În 1963, un locuitor din Derinkuyu (în regiunea Capodocia, Anatolia centrală, Turcia), dărâma un perete la el acasa şi, a descoperit, uimit, ca după acela se afla o cameră misterioasă care nu

mai vazuseră; camera ăsta l-a condus la alta, si aceea la alta si la alta…

Descoperiser intâmplatoră ora ulş subteran de la Derinkuyu, al c rui ăprimul nivel poate c a fost s pată ă de

hiti i în jurulţ anului 1400 î.e.n.

• Arheologii au inceput sa studieze acest ora subteran ş fascinant parasit. Au reu it şs ajungă ă la patruzeci de metri de adîncime, de i se considera c ajunge laş ă 85 de metri.

• În actualitate s-au descoperit 20 de nivele subterane. Se pot vizita doar primele opt nivele superioare; celelalte sunt par ial d rîmateţ ă sau sunt studiate de catre arheologii iş antropologii.

• Ora ul era folosit ca un adapostş de mii de persoane care tr iauă la subsol ca s se ăapere de frecventele invazii suferite de Capodocia, în diversele epoci de ocupa ieţ , i tot a a de c tre primiiş ş ă creştini.

• Înamicii, constien iţ de pericolul care reprezinta intrarea în interiorul ora uluiş , încercau de obicei s scoată ă popula iaţ la suprafaţă otravind fântânile.

• Interiorul este uluitor: galeriile subterane din Derinkuyu (în care este loc pentru, cel pu inţ , 10.000 de persoane) puteau fi blocate în trei puncte strategice obturându-le cu ni te u iş ş circulare din piatră. Erau roci foarte grele care închideau coridorul si împiedicau trecerea înamicilor. Aveau intre 1 iş 1,5 metri de înal imeţ , cam 50 de centimetri de grosime iş o greutate până la 500 de Kile.

• În imaginea de sus se poate aprecia cum bloca coridorul, u a principalş ă din piatră, izolând locuitorii din subsol.

• În plus, Derinkuyu, are un tunel de aproape 8 kilometri de lungime care conduce la un alt oraş subteran din Capodocia,

• Kaymakl.

• Despre ora eleş subterane din aceasta regiune ne vorbea istoricul grec Jenofonte. În opera sa Anabasis, povestea despre persoanele care locuiau în Anatolia i î i s paserş ş ă ă casele sub p mântă i ştr iau în camere ă suficient de mari cât s încap ă ă o familie, cu animalele sale domestice i ş alimente înmagazinate.

• În nivelele recuperate s-au localizat grajduri, cantine, o biserică (cu bază în forma de cruce de 20 pe 9 metri, cu un tavan de peste trei metri de înal imeţ ), buc t riiă ă (încă înnegrite de fum), prese pentru vin si ulei, magazii, magazin alimentar, o şcoală, numeroase camere iş , inclusiv, un bar.

• Ora ulş beneficia de existenţă unui râu subteran; avea fântâni de apă iş un

magnific sistem de ventila ieţ (s-au descoperit 52 de pu uri deţ ventila ieţ ) care îi uimesc pe inginerii de azi.