Home >Documents >Organe Genitale Feminine

Organe Genitale Feminine

Date post:12-Jul-2015
Category:
View:203 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:

Definitie: Ovarul reprezinta glanda sexuala a apartului de reproducerea a femeii. Este responsabila, de asemenea, si de aparitia caracterelor sexuale primare. Situatie: in spatiul pelvisubperitoneal, in cavumul retro-uterin. Forma: ovoidala. Culoare: Ovarul este albicios la nou-nascut, roz pal la fetita si rosu la femeia adulta. Consistenta: este elastica dar ferma, palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza capata o consistenta dura. Dimensiuni normale: Lungime- 4cm Latime- 3cm Grosime- 1cm Greutate- 6-8g la femeia adulta. In perioada preovulatorie si in timpul graviditatii, ovarul isi modifica dimensiunile, volumul dublandu-se.

Mijloace de fixareSunt reprezentate de: 1. Ligamentul suspensor: reprezinta cel mai puternic mijloc de fixare, este o formatiune fibro-musculara, alaturi de care coboara pediculul vasculo-nervos superior al ovarului, isi are originea in fosa iliaca, apoi coboara spre stramtoarea superioara a pelvisului si patrunde in unghiul ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului. 2. Ligamentul propriu al ovarului: se intinde intre extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. 3. Ligamentul tuboovarian: leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre cele doua organe. Pe el se fixeaza fimbria tubara. 4. Mezovarul: este o plica a foitei superioara a ligamentului larg, prin care ovarul este suspendat de acesta. Este o formatiune scurta prin care vasele si nervii abordeaza ovarul .

RAPORTURI1. FATA LATERALA: raspunde fosei ovariene, fiind situata la nivelul muschiului obturator intern. 2. FATA MEDIALA (tubara): este acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Ea vine in raport de asemenea si cu: -ansele ileonului, -colonul sigmoid(stg.), -cecul (dr.), -apendicele vermiform(dr.). 3. MARGINE MEZOVARIANA: legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. Pe aceasta margine se afla HILUL OVARULUI si portiunea ascendenta a tubei uterine. 4. MARGINE LIBERA: este in raport cu ansele intestinului subtire. 5. EXTREMITATEA TUBARA(superioara): da insertie ligamentul suspensor al ovarului si ligamentul tuboovarian. 6. EXTREMITATEA UTERINA(inferioara): pe ea se ataseaza ligamentul propriu al ovarului.

Pe sectiune, ovarul prezinta urmatoarea structura:

EPITELIUL: este simplu cubic sau turtit si se opreste la nivelul hilului unde se continua cu mezoteliul ovarului. Limita dintre cele doua structuri este constituita de LINIA LUI FARRE. Dedesubtul epiteliului se gaseste o patura subtire, albicioasa, formata din din fibre conjunctive: este ALBUGINEEA OVARULUI ce se continua fara o neta delimitare cu stroma corticalei ovarului.

MEDULARA: este de culoara rosiatica, intesns vascularizata. Este formata din tesut conjunctiv lax care inspre hil contine si fibre musculare netede. Intre aceste elemente se gasesc numeroase vase sangvine, limfatice si fibre nervoase. CORTICALA: este galbena-cenusie, cu o structura de importanta deosebita in functionalitatea glandei: ea prezinta foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie sau involutie. Cea mai mare parte a corticalei este formata din tesut conjunctiv bogat in celule, cu unele caractere embrionare.

STROMA corticalei contine foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie, care pot fi clasificati astfel:

1. Foliculi primordiali (corpusculi sferoidali plini). 2. Foliculi primari. 3. Foliculi secundari (plini care devin apoi cavitari constituind membrana granuloasa). 4. Foliculi tertiari-maturi De Graaf- veziculosi, ocupa intreaga corticala avand peretele format din 4 straturi concentrice(membrana granuloasa,membrana bazala,teaca interna si teca externa) care delimiteaza cavitatea foliculara in care se afla lichidul folicular. Celulele foliculare din imediata vecinatate a ovocitului devin prismatice, inalte, radiare, constituind Coroana Radiata.

Dupa ovulatie, in ovar raman fragmente ale foliculului matur. Din membrana granuloasa si tecile foliculului se dezvolta o glanda endocrina cu existenta temporara, de aspect sferoidalal ce constituie CORPUL GALBEN. Aproximativ la 10 zile dupa ovulatie incepe involutia lui, iar la 14 zile activitatea sa endocrina inceteaza brusc. Celulele sale sufera o degenerescenta grasa si apoi se dezintegreaza constituind in final CORPUL ALBICANS. Aceasta evolutie scurta a corpului galben survine in conditii obisnuite in care fecundatia nu a avut loc. Este corpul galben menstrual. In cazul in care ovocitul este fecundat, se formeaza corpul galben de sarcina care ia o mare dezvoltare pana in luna a-3-a. Din luna a4-a incepand involutia sa. Constituirea si involutia corpului galben de sarcina decurg in mod similar cu cea a ciclului menstrual.

1. INFUNDIBULUL TUBEI 2. AMPULA TUBEI 3. ISTMUL

4. PORTIUNEA UTERINA5. ORIFICIILE TUBARE

CONFIGURATIA EXTERNA1. INFUNDIBULUL TUBEI(pavilionul): este segmentul initial, in forma de palnie ce prezinta urmatoarele elemente descriptive:

A. Suprafata externa care vine in raport cu peritoneul. B. Suprafata interna captusita de mucoasa. C. Varful ce prezinta ostiul abdominal. D. Baza: este evazata, foarte festonata, formata dintr-un buchet de 10-15 fimbrii(ciucuri). Fimbria ovariana: reprezinta cea mai lunga fimbrie, care, cu originea la infundibil are acelasi traiect cu ligamentul tuboovarian, fiind legata de acesta.

2. AMPULA TUBEI: reprezinta cel mai lung segment (aproximativ 2/3 din lungimea totala). Este moale,mai larga in apropierea infundibulului si se ingusteaza spre Istm, descriind un traiect ansiform in jurul organului. 3. ISTMUL: este portiunea ingusta a tubei, ferma si rectiline;ea patrunde in cornul uterului intre ligamentul rotund al ovarului si ligamentul propriu al ovarului. 4. PORTIUNEA UTERINA: este scurta, ingusta, si strabate peretii uterului. 5. ORIFICIILE TUBARE: A. Ostiul abdominal: este situat in centrul infundibilului si se continua cu canalul tubei. B. Ostiul Uterin: se deschide in unghiul superior al cavitatii uterine.

Din punct de vedere al traiectului, prezinta 2 portiuni: 1. PORTIUNEA TRANSVERSALA: se intinde de la uter la extremitatea inferioara a ovarului fiind reprezentata de istmul tubar. 2. PORTIUNEA ANSIFORMA: reprezentata de ampula tubara care inconjoara ovarul.

MIJLOACE DE FIXARETubele uterine se afla in continuitate cu uterul si mezosalpingele. Fixarea se realizeaza prin: 1. Ligamentul suspensor al ovarului. 2. Ligamentul tuboovarian.

STRUCTURA TROMPELOR UTERINE

1.TUNICA SEROASA: este o dependinta a peritoneului ce inveleste in intregime tuba pana la baza infundibilului, unde se continua cu mucoasa care tapeteaza infundibilul. Exista astfel aici o linie de neta delimitare intre cele 2 formatiuni (intre mucoasa si seroasa) reprezentata de LINIA LUI FARE. 2.TUNICA SUBSEROASA: aflata sub peritoneu este formata din tesut conjunctiv lax in care se afla principalele vase si nervi. 3.TUNICA MUSCULARA: este formata din fibre musculare netede situate in 3 planuri: A. Planul Extern reprezentat de fibre musculare longitudinale. B. Planul Mijlociu reprezentat de fibre musculare circulare. C. Planul intern reprezentat de fibre musculare longitudinale. Cele trei planuri musculare formeaza un sistem unitar mai gros in portiunea istica si mai subtire la nivelul ampulei.

4. TUNICA MUCOSA: este reprezentata prin 2 formatiuni: A. Lamina proprie (corion), B. Epiteliu unistratificat cilindric cu celule ciliate (in laterala) si celule secretorii care elaboreaza un produs mucos ce intra in constitutia lichidului tubar. Cilii din tunica mucoasa sunt orientati spre uter si mobilizeaza lichidul tubar in aceeasi directie. Lichidul tubar umezeste mucoasa si nutritioneaza ovocitul la migrarea prin oviduct.

Uterul

Conformatia exterioar

Forma este asemanatoare unui trunchi de con turtit n sus antero-posterior cu baza orientat n sus i vrful n jos. Prezint: Istmul, reprezinta o ngustare n partea mijlocie, ce mparte uterul n 2 poriuni diferite i este reprezentat de un an circular, puin adnc, vizibil pe faa anterioar. Corpul, constituie poriunea superioar, voluminoas cu aspect conoid, turtit antero-posterior. Prezint: Faa vezical, sau fata anterioar, care este plan, Faa intestinal, sau fata posterioar, este convexa. Marginile dreapt i stng, sunt uor concave la nultipare i convexe la multipare Fundul este rectiliniu la adolescende; covex, bombat la femeia adult. Unghirile sau coarnele, se continu cu tubele uterine. Colul are form cilindric, usor bombat, comparat cu un butoia. - extremitatea superioar a vaginului se inser pe col de-a lungul unei linii circulare - se mparte n: * puriunea supravaginal este aproape cilindric, * poriunea vaginal forma troconic, * vrful este perforat de un orificiu- ostiul uterin.

Conformatia exterioarDimensiuni. La femeia adult nulipar, lungimea este de 6 cm, limea de 4 cm, grosimea de 2 cm. Consistena este ferm, dar elastic (n sarcin devine moale, pstos). Greutate : 50 70g. Numr este un organ nepereche, unic, median; se pot ntlni variaii de form i dedublare a sa.

Topografia uteruluieste situat n centrul spatiului pelvisubperitoneal napoia vezicii, naintea rectului, deasupra vaginului.

fundul uteruluise afl sub planul strmtorii superioare a pelvisului.

Direcia uteruluiDirecia: o Raportul dintre corpul i colul uterin . Axele longitudinale formeaz un unghi de flexiune de 140*-170*(normal deschis spre pube) anteflexiune. o Raportul dintre colul uterin i vagin. Axele longitudinale formeaz un unghi de versiune de 90*-110* normal se afl n anteversiune. o Raportul dintre uter i excavaia pelvian. Axul uterului coespunde cu axul excavaiei pelvine.

Situaia i direcia uteruluiVariaii fiziologice: uterul este un organ mobil, ce poate fi deplasat: napoi de vezica urinara plin. nainte de rectul plin. nainte sau napoi de anse intestinale. Variaii patologice: sunt definitive, procesele inflamatorii fixeaz uterul n diferite poziii, la fel si procesele tumorale.

Statica i mijloacele de fixare ale uterului-

echilibrul dinamic este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie l suspend, l ancoreaz de pereii excavaiei pelvine Peritoneul acoper cea mai mare parte a uterului - plecat de pe faa posterioar a vezicii, peritoneul se reflect la nivelul istmului pe faa anterioar a corpului uterin, formnd excavaia vezico-uterin (Douglas). - nvelete fundul uterului, faa intestinal a corpulu, faa posterioar a poriunii supravaginale a colului i coboar pe peretele posterior al ampulei rectale, formnd excavaia rectouterin (Douglas). Ligamentele largi, sunt 2 cute peritoneale de form patrulater dispuse ntre marginile uterului i peretii excavaiei pelvine. - mpart cavitatea pelvin ntr-un cavum preuterin anterior i un cavum retro-uterin posterior. Ligamentele largi prezinta 2 poriuni: superiora, mezosalpingele i inferiora, mezometrul. Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche lung de 12-15cm, si cu grosimea 4-7cm. - pleac de ka unghiul tubar al uterului, strbate ligamentul larg, ncrucieaz vasele liace externe i ptrunde n canalul inghinal.

Statica i mijloacele de fixare ale uteruluimijloace de susinere, sunt reprezentate prin aderenele la organele nvecinate realizate prin intermediul lamelor sacrorectogenitopubiene i conexiunile cu peritoneul. Aderenele la vezic i rect. Poriunea supravaginal si istmul ader de vezica urinara. - aderana la rect nu se face direct, ci prin intermediul lamelor sacrorectogenitopubiene. Aderenele la lamele sacrorectogenitopubiene, sunt condensari ale esutului conjunctiv lax. Perineul reprezinta cel mai important mijloc de susinere al uterului (prin intermediul vaginului).

Raporturile uteruluiRaporturile corpului: Faa vezical, acoperit de peritoneu, este n raport cu faa posterioar vezicii urinare. Faa intestinal, tapetat de peritoneu, vine n raport cu faa anterioar a ampulei rectale. Marginile laterale, dau inserie ligamentelor largi i vin n raport cu pachetul vascular. Fundul este raport cu colonul sigmoid i cu intestinul subire.

Raporturile uteruluiRaporturile colului: Poriunea supravaginal este cuprins n esutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Faa anterioar este in raport cu vezica urinar. Faa posterioar este in raport cu ampula rectal. Marginile laterale sunt in raport cu ureterul, si cu artera uterin. Poriunea ntravaginal este situata n interiorul vaginului. - prin inseria acesteia pe col se formeaz o bolt circular ce determina fornixul vaginului sau domul vaginal.

Conformaia interioar

n interiorul uterului se delimiteaza cavitatea uterina, o cavitate aplatizata n sens antero-posterior. La nivelul unghiurilor uterine, cavitatea uterina se continu cu canalele tubare. Este o cavitate virtual, ce devine real cnd se dezvolta o sarcin sau un proces tumoral.

Conformaia interioar

Se mparte n 2 compartimente: cavitatea uterin, ce are o form triunghilar fiind cuprins ntre cei doui perei: anterior i posterior, care sunt plani, netezi, si aplicai unul pe cellalt. Prezinta dimensiuni mai mici cu 1 cm dect lungimea uterului i o capacitatea de 3 cmc la nulipare, si 4 cmc la multipare. canalul cervical, are aspect fusiform, mai larg n poriunea mijlocie i ngustat la cele 2 extremiti. Prezinta doi perei: anterior i posterior.

Structura uterului-

Este format din 3 tunici: TUNICA SEROASA. TUNICA MUSCULARA. TUNICA MUCOASA.

Tunica seroas sau perimetrul. Este format de foia peritoneal care mbrac uterul. este dublata pe faa posterioar de stratul subseros.

Structura uteruluiTunica muscular, sau miometrul, cu o grosimea de 15 mm. cel mai bine reprezentat strat. Alcatuit din mnunchiuri de fibre musculare netede separate, solidificate prin esut conjunctiv. arhitectura miometrului prezinta o dispoziie complex, formata din 3 straturi: Stratul extern format din fibre musculare longitudinale i circulare si numeroase vase sangiune, formind stratul vascular. Stratul mijlociu, format din fibre musculare anastomotice ce constituie stratul plexiform. Stratul intern, format din fibre musculare longitudinale i circulare.

Structura uteruluiTunica mucoas sau endometrul.

Ader strns la miometru, fr ntrepunerea unei submucoase. Mucoasa cavitii uterine este neted, de culoare roiaticroz, aderent la miometru i friabil. - grosimea este intre2 mm i 9 mm n funcie de ciclul menstrual. - prezinta numeroase glande uterine. Mucoasa canalului cervical este groas, ncreit, rezistent, si contine glandele cervicale. Mucoasa poriunii vaginale este de tip pavimentos, stratificat, nekeratinizat.

VaginulConduct musculo conjunctiv, median i nepereche.Prin extremitatea superioar se inser pe colul uterin. Prin extremitatea inferioar se continua cu vulva. Organul copulaiei.

FormaForma unui conduct cilindroid, turtit in sens anteroposterior. Are doi perei, anterior i posterior, care vin intim in raport determinind formarea unei cavitati virtuale. La extrimitarea inferioar cavitatea este aplatizata datorit prezentei fantei vulvare. La extrimitatea superioar, se inser pe colul uterin, lund forma de de cupol. Pe seciune transversal are aspectul literei H Organ unic, dar pot exista vaginuri duble, bipartite sau vagin septat.

DimensiunileDimensiuni sunt foarte variabile in functie de vrst, de activitatea sexuala, de paritate. Lungimea medie este de 8-9cm, peretele posterior fiind mai lung cu 1 cm. Calibrul nu este uniform, fiind mai larg spre extremitatea uterin, dect spre cea vulvar. Partea ce mai strmt este cea care trece prin perineu, de la hiatul ridictorilor anali pn la orificiul vaginului. Este foarte de elastic si deformabil.

Conformaia interioar-

Suprafaa mucoasei este neregular, ncreit. Pe ambii perei se gsete cte o proeminen logitudinal de pe care pleac o serie de plice transversale: Coloana vaginal anterioar este mai proeminent, Ea pleac de la tuberculul uretral al vaginului situat la nivelul orificiului vaginal, la 2-3 mm de meatul uretral. n segmentul inferior este mai nalt, datorit uretrei. n segmentul superior se bifurc,delimitnd cu o plic transversal, triunghiul vaginal a lui Pawlick, care corespunde tringhiului vezical a lui Lieutaud. Coloana vaginal posterioar, coboar mai jos in raport cu coloana vavinala anterioara. Coloanele si plicile vaginului nu se suprapun, ci se altur.

Direcie

Mijloace de fixare

Orientat oblic, de sus n jos, postero-anterior. Formeaz cu colul uterin un unghi utero-vaginal, deschis nainte= 90*. Are o direcie curb,cu concavitatea orientata posterior. Axul vaginului se prelungete cu cel al uterului i corespunde aproximativ excavaiei pelvine.

Sunt multiple: Superior pe colul uterin. Anterior ader de vezic i la uretr. Posterior, adera de rect. Lateral este fixat de lamele fibroase sacrorectogenitopubiene ale spaiului pelvisubperitoneal. Principalul mijloc de fixare este reprezentata de centrul tendinos al perineului. Deasupra acestuia se afla muschii ridictorii anali, care formeaz anse care prind ca ntr-o ching peretele posterior al vaginului.

Situaie i diviziune

Situat n partea inferioar a exacvaiei pelvine, n planul median. Strbate hiatul uro-genital al diafragmei pelvine, care l mparte n: Poriunea pelvina, se afl deasupra diafragmei. - vaginul aici este situat n loja vaginal, delimitat de: Vezic i uretr, anterior, Rectul, posterior, Muschii Ridictorii anali, lateral. nchis prin aderenela vaginului la perineu, inferior. Loja uterin i baza ligamentelor largi, superior. Poriunea perineal, este bine ancorat n perineul anterior prin aderenele de muchiul transvers profund i la fascia perineal mijlocie. ntre vagin i pereii lojii se gsete mult esut celulo-grsos,

Raporturile vaginuluiPoriunea pelvin, prezint 4 perei i 2 extremiti: Peretele anterior, vezico-uretral, rspunde vezicii urinare(poriunea superioar) i uretrei (poriunea inferioar). n segmentul vezical, triunghiul vezical i vaginal sunt unite printr-un esut celular lax, care formeaz septul vezico-vaginal. n segmentul uretral, vaginul este unit strns, greu de separat de acest conduct, formnd septul uretrovaginal. Peretele posterior, peritoneo-rectal, are 2 pri: Segmentul peritoneal, superior, rspunde excavaiei recto-uterine (Douglas). Segmentul rectal, vine n raport cu ampula rectului prin intermediul septului rectovaginal, care permite cu uurin separarea chirurgucal a celor 2 organe.

Poriunea perineal, este cuprinsa n perineul anterior, ader de muchiul transvers profund i de fascia peritoneal mijlocie. Anterior este in raport cu uretra. Posterior cu canalul anal de care este separat prin triunchiul recto-vaginal. Extremitatea superioar se inser pe colul uterin, ceea ce determin formarea unui an circular, al fornixului vaginului, care desi este unic, este mprit n 4 funduri de sac: unul posterior, cel mai adnc, unul anterior i doua laterale. Extremitatea inferioar, rspunde orifciului vaginal, se deschide n vulv.

Structura vaginului

Peretele vaginal are o grosime de 3 mm, si conine numeroase celule musculare netede, fibre de colagen i fibre elastice. n structura vaginului intr 4 tunici: Tunica extern de natur conjunctivo-elastic, conine numeroase vase sanguine, ce leag lax vaginul cu organele nvecinate i se continu cu paracolpiul. Tunica muscular, reprezinta o reea de celule musculare netede amestecate cu esut conjunctiv, formndu-se un sistem musculo-elastic. Tunica spongioas, este constituit dintr-un dispozitiv vascular, venos, cu aspect de sistem erectil. Tunica mucoas, mucoasa vaginal, are culoare rozpal, este elastic, si reprezinta 1/3 din peretele vaginal, ea fiind rezistent i aderent de muscular.

Embed Size (px)
Recommended