7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

1/12

Evolu ia formei urbane

RENASTEREA IN VENETIA

Student arhitect: NADABAN REMUS

Profeor univeritar arhitect: !UN"AN ANDREI

#acultatea de Arhitectur$ i "ontruc ii

S%eciali&area : Arhitectur$

An II'em II ( )*+,')*+-

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

2/12

.RASU! VENETIA

RENASTEREA ' INTR.DU"ERE

Redescoperirea stilurilor si teoriilor arhitecturale din Antichitatea romana a fost catalizatorul carea declansat Renasterea .Primele descrieri ale arhitecturii antice au aparut la Roma la inceputul secolului

XV,odata cu descoperirea unui exemplar al lucrariiDe Architectura a arhitectului si inginerului roman

Vitruviu.

Unul dintre primii arhitecti ai Renasterii , Filippo Brunelleschi,din Florenta ,a inceput sa studieze

arhitectura Antichitatii inainte de descoperirea textului lui Vitruviu.l era fascinat de ideea ca

proportiile ideale ale constructiilor puteau fi sta!ilite cu a"utorul principiilor geometrice.#a si alti

arhitecti ai Renasterii,Brunelleschi a studiat proportiile cladirilor clasice,considerand corpul uman drept

masura a tuturor lucrurilor.Arhitectura a devenit un ecou al formelor naturale.xperienta individuala si

o!servatia stiintifica au capatat preeminenta si au dat nastere unei noi miscari,umanismul.Astfel ,odata

cu schim!arile pe plan filosofic,a aparut si un nou gen literar $ tratatul de arhitectura.%ratatele

contineau lectii asupra regulilor de proportionare,asupra orientarii coloanelor,a tipurilor de cladiri si a

elementelor structurale.

#onstructiile laice,precum palatele ur!ane ample,apar la Florenta,Verona ,Vicenza ,Venetia si

Roma.Aspectul vilei imparatului &adrian de la %ivoli a creat o moda printre noii clienti care doreau sa'

si construiasca resedinte ample in provincie.Arhitecti precum Andreea Palladio,(iliu Romano si Rafael

au primit sarcina de a ridica asemenea locuinte !ogat decorate.

)n domeniul arhitecturii religioase,Brunelleschi,Bramante si *ichelangelo au folosit planuri de

tip central,iar catedralele erau de regula incoronate cu o imensa cupola plasata deasupra intersectiei

centrale.

Formele geometrice erau caracteristice Renasterii italiene timpurii +-/ ' 0//1.Aceste elemente

au inceput sa "oace un rol important in Renasterea matura +0// ' 02/1.#oloanele sculpturale,pilastrii

si cornisele dominau arhitectura.Ferestrele rotun"ite ingemanate,raspandite in timpul Renasterii

timpurii,au fost inlocuite cu modele de ferestre si anta!lamente desfasurate pe orizontala.3e

experimenta in domeniul geometriei, in cautarea unor noi forme de armonie arhitecturala.

Renasterea tarzie +02/ ' 4/1 in )talia a supradimensionat stilurile antichitatii.#oloanele

5ordinului gigantic5traversau doua eta"e.6rnamentatia specifica Antichitatii tarzii , cu ghirlande,

!ucranii , masti si vita de vie ,avea mare cautare.Acestea se opuneau predilectiei din Renasterea tarzie

pentru formele rectilinii compacte si astfel s'a dezvoltat prin opozitie manierismul ,ca stil anticlasic.

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

3/12

VENETIA

Vene ia este un ora mic situat pe 7aguna vene ian8 9n *area Adriatic8 . 7oca ia ora ului a fost

ini ial o zon8 ml8 tinoas8 , cu multe !ancuri de nisip . 7aguna a fost exploatat8 pentru tranzac ii

comerciale in timpul )mperiului Roman i a fost , de asemenea, o sta iune de vacan 8 pentru no!ili . 6ra ul original al Vene iei a fost distrus de mai multe invazii , iar 9n cele din urm8 a fost mutat pe o fasie

de coasta ramasa neatinsa.

Acest oras insula a fost fondat 9n secolul al 0'lea d.&r.si a fost dezvoltat 9n etape dintr'un loc de

refugiu pana la o puternica forta maritima a venetienilor +mem!ru al 7igii &anseatice 1 .

"ontr/n0eri de loca ie:

Un fel unic de plan,dictat de situa ia sa 9n apele de mic8 ad:ncime ale *8rii Adriatice i afectate de $

; nisip , piatr8 i depozite pietri + din r:uri 1

; curen i i condi iile de naviga ie pe ap8

; practica!ilitatea fundatiilor pe piloni de lemn

7oca ia Vene ia este un compromis 9ntre comunicare i ap8rare cu continentul . Ace ti i al i

factori determin8 limitele precise ale ora ului , precum i dispunerea sa , motive din cauza carora a fost

aproape imposi!il s8 se schim!e i s8 se extind8 .

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

4/12

#analele , 9n special (rand #anal , ofer8 un spa iu deschis suplimentar i reprezint8 , 9n loc de

peretele tradi ional , containerul ur!an al ora ului pe apa, apoi , serve te ca si mi"loc de comunicare + @@

canale 1 , ca protec ie , a"utor vizual i ca limita dintre zonele func ionale principale ale ora ului fiind un

element important 9n planul ur!an sporind iluzia de spatiu .

3pre deose!ire de alte ora e , Venetia reuseste sa exprime foarte clar structura orasului,9n

diferen ierea i zonarea func iilor ur!ane + administrative , comunale , rezidentiale , industriale1 separate

de c8i rutiere i spa ii deschise . n ciuda complexitatii ordinii fizice , Vene ia p8strat o unitate puternica ,

pentru a evita crearea unui design static, aceasta unitate este folosita pentru cre tere economic8 ,

schim!are , re' adaptare la nevoile genera iilor succesive , i prezint8 un plan flexi!il in continua

adaptare la nevoile actuale ale generatiei.

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

5/12

Imagine de perspectiva Piazza San Marco si Piazzetta Venice

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

6/12

Planul pietei San Marco

PIA11A SAN MAR". 2 PIA11ETTA

'Le plus beau salon de l'Europe'' apoleon

Aceasta piata este exemplul european suprem a unei organizari comuna ce com!in8 confortul loca iei i

de m8re ia vizuala+pictoriala1

Pia a ete formata din - elemente %a iale :

. piazza

. Piazzetta

2. 6 piata mai mica la nord de !azilica

-. Retea spa ial8 delimitat8 de %urnul cu ceas , si portalurile de intrare in piata 3an *arco

0. curtea interioara a palatului

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

7/12

Plan detaliat al Venetiei

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

8/12

)dentificarea Vene iei cu aceast8 pia 8 este o expresie total8 a vie ii civice a ora ului , 9n timp

ce pia a local8 a cartierelor , r8m:ne centrul efectiv al activit8 ilor de zi cu zi .

EV.!UTIA PIETEI SAN MAR".

5 Un proces constient de sine i rezultatul unei lungi si agonizante serii de decizii ,ce are ca scop 9n mod

constant perfectionarea piatei . 5 ' dmund Bacon

?@ #apela 3an *arco + ini ial construit ca paraclis privat al Palatului

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

9/12

/- Planul pietei 3an *arco transformat complet pana la prezenta forma

@ Piata cu tara!ele din pia 8 ia forma secolul'lui al 'lea $

spa iul este extins

@4 exteriorul Bazilicei 3t *arco cu 0 portaluri de intrare este format

?/ dou8 coloane ' definirea partea de sud a Piazzetta

2/> Palatul ' #ampanila +turnul1, construita din caramida +conectat la cl8dirile de pe partea de sud a Pietei1.

-0

-?/' )ncinta veche a procuraturii

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

10/12

0@ *agistratura de stat cu func ii de reprezentare.

0/0 %rei pavilioane ridicate 9n fa a Basilicii.

024 7i!rarC, de D. 3ansovino +9ncheiat dup8 moartea sa de 3camozzi1, prevede inchiderea de vest aPiatetei

0?- oua procuratura proiectata de 3camozzi i completat8 9n 4-/ de 7onghena. Pozi ionata dincolo

de linia de construc ie generala al Riva degli 3chiavoni, de'a lungul #analului (rande, pentru a atrage

aten ia spre pieteE

n reamena"area laturii de sud a pietei i partea de vest a Piatetei, latimea spatiilor au fost ma"orate, l8s:nd

clopotnita ca un element vertical de sine st8t8tor oferind o 5!alama5 perfecta 9ntre cele dou8 spa ii

@' Placarea cu pava" a spatiilor, constituie un element de design unificator.

@20

?/ apoleon a ordonat demolarea Bisericii 3. (eminiano care formeaz8 incinta de vest a pietei, i

9nlocuita cu Procuratura noua

>/ %urn pr8!u it ' restaurat cu succes 9n > .

BISERI"I!E S3 4I.R4I. MA44I.RE 2 I! REDENT.RE 5DE ANDREA

PA!!ADI.6 +-+7'+-7*8

Proiectarea i orientarea acestor dou8 !iserici reflect8 ideea c8 mediul ur!an nu este compus

doar din structuri solide, ci totodata si de spa iul ur!an dintre ele.

#onstruite 9n a doua "um8tate a secolului al 4'lea, au marcat un punct de cotitur8 9n conceptul

si dimensionarea spa iului ur!an. 3patiul natural, 9n acest caz, apa i cerul, care separ8 aceste !iserici din

compozi ie Pie ei 3an *arco este parte a unei rela ii vizuale$ am!ele !iserici se intind peste !azinul 3an

*arco i au fost concepute pentru a servi ca fundal pentru ecranul Piatetei.

Fa adele celor dou8 !iserici au fost 9n conformitate cu conceptele clasice .Fa adele am!elor

!iserici se confrunt8 cu 3. *arco, mai degra!8 dec:t cu propria lor vecin8tate.

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

11/12

S3 4I.R4I. MA44I.RE

I! REDENT.RE

7/23/2019 ORASUL VENETIA RENASTEREA

12/12

B)B7)6(RAF) $

' http$EE.historia.roE

'https$EEistoriiregasite.ordpress.com

'http$EEpeople.umass.eduElatourE)talCEVeniceUr!an&istorCE

'arhitectura ' evolutie ,stiluti ,personalitati '