173
EMILIA BOGHIU LAURA MARIA AGAPIN ORA DE GRAMATICĂ CLASA A V-A Editura Nomina
EMILIA BOGHIU LAURA MARIA AGAPIN
ORA DE GRAMATICĂ
CLASA A V-A
Editura Nomina
2
Editor: Alexandru Creangă Pentru comenzi prin poştă: Elena Ionică (0757.020.442) Ionuț Lungu (0757.020.444) Reprezentant zonal Zona Dobrin Marius (0741.488.918) Oltenia (Dolj, Gorj și Mehedinți), Banat și Transilvania (Alba și Hunedoara) Vesa Adrian (0748.111.247) Crișana și Transilvania (Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita şi Covasna) Cepăreanu Alin (0751.207.922) Oltenia (Vâlcea şi Olt), Transilvania (Braşov şi Sibiu) şi Muntenia (Argeş,
Teleorman şi Giurgiu) Săsărman Traian (0757.020.443) Transilvania (jud. Bistriţa Năsăud) şi zona Maramureş Lungu Ion (0746.200.413) Muntenia (Buzău), Moldova (fără jud. Galaţi) și Bucovina Mârzăcioiu Marian (0744.429.512) Muntenia (Dâmboviţa, Prahova, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi) și Dobrogea Anton Victor (0755.107.291) București Marian Dragne (0769.221.680) Punct de lucru: Comuna Bradu, str. DN 65B, nr. 31, Jud. Argeş Tel.: 0348.439.417/ fax: 0348.439.416
e-mail: [email protected] www.edituranomina.ro www.librarianomina.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României AGAPIN, LAURA Ora de gramatică : clasa a V-a / Laura Agapin. – Piteşti : Nomina, 2014 ISBN 978-606-535-650-4 811.135.1(075.33) Copyright © Editura Nomina, 2014, 2016 Toate drepturile aparţin Editurii Nomina
3
CUPRINS
Cuvânt-înainte ............................................................................................................................. 5 RECAPITULARE INIłIALĂ .................................................................................................... 6 VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE ..................................................................................... 10
CUVÂNTUL – UNITATE DE BAZĂ A VOCABULARULUI. FORMA ŞI CONłINUTUL ............................................................................................... 12
CUVÂNTUL DE BAZĂ. CUVÂNTUL DERIVAT. RĂDĂCINA ...................................... 14 SUFIXELE ............................................................................................................................. 16 PREFIXELE ........................................................................................................................... 18 SINONIMELE ....................................................................................................................... 20 ANTONIMELE ..................................................................................................................... 22 CÂMPURI LEXICO-SEMANTICE ...................................................................................... 24 Evaluare – LEXIC .................................................................................................................. 26
NOłIUNI DE FONETICĂ ....................................................................................................... 28 SUNETUL ŞI LITERA – CORESPONDENłA DINTRE ELE ............................................ 28 VOCALELE ........................................................................................................................... 30 CONSOANELE ..................................................................................................................... 32 GRUPURI DE LITERE ......................................................................................................... 34 SEMIVOCALE ...................................................................................................................... 37 GRUPURI DE SUNETE (DIFTONGUL ŞI TRIFTONGUL). HIATUL .............................. 38 SILABA ŞI DESPĂRłIREA CUVINTELOR ÎN SILABE .................................................. 40 Evaluare sumativă – FONETICĂ .......................................................................................... 42
PĂRłILE GRAMATICII. MORFOLOGIA ŞI SINTAXA ...................................................... 44 PROPOZIłIA ŞI PĂRłILE DE PROPOZIłIE ..................................................................... 44 PROPOZIłIA SIMPLĂ ŞI PROPOZIłIA DEZVOLTATĂ. DEZVOLTAREA UNEI
PROPOZIłII SIMPLE ........................................................................................................ 46 PROPOZIłIA AFIRMATIVĂ ŞI PROPOZIłIA NEGATIVĂ.
PROPOZIłIA ENUNłIATIVĂ ŞI PROPOZIłIA INTEROGATIVĂ .............................. 48 FRAZA................................................................................................................................... 50 SEMNELE DE PUNCTUAłIE: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele,
linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima ............................................ 52 EVALUARE SUMATIVĂ .................................................................................................... 56 VERBUL. TIMPUL, PERSOANA, NUMĂRUL (ACTUALIZARE) .................................. 58 MODURILE PERSONALE ŞI MODURILE NEPERSONALE (RECUNOAŞTERE) ....... 60 TIMPURILE MODULUI INDICATIV. TIMPUL PREZENT .............................................. 64 TIMPUL IMPERFECT .......................................................................................................... 66 TIMPUL PERFECT COMPUS ............................................................................................. 68 TIMPUL PERFECT SIMPLU ............................................................................................... 70 TIMPUL MAI-MULT-CA-PERFECT .................................................................................. 72 TIMPUL VIITOR .................................................................................................................. 74 VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea ....................................................................... 76 FUNCłIA SINTACTICĂ: PREDICAT (ACTUALIZARE) ................................................. 80 PREDICATUL VERBAL ...................................................................................................... 82 PREDICATUL NOMINAL (verbul copulativ a fi şi numele predicativ) ............................. 84 RECAPITULARE VERBUL ................................................................................................ 88 Evaluare sumativă – VERBUL ............................................................................................... 92 SUBSTANTIVUL. SUBSTANTIVE COMUNE ŞI SUBSTANTIVE PROPRII ................. 93 GENUL ŞI NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR .................................................................... 96
4
ARTICOLUL HOTĂRÂT ŞI ARTICOLUL NEHOTĂRÂT ................................................ 98 CAZURILE SUBSTANTIVULUI. CAZUL NOMINATIV ................................................ 100 CAZUL ACUZATIV. PREPOZIłIA .................................................................................. 102 CAZUL DATIV ................................................................................................................... 106 CAZUL GENITIV. ARTICOLUL GENITIVAL ................................................................ 108 UTILIZAREA CORECTĂ A SUBSTANTIVELOR PROPRII ÎN DATIV
ŞI ÎN GENITIV ................................................................................................................. 111 CAZUL VOCATIV ............................................................................................................. 112 Evaluare sumativă – SUBSTANTIVUL şi ARTICOLUL ....................................................... 114 SUBSTITUłI AI SUBSTANTIVULUI. PRONUMELE PERSONAL.
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE ................................................................... 116 Evaluare sumativă – PRONUMELE ..................................................................................... 122 NUMERALUL CARDINAL .............................................................................................. 124 NUMERALUL ORDINAL .................................................................................................. 128 NUMERALUL CARDINAL ŞI NUMERALUL ORDINAL – RECAPITULARE ............ 129 Evaluare sumativă – NUMERALUL ..................................................................................... 130 DETERMINANłII SUBSTANTIVULUI: ADJECTIVUL ................................................. 132 ADJECTIVE VARIABILE ŞI INVARIABILE. ACORDUL ÎN GEN, NUMĂR
ŞI CAZ CU SUBSTANTIVUL ......................................................................................... 134 FUNCłII SINTACTICE: ATRIBUT ŞI NUME PREDICATIV.
TOPICA ADJECTIVULUI ............................................................................................... 136 Evaluare sumativă – ADJECTIVUL ..................................................................................... 138 PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE. ADVERBUL ...................................................... 140 Evaluare sumativă – ADVERBUL....................................................................................... 144 INTERJECłIA ..................................................................................................................... 146 Evaluare sumativă – INTERJECłIA .................................................................................... 148 SINTAXA PROPOZIłIEI. PREDICATUL VERBAL ........................................................ 150 PREDICATUL NOMINAL. NUMELE PREDICATIV SIMPLU ŞI MULTIPLU ............. 152 SUBIECTUL. SUBIECTUL SIMPLU ŞI SUBIECTUL MULTIPLU. SUBIECTUL
EXPRIMAT ŞI SUBIECTUL NEEXPRIMAT ................................................................ 154 ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ............................................................... 156 ATRIBUTUL ....................................................................................................................... 158 COMPLEMENTUL ............................................................................................................. 162 Evaluare sumativă – SINTAXA PROPOZIłIEI .................................................................... 164 SINTAXA FRAZEI. PROPOZIłIA PRINCIPALĂ. PROPOZIłIA SECUNDARĂ.
FRAZA FORMATĂ DIN PROPOZIłII PRINCIPALE ŞI PROPOZIłII SECUNDARE ................................................................................................................... 166
ELEMENTE DE RELAłIE ÎN FRAZĂ: CONJUNCłIILE. COORDONAREA COPULATIVĂ ŞI PRIN JUXTAPUNERE. SUBORDONAREA .... 168
LUCRĂRI SCRISE SEMESTRIALE Semestrul I ......................................................................................................................... 170 Semestrul al II-lea .............................................................................................................. 172
5
Cuvânt-înainte
Cartea Ora de gramatică este rezultatul experienței dobândite de-a lungul anilor la
catedră şi a apărut din dorința de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească corect normele şi regulile limbii române actuale, dar şi pe profesori, cărora le pune la dispoziție un suport utilizabil atât în cadrul orelor, cât şi pentru activități suplimentare.
Lucrarea îşi propune să ofere atât profesorilor de limba şi literatura română, cât şi elevilor un număr mare de exerciții, pentru a se asigura competențele reale de comunicare, în conformitate cu Programa şcolară. De aici diversificarea acestora, fiindcă ne-a interesat viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a cunoştințelor de limba română.
Gândindu-ne la proiectarea demersului didactic de învățare-evaluare, am considerat că cele 34 de săptămâni efective pot însemna, uneori, nu doar două ore săptămânal – ci mai multe, având în vedere că este necesar să se atingă acea dorită competență comunicativă a tuturor elevilor. Textele utilizate aparțin tuturor registrelor limbii, dar s-a apelat frecvent la cele literare atât îndeosebi actuale.
Am conceput, pentru fiecare temă, câte două pagini de exerciții care presupun aprofundarea cunoştințelor lingvistice predate la clasă. Fiecare capitol este urmat de una sau de două evaluări sumative.
Aceste exerciții sunt diverse: de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenŃiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcŃie). Gradul de dificultate a acestora sporeşte progresiv.
La fiecare oră am propus un Moment ortografic – exerciții de scriere corectă şi de punctuație – care facilitează însuşirea unor norme de exprimare orală şi scrisă, atât de necesare în contextul actual în care tot mai mulți vorbitori au dificultăți în scrierea şi în exprimarea corectă în limba română.
Sperăm ca astfel să aducem un plus de corectitudine lingvistică în viața de zi cu zi.
Autoarea
6
RECAPITULARE INIłIALĂ
VARIANTA 1
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracŃiile, cel mai grozav
mi se părea cititul. DistracŃie, da!, să nu crezi că m-a luat gura pe dinainte şi nici nu te grăbi să mă compătimeşti, de parcă nu ar fi fost altele! Erau acolo, în citit vreau să zic, şi jocuri, era conversaŃie, era şi umor, era şi provocare (ca la jocul adevărului), erau şi scene, ca într-un film (imaginile le inventam eu), erau şi prieteni, erau şi nesuferiŃii ăia care dau sare şi piper lumii, erau tot felul. […]
Dar mai era ceva: dacă mă vedea mama cu cartea în mână, nu mă mai punea să spăl vasele, să mătur, nu mă mai trimitea la cumpărături sau nu mă obliga să fac ordine în dulap ori să ies afară la aer, la joacă. Tare mă plictiseau lucrurile astea, chiar şi ieşitul „la aer”. […]
Ai jucat vreodată Sforile? Leagănul pisicii, cum îi spun englezii, Cat’s cradle. (Culmea e că aşa se numea un roman din biblioteca de la Codlea: nu înŃelegeam deloc titlul, mi se părea absurd pentru un simplu roman de dragoste.) Ai o sfoară, îi legi capetele, o întinzi pe cele două palme puse în paralel, ancorând-o de degetele mari, ridicate, şi de cele mijlocii. Aşa. Altcineva prinde cu arătătoarele şi degetele mari sfoara întinsă, o preia din mâinile tale cu o mişcare rapidă care împleteşte firele şi le creează un model pe mâinile lui/ ei. E rândul tău să muŃi „leagănul” din nou pe mâinile tale. Şi tot aşa. Cititul e… „leagănul” ăsta. La un capăt eşti tu, la celălalt Lumea (din carte şi din afara ei). Între voi, sforile de aer. Dar aerul nu e niciodată doar aer, aerul e plin, o!, dacă l-am putea vedea…
(Simona Popescu, Leagănul pisicii, în volumul Care-i faza cu cititul?)
1. Precizează câte un cuvânt cu formă diferită, dar cu înțeles asemănător pentru cuvintele subliniate în text. _______________________________ __________________________________ _______________________________
2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele: nesuferiți _______________________ mă plictiseau _______________________
3. Scrie un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului vin. ____________________________________________________________________
4. Desparte în silabe cuvintele: ancorând _______________________ cumpărături ________________________
5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă funcție de predicat, respectiv de subiect. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7
6. Precizează la ce timp se află trei verbe diferite din textul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele să nu crezi, erau şi ai jucat să fie folosite cu forma pentru altă persoană şi număr. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Precizează două substantive de genul feminin din text care au funcția de subiect. ________________________________ ________________________________
9. Transformă propoziția simplă era conversaŃie în propoziție dezvoltată. ____________________________________________________________________
10. Menționează vârsta la care autoarea aprecia cititul mai mult decât alte activități. ____________________________________________________________________
11. Precizează două motive pentru care cititul era mai interesant. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Prezintă o asemănare între citit şi jocul Sforile.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Redactează o invitație adresată unui prieten pentru a participa împreună la un
eveniment organizat la biblioteca şcolii tale. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8
VARIANTA 2
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Iarna-i un vestit dulgher, Că ea poate, când voieşte, Peste râuri pod să puie Fără lemn şi fără cuie, Fără niciun pic de fier. Şi găteşte-aşa deodată Pod întreg dintr-o bucată.
Iarna-i meşter iscusit, Că pe deal şi pe câmpie łese-o pânză minunată, Fără iŃe, fără spată, Fără fir de tort urzit. Şi din drăgălaşa-i pânză Dă şi vântului să vânză.
Iarna-i grădinar, când vrea: Pune albe flori pe geamuri, Fără frunze şi coloare, Fără dor să aibă soare, Numai cum le ştie ea. Mie-mi plac, că sunt de gheaŃă; Dar când sufli, pier din faŃă.
(George Coşbuc, Iarna) 1. Precizează câte un cuvânt cu formă diferită, dar cu înțeles asemănător pentru
cuvintele subliniate în prima strofă. _______________________________ __________________________________
2. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru cuvintele:
iscusit __________________________ drăgălaşa _________________________ 3. Construieşte un enunŃ cu un alt sens decât în text al cuvântului găteşte.
____________________________________________________________________ 4. Desparte în silabe cuvintele:
minunată _______________________ grădinar __________________________ 5. Construieşte câte un enunț în care cuvintele de la exercițiul anterior să aibă
funcție de atribut, respectiv de subiect. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Precizează persoana şi numărul la care se află un pronume personal din textul
dat: ____________________________________________________________________
7. Alcătuieşte câte o propoziție în care verbele poate, dă şi plac să fie folosite cu
forma pentru altă persoană şi număr.
9
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Precizează un atribut şi un complement din textul dat.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Construieşte o propoziție dezvoltată pornind de la propoziția simplă Fulgii cad:
____________________________________________________________________ 10. Menționează de ce iarna e „vestit dulgher”.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Precizează două trăsături ale pânzei pe care o țese iarna.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Prezintă trăsăturile florilor pe care iarna le pune pe geamuri.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Redactează o compunere în care să relatezi o întâmplare petrecută iarna,
folosind cinci cuvinte selectate de tine din textul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10
VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: VOCABULÁR ~e n. 1) Totalitate a cuvintelor dintr-o limbă; lexic. 2) Totalitate a
cuvintelor specifice unui anumit domeniu de activitate (ştiință, artă, tehnică etc.). 3) Dicționar succint sau specializat. 4) Totalitate a cuvintelor folosite efectiv de o anumită persoană; limbaj. /<fr. vocabulaire, lat. vocabularium, it. vocabulario
Sursa: NODEX (2002)
1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.
Cuvinte din text pe care le cunoşti
Cuvinte din text pe care nu le cunoşti
Cuvinte din text care nu sunt în limba română
2. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.
totalitate ________________________ succint ___________________________ 3. Alcătuieşte enunțuri cu termenii indicați.
specifice: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ efectiv: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ anumită: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Grupează în perechi cuvintele din lista următoare:
scrisoare declarație vocabulă folositor zicere amic util epistolă prieten terestru pământesc cuvânt
11
5. Desparte în silabe cuvintele: Totalitatea cuvintelor specifice unui anumit domeniu de activitate (ştiință, artă, tehnică etc.); menționează care dintre acestea sunt alcătuite dintr-o singură silabă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți la telefon cu un prieten
străin care cunoaşte foarte puțin limba română. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă: chinezi/ chineji deranjază/ deranjează descoper/ descopăr conplet/ complet cocoană/ cucoană înfințează/ înființează
12
CUVÂNTUL – UNITATE DE BAZĂ A VOCABULARULUI. FORMA ȘI CONłINUTUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: DICłIONÁR, dicționare, s. n. Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei
limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) şi explicate în aceeaşi limbă sau traduse într-o limbă străină. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. dictionnaire, lat. dictionarium.
Sursa: DEX '09 (2009) 1. Completează tabelul următor cu informațiile cerute.
Cuvinte din text pe care le cunoşti
Cuvinte din text pe care nu le cunoşti
Cuvinte care nu sunt în limba română
2. Transcrie din dicționar definiția a două cuvinte din text al căror sens nu îl
cunoşti. ___________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
___________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele indicate.
organizate ______________________ explicate __________________________ 4. Alcătuieşte câte un enunț cu termenii indicați. dicționar
____________________________________________________________________
alfabetic ____________________________________________________________________
13
5. Precizează sensul cuvântului subliniat din fiecare dintre enunțurile de mai jos: a. A cumpărat un corn de la patiserie. ____________________ b. Vaca şi-a rupt un corn astăzi la păscut. ____________________ c. A cules coarne pentru gem din cornul de pe deal. ____________________ d. Bandele de hoți au fost prinse de polițişti. ____________________ e. Benzile autostrăzii sunt aglomerate. ____________________ f. Capetele animalelor se vedeau peste gard. ____________________ g. Capii acestei grupări teroriste au fost prinşi. ____________________ h. Lecția de la geografie a fost despre capuri precum Capul Bunei Speranțe.
____________________ 6. Explică ce relație există între forma şi conținutul cuvintelor subliniate la
exercițiul 5. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte
litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F Într-un dicționar, cuvintele sunt ordonate după sens. A / F Prescurtarea s.n. înseamnă substantiv neutru. A / F Cuvintele cuvânt, literă, scriere, sarcină sunt ordonate alfabetic. A / F Forma din dicționar a cuvântului cuprinzând este a cuprinde. A / F Seria alb, albit, alburiu, acvariu conține termeni ordonați alfabetic. A / F DEX înseamnă Dicționarul explicativ al limbii române.
Moment ortografic
Subliniază forma corectă: alee/ aleie aşază/ aşează vuet/ vuiet succese/ succesuri belete/ bilete teneşi/ tenişi mingie/ minge sosete/ șosete poezie/ poiezie excavator/ escavator
14
CUVÂNTUL DE BAZĂ. CUVÂNTUL DERIVAT. RĂDĂCINA
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Aşadar, tentația era uriaşă, iar suferința pe măsură; jinduiam zilnic la încuietorile
nichelate ale ghiozdanului, la foi frumos liniate, în pătrățele sau veline, la sugative scămoase, pe care dacă puneai limba ți se usca instantaneu şi destul de amuzant, la lipiciul dulceag, la creioanele colorate, la călimara de cerneală, din sticlă groasă, pe pereții căreia, când o agitai, lichidul vâscos se prelingea în vălurele, la rigla lăcuită şi mai ales la o carte cu coperte cartonate, cu chipul colorat al unei fetițe pe ea.
(Dan Lungu, Întâmplările manualului) 1. Selectează din text cuvinte derivate şi precizează în tabel care este rădăcina de la
care s-au format.
Cuvânt derivat Rădăcină
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte două cuvinte formate de la cuvintele de bază
indicate. foaie
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
(a se) usca
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
sticlă ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
15
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar cuvinte derivate de la cuvântul de bază frunză.
a. a frunzări, a înfrunzi, a înfrunta, a înfrânge; b. frunziş, frunzuliță, frunzos, a desfrunzi; c. înfrunzit, a înfrunzi, fructifer, reînfruntat. 4. Subliniază cuvintele formate prin derivare, explicând modul lor de formare:
a. Bătrâna i-a omenit când au ajuns în sat. ________________________________ b. Bunătatea ei e mare. ________________________________ c. E luna lui florar. ________________________________ d. A ieşit la portiță să-i primească. ________________________________ e. Cireşul are trunchiul lemnos. ________________________________ f. Am prevăzut că ne va plăcea acolo.
5. Numeşte câte două cuvinte derivate care au aceeaşi rădăcină cu termenii indicați: liniate _________________ _______________ dulceag _________________ _______________ cartonate _________________ _______________ vălurele _________________ _______________ colorate _________________ _______________ 6. Subliniază în seriile următoare cuvintele derivate de la cuvântul de bază indicat.
Încercuieşte cu roşu rădăcina. a. copil: copilăresc, copăcel, a copilări, copilărie, copilandru, a copili, copiluț; b. floare: floricică, a înflori, inflamat, florar, florărie, a înfuleca; c. şcoală: şcolăresc, şacal, a şcoli, a şoca, şcolit.
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate scrise greşit şi notează în spațiul liber forma corectă: a) Casa a fost înpodobită pentru sărbători. ______________________ b) Beculiețele sclipesc încontinuu. _______________________ c) Bradul miroase înbătător. _______________________ d) Toată lumea se îmveseleşte în aşteptarea cadourilor. ________________ e) Cerul s-a înegrit şi se văd stelele. _______________________ f) Se aud colidătorii care vin spre noi. _______________________
16
SUFIXELE
1. Precizează rădăcina şi sufixele pentru cuvintele derivate din tabel.
Cuvânt Rădăcină Sufix croitoreasă tineresc stejăriş iepureşte aripioară fruntaş auriu istețime a româniza clujean
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte două cuvinte formate cu sufixele indicate mai jos. -tor
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
-ință ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
-eşte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar cuvinte
derivate cu sufix. a. fermecător, ademenit, vrajă, iscusit; b. duşi, neatent, nebulos, necălcat; c. căptuşeală, linguşeală, văratic, strălucitor. 4. Subliniază cuvintele formate prin derivare cu sufix, explicând modul lor de
formare: a. L-am văzut pe bucătar la lucru. _____________________________________ b. Mama îl ține pe copilaş în brațe. _____________________________________ c. Vecinii au plecat în străinătate. _____________________________________ d. Am făcut o greşeală gravă. _____________________________________ e. Merge săptămânal la teatru. _____________________________________ f. Voalul acela este argintiu. _____________________________________
17
5. Explică cum s-au format cuvintele următoare, după model: egalitate – radicalul egal + sufixul -itate tractorist __________________________________________________________ sătean ____________________________________________________________ omenie ___________________________________________________________ comunism _________________________________________________________ (a) alfabetiza ______________________________________________________ (a) aerisi __________________________________________________________ 6. Formează câte două derivate cu sufix de la următoarele cuvinte de bază:
fix _____________________________ __________________________________ casă ____________________________ __________________________________ copil ___________________________ __________________________________ mătură _________________________ __________________________________ vrabie __________________________ __________________________________
7. Notează cuvintele derivate cu sufix de la cuvântul de bază precizat în coloana
din stânga, conform modelului: Petrescu petrescian Eminescu _____________________________________ Arghezi _____________________________________ Călinescu _____________________________________ Maiorescu _____________________________________ Bacovia _____________________________________
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate cu sufix scrise greşit şi notează în spațiul liber forma corectă: Am întâlnit în gară un portughiez. _________________________ Maria s-a căsătorit cu un parisian. _________________________ Florile sunt de la un ieşan. _________________________ În Danemarca locuiesc daniezi. _________________________ Bărbatul cu clop este moroşean. _________________________ La Piteşti am cunoscut un argeşan mândru. _________________________
18
PREFIXELE
1. Precizează rădăcina şi prefixele pentru cuvintele derivate din tabel.
Cuvânt Rădăcină Prefix descoase deziluzie răscoace strămoş necinste prelucra readus neatent înnoi relua
2. Alcătuieşte enunțuri cu câte trei cuvinte formate cu prefixele indicate mai jos. co-
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
pre-
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
răs-
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
ne-
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar cuvinte
derivate cu prefix. a. deschide, înainte, răsfira, relua; b. deznoda, înnora, înăspri, recunoaşte; c. învăța, dezlipi, prelua, înota.
19
4. Subliniază cuvintele formate prin derivare cu prefix, explicând modul lor de formare. a. Conlocuitorii trăiesc paşnic aici. ________________________________ b. Mâna lovită s-a dezumflat. ________________________________ c. Copiii s-au înşirat în fața mamei. ________________________________ d. Mihai s-a făcut nevăzut. ________________________________ e. Îşi doreşte a răscumpăra averea familiei. ________________________________ f. Trebuie să refacem exercițiile. ________________________________
5. Scrie câte o propoziție în care să utilizezi verbele derivate cu prefixul în-/ îm- de
la cuvintele: bolnav, negru, noapte, negură, plin, senin. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Explică cum s-au format cuvintele următoare:
strălucire ____________________________________________________________ nebănuit _____________________________________________________________ a desprinde __________________________________________________________ a răzbate ____________________________________________________________ a preface ____________________________________________________________ a recunoaşte __________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază cuvintele derivate cu prefixul în- (îm-) scrise greşit din enunțurile următoare şi notează în spațiul liber forma corectă: a) Nepoții l-au înbrobodit pe bunic. _______________________ b) Afară s-a încălzit puternic. _______________________ c) Părinții l-au înbrățişat când a intrat. _______________________ d) A împachetat toate lucrurile. _______________________ e) A intrat o doamnă cu haină înblănită. _______________________ f) Animalul a fost înpuşcat din greşeală. _______________________
20
SINONIMELE
1. Precizează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos. aiurit __________________________ faimos ____________________________ bătrân _________________________ gustos ____________________________ clar ____________________________ hotărât ___________________________ dăunător _______________________ imens ____________________________ eficace _________________________ întunecat __________________________
2. Numeşte câte trei sinonime pentru fiecare dintre următoarele substantive. cinste __________________ __________________ __________________ delicatețe __________________ __________________ __________________ micşorare __________________ __________________ __________________ pază __________________ __________________ __________________ secret __________________ __________________ __________________ 3. Alcătuieşte câte un enunț cu un sinonim al cuvintelor indicate.
a dura ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a forța ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a repara _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a împărți ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a transcrie ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de sinonime.
adăpost declarație afirmație traseu pustiu întemeietor semeț refugiu rută deşert fondator falnic uriaş pofti jindui gigantic
21
5. Indică câte un sinonim pentru următoarele grupuri de cuvinte. băgare de seamă _________________ tobă de carte _______________________ ținere de minte ___________________ cu stea în frunte ____________________ poftă de mâncare _________________ în etate ___________________________ a strânge cu uşa __________________ a da pe față ________________________ a-i sări muştarul _________________ a da o mână de ajutor ________________ a scoate sufletul __________________ a-şi pune pofta-n cui _________________ între patru ochi __________________ ieşit din comun _____________________
6. Precizează sinonimul verbului a prinde din fiecare dintre enunțurile de mai jos.
łăranul prindea caii la căruță. ___________________________ Hoțul a fost prins la locul faptei. ___________________________ Poliția l-a prins pe infractor. ___________________________ Acel post TV nu se prinde aici, la munte. ___________________________ Am prins o bucată din discuția lor. ___________________________ Laptele s-a prins, dacă nu l-am băgat în frigider. ___________________________ Hainele cele noi o prind de minune. ___________________________ Se grăbeşte să prindă trenul. ___________________________
7. Notează sinonime potrivite pentru a descrie o persoană care este:
calmă _________________________________________________________ harnică _________________________________________________________ rea _________________________________________________________ bucuroasă _________________________________________________________ cinstită _________________________________________________________
8. Notează, în dreptul fiecărui enunț, A dacă enunțul este adevărat şi F, dacă este fals.
� Sinonimul cuvântului a depăşi este a întrece. � Cuvântul mireasmă înseamnă gust. � A trece la fapte înseamnă a depune armele. � Sinonimul cuvântului zestre este dotă. � Cuvântul fortuit este folosit corect în: Elevul a fost fortuit să revină la şcoală.
Moment ortografic
Taie formele incorecte din următoarele exemple: Ea/Ia citește o carte. Ea/Ia cărțile de acolo! I-a/Ia dat cartea. I-a/Ia caietul de pe raft. Iei/Ei au participat la competiție. Iei/Ei mai multe cărți de la bibliotecă.
22
ANTONIMELE
1. Precizează câte un antonim pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos: ascuțit __________________________ folositor __________________________ bucuros ________________________ glumeț ____________________________ citeț ___________________________ important _________________________ des ____________________________ luminos ___________________________ exact ___________________________ precedent _________________________
2. Numeşte câte trei antonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: atent __________________ __________________ __________________ corect __________________ __________________ __________________ evident __________________ __________________ __________________ înmulțire __________________ __________________ __________________ laudă __________________ __________________ __________________ 3. Alcătuieşte câte un enunț cu un antonim al fiecărui cuvânt indicat:
a acumula ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a deconecta ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a extinde ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a limpezi ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a pierde _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Grupează cuvintele din lista următoare în perechi de antonime:
consecvent descreştere izbândă necivilizat înmulțire nefavorabil manierat ghinion prielnic inconsecvent şansă nereuşită
23
5. Construieşte enunțuri care să ilustreze sensul următoarelor antonime: banal/ excepțional _____________________________________________ _____________________________________________ dărnicie/ avariție _____________________________________________ _____________________________________________ hotărâre/ ezitare _____________________________________________ _____________________________________________ guraliv/ tăcut _____________________________________________ _____________________________________________ împachetare/ despachetare _____________________________________________ _____________________________________________ major/ minor _____________________________________________ _____________________________________________ modest/ trufaş _____________________________________________ _____________________________________________ prudență/ imprudență _____________________________________________ _____________________________________________
6. Precizează antonimul verbului a închide din fiecare dintre enunțurile de mai jos:
Am închis uşa cu mai multe chei. ___________________________________ Luiza a închis cartea de franceză. ___________________________________ Mama a închis televizorul. ___________________________________ Preşedintele companiei a închis şedința. ___________________________________ Magazinul din colț s-a închis de tot. ___________________________________ Rana de la mână s-a închis. ___________________________________ Cerul s-a închis din cauza norilor. ___________________________________ Părul Ilincăi s-a închis la culoare. ___________________________________
Moment ortografic
Subliniază enunțurile în care antonimul cuvântului precizat este scris greşit: • Deznodat: Firele de ață s-au înodat. • A se învechi: Concepțiile oamenilor s-au înoit. • Înseninat: Afară s-a înnorat înfricoşător. • A se întări: Ceara s-a înnmuiat de la căldură. • Creştere: Azi s-a înregistrat o dezcreştere a temperaturii. • A înzăpezi: Au fost dezăpeziți de jandarmi. • A înfășura: Firele au fost desfășurate de pisicuță. • A se dușmăni: S-au înprietenit repede.
24
CÂMPURI LEXICO-SEMANTICE
1. Se dă textul: Pe vremea când mi se punea şi mie, ca mai tuturor copiilor, întrebarea sâcâitoare
„Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?”, m-am hotărât că alegerea cea mai bună ar fi să devin personaj. Asta probabil pentru că, odată cu primele lecturi, am avut sentimentul că personajele sunt cele mai vii şi mai interesante făpturi din viața mea. [...] Curând mi-am dat seama însă că dorința mea se lovea de o serioasă dificultate: ca să mă fac personaj, aveam nevoie de o carte în care să exist.
(Liviu Papadima, Drumurile cărții şi ale cititului) a. Menționează trei cuvinte din text ce aparțin aceluiaşi câmp lexico-semantic.
____________________________________________________________________ b. Indică termenul central al câmpului lexico-semantic dominant în textul dat.
____________________________________________________________________ c. Precizează alte patru cuvinte din acelaşi câmp lexico-semantic.
____________________________________________________________________ d. Alcătuieşte enunțuri cu termenii indicați la punctul c.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Subliniază cuvintele din seriile următoare care fac parte din acelaşi câmp lexico-
semantic, pe care îl vei scrie în spațiul liber. a. ___________________: copac, oraş, lac, pădure, stejar, frunze, alee, tren,
maşină, ramuri, bloc, conuri
b. ___________________: soare, valuri, teme, nisip, flori de tei, umbrelă de plajă, faleză, ghiozdan, catalog, scoici
3. Precizează câte 6 cuvinte care fac parte din câmpurile lexico-semantice indicate.
sat _________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
timp liber ____________________________________________________________ ____________________________________________________________________
meserii ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________
trăsături umane _______________________________________________________ ____________________________________________________________________
25
4. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F În câmpul lexico-semantic intră toate cuvintele care au trăsături de sens
comune. A / F Cuvântul supermarket face parte din câmpul lexico-semantic al ocupațiilor. A / F Cuvintele cap, mână, gleznă aparțin aceluiaşi câmp lexico-semantic. A / F Câmpul lexico-semantic al copilăriei cuprinde cuvintele de-a v-ați ascunselea,
minge, prieteni. A / F Seria aur, auriu, aurit, aurifer conține doar termeni din acelaşi câmp lexico-
semantic. 5. Descrie, în 50-60 de cuvinte, un peisaj de toamnă, folosind termeni aparținând
câmpului lexico-semantic al culorilor, pe care îi vei subliniea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile date: a. Egzercițiile date sunt grele de făcut. _____________________________________________________________ b. Neam dus la profesoară să ne ajute. _____________________________________________________________ c. Aceasta a fost foarte bine voitoare. _____________________________________________________________ d. Explicațiile dumneei au fost lămuritoare. _____________________________________________________________ e. Aşa am reuşit, noi să luăm notă mare azi. _____________________________________________________________ f. Sa înpiedecat, când alerga spre tine. _____________________________________________________________
26
Evaluare – LEXIC
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat şi o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă
palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Şi atât de dragi îi erau florile acestui împărat, încât însuşi, cu multă tragere de inimă le plivea şi îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul şi cu totul de aur. Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se afla un aşa pom cum nu se găsea în toată lumea. Se tot întorcea pe lângă dânsul şi se tot uita pe toate părțile la el, de i se scurgeau ochii. Când, într-o zi, văzu că pomul înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile şi roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială. Îi zâmbea mustața împăratului şi îi lăsa gura apă, când se gândea că a doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu auzise până atunci.
A doua zi nu se luminase bine de ziuă, şi împăratul era în grădină ca să vază merele cele aurite şi să-şi împace nesațiul ce avea a se uita la dânsele. Dară rămase ca ieşit din minți, când, în loc de mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăieri. Încă fiind acolo, văzu cum înfloreşte pomul, cum îi cad florile şi cum roadele se arată iarăşi.
(***, Lupul cel năzdravn şi Făt-Frumos)
1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: 8 puncte a fost __________________________ dragi ____________________________ roade __________________________ nesațiul ___________________________
2. Precizează sinonime potrivite pentru următoarele grupuri de cuvinte din text.
8 puncte tragere de inimă _________________ dă în pârguială _____________________ îi lăsa gura apă __________________ ieşit din minți ______________________
3. Scrie câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: 8 puncte
bucurie ________________________ se arată __________________________ seară __________________________ nicăieri ___________________________
4. Numeşte două antonime diferite ale cuvântului coapte şi alcătuieşte enunțuri cu
acestea. 8 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
27
5. Extrage, din text, două cuvinte formate prin derivare cu sufix. 8 puncte _______________________________ __________________________________
6. Precizează două cuvinte din text formate prin derivare cu prefix. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ 7. Subliniază cu o linie rădăcina de la care s-a format fiecare dintre următoarele
cuvinte: împărăteasă, aurit, a înmuguri, a înflori, nesaț. 10 puncte 8. Notează patru cuvinte derivate la la cuvântul de bază roşu. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
9. Construieşte patru enunțuri cu termeni aparținând câmpului lexico-semantic al
florilor. 8 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10. Ilustrează, în propoziții, patru sensuri diferite ale verbului a fi. 8 puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Rescrie enunțurile de mai jos, corectând orice greşeală: 8 puncte Afară s-a înorat teribil şi tună.
____________________________________________________________________
Câinele nostru, sa ascuns în baie. ____________________________________________________________________
Sgarda sa e înodată şi el latră la mine să-l desleg. ____________________________________________________________________
Eu nu mai am reuşit să-l calmez, findcă e prea agitat. ____________________________________________________________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
28
NOłIUNI DE FONETICĂ
SUNETUL ȘI LITERA – CORESPONDENłA DINTRE ELE
1. Scrie definiția literei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Scrie definiția sunetului.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
3. Precizează ce tipuri de sunete există în limba română, cu câte două exemple. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Câte litere cuprinde alfabetul limbii române? ___________
5. Câte sunete şi câte litere sunt în cuvintele: viorele, cărăbuş, examen, rege?
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Câte sunete şi câte litere sunt în următoarele cuvinte: Negruzzi, Rosetti, pizza? _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Precizează o literă care consemnează singură două sunete. _______________________________________________________________
8. Exemplifică, pe coloane diferite, diferența de citire a literei x, scriind patru cuvinte în care aceasta se pronunță cs şi patru în care se pronunță gz. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
9. Scrie patru cuvinte în care se utilizează litere cs în loc de x, ca în cocs.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
29
10. Prefixele răs- şi des- devin răz- şi, respectiv, dez- când urmează o vocală sau una dintre consoanele: b, d, g, l, m, n, r, v. Alcătuieşte un enunț în care cuvintele să înceapă cu una din consoanele precizate, după modelul: Bunica dumitale găseşte la mine numai râs vioi, apoi memorează-l! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. În prefixele răs- şi răz-, sunetul final se diferențiază greu (s/z), dacă nu ştii
regula. Alege forma corectă din următoarele perechi de cuvinte. răztălmăcit/ răstălmăcit răzgândit/ răsgândit răzbunat/ răsbunat răspopit/ răzpopit răzcumpărat/ răscumpărat desintefctat/ dezinfectat
12. Alege forma corectă din următoarele perechi de cuvinte, fiind atenți la diferența
prefixelor des- şi dez-. dezmoştenit/ desmoştenit dezbobinat/ desbobinat despodobit/ dezpodobit desechilibrat/ dezechilibrat desamăgit/ dezamăgit dezpovărat/ despovărat
13. Taie cu o linie cuvintele scrise incorect:
Cojbuc/ Coşbuc Hasdeu/ Haşdeu scenă/ şcenă dovlegei/ dovlecei căsnicie/ căznicie coborî/ coborâ
14. Subliniază cuvintele din seria următoare care conțin toate literele cu diacritice
din limba noastră: învățământ, îmbrățişând, Cârțişoara, înfățişând, întreținut, înştiințat.
15. Pune semne diacritice în enunțurile următoare, acolo unde crezi că este necesar pentru a face diferența: a/ ă; a/ â; i/ î; s/ ş; t/ ț.
Sahara este cel mai mare desert. Ana şi-a vopsit parul. Mina antitanc a fost călcată de o senilă. Are pulover din lână tigaie. La cină, a mâncat un tipar. Pune pe masă fata cea nouă. 16. Explică ridicolul/ umorul creat de lipsa diacriticelor, în enunțurile de mai sus.
Moment ortografic
Taie formele incorecte din exemplele următoare: împodobire/ înpodobitre înbinare/ îmbinare bomboane/ bonboane conpletare/ completare înbobocire/ îmbobocire înpărțire/ împărțire
30
VOCALELE
1. Aminteşte-ți care sunt tipurile de sunete ale limbii române, cu trei exemple pentru fiecare categorie. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Numeşte toate vocalele din limba română.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
3. Notează șapte cuvinte care se scriu cu vocală inițială (diferită).
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Încercuieşte vocalele din cuvintele următoare: acasă, carte, vocabular, cuvinte,
sunete, teren, călătorie, seriozitate, ştiință, casier, învățătură. 5. Scrie-ți numele şi prenumele şi indică felul sunetelor din care sunt formate
cuvintele. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Precizează vocalele specifice limbii române, care nu sunt prezente în limba
engleză. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Scrie trei cuvinte cu vocala dublă -ee, precum alee.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
8. Scrie patru cuvinte cu vocală dublă, precum ştiință, continuu şi desparte-le în
silabe. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
9. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala a, alături de consoane. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
31
10. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala e, alături de consoane. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
11. Scrie două cuvinte care conțin numai vocala i.
_______________________________ __________________________________ 12. Scrie patru cuvinte care conțin numai vocala o.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
13. Scrie două cuvinte care conțin numai vocala u.
_______________________________ __________________________________ 14. Desparte în silabe cuvintele următoare și subliniază vocalele: bucurie, pierdere,
casier, familie, Portugalia, iarbă, doi, doime. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
15. Scrie şase cuvinte în care -i final nu este vocală, nici semivocală, precum lupi.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
16. Schimbă vocala din cuvântul par şi scrie cuvintele obținute.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
17. Dacă în scrisul de mână nu-l caligrafiezi corect pe a, iar el seamănă cu o, se
creează confuzii ca în am/ om, amar/ omor, dar/ dor. Scrie încă două perechi de cuvine unde alternanța a/ o schimbă sensul. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
18. Ce trebuie să aibă un computer şi ce trebuie să facă utilizatorul ca să poată scrie
un document (Word sau txt) cu vocalele specifice limbii române? Foloseşte cunoştințele de la TIC. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
32
CONSOANELE
1. Scrie cinci cuvinte care încep cu câte una din primele cinci consoane ale alfabetului. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Precizează două modalități de citire a consoanelor. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
3. Citeşte cu voce tare următoarele sigle formate din consoane: SNCFR (Societatea Națională a Căilor Ferate Române), SMS (Short Message Sender), P.S. (post scriptum), VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), PFL (plăci fibrolemnoase).
4. Găseşte în textul: Mi-e ruşine să vă spun/ A înnebunit un prun. (Marin Sorescu)
cuvântul scris cu dublă consoană. ________________________
5. Scrie încă patru cuvinte, formate cu prefixul în-, care conțin consoana dublă nn. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Scrie câte un cuvânt care să conțină consoanele duble: ss, rr, nn, tt, zz.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Înconjoară cuvântul scris corect şi taie cu o linie cuvântul greşit din perechile:
sbor/ zbor a izgoni/ a isgoni a zvânta/ a svânta a asvârli/ a azvârli dizident/ disident premisă/ premiză jurisdicție/ jurizdicție sesiune/ seziune fantazmă/ fantasmă prizmă/ prismă groasnic/ groaznic; obrasnic/ obraznic slab/ zlab; zmintit/ smintit smântână/ zmântână snoavă/ znoavă zmeu/ smeu gleznă/ glesnă
8. Ordonează pe două coloane cuvintele de la exercițiul anterior: în prima pe cele
scrise corect cu z şi în a doua pe cele care au consoana s. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
33
9. Schimbă consoana inițială din cuvântul bar, cu altă consoană, păstrând ordinea alfabetică. Poți forma 12 cuvinte diferite. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
10. Grupează cuvintele următoare după criteriile date mai jos: călător, imperios,
elegant, categorie, casă, teribil, vază, tinerețe, firesc, erată, casier, telecomandă, ştiință, inginerie, construcție.
a. Cu mai multe consoane decât vocale: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
b. Cu mai multe vocale decât consoane: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
c. Cu tot atâtea vocale câte consoane: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
11. Scrie numele a zece oraşe din România care încep cu o consoană, dar nu aceeaşi. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
12. Ordonează alfabetic numele scrise la exercițiul precedent.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
13. Câte consoane sunt în cuvintele: determinare, speranță, clor, lumină, claritate?
_______________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă: înecat/ înnecat înnamorat/ înamorat înnăbuşit/ înăbuşit înavuțit/ înnavuțit innaintat/ înaintat înnaripat/ înaripat
34
GRUPURI DE LITERE
1. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: ceas, acetonă, ceramică, pace, cerşetor, încercare, ceară? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: cisternă, ciupitură, recipient, pesticid, încifrare? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: congelare, ger, geamuri, agent,
urgent, geam, agerime, gemuri? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: ginere, Giurgiu, agitație,
giuvaer, geamgiu, gingie? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Explicați diferența de pronunțare a grupului giu în cuvintele Giurgiu şi
geamgiu. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: chenar, ochean, chemare? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: achitare, chiulangiu,
echipament? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
35
8. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: gherghină, Gheorghe, ghemotoc? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Câte consoane şi câte vocale sunt în cuvintele: Ghiță, ghinion, ghiol, ghiaur,
ghiulea? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10. Alege, din seria următoare, doar cuvintele în care vocalele e/ i formează silabă:
ceară, chestionar, cireşe, accident, ger, gimnastă, gheară. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Alege, din seria următoare, cuvintele în care e şi i sunt sunete ajutătoare: agitat,
chirie, aceasta, înger, chiulangioaică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile ce, ci consemnează un sunet,
respectiv două sunete, după model: un sunet: două sunete: ceas ceramică _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
13. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile ge, gi consemnează un sunet,
respectiv două sunete, după model: un sunet: două sunete: geamăn ger _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
36
14. Scrie pe două coloane cuvinte în care grupurile che, chi consemnează un sunet, respectiv două sunete, după model: un sunet: două sunete: cheamă chenar _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
15. Scrie, pe două coloane, câte trei cuvinte în care grupurile ghe, ghi consemnează
un sunet, respectiv două sunete, după model: un sunet: două sunete: ghiulea ghem _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
16. Scrie câte un scurt enunț folosind câte două cuvinte în care să se afle fiecare dintre grupurile de litere. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă din următoarele perechi de cuvinte: cias/ceas; genunchi/jenunchi; ceasla/șasla; mingie/minge; kilometru/chilometru; chișior/picior; piftele/chiftele; cilian/chilian; ceară/șeară; kei/chei; chem/chiem; ghem/ghiem; gem/jem; ghiară/gheară; Chintus/Quintus; chintă/quintă.
37
SEMIVOCALE
1. Scrie literele care pot consemna atât vocale, cât şi semivocale. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Scrie literele care consemnează întotdeauna vocale.
_______________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Pune un semicerc sub semivocalele din fraza: Ei erau pe pod de unde priveau
soarele, iarba şi culoarea cerului. Pentru eficiență, desparte acele cuvinte în silabe. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Înconjoară semivocalele din următoarele cuvinte: pierdut, pustiu, fiică, mereu. 5. Alcătuiește propoziții în care să folosești cuvintele: el, ea, eram, erați, notând în
paranteză pronunțarea acestora. _______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________
6. Construiește două enunțuri în care să folosești cuvintele era/iera și era/era,
evidențiind, prin context, sensurile diferite ale acestora. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Citește enunțurile următoare și notează A (adevărat) sau F (fals): a) Toate vocalele limbii române pot deveni semivocale. ____ b) Î este numai vocală. ____ c) În cuvintele monosilabice nu pot apărea semivocale. ____ d) Cuvântul mai conține o semivocală. ____ e) Litera i poate fi literă ajutătoare în grupurile de sunete. ____ f) Cuvintele ele și iele au aceeași pronunțare, dar sensuri diferite. ____ g) Litera inițială e- se pronunță întotdeauna /ie-/ ____
38
GRUPURI DE SUNETE (DIFTONGUL ȘI TRIFTONGUL). HIATUL
1. Desparte cuvintele următoare în silabe şi încercuiește diftongii: tablou, doarme, plecau, iarnă, şemineu, sărea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Încercuiește diftongii din cuvintele: ciudă, ştiau, seară, moale, ciudă, coase. 3. Scoate pe două coloane cuvintele din seria următoare care conțin diftongi
ascendenți (urcători) şi diftongi descendenți (coborâtori): cicoare, seară, scriau, doi, pustiu, dealuri, rumoare. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
4. Scoate din text cuvintele care conțin diftongi: Somnoroase păsărele/ Pe la
cuiburi se adună/ Se ascund în rămurele/ Noapte bună! (Mihai Eminescu). ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Scrie trei nume de flori care conțin diftongi, pe care să îi subliniezi. ____________________________________________________________________
6. Desparte în silabe, apoi înconjoară diftongii din cuvintele următoare: proiect, stropeală, amiază, abia, deoarece, oaste, respectuoasă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Schimbă forma verbelor din propozițiile următoare astfel încât noua formă să
conțină diftongi: Noi avem inițiativă. _______________________________________________ Ei sunt veseli. ________________________________________________ Vara, Irina citeşte mult. ________________________________________________
8. Desparte cuvintele următoare în silabe, apoi scrie câte vocale, câte semivocale şi câte consoane ai găsit: fiind, ştiau, papucei, examen, bucurie, rămurele, echipă, ghem, excursie, culoare, ciupitură. Model: moa-ră = 2v + 1s + 2c; unchi = 1v + 2c; ma-giun = 2v + 3c; cer = 1v + 2c. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
39
9. Încercuiește triftongii din următoarele cuvinte: lăcrimioară, creioane, veneau, aripioară, ploioasă.
10. Arată câte vocale, câte semivocale şi câte consoane sunt în cuvintele: susțineai,
lupoaică, păioase, pleoapă, citeau, unduioasă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Încadrează silabele care conțin triftongi, creați din unirea a două cuvinte, din
enunțurile: Astăzi i-au premiat pe olimpici. Cred că i-ai dat o lecție. Colegii ne-au adus bomboane.
12. Propune câte un exemplu de cuvânt care să conțină triftongii: eau, ioa, iau, eoa,
oai. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Scrie trei nume de flori care să conțină triftongi.
____________________________________________________________________ 14. Desparte în silabe cuvintele următoare şi încadrează hiatul: periuță, alcool,
viitor, ştiau, caisă, agreează. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
15. Ordonează pe trei coloane cuvintele care conțin diftong, triftong, respectiv hiat:
respectuos, doarme, cheotoare, creez, cunoşteau, pleosc, leoarcă, rouă, casier. ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________
16. Scrie cuvinte care să conțină hiaturile: ii, ee, ie, oe, uo. Demonstrează hiatul
despărțind cuvântul în silabe. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
40
SILABA ȘI DESPĂRłIREA CUVINTELOR ÎN SILABE
1. Desparte în silabe cuvintele următoare: teorie, practică, astfel, ceas, examinare, piuneză, copii, fiică, ştiință. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Grupează pe trei coloane cuvintele monosilabice, bisilabice şi, respectiv pluri-
silabice: strâmt, călătorie, abia, seif, trunchi, steag, felie, sănătate, arin, trandafir, sete. ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________ ______________________ ______________________ ____________________
3. Scrie şase cuvinte monosilabice.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Notează şase cuvinte bisilabice. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Menționează şase cuvinte plurisilabice. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Dă exemple de patru silabe formate din două cuvinte/ două părți de vorbire
diferite, precum l-a. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Desparte în silabe toate cuvintele din textul: Un ou de struț ouat de struță/ Era purtat într-o căruță/ Şi dat exemplu la găini/ De
cum se ouă prin vecini. (Marin Sorescu) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
41
8. Găseşte în textul de mai sus două cuvinte cu diftong. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Transcrie din textul de mai sus un cuvânt cu hiat. ____________________________________________________________________
10. Identifică în textul de mai sus o silabă formată din două părți de vorbire diferite sau fragmente din cuvinte diferite. ____________________________________________________________________
11. Scrie două cuvinte în care litera i final nu consemnează nici vocală, nici semivocală. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Arată câte silabe şi câte vocale au cuvintele următoare: sănătate, chiflă, deal,
părere, situație, geruri, tastatură, pălărie, ceaun, respectuos, televiziune. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Desparte în silabe cuvintele următoare: aclamații, covrig, flashul, pizza,
monstru, sandvici, Alecsandri, toamnă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
14. Menționează numărul de silabe al fiecărui cuvânt din lista următoare: unchi,
suav, inaugurare, două, ştreang, pulover, acru, seif, injurios, fiică? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
15. Desparte în silabe următoarele cuvinte: profesor, butelie, bolnav, duşman,
imatur, matrice. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
42
Evaluare sumativă – FONETICĂ
Citeşte cu atenție textul şi răspunde la cerințe: Apoi Mami a sunat-o pe doamna Jefferson. Doamna Jefferson era acasă şi i-a zis
că Rowley are unul din degetele de la picioare rupt şi că nu va avea voie să pună piciorul în pământ o săptămână. Apoi doamna Jefferson i-a spus că Rowley are „inima frântă” pentru că asta însemna că nu va putea participa la Concursul de talente. Şi exersase la numărul lui de magie cu Scotty Douglas toată săptămâna. Aşa că Mami i-a spus doamnei Jefferson că voi fi bucuros să-l înlocuiesc pe Rowley la preselecții. Am început să o trag pe Mami de mânecă ca să-i dau de înțeles că e o idee groaznică, dar bineînțeles că m-a ignorat. După ce Mami a închis telefonul, i-am spus că ultimul lucru de care aveau nevoie la şcoală copiii de vârsta mea era să urce pe scenă şi să facă trucuri magice cu un puşti care anul trecut abia ştia să meargă.
(Jeff Kinney, Jurnalul unui puşti) 1. Numele de persoană din limbile străine conțin frecvent dublă consoană. a. Transcrie din text două nume de persoane care conțin consoană dublă. 4 puncte
____________________________________________________________________ b. Scrie un exemplu de nume românesc cu dublă consoană. 2 puncte
____________________________________________________________________ 2. Identifică în text două cuvinte care conțin diftongi. 4 puncte
____________________________________________________________________ 3. Găsește alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină diftongii eu şi ia.
4 puncte ____________________________________________________________________
4. Indică, dinn text, un cuvânt cu triftong. 4 puncte
____________________________________________________________________ 5. Menționează alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină triftongii ioa şi
oai. 4 puncte
____________________________________________________________________ 6. Selectează, din text, două cuvinte care conțin hiat. 4 puncte
____________________________________________________________________ 7. Scrie alte două cuvinte (în afara textului) care să conțină hiat. 4 puncte
____________________________________________________________________
43
8. Desparte în silabe cuvintele următoare şi precizează câte silabe conțin: participa, ştia, copiii, să-i, preselecții, magie, puşti, vârstă. 16 puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Transcrie din textul dat patru cuvinte monosilabice. 4 puncte
____________________________________________________________________ 10. Arată câte litere şi câte sunete conțin cuvintele: închis, exersase, telefonul. 6 puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Scrie două cuvinte în care i din grupul chi să nu fie vocală. 4 puncte
____________________________________________________________________ 12. Indică două cuvinte în care e din grupul ghe să fie vocală. 4 puncte
____________________________________________________________________ 13. În cuvintele pământ şi bineînțeles, sunetul â/ î este consemnat prin două litere
diferite. Găseşte alte trei cuvinte (în afara textului) în care se scrie â şi trei cuvinte în care se scrie î. 6 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
14. Precizează câte vocale, câte semivocale şi câte consoane conțin cuvintele: voie, săptămână, şcoală, idee, trucuri. 10 puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
15. Subliniază forma corectă: groasnică/ groaznică, abia/ abea, nevoie/ nevoe,
şcenă/ scenă. 8 puncte 16. Construieşte câte un enunț pentru: i-a/ ia, să-i/ săi. 2 puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte
44
PĂRłILE GRAMATICII. MORFOLOGIA ŞI SINTAXA
PROPOZIłIA ȘI PĂRłILE DE PROPOZIłIE
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Fetița se trezi invadată de o fericire pe care n-o cunoscuse până atunci
niciodată. Pielea şi părul îi străluceau, ochii îi deveniseră vii şi iscoditori. Văzu prima dată păpuşile de care camera era literalmente plină. Îşi văzu prima dată şi mama, cea mai mare dintre păpuşi, şi o îmbrățişă din tot sufletul. Ieşi afară şi deodată cerul albastru, plin de nori de vară, şi florile ciclopice o copleşiră. Simți mirosul sevei, atinse grunjurile pământului. Deschise prima dată poarta casei şi văzu cărarea care ducea de la ea până la treptele şcolii din cartier.
(Mircea Cărtărescu, Jocurile descoperirii) 1. Completează tabelul cu părțile de vorbire şi părțile de propoziție recunoscute,
după model.
Părți de vorbire Părți de propoziție fericire substantiv simți predicat
2. Notează în spațiile libere părțile de vorbire cunoscute, menționând după ce îşi
schimbă forma, după model.
45
3. Completează spațiul liber cu termenul potrivit. a. ________________________ este partea gramaticii care se referă la modificările formei cuvintelor în vorbire. b. __________________________ este partea gramaticii care se referă la îmbinarea cuvintelor în propoziții şi a propozițiilor în fraze. c. ______________________________________ este enunțul cu un singur predicat. d. ____________________________________ sunt părțile principale de propoziție. e. _____________________________________ sunt părțile secundare de propoziție.
4. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele extrase din text.
străluceau ______________________ văzu _____________________________ copleşiră _______________________
5. Notează ce parte de propoziție reprezintă cuvintele extrase din text.
ochii ___________________________ păpuşile __________________________ ciclopice ________________________ cărarea ___________________________ albastru _________________________
6. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele date să aibă următoarele funcții sintactice. fetița – atribut
____________________________________________________________________
păpuşile – subiect ____________________________________________________________________
pământ – complement ____________________________________________________________________
şcoală – subiect ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date: a. Aceste peisaje pe care i le arătau nu îl interesa deloc. _____________________________________________________________ b. Î-şi dorea să ajungă mai repede acasă. _____________________________________________________________ c. Prietenii şi colegii îl aştepta cu nerăbdare. _____________________________________________________________ d. Aveau un plan interesantă pentru restul vacanței. _____________________________________________________________ e. Vroiau să construiască un aeroplan. _____________________________________________________________
46
PROPOZIłIA SIMPLĂ ȘI PROPOZIłIA DEZVOLTATĂ. DEZVOLTAREA UNEI PROPOZIłII SIMPLE
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Zis şi făcut. Dar pentru asta trebuia să ies din carte. De intrat reuşisem să intru,
pentru că ştiam să plonjez – noroc că mă dusese mama la înot de mic. Dar cum să ies de acolo? Mă uitam în sus, încercând să mă agăț de ceva. Vedeam tavanul camerei mele, vârful patului şi posterul cu Michael Jordan pe un perete. Noroc că, la un moment dat, a intrat mama în cameră, strigând după mine. M-a văzut dând din mâini (cred că doar mamele au capacitatea asta de a îşi vedea copiii oriunde ar fi ei şi mai ales atunci când au nevoie de ajutor) şi m-a scos de acolo, trăgându-mă puternic cu ambele mâini afară.
— Ce făceai acolo? a întrebat. — Citeam, am răspuns eu. — Să stai în cap pe carte – asta nu e citit. Cum ți-a trecut prin minte aşa ceva?
Hai, spală-te pe mâini şi vino la masă. (Text adaptat după Laura Grünberg, Salt în poveste)
1. Completează tabelul cu părțile de propoziție recunoscute în text, după model.
Părți de propoziție principale secundare
Subiect Predicat Atribut Complement la masă
2. Precizează care sunt predicatele din secvența — Să stai în cap pe carte – asta nu
e citit. Cum ți-a trecut prin minte aşa ceva? Hai, spală-te pe mâini şi vino la masă.: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Indică numărul de propoziții din secvența citată la exercițiul 2: _____________ 4. Delimitează propozițiile din fraza cred că doar mamele au capacitatea asta de a
îşi vedea copiii oriunde ar fi ei şi mai ales atunci când au nevoie de ajutor şi transcrie predicatele: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
47
5. Transcrie din text două propoziții simple şi precizează din ce părți de propoziție sunt compuse. a. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Transformă propozițiile simple transcrise în propoziții dezvoltate şi precizează
din ce părți de propoziție sunt compuse. a. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere descriptivă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti trei
propoziții simple şi trei propoziții dezvoltate. Subliniază cu o linie propozițiile simple. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile de orice tip din enunțurile următoare: A venit ieri dar nu ne-a adus cadouri. _____________________________________________________________ Sa înpăcat cu tata şi sau uitat la pozele din album. _____________________________________________________________ Noi mai am stat cu ei, fincă ne plăcea lucrurile ce vorbeau. _____________________________________________________________
48
PROPOZIłIA AFIRMATIVĂ ȘI PROPOZIłIA NEGATIVĂ. PROPOZIłIA ENUNłIATIVĂ
ŞI PROPOZIłIA INTEROGATIVĂ
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste,
nu-şi pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte, până ce, într-una din zile, des-dimineață, trecând printr-un codru întunecos, dă de-o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuță umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeță şi-i zice:
— Da’ ce cauți prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti? — Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; numai
Cel-de-sus ştie câte am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povățuit de-am nimerit la casa dumitale şi te rog să-mi dai sălăşluire!
— Sărmană fată eşti! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat spre mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sunt sfânta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredințată că mâne n-ai să ieşi cu mânile goale de la casa mea.
(Text adaptat după Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului)
1. Precizează care sunt predicatele din secvența subliniată. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată. _____________________ 3. Transcrie din text două propoziții afirmative.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Transformă propozițiile selectate în propoziții negative.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
49
5. Completează tabelul cu exemple de propoziții enunțiative şi de propoziții interogative selectate din textul dat.
Propoziții enunțiative Propoziții interogative
6. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți la telefon cu un coleg ce
tocmai s-a întors din vacanță. Subliniază cu albastru propozițiile enunțiative, cu roşu propozițiile interogative, cu verde propozițiile afirmative şi cu negru propozițiile negative. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile de orice tip din enunțurile următoare: Mi-a plăcut ceia ce miai adus în dar. _____________________________________________________________ Cărțile priimite de la tine, sunt extraordinare de interesante. _____________________________________________________________ Abea aştept să mă apuc de citit. _____________________________________________________________
50
FRAZA
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Ne distram grozav cu prietenul nostru, anticarul, şi sunt sigură că şi el cu noi.
Doar că el stătea tot mai mult aşezat şi uneori părea, chiar şi aşa, sleit de puteri şi atunci ne ruga să plecăm acasă. Eu îi vorbeam cu tu, că doar eram rude, iar pe-atunci toți oamenii erau tu şi rude cu mine, fratele meu îi spunea dumneata, iar Dina şi Dorin îi ziceau dumneavoastră. Şi-ntr-o zi, Dina, care se gândea la toate ca un om mare, a hotărât că trebuie să-i facem şi noi un cadou, de ziua lui. Aveam cu toții bani puşi deoparte şi ne-am gândit să-i luăm un ceas antiacvatic. Nu mă întrebați la ce i-ar fi folosit, poate doar să facă baie în cadă cu el, dar nouă ne plăcea cum sună: un antiacvatic pentru un anticar.
— Când e ziua dumneavoastră de naştere? a întrebat politicos verişoara mea. Şi eu, imediat, îngânând-o ca ecoul: — Când e ziua ta de naştere? Şi fratele meu, bucuros, punându-şi ochelarii de soare, ca pentru a se ascunde: — Avem o surpriză pentru dumneata.
(Ioana Pârvulescu, Cărți buclucaşe)
1. Selectează predicatele din secvența subliniată şi precizează felul lor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată: _____________________ 3. Transcrie din text două propoziții interogative.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Transformă propozițiile selectate în propoziții enunțiative.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
51
5. Transcrie din text două propoziții dezvoltate şi subliniază predicatele. a. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Transformă propozițiile dezvoltate transcrise în propoziții simple.
a. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ b. __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte
litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F Fraza este enunțul cu un singur predicat. A / F Propoziția: Andrei a plecat la mare? este interogativă. A / F La sfârşitul propozițiilor enunțiative se pune semnul întrebării. A / F Fraza: Zilele curgeau şi şcoala se apropia cu repeziciune. cuprinde două
propoziții simple. A / F Propoziția: Scrii părinților tăi? este interogativă dezvoltată. A / F Într-o frază, numărul propozițiilor este egal cu numărul predicatelor.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice tip: bună am venit săți spun că prieteni tăi vor ajunge mai târziu astăzi dar ce sa întâmplat au plecat cu părinții lor în excursie şi încă nu sau întors ce frumos mi-ar place să mergem şi noi pe undeva dar părinții mei au terminat concediul la revedere pe curând _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
52
SEMNELE DE PUNCTUAłIE: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog,
semnul întrebării, semnul exclamării, cratima (I)
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe:
Avea nenumărate obiecte de scamatorie la care, eu, una, nu mă săturam să mă uit. Baghete magice ca nişte tuburi din care ieşeau metri întregi de şaluri colorate, subțiri ca pânza de păianjen, sfere roşii, cu cavități ascunse, care se deschideau prin două locuri şi-ți arătau mereu alt interior, din unul puteai să scoți o bilă mică, altul era gol, cărți de joc cu diverse trucuri şi doi porumbei albi care se lăsau mângâiați pe aripi. Omul ăsta singuratic nu obosea să inventeze (nu degeaba era el inventatorul pixului!) ceva nou în jocurile noastre vechi: ne punea, de exemplu, să facem un concurs de fugă. Desena o linie cu creta pe trotuar, în fața curții, şi-n loc să spună: „Cine trece primul linia de sosire câştigă!”, spunea invers:
— Câştigă cine ajunge ultimul! Hm, asta ne deruta pe toți şi, dacă pentru felul tradițional de concurs eram
oarecum pregătiți, la concursul în care nu trebuie să pierzi nu ne pricepeam niciunul, nici măcar eu, fiindcă primeam întotdeauna un metru avans de la ceilalți trei, din cauza vârstei, aşa că aveam şansa mea.
(Ioana Pârvulescu, Cărți buclucaşe)
1. Transcrie, din text, secvențe în care apar semne de punctuație diferite.
Semn de punctuație Secvența în care apare
2. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite
identificate în textul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
53
3. Alcătuieşte enunțuri în care să foloseşti următoarele semne de punctuație. • semnul întrebării
____________________________________________________________________ • ghilimele
____________________________________________________________________ • punct
____________________________________________________________________ • două puncte
____________________________________________________________________ • linie de dialog
____________________________________________________________________ 4. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte
litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F Punctul se pune la sfârşitul unei propoziții interogative. A / F Propoziția: Andrei a plecat la mare. este enunțiativă. A / F La sfârşitul propozițiilor care exprimă surprinderea, emoția se pune semnul
exclamării. A / F Fraza: Timpul trecea, dar vacanța părea nesfârşită. cuprinde trei semne de
punctuație. A / F În propoziția: Îmi doresc să vină vara... punctele de suspensie marchează o
pauză în vorbire. A / F Virgula nu marchează pauza dintre două propoziții.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice tip şi folosind semnele de punctuație potrivite: ce bine că te văd astăzi mă gândeam săți dau un telefon dar am fost foarte ocupată cu bagajele pentru excursia în care v-om pleca mâine de ce voiai sămi vorbeşti am nevoie să împrumut aparatul tău de fotografiat al meu nu mai funcționează şi nu vreau să pierd nicio ocazie să păstrez amintirea locurilor frumoase pe care o să le vizităm sigur că țio voi împrumuta mă bucur să ajut un prieten la nevoie hai să mergem după _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
54
SEMNELE DE PUNCTUAłIE: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog,
semnul întrebării, semnul exclamării, cratima (II)
Citeşte cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe:
Tănărul Goe poartă un frumos costum de marinar pălărie de paie cu inscripția pe pamblică Le Formidable şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița că aşa țin bărbații biletul
Vezi ce bine-i şade lui zice mam’mare cu costumul de marinel Mamițo nu ți-am spus că nu se zice marinel Da’ cum Marinal Ei Ziceți voi cum ştiți eu zic cum am apucat Aşa se zicea pe vremea mea când a
ieşit întâi moda asta la copii – marinel Vezi că sunteți proaste amândouă întrerupe tânărul Goe Nu se zice nici marinal
nici marinel (I.L. Caragiale, D-l Goe...)
1. Completează textul dat cu semnele de punctuație care lipsesc. 2. Transcrie, din text, secvențe în care apar semne de punctuație diferite.
Semn de punctuație Secvența în care apare
3. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite
identificate în textul dat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
55
4. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F Linia de dialog se pune la începutul vorbirii unui personaj. A / F Propoziția: Filmul acesta îmi place foarte mult. este interogativă. A / F La sfârşitul propozițiilor care exprimă surprinderea sau emoția se pune semnul
întrebării. A / F Propoziția: „— Ce mi-ai adus de la bunici?” cuprinde trei semne de punctuație. A / F În fraza: Au venit bunicii, mătuşile şi unchii. virgula marchează o pauză între
două părți de propoziție. A / F Două puncte se pun când urmează replica unui personaj.
5. Redactează un dialog de 8-10 replici, pe care îl porți cu unul dintre prietenii tăi
care a citit schița „D-l Goe...”. Foloseşte semnele de punctuație potrivite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă: muschetar/ muşchetar propietate/ proprietate stres/ ştres ruxac/ rucsac fică/ fiică spray/ șprei după/ dupe președenție/ președinție benzinările/ benzinăriile substanță/ supstanță
56
EVALUARE SUMATIVĂ
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar unei femei cu petrecerile,
mai ales când are copii Să-ți spun drept cât Ionel era mititel mai mergea acu de când s-a făcut băiat mare
trebuie să mă ocup eu de el trebuie să-i fac educația Şi nu ştiți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație
Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână
Uite coniță Ionel nu s-astâmpără Ionel strigă madam Popescu Ionel vin’ la mama Apoi către mine încet Nu ştii ce ştrengar se face şi deştept Dar vocea de dincolo adaogă Coniță uite Ionel vrea să-mi răstoarne maşina Astâmpără-te că te arzi Ionel strigă iar madam Popescu Ionel vin’ la mama Sări coniță varsă spirtul s-aprinde
(I.L. Caragiale, Vizită...)
1. Completează textul dat cu semnele de punctuație care lipsesc. 20 de puncte 2. Precizează rolul pe care îl au trei dintre semnele de punctuație diferite identi-
ficate în textul dat. 8 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Completează tabelul cu părți de propoziție recunoscute în text. 12 puncte
Părți de propoziție principale secundare
Subiect Predicat Atribut Complement
57
4. Precizează propozițiile din secvența Şi nu ştiți dv. bărbații cât timp îi ia unei fe-mei educația unui copil mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație.
10 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Transcrie din text o propoziție simplă şi precizează din ce părți de propoziție este
compusă. 10 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Transformă propoziția simplă transcrisă în propoziție dezvoltată şi precizează
din ce părți de propoziție este compusă. 10 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Transcrie, din text, o propoziție afirmativă, o propoziție negativă şi o propoziție
enunțiativă. 12 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Transformă una dintre propozițiile selectate în propoziție interogativă. 8 puncte
____________________________________________________________________ Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
58
VERBUL. TIMPUL, PERSOANA, NUMĂRUL (ACTUALIZARE)
Citeşte cu atenție textul: Am zărit-o într-un raft mobil din mica şi singura librărie din acel oraş din
Transilvania. Mă atrăsese în mod irezistibil coperta cărții: un tânăr subțire, cu păr buclat, blond (era, de fapt, o perucă, dar pe vremea aceea nu ştiam ce este aia), îmbrăcat într-un frac verde cu dungi albe, bine strâns pe talie. Poartă pantaloni albaştri până la genunchi, care se continuă cu ciorapi verzi de aceeaşi culoare cu fracul. Încălțăminte, credeam eu, care se va potrivi mai bine unei domnişoare decât unui domn. În mână tânărul ține o floare imensă, dar necunoscută mie. Câteva litere frumos caligrafiate, pe care începusem să le identific, dar al căror sens general îmi rămăsese străin. [...]
Cartea m-a atras ea cât m-a atras, dar până la urmă am abandonat-o fără s-o citesc. O voi redescoperi mult mai târziu, cred că în vremea liceului, când, în sfârşit, am citit-o.
(Text adaptat după George Ardeleanu, Înainte de a şti să citesc...) 1. a. Menționează trei verbe din text care sunt la timpul trecut. ____________________ ____________________ ____________________ b. Numeşte trei verbe din textul dat care sunt la timpul prezent. ____________________ ____________________ ____________________ c. Precizează două verbe din textul dat care sunt la timpul viitor. _____________________________ ________________________________ d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează în spațiul liber persoana la care se află verbele din fiecare serie. a. __________________ : atrăsese, era, a atras b. _____________ : am zărit, nu ştiam, credeam 3. Completează textul următor cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la
timpul prezent, persoana a II-a, numărul plural: (a fi) ______________ în clasa întâi, (a învăța) ______________ primele semne şi
o parte din litere. Totuşi, numele autorului şi titlul cărții vă scapă. (a sta) __________ cu bunica în acea librărie şi o (a bătea la cap) __________________ până vă cumpără cartea. (a ieşi) ____________ bucuroşi din librărie şi (a pleca) ______________ spre casă.
59
4. Rescrie textul de la exercițiul 3, trecând toate verbele la timpul trecut. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Completează tabelul cu formele verbale corespunzătoare, după model.
Verb a desena am desenat desenez voi desena a lua a crea a plăcea a fi a fugi a arde a avea a putea a bea
6. Aşază verbele următoare în ordinea logică a timpurilor, de la trecut la viitor: va răsări, am dormit, visam, vor veni, citisem, am auzit, va ține, deschid, cânta,
eram, voi primi, ştiusem, iau, închideam. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date: a. Noi erau la mare. _____________________________________________________________ b. Valurile venea amenințătoare spre mal. _____________________________________________________________ c. Mama strigau după noi să nu intrăm în apă. _____________________________________________________________ d. Dar va fi o plăcere să sari peste valuri. _____________________________________________________________ e. Noroc că a ieşit soarele şi mama acum a fost cu noi în apă. _____________________________________________________________ f. V-a fi cu siguranță o zi frumoasă. _____________________________________________________________
60
MODURILE PERSONALE ȘI MODURILE NEPERSONALE (RECUNOAȘTERE) – I
Citeşte cu atenție textul: Alice începu a se nelinişti de-a binelea. E drept, n-avusese deocamdată nicio
ciocnire cu Regina, dar ştia că asta se putea întâmpla din clipă în clipă. „Ce-o să mă fac atunci? se întreba. După cât le place ăstora să taie capete, mai mare mirarea c-au rămas unii în viață!”
Se tot uita pe unde ar putea scăpa şi se întreba dacă va izbuti oare să o şteargă fără să o vadă careva. Când, deodată, observă că se iveşte ceva ciudat în aer; o nedumeri foarte mult la început, dar, după ce se uită bine un minut-două, desluşi că era un rânjet şi-şi zise: „Asta-i Pisica de Cheshire. Acum, cel puțin, o să am cu cine sta de vorbă.”
— Cum te descurci? o întrebă Pisica, de îndată ce-şi mijise destulă gură încât să poată vorbi.
Alice aşteptă până se iviră şi ochii, apoi îi făcu semn din cap. „Degeaba i-aş vorbi, până nu apar şi urechile, gândi ea, sau cel puțin una din ele.”
După ce mai trecu un minut şi apăru tot capul, Alice puse jos pasărea-flamingo şi începu să povestească despre joc, foarte bucuroasă că are cine s-o asculte.
( Lewis Carroll, Alice în țara minunilor) 1. Selectează toate verbele din primul alineat al textului dat.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele subliniate în text.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Completează tabelul cu verbe din textul dat care corespund cerinței:
Verbe care arată o acțiune sigură, reală
Verbe care arată o acțiune posibilă, a cărei realizare
depinde de o condiție
Verbe care arată o acțiune realizabilă
61
4. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar verbe care îşi modifică forma după persoană.
a. aşteptă, se iviră, făcu b. a se nelinişti, (a) scăpa, (a se) întâmpla c. apar, mijise, a se nelinişti 5. Completează textul următor cu verbele din paranteză la modurile indicate: Dacă noi (a şti, modul condițional-optativ) __________________ la ce oră ajunge
trenul, (a aştepta, modul condițional-optativ) __________________ pe bunica la gară. Noi (a vrea, modul indicativ) __________________ ca astăzi (a surprinde, modul conjunctiv) __________________. Nepoții îi (a iubi, modul indicativ) ______________ pe bunici şi (a vrea, modul indicativ) ______________ întotdeauna ca aceştia (a simți, modul conjunctiv) __________________ iubirea lor.
— Hai, (a merge, modul imperativ) __________________ la gară, ne (a spune, modul indicativ) __________________ mama. Trenul bunicii (a sosi, modul indicativ) __________________ curând.
6. Alcătuieşte enunțuri în care verbele indicate să fie, pe rând, la un mod personal
şi la un mod nepersonal. a vrea
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a speria ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a hotărî ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a trece ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare. a. Tu amâni/ amâi să-ți faci temele. b. Mama aranjază/ aranjează lucrurile prin cameră. c. Eu cred/ crez că mâine plecăm în vacanță. d. Mihai poate venii/ veni cu noi. e. El agrează/ agreează compania noastră. f. Să fi/ Să fii cuminte, i-a zis tatăl lui când am plecat.
62
MODURILE PERSONALE ȘI MODURILE NEPERSONALE (RECUNOAȘTERE) – II
Citeşte cu atenție textul: Regina zâmbi şi trecu mai departe. — Cu cine vorbeşti? întrebă Regele, apropiindu-se de Alice şi uitându-se cu mare
curiozitate la capul Pisicii. — Cu o prietenă a mea, o Pisică de Cheshire, răspunse Alice, dați-mi voie să v-o
prezint. — Nu-mi place deloc cum arată, spuse regele, totuşi îi dau voie să-mi sărute mâna,
dacă doreşte. — Nu prea doresc, zise Pisica. — Nu fi impertinentă, o apostrofă Regele, şi nu te uita aşa la mine! Vorbind, se ascunse îndărătul fetiței. — Orice pisică se poate uita la un rege, spuse Alice. Am citit asta într-o carte, nu
mai ştiu în care. — Hm, trebuie să dispară de-aici! hotărî Regele, şi strigă spre Regină, care tocmai
trecea pe acolo: Draga mea! Mi-ar plăcea să dispară de-aici această pisică. (Lewis Carroll, Alice în țara minunilor)
1. Selectează toate verbele din secvența subliniată.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele extrase din text.
răspunse ___________________________________________________________ dați ___________________________________________________________ apostrofă ___________________________________________________________
3. Completează tabelul cu verbe din textul dat care corespund cerinței:
Verbe care arată o acțiune sigură, reală
Verbe care reprezintă un îndemn, o poruncă
Verbe care arată o acțiune posibilă, a cărei realizare
depinde de o condiție
63
4. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar verbe din text, care îşi modifică forma după persoană.
a. doresc, uita, apropiindu-se b. am citit, nu ştiu, dați c. vorbind, trecea, spuse 5. Completează textul următor cu verbele din paranteză la modurile indicate: — (a dori, modul condițional-optativ)___________________ să plecăm mai
repede în vacanță, (a spune, modul indicativ)________________ mama într-o seară. Noi (a putea, modul condițional-optativ)______________ ca începând de mâine (a porni, modul conjunctiv)________________ către munte. Toată lumea (a fi, modul indicativ) _____________ foarte obosită şi (a avea, condițional-optativ) ___________ ocazia ca (a simți, modul conjunctiv) ____________ relaxarea de la cabană.
— Bună idee, (a merge, modul imperativ) ____________ voi de mâine, îi (a răspunde, modul indicativ)_________________ tata. Eu mai am de lucru la birou vreo două zile şi vă (a urma, modul indicativ)_______________ curând.
6. Alcătuieşte enunțuri în care verbele indicate să fie, pe rând, la un mod personal
şi la un mod nepersonal. a preciza
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a putea ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a zice ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
a citi ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: a. Tu vii/ vi mâine pe la noi. b. Eu țiu/ țin să vorbim despre cartea aceea. c. Nu înțeleg cum poți fi/ fii atât de leneş. d. Mi-ar place/ plăcea să citeşti mai mult. e. Aşi avea/ aş avea ce să vorbesc cu tine. f. Vino/ Vină cu ce carte citeşti acum. g. Să-ți descrii/ descri pisica la compunere. h. Nu ști/ știi cine mai vine?
64
TIMPURILE MODULUI INDICATIV. TIMPUL PREZENT
Citeşte cu atenție textul: În fiecare seară, câte zece pagini. Obligatoriu! Mama calcă, iar eu citesc în
camera mea, scăldat de lumina becurilor, uitând de Eminescu, de pastelurile lui Alecsandri, de Coşbuc. Devin, pagină cu pagină, eroul povestirii, un puşti temerar care face Pământul să se-nvârtă. Din când în când, privirile îmi întârzie pe chipul eroinei, reprezentat color la sfârşitul fiecărui capitol. Pare că îi zâmbeşte curajosului său însoțitor, iar mințile mele visează El-Zorabi verzi pe pereți.
Restitui cartea cu puține zile înainte de vacanța de vară. Cea mare. Plec la Sibiu, la bunica. Trenul, şarpe grăbit, mă aşterne în Gara Mică. În cinci minute ajung deja în grădina casei de pe strada Zorilor. Soarele arde.
(Călin Torsan, Raza verde) 1. Menționează cinci verbe din primul paragraf care sunt la modul indicativ, timpul
prezent. __________________ __________________ __________________ __________________ __________________ 2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1
şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul prezent.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale corecte. a. restituie, face-ți, doborâți b. plecați, chemați, revedeți c. treceți, priviți, conduce-ți 4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul prezent, persoana I,
numărul plural: a cânta _________________________ a face ____________________________ a bate _________________________ a găsi ____________________________ a cere _________________________ a hotărî ___________________________ a da ___________________________ a imagina __________________________ a efectua _______________________ a încerca __________________________
65
5. Completează textul următor cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular:
Tu (a şti) ______________ multe lucruri despre roboți şi (a scrie) _____________ articole în care (a descrie) ______________________ experimente foarte interesante. Desigur, (a ține)________________ cont şi de gusturile publicului şi (a veni) __________ întotdeauna cu informații noi, încât (a obține) ______________ întotdea-una o reacție puternică a celor care citesc textele tale. Astfel, (a deveni) ____________ cunoscut şi (a susține) _________________ teorii din ce în ce mai atractive.
6. Rescrie textul de la exercițiul 5, trecând șase verbele completate în spațiile libere
la persoana a II-a, numărul plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere descriptivă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti
verbele a privi, a creşte, a străluci, a împodobi, a înflori, a înmuguri, a izvorî la timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază verbele scrise greşit din enunțurile date şi scrie forma corectă în spațiul liber. a. Tata hotăreşte unde plecăm în vacanță. ______________________ b. El crează întotdeauna trasee frumoase. ______________________ c. În fiecare an, ne dezvălue câte o zonă a țării. ______________________ d. Mama i-a cu ea harta în maşină. ______________________ e. Noi scrim un jurnal despre locurile vizitate. ______________________
66
TIMPUL IMPERFECT
Citeşte cu atenție textul:
M-am născut în nordul țării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca râului Someş, la poalele Munților Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama în două camere din Primăria comunei. Tata era funcționar acolo, iar mama, bibliotecară. Biblioteca satului era într-o cameră lipită de sufrageria noastră, de care o despărțea o uşă niciodată încuiată. Aşa că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o printre cărți. [...] Intram în camera înțesată cu cărți până-n tavan şi citeam la întâmplare tot ce-mi cădea în mână. După un timp, am observat că volumele care-mi plac cel mai mult fac parte dintr-o colecție numită „Cutezătorii”. Erau cărți de aventuri şi, citindu-le, visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări pe care le trăiau eroii din acele pagini.
(Ioan Groşan, Cartea copilăriei mele) 1. Menționează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul imperfect. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1
şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul imperfect.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale corecte de imperfect. a. observam, aşezam, păşiam b. plăceam, desluşiați, citea-ți c. făceați, petreceam, înțesau 4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul imperfect, persoana I,
numărul plural: a agrea _________________________ a distribui _________________________ a rescrie _______________________ a înfăşa ___________________________ a menține ______________________ a hotărî ___________________________ a da ___________________________ a îngriji ___________________________ a citi __________________________ a necăji ___________________________
67
5. Completează textul următor cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la timpul imperfect, persoana a II-a, numărul plural:
— Dumneavoastră (a scrie)________________ exercițiile la tablă când am intrat noi în clasă. Colegii le (a transcrie) ___________________ în caiete şi (a şti) ______________________ să răspundă la întebări.
— Dacă (a veni)________________ la timp la oră, (a vedea)________________ cum se aplică teorema şi (a lua) __________ notă mare la teză. Astfel, (a face) ____________ pe toată lumea fericită şi (a crea) _______________ propriul succes.
6. Scrie formele verbelor indicate la timpul imperfect, persoana a III-a, numărul
singular şi plural şi construieşte enunțuri cu fiecare dintre ele. a crea _________________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a înnopta _______________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a îngroşa _______________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Scrie o scurtă compunere narativă (50-60 de cuvinte) în care să foloseşti verbele
a păşi, a vedea, a cânta, a fi, a depăşi, a rătăci la timpul imperfect, persoana a III-a, numărul plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Rescrie enunțurile, corectând toate greşelile, indiferent de natura acestora: Prietena mea vroia să mergem la film. _____________________________________________________________ Eu î-mi doream să stăm acasă. _____________________________________________________________ Neam sfătuit şi am ales altăceva. _____________________________________________________________ Mama ei, a propus să o ajutăm în grădină. _____________________________________________________________
68
TIMPUL PERFECT COMPUS
Citeşte cu atenție textul: N-am reuşit să citesc toată cartea într-o săptămână. Să-mi fi luat o lună, poate
ceva mai mult. Când am văzut prima dată că lui Pinocchio îi creşte nasul cu fiecare minciună, m-a înțepat ceva în inimă. Eram şi eu nițel ca el atunci când subliniam cuvintele la care, pasămite, ajunsesem, fără să fi ajuns de fapt. [...] dar aşteptam înfrigurat să ajung la sfârşitul întregii poveşti. Acolo, credeam, zâna cea bună care l-a transformat pe Pinocchio în băiețel o să mă scoată şi pe mine din cartea în care intrasem cu toate armele şi bagajele pe care le aveam. Şi aşa a şi fost: cartea nu m-a înghițit. Când am terminat-o, m-am simțit de parcă mâncasem cea mai grozavă prăjitură. Şi am simțit toate gusturile bune pe care le ştiam şi altele neştiute. Am amețit nițel: cumva, nicio carte nu e prima; dar fiecare carte e, în felul ei, prima. Aşa e felul cărților.
(Călin-Andrei Mihăilescu, Pinocchio.1) 1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Scrie formele următoarelor verbe pentru timpul perfect compus, persoana a III-a,
numărul singular şi plural şi construieşte enunțuri cu fiecare dintre ele. a citi __________________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a lua __________________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a creşte ________________________ __________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme verbale corecte de perfect compus.
a. n-am subliniat, am aşezat, na-m scris b. n-am fost, ați crescut, n-ai luat c. n-au făcut, a-ți mâncat, n-ați scos 4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la perfect compus, persoana a II-
a, numărul plural: a crea _________________________ a face ____________________________ a asculta _______________________ a pune ____________________________
69
a pricepe _______________________ a hotărî ___________________________ a da ___________________________ a îngriji ___________________________
5. Completează tabelul cu formele inverse ale perfectului compus, după model.
Verb Persoana I sg. Persoana a II-a sg. Persoana a III-a sg. a desena desenat-am desenat-ai desenat-a a lua a plăcea a fi a bea a zice a duce a se gândi
6. Menționează formele inversate de perfect compus ale verbelor indicate, însoțite
de pronume şi alcătuieşte câte un enunț cu fiecare dintre acestea. i l-a dat _________________________ ____________________________________________________________________ i l-ați dat _________________________ ____________________________________________________________________ vi i-au adus _________________________ ____________________________________________________________________ mi i-a luat _________________________ ____________________________________________________________________ vi i-au adus _________________________ ____________________________________________________________________ i-au luat _________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: T-eau întrebat/ te-au întrebat cum e la şcoală. Le-ai spus/ l-ai spus că îți place. Părinții n-au văzut/ na-u văzut nicio schimbare la tine. Venita-u/ venit-au să vorbească cu dirigintele. Acestea le-a cerut/ le-au cerut să aibă răbdare. Ei supusu-s-au/ supusu-sau şi acum nu regretă deloc. Făcutui-ai/ făcutu-i-ai mândri de tine.
70
TIMPUL PERFECT SIMPLU
Citeşte cu atenție textul: Fetița se trezi invadată de o fericire pe care n-o cunoscuse până atunci niciodată.
Pielea şi părul îi străluceau, ochii îi deveniseră vii şi iscoditori. Văzu prima dată păpuşile de care camera era literalmente plină. Îşi văzu prima dată şi mama, cea mai mare dintre păpuşi, şi o îmbrățişă din tot sufletul. Ieşi afară şi deodată cerul albastru, plin de nori de vară, şi florile ciclopice o copleşiră. Simți mirosul sevei, atinse grunjurile pământului. Deschise prima dată poarta casei şi văzu cărarea care ducea de la ea până la treptele şcolii din cartier.
(Mircea Cărtărescu, A patra inimă) 1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect simplu. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1
şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul perfect simplu.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale corecte de perfect simplu. a. străluci, deveni, duse b. străluce, devenea, duseră c. strălucea, devine, dusei 4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la perfect simplu, persoana a II-a,
numărul singular: a alerga ________________________ a pune ____________________________ a lua ___________________________ a spune ___________________________ a vedea ________________________ a hotărî ___________________________ a da ___________________________ a povesti __________________________ a coace _________________________ a coase ____________________________ a înŃelege _______________________ a trece ____________________________ a fi _____________________________ a preveni __________________________
71
5. Completează tabelul cu formele de perfect simplu pentru verbele indicate, după model.
Verb Persoana I sg. Persoana a III-a sg. a desena desenai desenă a descoperi a plăcea a fi a privi a zice a stărui a mulțumi
6. Scrie o scurtă compunere narativă (60-70 de cuvinte) în care să foloseşti verbele
a face, a înfăşura, a cădea, a fi, a zice, a păzi, a sui la timpul perfect simplu, persoana a III-a, numărul plural. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: Eu lucrai/ lucra-i toată vara la câmp cu bunicul. Le spuseşi/ spusei prietenilor mei că îmi place foarte mult. Părinții izbutiră/ izbuti să mă convingă să merg cu ei. Suii/ sui la deal cu bunicul. Acesta stăruii/ stărui să vină şi verişorii mei. Eu veni/ venii de dimineață. Supusu-s-au/ supusu-sau de bună voie? Tu văzusei/ văzuși toată cearta. Părinții nu le auziră/ auzirăți intrând. Tu cusui/ cusuși ia? Eu copsei/ coapsei niște pâine.
72
TIMPUL MAI-MULT-CA-PERFECT
Citeşte cu atenție textul: Mama se albise la față. Sora mea şi cu mine ne-am uitat una la alta ca de fiecare
dată când ni se întâmpla un lucru neprevăzut. La noi neprevăzutul era întotdeauna înspăimântător: ritmul egal al vieților noastre imobile fusese dat peste cap. Vestea asta avusese acelaşi efect ca bila de oțel care mă izbise pe când aveam opt ani, vara, în campingul de la Jonquilles [...]. În vara aceea, nu găsisem motivul care să explice durerea brutală şi imprevizibilă, ci privirea liniştitoare, plină de compasiune a surorii mele. În ziua aceea, la pediatru, tot privirea surorii mele era cea pe care o găsisem şi de care mă agățasem.
(Fanny Chartres, Cuvinte descusute) 1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-
perfect. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1
şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul mai-mult-ca-perfect.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Completează tabelul cu formele de mai-mult-ca-perfect pentru verbele indicate,
după model.
Verb Persoana a III-a sg. Persoana a III-a pl. a desena desenase desenaseră a observa a plăcea a fi a face a zice a obosi a coborî
73
4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numărul singular: a dezlega _______________________ a trimite __________________________ a lua ___________________________ a spune ___________________________ a prevedea _____________________ a hotărî ___________________________ a da ___________________________ a povesti __________________________
5. Completează textul următor cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la
timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numărul singular: Tu (a cunoaşte) ______________________ oameni interesanți şi îți (a plăcea)
______________________ să organizezi petreceri la care (a participa) ______________________ cât mai mulți dintre ei. De fiecare dată, (a ține) ________________ la participarea noastră şi (a insista) __________ să venim neapărat. Aşa (a crea) ________________ întotdeauna o atmosferă foarte plăcută şi (a deveni) ________________ cunoscut ca cea mai ospitalieră gazdă.
6. Rescrie textul de la exercițiul 5, trecând la persoana I, numărul plural toate
verbele care sunt la mai-mult-ca-perfect. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: Ioana plânsese/ plânse-se după o păpuşă nouă. Părinții îi spusese/ spuseseră că nu o va primi. Noi îi promisesem/ promiseserăm că i-o dăruim dacă ia premiul I. Ea încerca-se/ încercase tot anul să ia numai note bune. Profesorii apreciaseră/ apreciaseseră eforturile ei. Când vă întâlniserăți/ întâlniseră-ți cu Ioana, era foarte fericită. Vazuseră/ Văzuse visul ei împlinit: avea o păpuşă nouă. Băuse-și/ Băuseși prea mult suc. Noi acoperi-se-răm/ Acoperiserăm doar o parte din casă. Dădu-se-ră-ți/ Dăduserăți prea multe teste săptămâna trecută. Noi stătusem/ stătuserăm prea mult la soare.
74
TIMPUL VIITOR
Citeşte cu atenție textul:
— Adevărat să fie, mai întrebară frații, că însemna ceva acele slove? — Mai e vorbă! răspunse el. Iacă să v-o spui eu acum. Slovele acelea ziceau că:
cine va mânca capul găinei va ajunge împărat. — Eu împărat?! zise cel mare, care mâncase capul. — Aşa, răspunse fiul cel mijlociu. Cel ce va mânca inima găinei, de câte ori se va
culca, se va pune la capul lui o pungă cu bănet, unde o va găsi când se va scula. — Mie să mi se întâmple asta? întrebă cel mic, care mâncase inima. — łie, îi răspunse fratele cel mijlociu. Iară cel ce va mânca pipota găinei se va
face năzdrăvan. — D-aia ştii tu năzdrăvăniile astea, strigară frații cel mare şi cel mic deodată.
(***, Cei trei frați împărați)
1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul viitor. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Identifică persoana şi numărul fiecăruia dintre verbele menționate la exercițiul 1
şi completează tabelul cu toate celelalte forme pentru timpul viitor.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale corecte de viitor. a. v-a zice, v-a însemna, va întreba b. vor întreba, va răspunde, va spune c. v-a întreba, va însemna, va fii 4. Precizează forma corectă a următoarelor verbe la viitor, persoana a III-a,
numărul plural: a vedea ________________________ a face ____________________________ a asculta _______________________ a scrie ____________________________ a ține __________________________ a veni ____________________________ a bate _________________________ a pustii ___________________________
75
5. Completează tabelul cu formele inverse ale viitorului şi cu forme de viitor folosite în limba vorbită, după model.
Verb Forma inversă Formă folosită în limba vorbită a desena desena-vom o să desenez a lua a plăcea a adormi a auzi a vedea a provoca
6. Menționează formele inversate de viitor ale verbelor indicate, însoțite de
pronume şi alcătuieşte câte un enunț cu fiecare dintre acestea. te vor alunga ______________________________ ____________________________________________________________________ te vom ajuta ______________________________ ____________________________________________________________________ ne vor înştiința ____________________________ ____________________________________________________________________ ne vor asculta ____________________________ ____________________________________________________________________ îți voi aduce ______________________________ ____________________________________________________________________ îi voi spune _______________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: V-au întrebat/ vau întrebat despre vacanța noastră. Le vei descrie/ v-ei descrie traseul stabilit. În prima zi, v-om vizita/ vom vizita zona Câmpulungului. Apoi, traversa-vom/ traversa-v-om Tranfăgărăşanul. Ve-ți admira/ veți admira nişte peisaje superbe. V-am povestit/ va-m povestit despre frumusețea acestui drum. Toți turiştii v-or face/ vor face fotografii când ajungem la Bâlea. Vom trăii/ vom trăi o experiență deosebită. Veți înmii/ înmiii experiențele plăcute. Nu se vor sfii/ sfiii să insiste pe lângă părinți. Îți va priii/ prii o schimbare. Toți vor murii/ muri odată. Veți scrie/ scri impresiile în jurnal.
76
VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea – I
Citeşte cu atenție textul: Au urmat cele trei biblioteci. Mai întâi biblioteca de la şcoala generală. [...] Am
înțeles repede că în ritmul ăsta voi termina foarte repede de citit toată biblioteca, cu mult înainte de a mă muta la „şcoala mare”, care avea loc oficial în clasa a patra şi unde exista o bibliotecă mai mare. Aşa s-a şi întâmplat. Am devorat prima bibliotecă, după care i-a venit rândul celei de-a doua, pe care am devorat-o ceva mai greu. Când să ajung la cea de-a treia, a trebuit să părăsesc acel rai al lecturilor.
(Vasile Ernu, „Karlsson de pe acoperiş” sau cum să-ți faci prieteni) 1. Notează şase verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus
şi subliniază verbul auxiliar din componență. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Alege două dintre verbele de la exercițiul 1 şi completează tabelul cu toate
celelalte forme pentru timpul perfect compus, subliniind verbul auxiliar din compo-nență.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Completează tabelul cu formele verbului a exista pentru modul indicativ, timpul
perfect compus şi pentru modul condițional-optativ.
Modul indicativ, timpul perfect compus
Modul condițional-optativ
4. Precizează forma verbală din text în componența căreia intră verbul auxiliar
a vrea, indicând timpul, persoana şi numărul. Notează toate celelalte forme pentru timpul respectiv.
77
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Subliniază cu o linie verbele auxiliare: a. Să fi venit ieri, am fi găsit mai multe lucruri de cumpărat. b. Acest magazin ar fi fost mult mai plin. c. Vom încerca să mergem la o librărie. d. Aş citi un roman bun. e. Aş fi început deja să citesc, dacă nu ați fi vrut să mergem la cumpărături. 6. Construieşte trei enunțuri în care să foloseşti verbul a fi cu valoare auxiliară.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Menționează sensul verbului predicativ a fi din enunțurile următoare: Tabloul este deasupra biroului. ______________________________ Ea este din Moldova. ______________________________ Evenimentul a fost anul trecut. ______________________________ Nu cunosc ce e când visezi flori. ______________________________ Cât e biletul de autobuz? ______________________________ Azi sunt două luni de când am luat vacanță. _____________________________ Matei a fost mult prin lume. _____________________________ În zona asta au fost cândva dacii liberi. _____________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a verbelor din enunțurile următoare: Încearcă a-ți/ ați aduce aminte. Eu aş/ aşi povesti despre bunici. Dumneavoastră a-ți vorbit/ ați vorbit depsre ei. Continuă a-ți citi/ ați citi compunerea. Reuşisem a-mi găsi/ aş găsi energia necesară. Când vă v-om întâlni/ vom întâlni, o să vorbim mai multe. Nu cunosc să fi luat/ să fii luat nimic de acasă. I-a/ Ia luat ce șia/ și-a dorit. Nu îndrăznea a-și/ ași da drumul de pe gard. I-ar/ iar cere cartea. Miau/ Mi-au cerut sprijinul pentru meci. N-am înțeles ce vor/ v-or face.
78
VERBELE AUXILIARE: a fi, a avea, a vrea – II
Citeşte cu atenție textul: — Ziua mea n-o mai sărbătoresc de mult, fiindcă de ziua mea mi s-a întâmplat,
cândva, o mare nenorocire. A venit istoria peste mine şi mi-a luat tot ce iubeam. Dacă, totuşi, vreți s-o aflați, căutați-o aici, în anticariat. „E la vedere, pe o carte”. E legată cumva de o femeie. Dacă descoperiți cartea, veți afla când e ziua mea de naştere şi o s-o sărbătorim împreună, la anul, fiindcă anul ăsta a trecut deja.
Eram spre sfârşitul lui august, aşa că aveam deja o informație importantă. Ziua lui era cândva între ianuarie şi septembrie. Patru luni de toamnă şi iarnă erau eliminate.
(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret)
1. Notează patru verbe din text care sunt la modul indicativ, timpul perfect compus şi subliniază verbul auxiliar din componență. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Alege două dintre verbele de la exercițiul 1 şi completează tabelul cu toate
celelalte forme pentru timpul perfect compus, subliniind verbul auxiliar din componență.
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
3. Completează tabelul cu formele verbului a sărbători pentru modul indicativ,
timpul perfect compus şi pentru modul condițional-optativ.
Modul indicativ, timpul perfect compus
Modul condițional-optativ
4. Precizează forma verbală din text în componența căreia intră verbul auxiliar
a vrea, indicând timpul, persoana şi numărul. Notează toate celelalte forme pentru timpul respectiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
79
5. Subliniază cu o linie verbele auxiliare din enunțurile următoare: a. Aş fi vrut să venim mai des în vizită. b. Am fi avut multe de povestit. c. Vom afla multe despre ce s-a întâmplat între timp. d. Voi veți vorbi despre excursiile făcute. e. Să fi avut mai mult timp, am fi fost în mai multe excursii şi noi. 6. Construieşte câte două enunțuri în care să foloseşti verbele indicate cu valoare
auxiliară, respectiv cu valoare predicativă. a avea _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a fi _________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ a vrea _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Citeşte cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă afirmația e adevărată, încercuieşte
litera A. Dacă afirmația este falsă, încercuieşte litera F. A / F Verbul a fi poate avea valoare predicativă, auxiliară sau copulativă. A / F Forma să fii cântat este corectă. A / F Formele aş cânta, am vorbi, vom desena conțin acelaşi verb auxiliar. A / F În enunțul: Voi fi la munte joi., verbul a fi are valoare auxiliară. A / F Enunțul: Voiam să cânt. nu conține niciun verb auxiliar.
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice natură. Vei ştii când trebuie să răspunzi. _____________________________________________________________ Aşi face-o eu pentru tine, dar nu e corect. _____________________________________________________________ Fiecare dintre noi, trebuie să fi învățat. _____________________________________________________________ V-oi încerca să te susțin cât pot. _____________________________________________________________ Aş venii şi în seara asta să învățăm împreună. _____________________________________________________________ Oricui i-ar prii să fie ajutat. _____________________________________________________________ Noi v-om face o echipă cu rezultate bune. _____________________________________________________________
80
FUNCłIA SINTACTICĂ: PREDICAT (ACTUALIZARE)
1. Citeşte cu atenție textul: Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Ne-am decis noi înşine să plecăm în căutarea
unei comori. Ştiam din roman că astfel de comori nu se găsesc sub duşumeaua caselor bântuite de stafii, în insule îndepărtate ori sub craca unui copac uscat, în locul unde îi cade umbra la miezul nopții. Cum primele două variante nu ne stăteau la îndemână, ne-am decis pentru cea de-a treia... Ştiam noi un astfel de copac aflat într-o pădure la doi kilometri de casă... Zis şi făcut! Într-o noapte, după ce amânaserăm destul de mult o aşa aventură, am aşteptat să se culce părinții noştri şi pe la ora unsprezece, înarmați cu un târnăcop prăpădit şi cu o lopată, am plecat spre locul ştiut.
(George Ardeleanu, Înainte de a şti să citesc...) a. Menționează trei verbe din text care au funcția sintactică de predicat. ____________________ ____________________ ____________________ b. Numeşte cine face acțiunea exprimată de verbele de la punctul a. ____________________ ____________________ ____________________ c. Precizează două verbe din textul dat care nu au funcție de predicat. ____________________ ____________________ d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c, în care acestea să aibă
funcția de predicat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează în spațiul liber persoana la care se află verbele din fiecare serie. a. __________________: nu stăteau, să se culce, nu se găsesc b. __________________: ştiam, amânaserăm, am plecat 3. Numeşte modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 2. nu stăteau __________________________________________________ să se culce __________________________________________________ nu se găsesc __________________________________________________ ştiam __________________________________________________ amânaserăm __________________________________________________ am plecat __________________________________________________
81
4. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză la modul indicativ timpul imperfect, astfel încât acestea să aibă funcție de predicat:
(a fi)________________ în timpul unei vacanțe şi (a descoperi) _______________ pasiunea cititului. Cele mai frumoase îmi (a părea)________________ cărțile de aventuri în care eroul (a căuta) __________ comori în locuri cu totul neaşteptate. Acestea mă (a captiva) ____________ atât de mult încât (a pleca) _______________ eu însumi în căutarea comorii. (a găsi)________________ la doi kilometri de casă şi (a trăit) _______________ emoția aventurii.
5. Completează tabelul cu forme corespunzătoare la modul indicativ, timpul perfect
simplu, astfel încât verbele să poată îndeplini funcția de predicat.
Verb a desena luând creat a plăcea fost fugind ars a pluti putând de băut
6. Alcătuieşte enunțuri în care patru verbe de la exercițiul 5 să aibă funcția de pre-
dicat: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date: Copiii a plecat la drum cu bunici. _________________________________ Mama şi tata a respirat uşurați. ___________________________________ În sfârşit, v-a fi linişte în casă. ____________________________________ Le plac mult să fie o atmosferă calmă. ______________________________ Însă copii lor nu este foarte cuminți. _______________________________ Aceştia face tot timpul câte o boacănă. _____________________________ Îi va place desenul meu? ________________________________________ Nu venise-și la vreme pentru test. __________________________________
82
PREDICATUL VERBAL
1. Citeşte cu atenție textul: Tovarăşul meu de călătorie îmi spuse că a doua zi avem să trecem pe hotarul unor
zmei, că acolo credea el că voi găsi ceea ce căutam. A doua zi am înaintat pe moşia zmeilor, dar tot cam cu teamă; când, pe la chindii,
am ajuns la palaturile zmeilor. Mândrețe ce am văzut acolo nu se poate povesti. Grădini cu fel de fel de flori şi de pomi; case învălite cu argint care strălucea la soare ca oglinda, păreții erau împodobiți cu chipuri şi flori săpate, iară ciubucele erau poleite; fântâni care aruncau apă în sus. Avurăm parte că zmeii nu erau acasă când am ajuns acolo. Furăm întâmpinați în pragul porții de o fată frumoasă, frumoasă, de pare că era făcută din zahar, care ne zise să nu călcăm în curte, în lipsa zmeilor, că nu e bine de noi; apoi lăcrămă de bucurie că nu a mai văzut oameni de pe tărâmul de unde a furat-o zmeii.
Întrebând-o despre lucrul ce căutam, ne-a spus că se află la alți zmei, rude ale zmeilor pe moşia cărora eram.
(***, Pasărea măiastră) a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
b. Numeşte cine face acțiunea exprimată de verbele menționate la punctul a. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
c. Precizează două verbe din textul dat care nu au funcție de predicat. _______________________________ __________________________________
d. Alcătuieşte enunțuri cu verbele indicate la punctul c, în care să aibă funcția de predicat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează în spațiul liber persoana la care se află verbele din fiecare serie. a. ____________________: spuse, credea, era b. ____________________: am înaintat, căutăm, să nu călcăm 3. Numeşte modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 2.
spuse __________________________ am înaintat ________________________ credea _________________________ căutăm ___________________________ era _____________________________ să nu călcăm _______________________
83
4. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză, astfel încât acestea să aibă funcție de predicat:
(a începe) ____________ (a săpa)________________ mai departe, tremurând de emoție. Nu mică ne (a fi) _______________ când (a zări)________________, din ce în ce mai clar, capacul unei lăzi. Nu (a fi)________________ la fel de putrezită precum cea din romanul lui Twain. (a deschide) __________ cu oarecare greutate, (a avea) ____________ pielea ca de găină, şi... ce (a crede) ____________ că (a fi) ____________ înăuntru? Ei bine, înăuntru (a fi) ____________ o carte deschisă.
5. Alcătuieşte enunțuri în care verbele a fi, a avea, a vrea să aibă funcția de
predicat verbal: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Scrie o scurtă compunere narativă (60-70 de cuvinte) în care să foloseşti verbele
a deschide, a zâmbi, a purta, a pleca, a asculta, a ține, a îmblânzi cu funcția de predicat verbal. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date: a. Muncitorul nea măsurat geamul. _____________________________________________________________ b. Bunicul i-a arătat cum trebue făcut. _____________________________________________________________ c. Ei sau contrazis în privința măsurătorilor. _____________________________________________________________ d. Fiecare credeau că are dreptate. _____________________________________________________________ e. Noi neam uitat la ei cum se ceartă. _____________________________________________________________
84
PREDICATUL NOMINAL (verbul copulativ a fi şi numele predicativ) – I
1. Citeşte cu atenție textul: Eram foarte mic şi plăpând, dar părinții mei au hotărât, totuşi, să mă dea la şcoală
de la 6 ani. Abia îmi puteam duce ghiozdanul în spate, dar mama şi tata s-au gândit că e mai
bine aşa, să încep şcoala mai devreme, pentru că astfel ajungeam la clasa unei învățătoare despre care se spunea că e foarte bună.
La orele de scriere, învățătoarea ne punea să facem liniuțe şi bastonaşe, ceea ce era foarte plictisitor pentru mine, care ştiam deja să fac litere adevărate. [...]
Odată cu intrarea la şcoală, am căpătat şi dreptul de a mă înscrie la bibliotecă. Biblioteca oraşului era foarte aproape de cartierul meu, aşa că într-o zi m-am dus singur să mă înscriu. Îmi amintesc că, mai întâi, cele două bibliotecare nu au vrut să mă înscrie, spunându-mi că sunt prea micuț ca să ştiu să citesc.
(Dan Sociu, Cu mintea murată în poveşti) a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
b. Precizează patru predicate nominale din textul dat. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
c. Numeşte verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b, indicând modul, timpul, persoana şi numărul la care se află. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
d. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
e. Transcrie din text propoziția în care verbul a fi este predicativ şi explică de ce are această valoare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
85
2. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume predicativ. şcoala ______________________________________________________________ ghiozdanul ___________________________________________________________ adevărate ____________________________________________________________ singur _______________________________________________________________
3. Transformă enunțurile alcătuite la exercițiul 2, astfel încât să conțină nume
predicative multiple. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Precizează care este valoarea verbului a fi din următoarele enunțuri: a) Acesta este vecinul nostru. _______________________ b) Am fi vorbit cu el, dar nu vrea. _______________________ c) Este foarte morocănos şi distant. _______________________ d) Ieri eram lângă lift când a intrat pe scară. _______________________ e) L-am salutat, dar a fost foarte rezervat. _______________________ f) Mi-e un pic teamă de el. _______________________ g) Mama mi-a spus că fusese profesor universitar. _______________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile date: a. łara noastră ieste foarte frumoasă. _____________________________________________________________ b. Iam vizitat mai multe regiuni. _____________________________________________________________ c. Munții sunt înalți împăduriți şi bogați. _____________________________________________________________ d. Apuseni ar fii cei mai frumoşi, după mine. _____________________________________________________________ e. Aceştia sunt, plini de peşteri şi de chei. _____________________________________________________________ f. Zona Arieşeni este impresionantă dar foarte aglomerată. _____________________________________________________________ g. Pensiunile de acolo este pline de turişti. _____________________________________________________________
86
PREDICATUL NOMINAL (verbul copulativ a fi și numele predicativ) – II
1. Citeşte cu atenție textul: Acasă aveam undeva adresa lui de blog, dar cum eu nu eram acasă, până aş fi
ajuns din nou la mine pe computer, până îl contactam şi primeam eventual un răspuns [...]. Pe de altă parte, mi-am amintit că îmi spusese mama odată, când ne uitam la un film făcut de Tim, că el era un regizor căruia nu-i plăceau telenovelele, deci nu voia să scrie doar poveşti cu happy-end – cică sunt plicticoase şi neadevărate. Adevărul este că şi poveştile printre care mă tot învârteam acum nu erau toate vesele, aşa că mi-a fost teamă că aş pierde vremea degeaba. Mi-am mai pus şi problema dacă finalurile se pot schimba. Am înțeles, tot de la mama, că te naşti, trăieşti şi mori – asta face toată lumea. Poate, m-am gândit, acest lucru este valabil şi pentru lumea de acolo, din poveşti, şi atunci efortul meu ar fi fost inutil.
(Laura Grünberg, Într-o carte) a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
b. Precizează patru predicate nominale din textul dat. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
c. Numeşte verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b, indicând modul, timpul, persoana şi numărul la care se află. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
d. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
e. Transcrie din text două propoziții în care verbul a fi este auxiliar şi două propoziții în care este predicativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Alcătuieşte enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume
predicativ: adresa
____________________________________________________________________
87
răspuns ____________________________________________________________________
dificil
____________________________________________________________________ amuzant
____________________________________________________________________ 3. Transformă enunțurile alcătuite la exercițiul 2, astfel încât să conțină nume
predicative multiple: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Încercuieşte A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greşite.
A / F Verbul a avea poate avea valoare copulativă. A / F Verbul a fi poate fi şi auxiliar şi copulativ. A / F Verbul a fi nu este copulativ în propoziția: łara noastră este foarte frumoasă. A / F Propoziția: Ioana este o fată frumoasă. conține nume predicativ multiplu. A / F Verbul a fi este predicativ când are sensul de a exista, a se afla. A / F Propoziția: Zilele noastre de vară sunt foarte călduroase. conține predicat
nominal. A / F În propoziția: Romanele de aventuri sunt interesante şi captivante. apar două
predicate. A / F Verbul copulativ a fi are forme pentru toate modurile şi timpurile.
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, formele verbale greşite din enunțurile date: Ieri ieram la plimbare. __________________________________________ Vam văzut de departe. __________________________________________ Era-ți în fața unui magazin. ______________________________________ V-ă uitați la vitrina frumos decorată. _______________________________ Vroiam să vorbim, dar ne grăbeam. _______________________________ Vam lăsat să vă uitați liniştiți. ____________________________________ I-am întîlnit la ștrand. __________________________________________ Au fost inpresionați de răspuns. ___________________________________
88
RECAPITULARE VERBUL – I
1. Citeşte cu atenție textul: Văzând împăratul că fiul său cel mare nu se mai întoarce, ascultă rugăciunea
fiului celui mijlociu, şi îi dete voie să meargă şi dânsul. Acesta, după ce se găti şi îşi luă merinde de drum, porni şi dânsul. La locul unde se împietrise frate-său, păți ca dânsul; fiindcă nu voi să dea ascultare rugăciunilor ce-i adusese vulpoiul, ci voia să-l prinză ca să-i ia pielea.
Împăratul se puse pe gânduri văzând că după atâta mare de timp nu se mai întoarse nici cu pasărea măiastră, nici fără dânsa, când fiul său cel mai mic îi zise:
— Tată, iată este acum destul timp de când frații mei cei mari au plecat să aducă pasărea măiastră şi nu s-au mai întors nici cu ispravă, nici fără ispravă. „Să-mi dai bani de cheltuială/ Şi haine de primeneală”, ca să-mi cerc şi eu norocul. Şi de voi izbuti, te vei bucura, tată, că ți se împlineşte dorința, iară de nu, eu nu voi suferi nicio umilință.
(***, Pasărea măiastră) a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
b. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul la care se află cele patru verbe menționate. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
c. Explică diferența dintre valorile verbului a vrea din secvențele indicate: fiindcă nu voi să dea ascultare
____________________________________________________________________ eu nu voi suferi nicio umilință
____________________________________________________________________ d. Precizează un verb din text aflat la un mod nepersonal şi alcătuieşte un enunț în
care să fie trecut la un mod personal. _______________________________ ____________________________________________________________________
e. Transformă enunțul subliniat în text, astfel încât să conțină un predicat nominal. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
89
3. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme verbale la un mod personal.
a. spus, cântând, de citit b. găsi, am tăcut, lucrați! c. aş fi fost, tăcusem, a vedea 4. Precizează timpul următoarelor verbe din text:
zise ____________________________ au plecat __________________________ voi izbuti ________________________ voia ______________________________
5. Numeşte sinonime pentru următoarele grupuri de cuvinte din text:
dete voie ________________________ să dea ascultare _____________________ se puse pe gânduri ________________ să-mi cerc şi eu norocul ______________
6. Încercuieşte A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greşite.
A / F Propoziția: Ziua ar fi fost reuşită dacă nu ploua. conține nume predicativ multiplu.
A / F Verbul a fi poate fi auxiliar, copulativ şi predicativ. A / F Verbul a fi nu este copulativ în propoziția: A preda elevilor este o responsabilitate. A / F Verbul a avea este predicativ în propoziția: Aş încerca şi felul acela de
înghețată. A / F Propoziția: Încercasem toate soluțiile recomandate. conține predicat nominal. A / F În propoziția: Îmi spuseşi ce crezi despre mine. apare un verb la timpul perfect
simplu. A / F Verbul o să caut este la modul conjunctiv. A / F Forma verbală Datu-l-ai este corectă.
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile: a. Nu ştiu careva veni cu noi la mare. _____________________________________________________________ b. Când va invitat, a anunțat şi perioada. _____________________________________________________________ c. Tu țiii neapărat să mergi. _____________________________________________________________ d. Te v-ei simți sigur bine cu noi. _____________________________________________________________ e. Mihai şi Ioana nu mai fuse niciodată acolo. _____________________________________________________________ f. Invitatu-iai şi pe ei? _____________________________________________________________ g. Noi ocupasem toate locurile din pensiune . _____________________________________________________________
90
RECAPITULARE VERBUL – II
Citeşte cu atenție textul: Anticarul era un om bătrân, care nu vedea bine, nu auzea grozav, dar, mai ales,
avea simțul olfactiv atât de slăbit, încât n-ar fi simțit nimic nici dacă un dihor i-ar fi dat cu coada pe la nas. Când băiatul îi arătă cartea pe care voia să i-o vândă, el nu simți decât un uşor miros de parfum. Care îi aminti de doamna anticăreasă, de mireasma ei de pe când era tânără, de pe când se plimbau amândoi prin parc, pe la fanfară... Din acele vremuri până astăzi, doamna anticăreasă nu mai mirosise a parfum, ci mai mult a sărmăluțe, a cozonaci sau a detergent pentru rufe. Nu că i-ar fi părut rău după parfumul de altădată, dar... pur şi simplu îşi amintise, şi uite că asta îl făcuse să-i devină simpatică acea carte veche şi terfelită. Aşa că o cumpără, o aşeză într-un raft mai liniştit, mai umbrit, după care uită cu totul de ea.
(Caius Dobrescu, Cărți buclucaşe) 1. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul la care se află cele patru verbe
menționate. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Selectează două predicate nominale din textul dat şi completează tabelul următor
cu informațiile cerute despre verbul copulativ din componența acestora:
Predicatul nominal
Verbul copulativ din componență
Modul Timpul Persoana şi numărul
4. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat
nominal de la punctul 3 şi partea de vorbire prin care sunt exprimate. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
91
5. Transcrie din text trei propoziții în care verbul a fi este auxiliar. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Identifică în text verbul a avea cu valoare predicativă şi cu valoare auxiliară.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Transformă enunțul Anticarul nu vedea bine., astfel încât să conțină un predicat
nominal: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Încercuieşte litera (a, b sau c) corespunzătoare seriei care conține doar forme
verbale la un mod personal. a. fiind, jucam, de scris b. am urmărit, scrisesem, a veni c. ar tăcea, făcui, văzut 9. Alcătuieşte patru enunțuri care să conțină: Nume predicativ multiplu:
____________________________________________________________________ Verbul a voi cu valoare auxiliară:
____________________________________________________________________ Verbul a fi la un mod nepersonal:
____________________________________________________________________ Verbul a crea la modul conjunctiv:
____________________________________________________________________
Moment ortografic şi de punctuaŃie
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunțurile date: a. Nu ne mai zi despre vacanța ta. _______________________________ b. Nu te du cu prietenii la mare! _______________________________ c. Fratele său sa dus să ia maşina. _______________________________ d. Mama şi maria nu vine cu noi. _______________________________ e. Ele trebuea să meargă la şcoală. _______________________________
92
Evaluare sumativă – VERBUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Şi cum nicăieri nu era umbră, am mers de-a lungul străzilor topite până la
marginea de sus a oraşului cu case vechi, unde, într-o curte interioară lunguiață, plină de iarbă şi tufe, îşi avea bătrânul anticar intrarea în magazinul lui de comori. Ne-a primit de parcă ne cunoştea dintotdeauna şi ne-am împrietenit imediat, deplin, cum, uneori, te împrieteneşti cu un personaj dintr-o carte. Numai că el era om viu, dar, ce să vă spun, avea dreptate Dorin, era un pic ciudat şi semăna într-adevăr cu un personaj de roman. Avea o barbă cât toate zilele, cred că ar fi încăput un cuib de pitulice acolo, o barbă cu fire albe şi negre foarte crețe, iar deasupra ochilor, sprâncenele erau ca streşinile de la casa noastră. Din mijlocul bărbii apărea o gură mucalită, care-şi ținea râsul prizonier în interior, iar ochii străluceau de luminițe cum rareori am văzut. Acum, că mă gândesc, era şi foarte palid, dar asta se vedea greu, din cauza bărbii. În vacanța aia am trecut aproape în fiecare zi pe la el.
(Ioana Pârvulescu, Cărți buclucaşe)
1. Scrie patru verbe din text care sunt la un mod personal, pe care îl precizezi. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Precizează timpul la care sunt următoarele verbe din text. 8 puncte
nu era __________________________ semăna ___________________________ am mers ________________________ mă gândesc ________________________
3. Scrie forma la timpul mai-mult-ca-perfect pentru verbe selectate din text.
8 puncte a primit ________________________ ar fi încăput _______________________ ne-am împrietenit _________________ străluceau _________________________
4. Numeşte două predicate nominale din text şi precizează prin ce este exprimat
numele predicativ. 8 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Extrage, din text, două verbe auxiliare. 8 puncte
_______________________________ __________________________________
93
6. Precizează funcția sintactică a verbelor din secvențele citate. 8 puncte Şi cum nicăieri nu era umbră _______________________ În vacanța aia am trecut aproape în fiecare zi pe la el. _______________________
7. Alege două verbe din text şi completează tabelul cu formele pentru modul
condițional-optativ, subliniind verbul auxiliar din componență. 8 puncte
Verb Pers. I sg.
Pers. a II-a sg.
Pers. a III-a sg.
Pers. I pl.
Pers. a II-a pl.
Pers. a III-a pl.
8. Notează formele verbului apărea pentru modurile nepersonale. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
9. Construieşte două enunțuri în care să apară predicate nominale cu nume predi-
cativ multiplu. 8 puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10. Alcătuieşte enunțuri cu formele verbale indicate. 10 puncte a fi (verb copulativ, modul indicativ, timpul perfect compus)
____________________________________________________________________ a fi (verb copulativ, modul imperativ)
____________________________________________________________________ a avea (verb predicativ, modul conjunctiv)
____________________________________________________________________ a vrea (verb auxiliar)
____________________________________________________________________ a fi (verb auxiliar)
____________________________________________________________________ 11. Rescrie enunțurile următoare, corectând greşelile de orice fel. 8 puncte Iau venit copiii în vizită.
____________________________________________________________________ Maria Ioana şi Mihai, este mereu pe drumuri.
____________________________________________________________________ Aceştia vizitat-a-u aproape toată țara.
____________________________________________________________________ Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
94
SUBSTANTIVUL. SUBSTANTIVE COMUNE ȘI SUBSTANTIVE PROPRII
1. Răspunde la întrebările de mai jos. a. Cum se numesc substantivele care denumesc anumite obiecte, spre a le deosebi
de altele de acelaşi fel? ____________________________________________________________________
b. Cum se numesc substantivele care denumesc obiecte de acelaşi fel? ____________________________________________________________________
2. Scrie două substantive comune simple şi două substantive comune compuse.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
3. MenŃionează două substantive proprii simple şi două substantive proprii compuse.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
4. Identifică în textul următor substantivele proprii: Prima dată Hortensia a urcat pe Măgura, când a fost la Târgu-Ocna (ocnă =
salină). Apoi a prins curaj şi a urcat pe vârful Omu, după o excursie la Buşteni. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Alcătuieşte enunțuri în care substantivele proprii din textul de mai sus să devină
substantive comune. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Completează seriile după model:
cerb – ciută – familia Cerbu lup __________________________ __________________________________ cocoş __________________________ __________________________________ leu __________________________ __________________________________
7. łinând cont de faptul că numele şi prenumele unei persoane, precum şi titlul
unei opere formează câte un singur substantiv propriu compus, transcrie substantivele din enunțul: Ion Creangă a scris opera „Amintiri din copilărie” şi numerotează-le. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
95
8. Notează patru nume de fete care provin din substantive comune. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
9. Scrie patru nume de familie care provin din substantive comune, nume de meserii.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
10. Transcrie substantivele comune din textul următor: Azi e prima zi de şcoală şi acum o aşteptăm pe doamna profesoară să termine
odată cu stabilirea locurilor în bănci. Aşa că m-am gândit că aş putea să scriu în agendă ca să mai treacă timpul. Apropo, vă dau un sfat foarte bun. Trebuie să fii foarte atent unde te aşezi în prima zi de şcoală. Intri în clasă şi îți arunci lucrurile pe oricare dintre băncile acelea vechi şi te trezeşti că-ți spune doamna dirigintă: Sper că vă plac băncile unde v-ați aşezat, vor fi locurile voastre permanente.
(Jeff Kinney, Jurnalul unui puşti) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Scrie un scurt text în care să folosești substantive care denumesc localități și
care au în componență nume comune (exemple: Câmpeni; Târgu-Frumos). ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Scrie corect, cu inițială majusculă acolo unde este cazul, următoarele subs-
tantive proprii: şcoala gimnazială „mihai drăgan”, biblioteca municipală „marin sorescu”, „aventurile lui habarnam”, „jurnalul unui puşti”, colegiul național „dimitrie cantemir”, revista „lumea plantelor”. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Scrie două enunțuri în care substantivul vineri să fie, pe rând, comun şi propriu.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
96
GENUL ȘI NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR
1. Identifică substantivele din textul de mai jos şi grupează-le după gen în trei coloane.
Uşa s-a deschis. În prag a apărut o infirmieră în halat alb şi cu o băsmăluță de sub care scăpaseră nişte bucle aurii.
— Ah, Doamne, a exclamat ea pocnindu-şi speriată palmele. Ați mai adus un bolnav? Un an întreg a stat spitalul gol – nimeni n-a vrut să se trateze – şi azi, ăsta e al cincisprezecelea bolnav!
— Prichindelul acesta nu e câtuşi de puțin bolnav, răspunse Fulg-de-nea. A venit să-şi viziteze prietenii.
(Nicolai Nosov, Aventurile lui Habarnam) ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 2. Scrie substantivele aflate la numărul plural din textul de mai sus.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Găseşte, în textul de mai sus, un substantiv neutru care la plural se termină în -uri.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Scrie pluralul substantivelor feminine din textul de mai sus.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Scrie pluralul substantivelor: hotel, vis, hiat, barem, şemineu, monedă, ciocolată,
înghețată, succes, eşec. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Găseşte patru cuvinte care au aceeaşi formă la singular şi la plural:
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
97
7. Notează patru substantive care au formă de singular şi înțeles de plural, precum frunziş, brădet. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
8. Scrie pluralul substantivelor: ou, piele, soră, minge, hotel.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Ordonează pe două coloane substantivele care au numai formă de singular şi pe
cele care au numai formă de plural: ochelari, aramă, orez, câlți, miere, lapte. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
10. Explică sensul formelor de plural din seriile de mai jos:
corn – cornuri = _______________________________________________________ corn – coarne = _______________________________________________________ masă – mese = ________________________________________________________ mase – mase = ________________________________________________________ element – elemente = ___________________________________________________ element – elemenți = ___________________________________________________ cap – capete = ________________________________________________________ cap – capuri = ________________________________________________________ cap – capi = __________________________________________________________
11. Selectează din seria următoare numai cuvintele care au două forme de plural:
mână, cap, ochi, cot. ____________________________________________________________________
12. Precizează genul şi forma de plural a următoarelor substantive: foarfecă,
crenvurst, coafor, glonț, chibrit, entuziasm, treabă, cablu. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Formează substantive, prin derivare cu sufixe, pornind de la adjectivele
următoare: frumos, rău, tânăr, gras, verde, rece, apoi alcătuieşte enunțuri cu acestea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
98
ARTICOLUL HOTĂRÂT ȘI ARTICOLUL NEHOTĂRÂT
1. Subliniază substantivele din textul următor şi încadrează articolele învățate: Bărbatul a auzit un zgomot de motor şi s-a gândit că trece pe stradă o maşină,
poate chiar maşina pe care o aştepta. A vrut să-i spună lui Mihai, însă privind prin nişte spărturi ale gardului a văzut că maşina era roşie. În acelaşi timp, a gândit că spărturile trebuie acoperite.
2. Transcrie din text, pe trei coloane, substantivele articulate hotărât, pe cele
articulate nehotărât şi pe cele nearticulate. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ 3. Explică diferența dintre următoarele substantive din textul de mai sus: a. o maşină/ maşina; b. nişte spărturi/ spărturile.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Scrie forma corectă a următoarelor substantive străine articulate hotărât, învățate
la TIC: site, mouse, computer, font, director/ folder, hard, fişier, clic. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Subliniază forma corectă de plural articulat hotărât a substantivelor de mai jos: copi/ copii/ copiii; lupi/ lupii/ lupiii; fi/ fii/ fiii; ouă/ ouăle/ ouălele; ouă/ ouălor/ ouălelor.
6. Precizează în care din enunțurile de mai jos un/ o este articol şi în care numeral: A mâncat un măr şi două prune. ______________________________ Am citit o poezie frumoasă şi nişte povestiri. ______________________________ Are o singură soluție. ______________________________ Pe stradă trece un om. ___________________________ 7. Rescrie următoarele substantive nearticulate, astfel încât să aibă articol hotărât: viță-de-vie, week-end, prim-solistă, floare-de-colț, bloc-turn, mai-mult-ca-perfect,
nou-născut, recent-ales, viceprim-ministru. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
99
8. Adaugă articol hotărât de plural următoarelor substantive: flori, copaci, case, frunze, dulapuri, tunele/ tuneluri, hoteluri, bareme. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Subliniază varianta corectă: Intră în salonul nou-născuților/noilor-născuți. I-a spus maică-sei/maică-sii. Roşii/roşiii au câştigat meciul. 10. Încercuieşte forma corectă a substantivelor din enunțurile de mai jos. Culoarea mingiei/ mingii e frumoasă Din cauza penei/ panei de curent nu şi-a scris tema. A găsit cuibul ciorii/ cioarei. Îi va spune secretul sorei/ surorii sale gemene. După plajă, i s-a schimbat culoarea pieii/ pielii. 11. Apar numai substantive articulate în varianta de răspuns: a. monedele, lalele, curele, sandalele; b. monedele, lalelele, curelele, sandalele; c. monede, lalele, curele, sandale. 12. Forma de plural nearticulat este: a. înghețatele; b. nişte înghețate; c. înghețate. 13. Rescrie cu articol hotărât substantivele finale din enunțurile: a. Am dat de gustul ciocolată _____________________________ b. Îmi place culoarea portofel _____________________________ c. Nu văd bine din cauza ceață ___________________________ d. I-am dat telefon Mihai ________________________________ e. Se simte bine aroma piersici ____________________________ f. E plăcută căldura şemineuri ____________________________ 14. Completează, în enunțurile următoare, forma corectă a articolului nehotărât: Voi folosi ________ foarfecă pentru __________ decupaje. A adus ________ foarfece (pl). De un timp are ________ vise urâte. Deşi sărac, îşi face ________ visuri de mărire incredibile. Am cumpărat ________ pieptăn roşu. Servesc acolo ________ crenvurşti foarte buni. Pentru a usca părul a folosit ________ föhn. Chelnerița a adus ________ ketchup dulce şi unul picant.
100
CAZURILE SUBSTANTIVULUI. CAZUL NOMINATIV
1. Subliniază substantivele aflate în cazul nominativ din enunțurile următoare: a. Fulgii coboară dansând. b. Ana este prietena mea cea mai bună. c. Pe deal se vede un foc. d. Lui Daniel îi place înghețata. e. Păsările sunt mici corăbii ale aerului. f. „Împărat slăvit e codrul”. (M. Eminescu) g. „Plânge şi suspină tânăra domniță”. (D. Bolintineanu) h. Călătorii stau pe locurile lor. 2. Subliniază toate substantivele din textul: Elevii agreează vacanța. Cărțile şi caietele rămân la locul lor, cerneala din stilou
se usucă, iar săniuța sau costumul de baie, după anotimp, sunt la îndemână. Totuşi, elevii buni citesc; cărțile preferate sunt romanele. Vizionarea filmelor, singur sau cu un coleg, este altă ocupație plăcută şi instructivă; pentru unii bucuria vacanței sunt excursiile, pentru alții plăcerea ar fi somnul lung. Ştefan crede că, dacă nu ar exista şcoala, nu am înțelege ce frumoasă este vacanța.
3. Selectează din textul de mai sus substantivele la cazul nominativ şi indică
funcția lor sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Găseşte, în text, un substantiv care se repetă şi alcătuieşte cu el un enunț în care
substantivul respectiv să aibă funcție de nume predicativ. ____________________________________________________________________
5. Cu ultimul substantiv din text, trecut la plural şi articulat hotărât, construieşte o
propoziție în care să aibă funcție de subiect. ____________________________________________________________________
6. Alcătuieşte propoziții în care substantivul coleg să fie în nominativ şi să aibă, pe
rând, funcția de subiect, apoi de nume predicativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
101
7. Scrie câte un enunț în care cuvintele casa, muzica, lectura să aibă funcție de subiect, dar să fie poziționate după predicat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Construieşte câte două enunțuri pentru substantivul carte articulat hotărât, apoi
nehotărât: a. cu funcție de subiect;
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. cu funcție de nume predicativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Indică genul, numărul şi cazul substantivelor din următoarele enunțuri şi
înconjoară articolul hotărât: a. Au înflorit lalelele. ___________________________________________ b. Copiii se joacă mereu. ___________________________________________ c. Se aud râzând fiii săi. ___________________________________________ 10. Taie cu roşu virgulele scrise greşit din textul următor: Copilul, se uită la cer şi se hotărăşte să plece. Casa bunicii, e aproape, dar ploaia
şi vântul, mai ales într-o zi de vară, se pot ivi şi din senin. Acum, deja se vede, acoperişul ei roşu. Primejdia, a trecut.
11. Pune virgule acolo unde crezi că este necesar, în enunțurile: a. Soarele din clipă în clipă va dispărea după deal. b. Apa trece iar pietrele mai încăpățânate rămân. c. Elevii studenții militarii şi pensionarii beneficiază de reducere. d. Pacientul recitând în gând poezii a suportat mai bine perioada de aşteptare. 12. Scrie un dialog de 6-8 replici, în care să îi explici colegului tău importanța
virgulei în raport cu subiectul, predicatul şi intercalarea unor cuvinte între subiect şi predicat. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
102
CAZUL ACUZATIV. PREPOZIłIA
1. Identifică substantivele în acuzativ din enunțurile următoare şi precizează funcția lor sintactică: a. George scrie poezii. ___________________________________ b. L-am văzut pe Matei la teatru. ___________________________________ c. Fetița a primit o carte cu poveşti. ___________________________________ d. Băiatul are o carte de desenat. ___________________________________ e. Copiii vin de la şcoală. ___________________________________ f. Vom călători în vara aceasta. ___________________________________ g. El se mişcă încet, ca un melc. ___________________________________ h. Orice copil se gândeşte la vacanță. ___________________________________ i. Se vede în depărtare un castel plin de mistere. ___________________________
2. Subliniază toate substantivele din textul următor, împreună cu articolul sau
prepoziția, unde este cazul: Însă huruitul acela cumplit s-a oprit la fel de neaşteptat precum începuse. Bunica a
lăsat aspiratorul deoparte, a ridicat de jos cartea de joc şi a pus-o pe un raft al bufetului – raftul cu milieuri, bibelouri şi serviciul de ceai adus tocmai din China, gândindu-se că-i va găsi locul mai târziu. [...] Bufetul cel mare se afla într-un colț întunecat al sufrageriei, aşa că la început Valetul de Cupă nu a văzut mai nimic din locul unde nimerise. În plus, se simțea prins într-un milieu ca într-un năvod. Se smunci ca să se elibereze şi atunci auzi un mârâit. Inima-i deveni un purice. [...]
(Adina Popescu, Doar un zbor al Valetului de Cupă) 3. Notează, din textul de mai sus, substantivele aflate la nominativ şi acuzativ,
precizând genul, numărul, cazul şi funcția sintactică pentru fiecare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Precizează ce fel de legături realizează prepoziția în structurile de mai jos, după
modelul: cărți de joc – Prepoziția „de” leagă atributul „joc” de substantivul determinat.
a. a pus-o pe un raft ___________________________________________________ b. adus din China _____________________________________________________ c. raftul cu milieuri ____________________________________________________
103
d. se afla într-un colț __________________________________________________ e. lupul de porțelan ___________________________________________________ f. şedea pe labe ______________________________________________________
5. Identifică prin subliniere prepozițiile compuse din enunțurile: a. A venit prietena de la Iaşi cu trenul de la ora 10. b. Văd bine cartea de pe raft. c. Pasărea se iveşte brusc de printre frunze. d. Foile de sub cărți sunt greu accesibile. e. Satele de pe lângă Sibiu păstrează portul popular. f. S-a reparat podul de peste Siret. g. Au adunat de pe la copii multă maculatură. 6. Precizează cazul şi funcția tuturor substantivelor din enunțurile de mai sus.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Transcrie pe două coloane substantivele în nominativ şi pe cele în acuzativ din
textul următor, împreună cu prepozițiile şi articolele lor: Se-nalță abur moale în grădină. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperişuri veştede-n lumină Întind spre cer hogeaguri fără fum. (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară)
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
8. Construieşte două propoziții în care substantivul drum (cu articol şi/sau cu
prepoziție) să aibă funcție de atribut, apoi de complement şi să fie însoțit de prepoziție compusă. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Scrie deasupra liniei elementul regent al fiecărui substantiv în acuzativ din
enunțurile: a. În apele râului acestuia trăiesc mulți peşti. b. O turmă coboară încet şi leneş de pe deal.
104
c. Au urmărit un film interesant, palpitant, de aventuri. d. Dumnealui este profesor şi predă în şcoala noastră.
_________ __________ ___________ _________ în apele de pe deal de aventuri în școala
10. Analizează substantivele din textul: Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobă străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat. (Vasile Alecsandri, Gerul)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Scrie prepozițiile potrivite în locul punctelor de suspensie şi desenează săgeți
care să indice subordonarea: Vine se oprește privind strălucește flori depune … … … … … … munte fereastră focul sobă iarnă cristalul
12. Analizează numai substantivele articulate din textul următor şi precizează
funcția lor sintactică: Răsare luna,-mi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi [e] un văl de argintie ceață, Sclipiri [sunt] pe cer, văpaie [e] peste ape.
(Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Ce parte de vorbire face diferența dintre enunțurile de mai jos? a. Cartea este pe masă. b. Cartea este sub masă. c. Cartea este lângă masă.
105
14. Completează prepozițiile în enunțurile următoare, astfel încât sensul enunțului să se schimbe:
Ciocolată ___ lapte și ___ cremă de fructe. Ciocolată ___ lapte și ___ cremă de fructe.
18. Analizează substantivele din textele următoare, precizând felul, genul, numărul,
cazul, articolul, prepoziția şi funcția sintactică: a. Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracțiile, cel mai
grozav mi se părea cititul. [...] Erau acolo, în citit vreau să zic, şi jocuri, şi joacă. [...] Eu, când mă uit la unii copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri. Aşa sunt ei. Poate să le treacă. Cum deschizi tu computerul dimineața, uneori chiar înainte să te speli pe față, aşa deschideam eu cartea.
(Simona Popescu, Leagănul pisicii) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. Îmi amintesc de prima carte citită de mine, pe când nu aveam încă opt ani. Era o
carte mare, care mă acoperea aproape în întregime, ca un cort multicolor, pe când o citeam în pat într-o seară de primăvară. Lumina de pe pagini venea prin fereastra enormă. [...] Era o poveste despre o fetiță. Nu mi-o amintesc în toate amănuntele. Mai curând țin minte cartea, mare şi plină de ilustrații.
(Mircea Cărtărescu, A patra inimă) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
106
CAZUL DATIV
1. Identifică, prin subliniere, substantivele în cazul dativ, din enunțurile următoare: a. I-am dăruit copilului o minge. b. Leilor le este rezervată cuşca cea mai mare. c. Vom rezerva exercițiilor o jumătate de oră. d. Li se oferă tuturor animalelor mâncare adecvată. e. Prietenului i-a recomandat o carte de aventuri. f. Lui Alexandru îi trebuie manual nou. g. Acum îi vor spune Dianei secretul lor. h. Părinții i-au adus lui Beatrice un cățel. i. Fundația a dat elevilor olimpici o bursă. j. Îi voi telefona bunicii mele. 2. Alcătuieşte propoziții în care următoarele nume proprii să fie în cazul dativ:
Felix, Carmen, Fredy, Alina, Jeni, Ioana. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Completează spațiile cu formele corecte de dativ a substantivelor indicate în
paranteze: a. În clocitoare, li se oferă __________________ (ouă) condiții optime. b. I-am dat chiar eu __________________ (mama) un telefon. c. Să le pui apă __________________ (orhidee)! d. Seara, artiştii le-au oferit __________________ (soldați) un spectacol. e. Îi voi spune __________________ (tata) toate notele. f. Cu puțin curaj, i-aş scrie _____________________ (Scufița Roşie) o
scrisoare. g. Îi vom pregăti __________________ (bunica) o masă festivă. h. Dă-i __________________ (Harry Potter) ideea asta! 4. Precizează funcția sintactică a substantivelor în dativ, din textul: Şeful clasei le-a spus colegilor că vor dărui bomboane copiilor orfani. Va prezenta
dirigintei proiectul lor, apoi va oferi elevilor din şcoală fluturaşi care vor cuprinde scopul, data şi locul colectei. Le va trimite şi profesorilor un e-mail cu informații despre acțiune. De asemenea, va oferi presei locale informațiile necesare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
107
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Scrie forma de dativ a următoarelor substantive:
cărăbuş _________________________ piepteni ___________________________ ceaşcă __________________________ foarfeci ___________________________ copertă _________________________ furnică ____________________________ paşte ___________________________ verişoară __________________________ privighetoare ____________________ licee ______________________________ soră ____________________________ petală _____________________________ telecomandă _____________________ site _______________________________
6. Scrie forma de dativ a următoarelor cuvinte de origine străină, cu ortografie
specifică, frecvent întâlnite în vorbirea uzuală: service __________________________ shop ______________________________ e-mail __________________________ crenvurst __________________________ föhn ____________________________ hot-dog ___________________________ mouse __________________________ grepfrut ___________________________ weekend ________________________ job _______________________________ link ____________________________ show _____________________________
7. Precizează cazul substantivelor prin care sunt exprimate complementele din enunțurile următoare:
a. Vorbim despre filmul de aseară. _____ b. Maşinilor acestora le lipseşte ceva. _____ c. El se teme de fantome. _____ d. Se referă la ultima carte citită. _____ 8. Analizează toate substantivele din textul de mai jos, precizând felul, genul,
numărul, cazul, articolul şi/sau prepoziția, funcția sintactică: Peste mări şi țări, pe Râul de Jad, se afla cândva un munte negru ca tăciunele,
care străpungea înaltul cerului ca un dinte zdravăn de oțel. Sătenii îi spuneau Muntele Neroditor, fiindcă nu creştea fir de iarbă pe el, iar animalele şi păsările nu poposeau niciodată pe culmea lui. (Grace Lin, Bătrânul din lună) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
108
CAZUL GENITIV. ARTICOLUL GENITIVAL
1. Scrie funcția sintactică a substantivelor aflate în cazul genitiv din enunțurile următoare: a. Cântecul păsărilor ne mângâie urechile. _______________________________ b. A desenat personajele romanului. _______________________________ c. Dincolo de copaci, se aud valurile mării. _______________________________ d. Frunzele copacilor se vor scutura. _______________________________ e. Pe deal se vede casa unui prieten. _______________________________
2. Transcrie pe coloane separate, după cazul lor, substantivele din textul: Copilul a simțit mirosul prăjiturii şi a privit pe fereastră. În blocul vecin, o doamnă
trebăluia în bucătărie. Ea era chiar mama colegului său de bancă. I-a trecut prin minte ideea să-i facă o vizită colegului său şi să-i ducă nişte mere pe care le primise de la bunicul. Merele bunicului erau foarte bune, deci va face un schimb corect. ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________ ______________
3. Precizează funcția sintactică a substantivelor în cazul genitiv din textul de mai sus.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Subliniază, în enunțurile de mai jos, atributele exprimate prin substantive în
acuzativ şi transformă-le în atribute substantivale genitivale. a. Ne-a cuprins agitația de sărbători. ___________________________________ b. Simte miros de fân. ___________________________________ c. Camera cu oglinzi s-a deschis. ___________________________________ d. Tropotul de cal se aude aproape. ___________________________________ e. Începe seara cu poveşti. ___________________________________
5. Încercuieşte articolele posesive care însoțesc substantive în genitiv din enunțurile: a. Ne-au vizitat nişte prieteni ai părinților noştri. b. El rupe o petală a florii. c. Am reținut multe idei ale conferențiarului. d. Doi elevi ai şcolii noastre au luat premiu la olimpiadă.
109
e. — Te slăvesc, prietene al naturii şi stăpân al fiarelor! f. Cartea de istorie a surorii mele are poze. 6. Completează spațiile libere cu articolul posesiv corect acordat: un caiet …………. colegei mele nişte idei ………. şefului pe o foaie …….. cărții la un colț ……… străzii nişte elevi …….. şcolii gimnaziale multe frunze ……….. copacului pe un formular ………. băncii o casă ….... părinților mei un laptop …..… firmei doi căței ……. vecinului nişte flori …….. prietenei mele rochia nouă …….. surorii mele 7. Construieşte patru propoziții scurte în care să apară substantive în genitiv
însoțite de articol posesiv. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Realizează acordul articolului posesiv, înlocuind litera a cu forma corectă, unde
este cazul. a. A citit cel mai bun roman a ____ lui Jules Verne. b. Un pariu a ____ personajului principal a pus vaporul în pericol. c. Nimic nu stă în calea de neînvins a ____ apelor. d. Ideile valoroase a ____ strămoşilor noştri nu trebuie uitate. e. Muzeul de istorie a ____ românilor s-a deschis. f. Comandanți competenți din structuri a ____ armatei vor decide strategia. g. Un liliac înflorit a ____ grădinii tale a apărut pe Facebook. h. Vor fi selectați nişte copii inteligenți a ____ şcolilor gimnaziale din oraş. 9. Subliniază cu o linie substantivele în genitiv precedate de articolele posesive
genitivale și cu două linii regentele lor (obiectul posedat). a. Profesoara corectează fişe din nişte portofolii ale elevilor. b. Andrei este un bun prieten al colegei mele. c. Am făcut exerciții din cărți ale Editurii Nomina. d. Am avut grijă de nişte căței ai noilor mei vecini. e. Au intrat cu toții într-un laborator al elevilor. f. Cei trei frați ai băiatului au ajuns acasă. g. Au fost folosite câteva creioane ale fetei. h. Jetoanele din revistă sunt ale Ioanei. i. Am vizitat laboratorul de cercetare a corpului uman j. Am trimis pachete la Centrul de Plasament al oraşului. 10. Extrage din text articolele posesive, în structura: obiect posedat + articol
posesiv + posesor (un caiet al Mariei).
110
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Rescrie enunțurile următoare, aşezând substantivul în genitiv în fața substan-
tivului determinat. De exemplu, structura Valurile mării… devine Ale mării valuri… a. După un timp, s-a auzit pe stradă zgomotul motorului. b. Meşterul castelelor de nisip e chiar Gigel. c. Mi-a plăcut culoarea mingii din jocul de azi. d. Nervurile plantei conduc seva hrănitoare peste tot. e. Adoarme ascultând susurul apei. f. Vin diseară la noi prietenii fratelui meu.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
12. Arată care este efectul schimbării ordinii cuvintelor de la exercițiul anterior;
precizează în ce fel de texte se găsesc asemenea construcții. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
13. Analizează toate substantivele din textul de mai jos, precizând felul, genul,
numărul, cazul, articolul/ articolele, prepoziția şi funcția sintactică: Bucureştenii aveau o zi bună. Ninsese, până la sfârşitul anului mai erau 12 zile,
până la sfârşitul zilei, 12 ore. Albul care se întindea de la un capăt al altul al oraşului… se topea în soarele amiezii. łurțurii păreau dați cu ulei şi începeau, ici-colo, să picure în capul trecătorilor. Străzile erau destul de animate, cum sunt mereu în zilele Crăciunului. (Ioana Pârvulescu, Viața începe vineri) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
111
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greşelile din textul de mai jos: Colegul meu de bancă mi-a dat un caiet mecanic a Mariei, uitat la şcoală. Doi butoni ale caietului erau praf, fiindcă nişte colegi a clasei paralele care-l găsiseră inițial s-au jucat cu el. Lipsea şi un colț ai coperților. _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
UTILIZAREA CORECTĂ A SUBSTANTIVELOR PROPRII ÎN DATIV ȘI ÎN GENITIV
1. Completează spațiile libere din propoziția următoare cu substantivele Sebastian, Alina şi Jeni, în cazul dativ:
a. I-am dat cartea mea __________________ b. I-am dat cartea mea __________________ c. I-am dat cartea mea __________________ 2. Realizează acordul substantivelor proprii în genitiv din enunțurile următoare: a. Serbarea va fi în curtea ________________________________________
(Şcoala Gimnazială Nr. 1) din Iași. b. Am vorbit pe Skype cu prietena _______________________ (Ana-Maria). c. Ideile cele noi _________________ (Marius) au avut succes. d. Toți vor respecta prevederile ______________________________ (Constituția
României). e. Poezia __________ (Mihai Eminescu) are figuri de stil interesante. f. Îmi plac mult cerceii cei noi _______________________ (Carmen). g. Membrii ___________________________ (Uniunea Europeană) au drepturi
suplimentare față de cei care nu sunt membri. h. Telefonul „smart” _____________________________ (Ioana Popescu) are
aplicații grozave.
112
CAZUL VOCATIV
1. Subliniază substantivele aflate în cazul vocativ din enunțurile următoare: a. — Vino, domnule, mai repede! b. — Ana, tu ai culegerea de gramatică? c. — Ioana! Dă muzica mai încet! d. — Crede-mă, frate, că m-am speriat rău. e. — Vino să te pupe mama, harnica mea fetiță! f. — Hai cu mine la cumpărături, Mihai! g. — Cum te-ai descurcat aşa bine, prietene? h. „— Sări, coniță! Varsă spirtul! S-aprinde!” (I.L. Caragiale) 2. Construieşte un dialog de patru replici între Ştefan şi prietenul său, în care cele
două substantive scrise cursiv să fie în vocativ. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Pune semnele de punctuație obligatorii în textul următor: — Veniți mai aproape băieți dar la fel de valabil este că voi suporterilor rămâneți
în tribune — Domnule noi venim dar nu avem echipament — Dan Adu-mi 12 tricouri 4. Alcătuieşte patru enunțuri în care să te adresezi părinților tăi (împreună sau/ şi
pe rând) cu argumente pentru a te lăsa în tabără. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Explică ce s-a schimbat din punct de vedere gramatical şi în ce constă umorul
enunțurilor în care lipseşte virgula. — Hai să mâncăm, bunica! — Hai să mâncăm bunica! — Haideți să gustați, copii! — Haideți să gustați copii! 6. Analizează toate substantivele din textele următoare precizând felul, genul,
numărul, cazul, articolul, prepoziția şi funcția sintactică: a. — Iar i-am păcălit, Antoine. — Da, Jacques, am râs de ei.
(Radu Paraschivescu)
113
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. Ridică piciorul şi vru să păşească peste teancurile de biscuiți, când din spatele lui auzi o voce groasă:
— Tu eşti, Răducule? Întoarse capul, aşa cum se afla, cu un picior în aer. Tanti se ridicase pe jumătate
din fotoliu şi privea spre glezna băiatului, rămasă în aer. În lumina pixelată a camerei, Toyota lui roşie, desenată pe gleznă, strălucea ca o acadea.
(după Doina Ruşti, O zi cu tanti Viki) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
c. Dar într-o zi, Apolodor,/ Spre deznădejdea tuturor,/ A spus aşa: „– Sunt foarte
trist!/ Îmi place viața de corist,/ Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador…/ O, de-aş putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar!...”/ Apoi a plâns Apolodor…/ Când l-a văzut pisoiul Tiț/ Plângând cu hohot şi sughiț,/ I-a spus: „— Prietene, aş da/ Mustața şi codița mea,/ Aş da o litră de caimac,/ Aş da orice să te împac”.
(Gellu Naum, Apolodor, un pinguin călător) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
114
Evaluare sumativă – SUBSTANTIVUL și ARTICOLUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Valentino Bompiani lansase odată o vorbă: „Un om care citeşte face cât doi.”
Spusă de un editor ea ar putea fi luată doar ca o lozincă bine găsită, dar eu cred că ea ne sugerează că scrisul prelungeşte viața. Încă de pe vremea când specia începea să emită primele sale sunete cu înțeles, familiile şi triburile au avut nevoie de bătrâni. Poate că mai înainte nu erau buni de nimic şi erau dați la o parte când nu mai erau în stare să vâneze. Cu apariția limbajului însă, bătrânii au devenit memoria speciei: stăteau aşezați în cavernă, în jurul focului, şi povesteau tinerilor lucruri întâmplate (sau despre care se spunea că s-ar fi întâmplat, de aici funcția miturilor) înainte de naşterea lor. […] Astăzi cărțile sunt bătrânii noştri.
(Umberto Eco, De ce ne prelungesc cărțile viața) 1. Analizează substantivele subliniate din textul dat, precizând felul lor, genul,
numărul, cazul, articolul şi/ sau prepoziția (unde există) şi funcția sintactică. 40 de puncte (10x4p.)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Construieşte un dialog de patru replici scurte cu Valentino Bompiani. Utili-
zează, la vocativ, două dintre substantivele: domn, băiat, fetiță, domnişoară. Respectă punctuația vocativului. 8 puncte (4x2p.) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Scrie substantivele familii (pl.) şi lozincă (sg.), cu articol nehotărât, pentru
genitiv sau dativ, apoi cu articol hotărât, pentru unul dintre aceleaşi cazuri. 4 puncte (4x1p.)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
115
4. Construieşte cinci enunțuri în care substantivul om să fie, pe rând, în fiecare dintre cele cinci cazuri. 10 puncte (5x2p)
a. nominativ: _____________________________________________________________ b. acuzativ: ______________________________________________________________ c. dativ: _________________________________________________________________ d. genitiv: _______________________________________________________________ e. vocativ: _______________________________________________________________ 5. Completează spațiile libere cu articolul posesiv genitival corect. 8 puncte (8x1p) a. Cititorul este un prieten _____ cărții. b. Mulți nepoți _____ acelor bătrâni au ascultat istoriile lor. c. Bompiani, ca editor _____ cărților, promovează ideea cititului. d. _____ bătrânilor poveşti le plac tinerilor. e. Bătrânii au devenit o bună memorie _____ speciei. f. Ei nu mai aveau puteri ca _____ tinerilor, la vânătoare. g. În cărți găsim multă înțelepciune _____ strămoşilor noştri. h. Mitul e o poveste, un suport _____ unei idei. 6. Scrie ce funcții sintactice pot să îndeplinească substantivele în nominativ şi în
acuzativ. 8 puncte (4x2p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, cu articole hotărâte sau
nehotărâte, după caz. 10 puncte (10x1p) Copii_ ascultau vrăjiți __ poveste veche. Văzând interesul elevi__, bătrânul le-a
spus că a scris ____ cărți cu povești__ acestea, deci le pot citi. La solicitarea băiat___ din ultima bancă, a mai narat __ pasaj aparținând ____ cărți recent publicate. De altfel, acesta e rostul ____ întâlniri cu scriitori__ contemporani.
8. Subliniază forma corectă a cuvintelor: întânplare/ întâmplare; niște monștri/ monștrii. 2 puncte (2x1p) Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute
116
SUBSTITUłI AI SUBSTANTIVULUI. PRONUMELE PERSONAL. PRONUMELE PERSONAL
DE POLITEłE – I
1. Înlocuieşte substantivele subliniate din textul următor cu pronumele personale potrivite:
Părinții vin de la cumpărături şi copilul se bucură, sperând că mama și tata au adus ceva bun.
Apare şi sora, care imediat găseşte dulciurile şi se bucură de bomboane. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Subliniază pronumele personale din textul de mai jos. Eu scriu, tu desenezi, iar voi jucați fotbal. Iată că noi ne organizăm bine, în timp ce
ei sunt dezordonați. Au o şefă, dar ea nu se impune. 3. Rescrie textul de mai sus, înlocuind pronumele personale cu substantivele
potrivite, comune sau proprii: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Identifică pronumele personale din enunțurile următoare şi precizează alături
persoana, numărul şi, unde există, genul: a. Ea cunoaşte bine traseul. ______________________________________________ b. Ştiu ei sigur că nu-i aşa? ______________________________________________ c. Mâine, şi noi vom participa la concurs. __________________________________ d. Va merge la voi în vacanță. ____________________________________________ e. — Măi băiete, tu glumeşti probabil! _____________________________________ f. Şeful clasei este el, nu altul. ____________________________________________ g. Se gândeşte mereu la ele. _____________________________________________ h. Ciocolata din ele este un deliciu. ________________________________________
5. Completează enunțurile următoare:
• Pronumele are_______ diferite în funcție de persoană. • Forme diferite pentru a arăta genul au numai pronumele de persoana a _____. • Pronumele eu/noi sunt de persoana I. • Pronumele ________ sunt de persoana a II-a. • Pronumele ține locul unor __________________. • Sunt pronume personale de ______________________ dumneata, dumneavoastră. • Pronumele au forme diferite și în funcție de _____________ (eu – noi).
117
6. Cuvântul subliniat, aflat în enunțul: Dânsul ține discursuri minunate, este: a. pronume personal; b. pronume personal de politețe. 7. Cuvântul subliniat, aflat în enunțul: Nici mata nu crezi varianta acesta, este: a. pronume personal; b. substantiv; c. pronume personal de politețe, formă regională. 8. Identifică formele neaccentuate ale pronumelui personal din textul următor şi
precizează cazul lor. Îmi prinde bine o vorbă bună, de aceea te rog să-i spui că aştept intervenția ei în
discuție, mai ales dacă mă laudă pe mine şi îi critică pe ei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
9. Realizează corespondența dintre pronumele personale şi substantivele pe care
acestea le înlocuiesc, după modelul: tu = Grivei. — Măi Grivei, e aşa de grozav profesorul că, de-ai vrea, şi tu ai învăța carte. Să-i
zici domnul că, de nu, el îți mănâncă coada! ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10. Ordonează pe coloane separate formele accentuate şi pe cele neaccentuate ale
pronumelui personal din textul de mai jos, precizând în paranteză cazul fiecăruia. În sufletul lui îți dă dreptate, dar nu poate să ne contrazică pe noi şi nu vrea să te
pună într-o situație delicată. Vrea totuşi să-ți fie de folos, de aceea el nu-mi dă nici mie satisfacție şi nu spune că am o opinie corectă, dar nici nu mă priveşte în ochi. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
11. Completează spațiile libere cu formele potrivite ale pronumelui personal. a. __ știam de la început că așa va fi. b. Mie ___-a folosit cartea aceasta. c. S-a întristat văzându-__ pe Dan supărat. d. Doamna dirigintă vă ia și _____ în tabără. e. I-ai luat creionul și ai promis că __-__ dai azi.
118
PRONUMELE PERSONAL. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE – II
1. Precizează cazul şi funcția sintactică ale pronumelor personale din enunțurile: a. Eu înțeleg binişor germana. __________________________________ b. Nu crede că băiatul din poză este el. __________________________________ c. Văd ele bine dreptatea noastră. __________________________________ d. Te cunoaşte şi pe tine la fel de bine. __________________________________ e. Ştii tu poezia aceasta? __________________________________ f. Pozele cu noi s-au pierdut. __________________________________ g. Vine ea personal la festivitate. __________________________________ h. Pe voi v-am întrebat ceva. __________________________________ i. Îți opresc manualul de mate? __________________________________ j. Mi-e sete rău. __________________________________ k. Casa lui are etaj. __________________________________ l. I-am dat lui cartea de gramatică. __________________________________ m. Pe mine mă interesează istoria. __________________________________ n. Cred că îți trebuie răbdare. __________________________________ o. Am scris o compunere despre ei. __________________________________ 2. Încercuieşte litera (a, b, c, d) corespunzătoare variantei scrise corect. a. Acum ai făcut ceaiul pentru ai onora comanda? b. Acum ai făcut ceaiul pentru a-i onora comanda? c. Acum a-i făcut ceaiul pentru a-i onora comanda? d. Acum a-i făcut ceaiul pentru ai onora comanda? 3. Încercuieşte litera (a, b, c, d) corespunzătoare variantei scrise corect. a. Dacă aş şti că-i laş, nu laş mai lua cu mine. b. Dacă aş şti că-i l-aş, nu l-aş mai lua cu mine. c. Dacă aş şti că-i laş, nu l-aş mai lua cu mine. d. Dacă aş şti că-i laş, nu l-aşi mai lua cu mine. 4. Construieşte enunțuri cu următoarele ortograme (omofone = cuvinte care se
pronunță/se aud la fel, dar se scriu diferit și au înțelesuri diferite): al/ a-l ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ mai/ m-ai ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ miau/ mi-au ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ la/ l-ar ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ deal/ de-al ___________________________________________________________ ___________________________________________________________
119
5. Selectează din exemplele de mai sus două ortograme care conțin pronume personale; subliniază pronumele şi precizează-i persoana şi numărul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Alege forma potrivită în context a cuvintelor subliniate: a. Ei sar/s-ar coarda exact când sar/s-ar cuveni să stea pe loc. b. Oare sau/s-au dus la şcoală sau/s-au încă mai dorm? c. Cred că va/v-a fi bucurie mare când va/v-a câştiga titlul mondial. d. Sigur var/v-ar prinde bine nişte var/v-ar lavabil. e. Poate vor/v-or fi spus vouă că nu mai vor/v-or să participe la joc, nu nouă.
7. Corectează cu roşu greşelile din enunțurile de mai jos. a. Cred că ve-ți avea succes. _______________________________________ b. Văd că eu î-ți aduc noroc. _______________________________________ c. Vrea săți dea numărul de telefon. __________________________________
8. Construieşte scurte enunțuri cu următoarele omofone; subliniază pronumele
personale (unde apar): ia/ i-a ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ iau/ i-au ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ la/ l-a ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ mai/ m-ai ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ nai/ n-ai ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ nea/ ne-a ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ neam/ ne-am __________________________________________________________ ___________________________________________________________ noi/ n-oi ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ sa/ s-a ___________________________________________________________ ___________________________________________________________
9. Selectează, din lista de la exerciŃiul anterior, două ortograme care conțin pronume personale, încercuieşte pronumele şi precizează-i persoana şi numărul. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
120
PRONUMELE PERSONAL. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE – III
1. Construieşte două propoziții în care să existe câte un pronume personal cu funcție sintactică de subiect şi de complement. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Subliniază toate pronumele personale din textul dat. Plecat cu stăpânul în parcul de distracții, Oscar a scăpat din lesa lui şi s-a rătăcit.
El a intrat din greşeală în camera cu oglinzi strâmbe. Privindu-se în ele, i-au apărut în față o mulțime de căței, mari, mici, graşi, slabi şi chiar diformi. Speriat, el a început să latre, dar câinii l-au lătrat de asemenea. Nu ştia, fireşte, că imaginea multiplicată este el, nu alți câini. Furios, a lătrat mai tare la ei, dar şi ei au reacționat la fel. S-a repezit, i-a muşcat, dar o oglindă s-a spart şi Oscar s-a rănit rău.
— Voi ce credeți? Ați putea să-i dați un sfat? — Eu nu ştiu ce să zic. — Să-ți spun un secret, copile! Dacă intrând în camera oglinzilor, Oscar dădea
prietenos din coada lui, aşa-zisa mulțime de câini ar fi făcut, desigur, la fel. Alta ar fi fost situația. Povestea te învață şi pe tine ceva?
3. Analizează pronumele personale din textul de mai sus, precizând persoana,
numărul, genul (dacă există), prepoziția, cazul şi funcția sintactică ale fiecăruia. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
121
4. Construieşte propoziții în care să utilizezi formele prescurtate ale pronumelor personale de politețe: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumneaei, dumnealor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Precizează funcția sintactică a pronumelor personale de politețe din enunțurile: a. Dumnealor au renovat casa. _________________________________________ b. — Dumneavoastră de acolo, treceți, vă rog, în dreapta! ___________________ c. — Dumneavoastră treceți în dreapta, ei în stânga. ________________________ d. N-o cunosc pe dumneaei. ____________________________________________ e. Cartea dumitale e foarte bună. _______________________________________ 6. Subliniază formulele reverențioase de adresare din enunțurile următoare: a. Tatăl meu se va adresa Excelenței Sale, primul-ministru al României. b. La ceremonie a participat Preasfinția Sa mitropolitul Moldovei. c. În discuția cu membrii familiei regale vom folosi formula Excelențele Voastre. d. — Vă rog, Domnia Voastră, mai acordați-i o şansă!
7. Răspunde la întrebările date, încercuind DA sau NU. Auxiliarul veți şi pronumele îți se scriu vreodată cu cratimă?
DA NU Structura să-ți se scrie vreodată legat?
DA NU Formulele reverențioase de adresare se scriu astfel: cu inițială majusculă fiecare
cuvânt şi fără cratimă. DA NU
8. Scrie un dialog de 6-8 rânduri în care să conversezi cu dirigintele despre temele
pe care le dau ceilalți profesori şi să utilizezi pronumele de politețe în cazuri diferite. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
122
Evaluare sumativă – PRONUMELE
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Cu ochii pe sus ca să nu-l ude, Nicu se pomeni întins în zăpadă, supărat ca atunci
când se trezea cu fața la cearşaf. — Va să zică mata iar ai căzut! a spus cu glas tare băiatul, scuturându-şi chipiul
de comisionar. łi-am zis de-atâtea ori să priveşti pe unde calci, bombăni cu vocea lui mică, dar cu un ton de bătrân. Tonul acesta de învățător i se lipise de limbă şi nu mai scăpa de el. Obiceiul de a vorbi cu el însuşi îl deprinsese însă de când se ştia, pentru că, spre marele lui necaz, el nu avea frați.
(Ioana Pârvulescu, Viața începe vineri) 1. Subliniază, în textul dat, pronumele personale învățate. 20 de puncte (10x2p) 2. Analizează pronumele personale din ultima frază a textului, precizând persoana,
numărul, genul (dacă există), prepoziția, cazul şi funcția sintactică. 40 de puncte (4x10p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Scrie formele accentuate corespunzătoare următoarelor pronume personale,
forme neaccentuate, din text: l, ți, i, îl. 4 puncte (4x1p) ____________________________________________________________________
4. Construieşte enunțuri în care pronumele personal lui să fie în cazul dativ, apoi
în cazul genitiv. 4 puncte (2x2p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Construieşte enunțuri pentru următoarele ortograme: l-a/ la; a-ți/ ați; i-a/ ia; i-au/ iau; să-i/ săi. 20 de puncte (10x2p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
123
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Înlocuieşte pronumele mata din text cu o formă a limbii literare actuale, mai
elegantă, şi precizează felul pronumelui. 2 puncte ____________________________________________________________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 45 de minute
124
NUMERALUL CARDINAL – I
1. Subliniază numeralele cardinale din textele următoare. a. Oare m-a înşelat vânzătoarea sau am pierdut mărunțişul? Am cumpărat două
caiete şi am dat o hârtie de cinci sute de lei. Un caiet costă patru lei iar celălalt şapte, deci amândouă fac unsprezece. Trebuia să primesc trei sute nouăzeci şi nouă de lei, însă eu am aici doar trei sute nouăzeci.
b. Două gâşte fac găluşte, Şapte brotaci frământă colaci, Trei răŃoi fac tărăboi, Opt pisoi voinici caută furnici, Patru rândunele cară la surcele, Nouă albinuŃe zboară spre căsuŃe, Cinci sticleŃi caută bureŃi, Zece margarete scutură din plete Şase piŃigoi se uită la voi, Să fie cochete.
2. Transpune în litere numeralele de mai jos. a. 154 _________________________________________________________ b. 2.367 _________________________________________________________ c. 47 _________________________________________________________ d. 34.529 ____________________________________________________ 3. Transpune în cifre numeralele din enunțurile de mai jos. a. Bunicul are şaptezeci şi doi de ani. _________ b. În o mie patru sute cincizeci şi doi, Gutenberg a descoperit tiparul. _________ c. Are cinci creioane, o radieră, optsprezece foi şi un penar. _________ 4. Precizează regula de formarea a numeralelor indicate, după modelul:
12 = doi+spre+zece sau 30 = trei+zeci. 13 = _________________________________________________________________ 15 = _________________________________________________________________ 18 = _________________________________________________________________ 40 = _________________________________________________________________ 80 = _________________________________________________________________
5. Se abat de la regula de formare următoarele numerale cardinale: 14, 16, 60.
Transpune-le în litere. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Rescrie cu litere numeralele urmate de substantive, realizând acordul. S-au ridicat în aer 2 avioane. _________________________________________ În orchestră sunt 12 viori. _________________________________________ El are 12 ani. _________________________________________ Vorbeau 2 băieți odată. _________________________________________
125
În palat erau 12 uşi. _________________________________________ Are deja 21 de note. _________________________________________ 7. Completează spațiile cu numeralele cardinale potrivite. Anul are ............ luni şi .............. anotimpuri. Fiecare anotimp are ........... luni. O
săptămână are ........... zile. O zi are ..... de ore. 8. Completează cu litere numeralele potrivite, în următoarele titluri. „.............. feŃi cu stea in frunte”, „PunguŃa cu .......... bani”, „Capra cu ...........
iezi”, „Soacra cu ........….. nurori”, „Cei............. purceluşi”, „.................... pâini”, „Balaurul cu ................ capete”.
9. Precizează alături de fiecare exemplu când un/ o se comportă ca numeral
cardinal şi când ca articol nehotărât. a. Echipa are două ambulanțe şi o maşină de poliție. ______________________ b. S-a ridicat în aer doar un elicopter. ______________________ c. Sper să văd un film bun pentru banii aceştia. ______________________ d. O fată şi doi băieți vor cânta pe scenă. ______________________ e. Eu am mâncat numai o prăjitură. ______________________ f. Când un om normal greşeşte, regretă. ______________________ g. Mama i-a făcut o morală teribilă. ______________________ h. În weekend, a citit un roman şi trei poezii. ______________________ i. S-a eliberat un loc, deci vino singur! ______________________ 10. Completează tabelul cu numeralele din textul de mai jos: Cei trei din Arad vorbeau bine engleza. Doi au tradus, iar Dan prezentat zece
imagini. Au stârnit interes cinci produse: două creme şi trei deodorante. Patru au fost comandate pe loc.
Numerale care au valoare substantivală (de substitut/înlocuitor)
Numerale care au valoare adjectivală
126
NUMERALUL CARDINAL – II
1. Precizează cazurile şi funcțiile sintactice ale numeralelor din enunțurile: a. Cinci dintre invitați au plecat mai devreme. ______________________ b. Dă-mi zece cărți, că am timp liber. ______________________ c. Dintre poezii, Tiberiu ştie opt. ______________________ d. Problemele lui sunt două, ale tale mai multe. ______________________ e. Să nu te atingi de cei trei! ______________________ f. Patru copii are vecinul meu. ______________________ g. Bomboanele sunt treizeci, iar noi mai puțini. ______________________ h. Am lucrat lângă cele două. ______________________ i. Produce douăsprezece pâini pe oră. ______________________ j. Văd două păsări pe cer. ______________________ k. Unul din cei doi avea laptop. ______________________ l. Până la trei să termini temele! ______________________ m. Profesorul a susținut testul doar cu cincisprezece. ______________________ n. În anul 1918 s-a realizat Marea Unire. ______________________ 2. Precizează care este diferența între cuvintele subliniate din următoarele perechi
de enunțuri. Rescrie respectivele cuvinte cu cifre, unde este posibil. a. A cheltuit uşor o mie de lei.
Nu mai este mia ce a fost cândva. b. Din sute de încercări, i-a reuşit una.
A vândut două sute de pepeni c. La miting sunt aşteptați trei mii de oameni.
„Mii de roiuri de albine curg în râuri sclipitoare…” (M. Eminescu) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Analizează numeralele cardinale din textele de mai jos, precizând felul, cazul şi
funcția lor sintactică. a. Trei dintre fete au făcut ordine. În două cutii, au pus jucăriile iar în patru
boluri tot felul de mărunțişuri. Două fete au pregătit sandvişuri, iar băieții au scuturat covoarele; se aflau acolo cinci carpete mici şi patru covoare mari. Doi au luat carpetele şi doi au bătut covoarele. Ar fi fost nevoie de mai multă forță, dar fetele erau cinci, iar băieții erau patru. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
127
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. — Zece degete laolaltă au semnul acesta: 10. Câte mâini aveți voi? — Avem zece, a răspuns unul clipicios. Ceilalți au râs. — Aveți două mâini, că, dacă ați avea zece, n-ați mai fi oameni. — Da, două avem. — Şi mai avem zece degete. (Ionel Teodoreanu, Prăvale Baba)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
c. I-am spus portarului că aveți treabă pe-aici, fiindcă voi sunteți cei doisprezece pitici. De fapt, sunteți paisprezece (dacă-o să observe, doi dintre voi spuneți: Suntem rezerve)… Atenție! Aici la fiecare pas te poți întâlni cu primejdia nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit. Are capete şapte. Numai ca să le numeri, pierzi o zi şi o noapte. (Marin Sorescu, Într-o poveste) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele incorecte ale numeralelor: optusprezece/ optâsprezece/ optsprezece; paișpe/ paisprezece/ patrusprezece; șaisprezece/ șaișpe/ șasesprezece; unusprezece/ unsprezece/ unșpe; douășunu/ douăzecișiunu/ douăzeci și unu.
128
NUMERALUL ORDINAL
1. Completează spațiile libere cu cifrele şi, în paranteză, cu literele potrivite. M-am născut în anul ______________________________________________________ pe data de _________________________________________________________ în luna a __________________________________________________________ 2. Care dintre numeralele de mai sus este ordinal şi de ce?
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Subliniază numeralele ordinale din textele următoare: a. În această repede luminare a locului, Ionuț îşi încordă arcul şi trimise o
săgeată. După întâia, urmă îndată a doua. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) b. Lângă prima casă i se păru că vede pe cineva. Aceasta era a treia încercare de
a vorbi cu un localnic. Ochi repede portițele şi intră pe a doua. 4. Subliniază forma corectă a numeralelor ordinale. a. Ionuț a ieşit al optulea/ al optălea. b. Cumpără a şaptisprezecea/ a şaptesprezecea prăjitură. c. Fratele lui e în clasa a doisprezecea/ a douăsprezecea. 5. Precizează funcția sintactică a numeralelor ordinale din enunțurile de mai jos. a. Pe a cincea am ochit-o noi. __________________________ b. A doua bancă e preferata lor. __________________________ c. Al doilea are dreptate în mod clar. __________________________ d. Vine la noi în a treia zi după Crăciun. __________________________ e. În cel de-al şaselea, am pus răvaşul. __________________________ f. Despre a treia nu ştiu nimic. __________________________ g. Prima zi de şcoală e minunată. __________________________ h. I-am oferit celui de-al patrulea o masă caldă. __________________________ i. Pe a şaisprezecea pagină a scris azi. __________________________ j. Pe lista finală, colegul meu e al doilea. __________________________
129
NUMERALUL CARDINAL ȘI NUMERALUL ORDINAL –RECAPITULARE
1. Analizează toate numeralele învățate din textul de mai jos, precizând felul, cazul şi funcția lor sintactică.
O sută de greieri într-un câmp par o stă de mii de glasuri, care se frâng şi se întind neîncetat, ca nişte degete de sârmă şi cleştar cu zece falange. (T. Arghezi) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Numeralul din enunŃul Lică era un om ca de treizeci şi şase de ani. (I. Slavici)
are funcŃia sintactică de: a. nume predicativ; c. atribut; d. complement.
3. Precizează cazul cuvântului subliniat din enunŃul Şi cum li se vărsa din suflet
prisosul sfintei bucurii,/ Bătrânii magi de-odinioară păreau acuma trei copii (V. Voiculescu).
a. N; b. A; c. D. 4. Cuvântul un este numeral în enunŃul: a. Aici un om citeşte şi altul scrie. b. El a luat un scaun. c. Mihai a cumpărat un caiet şi trei creioane. d. Am văzut un tigru la circ. 5. Sunt corecte toate formele din seria: a. a cincea, al optulea, paisprezece, şaisprezece, optsprezece; b. a cincia, al optelea, patrusprezece, şasesprezece, optsprezece; c. a cincea, al optilea, paisprezece, şaisprezece, optusprezece; d. a cincia, al optelea, patrusprezece, şasesprezece, optisprezece. 6. Alege seria în care nu există decât forme corecte ale numeralelor: a. şaisprezece, al două mielea, a douăzecea; b. şaptisprezece, a douăzecia, paisprezece; c. optsprezece, a douăzecea, al douăzecelea.
130
Evaluare sumativă – NUMERALUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Şi mănâncă ei la un loc tustrei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâini.
După ce au terminat de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă celui ce avusese trei pâini, zicând:
— PrimiŃi această mică mulŃămită de la mine… VeŃi cinsti mai încolo câte un pahar de vin sau veŃi face cu banii ce veŃi pofti.
Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinŃă din partea celui de-al treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin ş-a luat ziua bună de la cei doi.
(Ion Creangă, Cinci pâini) 1. Subliniază toate numeralele învățate. 12 puncte (6x2p) 2. Analizează numeralele cardinale din text, precizând cazul şi funcția sintactică.
20 de puncte (5x4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Construieşte enunțuri în care numeralul ordinal al treilea (cel de-al treilea) să
aibă funcție de subiect, complement şi atribut (o dată cu valoare adjectivală şi o dată cu valoare substantivală). 8 puncte (4x2p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Transpune în litere numeralele cardinale: 13, 14, 16, 18, 2014. 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Scrie cu litere numeralele ordinale: a II-a, al VII-lea, a XII-a, a XVI-a, al XVIII-lea. 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
131
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor un şi o din enunțurile de mai jos.
8 puncte (4x2p) a. Omul a băut un pahar de vin şi două de apă.
____________________________________________________________________ b. Ieri a fost pe litoral un vânt puternic.
____________________________________________________________________ c. Orice ființă vie are o singură viață.
____________________________________________________________________ d. Oamenii fac şcoală şi pentru a avea o meserie.
____________________________________________________________________ 7. Rescrie enunțurile, folosind inițială majusculă acolo unde trebuie.
2 puncte (2x1p) a. în primul război mondial s-au folosit arme de foc.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. întâmplările celui de-al doilea război mondial sunt încă neclare. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Precizează cazul şi funcția sintactică ale numeralelor din enunțurile următoare.
20 de puncte (5x4p) a. Cei trei nu se cunoscuseră înainte de această întâmplare.
____________________________________________________________________ b. Străinul le-a oferit celor doi o recompensă corectă.
____________________________________________________________________ c. Au acceptat fiindcă era convingătoare insistența celui de-al treilea.
____________________________________________________________________ d. Pâinile nu fuseseră pregătite pentru al treilea.
____________________________________________________________________ e. Nu prea ştiau ce să creadă despre al treilea.
____________________________________________________________________ Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 45 de minute.
132
DETERMINANłII SUBSTANTIVULUI: ADJECTIVUL
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi cerințelor: Dar primele lecturi adevărate – adică ale unor istorii lungi, cu personaje şi
învățăminte – sunt altele, pentru mine. Veneau foarte repede după povestea Elizei celei neiubite şi urâte, nu mai ştiu în ce ordine. Erau două ediții pentru copii, a două poveşti superbe – în orice caz, eu le consider cele mai frumoase care s-au scris vreodată. Le-am tot citit, le-am purtat după mine între casa bunicilor şi casa părintească, coperțile se scămuiau şi se subțiau, lipite cu hârtie maro de tâmplărie (bunicul, restauratorul, probabil, trebuise să intervină, spre a le salva), le luam la culcare aşa cum alteori îmi luam păpuşile. Mă amuz uneori, acum, să descopăr ce urme adânci au lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două [...].
(Ioana Bot, Jocurile descoperirii) a. Menționează şase adjective din text.
______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
b. Indică substantivele pe care le determină. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
c. Precizează genul şi numărul substantivelor determinate de adjectivele mențio-nate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
d. Notează câte o formă pentru alt gen sau număr a adjectivelor menționate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe.
Adjective propriu-zise Adjective provenite din verbe
3. Completează secvențele următoare cu adjective pe care le consideri potrivite: cu personaje _____________________ și învățăminte ____________________ două ediții ____________________ pentru copii _______________________
133
povestea ______________________________ Elizei casa ________________________ bunicilor ___________________________ îmi luam păpușile ________________________ felul meu _____________________ de a fi 4. Explică modul de formare a următoarelor adjective.
încântător ___________________________________________________________ roşiatic ______________________________________________________________ haiducesc ____________________________________________________________ alburiu ______________________________________________________________ neserios ______________________________________________________________ hărnicuță ____________________________________________________________ umbros ______________________________________________________________ verzui _______________________________________________________________
5. Notează adjective potrivite pentru a descrie următoarele obiecte:
maşină ______________________________________________________________ copac _______________________________________________________________ tabără ______________________________________________________________ ocean _______________________________________________________________ oraş ________________________________________________________________ .
Moment ortografic
Identifică şi corectează, prin rescriere, greşelile din enunțurile date: a. În ultimile zile am muncit mult. _____________________________________________________________ b. Dragele mele colege, am terminat cartea. _____________________________________________________________ c. În aşteptarea marei lansări, ne vom odihni. _____________________________________________________________ d. Vom vizita ruinele vechei cetăți a Clujului. _____________________________________________________________ e. Mergem la muzeu, dacă intervalul oral ne permite. _____________________________________________________________ f. Nu ştim ecsact cum funcționează. _____________________________________________________________
134
ADJECTIVE VARIABILE ȘI INVARIABILE. ACORDUL ÎN GEN, NUMĂR ȘI CAZ CU SUBSTANTIVUL
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi la cerințe: Bănuiesc că există un soi de spiriduş al obrăzniciilor şi minciunelelor care îi ajută
din plin, vreun pui supradotat de extratrerestru sau o ființă cu puteri magice dintr-o lume paralelă căreia i se face milă de mucoşii de pe pământ, habar n-am, dar cert este că mi-a venit în minte cea mai incredibilă şi mai gogonată minciună spusă vreodată de mine: m-am înfățişat în fața părinților şi i-am anunțat că vreau să învăț să scriu. Îmi imaginez că s-au privit uluiți unul pe celălalt şi au fost inundați de o bucurie fără margini.
Mie de fapt mi-era o frică paralizantă de şcoală. În pofida atracției irezistibile pe care o exercitau asupra mea radierele (ce-mi plăcea să le muşc!), stilourile chinezeşti cu capac auriu, penarele cu capac buretat şi clăpiță magnetică sau ascuțitotile cu dinți de fier, mie mi-era teamă de locul unde oamenii mari spuneau că se învață tot felul de lucruri frumoase.
(Dan Lungu, Jocurile imaginației) a. Menționează şase adjective din text.
______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
b. Indică substantivele pe care le determină fiecare dintre adjectivele menționate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
c. Precizează genul, numărul şi cazul substantivelor determinate de adjectivele menționate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
d. Notează câte o formă pentru alt gen sau număr a adjectivelor menționate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective conform cerințelor din tabel.
Adjective cu patru forme Adjective cu trei forme Adjective cu două forme
135
3. Alcătuieşte câte două enunțuri în care adjectivele indicate să determine un substantiv la genul feminin, respectiv la genul masculin.
mov ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
albastru ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
maro ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
roşu ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Explică ce diferență există între adjectivele indicate la exercițiul anterior.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Subliniază cu o culoare adjectivele invariabile din seria următoare: antic, feroviar, bleu, comod, conştiincios, grena, tânăr, propice, favorabil. 6. Analizează patru adjective din text, precizând felul, numărul de forme, genul,
numărul, cazul şi funcția lor sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a adjectivelor din enunțurile următoare. Cunosc mari/ marii oameni ai şcolii. Fiecare are interesantele/ interesanțile lui poveşti. A cumpărat o eşarfă roz/ roză şi un fular. Frumoasei/ frumoasii mele prietene îi place moda. Am ales culoarea albastră/ albastru pentru brățara ei. Are o cămașă bleumarenă/ bleumarin/ bleumarin.
136
FUNCłII SINTACTICE: ATRIBUT ȘI NUME PREDICATIV. TOPICA ADJECTIVULUI
1. Citeşte cu atenție textul şi răspunde apoi cerințelor: Una dintre consecințele neprevăzute ale acestei libertăți este că am scris prima
poezie din viața mea, şi, închipuiți-vă, asta se întâmpla înainte de a şti să scriu propriu-zis. Ea se numeşte „Iarna pe uliță”. Desigur, titlul e cunoscut. Chiar şi poezia e hipercunoscută, fiindcă adevăratul ei autor este George Coşbuc. Eu nu am făcut decât să copiez literă cu literă, din manualul cu fetiță pe copertă, unul dintre textele cele mai scurte. De fapt, am desenat prima poezie din viața mea. N-a fost uşor, dar accesul la toate acele instrumente şcolare trebuia plătit cumva. [...]
O altă carte de care îmi amintesc foarte bine este una de poveşti, cred că se numea „Zânele din Valea Cerbului”. Formatul era mare, cu litere groase şi ilustrații color. Dar nu de asta mi-a rămas în memorie, ci din pricina unei particularități: exemplarul meu avea rupte mai multe foi de la sfârşit, n-aş putea spune câte.
(Dan Lungu, Jocurile imaginației) a. Menționează şase adjective din text.
______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
b. Numeşte cuvântul pe care îl determină fiecare dintre adjectivele menționate. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
c. În cazul în care adjectivul determină un substantiv, precizează genul, numărul şi cazul acestora. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
2. Selectează din text adjective care au funcția sintactică de atribut şi adjective cu
funcția de nume predicativ.
Atribut Nume predicativ
3. Alcătuieşte câte două enunțuri în care adjectivele indicate să fie, pe rând, atribut
şi nume predicativ. Marchează cu săgeți cuvântul pe care îl determină. conştiincios ___________________________________________________________ ____________________________________________________________________ fix __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
137
limpede _____________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Precizează cazul şi funcția sintactică ale adjectivelor din enunțurile următoare. e. Am înțeles întregul exercițiu. ______________________________ f. Am crezut că e prea greu. ______________________________ g. Dar acesta era doar interesant. ______________________________ h. Metoda inedită de rezolvare mi-a plăcut. ______________________________ i. Îl voi explica şi prietenilor mei buni. ______________________________ 5. Completează textul următor cu formele adecvate ale adjectivelor din paranteză. Am fost la cumpărături astăzi la (mare)________________ magazin din centru și
am căutat (nou) _______________ apariții vestimentare. Am văzut multe haine (modern)______________________ și (colorat)______________________. Ca de fiecare dată, (numeros)________________ achiziții l-au impresionat pe tata, care a insistat să donăm hainele (nepurtat) __________ pe care care le am deja. La rochițele (argintiu) ____________ și la (trandafiriu) ________________ eșarfe nu voi renunța, chiar dacă îmi place să fac și fapte (bun)________________.
6. Explică ce diferență există între adjectivele indicate la exercițiul anterior, în
funcție de topica lor. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Analizează patru adjective din textul de la exercițiul 5, precizând felul, numărul
de forme, genul, numărul, cazul şi funcția lor sintactică. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă a adjectivelor din enunțurile următoare. Argintii/ Argintiii nori se plimbă pe cer duşi de vânt. Fluturii azuri/ azurii ne-au încântat pe toți. Culorile pământiii/ pământii ale pădurii sunt splendide. Zglobiii/ zglobii copii găsesc bucurii peste tot. Ochii lor albaştrii/ albaştri sunt foarte frumoşi.
138
Evaluare sumativă – ADJECTIVUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde cerinŃelor: Era o zi de vară care topea toate contururile şi făcea oraşul să pară moale ca o
cocă. Oamenii se refugiaseră prin case, străzile erau pustii, numai soarele călătorea încet de tot de-a lungul lor, umplând rigolele de lumină. Aşa că ne-am adunat cu toții în pivnița noastră răcoroasă, unde erau trântite alandala obiecte care nu se potriveau unele cu altele, aşa cum se întâmplă şi cu oamenii care nimeresc la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni şi se miră ce caută ei acolo, într-o asemenea companie. O sobă de bucătărie cu plită neagră devenise suportul pentru un stativ plin cu eprubete prăfuite, o ladă umplută pe sfert cu nişte cartofi zbârciți, cărora le crescuseră mustăți tari şi albe se învecina cu câteva perechi de schiuri, un fotoliu cu arcurile ieşite stătea lângă un radio uriaş, de pe vremuri, şi tot aşa, vă închipuiți ce se poate strânge, timp de mai multe generații, într-o casă veche transilvană.
(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret) 1. Identifică în textul dat, prin subliniere, toate adjectivele. 15 puncte (15x1p) 2. Analizează patru adjective din text, precizând felul, numărul de forme, genul,
numărul, cazul şi funcția lor sintactică. 20 de puncte (5x4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Construieşte enunțuri în care patru adjective să aibă altă funcție decât cea din
text. 20 de puncte (5x4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Selectează din text trei adjective cu patru forme şi trei adjective cu două forme
flexionare. 12 puncte (6x2p) Adjective cu patru forme: _______________________________________________ Adjective cu două forme: ________________________________________________
139
5. Construieşte două enunțuri în care un adjectiv invariabil din text să fie, pe rând, atribut şi nume predicativ. 8 puncte (2x4p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Subliniază forma corectă a adjectivelor. 15 puncte. (5x3p) iscusiții/ iscusiți geamgii marei/ marii uniri trandafirii roşiii/ roşii auriii/ aurii cercei pereții cenuşii/ cenuşiii Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 45 de minute.
140
PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE. ADVERBUL – I
1. Transcrie pe trei coloane adverbele de loc, de timp şi de mod din textul de mai jos.
Atunci s-a auzit brusc un tunet şi, deşi s-a produs departe, îndată a început ploaia şi s-a udat totul împrejur. Cădeau pretutindeni stropi mari, uleioşi şi grei care, fireşte, ne-au udat complet. Târziu, când deja venise noaptea, deasupra cerul s-a înseninat şi au apărut stele. Mâine va fi soare aici. Aşa vom putea pleca în excursie. ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
2. Rescrie coloanele, adăugând înaintea fiecărui adverb, în paranteză, întrebarea la
care adverbul răspunde şi cuvântul pe care acesta îl determină, după modelul: (când s-a auzit?) atunci.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Subliniază adverbele din enunțurile de mai jos şi indică printr-o săgeată
cuvântul pe care acestea îl determină (elementul regent), în fiecare situație. a. Pasărea a ajuns sus, încât abia o vedeam. b. Poimâine vin aici verişorii mamei. c. Copilul se îndrepta alene către casă. d. Împăratul s-a supărat grozav. e. Dirigintele a precizat să venim după-amiază la şcoală. f. A rămas acolo, supărată tare.
141
4. Construieşte trei enunțuri în care să utilizezi un adverb de timp, unul de loc, apoi unul de mod care să determine verbe. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Construieşte un enunț în care adverbul destul să determine un adjectiv, apoi
scrie în paranteză întrebarea la care răspunde (întrebare + cuvânt determinat). ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Precizează pentru fiecare pereche de exemple în care dintre ele cuvântul
subliniat este adverb şi în care este adjectiv. El mănâncă un fruct savuros. ________________________________ Glumeşte savuros cu prietenii lui. ________________________________ Apa curge repede. ________________________________ Mersul repede este sănătos. ________________________________ Un ceai cald foloseşte. ________________________________ Bunicul ne privea cald. ________________________________ Mi-a vorbit frumos profesoara. ________________________________ Mama are un copil frumos. ________________________________ Un fulg uşor s-a aşezat pe nas. ________________________________ Călca uşor pe iarbă. ________________________________ Dacă răspunzi obraznic, pierzi. ________________________________ Un copil obraznic displace. ________________________________ 7. Formează, prin derivare cu sufix, adverbe de mod de la următoarele adjective:
tânăr, viteaz, chior, şi include fiecare adverb într-un enunț. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Folosește în scurte enunțuri, cu valoare de adjectiv, adverbele din exemplele
următoare: Se poartă delicat cu sora lui. ________________________________ Mi-a răspuns senin la întrebare. ________________________________ Râsul ei se înalță vesel. ________________________________ Aud uşor vocea profesoarei. ________________________________ S-a îndoit serios bara. ________________________________ De aici, văd greu la tablă. ________________________________
142
PĂRłI DE VORBIRE NEFLEXIBILE. ADVERBUL – II
1. Formează, prin derivare cu sufix, adverbe de mod de la următoarele substantive: cruce, piept, militar, prieten şi include adverbul creat într-un enunț. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
2. Precizează în care dintre enunțuri zilele săptămânii sunt substantive şi în care
sunt adverbe. a. Vine la noi în vizită vinerea. ________________________________
Vinerea e zi de post pentru ortodocşi. ________________________________ b. Lunea este prima zi a săptămânii. ________________________________
Săptămâna începe lunea. ________________________________ c. De obicei, duminica mă odihnesc. ________________________________
Îmi place duminica. ________________________________ d. În vacanță, sâmbăta pare mai lungă. ________________________________
A ales sâmbăta pentru petrecere. ________________________________ 3. Completează următoarele propoziții, folosind tipul de adverb indicat. a. De data aceasta nu pleci __________________ (adverb de loc). b. În discuție, noi acceptăm _______________ (adverb de timp) numai argumente
logice. c. El a procedat ________________ (adverb de mod) pentru relaxarea atmosferei
din clasă.
4. Rescrie următoarele enunțuri, utilizând varianta corectă a cuvintelor subliniate. a. Bineînțeles/ bine înțeles că mergem împreună. El a spus asta clar, ca să fie bine
înțeles/ bineînțeles. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
b. A fost o dată/ odată un împărat care organiza un concurs în fiecare an, la o dată/ odată chiar de el stabilită. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
c. După ce am vorbit la telefon, numai/ nu mai eu ştiam că el numai/ nu mai vine. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
d. Deoarece chelnerul i-a adus altfel/ alt fel de mâncare decât cel comandat, nu putea reacționa altfel/ alt fel. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
143
e. El nu şi-a amintit deloc/ de loc faptul că prietenul său era deloc/ de loc din Oradea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
f. Într-una/ întruna din zilele acelea, mi-am putut da seama că ea vorbeşte într-una/ întruna, ca o moară stricată. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
g. I-a spus de mult/ demult, într-o zi de vară, cât de mult/ demult ține la ea. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
h. Tata niciodată/ nici o dată nu-şi aminteşte niciodată/ nici o dată de naştere a membrilor familiei. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Precizează funcția sintactică a adverbelor din următoarele enunțuri: S-a gândit bine la tema lui. _____________________________________ Pretutindeni creşte iarbă grasă. _____________________________________ Trebuie să pornim acum. _____________________________________ S-a trezit devreme în prima zi. _____________________________________ Aşa mă păcăleşte Adriana. _____________________________________ Bătrânul se ridică anevoie. _____________________________________ Ai mers la bunici astă-vară. _____________________________________ Anul trecut, abia descifra literele. _____________________________________ Ne întâlnim după-amiază, la şcoală. _____________________________________ 6. Analizează adverbele din textul de mai jos, precizând felul lor şi funcția
sintactică. Am pregătit intenționat locuri adânci şi cuiburi. Am aşteptat mereu primăvara!
Singure vrăbiile, care zboară puțin, s-au vârât printre grinzi şi țigle. Le-am lăsat locuri şi lor, să intre uşor lângă bârnele din acoperiş. N-au aşteptat să fie rugate şi pretutindeni chenarele casei sunt pline de ele.
(după Tudor Arghezi, Acasă, la noi) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
144
Evaluare sumativă – ADVERBUL
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde cerinŃelor: Un gând s-a rătăcit surprinzător într-o parcare. S-a trezit brusc în miros de
benzină, printre maşini înghesuite şi oameni nervoşi. Ultimul lucru pe care încă şi-l amintea era cum stătea într-un colț liniştit în capul lui Simon, când băiatul, răcit, butona intens la computer, strănutând întruna. Probabil, aşa fusese aruncat în lume: printr-un strănut.
(după Laura Grünberg, Poveste cu un gând strănutat) 1. Subliniază adverbele din textul dat. 16 puncte (8x2p) 2. Precizează funcția sintactică a primului şi a ultimului adverb din text.
4 puncte (2x2p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
3. Numeşte sinonime pentru două dintre adverbele identificate în textul dat.
4 puncte (2x2p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Transcrie din text două adverbe de timp. 4 puncte (2x2p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Transformă adjectivul liniştit în adverb, într-un enunț construit de tine. 2 puncte
____________________________________________________________________ 6. Identifică, în text, un adverb provenit din adjectiv, apoi construieşte două
enunțuri: unul în care cuvântul găsit să fie adverb şi unul în care să fie adjectiv. 10 puncte (2x5p)
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Precizează care este elementul regent/ cuvântul pe care îl determină adverbul,
apoi adjectivul din enunțurile pe care le-ai construit. 10 puncte (2x5p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Scrie alături forma corectă a adverbelor din enunțurile de mai jos.
10 puncte (5x2p)
145
Cățelul rănit abea/ abia se mişcă. ___________________________ Nu mi-am imaginat că poate vorbi astfel/ asfel. ___________________________ În drumeția aceasta am mers continuu/ continu. ___________________________ Se vor rezolva cânva/ cândva aceste probleme. ___________________________ Ceea ce ai învățat porți cu tine oriunde/ orunde. ___________________________
9. Construieşte enunțuri pentru fiecare din formele: demult/ de mult, odată/ o dată,
altfel/ alt fel, întruna/ într-una, defel/ de fel. 10 puncte (10x1p) ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
10. Creează un dialog de 9-12 rânduri despre întâlnirea ta cu gândul lui Simeon, în
care să foloseşti trei-patru adverbe de loc, trei-patru adverbe de timp şi trei-patru adverbe de mod. Subliniază adverbele utilizate, apoi scrie-le pe trei coloane în funcție de tipul lor.
20 de puncte ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Adverbe de loc Adverbe de timp Adverbe de mod
______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________ ______________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 45 de minute
146
INTERJECłIA
1. Identifică, prin subliniere, interjecțiile din textul următor: Dănuț se simți mândru că zmeul e al lui şi umilit că e mai mare decât el… ― Vezi! Vezi! Dacă nu i-aŃi întins coada, suspină întretăiat DănuŃ, abia
stăpânindu-şi lacrimile. ― Ia să vezi, boierule, numai să-l iei cu binişoru, ş-ăl vezi că porneşte! Aşa-i şi
calu nărăvaş!... Ia te uită mata!... Ş-ăl tragi... ş-ăl încerci, ş-ăl mai laşi slobod... şi iar tragi hăŃu... Ian auzi!
Melodică mânie de violoncele, zbârnâitoarea vâjâia în salturile, tresăltările şi încovoierile încordate ale zmeului însufleŃit de viaŃa vânturilor străvezii. Cozile se alintau feminin în larg, dezmierdând puterea vânturilor.
― Hooo-pa!... [...] ― Hăi-hăi! chiuiră copiii. DănuŃ clipi, zâmbind. Sfoara curgea repede spre cer. Zmeul se înălŃă deasupra
satului, mai sus decât dealurile, decât soarele, decât rândunelele. Copiii îl căutau cu mâna streaşină la ochi, cu degetul celeilalte întins.
― Uite-l, măi! izbucni un băieŃel. ― Taci, măi! se răsti la el altul. ― Ci, măi? Ci? ― Sss! se-ncruntară ceilalŃi.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
2. Subliniază interjecțiile din enunțurile de mai jos. a. — O! ce frumoase sunt desenele tale! b. — El nu ştie, vai, ce îl aşteaptă acolo. c. Deodată, hodoronc-tronc, ne-a reproşat că o neglijăm. d. Se auzea întruna pic, pic. e. Oaia striga behehe de parcă o tăia cineva. f. — Na-ți datoria şi nu mă mai bate la cap! g. Bunicul mă ridica de subțiori zicând: hop-ş-aşa! h. Iar copiii tralala înainte fără să țină cont de indicații.. i. Câinele a intrat trosc, pleosc chiar în mijlocul bălții. j. — Ia hai să încercăm! k. — O, nu asta voiam să spun! l. Brusc, copilul făcu hop! în brațele mele. 3. Construieşte trei enunțuri în care interjecții diferite să exprime bucuria cuiva.
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
4. Construieşte două enunțuri în care interjecții diferite să exprime tristețea,
regretul.
147
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
5. Construieşte patru enunțuri în care interjecții diferite să imite sunete şi zgomote
din natură. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
6. Construieşte două enunțuri în care interjecții diferite să exprime îndemnul şi/
sau indicația adresate cuiva. ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
7. Precizează funcțiile sintactice ale interjecțiilor (dacă au) din enunțurile de mai jos. a. O, soare blând, de toamnă! b. Nu înțelege, vai, niciun cuvânt din limba aceasta. c. — Mă, nu-l strânge aşa! d. — A, păi aşa spune!
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
8. Identifică interjecțiile din textele următoare şi completează semnele de
punctuație necesare. a. O rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult! (Mihai Eminescu, O, rămâi) b. — Iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculți…
(Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului) c. Dar cucoana luând în brațe pe favorit şi mângâindu-l cu toată duioşia: — Vai de mine cum crezi d-ta?... Noi suntem băieți cuminți şi binecrescuți… Noi
nu suntem mojici ca Bismarck. — Ha zic eu. — Bismarck al ofițerului Papadopolinii.” Dându-mi această explicaŃie, cocoana scoate din săculeŃul de mână o bucăŃică de
zahăr: — Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): — Ham — Să-i dea mamiŃica băiatului zăhărel? Bubico: Ham Ham Şi apucă bucăŃica de zahăr şi-ncepe s-o ronŃăie...
(I.L. Caragiale, Bubico) d. Ei ei acu-i acu Ce-i de făcut măi Nică? (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) e. Uf mai bine rămâneam cu voi.
148
Evaluare sumativă – INTERJECłIA
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Dar cucoana, luând în brațe pe favorit şi mângâindu-l cu toată duioşia: — Vai de mine, cum crezi d-ta?... Noi suntem băieți cuminți şi binecrescuți… Noi
nu suntem mojici ca Bismarck. — Ha? zic eu. — Bismarck al ofițerului Papadopolinii. Dându-mi această explicaŃie, cocoana scoate din săculeŃul de mână o bucăŃică de
zahăr: — Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): — Ham! — Să-i dea mamiŃica băiatului zăhărel? Bubico: Ham! Ham! Şi apucă bucăŃica de zahăr şi-ncepe s-o ronŃăie...
(I.L. Caragiale, Bubico) 1. Subliniază interjecțiile din textul dat. 20 de puncte (5x4p) 2. Precizează funcțiile sintactice ale interjecțiilor identificate (dacă au). 10 puncte (5x2p)
____________________________________________________________________ 3. Completează enunțurile de mai jos cu semnele de punctuație specifice
interjecțiilor. 40 de puncte (8x5p) a. Nu ştiu vai cum se va descurca în asemenea condiții. b. Uf ce căldură este astăzi în oraş! c. Iată łi-am spus eu că va fi bine? d. Şi deodată buf Parcă a tunat. e. O tu chiar ai reuşit. f. Miau miau de parcă vorbea cu noi. g. Din pădure se aude poc apoi tăcere. h. — Mă tu tot mai încerci să mă păcăleşti 4. Construieşte un dialog de 8-10 replici, în care să discuți cu naratorul din schița
Bubico despre obiceiul de a trata astfel cățeii, în care să foloseşti 4-5 interjecții. 20 de puncte
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
149
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 40 de minute.
150
SINTAXA PROPOZIłIEI. PREDICATUL VERBAL
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă
din Primărie, am dat peste o carte intitulată „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran. Am deschis-o și n-am mai lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi adevărați! Neobositul aventurier Anton Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul bucătar Ismail, Ieremia, omul care nimerea cu pușca orice, cârmaciul Gherasim, pirați, corabia „Speranța”, îndepărtata łară de foc etc. – toți și toate intrau în forță în mintea și-n inima mea. Simțeai în aceste pagini cum foșnește și miroase marea, trăiai furtuni, explorai locuri periculoase, luptai, salvai prieteni și așa mai departe. Brusc, toate „aventurile” noastre de la castel sau de pe valea Bârsăului mi s-au părut mici, neinteresante. Le povesteam amicilor mei scene din această poveste marinărească (pentru că biblioteca avea un singur exemplar și nu voiam să se piardă), mai și exageram ca să-i țin curioși, făceam, altfel spus, „filmul” cărții, cu mult înainte să apară, în 1976, un serial produs de televiziunea română după roman, care serial, să fiu sincer, m-a dezamăgit. Era mult mai sărac decât versiunea mea „cinematografică”.
(Ioan Groșan, Cartea copilăriei mele) 1. Menționează șase verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Numește cine face acțiunea exprimată de verbele menționate la exercițiul 1.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
3. Precizează modul la care se află fiecare dintre verbele de la exercițiul 1.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
4. Transcrie din text două verbe cu funcția de predicat verbal, care să fie la moduri
personale diferite; precizează-le. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
151
5. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele spus și produs să aibă funcția de predicat verbal. Explică ce modificări trebuie să faci pentru a respecta cerința. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Numește la ce timp se află fiecare dintre verbele următoare.
miroase ________________________ am deschis _________________________ trăiai __________________________ văzusem ___________________________
7. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză, astfel
încât acestea să aibă funcție de predicat: Şcoala (a începe) ____________ curând și zilele (a deveni)________________
mult mai agitate. Timpul (a trece) ___________ altfel, căci (a se trezi) ____________ devreme, ca (a avea) _______________ timp pentru toate. Nu (a fi) ________________ la fel liniștiți ca în zilele de vacanță. (a pleca) __________ spre școală, (a participa) ____________ activ la orele interesante, (a juca) ____________ un fotbal cu colegii, (a face) ____________ lecțiile. Chiar dacă nu (a fi) ______________ ca în vacanță, (a fi) ____________ foarte interesant și dinamic.
8. Alcătuiește trei enunțuri în care verbul a fi să aibă funcția de predicat verbal, dar
să aibă sensuri diferite. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile din enunțurile date: a. Ași dori să mergem la mare. _____________________________________________________________ b. Nu-mi place să stăm nu mai în casă. _____________________________________________________________ c. Î-mi place să vizitez locuri frumoase. _____________________________________________________________ d. Nu te du la munte, hai cu noi la mare. _____________________________________________________________ e. V-a fii foarte frumos. _____________________________________________________________ f. Ieste foarte cald și apa e minunată. _____________________________________________________________
152
PREDICATUL NOMINAL. NUMELE PREDICATIV SIMPLU ŞI MULTIPLU
1. Citește cu atenție textul: Când eram de vârsta ta, dragă Danda, îmi plăceau cărțile imposibile, cumva fără
început și fără sfârșit. Erau manuale de astronomie, de botanică, de geografie și istorie pe care le găsisem la bunica de la țară. Erau vechi și inutile. Bunica mai rupea câte-o pagină din ele atunci când nu mai avea ziare ca să aprindă focul. Când veneam în vacanță, mă ocupam eu de asta. De ziare nu-mi părea rău. [...]
Trebuie să-ți mărturisesc că la vârsta ta citeam niște romane pe care le cumpăra Nini, romane groase, cu coperți cartonate și cu titlul și numele autorului scris pe cotor cu auriu. După cum arătau, mi se părea că sunt valoroase. Îmi și plăceau, dar cred că erau pierdere de vreme. Autorul lor se numea Paul Féval. Erau romane cu de toate: aventuri, muschetari, dragoste, crimă, tot tacâmul.
(Simona Popescu, Leagănul pisicii) a. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat verbal și
precizează ce condiție trebuie să îndeplinească pentru a avea această funcție. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________________________________________
b. Precizează patru predicate nominale din textul dat. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
c. Numește verbul copulativ care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b, indicând modul, timpul, persoana și numărul la care se află. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
d. Precizează numele predicative care intră în componența fiecărui predicat nominal de la punctul b și prin ce parte de vorbire sunt exprimate. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
e. Transformă propoziția Autorul lor se numea Paul Féval. astfel încât să conțină predicat nominal. Precizează prin ce este exprimat numele predicativ. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
153
2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de nume predi-cativ: imposibile ____________________________________________________________ bunica _______________________________________________________________ focul ________________________________________________________________ cartonate _____________________________________________________________
3. Transformă enunțurile alcătuite la exercițiul 2, astfel încât să conțină nume predicative multiple: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Precizează care este valoarea verbului a fi din următoarele enunțuri:
A fost odată ca niciodată... __________________________ Era să cad pe scări. __________________________ Colegul meu este foarte vesel __________________________ Am aflat că este moldovean. __________________________ Aș fi vorbit cu el despre biserica de la Borzești. __________________________ Sunt câteva locuri foarte interesante. __________________________ Când voi fi student, voi alege Facultatea de Istorie. __________________________
5. Încercuiește A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greșite.
A / F Verbul a fi poate avea doar valoare copulativă. A / F Verbul a fi este copulativ în propoziția: El este președintele juriului. A / F Propoziția Vizita a fost scurtă, dar interesantă. nu conține nume predicativ
multiplu. A / F Verbul a fi este auxiliar în enunțul Aş fi cumpărat cartea. A / F Propoziția Casa noastră este foarte primitoare. conține predicat verbal.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile date: a. Uita-ți-vă la Mihai. __________________________________________ b. Ieste îmbrăcat foarte frumos. ___________________________________ c. Pantaloni sunt curați, dar strălucitor. ____________________________ d. Mi-ar pare rău să nu-l vede-ți. __________________________________ e. Nu se merită să stați deoparte. __________________________________ f. Noi plănuiam un plan să fiți cu noi. ______________________________
154
SUBIECTUL. SUBIECTUL SIMPLU ȘI SUBIECTUL MULTIPLU.
SUBIECTUL EXPRIMAT ȘI SUBIECTUL NEEXPRIMAT
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Vă plac secretele? Eu cred că fiecare om trebuie să aibă un secret al lui, ca să fie
cu adevărat frumos. Şi mai cred că fiecare carte trebuie să aibă o viață secretă a ei ca să fie cu adevărat bună. Secretele astea nu-i bine să fie dezvăluite decât oamenilor frumoși pe dinăuntru. Când îți pierzi un secret sau îl află cine nu trebuie, e ca și cum te-ai împuțina, ca și cum ai scădea în înălțime, în loc să crești. Dar dacă-l spui unui om cu suflet mare, această decizie te întărește. Secretele cărților dăinuie ani de zile. Cărțile care au un secret pot fi citite și după o sută de ani, și după o mie de ani. De obicei, scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să înveselească pe cineva trist sau ca să uite că el însuși e foarte bolnav sau ca să câștige dragostea cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de aventură în viața lui monotonă.
(după Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret) 1. Menționează patru verbe din text care au funcția sintactică de predicat.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele menționate.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
3. Menționează felul fiecărui subiect precizat la exercițiul 2.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
4. Subliniază toate subiectele din fraza Dar dacă-l spui unui om cu suflet mare,
această decizie te întărește. 5. Precizează felul subiectelor identificate și explică diferența dintre acestea.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele indicate să aibă funcție de subiect mul-
tiplu: viață, oameni, suflet, durere, aventură, ani. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
155
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Transcrie din text o propoziție cu subiect subînțeles.
_______________________________________________________________ 8. Completează tabelul cu diferite tipuri de subiect selectate din text.
Subiect exprimat prin substantiv
Subiect exprimat prin pronume
Subiect inclus
9. Precizează ce fel de subiecte există în următoarele enunțuri și, dacă este cazul,
care este partea de vorbire prin care sunt exprimate. a) Melodia aceasta îmi place mult. _____________________________________ b) Ea este singură. __________________________________________________ c) Prima nu mi-a spus nimic. __________________________________________ d) El, prietenul meu, mi-a scris. ________________________________________ e) Scrisorile și florile de la el au fost păstrate. ____________________________ f) Două dintre ele îmi sunt foarte dragi. _________________________________ g) Va veni o vreme când ne vom întâlni iar. ______________________________ h) — Adu florile, Mario! _____________________________________________ 10. Încercuiește A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greșite. A / F Subiectul poate fi doar simplu. A / F Subiectul este exprimat în propoziția: Am citit mailurile de la tine. A / F Propoziția A trecut mult timp de atunci. nu conține subiect exprimat. A / F Subiectele sunt subînțelese în fraza Am văzut ce mi-ai trimis. A / F Propoziția Eu împreună cu părinții merg la mare. conține subiect multiplu.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile: a. Lucrurile trebuiesc aranjate. ___________________________________ b. Nu v-ar displace să avem o discuție. _____________________________ c. Există situații care trebuiește lămurite. ___________________________ d. Deși mai n-am vorbit, am știut ce, se întâmplă. _______________________ e. Filmul acela, a primit multe premii. ______________________________ f. Noi și prieteni noștrii l-am văzut deja. ____________________________
156
ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Ş-am tresărit cu toții când vărul meu a găsit o carte de Erich Kästner care se
chema „Ziua de 35 mai”. A, asta da zi de naștere! Dar când i-am spus-o, unchiul nostru a râs fără să-și deschidă buzele, cum râdea el, mai mult pe dinăuntru, și a spus că tare i-ar fi plăcut să fie născut într-o asemenea zi și că își va alege data de 35 mai pentru viitoarele aniversări. Când a rostit promisiunea asta s-a umbrit la chip, am observat cu toții. Apoi ne-a dat un indiciu:
— Luna e bună, dar ziua e alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri. O, de-acum era floare la ureche. Cartea pe care o căutam avea ceva cu mai. Atunci
Dina a remarcat că mai poate să apară în titlu și altfel decât ca nume al unei luni. — Ceva de genul „Au mai trecut șapte zile”, a completat fratele meu – care a
înțeles imediat – adică, cum ar veni, 7 mai. (Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret)
1. Menționează șase verbe din text care au funcția sintactică de predicat.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Precizează persoana și numărul pentru fiecare dintre verbele menționate.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
3. Precizează cine face acțiunea exprimată de verbele menționate.
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
4. Numește felul fiecărui subiect precizat la exercițiul 3 și, unde e cazul, partea de
vorbire prin care este exprimat. _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
5. Subliniază toate subiectele și predicatele din fraza — Luna e bună, dar ziua e
alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri. și explică acordurile dintre acestea. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
157
7. Alcătuiește patru enunțuri în care să existe subiect multiplu. Marchează prin săgeți relația cu verbele cu care se acordă. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
8. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale verbelor din paranteză, astfel
încât acestea să se acorde cu subiectul: — Sofia, (a trece) ____________ pe la noi în seara asta. Noi (a
cumpăra)________________ câteva rechizite pentru anul școlar care începe. Mihai și cu mine (a vrea) _______________ să le vezi, ca (a decizi)________________ ce (a păstra) _______________ .
— Ce frumos, (a mulțumi)________________ mult că (a se gândi) __________ la mine. Voi (a ști) ____________ cât de mult îmi plac rechizitele. Şi tu, și Mihai (a face) ____________ întotdeauna cadouri frumoase. Eu (a primi) ____________ de la voi lucruri care (a plăcea)________________ enorm și care (a fi) ____________ de real ajutor.
9. Completează spațiile libere cu formele adecvate ale cuvintelor din paranteză,
astfel încât acordul dintre subiect și predicat să fie corect. a) Porțile și ferestrele (a se deschide) ___________________________________ . b) Merii, perii, corcodușii (a înflori) ________________________________ . c) Stolul de berze (a zbura) ________________________________ . d) Îmi (a plăcea) __________________ florile de câmp. e) łie ți (a se cuveni) __________________ toate laudele pentru reușită. f) Mi- (a ajunge) __________________ câte am pățit vara asta. g) (a veni) __________________ o mulțime de copii. h) Eu și sora mea (a merge) __________________ în vacanță în Portugalia. i) Şi mama, și tata (a fi fericit) __________________ . j) Magazia și garajul (a fi plin) __________________ cu lucrurile noastre. k) Munții și dealurile (a fi verde) __________________ încă.
Moment ortografic
Identifică și corectează, prin rescriere, greșelile de orice tip din enunțurile: Roiul de albine vin spre stup. _____________________________________ Îmi convine propunerile tale. _____________________________________ Mă doare, pieptul, ochii și gâtul. __________________________________ Adrian Cosmin și Cristina este inteligentă. __________________________ Copacul și florile sunt plini de culoare. _____________________________ El și Emilia este căsătorit de mult. _________________________________ Noi și voi gândiți la fel. _________________________________________
158
ATRIBUTUL – I
1. Subliniază atributele din enunțurile de mai jos. a. Azi a primit o carte cu povești. b. Ideea mamei este foarte bună. c. Cărțile rupte vor ajunge maculatură. d. El bea ceaiul dintr-o ceașcă fină. e. Trei vrăbiuțe se bat pe grăunțe. f. Prietenii lor au organizat o petrecere. g. Se vedea în ochii ei bucuria. h. Adu cupele, căci înghețata din ele s-a topit. i. Felicitarea pentru noi nu a mai ajuns la destinație. j. Acela dintre elevi care va persevera, va și câștiga. 2. Indică, folosind o săgeată, ce parte de vorbire determină fiecare dintre atributele
din textul următor.
Aburii ușori a[i] nopții ca fantasme se ridică
Şi plutind deasupra luncii printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur,
Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. (Vasile Alecsandri, Malul Siretului)
3. Scrie alături ce parte de vorbire este cuvântul determinat de atribut în fiecare
enunț. a. Cei doi din București s-au înscris abia ieri. ____________________________ b. Mâine se vor plimba pe malul Senei. ____________________________ c. Parcă este o casă pentru păpuși. ____________________________ d. Voi din bancă rămâneți pe loc. ____________________________ e. Elevii de pe hol fac gălăgie. ____________________________ f. Mirosul ploii ne învălui. ____________________________ g. A doua zi ne-am dus la școală. ____________________________ h. Personajele din roman ne sunt modele. ____________________________ 4. Subliniază atributele din enunțurile de mai jos și precizează prin ce parte de
vorbire este exprimat fiecare. a. La dejun, urmează mâncărurile picante. ______________________ b. Ne-au ajuns la urechi sunete dulci și armonioase. ______________________ c. Vom trece în clasa a șasea. ______________________ d. El a mâncat un măr și două prune. ______________________
159
5. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin adjectiv propriu-zis. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin numeral cardinal. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Construiește patru enunțuri în care atributul să fie exprimat prin numeral
ordinal. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
8. Analizează atributele din textul următor, precizând felul și partea de vorbire prin
care este exprimat fiecare. Pe strat au apărut dimineață trei hortensii albe și un trandafir galben. Petalele
umede parcă trimiteau dulci și delicate zâmbete. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
160
ATRIBUTUL – II
1. Precizează prin ce parte de vorbire este exprimat fiecare din atributele de mai jos. a. Marginile rochiei flutură în vânt. _____________________________________ b. Îmi plac romanele de aventuri. ______________________________________ c. Crema din ea e delicioasă. __________________________________________ d. Grigorescu a pictat un car cu boi. ____________________________________ e. S-a speriat de culoarea norilor. ______________________________________ f. Ştiu pe de rost poeziile lui. __________________________________________ 2. Construiește patru enunțuri în care să existe atribute care să determine
substantive în cazul genitiv. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
3. Explică ce se întâmplă cu forma adjectivelor în enunțurile construite la
exercițiul 2. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Construiește patru enunțuri cu atribute exprimate prin pronume. Arată prin
săgeți pe cine determină acestea. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
5. Analizează atributele prezente în textele de mai jos, precizând partea de vorbire
prin care este exprimat cu analiza completă a acesteia. a. Mă uitam la coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri… Şi, în timp ce
căutam să dezleg misterul, am auzit chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am tresărit.
— Cine a intrat cu bicicleta în clasă? — Eu. Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! Era o foaie cu pătrățele, exact ca acelea
din caietul ce-l aveam în mână. (Mircea Sântimbreanu, Mi s-a terminat caietul) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
161
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
b. Este adevărat însă că oamenii nu aveau nici un control asupra dietei lor;
mâncau adesea foarte prost. Un raport din anul 1810, al unui magistrat, asupra condițiilor dintr-o fabrică din Anglia dezvăluia că ucenicii erau ținuți la mașinile lor de la ora 550 până seara la 915, cu o singură pauză scurtă. Mâncau budincă simplă la micul dejun și la cină – la mașinile lor – și, în general, turte de ovăz cu supă chioară la prânz. Aceasta era hrana tipică pentru oricine ajungea într-o fabrică.
(după Bill Bryson, Acasă) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
c. Pomii sunt încărcați de flori care au căzut din înălțimile cerului. Trei zile la
rând au fluturat deasupra lumii florile albe, ca florile de cireș, așezându-se, când le oboseau aripile, în zborul lor, pe crengile copacilor, pe case, pe fața neagră a pământului. Soarele aruncă lumină blajină peste fire, iar oglinzile razelor lui parcă te orbesc, chiar dacă nu dogoresc peste lumea vie. (George Şovu, Tandrețe)
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
162
COMPLEMENTUL
1. Precizează ce funcție sintactică îndeplinesc cuvintele subliniate din textul de mai jos și ce cuvânt determină fiecare.
Când Degețel presărase pietricelele prin pădure, anume ca să poată regăsi – după ce părinții îl vor fi părăsit – drumul pe care să se întoarcă spre casă, el nu bănuise nicio clipă că un struț, călcându-i pe urme, le înghițise chiar pe toate.
(Jacques Prevert, Povestiri pentru copii nu prea cuminți) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Subliniază complementele din enunțurile de mai jos. a. Şefa clasei cumpără biletele. b. Eu te rog pe tine. c. Fetele cochete vorbesc despre modă. d. A tăcut brusc, înfiorată. e. Ana pleacă la mare. 3. Scrie ce cuvânt/parte de vorbire determină complementele evidențiate în
următoarele enunțuri: a. Am visat un personaj din cartea citită. ______________________________ b. Noi am ținut cu al doilea. ______________________________ c. Profesorul a vorbit numai cu mine. ______________________________ d. Te-au așteptat întreaga zi. ______________________________ e. Seara, mergeau încet către casă. ______________________________ f. Le-a dat colegilor toate bomboanele. ______________________________ g. I-au primit în sală doar pe trei dintre ei. ______________________________ 4. Transcrie din textul de mai jos doar complementele care arată împrejurarea/
circumstanța în care se petrece acțiunea (timpul, locul, modul). Aseară, prin grădina amorțită,/ Din tufe de pelin cu frunze mici,/ A apărut în taină
un arici./ Copiii l-au zărit de pe cerdac/ Cum se mişca domol pe sub gutui […]/ Băteau copiii din vătrai şi cleşte,/ Dar el tăcea, săracul, ca un peşte,/ Şi doar fiori de groază, când şi când,/ Treceau pe trupuşorul lui plăpând […]/ Când a simŃit că-i singur doar cu mine/ Şi nici un duşman dinspre casă nu mai vine,/ A scos cu frică de sub el/ Un bot timid şi mic, ca de căŃel,/ Şi cu instinctul lui obscur/ A explorat terenul, împrejur. (Otilia Cazimir, Ariciul)
163
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
5. Transcrie din textul de mai jos doar complementele care arată asupra cui se
răsfrânge, direct sau indirect, acțiunea verbului. Îl cunosc pe băiatul acela din clasa a șasea, dar cu tine nu am vorbit despre el
niciodată. Este vecin cu mine, de aceea și mama îl știe, chiar a strigat la el când pocnea mingea pe stradă și cred că lui i-am dat rolele mele. El mi-a prezentat-o ieri pe Mioara și acum mă gândesc numai la ea. Am pregătit o carte ca să am un bun motiv de a intra în vorbă cu ea, dar mi-ar prinde bine să știu mai multe despre băiatul acesta, ca să-i pot aminti Mioarei de el. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
164
Evaluare sumativă – SINTAXA PROPOZIłIEI
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Către seară, zise zmeul către fata de împărat, care privea la dânșii cum se luptau,
după ce erau iară oameni: — Frumușica mea, dă-mi nițică apă să mă răcoresc, și-ți făgăduiesc să ne
cununăm chiar mâine. — Frumușica mea, îi zise Prâslea, dă-mi mie apă, și-ți făgăduiesc să te duc pe
tărâmul nostru, și acolo să ne cununăm. [...] Fata de împărat dete apă lui Prâslea de bău, și prinse mai multă putere; atunci
strânse zmeul în brațe, îl ridică în sus, și, când îl lăsă jos, îl băgă până la brâu; puindu-și toate puterile, Prâslea mai strânse o dată pe zmeu de-i pârâi oasele și, aducându-l, îl trânti așa de grozav, de îl băgă până în gât în pământ, și-i și tăie capul; iară fetele de bucurie se adunară împrejurul lui, îl luau în brațe, îl sărutau și îi ziseră:
— De azi înainte, frate să ne fii. (după ***, Prâslea cel voinic și merele de aur)
1. Scrie patru verbe din text care au funcția de predicat verbal. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
2. Precizează modul și timpul la care sunt următoarele verbe din text: 8 puncte
zise ____________________________ făgăduiesc _________________________ dă _____________________________ sărutau ___________________________
3. Transformă secvența puindu-și toate puterile astfel încât să conțină predicat,
precizând felul acestuia. 8 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Numește două predicate nominale din text și precizează prin ce este exprimat
numele predicativ. 8 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
5. Extrage, din text, două subiecte exprimate și două subiecte incluse. 8 puncte
_______________________________ __________________________________ _______________________________ __________________________________
165
6. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate din text. 24 de puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Subliniază cu o linie atributele și cu două linii complementele din următoarele
enunțuri și indică prin săgeți ce cuvânt/ parte de vorbire determină. 18 puncte
a. Am aflat răspunsul la întrebări.
b. Cartea interesantă o am de la tine.
c. Antrenorul de la stadion vorbește cu primul.
8. Rescrie enunțurile următoare, corectând greșelile de orice fel. 8 puncte Mă doare ochii de la atâta lumină.
_______________________________________________________________ Mai bine tu Ioana și Mihai vorbești mai puțin.
_______________________________________________________________ Caietul și cărțile pentru școală este pe masă.
_______________________________________________________________ Muntele și câmpiile sunt bine înverziți.
_______________________________________________________________ Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.
166
SINTAXA FRAZEI. PROPOZIłIA PRINCIPALĂ. PROPOZIłIA SECUNDARĂ. FRAZA FORMATĂ DIN
PROPOZIłII PRINCIPALE ȘI PROPOZIłII SECUNDARE
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: Ce voiam să spun cu asta, de fapt? Îmi plăcea să-mi bag nasul în cărți la fel de
tare pe cât îmi plăcea să mă joc. Cititul era jocul meu de noapte. Citeam pe sub cearceafuri, pături sau plapume, ajutându-mă de o veioză mititică, ca să nu fiu văzut. Asta în vacanță, căci acasă nu prea mi-a ținut cu camuflajul până într-a patra, când, în sfârșit, am avut camera mea. Curiozitatea și plăcerea mi-au crescut odată cu viteza de lectură. Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi creștea pofta să citesc și mai mult.
(Robert Şerban, Jocul de noapte)
1. Precizează care sunt predicatele din secvența subliniată. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată.
_______________________________________________________________ 3. Transcrie din text două propoziții principale.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Transcrie din text două propoziții secundare și încercuiește cuvântul de legătură.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Subliniază predicatele, împarte secvența în propoziții și precizează felul
acestora: Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi creștea pofta să citesc și mai mult. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
167
7. Subliniază cu o linie predicatul, cu două linii subiectul și precizează felul propoziției din secvența: Curiozitatea și plăcerea mi-au crescut odată cu viteza de lectură. _______________________________________________________________
8. Transformă secvența de la exercițiul 7, astfel încât să conțină două propoziții
subordonate. Explică ce modificări au apărut pentru a respecta cerința. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
9. Redactează un dialog de 8-10 replici pe care îl porți cu un coleg nou în clasa
voastră. Subliniază cu albastru propozițiile principale, cu roșu propozițiile secundare și încercuiește cuvintele de legătură. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
Moment ortografic
Corectează greșelile de orice tip din enunțurile următoare. Mama am venit decât să spun că î-mi plac clătitele făcute de tine. ________________________________________________________ Am mâncat patru iar a cincia o păstrez pe mâine. ________________________________________________________
168
ELEMENTE DE RELAłIE ÎN FRAZĂ: CONJUNCłIILE. COORDONAREA COPULATIVĂ ȘI PRIN
JUXTAPUNERE. SUBORDONAREA
Citește cu atenție textul, apoi răspunde la cerințe: [...] iar ea, de bucurie, îl strânse în brațe și cât p-aci era să-l înghiță, dacă nu l-ar
fi acoperit puii. — Ce bine vrei să-ți fac și eu, pentru că mi-ai scăpat puii de moarte? — Să mă scoți pe tărâmul celălalt, răspunse Prâslea. — Greu lucru mi-ai cerut – îi zise zgripțuroaica, dar pentru că ție îți sunt datoare
mântuirea puilor mei, mă învoiesc la asta. Pregătește o sută de oca de carne făcută bucățele de câte o oca una și o sută de pâini.
Făcu ce făcu Prâslea, găti pâinile și carnea și le aduse la gura groapei. Zgripsoroaica zise:
— Pune-te deasupra mea cu merinde cu tot și, de câte ori oi întoarce capul, să-mi dai câte o pâine și câte o bucată de carne.
Se așezară și porniră, dându-i, de câte ori cerea, pâine și carne. Când era aproape, aproape să iasă deasupra, pasărea uriașă mai întoarse capul să-i mai dea de mâncare; dar carnea se sfârșise.
(***, Prâslea cel voinic și merele de aur) 1. Precizează care sunt predicatele din secvența subliniată.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
2. Indică numărul de propoziții din secvența subliniată. ________ 3. Transcrie din text două propoziții principale.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Transcrie din text două propoziții secundare și încercuiește cuvântul de legătură.
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
169
5. Transcrie din text șase conjuncții și precizează felul acestora. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Încadrează conjuncțiile și precizează felul propozițiilor din fraza: Când era
aproape, aproape să iasă deasupra, pasărea uriașă mai întoarse capul să-i mai dea de mâncare; dar carnea se sfârșise. _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
7. Realizează o schemă care să arate raporturile de subordonare din fraza de la
exercițiul 6. 8. Încercuiește A pentru afirmațiile care sunt corecte sau F pentru cele greșite.
A/ F Conjuncția ca să este simplă. A/ F Conjuncțiile simple leagă o propoziție principală de altă propoziție principală. A/ F În fraza Mașina este bună, consumă puțin., există raport de coordonare prin
juxtapunere. A/ F Raportul de subordonare se realizează cu ajutorul unor conjuncții subordona-
toare (că, să, dacă…). A/ F Fraza M-am gândit să merg la mare. conține o propoziție principală și o propo-
ziție secundară. A/ F Conjuncțiile coordonatoare leagă două propoziții de același fel.
Moment ortografic
Corectează greșelile de orice tip din enunțurile următoare: Vroiam ca să plec dar n-am terminat ceia ce lucram ________________________________________________________ Mai am decât două pagini de scris. ________________________________________________________
170
Lucrări scrise semestriale
Semestrul I
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era
supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată, şi, desigur, foarte suplă. Avea faŃa lunguiaŃă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era asemeni multor tineri de vârsta lui, la înfăŃişare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de ceilalŃi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul excepŃional, şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de demonstraŃie. E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală, şi că rareori profesorii îşi puseseră speranŃe mai mari într-un alt elev. În ciuda precocităŃii sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat după visuri, expediŃii şi aventuri.
Cufundat în cercetarea hărŃii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat, şi intrusul, cocoŃat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile iscoditoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu observase nimic, discuŃia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranŃe.
(Constantin ChiriŃă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş) 1. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte
_______________________________________________________________ 2. Scrie câte un antonim pentru cuvintele indicate. 6 puncte
suplă ________________ tăcută ___________________ rareori ________________ 3. Selectează din text două cuvinte derivate cu sufix, subliniază cu o linie rădăcina
și cu două linii sufixul. 6 puncte _______________________________ __________________________________
4. Alcătuiește enunțuri cu două cuvinte formate prin derivare cu prefix de la
cuvântul de bază a face. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
171
5. Alcătuiește enunțuri cu doi termeni care aparțin câmpului lexico-semantic al copilăriei. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Notează două cuvinte din text care conțin diftong și un cuvânt care conține hiat.
6 puncte _______________________________________________________________
7. Desparte în silabe cuvintele selectate din text. 6 puncte
demonstrație _____________________ matematician _______________________ 8. Precizează un atribut și un complement din textul dat. 6 puncte
_______________________________ __________________________________ 9. Construiește o propoziție dezvoltată pornind de la propoziția simplă să spunem.
6 puncte _______________________________________________________________
10. Transcrie din text o propoziție enunțiativă pe care o transformi apoi în
propoziție interogativă. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
11. Precizează numele copiilor despre care este vorba în text. 4 puncte
_______________________________________________________________ 12. Explică de ce castanul descris era numit „castan rege”. 6 puncte
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
13. Redactează, pe o pagină suplimentară, o compunere narativă de 100-150 de
cuvinte, în care să relatezi o întâmplare la care participă personajele din textul dat. 20 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte Timp de lucru: 50 de minute
172
Semestrul al II-lea
Citeşte cu atenŃie textul, apoi răspunde la cerinŃe: Dacă văzu împăratul că-l întețesc fetele cu rugăciunile, zise: — Iată, copilele mele, de ce sunt trist. Voi știți că nimeni nu s-a putut atinge de
împărăția mea, cât am fost tânăr, fără să-și capete pedeapsa și fără să se ducă rușinat de unde a venit. Acum pârdalnicele de bătrânețe mi-au secat toată puterea; brațul meu e slăbănogit, nu mai poate să învârtească paloșul de să se cutremure vrăjmașul. Şoimuleanul meu, pentru care era să-mi pierd viața până l-am dobândit, a îmbătrânit și el: este un răpciugos, abia își târâie și el viața de azi, pe mâine. Voi știți că m-am supus celui mai mare și mai tare împărat de pe fața pământului. Însă la dânsul este obiceiul ca toți supușii împărăției să-i trimită câte un fiu, să-i slujească zece ani și eu vă am numai pe voi.
— Mă duc eu, tată, zise fata cea mare, și mă voi sili din toate puterile mele să te mulțumesc.
(***, Ileana Simziana) 1. Precizează trei verbe din text aflate la timpuri diferite ale modului indicativ.
6 puncte _______________________________________________________________
2. Scrie două predicate verbale din text. 6 puncte
_______________________________ __________________________________ 3. Selectează din text două predicate nominale și precizează prin ce este exprimat
numele predicativ. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
4. Selectează din text două verbe auxiliare diferite. 6 puncte
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
5. Transcrie din text două substantive articulate hotărât și precizează funcțiile lor
sintactice. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
6. Notează din text un substantiv în cazul acuzativ, unul în cazul genitiv și unul în
cazul vocativ. 6 puncte _______________________________________________________________
173
7. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor: 6 puncte brațul _________________ voi __________________ la dânsul ________________ .
8. Selectează un atribut și un complement din textul dat. 6 puncte
_______________________________ __________________________________ 9. Construiește o propoziție în care un numeral din text să aibă altă funcție
sintactică, pe care o precizezi. 6 puncte _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
10. Transcrie din text două adjective, menționând funcția lor sintactică. 6 puncte
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________
11. Construiește un enunț în care un adverb de loc să aibă funcția de complement.
4 puncte _______________________________________________________________
12. Explică motivul supărării împăratului. 6 puncte
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________
13. Redactează, pe o pagină suplimentară, o compunere de 100-150 de cuvinte, în
care să prezinți două trăsături ale basmului reflectate în textul dat. 20 de puncte Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte. Timp de lucru: 50 de minute
