+ All Categories
Home > Documents > Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun...

Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun...

Date post: 17-Aug-2020
Category:
Upload: others
View: 32 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
9
Petre Buneci $tefan Dumitrache Bogdan Gdlculescu Cristian Moqneanu o&.EnNUL qAven e&JL@& Be.g*.&ets[ @&DE& @F THE BASSA&EENEN 6HNVEN^&Y Lucrarea este editati cu sprijinul esenlial al Dr. Ec. Ilie Ionel Ciuclea, Pregedinte al Grupului Industrial SUPERCOM SA Bucuregti, care consideri ci sinteza aspirafiei suflehrlui national constituie unul dintre sentimentele cele mai addnci, fiind ca iubirea pimantului in care a vizut lumina zilei qi reprezentAnd iubirea trecutului istoric, fdri de care nu existi iubirea de Jari, iar patria este sfdnti gi scumpe ca $i mama.
Transcript
Page 1: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

.t

ia,

Petre Buneci

$tefan DumitracheBogdan Gdlculescu

Cristian Moqneanu

o&.EnNUL qAven e&JL@& Be.g*.&ets[

@&DE& @F THE BASSA&EENEN 6HNVEN^&Y

Lucrarea este editati cu sprijinul esenlial al Dr. Ec. Ilie Ionel Ciuclea,

Pregedinte al Grupului Industrial SUPERCOM SA Bucuregti, care consideri cisinteza aspirafiei suflehrlui national constituie unul dintre sentimentele cele

mai addnci, fiind ca iubirea pimantului in care a vizut lumina zilei qi

reprezentAnd iubirea trecutului istoric, fdri de care nu existi iubirea de Jari, iarpatria este sfdnti gi scumpe ca $i mama.

Page 2: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

il

,:i

:

n.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiOrdinul Cavalerilor Basarabi = Order ofthe Bassarabian Chivalry /Petre Buneci, Bogdan Galculescu, 9tefan Dumitrache, Cristian Motneanu. -Bucuretti : Neverland, 2020Contrine bibliografieISBN 978-605-9018-19-4

I. Buneci, PetreII. Gilculescu, BogdanIII. Dumitrache, $tefanIV. Motneanu, Cristian

94

Toate drepturile rezervate. Niciun fragment din aceasti lucrare ti niciocomponenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise, sub nicio formlti prin niciun mijloc, electronic sau mecanig inclusiv fotocopiere, inre-gistrare sau prin orice sistem de stocare a informaliei liri permi-siunea editorului.

Editie publicate de Editura NEVERLAND

copyright @ 2020

Cuprins

Cuvint-inainte

l. Argument, De ce Ordinul Cavalerilor Basarabi?

2. Despre cavaleri gi ordinele cavalero-iniliatice din Dacia.......................17

2.1. Despre originea cavalerilor ....................-....-..-t7

2.2. Ordinele Cavalere$ti..................... ........................20

2.3. Cultul ,,Cavalerului Danubian" (Dac) $i al ,,Cavalerului....................................20

2.4. Ritualuri de iniliere.................. ............................23

2.5. Pegtele - simbol de recunoagtere al inifiafilor in ordinuiCavalerilor Daci.. ............................27

2.6. Cavalerii Danubieni - cult secret! ............_.............28

2.7. Burebista -- Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor

Danubieni? .......... ...................29

2.8. Cavalerii daci pe Columna lui Traian? 31

10

2.9. Ordinul Cabiri1or............... . ,.,.............. 3 3

3. Aseminiri intre Ordinul Templierilor gi ,,Ordinele"cavalero-inilialice din Dacia ............ ..................,,..,....39

4. Mentionarea rominilor la Prima Cruciadi (1095-1099).......................45

5. Originea Templieri a lui Radu Negru Yodi gi intemeierea tirii

5.1. Documentele de la Vatican despre Radu Negru gi inaintagu.l

55

55sau ....................................

Cuprins l5

Page 3: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

5.2. Gilbert de Duyen gi Radu Negru Vodi............................................ 61

5.3.NegruVodigianul1215........... ..........................63

5.4. Doyezi ale existen{ei Basarabilor inainte de anul 1300.................. 675.5. Radu Negru Vodi, Litovoi gi Consiliul de la Lyon......................... 68

5.6. Motivele descilecdrii lui Radu Negru Vodi. la anul 1290..............70

5.7. Dovezi ale descilecatului lui Radu Negru Vodi la Anul 1290

gi intemeierea Jirii Romineqti........ ..................7 4

5.8. in loc de concluzie - reconstituirea unei pagini de istorie.............89

6. Mormintul lui Radu Negru Vodi din Biserica Sfintul Nicolae,Curtea de Argeg. ............................... 92

7. Ivanco Basarab / Basarab cel Mare (l3l5ll320?- 1352)....................... 106

106

110

116

I J-1

148

15i

7.2. Care este adevdratul nume al lui Basarab?...............

7.3. Rela{iile cu vecinii.......................

8. Heraldica firii Rominegti........

Listi cu descrierea gi sursa imaginilor....................

Bibliografie

Cuv6nt-inainte

Preocuparea romAnilor pentru istorie a existat tot timPul nu pentufaptul ci ar fi insemnat cea mai frumoasi poveste, ci in general noi ca popor

am fost preocupali tot timpul de identitatea noastri.

Aceasd identitate a romanilor nu a apirut spora&c ci ea s-a sedimentat

in decursul timpului, in care, inc6 de la inceputurile preistorice, ffecdnd pe la

traco-geli, combinalia cu elementul romanic qi cu unele influenle slave, a dii-nuit de-a lungul timpului in acest spaliu carpato-danubiano-pontic, ducind

in final la ceea ce este astezi poporul romin gi Romdnia.

Nu o si discutim acum despre numele Poporului nostru, care cel mai

vechi este de vlah cu diferite variarie (blac, vlah, valah, voloh, olah) 9i at cel

de romAn, care in final inseamni acelagi lucru, adici oameni care se trag de la

Roma qi vorbesc o limbd latind.

Este important de gtiut cum au aperut acesle ,,ldri RomAnetti", in totarealul carpato-danubiano-pontic, ajungand in fi-nal ?erra Romana.

in lucrarea de fali nu am ciutat se rAticim in haosul aminuntelor ci am

incercat se descoperim lucruri sau evenimente cu desivdrgire noi, care pinila urmi pot da originalitate $i cunoa$tere.

Rolul nostru in aceasti lucrare a fost se stabilim unele puncte principale

a unor evenimente istorice ce nu au fost cunoscute indeaproape pini inprezent $i care pini la urmi au dus la dezvoltarea ti evolulia populatiei ce a

triit pe aceste meleaguri.

$tim ci noi ca popor venim de departe, chiar inainte de populaliile

traco-ilirice, urmnnd cele geto-dacice 9i probabil o influenli insemnati dinpartea gcililor, insd dezvoltarea noastri nu a fost una liniltiti $i normale.

Din pdcate a$a cum arita $i Dumitru Drighicescu in ltcrarea Dinpsihologia poporului romkn, ,,inJluenla ce a avut asupra-ne situafia noastrd.

geografico-sociald de popor neo-latin, asezat pe frontiere a doud lumi Si a doud

civilizalii atdt de deosebite: lumea orientald mahometand pi lumea occidentald

creStind". Studierea mai mult documente in ultimul timp dovedesc faptul ci

6 i Ordinul Cavalerilor Basarabi Cuvant-inainte | 7

Page 4: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

rl

:,:

n

1.r,_*, - --

din care s-au tras conducetorii romani ce au format ulterior cea mai intinsddinastie de voievozi ai lirii RomAnegti. Ca un argument in plus este

denumirea data, peste timp, la anul !M\ de tn cronicar grec, lui VladDracul. Acesta il numea pe fiul marelui Mircea, Wad Sarabi;

) Din simbolistica pietrei tombale a lui Negru Vodi gi a podoabelor

gisite in mormAnt, rezulta clar ca Radu Negru Vodi era gi cavaler gi mare

initiat nu doar un simplu conducitor.

16 | Ordinul Cavalerilor Basarabi

2. Despre cavaleri gi ordinele cavalero-inifiaticedin Dacia

2.1. Despre originea cavalerilor

O teorie inediti gi bazati pe argumente qtiinfifice, ne spune ci originea

cavalerilor este pelasgd. Dar cine au fost acegti pelasgi? Degi se vorbeqte destul

de pufln despre ei, au fost cei care au dat na$tere primului mare imperiu al

omenirii, iar mirturiile in acest sens sunt de netigiduit. Lucrul acesta este

recunoscut de faraonii egipteni gi chiar de izvoarele grecetti antice. Pelasgii au

fost primii legiuitori ai lumii, iar conducetorii lor au fost euxemerizafi

ulterior, devenind zeitili ale altor civilizalii. Grecii recunosc ci legile, o parte

a Panteonului de zeiteli Ei chiar multe obiceiuri sunt luate de la pelasgi.

Acettia aveau capitala sau centrul politic in zona spaliului carpato-

danubiano-pontic (identificat cu Hiperboreea), deoarece era zona cea mai

fertili gi mai propice pentru dezvoltare economici, culturali sau religioasi la

fel cum s-a intamplat $i cu ciyilizalia construiti pe cursul Nilului. Ei sunt

identificali in unele scrieri cu enigmaticele popoare ale mirilor. in prezent

grecii recunosc ci fundamentele lor sunt flcute pe perceptele pelasge,

popoarele balcanice cum ar fi albanezii qi-i revendici ca strimosi direcJi. inceea ce ne privegte, avem dovezi clare cl pelasgii sunt strimo$i ai dacilor, insie greu de identificat daci dacii reprezinti o transformare directl peste secole

a pelasgilor sau s-au format prin contopirea unor triburi cu acegtia. Cert este

ci partea de mitologie, tradilii, obiceiuri mo$tenite din wemuri imemoriale,

in spaliul lerii noastre sunt conservate cel mai bine din tot arealul cunoscut cA

s-au intins pelasgii. Acest lucru este de netigiduit, iar argumente avem din

mai multe surse care se intrepitrund cum ar fi arheologie, de simbolistici,

tradifii, obiceiuri populare, basme, mituri etc. Pelasgii erau cunosculi $i cu

denumirea de hiperboreeni, iar o dovadi in plus a legiturii directe dintre daci

Despre cavaleri gi ordinele cavalero-iniliatice din Dacia | 17

Page 5: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

$i pelasgi este date chiar de poetu.l Ovidiusl3, cel exilat la Constanfa, care

{hcAnd referire la cetele de daci rdzboinici ii numea pe acegtia hiperboreeni.

Grecii cei vechi, dupi cum aflam din Iliada lui Homer, nu aveau cildreli.

,,Insd locuitorii din partea de nord a Greciei, anume Tesalienii ne apar ca cea

dintAi naliune in Europa, cafe a evut o cavalerie de rasboiu bine organizatd.

tntreg poporul Tesaliei era de nalionalitate pelasgd ti laira lor se numia odatd

Pelasgia\a. Mai aflim, de asemenea, cA din punct de yedere al instanleimilitare, infiinlarea gi organizarea cavaleriei de rdzbo| atdt la Greci, Romanisau la Egipteni era tot de origine pelasge.

La romani, cea dintdi trupi de cavalerie de rizboi era compusi din 300 de

soldafi formati din cei mai insdriti cetdleni (patricleni), acegtia numindu-se

,,Celeres" (cuvint de origine pelasgd dupi cum susline Densugianu) cuvAnt

din care derivi cuvintul .Cdld.raSi"ts. Dupi cum Herodot ne spune, laEgipteni, cea dintai clasd a ostagilor se numea ,,Calasiries", iar un corp din1000 de soldali din acegtia se aflau in garda personali a faraonilor egipteni.

Cuvantul ,,Calasiries" a fost transmis printr-o fintind greceasci, qi core-

spunde cu latinul arhatc ,,Celeres" 9i cu o formi anticd rom6neascd. de ,,CdluSeri"sa:.r ,,CdldraSi". Pronunlia cuvdntului ,,Celeres" era ,,Kelereq" la romani,pentru ci la acegtialitera,,C" reprezenta sunetul ,,k"r6.

in ceea ce prive$te partea medievali a istoriei poporului romin, pAni insecolul XVI, institulia ciliragilor em una foarte importante care lacea

t3 Cf. N.Lasat, Otidiu, othul ti poetul Ed. Dacia, Ctuj, 1971, pp. 14-19. Publius OvidiusNa$o (20 matie,43 i.Hr., Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila - d. 17 d. Hr., Tomis, aziConstanfa) a fost un poet roman care a trlit in timpul domniei lui Augustus. A fostcontemporan cu Virgjl ti Ho4ius, iar toli trei au fost numili poeli canonici ai literaturii latine.Savantul imperial Quintilian l-a considerat ultimul dintre elegigtii ai scriedlor latine despreiubire. De$i Ovidiu s-a bucurat de o popularitate enorme in timpul vielii sale, imperatulAugustus l-a alungat Ia provincia indepirtati de pe firmul Marii Neagre, unde a ri.mas pAni Iamoarteasa.

ra N. Densutianu, op. ctt, p. XIIV.ts lbidem.t6 lbid.em,p.XLY.

1B I Ordinul Cavalerilor Basarabi

'4 rw4r4ry\ --., ,.;r.,,IF. ..i

Despre cavaleri ;i ordinele cavalero-iniliatice din Dacia 119

diferenla fali de alte popoare in ceea ce prive$te modul cum romenii tratau

rdzboiul. Acest lucru se manifesta prin faptul ci in loc de a ridica inaintea

tdtarilor gi turcilor obstacole artificiale, cum ar fi construcliile de pdmint de

exemplu ziduri, ce se opuneau acestora, puneau in prima linie cavalerialT.

Despre modul cum erau imbricaJi cavalerii moldoveni, Arhiepiscopul

Varenliu ipi noteazi ce purtau o pelerini alba, iar pe dedesubt, ca armurd, o

haini scurte de in, umpluti cu bumbac in grosime de trei-patru degete mai

ales in partea umerilor pAni inspre coate $i cusute cu gireturi dese la distanld

de un deget gi jumetate, incat sabia nu putea pitrunde. Cu alte cuvinte, haina

cavalerilor moldoveni era, de fapt, o tunici de rezboi cusute cu ceprazuri,

aceasta fiind purtati chiar qi de domnii rominirs. Vegmintele cavalerilor

antici, cu origine pelasge, respandifi din Grecia pdni in Egipt, aga cum ne

spune Herodot, erau ve$minte de in ornate cu tireturi pe golduri cu denumire

de Calasires, iar peste acestea purtau o mantie de lini de culoare albire.

Aceastd aseminare izbitoare prezinti inci o dovadi in plus a conti-

nuitelii Pelasge-Daco-Romdno in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic. Nu

gregim daci afirmim ci inceputurile cayalerismului i$i au origini tot in acest

spatiu.

De asemenea, tot in evul mediu mijlociu, cavalerii formau o clas6

militari, formati din cei mai distingi gi mai bogati dintre boierii gi liraniiliberi proprietari de pimAnt, mai ales ci acegia igi Permiteau si aibi Ei cai.

Caracterul cavalerilor este unul mult mai vechi insi 9i nu derivi din dreptul

feudal cum s-ar crede, ci mai degrabi din punct de vedere a amplasamentului

geografic. Romenii dintotdeauna au fost a$ezali in calea marilor invazii qi au

fost nevoifi, ca pentru a ddinui etnic $i politic in tot cursul evului mediu

mijlociu, si consolideze instituliile militare mo$tenite de la strimogii lor,institulii care au avut continuitate, lucru care a Iicut ca de-a lungul timpului

Cavaleria si primeasci un caracter desivirgit. Acest lucru este interit $i de

Palu Joviu care afirme ce h romeni s-au pestrat anumite moravuri gi legi din

)i lbidem.tB Ibidem, p.XLY.te lbidem,p.XLv.

Page 6: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

viala publici $i privatd a romanilor,u. ir.r secolul XVI cavaleria JirilorRomdne era vestiti gi cunoscute ca o institulie militari puternici inGermania, Ungaria, Polonia gi Turcia. Plugari care la nevoie se transformauin soldali, nu reprezinti un lucru nou, el fiind obicei moqtenit de la Daci.

2.2. Ordinele Cavaleregti

Nu putem afirma ci primele ordine cavaleregti s-au infiinfat pe actualulteritoriu al 1i.rii noastre, dar ceea ce putem afirma, cu certitudine, este ci. qi lanoi au existat Si cd au avut un caracter ini{iatic gi esoteric, iar partea desimbolistici gi de Mistere le-au fost transmise mai departe gi ulterior s-auregesit in ordinele cavalere$ti cregtine sau chiar in societatile secrete saudiscrete. Cu siguranli la inceput a existat un singur cult sau ordin care de-alungul timpului s-a impArfit, adoptind anumite caracteristici in funcfie dezona geografici gi de influen{ele primite din exterior. in linii mari, au existattrei ordine iniliatice, derivate din acelagi trunchi, care au avut caracteristiciaseminitoare, dar care totugi nu au fost una gi aceeagi entitate, de-a lungultimpului au fost confundate. Acestea au fost Cabirii, Cavalerii Danubiei(Daci) sau Cavalerii Traci. Concret, elementele care au aparlinut acestorculturi gi care s-au propagat de-a lungul timpului au fost legate de ritualulde iniliere, dejurimint, simboluri gi semne de recunoagtere.

2.3. Cultul ,,Cavalerului Danubian" (Dac) qi al ,,Cavalerului Trac"

Cultul Cavalerului Cavalerului Danubian este unul dintre cele maienigmatice ,,manifestiri" atat din istoria antici a poporului nostru cat gi dincea universali. Acest lucru se datoreazi faptului cd nu avem nici o dovadiscrisi a vreunui scrib antic, iar dovezile apar pe anumite obiecte de cult dinpiatri, marmurd sau plumb descoperit€ pAni in prezent. Cultul i$i incepeexistenla undeva in secolul I i.Hr. Ei se va intinde p6.ni in secolul IV d. Hr.

za Ibidem, p. XLYI.

20 ] Ordinul Cavalerilor Basarabi

Cdnd, sub o anumiti formi, credem ci a fost inglobat in manifestirile

creqtine. Cultul in sine este unul iniliatic, secret, militar, spiritual 9i religios.

Partea religioasi iqi are clar originea in religia zamolxiand dar nu se poate

confunda cu aceasta deoarece adeplii lui Zamolxe nu aveau obiceiul si facireprezentdri pe plicu{e votive ci totul la ei se transmitea verbal. Se cunoa$te

ce Ia ace$tia legile erau cantate in cetate pentru a fi invilate $i transmise pe

cale orali din generalie in generalie. Din Dacia, Cultul se va extinde pe o arie

geografici foarte mare gi va cuprinde provincia Tracia 9i sud-estul

Macedoniei. ,,CunoaSterea acestui cult se rezuma in prezent la studierea Si

interpretarea a circa 226 de rePrezentdri ale zeilor intruchipali pe tdblilele de

piatra (114), de metal (95), de teracota (4) Si pietre gravate (1j). Nu s-a pdnrat

niciun fel de menliune literard in privinfa cultului si niciun fel de inscriplie

care sd-i mentioneze numele. in Sapte cazuri se inthlnesc pe reliefuri dedicate

acestor zei scurte tnscriptii prezentate sub forma unor tiptograme erccutate cu

caractere grecetti, texte devenite prin deteriorare, complet indescifrabile'2t.

Cultul a fost €unoscut cu mai multe dent[.miri' Eqvitum Danuvinorum,

Cavaler Danubian, CavaleruI Dac sat Cavalerul Libertdlii $i este asociat in

congtiinla colectivi cu un cult nord dunirean. Spre deosebire de Cavalerul

Danubian, Catalerul Trac esle plasat la sud de Dunire $i este un personaj

care apare in diverse ipostaze iconografice dar de fiecare dati sub chip de

cilire1". Pe lingi aceasti impirJire geografici, diferenfierea se poate face 9i

pe alte doui criterii: fi anume, simbolistica - care apare pe descoperirile

arheologice cit gi materialul din care acestea sunt confecfonate.

Daci ne referim la Cavalerul Trac, pe plicufele descoperite este

reprezentat un singur cavaler gi in alte ipostaze un cavaler gi o zeitate, iar

materialul din care sunt construite pleculele este piatra sau plumbul. Zonele

unde au fost descoperite aceste plicule sunt in Dacia, Moesia Inferioari qi

Superioari, precum gi in toati zona balcanici.

']' P. $teffnescu, -ErAme ale istoiei romAne, vol. 2, Ed. Vestala, Bucuretti,2004, p.86.rz Ambele denumiri, Cavaleri Damrbieni - C,lirefii Danubieni (la plural) sunt corecte,

asemenea Cavalerul Trac Cilerepl ttac.

Despre cavaleri ;i ordinele cavalero-inifiatice din Dacia | 2l

Page 7: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

il

llraginea IClralerul 'Irac $ reila Cybete, Reliel irr

::rarmuri de la 'lbmis

Daci ne referim la Cavalerul Dac, acesta are ca simbolistici principali o[iad6: O zeitate frontate de doi cavaleri, iar materialul din care au fost con-feclionate este marmura sau plumbul, iar rdspAndirea geografici. de inceput afost in Dacia gi Panonia23, De asemenea, de-a lungul timpului au existat maimulte incadriri gi asocieri ale acestor culturi. Unul din acestea ne spune cdOrdinul Cavalerului Dac este unul pi acelaqi cu cel al Cabiriilofa, au fostasociali cu,,Dioscurii" la greci, un fel de protectori ai cordbierilor25. De ase-menea, Cavalerul Danubian ar putea reprezenta o contopire intre ,,Cultul luiMitras" gi ,,Cavalerul Trac"26 cate reprezenta o divinitate pastorali., ar fi pututfi un cult de inspiralie al credinlelor geto-dacilor care au fost influeniate de

23 M.H.Vastnc^, CAteva cohsideralii cu ptirire la Cultul Cavaletilor Danubieni. Chsifcdi,in ,,Analele Banatului, S. N., Arheologie- Istorie", XV, 2007, p. 131-134.

'?4 T. Antonescu, Crltul cabirilor ifl Dacia, B\cureiti, 1889, p. 89.

25 J. Hampel, Lovas istensegek dunaideki antik emlekeken, A.tcheologiai Ertesito, XXIII,

1903, p.305-365.26 M. Oprea, Cavalerul Trac, in ,,ALAR', nr. 180,2016,p.32.

22 | Ordinul Cavalerilor Basarabi

1;*-- -rn@qvT;;F?r tfr# a

Despre cavaleri 9i ordinele cavalero-iniliatice din Dacia 123

stepanirea romantr2'. Diferenla intre cele doui culte este legati gi de inca-

drarea in timp.

Astfel ci despre Cultul Cavalerului Danubian avem informalii ci i;i are

inceputul ln sec I i.Hr $i se prelunge$te pini undeva in secolul IV d. Hr.

Despre Cavalerul Trac, care avea funclia de zeitate supremi a cultului solar,

zeu unic traco-roman, acesta este anterior Cavalerului Dac 9i igi va pierde

originile mult mai tArziu, cind va fi identificat cu SfAntul Gheorghe'8.

2.4. Ritualuri de iniliere

Inainte de a deveni Cavaleri ai Libertdfii neofilii trebuiau si treacd unele

teste iar examenul final se didea intr-o zoni muntoase unde ace$tia urmau

un ritual de purificare gi rena$tere spirituali. Dupi cum se poate observa din

'?? F. Cumont, Nofe sur bas-rclieJ de la Moesie InJerieurc, BATH,7896, p 11,23 lbidem.

Page 8: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

Lil

bazoreliefurile rirnase, profanul era inghilt de un dragon sau balaur. UnCavaler al Ordinului sosea $i invingea balaurul iar scoaterea iniliatului dinburta Balaurului?t (care era intruchiparea riul) simboliza invierea acestuia

care devenea unul dintre membrii acestui ordin fiind purificat, lesand

deoparte lumea tenebrelor din care a ficut parte panA atunci fiind pregetit de

o noui viati pe calea luminii. in rindurile acestor cavaleri erau primitenumai persoanele de singe nobil, deoarece meseria nobililor era rizboiul, ei

fiind elita 1arii. Membrii ordinului erau, in funclie de grad, impdrfili in doud

categorii: Cavaleri gi Acolili (Persoane de rang inferior), iar gradele in care

erau iniliali erau in numi.r de Lrei:

F Gradul l: Aries -,,berbec" (Acolit);Y Grudrl?: miles - ,,solilat" (Acolit);) Gradul3: leo - ,,leu" (Cavaler).

Reprezentirile arheologice (tnb[{e, buce}i de vase) legate de CultulCavalerilor Danubieni, in majoritatea 1or, au in scena centrali desenul ,,MariiZeite", primind omagile a doi Zei Cavaleri afla{i in pozilie afrontati. Sub caiiCavalerilor se gdseau cei invingi, acest lucru simbolizind triumful bineluiasupra r6ului sau triumful luminii asupra intunericului3o. in jurul acestei

scene cu caracter marfial, in registrele secundare, sunt diferite simboluri de

cult, zoomorfe: berbecul, taurul, leul, corbul, lulturul, cocogul, garpele, maiales pegtele. in registrele superioare sunt reprezentate gi divinitilile solare

caracteristice acestui cult: Soarele, Luna gi Luceferii care sunt asociali cu cele

trei personaje. Divinitatea lnconjurati de cei doi cavaleri in strinsilegituri cu Soarele, Luna, Luceferii de pe fundal, poate fi asociati cu ceea

ce vede prima oari un iniliat, adici: Soarele, Luna gi pe cel care ll consacri,pe Maestru (sau Mare Maestru) ca reprezentant direct aI Divinitifii. Acestlucru se face dupi ce, in prealabil, candidatul face cilitoriile iniliatice.Care €ste relafia simbolici? Soarele rcprezinta rafiunea care lumineazimint€a, Luna este imaginalia care di veEmi'nt Ei formi ideilor, iar ,,cel careconsacri" simbolizeazi principiul conttient care se lumineazl sub dubla

2' C. Iconomu, C. Chftia., Contribulii la iconografa Canietilot danubieni in Dobrogea

(II), in,,ArhMold", XXVII, 2004 (2005), p. 84.30 lbidem,p.85.

24 | Ordinul Cavalerilor Basarabi

influenfi a raliunii (Soarele) 9i a imaginafiei (Luna). Cu alte cuvinte: Soare

- Luna - ,,Cel care consacri", inseamni de fapt ra{iune - materi€ -con$tiinfi - din care rezulti suflet, trup gi spirit. Cele trei elemente fac unintreg gi reprezinti UNITATEA (cifra unu in numerologie) - firi cele treielemente omul nu este un intreg. Acest principiu este destul de vechi, el

gisindu-se in credinfe ancestrale qi mai ales in Cregtinism, in ,,PrincipiulTrinititii" (Sfinta Treime). De asemenea, cunoa$tem ci cei doi cavaleri,

au denumirea de c ei d.oi Zamolxis, simbol al libertilii.

Imaginea 3

Rcproducere

{eculn in ard2013 dupi o

pl5culn votili dirplunb specifici

"Cultului

Danulricni"

sinboluri de coll

in unele reprezentiri, Cd.ldrelii daci apar alerg6,nd, {hcind un semn

caracteristic, cu bralul drept ridicat deasupra capulu| Acest semn este

cunoscut in literatura de specialitate drepl ,,benedictio latina". RomulusVulcinescu, analizind chestiunea modului in care este figurati mdna unorpersonaje mitice, afirma cd:. ,,La tnceputul erei noastre figurarea mAinii revine

tn preocupdrile mesteSugailor locali pe una din liniile tradiSiei geto-dace, aceea

a integrdrii mAinilor in corpul fgurii umane. Acesta este cazul pldcilor votive

sau al monumentelor funerare cu imaginea <cavalerului trac> sau a <cava-

leril or danubieni >'8 t.

3r R. Vulcenescu, Figurarea mAi ii in orltafiefitica PoPulard romAnd, in ,,Revista de

Etnograffe gi Folclor", Tomul IX, nr. 3, Bucuregti, 1964, p. 36.

I

\"r -

Despre cavaleri 9i ordinele cavalero-inifiatice din Dacia ] 25

Page 9: Ordinul Cavalerilor Basarabi. Order of the Bessarabian ... Cavalerilor Basarabi... · Niciun fragment din aceasti lucrare ti nicio componenti grafici nu pot fi reproduse sau transmise,

Imaginea 4Rilual d. itrili€ru trDdr sc por rMn{ cei doi.!uld da!!bl$i !i "DirtnltNret.

r.rlvn (aNs eniqk l! BclgEd( Cilr.' lluumdiD aelgnd s€rbia

Din reprezentdrile de pe pliculele votive se poate observa simbolistica

cifrei trei:

F Expunerile pe plicufe erau ficute in trei planuri: Celest (Ancestral)'

Pimintean gi Subteran3'z;

) Ternplul unde se intilneau iniliafii este reprezentat ca avAnd doartrei coloane33i

) La Poarta Templului sunt infiligafi trei inifia(i care reprezinti cele

trei grade ale Ordinului. Faptul ca cei trei purtau la ei obiecte diferite este

inci un argument al diferenfierii gradelor in care erau inilia{i3a;

F Triada celor doi Cavaleri Ei a Divinitifii3s;F Triada Divinitate - Soare - Luni36.

t'z A se vedea imaginea 2. B $i C. Iconomu, C. Chiriac, op. clf., p. 83.rr A se vedea imaginea 2. A Si C. Iconomu, C. Chiriac, oP. cit,,p,83.1a lbidem.35 A se vedea Imaginea 28.36 A se vedea imaginea 28.

Ordinul Cavalerilor Basarabi26 I

I'

\., -"-.* -ntr$V- .1t27\ ..

Despre cavaleri 9i ordinele cavalero iniliatice din Dacia | 27

2.5. Pegtele - simbol de recunoa$tere al iniliafilor in ordinulCavalerilor Daci

Unul dintre simbolurile de recunoaqtere al inilialilor intre ei in lumea

profani este pe$tele. Acesta se gisea sub formi de medalion purtat la gAt sau

pe diverse amulete din piatre sau plumb, pe care cei din ordin le aveau la ei.

Pe$tele era un simbol al ofrandei aduse ,,Marii Zei1e" sau ,,Zeilei MamA",

divinitate care era veneratd pe teritoriul Daciei cu 5000 de ani i. Hr. Cel mai

bun exemplu poate fi dat de simbolistica aferenti pliculelor din lutdescoperite la Tdrtiria3T. Cunoaqtem ci pegtele pus pe o masi' simbolizeazi

scena banchetului sacru a oferirii ofrandei, Una dintre caracteristicile

uimitoare ale acestui cult este aceea ci iniliatii nu consumau nici un fel de

carne, ci numai pegte, un aliment considerat sacru, care purifica trupul gi

alunga demonii. De asemenea, cunoagtem ci pegtele este unul dintre primele

simboluri cre$tine. Iisus le zice apostolilor ,,veniti cu mine Si va voi facepescari de oameni". Simbo\tl pegtelui se afli in strinsi legdturi cu apa vie a

botezului-

Imaginea 5Reprczcntarc a pegrclui pc o (iblittr sntplgrafe cc

"CtrItul Csvrlerilo. Danublonl"

'7 H. Harman, Geschichte der SchnJt, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2002, p. 20.


Recommended