2 7 9 4 2 3 Anul XIX Caranseb b Februa r i e e. v. , 1904 Nr. 6

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

pe >fs an 5 „ România şi străinătate pe an 14 franci

, .. .- pe : an 7 .

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i 1 o r Pentru publicaţiuni oficioase concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte ti cor, lână la '.200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunci „ K O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile 1» A D M l N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

P s i h o l o g i a în însemnătatea ci pentru deşteptarea, cultivarea şi

înaintarea vieţii religioase

II. Simţire

(Urmare)

D a c ă voim a ş a d a r ă să descep tăm, cul t ivăm şi să înaintăm simţeminte rel igioase, apoi o putem face numai prin descep ta roa , cul t ivarea şi înain­t a r e a ideilor rel igioase. Sp re a ilustra aceas t a , v o m lua un esemplu, no v o m res t r inge la un te ren mărginit alui vieţei rel igioase, da ră într 'una la cel mai însemnat , un teren, ca ro în înţelesul a d e v ă r a t al cuventului es te menit a descep ta v ia ţa rel igioasă, a o cultiva şi a o înainta, a d e c ă casa Domnului. Noi voim să v e d e m , ce dator ie resul tă din legile psihologice cons ta ta te în pri­vinţa simţemintelor pentru p u r t a r e a noas t ră în biserică.

Noi aflăm, că şi în privinţa simţemintelor rel igioase t r ebue să no suim în t r eap t a c ea dintâiu, d a c ă vo im să a jungem în a doaua . T r e a p t a c ea dintâiu sunt simţirile, sunt s imţemintele sensuale . Dintre aces t e se aprop ie de simţemintele re l igioase mai mult do cât ori-cari s imţeminte ace le sim­ţeminte, cari le numim estet ice, a şa încât a fa ră de simţemintele rel igioaso nici un fel do sim­ţeminte nu înr îuresc în mod a ş a de înălţătoriu a sup ra sufletului nostru ca simţemintele estet ice .

D e a c e e a biserica din timpurile cele ma i vech i se folosia de „frumosul" , de a r te , sp re sprijinirea scopului urmări t . Motivul o ra şi es te în g e n e r e altul, motivul o ra l e g e a scrisă în ini-mele noas t re , că noi p r e cel-ce'l onorăm şi-1 iubim mai p e sus de toa te , îl şî împodobim cu cele mai f rumoase . D a r ă n ime nu poa te n e g a , că frumosul, ap leca t în serviţiul bisericei, spriji-ne sce descep ta rea , cu l t ivarea şi îna in tarea sim­ţemintelor rel igioaso.

D e a c e e a căutau creştinii din timpurile cele mai vechi să z idească biserica în locul cel mai frumos. La zidire nu se mulţemiau să z idească un edificiu, ca ro să-i scu tească numai de ploaie , arşiţă, frig, ci o z ideau după gustul şi după puteri le lor ca cel mai frumos edificiu.

Nu de măr imea , nu de bogăţ ia edificiului es te v o r b a aici, ci do gustul estetic, căci o bi­ser ică poa t e să fie mică, de lemn, da ră zidită cu gust , pecând al ta poa t e să fie maro , de poa t ră , •dară fără ori-ce gust e s t e t i c

Legi lor estet ice t r ebue să li co respundă şi în tocmirea şi împodobirea interiorului bisericei. Cu cât mai bine i-sa nemirit d e c o r a r e a cu a tâ t mai bună împres iune face biserica a sup ra celui-ce întră întrînsa, cu atât mai mult i-se dispune sufletul la s imţeminte re l igioase. însă cumcă nici biserica c ea mai f rumoasă nu p roduce efeptul dorit, d a c ă nu e ţinută cura tă , se în ţe lege de sine.

Amesura t demnităţii funcţiunii, c a r e o face preotul , biserica a introdus o rna te , cari t r ebue so le îmbrace preotul la plinirea servitului dum-nezeesc . E le contr ibue mult la răd icaroa cultului, însă scopul, c a r e 1-a căuta t biserica cu ornămin-tele, nu se a junge , dacă ele-s rupte , sau dacă-s ţinute necura te . în a şa un caz află loc cele con t ra re .

Dacă cele neînsufleţite au a şa o înrîurinţă a sup ra celor c e întră în biserică, cu cât mai m a r e t r ebue s ă fie înrîurinţă, dacă preotul cu demni ta tea r ece ru t ă plinesce servi tul d u m n e z e o s c !

Şi credincioşii sunt datori cu p u r t a r e a lor în biserică să contr ibue rec iproc la d e ş t e p t a r e a şi cul t ivarea simţemintelor re l igioase. Noi a m v e z u t sus, cât do mobile sunt ideile noastre, d a r ă noi în t r 'una am şi auzit, că s imţemintele s tau str însă în l egă tu ră cu ideile. Deci d a c ă c ineva din cei-ce sunt de faţă în biserică, în loc să ia pa r t e la serviţiul dumnezeesc , v o r b e s c e cu altul, se pe t r ece , apoi ceialalţi credincioşi

sunt tulburaţi în cugetăr i le şi s imţemintele lor re l igioase. Dacă omul cu simţ do d rep ta te v e d e , că cui-va i-se face o nedrep ta te , apoi se sim-ţesco jignit în simţementul seu de d r e p t a t e ; dacă cel-ce es te iubitor do a d e v e r , îl aude pro c ineva minţind fără ruşine, apoi se i n d i g n e a z ă ; dacă omul ev lav ios v e d e în biserică, că unii dintre cei-ee sunt de faţă, nu numai că nu iau pa r t e la servitul dumnezeesc , ci vo rbesc între olaltă, rîd apoi, se s imţesce v ă t e m a t în simţemintele sale re l igioase.

Ori -ce . mişcare , ori-ce în toarce re în biserică a r trebui să a ra t e , ce v a l o a r e ascr iem locului, în c a r e s tăm, cuvintelor, ce le auzim, funcţiu­nilor, ce le v e d e m .

Chiar oamenii de altă confesiune se scanda-lisază, dacă ved , că faţă cu lucrurile şi funcţi­unile cele sân te no pur tăm fără semn cât de mic de pie ta te .

Es te cu putinţă, că mulţi, corespunzând aces tor cerinţe ale bisericei, îşi vo r împune frîu că v o r co respunde legalităţii, că vo r păs t ra forma cea es tor ioară . Dară deşi aşa o pur ta re , ea în de ea , es te fără de ori-ce pre ţ totu-ş o pu tem privi ca un pas înainte în calea sp re bine. Căci mai întâi u celor evlaviosi nu li-se v a da s c a n d e l â ; iară al doilea, dacă ast-fel

~de-oameni s 'au descepta t în t ra tâ ta , qă s 'au rădicat în t r eap ta cea dinlâiu, apoi cu a i â t ' m ă î "uşdr se" v o r sui şi în t r eap t a a doaua . D a c ă aşa un om îi v a v e d e pe alţii împregiuru-i , rugându-se cu s inceri ta te şi cu frica Domnului, apoi i-se poa te apr inde inima şt lui de aces t foc sânt, se poa te să tio răpit şi el de aces t spirit. El poa t e veni la conş t ien tă , la cunoscienţa stării sa le . Şi aceas t a e s t e ca lea rădicării spirituale.

Sinţimintele sunt a şa -da ră o pa r t e [iniţială a vieţei noas t re rel igioase, t r ebue deci să le cul t ivăm şi să le înaintăm. însă simţiminte şi nu a f e c t e ! A c e s t e a din u r m ă sunt stări anormale , bolnăvic ioase . Afecte le ru inează cu timp nu numai trupul, ci şi spiritul. E drept , noi numim rel igiunea şi „frica lui D u m n e z e u " , şi v ia ţa rel igioasă „viaţă cu frica Domnului" , da ră sub a c e a s t ă frică nu în ţe legem noi creştinii frica sclavilor, frica sau spaima, ca re ne face să ni p e r d e m mintea, ci sub a c e a s t ă frică în ţe legem frica cea fiiască, frica ca nu cum-va prin fapte, cuvin te sau chiar numai prin gândur i să-1 v ă t e -m ă m p e cel-ce suntem datori a-1 iubi mai p e sus de toa te . Fiind creştinul consciut, că stă faţă cu Dumnezeu în refer inţa copilului faţă cu tatăl seu, se cuvine ca creştinul să fia totde-una plin de înc redere , de simţiminte înă l ţă toare , de voia bună . Numai de păca t e l e sale să se într is teze omul . Voia cea bună a creştinului să-şi aibă r ădec ina în credinţa, că celor-ce iubesc p e Dum­

nezeu, toa te li sunt spre bine, că dacă D u m n e z e u es te cu noi, nu a v e m a ne t e m e de nime.

Urmări le afectelor rel igioasa sunt d e s p e r a r e a , smintirea etc.

A cultiva efecte rel igioase es te o re tăe i re , ca feluritele idee rel igioase false, de cari ni is torisesce istoria religiuniior. Şi în ziua de astă-zi esisră multe religiuni, cari înva ţă al cinsti pe Dumnezeu prin afecte . O descr ie re a a şa unui cult dumnezeesc ni dă Alteţa Sa imperială, prinţul de co roană Rudolf în opul seu » afine Orientreise«. Viind a d e c ă Al te ţa Sa la Cairo, şi-a espr imat dorinţa a v e d e a , cum îl a d o a r ă pe Dumnezeu dervişii, a şa numiţi învârt i tori , un fel de monachi ai islamului. Ei o fac cu a c e e a , că cân tând musica, se învâr tesc în acela-şi loc penă la ecs tasă . însă să lăsăm să v o r b e a s c ă înaltul autor însu-şi : „Kaum w ä r e n die ers ten T ö n e der Musik erschallt , als alle die Männer in don Kre is traten, sich nochmals vor dem Greis ve rne ig t en und nun zu drehen b e g a n e n . Keiner be rühr te den andern , j e d e r blieb auf seinem Pla tze : zuers t l angsam, dann immer schneller k a m e n sie in B e w e g u n g , die lagen R ö o k e s tanden fast w a g e ­recht in die Höhe, die Musik w u r d e r auschende r und wilder, die Gesichter fanat i scher : w ie die Kreisel saus ten sie auf Ort und Stelle he rum, beide H ä n d e weggesp re i z t , die eine mit dem R ü c k e n nach aufwär t geballt , die a n d e r e offen, die innere' Flache ' ' ze igend. 'Das ' bedeutet-?^©ie-R e c h t e führt das Schwer t für den Glauben, die L inke fleht Gott um seine Gaben an.

Blosses Zusehen kann einen Schwindelanfall hervor rufen , dabei läuft es dem E u r o p ä e r schaur ig kal t über den Rücken ; dieser Grad von Fanat is ­mus ist in der T h a t unheimlich. Ohne im mindesten zu zucken , immer in derse lben Hal tung d rehen sich diese L e u t e mit unglaublicher Schnellig­keit. Die Gesichtszüge sind krampfhaf t ve r ­zerr t ; die A u g e n nach Aufwär t s ve rd reh t , die m a g e r n H ä n d e und bleichen W a n g e n , umrahmt von kurzen , nach türkischer Ar t geschni t tenen Bar ten , t r agen die ekelhaften Spuren der durch diese En ta r tung des religiösen Sinnes he rvo r ­gerufenen Nervenze r rü t tung . Ein alter Mann, in seiner T r a c h t ähnlich dem noch immer h o c k e n d e n Oberpr ies ter , schlich zwischen den sich d rehenden Derwischen 'herum, ihre B e w e g u n g e n contro-lierend. Sehr l ange w ä h r t e die e rs te Andach t , dann v e r s t u m m t e die Musik; bleich und unter k rankhaf ten Z u c k u n g e n t rach te ten alle so rasch als möglich als Stütze die W a n d zu er re ichen und begle i te t v o n tiefen V e r b e u g u n g e n w u r d e abermals- ein Gebet gesp rochen ; hierauf fiel die Musik ein und das Drehen b e g a n n v o n N e u e m . "

P e când rugăc iunea , dacă se r o a g ă omul cu demita te şi cu reve r in ţă , a r e efect înăl ţătoriu nu numai a sup ra sufletului lui, ci şi a sup ra sufle-

F U A i A D I E C E S A K A

tulüi celui-oe v e d o şi p r ivesee , desceap tă nisce schimosiri ca aces te , ce le-au descris Al te ţa S a imperială, numai nep lăce re şi u r ă ; omul e mul-ţămit, dacă nu mai v e d e a şa un lucru. A ş a o a d o r a r e a lui Dumnezeu ar fi şi în contra spiritului religiunii creştinesci. A c e a s t ă ne înva ţă că Dum­nezeu es te T a t ă l nostru şi cum-că i ie-care om es te ap roape le nostru, pe ca re după porunca lui Isus suntem datori a-1 iubi ca pe noi înşi-ne. După rel igiunea noas t ră nu ne es te a şa -da ră er ta t a cultiva simţeminte de u ră şi fanatism, ba noi creştinii suntem datori a pr iveghia , ca ast-fel de simţiminte nici să nu se nască în inimele noas t re .

(Va urma)

Viaţa plantelor N u t r i r e a p l a n t e l o r

Pentru-ca p lan ta să se desvoaite e de lipsa să împoar te a l imente , cari servesc drept mater ia l la clădirea corpului plantei. Aceste a l imente ca să fie asimilabile, t rebue să fie sau în s tare lichida. Sau în s tare aierică. Cele solide pentru-ca să fie asimilabile, t rebue să fie solubile în apă.

. A du ra t mul t t imp. până când s'a pu tu t cons ta ta , că de cari a l imente are p lan ta neapă ra t t rebuinţă , adecă fără de cari nu s 'ar putea desvolta. Aualisa che mică a .pregăt i t calea s'a aflat ce iei de a l imente poate impor ta planta , i ă r ă a f i p u t u t resolva chest iunea, din cari materi i are p lanta neapăra t t rebuinţă . Chest iunea aceas ta nu­mai a tunci s'a p u t u t resolví, resp. s'a resolvat după-ce pre temeiul unui infinit şir de esper imentăr i , făcute cu diferite plante , silindu-le să crească în diferite materii , soluţiuni, cărora p u t e m adauge ori subtrage una sau al ta dintre materi i , pentru a afla, dacă p lan ta are t r ebu in ţă ele ea sau ba. După mul te încercări azi să ştie, că p lan ta mai na in te de toate are t rebuin ţă de apă (H 20), care şi formează par tea pr incipala a corpului plantei . Cant i ta tea ei în s ingurat icele organe ale plantei variază, inse totuşi can t i t a t ea ei medie e de 4 0 % , 8 0 % , 8 5 % , ba ia organe foarte suculente chiar şi 9 0 % .

Dacă e s p u n e m corpul plante i unei t empera tu r i durabi le de 100°—110° C. apa d ispare prin evaporare . Cea-ce r e m â n e în derept să n u m e ş t e materia sacă a corpului plantei . Materia sacă se consi tue din mater i i organice şi din materi i anorganice. Materiile organice sun t compuse C(carbon), H(hidrogen), O (oxigen), N(nitrogen), şi din S (snlfur) Materiile organice prin ardere dispar în formă de vapori de apă, în formă de amon iac şi în formă de acid corbonic. Numai pucioasa r e m â n e inderept în cenuşă , din care nu lipsesc nici oda tă u rmătoare le e lemente : K (kalium), Na (natrium), Ca (calcium), Mg (magnesium), Fe (ferul), P (fosfor). Can­t i ta tea cenuşei var iază la diferite p lan te :

La ierburi de l i vadă : 5 % — 15% la trifoi şi al te n u t r e ţ u r i : 4 % — 1 2 %

la. plante radăciuoase (morcovi, sfecle etc.) : '.¡0 i o ° ;

la frunze de sfecle : 5 % — 18'',.« la paie : 4 % — 9 % la pleavă : 9 % — 1 8 % la p lante texti le şi comercia l i ; : 2 % — 2 0 % ' la seminţe : 1% — 1 0 % la p lante lemnoase : 0 ' 2 % — 4 % la coajă : 1 % — 8 % .

Asimilarea acidului carbonic şi al apei şi productele acestei asimilări.

Locul, unde în corpul plantei se produce pr ima materii; organică, sunt, celulele pline de ciorofil ale mesofilului din frunze. Clorofilul st; află în protoplasma în ' formă de g răun ţe verzi. Grăunţele se desvoal tă din protoplasma, dar numai la lumină . La început ele sun t galbene şi so numesc g răun ţe de etiolin sau xantofil. La plante , cari se desvoal tă în întu-nerec. nu se desvoaltă decât grăunţe! de etiolin sau xantofil. în lâuntrul grăunţe lor de ciorofil se produce pr ima mater ie organică : Amilul sau amidonul aşa, c a s e descompune acidul carbonic luat dm aer şi apa impor ta tă din pământ . Din elementele consti-tuit ive ale acestor 2 materii se compune amilul, care după cum seim, este compus din C , H., şi O. Numai p lante , cari conţin ciorofil pot produce mater ie organică, p â n ă când toate celelalte, cari nu sun t verzi s u n t avisate a să nutr i cu materi i , pre cari le află deagata, precum s u n t : Ciupercile, bureţii şi toate plan­tele criptogame, afară de ferigi, cari sun t pline de ciorofil şi muşchii, cari conţin puţin ciorofil. Celula pl ină de ciorofil, capabi lă de asimilare, numai a tunci poa te produce amil, pr imul product organic, dacă celula e luminată. Lumina este neîncun-ju r a t de iipsâ la producerea de s u b s t a n ţ ă organică, însă nu toate p lante le recer aceeaş in tens i ta te de lumină. Plantele noas t re economice mai toa te recer mu l t ă lumină, recer o insolaţ iune perfectă şi cu cât aceas ta este mai durabilă, cu a t â t mai mare este efectul, p â n ă când plantele din pădure sau cel puţ in cele mai mul te , nu recer decât lumină difusă, ba unora le priesce umbra, mai vârtos p â n ă sun t t inere, precum este bradul şi fagul, ba şi unele p lante economice, d. e. trifoiul şi lucerna trebuie să le s â m â n ă m scut i te de alte p lante , d. e. de ovăs sau orz.

Dacă observăm cu băgare de s a m ă as imi la ţ iunea în diferitele colori ale spectrului solar, vom vedea, că as imi la ţ iunea este mai energică în pa r t ea cea mai luminoasă a razelor galbene. De aici spre roşu şi spre vioriu scade energia. Pen t ru ca să sâ producă amil, afară de lumină să mai recere şi oare-care grad de căldură. Şi în pr iv inţa aceas t a diferitele p lan te difer, unele recerând căldură mai mare , altele mai mică, unele chiar că ldură minimală , p recum d. e. muşchi i . Subt răgând unei p lan te lumina, amilul p rodus imedia t d ispare şi dacă o p lan tă petrece un t imp mai înde­lungat în în tunerec sau în umbră , îşi perde tot amilul

4 F O A I A D I E C E S A N A

aşa zicénd piere de foame. în t re astfel de împrejurări frunzele îngâlbinesc, pen t rucă după cum văzurăm, nu sé produc g răun ţe de clorofil, ci de etiolin — dar nu numai că frunzele r emân galbine, ci mai observăm şi o desvol tare abnormală a tulpinei, î n t rucâ t tu lpina sé lungesce într 'un mod abnormal , ínsé r emane subţire. Etiol isarea şi în u rma aces te ia şi amin t i t a desvol tare abnorma lă o observăm şi la plantele economice sémé-na te prea des, sau la cele pline de buruiene., Desvol-ta rea abnormală a aces tora este causa, c á e l e cad mai de multe ori. Cari procesuri chemice decurg în lăuntrul celulei pline de clorofil a tunci , când într ' insa sub in-fluinţa luminei din acid carbonic şi din apă sé produc materi i organice : Amil, zăhar, unsoare (oleu), nu ş t im până acuma. Un s ingur lucru e cert, că sé în tâmplă un proces do reducţ iune, de oarece celula dă din sine o can t i t a t e î n semna tă de O. Despre aceas ta ne putem convinge prin un esper iment foarte simplu. Dacă p u n e m un r am cu frunze în apă, care conţ ine acid carbonic şi-1 e spunem soarelui, observăm, că în scur t t imp frunzele sun t acoperi te cu beşicuţe mici, cari devin mai mar i şi in fine sé înal ţă câ t ră nivel şi le pu tem a d u n a într 'un ciliudru. Dacă cerce tăm gazul, îl aflăm că este oxigen. Cant i ta tea oxigenului , ce sé dă afară din celulă la asimilare, corespunde perfect oxigenului ajuns în celulă sub formă de acid carbonic (C0 2 ) , pr in u rmare aces t oxigen sé dă afară în u r m a reducerii acidului carbonic. Tot aşa e cert, că hidrogemul şi oxigenul cari ¡ a u p á r t e l a for­marea milului, sé compune prin descompunerea apei im­por ta te încelulecu ajutoriul râdecinilor,ceea-ce sé cons ta tă prin faptul, că toate hidrátele carbonice, adecă am¡lul, zahărul , celulosa etc. le aflăm compuse analog apei, adecă conţin to tdeuna de 2 ori mai mul t H. decât O. (Amil -= CH 1 0 0 6 , zahărul C i a H 2 2 0n) Din causa, că celula pr imesce acid carbonic şi eliberează 0., unii au fost seduşi, să confunde as imi larea cu respirarea. Ínsé r e sp i r a r l a este un proces, care e cont rar asi­milării, în t rucâ t la respirare celula impoar tă oxigen şi el iberează acid carbonic. Respi ra ţ iunea adecă şi la, p lan te este proces analog resp i ra ţ iunea animalelor şi decurge ziua cu energia mai mică, ba foarte mică, iar noap tea cu energie foarte mare.

Asimilarea materiilor azotice.

Azotul sau ni t rogenul este o mater ie indispe nsabi lă a t â t în corpul plante i cât şi în corpul animalelor. Corpul animal ic în pr ima linie sé clâdesce din materii azotice şi apoi din materii minerale Animalele pr imesc aces te materi i prin mijlocirea plantelor, p recum pres te tot p l an ta es te a şa zicând laboratoriul, unde se produc toa te mater i le organice din mater i i anorganice. Celulele plan­telor es te locul, unde a semenea pr imului p roduc t or­ganic , a amilului , se produc şi mater i le azotice (numi te a l t cum şi mater i i proteine, sau şi albuş). Cea mai î n s e m n a t ă mater ie organică azot ică în corpul p lante i es te protoplasma şi nucleul celulei, însă mai sun t şi al te mater i i azotice, p recum este legumimd (c&SQ'in vegetal), o mater ie ce sé află concen t ra t ă mai vâr tos în fructele

plantelor noas t re leguminoase, p recum sun t fasolea, ma-zerea, lintea, bobul otc. De a s e m e n e a gluteinul (cleiul vegetal) ş. a . . . Materiile azotice conţin afară de a z o t : Carbon, oxigen, hidrogen şi pucioasa. La producerea acestor materi i organice-azotice nu este indispensabi l , ca celula producătoare să conţ ină g răun ţe de clorofil, precum a m cons t a t a t aceas ta la producerea ami luh r , de oare-ce aflăm că şi plantele, cari nu conţin clorofil, p recum sun t bureţii, produc materii azotice. Causa este, că elementele, din cari sâ c lădesc materii le azotice, nu se impoar tă prin frunze din aer, ci din p ă m â n t cu ajutoriul râdâcinelor (afară de carbon), în formă de minerale solubile în apă. adecă în formă de săruri , cari conţin ni trogen sau azot. Astfel do săruri s u n t mai vârtos salpetrul de ka l ium şi de natr iurn.

Asimilarea materiilor minerale.

La t impul sâu am învăţat , că în mater ia saca a plantei aflăm şi o par te necombust ib i la (nearzâtoare) , care r e m â n e îndârât în formă de cenuşă . Am învă ţa t mai depar te , că anal isa chemică în cenuşa diferitelor p lante a cons t a t a t mai mul te e lemente , precum ; Sulfur, Fosfor, Clor, Bor, Brom, Iod, Fluor, Kalium, Nat r ium, Calcium, Magnesium. Barium, Stront ium, Aluminium, Fer, Mangan, Zinc, Cobalt, Nichel, Cupru etc. în fine a m văzut că nu toate elementele, cari le poate impor ta planta , dacă aces te e lemente sâ află în mediul, în care cresc plan­tele, sun t indispensabile pen t ruca p l an t a să sâ des-voalte. Indispensabi le a m văzut că s u n t : S., P., K., Ca., Mg., Fe'., dar nu lipsesce nici o d a t ă n i e i CI. Toate aces te e lemente indispensabi le să impoar tă în formă de săruri solubile în apă.

Pucioasa (S.) am văzut, că formează o par te const i tu i t ivă a materii lor proteine, de aceea nici nu lipsesce nici oda tă din corpul plantei . Ea ajunge în corp în formă de săruri sulfurice, compuse din acid sulfuric şi din metale, cari sun t indispensabi le la des-voltarea plantei , adecă în formă de sulfat de calcium (gips), sulfat de kalium, sidfat de natrium (sarea lui Glauber), sidfat de magnesium (sare amară ) .

Fosforul (P.) este cel mai î n s ă m n a t dintre toate e lementele pre lângă K. şi N , căci esper imen-tele făcute cu diferite soluţiuni au dovedit, că nici oda tă n 'a succes, să se desvoalte o p l an t ă în o solu-ţ iune fără fosfor. El este cu a t â t mai î n s e m n a t şi mer i tă a t en ţ iunea deosebi tă a economului , î n t rucâ t plantele îl scot din p ă m â n t în can t i t a t e relativ foarte mare , deşi în sol să află în can t i t a t e relat iv min ima lă în compara ţ ie cu celelalte e lemente a l imentare . Indispen-sabi l i ta tea lui să esplică pr in legătura s t r însă ce esţs tă în t re materi i le proteine şi în t re fosfor. Unde materi i le proteine se p re sen tă în can t i t a t e mai mare , acolo şi P . să înmul ţesce , iar de unde mater i i le prote ine emi­grează, de acolo şi P. d ispare ; d. e. t o a m n a tot fosforul să retrage din frunze în crenge şi în tu lp ină d impreună cu mater i i le proteine, cari depuse p res te i a rnă în tul­pină sun t menite, ca la redeş tep ta rea p lante i pr imă­vara să serviască de mate r ia l de clădit la p roducerea

de celule în diferitele organe ale plantei . Cum poate agricultorul să înmul ţască fosforul în solul seu şi astfel a-1 feri de infertilitate to ta lă (nerodire). vom vedea la t impul séu.

Clor (CD sé află în cenuşa tu turor plantelor, da r s'a cons ta ta t , că nu este indispensabil pent ru toate plantele, afară de hrişcă (Polygonum fagopyrum), despre care s'a cons ta ta t , că fructele ei nu sé coc, dacă solul nu conţine CI.

Siliciul şi el sé află to tdeuna şi mai vârtos equisetaceele (perul porcului) conţin mult siliciu, insé s'a dovedit, că nu es te indespensabi l .

Dintre- meta le aflăm în cenuşă to tdeuna K, Na, Ca., Mg., şi Fe. Dintre aces te de cea mai mare im­por t an ţă e K, fără de care nici odată n 'a succes să c reş tem o plantă . El e ne încunjura t de lipsă, a s emenea fosforului şi nitrogenului. Şi Na sé ană to tdeuna în corpul plantelor, dar nu e neapă ra t de lipsă.

Calciul e foarte respândi t în regnul plantelor. El e ne încunjura t de lipsă, căci nici oda tă n'a succes să c reş tem o p lantă fără calciu.

Magnesiul e indispensabil , mai vér tos e indis­pensabi l la producerea fructelor cerealelor. în fructe aflăm acumula t magnesiul .

Ferul es te u l t ima mater ie metal ică , care o aflăm în fiecare plantă , fără escepţ iune. în t re fer şi în t re producerea de clorofil e s t r ic tă legătura. Plantele , că­rora nu li-se dă fer, rernân pal ide şi nu sé desvoalta.

R e s p i r a ţ i u n e a p l a n t e l o r

Am at ins deja la locul séu, că respi ra ţ iunea p lante­lor este un proces analog respiraţi unii animalelor. La res-pira ţ iune plantele a semenea animalelor p r imesc din aer oxigen. Oxigenul în corpul plante i sé foloseşte pent ru a sé arde, mai corect zis, pen t ru a sé oxida o par te a car­bonului din unsoare, din amil şi din zâhar şi acidul car­bonic produs prin aces t proces de oxidare sé eliberează pr in frunzele plantelor. Oxigenul e indispensabi l pent ru plante , p recum e indispensabi l şi pen t ru animale , căci d a c ă închidem p lan ta în t run ames t ec de gaze, din care sé l ipsascâ oxigenul, organele plantei încea tă de a func­ţ iona şi p l an ta moare a semenea animalelor. înfluinţa cea mai m a r e o are oxigenul inspira t a supra protopiasmei . Pu­terea şi căldura el iberată la oxidarea unei păr ţ i a carbonului , face posibilă mişcarea protopiasmei şi t r anspor t a r ea din p ă m â n t în frunze a materi i lor ali­men ta r e şi as imilarea lor şi a carbonului din aer, şi t r anspor t a rea lor la locul, unde este t r ebu in ţă de mater i i organice produse prin asimilare.

0 p l an t ă care petrece în în tunerec nu pr imeş te decât oxigen şi el iberează acid carbonic, deci în în tunerec nu sé î n t âmplă decâ t numa i respiraţiune. La lumină procesul de resp i ra ţ iune curge paralel cu cel de as imi la ţ iune ; da r as imi la ţ iunea la lumină este mai energică decât resp i ra ţ iunea aşa, că deşi prin procesul de oxidare o par te a mater ie i organice se consumă, to tuş mate r ia s acă sé înmul ţeş te . Toate plantele vii respiră. Când s e m i n ţ a încol ţeşte are t rebuin ţe de mul t oxigen. în acest

s tadiu plantele nu asimilează, ci n u m a i respiră, eli­berând acid carbonic. Şi a cea s t a sâ în tâmplă p â n ă a tunc i până când p lan te i încolţ i te nu-i cresc frunzele verzi , Şi mugurii, cari sun t în desvoltarea, pr imesc oxigen şi eli­berează acid carbonic şi aceas ta nu sS în tâmplă numa i în în tunerec , ci şi la lumina soarelui. Şi organe subpâ-men tene încă respiră. Despre aceas t a ne p u t e m con­vinge aşa, că cufundăm rădScinele unei p lan te în a p ă lipsită de acid carbonic. în scur t t imp observăm, că în a p ă sâ află acid carbonic produs prin respira ţ iune. Sâ înţelege, că organele sub te rana ale p lante i nu pot respi ra decâ t numai î n t r u n p ă m â n t aerisat . î n d a t ă ce s t r ăba t e r ea aerului este împedeca tă , ori prin cons i s ten ţa prea mare a pămân tu lu i (solului), ori-că în u r m a ploilor să formează o scoar ţă nepenetrabi lă , ori în u r m a unei inundări , p lantele tânjesc, ba şi pier (mor) ; de aceea trebuie să grijim, ca pămân tu l să fie t o tdeuna sfări-măcios. De aceea s ă p ă m pămân tu l împrejurul p lante lor , d. e. împrejurul pomilor. Petalele corolei şi organele de reproducere c o n s u m ă foarte mu l t oxigen. Energia oxi-dării e a t â t de mare , încâ t e potr ivi tă să facă, ca t e m p e r a t u r a respectivelor organe sâ c rească în mod remarcabil . Mai a les florile de curcubâ tă respi ră ener­gic, a t â t de energic, încâ t în lăuntrul lor se produce căldură, care sâ poate cons t a t a şi cu ajutoriul unui te rmometru . Tot a şa respiră şi cr iptogamele (bureţii).

T r a n s p i r a ţ i u n e a Ştim, că un licvid, chiar şi la t e m p e r a t u r ă nor­

ma lă aburează neconteni t . Asemenea şi p lante le d a u din sine vapori de apă neconteni t . Aceas ta să n u m e s c e transpiraţiime, T ransp i ra ţ iunea nu sS în t âmpla n u m a i pre în t reaga suprafa ţă a frunzelor, ci şi în lăunt ru l lor. Energia t ranspr ia ţ iune i depinde mai în tâ iu dela canti tatea, umidităţ i i , ce sâ află în aer. Cu câ t mai umed este aerul cu a t â t mai . mul t sâ reduce t r an s -piraţ iune. în t r ' un spaţ iu s ă t u r a t de umidi ta te , t r ans ­p i ra ţ iunea e aproape nula. Din cont ră în t r 'o a tmosferă u sca t ă t r ansp i r a ţ iunea e a t â t de energică încât , dacă că t ră organele t ransp i ră toare nu s<3 t r a n s p o a r t â umidi ta te suficientă, organele respect ive sS vestejesc. Foar te mul t depinde t r ansp i ra ţ iune dela temperatură: Crescând aceas ta creşte şi energia t ransp i ra ţ iune i , mai vârtos dacă în acelaşi t imp scade şi umidi ta tea aerului . Mai creşte t r ansp i r a ţ i nnea şi în u r m a mişcăr i i aerului. în fine mai depinde şi dela gradul de însolaţ iune.

S t r ă f o r m a r e a m a t e r i i l o r ş i t r a n s p o r t a r e a l o r în câ t pr iveşte t r anspor t a r ea acelor combina ţ iun i

organice şi anorganice , cari servesc la clădirea orga­nelor plantei , ele t rebuie să sâ afle într 'o s tare , ca să poa tă fi t ranspor tabi le , adecă să fie disolvate. Şi dacă nu sunt , a tunc i t rebuie să p r imească a l tă formă, pen t ru a deveni t ranspor tab i le ; drept aceea s t răformarea şi t r a n s p o r t a r e a s t ă în s t r ic tă legătură .

Direcţ iunea, în care e lementele de nou p roduse sâ mişcă, e to tdeuna condi ţ ionată prin locul unde vin a sS cousuma. Trei caşuri sun t posibile : a) Alimentele disolvate sâ t r anspoa r t â dela locul de p roduc ţ iune la

6 F O A I A D I E C E S A N A

locul de consumare ; b) dela locul de producţ iune la locul de de pos i t ; c) dela locul de deposi t că t râ locul de consumare . Acest fapt îl vom i lustra prin câ teva esemple :

a) P â n ă când frunzele cresc, ele consumă amilul p rodus şi nu-1 espoar tă ; înse după-ce sau desvol ta t deplin, ele prov6d cu amil şi cu al te a l imente frunzele şi părţ i le tulpinei, cari zac deasupra lor. Ele dau şi ma te r i a pen t ru clădirea florilor, ba chiar şi pen t ru desvol tarea rădăcinilor.

b) Cele mai î n semna te locuri de depunere pent ru mater i i le organice şi pen t ru cele mai î n semna te mi­nera le s u n t fructele şi seminţele . La producerea aces­tora trebuie să contr ibue toate frunzele şi tu lp ina plantei . Dar şi în p ă m e n t se pot depune al imentele d. e. în cartofi, sfecle etc.

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i P a r a s t a s . Pen t ru fericitul episcop Ioan Popasu

s'a ţ i nu t Joi în 5/18 Februar ie , în biserica dela mor-minţi , un pa ras tas , la care a fost de faţă P. S. S. Domnul Episcop diecesan Nicolae Popea, I. P. C. S. Domnul Arhirnandrit-vicariu Filaret Musta, membri i Consistoriului diecesan, corpul profesoral şi elevii dela Ins t i tu tu l ped.-teologic şi alţi s t imător i ai fericitului Episcop. Actul divin l'a sâvîrşi t P. Cuvioşia Sa Domnul Dr. Iosif Badescu as i s t a t de presbiterii Ioan Stoian şi George Buru şi de diaconnl Dr. P . Ionescu. Vecinică pomeni rea lui.

F a p t ă b u n ă . Tinerii 1 Simeon Truţ, pedagog de cursul al doilea în Caransebeş , a dăru i t sân te i biserici din C e m a o f rumoasă candelă de arg in t de china. F a p t a se laudă de sine.

C a s d e m o a r t e . în 12 Februar ie st. n. a reposa t în Domnnl binemeri ta tul invgţătoriu pens iona t Lazăr Bijan în comuna Corniareva, în al 60 an al etăţei şi în al 37-lea an al serviciului învâţâ toresc . î nmormen-ta rea s'a celebrat Dumineca în 14 Februar ie 1904 st. n. cu mare pompă. Reposa tu l a fost însoţ i t la odihnă vecinică de o mul ţ ime de locuitori. Fie-i ţe r îna uşoară şi memor ia neui ta tă . -

C o n v o c a r e ^ Domnii acţ ionari ai societăţii comerciale pe acţii

„Verendineana" să invită la

a V-a adunare generală ordinară, care să va ţ inea în Veredin în 10 Martie st. n. 1904 la 10 oare a. m.

O b i e c t e l e o r d i n e i d e z i s u n t :

1. Rapor tul direcţiunei şi subş te rnerea bilanţului pe anul 1903.

2. Raportul comitetului de supraveghere , 3. Decis a supra celor de sub punc t 1. şi 2.

darea absolutorului , 4. Propuner i eventuale . Verendin în 16 Februariu 1904.

G e o r g e I o n e s c u M e i l a V e l e s c u

si

preşed. secret.

Domnii acţionari, cari voesc a participa la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiaţi, sunt rugaţi a-şi depune acţiile şi eventual documentul de plenipotenţă cu 3 zile înainte de adunarea generală la direcţiunea societăţii.

Licitaţiune minuendă Pe basa încuvinţâr i i Venerabilului Consistoriu

diecesan ddto 22 Octomvre 1903 Nr. 3657 B. se escrie l ici taţ iune minuendă pent ru renovarea sânte i biserici, d inp reună cu zidul ce încunjură cur tea bisericei din c o m u n a O g r a d e n a - v e c l i i e , protopresbi tera tul Meha-diei cu preţul de esc lamare de 1100 coroane şi 29 bani.

Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 29 Februar ie 1904 la 2 oare după ameazi , la s â n t a biserică.

Reflectanţii vor avea să depună îna in te de lici-ta ţ i iune vadiul de 1 0 % din preţul esclamâri i , în bani ga ta s'au hârti i de valoare. P lanu l şi specificaţiunea de spese şi măsur i s6 poa te vedea la Ofiiciul parohial în ori ce zi.

Ogradena-vechie, la 1 Febrar ie 1904. 2-^3 [li]

E m a n u i l P i r t e a preş. corn. par.

E f t i m i e N i e o l a i e s c u not. com. par.

Aduc la cunosc in ţa P. T. Public, că d e l a '15" F e b r u a r i e a. c. mi-am muta t p r ă v ă l i a m e a d e c r o i t o r i e în casele d-lui Maior Pop, vis-a-vis de otelul „la Pomul verde".

Totodată fac cunoscu t P. T. muşteri i , că s u n t provezut cu cele mai f i n e ş i s o l i d e mater i i pen t ru h a i n e p r e o t e s e i ş i c i v i l e p e n t r u s e s o n u l , c e v i n e .

Me recomand a tenţ iunei P. T. Publ ic Caransebeş , Ianuar ie , 1904

Iosif Eisenzopf croitoriu

^ .

*

*

F e r i ţ i - v e d e f a l s i f i c a t e !

I O S I F B A R B U , Lugoş ofere

• " \ 7 i r n . zostjl c L e M c n e s = pen t ru t rebuin ţe bisericesci = = = = =

1 fifpu 8 0 cp. — Sfrt Sufoiu de 4 fifri 3 f l 2 0 cp.

La cumpărări d e 4 litri buto iu l e grat is Trimis f ranco c u p o ş t a e u 36 cr. mai m u l t

F e r i ţ i - v e d e f a l s i f i c a t e !

» :* :* :* > :* ;* •» i i

j ! ^ ^ 1 ^ * ^ * "•^j* " « L ^ ' ' » ^ Ì » ^ ' > > ^ Ì ^ " » ^ V >^ ^J*"»^*^? * ^ '^J'^^J* ''^^^^•^

K U A I A D I E C U S A N A

A V I S P - T. d o m n i , c ă r o r a l i s ' a u t r i m i s s p r e

v i n z a r e „ C ă l i n d a r i u l R o m â n u l u i " ş i „ B ă n ă ţ e a n u l " p e a n u l 1 8 0 4 , s u n t r u g a ţ i p r i n a c e a s t a d e a t r a n s p u n e f ă r ă Î n t â r z i e r e p r e ţ u l e s e m p l a r e l o r p r i m i t e s u b s e m n a t e i a d m i -n i s t r a ţ i u n i .

Administratiunea

Tipografiei şi Librăriei Diecesane.

A v i s Deoarece subscrisul cu 1 F e b r u a r i e a. c.

a m preda t cofetăria mea d-lui cofetariu

E d u a r c l R â t v a y , î n t r ' una îmi ţ in şî de da tor in ţă a mul ţâmi mul t St. public din loc şi jur, pent ru sprijinul, cu care au binevoit a m& onora p â n ă în ziua predării cofetăriei mele.

Totodată rog mult St. public, ca sprijinul aces ta , de care mai mulţi ani am avu t fericire a mS bucura, să binevoiască a-1 păs t r a şi pent ru

urmâtor iul meu, caro fiind singur maes t ru cofetariu, îşi va da sil inţă a sat isface în toa tă pr iv inţa cererii mul t St. public.

Caransebeş, î-n Februar ie 1904.

Cu toa tă s t ima

George Imlbronoviciu t i P5H5Hb a=i==T=l-=i c = i 5 a i = i B S H 5 a ! .51 Jl A m o n o a r e a aduce la cunoştinţă M. U U O. public, că cu 1 Martie a. c. deschid în U H Oraviţa l

\ c a n c e l a r i e de a r h i t e c t u r ă , r ii -" întreprind s p r e ' efeptuire tot felul de pla- n

nuri si zidiri. T o t oda tă fac cunoscut M. O. public,

|j că întreprinderi le de zidiri şi a r a n j a m e n t e ii n le esecut asociat cu domnii maeş t r i i : Ioan n jj Coteria şi fiul, sculptor tâmplar , Filip Mateiu ir jj pictor-auritor şi Demetriu Baghe-fia l ăcă ta r . rj

U cu distinsă st imă U

jj io i - 3 Demetriu Boitor [J u architect — intreprinzetor U

In fi

'® î n . C a i a n s e l o e s s -

P i a ţ a p r i n c i p a l â , în c a s a D o m n u l u i S t a n c o v i c i u .

Ara o n o a r e a a anunţa cu tot respectul M. Stimatului public, că am deschis în piaţa de aici *jl **. t*. *jl ut- ajl *jl ia. <ul

Un stabiliment de mobile şi de mărfuri de galanterie in lemn. Prin legături le, ce le am cu pr imele fabrici de cel mai m a r e r e n u m e din ţ a ră şi din s t ră inăta te , sum în posiţia a sorvi M. Stimatului public

H ^ E o T o i l e ş i 1-cLcr-u .r i ~ b " u . n . e c L e t a p e s e r i e

făcute din lemn sănă tos şi deplin uscat în ori-ce formă şi stil, începend de la forma cea mai simplă şi pănâ la cea mai e l egan tă cu preţuri m o d e r a t e , preţuri plătite în bani ga t a ori în r a t e fiind capabil a ţ inea cu ori-cine concurenţă . ^.£^uLAA\iM.iA.^-^-^-^-

Poftesc M. Onoratul public să b inevoiască a visita depositul meu bine sor ta t .

A n d r e i D e a c .

N o t a : Pen t ru solidi tatea mobilelor p r imesc ga r an t ă ori-şi-când.

= = = = = E e a l s i i e f t i r i - = = = = = = = = = =

t

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii ,,F ă g e ţ a n a", ca societate pe acţiuni în Făget sunt prin aceasta învitaţi

în sensul §-lui 15 al statutelor societăţii la a

XII-a adui^ar^e |eQeţală oijdiţaţă, care se va ţinea în F Ă G E T , Luni la 7 Martie n. 1904 la 10 oare a. m. în localul societăţii.

©Siecfefe puse ia o n di ne a sifei suni: 1. Raportul direcţiunii despre activitatea instit. şi despre resultatul gestiunii anului XII. 2. Raportul comitetului de supraveghiere.

3. Aprobarea bilanţului. 4. Decisiunea asupra împărţirii profitului curat, realisat în anul al XH-lea de gestiune. 5. Darea absolutoriului membrilor în direcţiune şi în comitetul de supraveghiere. 6. Alegerea a 2 membrii în direcţiune eventual comitetul de supraveghiere. 7. Modificarea §§-lor 4 şi 50 din statutele societăţii. 8. înmulţirea capitalului social. 9. Modificarea statutelor fondului de pensiune al funcţio­narilor. 10. Eventuale propuneri făcute în sensul §-lui 26 din statutele societăţii. 11. Exmiterea a 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal luat în adunarea generală.

Domnii acţionari, cari voesc a participa la adunarea generală sau în persoană sau prin plenipotenţiaţi, sunt invitaţi în virtutea §-lui 16 din statutele societăţii a-şi depune acţiunile D-lor cu o zi înainte la cassa societăţii.

F ă g e t , la 11 Februarie st. n. 1904.

@l cii v e fiorul B i l a n ţ

D i r e c ţ i u n e a .

ff a s i v e

Cassa în numSrar . . . . . . . . Realităţile institutului Efecte publice Acţiuni străine împrumuturi pe cambii cu cavenţi .

„ „ „ cu acop. hip. „ „ hipotecă „ „ oblig, cu cavenţi .

Credite de cont-curent Mobiliar După amortisare de 10% Diverse conturi deb. şi int. rest. . .

2096 209

Cor. fii.

11.998 16 70.833 17 49.345 40 20.720 — 566.565 14

201.865 46 193.559 44 126.797 16 100.596 91

1.886 63 55.588 84

1399.755 31

Fondurile sociale: Capital de acţii 1000 b. â 200 cor. 200.000 —

100.000 — „ special de reservă . . . . 66.041 96

6.000 — „ realităţilor 10.650 06 „ de pensiune al funcţionarilor 63.651 33 446.343 35

Depuneri spre fructificare 816.201 19 Cambii reescomptate 77.455 70 Interese anticipate pro 1904 . . . 12.507 — Diverse conturi creditoare . . . . 14.620 52 Profit curat 32.627 56

Cor. fii. 1399.755 i\

Contuul pţofît^ului şi peifdeifiloi? Senile

Interese : 6.000 —

pentru depuneri spre fructificare 41.317 39 pentru cambii reescomptate . . . . 9.844 — Salare, relut de cuartir şi maree de

17.986 34 Chirie, porto, tipărituri şi alte . . . 3.986 48 21.972 82

7.596 19 „ de 10°/o după înt. dep. . 4.131 74 „ comunală . . . . . . . 1.096 71 „ camera comercială . . . 187 34

Competinţă de timbru 852 91 Dare de drum 500 —

209 63 32.627 55

Cor. fii. 126.336 28

Interese : delà împrt. pe camb. cu cavenţi . .

„ „ „ c u acop. hip. „ „ p e hipotecă „ „ „ oblig, cu cavenţi . . „ credite de cont-curent . . . . „ efecte publice

Profitul delà realităţi „ „ acţiuni străine . . . .

61.908 20.140 20.262 12.209 7.035 1.009

Cor. fii.

122.565 1.738 2.032

126.336 28

F ă g e t , la 31 Decemvre 1903. Directorul esecutiv : Pentru comptabilitate :

Sebast ian Olariu m. p. H a n e ş i u m. p.

emSpii în direcţiune: A x e n t i u Gaiţa m. p. George P o p o v i c i u m. p. A d a m Groza m. p.

Conturile presente esaminându-Ie conform legilor şi statutelor, le-am aflat esacte şi cărţile purtate în bună regulă.

F ă g e t , la 11 Februarie 1904.

i^omifeiuf de supnacecjrtiere: Dimitr ie I o s o f m. p. A d a m L e s n i c a n m. p. A l e x a n d r u I e l o z a n m. p.

D e m e t r i u Cărăbaş m. p. Vas i l ie N i c o r e s c u m. p.