Opiune pe cursul de schimbAvantaje pentru un cumprtor/vnztor al unei opiuni pe cursul de schimb: posibilitatea acoperirii riscului valutar, n sensul evitrii pierderilor generate de evoluia nefavorabil a cursului de schimb posibilitatea obinerii unui profit din diferena dintre cursul de schimb de la scadena tranzaciei de opiune pe cursul de schimb i cursul de schimb prestabilit n cadrul respectivei tranzacii de opiuneCaracteristici instrument financiar derivat pe cursul de schimbpus la dispoziie n baza unui contract n form standardizat prin intermediul cruiacumprtorul opiunii are dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau de a vinde la scaden o anumit valut,la un curs de schimb prestabilit, n schimbul unei prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune Produs adresat clienilor corporate Tipuri de opiuni pe cursul de schimb: opiune de cumprare (opiune call) cumprtorul opiunii are dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra la scaden o anumit valut, la un curs de schimb prestabilit, n schimbul unei prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune. Exercitarea la scaden de ctre cumprtorul opiunii call a dreptului de a cumpra , creaz pentru vnzatorul opiunii call obligaia de a vinde valuta care face obiectul respectivei tranzacii de opiune opiune de vnzare (opiune put) cumprtorul opiunii put are dreptul, dar nu i obligaia de a vinde la scadena o anumit valut, la un curs de schimb prestabilit, n schimbul unei sume pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune. Exercitarea la scaden de ctre cumprtorul opiunii put a dreptului de a vinde, creaz pentru vnztorul opiunii put obligaia de a cumpra valuta care face obiectul respectivei tranzacii de opiuneOpiune pe rata dobnziiAvantaje pentru un cumprtor/vnztor al unei opiuni pe rata dobnzii: posibilitatea acoperirii riscului de rat a dobnzii, n sensul evitrii pierderilor generate de evoluia nefavorabil a ratei dobnzii posibilitatea obinerii unui profit din diferena dintre rata dobnzii variabile la datele de referin ale tranzaciei de opiune i rata dobnzii prestabilit n cadrul respectivei tranzacii de opiuneTopCaracteristici Instrument financiar derivat pe rata dobnzii pus la dispoziie n baza unui contract n forma standardizat, prin intermediul cruia, cumprtorul opiunii are dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau de a primi de la vnztor diferena favorabil dintre o rat a dobnzii variabil i o rat a dobnzii prestabilit, n schimbul unei prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune Instrument financiar derivat destinat clienilor corporate Tipuri de opiuni pe rata dobnzii: opiune de cumprare (opiune cap) cumprtorul opiunii cap are dreptul, dar nu i obligaia, de a primi la datele de decontare de la vnztor diferena dintre o rat a dobnzii variabile mai mare i o rat a dobnzii prestabilit mai mic, n schimbul unei prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune. n condiiile exercitrii opiunii cap, vnztorul opiunii cap are obligaia de a plti diferena dintre rata dobnzii variabile mai mare i rata dobnzii prestabilit mai mic, care face obiectul respectivei tranzacii de opiune opiune de vnzare (opiune floor) cumprtorul opiunii floor are dreptul, dar nu i obligaia de a primi la datele de decontare de la vnztor, diferena dintre o rat a dobnzii variabile mai mic i o rat a dobnzii prestabilit mai mare, n schimbul unei prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune. n condiiile exercitrii opiunii floor, vnztorul opiuni floor are obligaia de a plti diferena dintre rata dobnzii variabile mai mic i rata dobnzii prestabilit mai mare care face obiectul respectivei tranzacii de opiune Tranzactii cu optiuni Optiunea poate fi definita ca un acord prin care una din parti, vanzatorul optiunii (option writer/seller), vinde celeilalte parti, cumparatorul optiunii (option buyer/holder), dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara un activ de la el sau de a-i vinde lui un activ, in anumite conditii (pret, termen de valabilitate). Din punct de vedere al momentului la care poate fi exercitata optiunea, se utilizeaza doua tipuri de optiuni: optiunea de tip european si cea de tip american. Optiunea de tip europeanpoate fi exercitata doar la o anumita data, specificata in contract, in timp ceoptiunea de tip americanse poate exercita oricand pana in momentul in care expira contractul. Aceste denumiri nu sunt legate de locul de derulare a contractelor cu optiuni, ambele tipuri de optiuni fiind disponibile atat in Europa, cat si in America. Evident, optiunile de tip american sunt mai scumpe decat cele de tip european. Optiunea de cumparare (call)este un contract care da dreptul cumparatorului ca intr-o anumita perioada de timp sa cumpere de la vanzatorul optiunii un activ la un curs stabilit prin contract. Pe de alta parte, vanzatorul optiunii call isi asuma obligatia de a vinde cumparatorului activul la cursul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un anumit interval de timp. Optiunea de vanzare (put)este un contract care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda un activ vanzatorului optiunii, la un curs stabilit prin contract. Pe de alta parte, vanzatorul unui put isi asuma obligatia de a cumpara valuta de la cumparatorul optiunii la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un anumit interval de timp. Toate optiunile de acelasi tip call sau put care au acelasi activ de baza (aceeasi valuta) formeaza o clasa de optiuni. Caracteristicile optiunii a).Marimea optiunii fiecare optiune are un activ standardizat din punct de vedere al valorii sau volumului. b).Durata de viata standardizarea se refera si la durata optiunii, respectiv perioada de timp in care optiunea poate fi exercitata; data finala pentru exercitarea optiunii se numeste data expirarii (expirationdate), data exercitiului sau scadenta optiunii. c).Pretul de exercitare(exercise price) este cursul la care cumparatorul unei optiuni de cumparare sau de vanzare poate dobandi sau ceda activul in cauza, in cadrul duratei optiunii; el este determinat in momentul incheierii contractului (de aici denumirea destriking price). d).Pretul optiunii in schimbul dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste vanzatorului o prima(premium), care reprezinta pretul optiunii, achitat in momentul incheierii contractului. Pretul optiunii este variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre cererea si oferta de optiuni. Pretul optiunii are doua componente: valoarea intrinseca si valoarea timp. Valoarea intrinseca (intrinsic value)este diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si cursul curent din momentul exercitarii. Marimea valorii intrinseci (Vi) se calculeaza pe baza pretului de exercitare (PE) si a cursului curent (C), conform urmatoarelor formule: - pentru optiunile call:Vi= C - PE; - pentru optiunile put:Vi= PE C. Cand valoarea intrinseca este pozitiva, se spune ca optiunea este in bani (in-the-money); cand valoarea intrinseca este negativa se spune ca optiunea este fara bani (aut-of-money); cand valoarea intrinseca este egala cu zero, optiunea este la bani (at-the-money). O optiune put are o valoare intrinseca optiunea este in bani cand pretul de exercitare este mai mare decat cursul curent. In acelasi caz optiunea call este fara bani: Valoarea intrinseca a optiunilorOptiune callOptiune put

In baniC>PECF0 (sau Ptranz < F0) acest rezultat va reprezenta exact pierderea (respectiv ctigul) vnztorului de forward. Contracte futures. Un contract futures reprezint angajamentul ferm dintre pri pentru a livra o cantitate standard dintr-un activ suport (mrfuri, valute, titluri etc.) de o calitate standard, 9 | P a g e la un pre prestabilit (F0), ce va fi pltit la o scaden standard. De exemplu, contractele futures pentru mrfuri agricole, metale, minerale i produse energetice, valute i titluri financiare (obligaiuni, aciuni, indici bursieri, rata de dobnzi, opiuni). Contractele futures sunt contracte standardizate. Datorit standardizrii se remarc o lipsa de flexibilitate a contractelor futures, dar aceast situaie este compensat de avantajul lichiditii acestora pe piaa secundar, prin revnzarea lor uoar (fiind standardizate), la preuri de pia ale raportului cerere-ofert din fiecare moment al tranzaciei futures. O particularitate a contractelor futures const n marcarea la pia, respectiv ajustarea zilnic a preului contractului (F0) n funcie de evoluia preului futures de pia (Ft) i la stabilirea ctigurilor i a pierderilor prilor contractante, ce decurg din aceast ajustare. Pentru a face posibil ajustarea zilnic, ambele pri sunt solicitate s realizeze un depozit de garanie n bani sau n titluri de stat la nivelul firmelor de brokeraj (agenii bursiere de intermediere). Acest depozit de garanie se numete marj iniial (M0) i se constituie, n funcie de volatilitatea activului suport, n ponderi (M%) cuprinse ntre 5 i 15 % din valoarea activului suport tranzacionat. Constituirea marjei iniiale (M0) i ajustarea ei ulterioar (Mt) reprezint o investiie de capital pe durata de deinere a contractului futures. Aceast investiie presupune un cost de oportunitate la nivelul unei rentabiliti normale posibile n economie, deoarece depozitarul nu pltete dobnzi pentru marja depus. Creterea preului futures n burs va determina un ctig pentru cumprtorul unui contract futures i el va fi creditat n contul de marj cu diferena Ft-Ft-1 dintre preul zilei curente (Ft , mai mare) i cel al zilei anterioare (Ft-1, mai mic). n acelai timp, contul de marj al vnztorului de futures va fi debitat cu aceai diferen Ft Ft-1 ca urmare a pierderii nregistrat de acesta. Scderea marjei depuse de una dintre pri nu poate s depeasc un prag fixat n jurul a 75% din marja iniial (M0) pentru a nu pune n pericol lichiditatea pieei contractelor futures. Aceast limit minim este numit marj de meninerea (Mm). Piaa futures. Cumptorul unui futures se angajeaz c va cumpra, la scaden, activul suport la preul futures iniial (F0). Prin subscrierea la acest contract, cumprtorul ia o poziie lung asupra creanei de a primi, la scaden, activul suport n schimbul sumei de bani egale cu F0. Vnztorul unui futures se angajeaz c va vinde, la scaden, activului suport la preul futures iniial (F0). La rndul lui, vnztorul ia, n contract, o poziie scurt asupra obligaiei de a livra ferm activului suport la scaden i n schimbul ncasrii preului convenit (F0). Elementul central al pieei futures este casa de compensaie (CC). Aceast casa se interpune ntre cererea i oferta de futures, n asemenea msur c vnztorul i cumprtorul nu- i cunoate partenerul de contract. n fapt, contractele futures se ncheie cu CC n calitate de vnztor, lund poziie scurt fa de cumprtor i n calitate de cumprtor, lund poziie lung fa de vnztor. Cumprtor (poziie lung) Vnztor (poziie scurt) Forwards Activul suport Bani 10 | P a g e Contracte swap. Printr-un contract swap, prile convin ntre ele s realizeze un arbitraj ntre condiiile diferite de acces pe piaa de mprumut sau pe piaa valutar pentru fiecare parte contractant. n fapt, ncheierea de contracte swap se fundamenteaz pe ineficiena pieei financiare, care nu evalueaz corect ratele de dobnd la care se acord mprumuturile n raport cu clasificarea de risc a debitorilor mprumutai i/sau nu evalueaz corect cursurile de schimb pentru valutele tranzacionate i pentru categoriile de operatori ai pieei valutare. Aceste titluri derivate ale pieei financiare sunt pe rate de dobnd i pe valute. Cashflow-urile dintre firmele contractante privesc numai plile de dobnzi, nu i rambursri de principal (mprumutul efectiv). Din aceast particularitate a swap-ului pe rate de dobnd pot rezulta contracte swap pe sume diferite ale mprumuturilor (principalului) contractate de cele dou pri. Mai mult, cash-flow-urile de dobnzi ntre pri se realizeaz la nivelul ratei nete rmase de pltit n raport cu cea de primit. O firm angajeaz un mprumut obligator n valoare de 100 milioane Ron cu o rat a cuponului pltibil anual (Rd=9%). Firma estimeaz c poate s plteasc cupoanele de 9 milionae RON anual pe parcursul 10 ani i plata final de 100 milioane RON la finalul perioadei. S admitem c firma nu este muumit n privina acestei obligaii fixe de (9 milioane RON). Poate firma desfura o afacere ciclic unde venitul su variaz i ar putea cu greutate s fac fa unui cost fix. Prin urmare, firma prefer un mprumut cu rat flotant mai degrab dect un mprumut fix. Cnd rata dobnzii crete, firma pltete mai mult pentru mprumut. Dac firma are venituri ce variaz cu ratele dobnzii n timp ce costurile sale sunt relativ fixe. n acest caz un contract swap este ideal. Printr-un swap firma a gsit un partener ce este dispus s pltesc o obligaie fix pentru o firm care pltete o obligaie flotant. An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A. Swap Obligaie constant Rata de referin LIBOR 9 -8,5 9 -9,5 9 -10,5 9 -11,5 9 -7,5 9 -7,5 9 -7,5 9 -7,5 9 -7,5 9 LIBOR = London Interbank Offered Rate + 50% Cumprtor (poziie lung) Vnztor (poziie scurt) FUTURES Activul suport Bani Casa de compensaie Bani Activul suport Poz. scurt Poz. lung 11 | P a g e EFECTUL DE LEVIER Efectul de levier al remunerrii capitalurilor propriu se transpune n mod similar i asupra rentabilitii contabile a capitalurilor ntreprinderii: Rec= EBIT / A , rata de rentabilitate economic Rd = DOB / DAT, rata dobnzii Rata de rentabilitate financiare Rfin. Rfin = PN/CPR, rata de rentabilitate a capitalurilor proprii (CPR) Rfin = PN/CPR = [EBIT DOB] / CPR = [A Rec DAT Rd]/CPR, dar A=P=CPR + DAT Rfin = [(CPR + DAT) Rec DAT Rd]/CPR Rfin = Rec + (Rec Rd) DAT/CPR Rec costul capitalului nendatorat Rd costul capitalurilor mprumutate DAT/CPR = levier Costul capitalului Rata ndatorrii Efectul de levier al ndatorrii 12 | P a g e.SCURT ISTORIC AL CONTRACTELOR PE OPTIUNIOptiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport de la baza contractului (marfuri, valute, valori mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate.Cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc in Olanda in timpul erei lalelelor din secolul XVII. Inacea perioadacontractele pe bulbi de lalea erau intens tranzactionate de catre dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei optiuni de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui marfa daca aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea in buna stare la destinatie.Optiunile in SUACa si in Europa, in SUA optiunile s-au tranzactionat initial in mod privat intre diversi comercianti. Imediat dupa crearea a ceea ce avea sa devina NYSE (New York Stock Exchange), in 1790, investitorii au incercat sa formeze o piata organizata pe care sa tranzactioneze optiuni. Cu toate acesteeforturi, piata optiunilor a ramas foarte restransa pana la inceputul anilor 1900.Optiunile in EuropaSi bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza pe plan economic la nivel mondial. Aparatia unor riscuri tot mai complexe a dus la dezvoltarea mecanismului de protejare, optiunile fiind introduse la tranzactionare si in economia euro.Optiunile in RomaniaSingura bursa romaneascape care setranzactioneaza optiuni este Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, aceste produse fiind lansate in noiembrie 1998. Optiunile pe contracte futures tranzactionate la Sibiu ofera investitorilor noi posibilitati de tranzactioanare prin care fiecare dintre ei sa-si exprime si sa-si gestioneze mai sigur si mai amplu interesele sale financiare.Bursa de laSibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni avand ca activ suport contracte futures pe 19 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe valute (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobanzii (BUBOR3) si indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18).Desi volumele de tranzactionare pe segmentul options este semnificativ mai mic decat cel inregistrat pe contractele futures, flexibilitatea optiunilor confera investitorilor oportunitati de dezvoltare a unor strategii extrem de eficiente.Practic, cu ajutorul optiunilor se poate controla gradul de risc al investitieide la foarte mic (cazul cumpararii simple de optiuni) pana la foarte mare (vanzarea descoperita de optiuni), intre aceste limite gasindu-si locul un mare numar de combinatii (cateva exemple de strategii:Bull Spread,Long Butterfly,Short Stradle).2. SPECIFICATIILE CONTRACTELOR OPTIONS PE PIATA SIBEX2.1. ZILE DE SCADENTA IN 2008 PE PIATA SIBEXContractele futureslistate pe piata SIBEX incepand cu 1 ianuarie 2008 vor avea specificatii diferite de cele listate pana in 31 decembrie 2007 in sensul ca data scadentei pentru noile contracte va fi in cea de-a treia zi de vineri din luna de scadenta. Daca cea de-a treia zi de vineri din luna de scadenta nu este zi lucratoare, scadenta va in ultima zi lucratoare dinaintea celei de-a treia zi de vineri din luna de scadenta.2.2 SPECIFICATII OPTIUNII SIBEX 2008Simbolul contractuluiidentifica contractul options pe piata SIBEX. Simbolul contractului options este format din simbolul contractului futures care constituie activul suport pentru contractul options la care se adauga OP.Pretul de exercitareeste pretul stabilit drept referinta in momentul cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozitia short sau long) incepe sa ia proportii. Practic, pretul de exercitare este pretul activului suport rezervat pentru vanzare sau cumparare (in functie de tipul optiunii) de catre cumparatorul optiunii.Activul suporteste contractul futures pe marfa sau produsul care face obiectul si care este tranzactionat pe piata futures.Cotatiape piata optiunilor este identica cu cotatia activului suport pe piata spot.Pasulreprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor si este de 0,0001 Ron.Data scadenteieste ziua in care expira contractele options ramase deschise. Pe piata SIBEX scadenta contractelor options este trimestriala, respectiv lunile Martie, Iunie, Septembrie si Decembrie.Marimea obiectului contractuluieste standardizata pentru fiecare contract. Cand se tranzactioneaza un contract options practic se tranzactioneaza dreptul de a cumpara sau a vinde contractul futures corespunzator. Deci fiecare optiune acopera 1 contract futures suport.Pretul de executare la scadentaeste pretul la care se lichideaza contractele options "in bani".O optiunecalleste"in bani"atunci cand pretul de exercitare este mai mic decat pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata in bani deoarece cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic decat pretul la care il poate achizitiona direct de pe piata.O optiunecalla carei pret de exercitare este mai mare decat pretul contractului futures este'in afara banilor'.In mod similar, o optiuneputeste 'in afara banilor' daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul futures. Nici o astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare intrinseca.Pozitia deschisape piata options este un contract options cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract options pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata respectiva. Orice contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau "short") si una de cumparare (sau "long"). Pozitiile deschise sunt inregistrate la casa de compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.Pretul pe care cumparatorul unei optiuni il plateste vanzatorului optiunii este cunoscut sub numele deprima. Primele sunt stabilite liber pe piata de catre cumparatori si vanzatori potrivit regulilor bursei unde sunt tranzactionate. Cunoasterea principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea investitorului.Compensarea reprezinta lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vanzatorul optiunii prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand sau transferand unei alte persoane toate drepturile sau obligatiile viitoare.Tranzactia opusa se refera la initierea unei operatiuni de bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar vanzatorul initiaza o cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de exercitare.3. MECANISME DE TRANZACTIONAREOptiunea este un contract de vanzare-cumparare intre doua parti, care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit, la sau inaintea unei anumite date numita scadenta.Pentru a intra in posesia acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului contractului un pret denumit prima.Bursa din Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni avand ca activ suport contracte futures pe 19 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe valute, pe rata dobanzii, pe cursul auruluisi pe indici bursieri.OptiuniCALLce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii call are obligatia de a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia.Exemplu de optiune CALLSa presupunem ca DESIF5 (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 3.8150 lei pentru scadenta decembrie 2007. O optiune CALL pe DESIF5 este disponibila pe piata la pretul de 3.9800 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara un contract DESIF5 (echivalentul a 1000 actiuni) la pretul futures de 3.9800 lei oricand pana la scadenta, conform specificatiilor contractului. Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea CALL pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul in care optiunea este 'in bani', ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie. La scadenta, optiunile 'la bani' si 'in afara banilor' expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest caz, vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator. Pe de alta parte, vanzatorul optiunii CALL este obligat sa livreze contractul futures DESIF5 (echivalentul a 1000 de actiuni SIF5) la pretul de 3.9800 lei/actiune. Pentru asumarea acestei obligatii, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima optiunii indiferent daca optiunea este sau nu 'in bani'.OptiuniPUTce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei put platite vanzatorului la incheierea tranzatiei. Vanzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia.Exemplu de optiune PUTPentru acelasi contract futures DESIF5 cu scadenta la sfarsitul lunii decembrie 2007, al carui pret futures este in acest moment 3.8150 lei, o optiune PUT este disponibila la pretul de exercitare de 3.7000 lei/actine. Acest contract ii da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la scadenta, un contract DESIF5 (echivalentul a 1000 actiuni) la pretul de 3.7000 lei. Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul exercitarii optiunii PUT, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 3.7000 lei/actiune (chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 3.6000 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din piata). Ca si in cazul optiunilor CALL, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu exercitata.Este important de retinut faptul ca optiunile call si put sunt contracte complet separate si distincte ce confera drepturi diferite. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi tranzactii. Orice optiune put are un comparator si un vanzator; la fel se intampla si in cazul optiunii call.In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea, optiunile se clasifica in doua categorii:Optiuni europene ce pot fi exercitate numai la scadenta optiunii;Optiuni americane ce pot fi exercitate oricand pana la scadenta optiunii;Cumparand o optiune CALL, investitorul obtine dreptul de a cumpara activul suport (contractul futures de la baza acestuia) la pretul de exercitare in orice moment pana la expirarea optiunii. In general prima optiunii CALL creste pe masura ce pretul activului suport creste. (vezi graficul 3.1)Cumparand o optiune PUT, investitorul are dreptul sa vanda activul suport la pretul de exercitare. Pe masura ce preturile activelor suport cresc, primele optiunilor PUT scad. (vezi graficul 3.2)Vanzatorulisi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea slaba este ideala, in acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piata cu trend neutru, pe el il mai avantajeaza si crestrea preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in care piata este in scadere.(vezi graficul 3.3 si 3.4)Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport, respectiv ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie din cursul unui an.Optiunile care au ca active suport contracte futures vor fi denumite in continuare optiuni pe futures.Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele futures.Avand in vedere faptul ca vanzatorii de optiuni si-au asumat prin contract o obligatie pe care trebuie sa o indeplineasca, garantarea executarii obligatiei impune ca vanzatorul de optiuni sa detina in contul de marja o suma minima necesara care sa acopere riscul asumat de catre acesta. Marja necesara tranzactiilor cu optiuni pe futures este obligatorie pentru participanti in urmatoarele momente:Pentru vanzatori, in momentul incheierii tranzactiei de vanzare a optiunii, indiferent de tipul acesteia - CALL sau PUT;Pentru cumparatori, in momentul exercitarii optiunii, indiferent de tipul acesteia - CALL sau PUT;In tabelul 3.5 sunt clasificate optiunile CALL si PUT in functie de pretul de exercitare si pretul contractului futures suport.Valoarea in timpa unei optiuni reprezinta suma de bani pe care un investitor este pregatit sa o plateasca pentru posibilitatea ca piata sa se miste in directia dorita de el pe perioada duratei de viata a optiunii. Este o 'extra plata' catre vanzatorul optiunii pentru a compensa riscul pe care acesta si-l asuma prin vanzarea ei. Valoarea timp variaza in functie de stadiul in care se afla optiunea: 'in afara banilor', 'la bani' sau 'in bani', cea mai mare valoare timp fiind intalnita la optiunile 'la bani'. Pe masura ce timpul pana la scadenta trece, probabilitea ca optiunile sa devina profitabile scade si odata cu aceasta si valoare timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu trecerea timpului se numeste 'depreciere in timp'. (vezi figura 3.6)4. STRATEGII DE TRANZACTIONARE A OPTIUNILOR4.1 STRATEGII SIMPLEIn situatia in care un participant are convingeri clare in ceea ce priveste evolutia pietei sau a volatilitatii (oscilatiei) pretului activului suport poate sa apeleze la strategii simple.Strategiile simple sunt acelea in care se iau pozitii folosind una sau mai multe optiuni. Strategiile simple sunt expuse la un grad mare de incertitudine in ceea ce priveste profitul si la un grad mare de risc in ceea ce priveste pierderea, in cazul in care estimarile nu sunt corecte.Strategiile simple se impart, in functie operatiunile efectuate, in doua mari grupe:Strategii long (cumparari) care in functie de tipul optiunii pot fi:Strategie long CALL(figura 4.1),Strategie long PUT(figura 4.3)Strategii short (vanzari) care in functie de tipul optiunii pot fi:Strategie short CALL(figura 4.2),Strategie short PUT(figura 4.4)4.2 STRATEGII COMPLEXESpread cu optiuniOperatiunile cu optiuni ce cuprind vanzarea si cumpararea concomitenta a doua optiuni, cu intentia de a se obtine profit prin evolutia pretului se numesc spread-uri cu optiuni.Practica bursiera a impus folosirea unui termen particular pentru strategiile de spread, denumit "picior". Un picior al spread-ului este o operatie de vanzare iar celalalt picior este operatia de cumparare. Indiferent de produsul vandut sau cumparat (contract futures, optiune CALL sau optiune PUT) cele doua picioare ale strategiei de spread sunt privite in mod unitar ca facand parte dintr-un intreg. Pe unele piete dezvoltate de instrumente derivate aceste strategii sunt oferite pentru tranzatcionare investitorilor ca un singur produs.Strategiile spread cu optiuni se clasifica in doua mari grupe:1.Spread-ul orizontal, este acela la care se foloseste acelasi tip de optiune (CALL sau PUT) si la care, desi pretul de de exercitare al picioarelor este acelasi, scadenta acestora difera.2.Spread-ul vertical, este acela la care se foloseste acelasi tip de optiune (CALL sau PUT), pentru o singura scadenta, dar la care preturile de exercitare ale optiunilor difera.Strategiile spread se aplica in doua situatii:pentru o piata cu preturi in crestere se foloseste o strategie "bull spread",pentru o piata cu preturi in scadere se utilizeaza o strategie "bear spread".Cele mai frecvent intalnite strategii complexe cu optiuni sunt urmatoarele:1.Strategie BULL SPREAD2.Strategie BEAR SPREAD3.Strategie SHORT STRADDLE4.Strategie SHORT STRANGLE5.Strategie LONG BUTTERFLY6 .Strategie LONG STRADDLE7.Strategie LONG STRANGLE8.Strategie SHORT BUTTERFLY4.3 STRATEGII STRADDLE SI STRANGLEOperatiunile cu optiuni care au acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta, vizand castig din modificarile accentuate ale preturilor se numesc strategii straddle.Operatiunile cu optiuni ce au pret de exercitare diferit si aceeasi scadenta , vizand castiguri din modificarile accentuate ale preturilor se numesc strategii strangle.EXEMPLE:1. Se cumpara o optiune CALL DEBRK.DEC la un pret de exercitare de 1.53 lei/actiune, cu o prima de 0.07 lei/actiune.Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 1.53 + 0.07= 1.6 lei/actiuneCastigul potentialeste nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures al contractului DEBRK creste peste pragul de rentabiliate de 1.6 lei/actiune.Marcarea profitului inainte de scadenta:exercitare si inchiderea pozitiei long futures rezultata, vanzarea optiunii cu prima mai mare de 0,07 lei/actiune sau short futures DEBRK-DEC la un pret mai mare de 1,6 lei/actiune.Limitarea pierderii inainte de scadenta:vanzarea optiunii cu o prima mai mica de 0,07 lei/actiune.Pierdere potentialaeste limitata la prima platita (0,07 lei/actiune), pierderea incepe sub pragul de rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare de 1.53 lei/actiune.2. Se vinde o optiune CALL DESNP-SEP, la un pret de exercitare de 0.6 lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.02 lei/actiune.Pragul de rentabilitate:0.6 + 0.02 = 0.62Profitul potential este limitat la prima incasata, 0.02 lei/actiune (adica 20 Ron/contract intrucat multiplicatorul contractului DESNP este 1.000 actiuni) daca pretul futures scade sub nivelul pretului de exercitare, 0.6lei/actiune.Riscul de pierdereeste nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.62 lei/actiune.Limitarea pierderii inainte de scadenta:Long futures DESNP - SEP la pret peste 0,62 lei/actiune sau cumpararea optiunii (lichidarea pozitiei) cu prima mai mare de 0,02 lei/actiune. Strategia long futures limiteaza pierderea doar in situatia mentinerii trendului ascendent pe contractul DESNP-SEP.Marcarea profitului/conservarea primei inainte de scadenta: Long futures DESNP-SEP la pret sub 0,6 lei/actiune sau cumpararea optiunii cu prima mai mica de 0,02 lei/actiune. Strategia long futures marcheaza profitul/conserva prima doar in situatia mentinerii trendului ascendent pe contractul DESNP-SEP.3. Se cumpara o optiune PUT DETLV martie la un pret de exercitare de 1.26 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.04 lei/actiune.Pragul de rentabilitate:1.26 - 0.04=1.22 lei/actiuneProfitul potentialeste nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de 1.22 lei/actiune.Risc de pierdere:limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de exercitarePe = 1.26 lei/actiune.Marcarea profitului inainte de scadenta:exercitare si inchiderea pozitiei short futures rezultata, vanzarea optiunii cu prima mai mare 0,04 lei/actiune (adica 40 lei/contract intrucat contracutl futures DETLV are multiplicatoul de 1.000 actiuni) sau long futures pe activul suport la un pret mai mic de 1,22 lei/actiune.Limitarea pierderii inainte de scadenta:vanzarea optiunii cu o prima mai mica de 0,04 lei/actiune.4.Se vinde o optiune PUT EUR/USD-SEP la un pret de exercitare de 1.27 lei cu o prima de 0.01.Pragul de rentabilitate:Pret exercitare - Prima: 1.27 - 0.01 = 1.26Pierderea potentialaeste nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de rentabilitate.Castigul potentialeste limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul futures la scadenta este mai mare sau egal cu 1.27 lei.Limitarea pierderii inainte de scadenta:Short futures pe EUR/USD-SEP la pret sub 1,26 sau rascumpararea optiunii cu prima mai mare de 0,01. Strategia short futures limiteaza pierderea doar in situatia mentinerii trendului descendent pe contractul EUR/USD-SEP.Marcarea profitului/conservarea primei inainte de scadenta: short futures pe EUR/USD-SEP la pret peste 1,27 sau rascumpararea optiunii cu prima mai mica 0,01. Strategia long futures marcheaza profitul/conserva prima doar in situatia mentinerii trendului descendent pe contracutl EUR/USD-SEP.5. AVANTAJELE SI RISCURILE CONTRACTELOR PE OPTIUNI5.1 AVANTAJELE CONTRACTELOR OPTIONSOptiunile pe contracte futures pot raspunde in mod ideal nevoilor investitorilor, oferind avantaje semnificative fata de alte instrumente bursiere si extrabursiere:Cumparatorii de optiuni se bucura de cateva avantaje suplimentare:1.LIPSA OBLIGATIVITATII: asa cum implica denumirea lor, optiunile dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau vinde contractul futures suport.2.RISC LIMITAT: odata optiunea cumparata, riscul cumparatorului este strict limitat la suma initiala platita pentru achizitionarea optiunii (prima). Pierderea maxima pe care o poate inregistra este chiar prima.3.NU NECESITA PLATA DE MARJE: trebuie retinut faptul ca in cazul tranzactiilor cu optiuni numai vanzatorilor li se solicita sa depuna marje. Cumparatorii de optiuni trebuie sa depuna la initierea tranzactiei integral valoarea primei.5.2 RISCURILE TRANZACTIONRII CONTRACTELOR OPTIONS1.Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate solda cu pierdericare pot fi mai mari decat suma depusa initialin contul de marjala SSIF (sau institutia de credit).2.Fiti precauti la afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte mari tranzactionand optiuni.3.Exercitarea optiunilor de catre cumparatori nu marcheaza automat profitul acumulat decat in momentul in care care pozitia futures rezultata este inchisa in piata.4.Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor imediat.5.In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. in mod normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus.6.In anumite conditii de piata, pretul instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si mentina relatia normala sau anticipata fata de pretul spot al activului suport.7.Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o strategie de tranzactionare care sa il elimine complet.8.Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale.CONCLUZIE:Retinem ca gradul de risc este foarte mare - se pot pierde toti banii investiti in numai cateva zile, existand cazuri in care pierderea poate depasi suma investita. Operatiunile cu contracte options pot limita aceste riscuri, insa, lichiditatea acestui tip de contract este foarte mica in prezent. Diversificarea in viitor a acestor operatiuni (prin introducerea optiunilor pe actiuni, spre exemplu) va creste gradul de atractivitate a acestora.BIBLIOGRAFIENASUI D., "PIETE FINANCIARE SI BURSE DE VALORI", ED.GUTENBERG,ARAD, 2001www.bvb.rowww.sibex.roANEXEFigura 3.1 CUMPARAREA OPTIUNII CALLFigura 3.2 CUMPARAREA OPTIUNII PUT

Figura 3.3 VANZAREA OPTIUNII CALL

Figura 3.4 VANZAREA OPTIUNII PUT

Figura 3.5 CLASIFICAREA OPTIUNILOR PUT SI CALLOptiuni CallOptiuni Put

'in bani'pret exercitare < pret futures'in afara banilor'

'la bani'pret exercitare = pret futures'la bani'

'in afara banilor'pret exercitare > pret futures'in bani'

Figura 3.6 FACTORI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL PRIMEI OPTIUNILORPerioada pana la expirareCu cat perioada pana la expirarea optiunii este mai lunga cu atat valoarea timp este mai mare

VolatilitateaIn general, cu cat piata este mai volatila, cu atat prima va fi mai mare, deoarece activul suport are la dispozitie o gama larga de preturi pe care le poate atinge. Vanzatorii sunt dispusi sa isi asume riscul vanzarii numai in schimbul unor prime mai mari

Rata dobanziiCresterea ratei dobanzii va atrage dupa sine o crestere a primelor optiunilor CALL si o scadere a primelor pentru optiunile PUT

Pretul futures curentAprecierea pretului futures curent determina cresterea primelor pentru optiunile CALL si reducerea primelor pentru optiunile PUT in timp ce o depreciere a pretului futures va conduce la scaderea primelor optiunilor CALL si cresterea primelor optiunilor PUT

Pretul de exercitareO optiune call cu un pret de exercitare mai scazut va avea o prima mai mare decat o optiune call cu un pret de exercitare ridicat pentru ca va fi mult mai probabil sa devina profitabila la exercitare. Prin analogie, o optiune put cu un pret de exercitare ridicat, va avea o prima mai mare decat o optiune put cu un pret de exercitare mai scazut.

Figura 4.1 STRATEGIA LONG CALL

Figura 4.2 STRATEGIA SHORT CALL

Figura 4.3 STRATEGIA LONG PUT

Figura 4.4 STRATEGIA SHORT PUT

Contractele cu optiuni pe intelesul tuturorAsa cum aratam in articolul precedent, o optiune este un contract prin care cumparatorul ei primeste - in schimbul unei sume de bani platite (numita prima) - dreptul de a cumpara sau a vinde un anumit bun la un pret fix, daca el doreste acest lucru. Practic aceasta este diferenta notabila dintre un contract futures si o optiune.

Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYT2CqYFollow us:@9AM on Twitter|9AM.ro on FacebookIn cazul optiunii cumparatorul poate decide sa nu mai uzeze de acest drept de cumparare, pe cand in cazul unuicontractfutures el este obligat sa isi respecte angajamentul de a achizitiona bunul.Pentru a fi mai expliciti, putem face o paralela cu un contract devanzare-cumparare pentru un apartament sa zicem la pretul de 50.000euro, cu eliberare peste trei luni. In momentul incheierii contractului, cumparatorul va depune o garantie de 5.000euro, iar in schimbul acestei garantii, va avea certitudinea ca peste trei luni va cumpara apartamentul la pretul stabilit.Chiar daca peste trei luni pretul apartamentului ar inregistra ocresteresi ar ajunge la 58.000 euro, vanzatorul va fi obligat prin contract sa vanda apartamentul la pretul de 50.000 euro. Daca dimpotriva, din diferite motive, peste trei luni pretul apartamentelor de acel tip ar scadea la 42.000 euro, cumparatorul are libertatea de a decide sa nu mai cumpere, pierzand evident cei 5.000 euro lasati drept garantie. El poate apoi achizitiona un apartament similar la 42.000 euro, cu un castig net. Acesta este in principiu mecanismul de functionare al unei optiuni Call.Folosind celalalt tip de optiune (Put), cumparatorul acesteia va obtine dreptul sa vanda un bun la un anumitpretprespecificat si la o data in viitor, platind o suma debanipentru acest drept. Desi pare mai dificil de inteles acestconcept(cumparatorul care are dreptul sa vanda), putem face din nou o analogie cuviatade zi cu zi, care ar putea usura perceptia asupra acestui tip de contract. Sa presupunem ca detineti un automobil pe care l-ati asigurat la valoarea de 20.000 euro, iar pentru un an veti plati o prima de asigurare de 1.000 euro. In cazul in care in acel an nu exista incidente, veti ramane cu automobilul, iar firma deasiguraricu prima pe care ati platit-o. Daca insa un incident neprevazut va aparea iarmasinava fi avariata fara a mai putea fi reparata, firma de asigurare o va prelua (veti "vinde"), in schimbul sumei asigurate de 20.000 euro.

Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYZG7DAFollow us:@9AM on Twitter|9AM.ro on FacebookAcestea sunt mecanismele care functioneaza in cazul contractelor cu optiuni Call si Put tranzactionate laBursadinSibiu, cu singura diferenta ca in loc de bunuri nestandardizate (apartamente,masinietc.), se tranzactioneaza active financiare:actiuni, valute, rata dobanzii etc. Necesitatile de protectie sunt insa aceleasi pentru un investitor care joaca la bursa ca si pentru un posesor de apartament sau alt tip de bun, iar existenta acestor instrumente versatile arata interesul Bursei din Sibiu ca investitorii de pepiatasa beneficieze de cel putin aceeasi libertate de actiune ca toti ceilalti indivizi.Sintetizand optiunile sunt similare flexibilitatii, oferind prin prisma caracteristicilor lor, numeroase avantaje. Astfel, prin trasaturile lor pot aduce castiguri investitorilor in orice conditii ale pietei, fie ca aceasta prezinta un grad ridicat de volatilitate sau unul scazut, fie ca se situeaza pe un trend bine definit (ascendent sau descendent) sau este neutra.Articol realizat in colaborare cu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri SibiuIti place acest articol?Recomanda-l prietenilor:FacebookGoogleTwitter

Aboneaza-te la 9AMsauconecteaza-te prin Facebookpentru a primi periodic articole similare.

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articoluluiContractele cu optiuni pe intelesul tuturor.

Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYd6htyFollow us:@9AM on Twitter|9AM.ro on Facebook