legii;gestionarea, in conditiile legii, a programelor internationale de asistenta

financiara privind studierea limbii de stat de persoanele alolingve, promovarea

tratatelor internationale privind drepturile minoritatilor nationale, solutionarea

problemelor romilor;reprezentarea, in conditiile legii, a Republicii Moldova in

relatiile cu structurile ramurale ale ONU, Consiliul Europei, Comisia Europeana si

cu alte organisme internationale in domeniul de interes.

Biroul exercita urmatoarele atribuţii51 pentru realizarea functiilor de baza.

1) în domeniul relatiilor interetnice si functionarii limbilor vorbite pe teritoriul

Republicii Moldova:

- elaboreaza, dupa coordonarea prealabila cu viceprim-ministrul responsabil de

sfera sociala, proiecte de acte normative in domeniul relatiilor interetnice si

functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova;prezinta, dupa

coordonarea prealabila cu viceprim-ministrul responsabil de sfera sociala,

propuneri de perfectionare a legislatiei in domeniile sus-mentionate si ajustare a

acesteia la standardele internationale si comunitare; monitorizeaza situatia

etnolingvistica, situatia in domeniul relatiilor interetnice;supravegheaza

respectarea legislatiei in vigoare care reglementeaza sfera etnoculturala si

51 HOTARIRE Nr. 43, din 02.02.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Biroului Relatii Interetnice, structurii si efectivului-limita ale aparatului central al acestuia, publicat : 05.02.2010 in Monitorul Oficial Nr. 18-19 art Nr : 80

72

Page 73: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

lingvistica, a relatiilor din societate; controleaza, in limitele si in conformitate cu

competentele stabilite de lege, functionarea limbii de stat in viata politica,

economica, sociala si culturala a Republicii Moldova, acordind, ajutor practic

institutiilor si organizatiilor interesate pentru organizarea studierii si folosirea ei;

monitorizeaza situatia lingvistica in concordanta cu standardele internationale;

contribuie la dezvoltarea social-culturala a minoritatilor nationale, la corelarea

optima a intereselor cetatenilor de diferite etnii din Republica Moldova si la

armonizarea relatiilor interetnice; sustine activitatea statutara a asociatiilor obstesti

ale minoritatilor nationale inregistrate in conformitate cu legislatia in vigoare

contribuie la crearea conditiilor pentru insusirea limbii de stat de catre

reprezentantii minoritatilor nationale in vederea integrarii lor in societate; participa

la elaborarea de sondaje sociologice, analize si evaluari in domeniu; contribuie la

desfasurarea activitatii editoriale in domeniul relatiilor interetnice si sustinerii

diasporei moldovenesti.

2) în domeniul relatiilor internationale, integrarii europene si sustinerii

diasporei moldovenesti:

- participa la procesul de integrare europeana si pregatirea noului Acord de

asociere cu UE; coordoneaza procesul de implementare a tratatelor internationale

la care Republica Moldova este parte, ce tin de drepturile minoritatilor nationale

elaboreaza rapoarte initiale si periodice a Republicii Moldova asupra

implementarii conventiilor internationale: Conventia internationala cu privire la

eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala si Conventiei-cadru pentru

protectia minoritatilor nationale; activeaza in vederea ratificarii Cartei europene a

limbilor regionale sau minoritare; colaboreaza cu structurile specializate ale

organizatiilor internationale; coordoneaza procesul realizarii acordurilor de

colaborare in domeniul asigurarii drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor

nationale, semnate de Republica Moldova cu alte state; organizeaza activitatea

comisiilor consultative interdepartamentale in vederea realizarii acordurilor de

colaborare in domeniul asigurarii drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor

73

Page 74: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

nationale, semnate de Republica Moldova cu alte state; elaboreaza si contribuie la

semnarea acordurilor de colaborare in domeniul asigurarii drepturilor persoanelor

apartinind minoritatilor nationale intre Republica Moldova si alte state unde este

prezenta diaspora moldoveneasca; colaboreaza cu organele de stat omoloage din

tarile straine; coordoneaza si monitorizeaza implementarea actelor normative in

vigoare in domeniul sustinerii diasporei moldovenesti in vederea mentinerii si

promovarii limbii materne, a culturii si traditiilor nationale, consolidarii relatiilor

cu Republica Moldova; perfectioneaza cadrul juridic existent in domeniul

sustinerii diasporei moldovenesti, elaboreaza proiecte de acte normative, dupa

coordonarea prealabila cu viceprim-ministrul responsabil de sfera sociala; sustine

procesele de structurare a diasporei moldovenesti, de instituire a organizatiilor

obstesti si asociatiilor acestora; mentine relatii de colaborare si sustine activitatea

statutara a asociatiilor obstesti ale diasporei moldovenesti; examineaza situatia

social-culturala a diasporei moldovenesti; contribuie la satisfacerea cerintelor

national-culturale, lingvistice, educative si informationale ale reprezentantilor

diasporei moldovenesti; elaboreaza si semneaza programe de colaborare intre

Biroul Relatii Interetnice si organele omoloage din tarile straine, in scopul

sustinerii diasporei moldovenesti si asociatiilor ei obstesti; participa la organizarea

si desfasurarea in tarile de resedinta ale diasporei moldovenesti a activitatilor

(congreselor, festivalurilor, conferintelor etc.), in scopul promovarii limbii, culturii,

traditiilor si imaginii pozitive a Republicii Moldova ;organizeaza si participa la

activitatea Consiliului coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova

domiciliate peste hotare (diasporei moldoveneşti); organizează si participa la

activitatea Consiliului coordonator pentru sustinerea persoanelor originare din

Republica Moldova domiciliate peste hotare (diasporei moldovenesti); organizeaza

activitatea Consiliului de administrare a mijloacelor pentru sustinerea financiara a

activitatilor de pastrare a identitatii national-culturale a persoanelor originare din

Republica Moldova domiciliate peste hotare (diasporei moldovenesti); organizeaza

congrese (mese rotunde, seminare etc.) ale diasporei moldovenesti in Republica

74

Page 75: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

Moldova.

Biroul este investit cu urmatoarele drepturi:

1) sa realizeze, in modul stabilit de lege, actiuni in vederea executarii

programului sau de activitate;

2) sa efectueze controlul, in limitele si in conformitate cu competentele stabilite

de lege, asupra respectarii legislatiei cu privire la functionarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Moldova;

3) sa solicite de la autoritatile publice centrale si locale, precum si de la institutii

si organizatii, informatiile necesare pentru buna desfasurare a activitatii sale;

4) sa reprezinte Guvernul in relatiile de colaborare cu organismele internationale

in sferele sale de competenta;

5) sa antreneze, prin acord mutual, reprezentanti ai ministerelor, ai altor

autoritati administrative centrale, ai autoritatilor administratiei publice locale in

examinarea si solutionarea problemelor ce tin de competenta institutiei;

6) sa negocieze si sa incheie, in limitele competentei si in conformitate cu

legislatia in vigoare, acorduri de colaborare internationala in domeniile sale de

activitate;

7) sa antreneze, in modul stabilit, experti si alti specialisti din tara si din

strainatate in vederea realizarii sarcinilor si functiilor ce decurg din legislatia in

vigoare si din prezentul Regulament, dupa coordonarea prealabila cu viceprim-

ministru responsabil de sfera sociala.

Astfel în concluzie putem menţiona că fiecărei autorităţi administrativ

centrale îi revine o anumită competenţă în funcţie de domeniul reglementat, şi

emite acte conform atribuţiilor şi scopurilor propuse, conform legislaţiei în

vigoare.

75

Page 76: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

I N C H E I E R E

In Republica Moldova, conform art. 107 (1) al Constituţiei, organele centrale

de specialitate ale statului sint ministerele Ele traduc in viata, in temeiul legii,

politica Guvernului, hotaririle si dispozitiile lui, conduc domeniile incredintate si

sint responsabile de activitatea lor

76

Page 77: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

In scopul conducerii, coordonarii si exercitarii controlului in domeniul

organizarii economiei si in alte domenii care nu intra nemijlocit in atributiile

ministerelor se infiinteaza, in conditiile legii, si alte autoritati administrative.

Organi¬zarea acestora, ca si infiintarea, functionarea si raporturile Republicii

Moldova, politica Guvernului, hotaririle si dispozitiile lui, conduc in limitele

competentei lor domeniile incredintate si sint responsabile de activitatea lor.

Ministerele din Republica Moldova sunt dotate cu servicii centrale pu-

ternice si cu servicii executive numeroase. De obicei, toate ministerele din

republica au o structura administrativa complexa. Ele au o oarecare stabilitate, dar

se mai intimpla ca se schimba denumirea ministerelor fara a se efectua schimbari

esentiale in structura. Uneori ele devin obiecte ale unor importante reorganizari,

care insa nu dau rezultatul dorit de fiecare data.

Nomenclatorul functiilor de baza ale ministerelor se stabileste de Guvern si

este prevazut in regulamentul ministerului. Conducerea ministe¬relor se

incredinteaza ministrilor. Ministrii, in virtutea Constitutiei, au o dublă funcţie, fiind

atît membri ai Guvernului, care indeplinesc o functie politica, cit si sefi ai

ministerului pe care il conduc.Ca organe de specialitate ale administratiei publice

centrale, ministerele indeplinesc, fiecare in domeniul sau de activitate, programul

politic al Guvernului.

In limitele legii, ministrul se afla la punctul de jonctiune dintre sferele politica

si administrativa: luati in ansamblu, ministrii îndeplinesc funcţii politice, insa in

parte fiecare ministru este un organ al puterii administrative.Ministrului i se

atribuie, in primul rind, conducerea intregii activitati a ministerului, cu alte

cuvinte, el poarta raspundere pentru actiunile servici¬ilor centrale si

descentralizate ale ministerului.

Legislatia recunoaste unele imputerniciri ale ministrilor si in sfera nor-

mativa: ei au dreptul sa adopte hotariri de ordin general care nu vizeaza pe nimeni

personal, chiar si in cazul cind lipseste o permisiune clar exprimata in aceasta

privinta, daca aceste hotariri se refera in exclusivitate la orga¬nizarea serviciilor

77

Page 78: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

subordonate lor, cu alte cuvinte, actioneaza numai in privinta functionarilor si

clientilor acestor servicii.

Deoarece ministrul nu reuseste sa solutioneze toate problemele, el transmite

o buna parte dintre imputernicirile sale sefilor serviciilor centra¬le ale ministerului

sau unitatilor administrativ-teritoriale respective in li¬mitele procesului general de

delegare. Aparatul acestor servicii este format din grupe de persoane printre care

sint prim-viceministrul, viceministrii, seful directiei generale, consilierii tehnici,

imputernicitii speciali si altii.

Ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice desconcentrate, in

unităţile administrativ-teritoriale.

In afara de ministere, Constitutia face referire si la alte autoritati

administrative, care sunt responsabile de conducerea, coordonarea si exercitarea

controlului in domeniul economiei si in alte domenii, care nu intra nemijlocit in

atributiile ministerelor. Aceste categorii de autoritati se infiinteaza in temeiul legii

ca autoritati administrative autonome sau nemijlocit pe linga Guvern.Organizarea

si functionarea organelor de administratiei publice centrale sunt determinate de

Legea cu privire la Guvern si regulamentele acestor organe aprobate de Guvern.

Deci in tara noastra, la moment, activeaza in cadrul administratiei publice

centrale 16 ministere, 8 departamente si un sir de alte institutii si organizatii ca

autoritati administrative. In functie de importanta, locul si rolul lor in administratia

publica centrala, in vederea unei bune organizari a activitatilor lor, precum si

pentru realizarea atributiilor cu maxima eficienta, acestea sunt dotate cu resurse

financiare, materiale si personal calificat. Pentru majoritatea din ele Guvernul a

stabilit structura si a plafonat numarul de functionari prin indicarea efectivului

limita al aparatelor acestor organe. Astfel, numarul functionarilor in sistemul

autoritatilor administratiei publice centrale, potrivit hotaririi Guvernului nr. 1600

din 13 decembrie 2002, oscileaza de la 8 persoane la 1283 de persoane. De

exemplu, Ministerul Finantelor dispune de 242 de functionari; Ministerul

Agriculturii si Industriei Alientare- de 152 functionari; Ministerul Economiei de

78

Page 79: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

132 functionari; Ministerul culturii de 48 functionari; Departamentul Relatii

Interetnice de 25 functionari; Cancelaria de Stat de 176 functionari; Casa Nationla

de Asigurari Sociale de 1283 functionari; Agentia Nationla pentu Achizitii Publice

de 10 functionari etc.

In continutul acestei lucrari am tinut sa mentionez despre toate aspectele unei

activitati organelor publice centrale, si astfel am evidentiat si actele administrative

de autoritate emise de ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale

administratiei publice centrale. Am vorbit despre competenta ministerelor si

despre modul de constituire ale altor autoritati administrative centrale.

Reiesind din cele expuse in lucrare vom face urmatoarele concluzii si

recomandari:

-textul precum ca ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice

descentralizate, în unităţile administrativ-teritoriale este contradictoriu prin el

insusi, astfel, atributul de „descentralizat" ar trebui exclus din textul legii,

-ministerele dispun de competenta in diferite domenii, avind capacitatea sa

actioneze multilateral, insa tinind cont de specificul activitatii sale,

-intru exercitarea atributiilor sale, ministerele au fost imputernicitate cu capacitatea

de a adopta acte pentru realizarea activitatilor sale,acestea fin diverse la numar,

-competentele ministerelor sunt variate, acestea fiind stabilite prin legi adoptate de

Parlament.

B i b l i o g r a f i e:

Acte normative:

1. Constituţia Republicii Moldova

2. HOTĂRÎRE Nr. 1049, din  06.10.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului

Biroului Naţional de Statistică şi componenţei nominale a Colegiului Biroului

Naţional de Statistică; Publicat : 14.10.2005 în Monitorul Oficial Nr. 135-138;

3. HOTARIRE Nr. 383, din 12.05.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind

79

Page 80: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

organizarea si functionarea Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, structurii si

efectivului-limita ale aparatului central al acesteia.

4. HOTĂRÎRE Nr. 851, din  21.12.2009, pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi efectivului-limită

ale acesteia

5. HOTĂTÎRE nr. 335, din  18.03.2002, cu privire la aprobarea Regulamentului

provizoriu al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

6. HOTĂRÎRE Nr. 383, din  12.05.2010, pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, structurii şi

efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.

7. HOTĂRÎRE nr. 43, din  02.02.2010, pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Biroului Relaţii Interetnice, structurii şi efectivului-

limită ale aparatului central al acestuia

8. HOTĂRÎRE nr. 690,din  13.11.2009, pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei

9. HOTĂRÎRE nr. 1126, din  29.09.2006, cu privire la aprobarea modificărilor ce

se operează în Regulamentul Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 1138 din 1 noiembrie 2005

10.HOTARIRE Nr. 1156 , din 04.11.2005 cu privire la aprobarea Regulamentului

Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene

11.HOTĂRÎRE Nr. 939 din  16.08.2007

12.HOTĂRÎRE Nr. 690 ,din  13.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, structurii şi efectivului-

limită ale aparatului central al acestuia

13.Legea cu privire la administraţia publică locală, nr. 186-XIV din 6 noiembrie

1998.01.2006 în Monitorul Oficial Nr. 13-15

14.Legea cu privire la Serviciul Grăniceri nr. 162-XVI din 13.07.2007

15.Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Turism, 21

decembrie 2009

80

Page 81: Organele Centrale de Specialitate Ale Administraţiei Publice Centrale

16.Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern 64-XII din 31.05.1990

17.Proiect 13.04.2010, Legea privind administraţia publică centrală.

Manuale şi monografii:

18.M.Orlov, Şt.Belecciu „Drept administrativ”, Chişinău 2005

19.T.Draganu „Actele administrative”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1970

20.Mircea Preda, Curs de drept administrativ, partea generală, Bucureşti 1995

21.T.Drăganu, op. cit., vol.II,

22.A.Iorgovan, op.cit., Tratat de drept…, vol. 2

23.Mihai Platon „Administraţia publică” (curs universitar), Chişinău 2007, Editura

„Universul”

A. Negoiţă. op. cit.

24.Atamanciuc G., Teopия гocyдapcтвeннoгo ynpaвления, Mockвa,1997.

25.Şaptefraţi Tatiana, Dezvoltarea teoriilor administrative. Materialele conferinţei

ştiinţifico-practice Chişinău, 2002

26.H. Puget, Les institutions administratives etranger, Paris, Dalloz, 1969

27.Alexandru Ioan, Administraţia Publică, Bucureşti, 1999

28.Alexandru Ioan, Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Bucureşti,

1992, v: 1

29.Brezoian Dumitru „Drept administrativ. Partea specială ”, Bucureşti 2002, p.95

30.Mihai Platon „Administraţia publică” (curs universitar), Chişinău 2007, Editura

„Universul”;

31.Ion Creangă „Drept administrativ”, Chişinău 2005

32.A. Borodac, Bazele statului şi dreptului Republicii Moldova, Chişinău, Editura

Ştiinţa, 1997

33.Ioan Alexandru, Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, vlo.1

Bucureşti, 1996

34.Leon Duguit, Lecon de droit public generale, Paris, 1926

81


Recommended