Operator in Prelucrarea Legumelor Si Fructelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM

pentru clasa a XI-a

Anul de completare

Domeniul de pregătire INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Calificarea: OPERATOR ÎN PRELUCRAREA LEGUMELOR

ŞI FRUCTELOR

Varianta revizuită

2005

Autori revizuire:

IOANA BRÂNZARU - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar

„Elena Doamna” Galaţi

CAMELIA GROZAVU - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


LUMINIŢA NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


IOANA VLAD - inginer, profesor gradul didactic I, Colegiul de industrie

alimentară „Dumitru Moţoc” Bucureşti

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare

Clasa a XI aAria curriculară Tehnologii

Domeniul de pregătire: Industria alimentară Calificarea: Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Modulul I. Aprecierea valorii nutritiveTotal ore / an: 88din care: laborator tehnologic 30

Modulul II. Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservăriiTotal ore / an: 77din care instruire practică 42

Modulul III. Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termiceTotal ore / an: 65din care: laborator tehnologic 12

instruire practică 24Modulul IV. Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii

Total ore / an: 86din care: laborator tehnologic 6

instruire practică 24Modulul V. Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului

Total ore / an: 61din care: laborator tehnologic 12 instruire practică 24

Total ore / an: 13 ore /săpt. x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică

Modulul VI. Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere Total ore / an: 96din care: laborator tehnologic 42

instruire practică 54Modulul VII. Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

Total ore / an: 96din care: laborator tehnologic 36

instruire practică 60Modulul VIII. Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

Total ore / an: 48din care laborator tehnologic 18

instruire practică 30 Total ore/an = 30 ore /săpt. x 8 săptămâni =

240 ore

Curriculum în dezvoltare locală

Modulul IX. Prelucrarea termică a materiilor prime Total ore / an: 116din care: instruire practică 87

Total ore/an = 4 ore /sapt.x 29 săptămâni

TOTAL GENERAL = 733 ore/an

Alcătuirea Modulelor

Unitatea de competenţă

Competenţa

M I

. - A

pre

cier

ea

valo

rii n

utr

itiv

e

M I

I. -

Pre

găti

rea

legu

mel

or ş

i fru

ctel

or

în v

eder

ea c

onse

rvăr

ii

M I

II. -

Con

serv

area

le

gum

elor

şi f

ruct

elor

p

rin

met

ode

term

ice

M I

V. -

Con

serv

area

le

gum

elor

şi f

ruct

elor

p

rin

red

uce

rea

um

idit

ăţii

M V

. - C

onse

rvar

ea

legu

mel

or ş

i fru

ctel

or

cu a

juto

rul z

ahăr

ulu

i

M V

I.-

Con

serv

area

le

gum

elor

şi f

ruct

elor

p

rin

aci

dif

iere

-

Pra

ctic

ă co

mas

ată

M V

II. -

Fab

rica

rea

sucu

rilo

r d

un

legu

me

şi f

ruct

e şi

a b

ăutu

rilo

r ră

cori

toar

e

M V

III.

-V

alor

ific

area

le

gum

elor

şi f

ruct

elor

p

rin

teh

nol

ogii

sp

ecia

le

Pra

ctic

ă co

mas

ată

M I

X. -

Pre

lucr

area

te

rmic

ă a

mat

erii

lor

pri

me

C.D

.L.

Ver

ific

are

1.Comunicare şi numeraţie

1.3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.

1.4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată.

4. Asigurarea calităţii

4.1.Aplică normele de calitate

4.2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii

6. Igiena şi securitatea muncii

6.1. Asigură legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingera incendiilor

6.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc

7. Lucrul în echipă

7.1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

7.2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

7.3. Colaborează cu membrii echipei

4

8. Prelucrarea termică a materiilor

prime

8.1. Descrie modurile de transfer de căldură

8.2. Execută operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte.

8.3. Efectuează operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii

8.4. Execută operaţia de condensare

8.5. Realizează operaţia de condensare

9. Aprecierea valorii nutritive

9.1. Prezintă rolul glucidelor în alimentaţie

9.2. Prezintă rolul lipidelor în alimentaţie

9.3. Prezintă rolul protidelor în alimentaţie

9.4. Descrie rolul biocatalizatorilor

10. Pregătirea legumelor şi fructelor în

vederea conservării

10.1. Condiţionează legumele şi fructele

10.2. Prelucrează legumele şi fructele

10.3. Dozează produsele şi închide recipientele

11.Conservarea legumelor şi

fructelor prin metode termice

11.1. Caracterizează influenţa factorilor asupra distrugerii termice a microorganismelor

11.2. Obţine conserve pasteurizate şi sterilizate din fructe şi legume

11.3. Previne acidentele de fabricare a conservelor pasteurizate şi sterilizate

12. .Conservarea legumelor şi fructelor prin

12.1. Defineşte principiile conservării produselor alimentare prin reducerea umidităţii

5

reducerea umidităţii

12.2. Obţine produse concentrate din legume

12.3. Obţine produse deshidratate din legume şi fructe

12.4. Previne accidentale de fabricaţie a produselor concentrate şi deshidratate

13.Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului

13.1. Defineşte principiile conservării cu zahăr

13.2. Obţine produse gelificate

13.3. Obţine produse negelificate

14.Conservarea legumelor şi fructelor pri acidifiere

14.1. Defineşte principiile conservării prin acidifiere naturală şi artificială

14.2. Realizează operaţii specifice conservării prin acidifiere naturală

14.3. Previne defectele de fabricaţie ale produselor conservate prin acidifiere naturală

15.Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

15.1. Obţine sucuri cu pulpă din legume şi fructe

15.2. Obţine sucuri limpezi din legume şi fructe

15.3. Obţine băuturi răcoritoare

16.Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

16.1. Obţine pasta de muştar

16.2. Obţine pectină

16.3. Obţine hidrolizate proteice

6

Modulul I APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A ALIMENTELOR

I. Notă de prezentareActivitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-

panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse

zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul II se pregătesc următoarele calificări:

Morar - silozar;

Brutar – patiser – preparator produse făinoase;

Preparator produse din carne şi peşte;

Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor;

Preparator produse din lapte;

Operator în industria uleiului, zahărului şi produselor zaharoase;

Operator în industria fermentativă.

Structura de pregătire are o formă arborescentă, cu pregătire de bază la nivelul I (clasa a-

IX-a şi a-X-a) şi cu şapte pregătiri de specialitate la nivelul II (clasa a-XI-a).

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU CALIFICAREA

“OPERATOR ÎN PRELUCRAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR”

Pregătire pentruLucrător în

morărit şi panificaţieClasa a X-a

Nivelul I

Pregătire generală în calificarea

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Clasa a X-a Nivelul I


industria alimentară extractivăClasa a X-a

Nivelul I

Pregătire pentruLucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a

Nivelul I

Pregătire de bază în indusrtia alimentarăClasa a IX-aNivelul I

Pregătire pentruOperator în prelucrarea legumelor şi fructelor

Clasa a XI-aNivelul II

Calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor se obţine prin parcurgerea

modulelor: Aprecierea valorii nutritive;

Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării;

Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice;

Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii;

Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului;

Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere (Practică comasată);

Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare (Practică

comasată);

Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale (Practică comasată)

Prelucrarea termică a materiilor prime (C.D.L.);

care se studiază în clasa a XI-a şi care sunt constituite din abilităţi cheie, competenţe tehnice

generale şi competenţe tehnice specializate.

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie;

Asigurarea calităţii;

Igiena şi securitatea muncii;

Lucrul în echipă.

Competenţele tehnice generale:

Prelucrarea termică a materiilor prime;

Aprecierea valorii nutritive a alimentelor.

Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării

Competenţele tehnice specializate:

Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice

Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii

Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului

Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere

Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

Indiferent de poziţia pe care o ocupă aceste module în planul de învăţământ (curriculum

diferenţiat, practică comasată sau curriculum de dezvoltare locală), este obligatorie însuşirea

de către elevi a tuturor competenţelor.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul Aprecierea valorii nutritive a alimentelor

Abilitatea cheie: 4. Asigurarea calităţii

4.1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate;4.2 Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii

Unitatea de competenţă tehnică generală : 8. Aprecierea valorii nutritive a alimentelor

8.1 Prezintă rolul glucidelor în alimentaţie;

8.2 Prezintă rolul lipidelor în alimentaţie;

8.3 Prezintă rolul protidelor în alimentaţie;

8.4 Descrie rolul biocatalizatorilor

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă

Competenţe

individuale Conţinuturi tematice

1. 2. 3.8. Aprecierea

valorii nutritive

a alimentelor

8.1 Prezintă rolul

glucidelor în

alimentaţie

Clasificarea si structura chimică a glucidelor (prin formule chimice)

Proprietăţile fizice şi chimice ale glucidelor

Descrierea principalilor reprezentanţi ai glucidelor (răspândire, structură, proprietăţi fizico-chimice, aport caloric, rol plastic şi funcţional)

8.2 Prezintă rolul lipidelor în alimentaţie

Clasificarea si structura chimică a lipidelor (prin formule chimice)

Proprietăţile fizice şi chimice ale lipidelor

Descrierea principalilor reprezentanţi ai lipidelor (răspândire, structură, proprietăţi fizico-chimice, aport caloric, rol plastic şi funcţional)

8.3 Prezintă rolul protidelor în alimentaţie

Clasificarea si structura chimică a protidelor (prin formule chimice)

Proprietăţile fizice, chimice şi biochimice ale aminoacizilor

Descrierea principalilor reprezentanţi ai protidelor (răspândire, proprietăţi fizico-chimice, aport caloric, rol plastic şi funcţional)

8.4 Descrie rolul biocatalizatorilor

Clasificarea biocatalizatorilor (vitamine liposolubile, hidrosolubile, enzime)

Proprietăţile fizice şi biologice ale vitaminelor (solubilitate, culoare, stare de agregare, hipovitaminoza, hipervitaminoza, avitaminoza etc.)

Surse de vitamine (produse din regnul vegetal sau animal)

Caracterizarea enzimelor (specificitatea, acţiunea enzimelor în funcţie de temperatură, pH, concentraţie ionică)

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul doi s-a făcut după un model nou centrat

pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea

Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor, care are următoarea structură:

1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul doi elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire din industria conservelor, care să le permită să continue

pregătirea la nivelul trei, sau să se integreze pe piaţa muncii.

O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în comunicare, în

igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă şi asigurarea calităţii care să confere o mai mare

adaptabilitate şi flexibilitate pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate,

cerute de nivelul doi de formare şi de calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul formării

competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama de conţinuturi şi nu în ultimul rând, de

stilurile de învăţare ale elevilor (vizual auditiv sau practic).

Metode ca: studiul de caz, învăţarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul, jocul de

rol, au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca

şi imaginaţia şi creativitatea elevilor, formează abilităţi practice.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea,

proiectul, portofoliul elevilor.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi îşi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate

în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în Standardul de

Pregătire Profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele se formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

unităţii de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele

trei tipuri de instruiri.

Pentru modulul Aprecierea valorii nutritive a alimentelor sunt alocate un număr de 88 de

ore, din care, instruire teoretică 58 de ore şi laborator tehnologic 30 de ore .

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Nr.

Crt.Tema

Număr de ore alocate

Instruire

teoretică

Laborator

tehnologic

1. Glucide: Clasificarea si structura chimică a

glucidelor (prin formule chimice) Proprietăţile fizice şi chimice ale

glucidelor Descrierea principalilor

reprezentanţi ai glucidelor

14 6

2. Lipide: Clasificarea si structura chimică a

lipidelor (prin formule chimice) Proprietăţile fizice şi chimice ale

lipidelor Descrierea principalilor

reprezentanţi ai lipidelor

12 6

3. Protide: Clasificarea si structura chimică a

protidelor (prin formule chimice) Proprietăţile fizice şi chimice ale

protidelor Descrierea principalilor

reprezentanţi ai protidelor

18 12

4. Biocatalizatori: Clasificarea biocatalizatorilor

(vitamine liposolubile, hidrosolubile, enzime)

Proprietăţile fizice şi biologice ale vitaminelor (solubilitate, culoare, stare de agregare, hipovitaminoza, hipervitaminoza, avitaminoza etc.)

Surse de vitamine (produse din regnul vegetal sau animal)

Caracterizarea enzimelor (specificitatea, acţiunea enzimelor în funcţie de temperatură, pH, concentraţie ionică)

14 6

TOTAL 88 58 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului

economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare şi evaluare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare-evaluare,

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie, a competenţelor tehnice generale şi

specializate cerute în calificarea Operatorilor în prelucrarea legumelor şi fructelor., prin

folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

În fiecare lecţie se pot folosi două-trei metode, în funcţie de ce se doreşte să se formeze,

precum şi de mijloacele didactice existente.

În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru

şi, fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de

evaluare şi autoevaluare.

Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se

recomandă să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a

activităţilor pentru fiecare elev.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,

semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării

activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de

asemenea, elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze,

atunci când este cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Sugestii privind elaborarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare, teste de

evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).Exemple:TEMA: Glucide 1. Itemi obiectivi1.1 Cu alegere dualăScrieţi în dreptul enunţurilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F pentru răspuns fals:

Ozele sunt substanţe solide, dulci, incolore, care cristalizează în soluţii lipsite de impurităţi, solubile în apă, insolubile în eter cloroform

Ozele nu sunt optic active

1.2 De asociere

Realizaţi corespondenţa între cifrele din coloana A, în care sunt enumerate reacţiile de

oxidare ale ozelor şi literele din coloana B, în care sunt trecute substanţele care rezultă în

urma reacţiilor de oxidare.

A. Reacţii de oxidare ale ozelor B Compuşi rezultaţi1. Slabă a. acizi uronici

2. Energică b. acizi aldonici

3. În condiţii speciale c. acizi zaharici

d. glucozide

1.3 Cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare.

Lactoza este un diglucid care se realizează prin condensarea a:

a. două molecule de glucoză;

b. o moleculă de glucoză şi una de fructoză;

c. o moleculă de glucoză şi una de galactoză.

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt

Denumiţi tipul de legătură din molecula zaharozei.

2.2. De completare

Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:

Ozele sau monoglucidele sunt compuşi ………………., ce conţin în molecula lor mai

multe grupe ………………….. şi o grupă ………………..

2.3. Întrebări structurate

Reacţia de mai jos reprezintă esterificarea ozelor.

| H– C – OH

| O H– C – OH || – H2O

| O + HO – P – OH ? 3 p. HO– C – H |

| OH H– C – HO

| H– C |

CH2 – OH

1. Completaţi reacţia;

2. Denumiţi compuşii care intră şi care rezultă din reacţie.

3. Explicaţi rolul compuşilor rezultaţi în metabolismul uman.

3. Itemi subiectivi

3.1. Eseu structurat

Hidroliza enzimatică a amidonului. Factori, faze, schema hidrolizei, importanţa

tehnologică.

3.2. Eseu nestructurat (liber)

Heterozide.

PENTRU LABORATOR TEHNOLOGIC1. Examinaţi microscopic granulele de amidon din:

a) secară;

b) porumb;

c) orez;

d) grâu;

e) orz;

f) cartof;

şi reprezentaţi formele observate.

a b c

d e f

2. Identificaţi prezenţa amidonului prin reacţii de culoare.

Glucide Evaluator Data1 Granule de amidon

a) secară;

b) porumb;

c) orez;

d) grâu;

e) orz;

f) cartof.

2 Reacţia de identificare a amidonului

Modulul II : PREGĂTIREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR ÎN VEDEREA CONSERVĂRII

I. Notă de prezentare

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei

agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-




Morar - silozar;







Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază (clasa a-IX-a) şi

patru pregătiri generale de specialitate (clasa a-X-a) pe nivelul I şi cu şapte pregătiri de

specialitate pe nivelul II (clasa a-XI-a).

Modulele care se studiază în clasa a XI-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor

abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate:

Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;

Competenţe tehnice generale:


Aprecierea valorii nutritive a alimentelor;

Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării

Competenţe tehnice specializate:










RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ PENTRU CALIFICAREA


Modulul Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării, este integrat în

pregătirea de clasa a-XI-a, pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor, din

domeniul industrie alimentară.



Nivelul I





industria alimentară extractivă

Clasa a X-aNivelul I



Nivelul I

Pregătire de bază în indusrtia alimentară

Clasa a IX-a

Nivelul I



II. Unitatea de competenţă relevantă pentru modulul Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării

Unitatea de competenţă tehnică generală10 Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării

10.1 Condiţionează legumele şi fructele

10.2 Prelucrează legumele şi fructele

10.3 Dozează produsele şi închide recipientele


Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

10. Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării

10.1 Condiţionează legumele şi fructele

Operaţii de condiţionare a legumelor şi fructelor: spălare, sortare, calibrare.Utilaje de condiţionare a legumelor şi fructelor: maşini de spălare: cu bandă şi ventilator, cu cuvă de preînmuiere, cu tambur; masă sau bandă de sortare,triorul cilindric pentru legume,triorul cu cabluri divergente;.Deservirea utilajelor de condiţionare a legumelor şi fructelor încărcarea; descărcarea manuală sau mecanică; pornirea; oprirea utilajelor.Igienizarea utilajelor de condiţionare a legumelor şi fructelor prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;

10.2 Prelucrează legumele şi fructele

utilizarea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;Norme de protecţia muncii şi protecţia mediului: la deservirea utilajelor decondiţionare a legumelor şi fructelor. la igienizarea utilajelor de condiţionare a legumelor şi fructelor.Operaţii de prelucrare a legumelor şi fructelor: scoaterea sâmburilor, a căsuţelor seminale,decojirea, mărunţirea; depelarea chimică; preîncălzirea, opărirea, prăjirea.Utilaje de prelucrarea legumelor şi fructelor: maşini de scoatere a sâmburilor, a căsuţelor seminale,de curăţat, de mărunţit; instalaţii tunel de depelare chimică ; preîncălzitoare ; opăritoare ; instalaţii continue de prăjire.Deservirea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor: pornirea, oprirea utilajelor; încărcarea, descărcarea manualăsau mecanică.Igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor: prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie; utilizarea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;Norme de protecţia muncii şi protecţia mediului: la deservirea utilajelor deprelucrare a legumelor şi fructelor. la igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor.

10.3 Dozează produsele şi închide recipientele

Utilaje de dozare şi închidere a recipientelor: maşini de dozare automate, mese rotative de umplere; dozatoare volumetrice ; dozatoare pentru produsevâscoase ; maşini de închis borcane, recipiente metalice, butelii, sistemul Tetra-packDeservirea utilajelor de dozare şi închidere a recipientelor: pornirea, oprirea utilajelor; supravegherea funcţionăriiutilajelor; intervenţia în caz de nevoie.Norme de protecţia muncii: la deservirea utilajelor de dozare în recipiente a legumelor şi fructelor; la deservirea utilajelor de închidere a recipientelor.




La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are următoarea structură:


2. Nivelul;


4. Competenţe;




Prin calificările de la nivelul doi, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

temeinice despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul trei,

sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru, o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în asigurarea calităţii produselor, în igiena şi securitatea muncii şi în lucrul în echipă.



cerute de nivelul de formare şi de calificare a operatorilor în prelucrarea legumelor şi fructelor.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare -

învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru

fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă în

procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.




Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului

că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile şi soluţiile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în

corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire

profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin

instruire teoretică şi practică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu

numărul de credite acordate pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din

planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruiri.

O atenţie deosebită se acordă formării competenţelor cheie de comunicare, de asigurare a

calităţii, de respectare a igienei şi securităţii muncii şi de lucru în echipă, chiar dacă evaluarea lor

se face în cadrul altor module.

Pentru modulul Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării sunt alocate un

număr de 77 ore din care instruire practică curentă 48 ore.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului modulului Pregătirea

legumelor şi fructelor în vederea conservării precum şi a numărului de ore alocate:

Nr. ore alocate

Tema Instruire teoretică

Instruire practicăcurentă

Operaţii de condiţionare a legumelor şi fructelor Spălarea legumelor şi fructelor; Sortarea legumelor şi fructelor; Calibrarea legumelor şi fructelor.

3 4

Utilaje de condiţionare a legumelor şi fructelor: maşini de spălare: cu bandă şi ventilator,cu

cuvă de preînmuiere , cu tambur; masă sau bandă de sortare; triorul cilindric, triorul cu cabluri divergente.

2 2

Deservirea utilajelor de condiţionare a legumelor şi fructelor încărcarea; descărcarea manuală sau mecanică; pornirea; oprirea utilajelor.

26

Igienizarea utilajelor de condiţionare a legumelor şi fructelor prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie; utilizarea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;

2 4

Norme de protecţia muncii şi protecţia mediului: la deservirea utilajelor de condiţionarea

legumelor şi fructelor. la igienizarea utilajelor de condiţionare a

legumelor şi fructelor.

32

Operaţii de prelucrare a legumelor şi fructelor: scoaterea sâmburilor, a căsuţelor seminale,

decojirea, mărunţirea; depelarea chimică; preîncălzirea, opărirea, prăjirea.

24

Utilaje de prelucrarea legumelor şi fructelor: maşini de scoatere a sâmburilor, a căsuţelor

seminale, de curăţat, de mărunţit; instalaţii tunel de depelare chimică; preîncălzitoare, opăritoare, instalaţii continue

de prăjire.

32

Deservirea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor: pornirea; oprirea utilajelor. încărcarea; descărcarea manuală sau mecanică;

26

Igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor: prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie; utilizarea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie;

24

Norme de protecţia muncii şi protecţia mediului: la deservirea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor. la igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor.

12

Utilaje de dozare şi închidere a recipientelor: maşini de dozare automate, mese rotative de

umplere; dozatoare volumetrice; dozatoare pentru produse vâscoase; maşini de închis borcane, recipiente metalice,

butelii, sistemul Tetra-pack

3 6

Deservirea utilajelor de dozare şi închidere a recipientelor: pornirea; oprirea utilajelor; supravegherea funcţionării utilajelor; intervenţia în caz de nevoie.

32

Norme de protecţia muncii: la deservirea utilajelor de dozare în recipiente

a produsului; la deservirea utilajelor de închidere a

recipientelor.

1 4

TOTAL ORE : 77 29 48


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, de resursele materiale ale şcolii sau ale agentului

economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute

lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate metode şi

mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două-trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se

forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm prin tema „Igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor” în

care se urmăreşte dobândirea cunoştinţelor teoretice necesare pentru stabilirea importanţei

preparării şi utilizării corecte a soluţiilor de spălare şi dezinfecţie, precum şi formarea

deprinderilor de realizare practică a operaţiei de igienizare.

In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare şi

autoevaluare, iar maistrul instructor va avea pentru fiecare elev fişe de documentare, fişe de lucru

şi fişe de observare.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/ semestru / an

şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.


TEMA: Igienizarea utilajelor de prelucrare a legumelor şi fructelor

Sarcina de lucru:

Preparaţi o soluţie de spălare din sodă calcinată, după următoarea reţetă:

- 40 g sodă calcinată, 5 l apă.

Fişă de observare: Prepararea soluţiilor de spălare

Nr.crt.

Etapele preparării soluţiei de spălare Evaluator Data

1. Alege vasele şi ustensilele necesare preparării volumului indicat de soluţie de spălare;

2. Cântăreşte, folosind balanţa din dotare, soda calcinată;

3. Măsoară, folosind vase gradate, volumul de apă;

4. Omogenizează componentele manual sau mecanic.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare

cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple

TEMA: Condiţionarea legumelor şi fructelor

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru

răspuns fals:

A F Calibrarea este operaţia de sortare pe dimensiuni a legumelor ţi fructelor;

A F Spălarea realizează îndepărtarea căsuţelor seminale a fructelor;

A F Sortarea are ca scop obţinerea unor produse uniforme ca dimensiuni.

R: A, F, A

1.2 De asociere

Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între operaţiile, din coloana A si utilajele folosite, din

coloana B.

A B

Spălarea Triorul cilindricSortarea Banda de sortareCalibrarea Maşina de spălat cu duşuri

Dozatorul volumetric



Operaţiile de condiţionare a legumelor şi fructelor sunt:

a. depelarea chimică, prăjirea, opărirea;

b. spălarea, sortarea, calibrarea;

c. preîncălzirea, mărunţirea,dozarea;

d. pasteurizarea, răcirea, refrigerarea.

R: b

2.Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Indicaţi utilajul care realizează calibrarea legumelor şi fructelor de formă sferică.

R: triorul cilindric.

2.2 De completare


Prin spălare are loc îndepărtarea de……………………………………………………

R: impurităţi, pesticide, microoorganisme.

2.3 Intrebări structurate

Imaginea alăturată este schema utilajului numit bandă de sortare.

FIGURA …..

a. Denumiţi reperele poziţionate pe desen.

b. Indicaţi materialele din care se confecţionează banda de sortare.

c. Explicaţi rolul pe care îl au rolele de susţinere în funcţionarea utilajului.

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Descrieţi efectul tehnologic al aerului la spălarea legumelor şi fructelor în maşina de spălat cu

bandă şi ventilator .

Profesorul are libertatea de a folosi instrumente şi metode de evaluare diverse,

corespunzătoare şi adaptate stilurilor de învăţare ale elevilor, în funcţie de posibilităţile şi

resursele unităţilor şcolare şi agenţilor economici şi nu în ultimul rând, în concordanţă cu propria

sa personalitate.

Modulul III : CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PRIN METODE TERMICE





Morar - silozar;












Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;















RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU CALIFICAREA “

OPERATOR ÎN PRELUCRAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR”

Modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice, este integrat în



II. Unitatea de competenţă relevantă pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice

Unitatea de competenţă tehnică specializată

11 Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice

11.1 Caracterizează influenţa factorilor asupra distrugerii termice a microorganismelor

11.2 Obţine conserve pasteurizate şi sterilizate din fructe şi legume

11.3 Previne accidentele de fabricare a conservelor pasteurizate şi sterilizate

Pregătire de bază în indusrtia alimentarăClasa a IX-a

Nivelul I



Nivelul I









Nivelul I





11.Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice

11.1 Caracterizează influenţa factorilor asupra distrugerii termice a microorganismelor

1.2 Obţine conserve pasteurizate şi sterilizate din legume şi fructe

Clasificarea microorganismele din punct de vedere al termorezistenţei: celule vegetative şi spori ai bacteriilor; mucegaiuri şi drojdii.Factori ce influenţează distrugerea termică a microorganismelor : temperatura ; timpul ; natura şi numărulmicroorganismelor ; compoziţia chimică a produsului ; termopenetraţia ; presiunea interioară ; vidul interior.Defecte determinate de dezvoltarea microorganismelor : alterarea fără bombaj ; alterarea cu bombaj ; substerilizarea.Soluţii de umplere : soluţii de zahăr ; soluţii de acizi ; soluţii de sare.Utilaje de pasteurizare şi sterilizare: autoclave; pasteurizator tunel; pasteurizatorul cu plăci ; sterilizator hidrostatic.Deservirea utilajelor de pasteurizare şi sterilizare : pornirea utilajelor ; oprirea utilajelor încărcarea utilajelor; descărcarea manuală sau mecanică verificarea parametrilor de funcţionare a utilajelor ; igienizarea utilajelor.Norme de protecţia muncii şi protecţia mediului : la deservirea utilajelor de pasteurizare; la deservirea utilajelor de sterilizare.Accidente de fabricaţie :

11.3 Previne accidentele

de fabricare a

conservelor

pasteurizate şi

sterilizate

suprasterilizarea; substerilizarea; bombaje; neermeticitatea recipientelor; coroziunea recipientelor.Parametrii de lucru: reglează temperatura; reglează timpul; reglează presiuneaCondiţionarea recipientelor pasteurizate sau sterilizate: uscarea; ştergerea; ungerea; etichetarea; marcarea.






2. Nivelul;


4. Competenţe;




Prin calificările de la nivelul doi elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe temeinice

despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul trei, sau să se

integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în asigurarea calităţii, în igiena şi securitatea muncii şi în lucrul în echipă.



cerute de nivelul de formare şi de calificare a operatorilor din industria alimentară.



Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă

în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi








faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.


în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de

pregătire profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin

instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.


pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele trei tipuri de instruiri.

O atenţie deosebită se acordă formării competenţelor cheie de comunicare, de asigurare a

calităţii, de respectare a igienei şi securităţii muncii şi de lucru în echipă, chiar dacă evaluarea lor

se face în cadrul altor module.

Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice sunt alocate un

număr de 65 ore, din care laborator tehnologic 12 ore şi instruire practică 24 ore .

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică.


Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

1. Microorganismele din punct de vedere al termorezistenţei

3 6 6

2. Factori ce influenţează distrugerea termică a microorganismelor

4 - -

3. Defecte determinate de dezvoltarea microorganismelor

6 - -

4. Soluţii de umplere 2 6 -5.. Utilaje de pasteurizare şi sterilizare 6 - 66. Accidente de fabricaţie 6 - 67. Condiţionarea recipientelor pasteurizate sau sterilizate

2 - 6

Total ore 65 29 12 24


facă distribuţia acestora în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale

agentului economic.




operatorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate metode şi


Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se


Exemplificăm prin tema „Determinarea masei nete şi a proporţiei de legume la conservele

de mazăre” în care se urmăreşte formarea deprinderilor practice necesare pentru realizarea

cântăririi folosind balanţa tehnică precum şi compararea rezultatelor obţinute cu cele înscrise în

standard, folosind demonstrarea, exerciţiul, problematizarea. Aceste deprinderi se formează prin

activitatea de instruire practică de laborator.

Se recomandă ca activitatea de instruire în laboratorul tehnologic să se desfăşoare pe grupe ce

nu depăşesc 15 elevi.

Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe

de evaluare şi autoevaluare.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi. Ei vor primi probele de

analizat, vor efectua lucrarea conform fişei de lucru, îşi vor nota rezultatele obţinute şi le vor

interpreta.

Fişa de lucru trebuie să cuprindă:

principiul metodei;

modul de lucru;

exprimarea rezultatelor, compararea lor cu valorile din STAS, interpretarea rezultatelor şi

formularea concluziilor.

TEMA: Determinarea masei nete şi a proporţiei de legume la conservele de mazăre

Sarcina de lucru:

Determinaţi masa netă şi proporţia de legume din conservele de mazăre ambalate în

recipiente cu capacităţi diferite.

Fişă de lucru: Determinarea masei nete şi a proporţiei de legume la conservele de mazăre

Proba de analizat

Masa netă Masa netăconform

STAS

Proporţia de legume

Proporţia de legume

conform STAS

Observaţii

Proba 1

Proba 2

Proba 3

Elevii sunt puşi astfel, în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării

abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate, specifice domeniului industriei alimentare.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.

Se realizează evaluarea folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare, teste de evaluare.


Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare, teste de evaluare


Exemple:

TEMA: Accidente de fabricaţie la produsele conservate prin sterilizare

1.Itemi obiectivi


Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru

răspuns fals:

A F Bombajul microbiologic apare datorită dezvoltării bacteriilor acetice;

A F Decositorirea este favorizată de reacţia alcalină a apei;

A F Schimbarea culorii produselor este provocată de substerilizare.

R: F, A, F



Înmuierea excesivă a ţesuturilor se datorează descompunerii:

a. proteinelor

b. lipidelor

c. substanţelor pectice

d. vitaminelor

R: c


2.1 Cu răspuns scurt:

Precizaţi cauzele care conduc la ruginirea recipientelor.

………………………………………………………………………………….................

……………………………………………………………………………..........................

R: utilizarea apei corozive, depozitare şi transport în condiţii de umiditate ridicată,

cleiul pentru etichete.

2.2 De completare


Prin suprasterilizare, pierderile cele mai mari le înregistrează vitaminele…………………. .

R: vitaminele C şi B1

2.3 Intrebări structurate

Observaţi cu atenţie imaginea de mai jos care prezintă autoclava şi răspundeţi la

următoarele întrebări:

FIGURA …..

a.Indicaţi reperele poziţionate pe desen.

b.Precizaţi rolul supapei de siguranţă.

c. Indicaţi valoarea temperaturii la care este permisă deschiderea în siguranţă a capacului

autoclavei.

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Explicaţi cauzele bombajului fizic,numit şi bombaj aparent.

Profesorul are libertatea de a folosi instrumente şi metode de evaluare diverse,

corespunzătoare şi adaptate stilurilor de învăţare ale elevilor, în funcţie de posibilităţile şi


sa personalitate.

Modulul IV : CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PRIN REDUCEREA UMIDITĂŢII

I Notă de prezentareActivitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-




Morar - silozar;







Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază pe nivelul I (clasa

a-IX-a şi a-X-a) şi cu şapte pregătiri de specialitate pe nivelul II.

Modulele: Aprecierea valorii nutritive;







comasată);



care se studiază în clasa a XI-a, sunt constituite din abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi

competenţe tehnice specializate.

Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;













OPERATOR ÎN PRELUCRAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR

Structura de pregătire are o formă

arborescentă, cu o pregătire de bază în clasa a-

IX-a urmată de o pregătire de specialitate în clasa a-X-a, aprofundată în anul de completare clasa

a-XI-a pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor

Modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii, este integrat în


domeniul industrie alimentară şi se studiază după parcurgerea modulului Conservarea legumelor

şi fructelor prin metode termice.

II. Uunitatea de competenţă relevantă pentru modululConservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii

Unitatea de competenţă tehnică specializată şi competenţele acesteia:12. Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii

12.1. Explică principiile conservării produselor alimentare prin reducerea umidităţii;

12.2. Obţine produse concentrate din legume;



Nivelul I









Nivelul I


Clasa a IX-aNivelul I



12.3. Obţine produse deshidratate din legume şi fructe;

12.4. Previne accidentale de fabricaţie a produselor concentrate şi deshidratate.


Unităţi de

competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

12. Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii

12.1. Explică principiile conservării produselor alimentare prin reducerea umidităţii;

Condiţii de conservare prin reducerea umidităţii Cantităţi minime de apă necesară dezvoltării microorganismelor (bacterii, drojdii, mucegaiuri. Avantajele conservării prin reducerea umidităţii- tehnologic;- economic. Metode de conservare prin

concentrare:- prin concentrare;- prin uscare.

12.2. Obţine produse concentrate din legume

Instalaţii de concentrare:- instalaţia de concentrare cu simplu efect;- instalaţia de concentrare cu efect multiplu. Deservirea instalaţiilor de concentrare- încărcarea, descărcarea instalaţiei;- urmărirea şi reglarea parametrilor de lucru (temperatură, timp, presiune) manual de la panoul de comandă. Norme de igienă şi protecţia muncii- specifice la deservirea instalaţiilor de concentrare, conform normativelor în vigoare.

12.3. Obţine produse deshidratate din legume şi fructe;

Procese ce au loc la uscare:- difuzia externă;- difuzia internă;- termodifuzia. Factori care influenţează uscarea:- temperatura agentului de uscare;- umiditatea relativă a aerului;- viteza aerului. Utilaje pentru uscarea fructelor şi legumelor:- uscătorul tunel;- uscătorul cu benzi suprapuse;- uscătorul turn. Deservirea utilajelor de uscare- încărcarea, descărcarea utilajelor;- urmărirea şi reglarea parametrilor de

lucru (temperatură, timp) manual de la panoul de comandă.

Norme de igienă, protecţia muncii şi protecţia mediului - specifice la deservirea instalaţiilor de uscare.

12.4. Previne accidentale de fabricaţie a produselor concentrate şi deshidratate

Defectele produselor conservate prin reducerea umicităţii Defectele de fabricaţie ale produselor concentrate:- culoare necorespunzătoare;- consistenţă necorespunzătoare;- gust de caramel;- indice Howard mare. Defectele de fabricaţie ale produselor deshidratate:- închiderea la culoare;- mucegăirea;- decolorarea pulberilor. Cauzele ce produc accidente de fabricaţie:- materie primă necorespunzătoare;- condiţionarea materiei prime necorespunzător;- nerespectarea parametrilor de fabricaţie;- depozitare necorespunzătoare. Măsuri de prevenire a accidentelor de fabricaţie:- materie primă corespunzătoare;- executarea corectă a operaţiilor de condiţionare;- respectarea parametrilor de fabricaţie;- depozitare corespunzătoare.







2. Nivelul;


4. Competenţe;





generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul trei, sau

să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă şi asigurarea calităţii care să

confere o mai mare adaptabilitate şi flexibilitate pe piaţa muncii.







pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă

maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, competenţele tehnice generale

şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.










Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică, practică şi

laborator tehnologic.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate unităţii de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruiri.

Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin reducerea umidităţii sunt

alocate un număr de 86 ore, din care laborator tehnologic 6 ore şi instruire practică 24 ore .


Tema Nr. de ore alocate

Teorie Laborator tehnologic

Instruire practică

A. Principiile conservării produselor prin reducerea umidităţii

2 - -

B. Conservarea prin concentrare1. Concentrarea prin vaporizare 2 - -2. Instalaţii de concentrare 7 - 33. Obţinerea produselor concentrate din legume

12 - 6

4. Accidente de fabricaţie şi prevenirea acestora

3 - 3

5. Norme de igienă şi protecţia muncii la deservirea instalaţiilor de concentrare

2 - 3

C. Conservarea fructelor şi legumelor prin uscare1. Procese ce au loc la uscare 2 - -2. Factorii care influenţează uscarea fructelor şi legumelor

2 - -

3. Tipuri de instalaţii de uscare cu aer cald 7 - 34. Obţinerea produselor deshidratate din legume şi fructe

12 - 6

4. Determinarea conţinutului de substanţă uscată

- 6 -

5. Accidente de fabricaţie şi prevenirea acestora

3 - 3

6. Norme de igienă şi protecţia muncii la deservirea instalaţiilor de concentrare

2 - 3

Total ore 56 6 24Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare







Exemplificăm prin tema „Obţinerea produselor concentrate din legume” în care se

urmăreşte dobândirea cunoştinţelor teoretice necesare pentru stabilirea etapelor obţinerii

produselor concentrate din legume, precum şi formarea deprinderilor practice de obţinere

produselor concentrate din legume.

În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru,

fişe de evaluare şi autoevaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru

şi fişe de evaluare şiautoevaluare.


şcolar), în cazul evaluării competenţilor cheie, sau în momentul desfăşurării abilităţilor, în cazul

evaluării competenţilor tehnice generale sau specializate .Se recomandă de asemenea, elaborarea

de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este cazul,

activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluăre.




cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple: TEMA: Obţinerea produselor concentrate din legume

1. Itemi obiectivi


Subliniaţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F

pentru răspuns fals:

A F Operaţiile de obţinere a sucului brut sunt: zdrobire, strecurare, rafinare, ultrarafinare.

A F Pentru concentrarea sucului de tomatese folosesc, numai instalaţii de concentrare cu

simplu efect.

A F Sarea poate fi adăugată în sucul de tomate înainte de concentrare, sau în produsul

finit.

R: A, F, A

1.2 De asociere

Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între, operaţia din coloana A şi tipul utilajului care realizează operaţia, din

coloana B.

A B

spălare zdrobitor cu un valţ

sortare preîncălzitor de pulpă

zdrobire bandă cu role

maşina de spălat cu bandă şi ventilator



Pentru preâncălzirea pulpei se folosesc:

e. schimbătoare de căldură cu serpentină;

f. instalaţii de concentrare cu dublu efect;

g. zdrobitorul de pulpă;

h. separator centrifugal.

R: a)


2.1. Cu răspuns scurt:

Indicaţi în funcţie de concentraţia produsului finit sortimentele de pastă de tomate.

…………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………..

R: Pastă de tomate simplu concentrată – 24 o refr.;

Pastă de tomate dublu concentrată – 28 o refr.;

Pastă de tomate triplu concentrată – 38 o - 40 o refr.;

2.2. De completare


Când se ambalează în butoaie se adaugă 7-9 % ……… pentru pasta cu 300 refr.

R: sare.

2.3. Intrebări structurate

Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

Preîncălzitorul de pulpă.

Imaginea alăturată este schema

preîncălzitorului de pulpă.

a. Denumiţi reperele poziţionate pe

desen.

b. Indicaţi rolul serpentinei

c. Indicaţi alte utilaje care se pot folosi

la realizarea operaţiei de preîncălzire.

3. Itemi subiectivi


Preîncălzirea pulpei zdrobite. Descrieţi scopul multiplu de preîncălzire a pulpei zdrobite.

3.2. Eseu nestructurat

Condiţionarea şi ambalarea pastei de tomate.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele materiale de

care dispune şcoala.

Modulul V : CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR CU AJUTORUL ZAHĂRULUI





Morar - silozar;








a-IX-a şi a-X-a) şi cu şapte pregătiri de specialitate pe nivelul II.(clasa a-XI-a).








comasată);





Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;
















Nivelul I









Nivelul I





Structura de pregătire are o formă arborescentă, cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a

urmată de o pregătire de specialitate în clasa a-X-a, aprofundată în anul de completare clasa a-XI-

a pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor

Modulul Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului, este integrat în


domeniul industrie alimentară şi se studiază după parcurgerea modulului Conservarea legumelor

şi fructelor prin reducerea umidităţii.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile

necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul: Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul

zahărului


Competenţa Conţinutul


13. Conservarea

legumelor şi fructelor

cu ajutorul zahărului

7.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor


Tipuri de competenţe ale membrilor echipei, la obţinerea produselor negelificate:- pregătirea profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare, interese. Moduri de corelare a propriilor sarcini, cu cele ale echipei, la obţinerea produselor negelificate:- explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea unui plan comun, asigurarea echilibrului de sarcini în echipă, negocierea sarcinilor. Măsuri de eficientizare a lucrului în echipă, la obţinerea produselor negelificate:- verificări ale calităţii sarcinilor, corelaţii şi adaptări ale planului comun, recunoaşterea meritelor.

Produse negelificate:- dulceaţă, sirop. Operaţii specifice:- prepararea siropului de zahăr, fierberea, spumarea. Utilaje:- vane, cazane duplicat

deservire – alimentarea, descărcarea şi igienizarea utilajelor Accidente de fabricaţie a produselor negelificate şi prevenirea acestora.- accidente de fabricaţie: destrămarea fructelor zaharificarea, caramelizarea, prezenţa spumei, mucegăirea;- prevenirea accidentelor de

fabricaţie: materie primă corespunzătoare, respectarea reţetei de fabricaţie, respectarea parametrilor de lucru, respectarea condiţiilor de depozitare Norme de igienă şi protecţia muncii- specifice la obţinerea produselor negelificate

iI. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululConservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărulul

Abilitatea cheie:





Unitatea de competenţă tehnică specializată :

13. Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului

13.1. Defineşte principiile conservării cu zahăr;

13.2. Obţine produse gelificate;

13.3. Obţine produse negelificate.

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor



13. Conservarea

legumelor şi

fructelor cu ajutorul

zahărului

13.1. Explică principiile

conservării cu zahăr

Procese care stau la baza conservării fructelor cu zahăr:- procesul de difuzie-osmoză;- procesul de formare a gelului pectic. Factorii ce influenţează procesul de difuzie-osmoză:- suprafaţa fructelor supuse fierberii;- temperatura de fierbere;- diferenţa între concentraţia de zahăr

fruct-sirop;- vâscozitatea siropului. Componentele gelului pectic:- pectină; zahăr; acizi organici.


13. Conservarea

legumelor şi

fructelor cu ajutorul

zahărului



Obiectivele lucrului în echipă la obţinerea produselor gelificate:- informaţionale;- organizatorice;- acţionale. Sarcinile de lucru în echipă la obţinerea produselor gelificate:- profesionale;- sociale. Resurse necesare atingerii obiectivelor la obţinerea produselor gelificate:- informaţii;- materiale;- umane. Poziţia individuală raportată la ceilalţi membrii ai echipei, pentru obţinerea produselor gelificate:- inclus, exclus, subordonat, încurajare, motivare, solidarizare. Atitudini constructive în grup, la obţinerea produselor gelificate:- sprijin, implicare interes, încurajare, motivare, solidarizare. Acţiuni individuale în grup, la obţinerea produselor gelificate:- finalizare de sarcini proprii- distribuire de sarcini în echipă- supravegherea finalizării unor operaţiuni;

13.2. Obţine produse gelificate;

- raportarea rezultatelor. Produse gelificate:- gemuri, marmelade, jeleuri. Operaţii specifice:- prepararea soluţiei (pectină, zahăr, acid), strecurarea, (marc, pulpă) fierberea. Utilaje:- vane, cazane duplicat - deservirea–alimentarea, descărcarea

şi igienizarea utilajelor.- reglarea parametrilor de lucru (temperatura şi timpul de fierbere, presiunea absolută în mantaua cazanului duplicat). Accidente de fabricaţie a produselor gelificate şi prevenirea acestora.- accidente de fabricaţie: negelificare, siropare, mucegăire, opalescenţă, dioxid de sulf peste limita STAS;- prevenirea accidentelor de

fabricaţie:materie primă corespunzătoare, respectarea reţetei de fabricaţie, respectarea parametrilor de lucru, respectarea condiţiilor de depozitare Norme de igienă şi protecţia

muncii:- specifice la obţinerea produselor gelificate


Tipuri de competenţe ale membrilor echipei, la obţinerea produselor negelificate:- pregătirea profesională;- poziţia faţă de grup;- atitudini;- grad de motivare;- interese. Moduri de corelare a propriilor sarcini, cu cele ale echipei, la obţinerea produselor negelificate:- explicaţii de sarcini;- încadrare în timp;- respectarea unui plan comun;


- asigurarea echilibrului de sarcini în echipă;- negocierea sarcinilor. Măsuri de eficientizare a lucrului în echipă, la obţinerea produselor negelificate:- verificări ale calităţii sarcinilor;- corelaţii şi adaptări ale planului

comun;- recunoaşterea meritelor. Produse negelificate:- dulceaţă, sirop. Operaţii specifice:- prepararea siropului de zahăr,

fierbera, spumarea. Utilaje:- vane, cazane duplicat deservire – alimentarea, descărcarea şi igienizarea utilajelor Accidente de fabricaţie a produselor negelificate şi prevenirea acestora.- accidente de fabricaţie: destrămarea fructelor zaharificarea, caramelizarea, prezenţa spumei, mucegăirea;- prevenirea accidentelor de

fabricaţie: materie primă corespunzătoare, respectarea reţetei de fabricaţie, respectarea parametrilor de lucru, respectarea condiţiilor de depozitare Norme de igienă şi protecţia muncii: specifice la obţinerea produselor negelificate.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareProiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul doi s-a făcut după un model nou centrat


La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are următoarea structură:


2. Nivelul;


4. Competenţe;





generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul tri, sau

să se integreze pe piaţa muncii.


comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă şi asigurarea calităţii



cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.




pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.















Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică, practică şi

laborator tehnologic.


unităţii de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei

tipuri de instruiri.

Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului sunt alocate

un număr de 61 ore, din care laborator tehnologic 12 ore şi instruire practică 24 ore .

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.



Teorie Laborator tehnologic

Instruire practică

1. Procese care stau la baza conservării fructelor cu zahăr:

1 - -

2. Factorii ce influenţează procesul de difuzie-osmoză:

2 - 1

3. Obiectivele lucrului în echipă la obţinerea produselor gelificate

- - 1

4. Sarcinile de lucru în echipă la obţinerea produselor gelificate:

- - 1

5. Resurse necesare atingerii obiectivelor la obţinerea produselor gelificate

- - 1

6. Poziţia individuală raportată la ceilalţi membrii ai echipei, pentru obţinerea produselor gelificate:

- - 1

7. Produse gelificate: operaţii specifice, utilaje

8 - 5

8. Accidente de fabricaţie a produselor gelificate şi prevenirea acestora.

2 6 2

9. Norme de igienă şi protecţia muncii la obţinerea produselor gelificate

1 - 1

10. Tipuri de competenţe ale membrilor echipei, la obţinerea produselor negelificate

- - 1

11. Moduri de corelare a propriilor sarcini, cu cele ale echipei, la obţinerea produselor negelificate

- - 1

12. Măsuri de eficientizare a lucrului în echipă, la obţinerea produselor negelificate

- - 1

13. Produse negelificate: operaţii specifice, utilaje

8 - 5

14. Accidente de fabricaţie a produselor negelificate şi prevenirea acestora

2 6 2

15. Norme de igienă şi protecţia muncii la obţinerea produselor negelificate

1 - 1

Total ore 25 12 24



economic.






Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice ,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se


Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele

semnalate.Evaluarea se realizează folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de

evaluare.

Exemplul: tema „ Produse gelificate: operaţii specifice, utilaje” se desfăşoară în mai

multe lecţii de instruire teoretică, laborator şi practică, folosind ca metode demonstrarea,

exerciţiul, problematizarea, jocul de rol.

Tema urmăreşte formarea competenţelor de dobândire a cunoştinţelor teoretice necesare

pentru stabilirea etapelor şi a operaţiilor specifice la obţinerea produselor gelificate, stabilirea

obiectivelor lucrului în echipă, precum şi formarea deprinderilor practice corelând propriile

sarcini, cu cele ale echipei, la obţinerea produselor negelificate.

În proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare şi



Elevii vor executa o parte din operaţiile specifice de obţinere a produselor gelificate,

realizabile în la atelierul şcoală in funcţie de resursele materiale existente. Aceştia pot lucra

individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Studiind fişele individuale de documentare şi de lucru, elevii execută operaţiile în ordinea

expusă, şi astfel activitatea este transferată de la profesor, la elevii care sunt puşi în situaţia să se

documenteze, să observe şi să execute operaţiile specifice de obţinere a produselor gelificate, în

vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate specifice domeniului

industriei alimentare.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/ semestru /

an şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.

FIŞĂ DE OBSERVARE

Nr.crt.

Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

1. Realizarea recepţiei cantitative şi calitativăe a materiei prime

2. Condiţionarea fructelor 3. Prelucrarea mecanică a fructelor4. Prelucrarea termică a fructelor5. Dozarea şi închiderea6. Pasteurizarea7. Depozitarea

Fişa de lucru Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi. Ei vor

primi probele de analizat, vor efectua lucrarea conform fişei de lucru şi îşi vor nota rezultatele

obţinute.

Fişa de lucru trebuie să cuprindă:

- principiul metodei;

- modul de lucru;

- exprimarea rezultatelor, compararea lor cu valorile din STAS şi formularea concluziilor.

Proba de analizat Conţinutul de zahăr în grade refr.determinat

Conţinutul de zahăr în grade refr.

conform STAS

Observaţii

Proba 1

Proba 2

Proba 3


Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare

cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple:

TEMA: Produse gelificate: operaţii specifice, utilaje

1. Itemi obiectivi

1.1. Cu alegere duală

Subliniaţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F

pentru răspuns fals:

A F Sortarea, spălare, şi prelucrarea termică sunt operaţii de condiţionare .

A F Pentru jeleu, sucul limpezit şi gelificat este prelucrat prin fierbere în cazanul duplicat

sau în aparatul vacuum.

A F Marmelada este un produs negelificat, obţinut din fructe strecurate, concentrate cu

adaus de zahăr, cu sau fără acid.

R.: F, A, F.

1.2. de tip pereche

Completaţi tabelul de mai jos, cu produsele conservate cu zahăr enumerate:

marmeladă, dulceaţă, jeleu, gem, sirop.

Produse negelificate Produse gelificate

R: Produse negelificate: dulceaţă, sirop.

Produse negelificate: marmeladă, jeleu, gem.

1.3 cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare

Gelul pectic este un sistem coloidal format din:

a. pectină şi acid;

b. pectină, zahăr şi acid;

c. zahăr şi acid;

d. pectină, zahăr, acid şi coloranţi alimentari;

R: b)


2.1. cu răspuns scurt:

La unele specii de fructe (mere, gutui, pere), datorită texturii dense a pulpei, se aplică şi

……………în scopul înmuierii ţesuturilor.

R: aburirea

2.2. de completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Procesul de difuzie şi osmoză este influenţat de următorii factori:

- suprafaţa……………… supuse fierberii;

- diferenţa între…………………de zahăr a fructului şi siropului;

- …………………..soluţiei;

- ………………………

R: fructelor, concentraţia, vâscozitatea, temperatura.

2.3. întrebări structurate

Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

cazanul duplicatImaginea alăturată reprezintă cazanul duplicat

a. Indicaţi reperele poziţionate pe desen.

b.Precizaţi rolul robinetului de aerisire.

3.Itemi subiectivi3.1 Eseu structuratDescrieţi mareriile auxiliare (zahărul, pectina, acizii alimentari) folosite la obţinerea

produselor conservate cu zahăr.

3.2. Eseu nestructurat

Fierberea şi gelificarea marmeladei.

Modulul VI: CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PRIN ACIDIFIERE

I Notă introductivă





Morar - silozar;












Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;

















Modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere, este integrat în pregătirea de

clasa a-XI-a, pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor, din domeniul

industrie alimentară.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul



Nivelul I









Nivelul I





Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiereAbilitatea cheie

1 Comunicare şi numeraţie.1.3 Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate1.4 Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată

Unitatea de competenţă tehnică specializată14 Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere

14.1 Explică principiile conservării prin acidifiere naturală şi artificială14.2 Realizează operaţii specifice conservării prin acidifiere naturală14.3 Previne defectele de fabricaţie ale produselor conservate prin fermentaţie lactică

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile

necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere:


Competenţe individuale Conţinutul


14. Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere

1.3 Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate

14.2 Realizează operaţii specifice conservării prin acidifiere naturală

Documente din surse specializate folosite la realizarea operaţiilor de conservare legumelor şi fructelor prin acidifiere ;Documente din surse specializate:manuale, articole reviste, studii, Internet, documentaţii tehnice;Limbajul de specialitate la descrierea operaţiilor specifice la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere .Modalităţi de redactare a documentelor folosite la supravegherea parametrilor tehnologici la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere;Documente: registre, bonuri, evidenţe, jurnale,corespondenţă oficială, C.V.-uri; Operaţii specifice conservării prin fermentaţie lactică: prepararea soluţiilor de umplere, pritocirea, Parametrii de lucru: temperatura aciditateaNorme de igienă şi protecţie a mediului specifice conservării prin fermentaţie lactică.



1.3 Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate

14.2 Realizează operaţii specifice conservării prin acidifiere naturală

Documente din surse specializate folosite la realizarea operaţiilor de conservare a legumelor şi fructelor prin acidifiere; Documente din surse specializate: manuale, articole, reviste, studii, Internet, documentaţii tehnice; Limbajul de specialitate ladescrierea operaţiilor specifice la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere . Modalităţi de redactare a documentelor folosite la supravegherea parametrilor tehnologici la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere; Documente: registre, bonuri, evidenţe, jurnale, corespondenţă oficială, C.V.-uri; Operaţii specifice conservării prin fermentaţie lactică: prepararea soluţiilor de umplere; pritocirea; Parametrii de lucru: temperatura; aciditatea. Norme de igienă şi protecţie a mediului specifice conservării prin fermentaţie lactică.


Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice


14.1 Explică principiile conservării prin acidifiere naturală şi artificială

Principiul conservării prin acidifiere naturală:

cu bacterii lactice; Fazele fermentaţiei lactice:

faza preliminară; faza principală; faza finală.

Factori ce intervin în fermentaţia lactică: compoziţia chimică a legumelor; temperatura soluţiei; concentraţia în clorură de sodiu a soluţiei; asigurarea condiţiilor anaerobe

Pricipiul conservării prin acidifiere artificială

cu soluţie de acid acetic.

.Comunicare şi numeraţie


1.4 Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată

14.3 Previne defectele de fabricaţie ale produselor conservate prin acidifiere naturală

Calcule cu grad mediu de dificultate la prepararea corectă a soluţiilor de sare, măsură de prevenire defectelor legumelor şi fructelor conservate prin acidifiere; Tipuri de calcule: formule de calcul, algoritmi de calcul; Mijloace grafice folosite la interpretarea rezultatelor pentru prevenirea defectelor de fabricaţie a produselor conservate prin acidifiere; Mijloace grafice: schiţe, grafice, diagrame, scheme tehnologice; Rezultate: condiţii de admisibilitate a parametrilor calculaţi, comparaţii cu valori, probe etalon sau standarde; Reprezentarea corectă a rezultatelor folosite la obţinerea produselor din legume şi fructe conservate prin acidifiere; Reprezentări: formă îngrijită, acurateţe, toleranţă, scara, legenda;

Defecte de fabricaţie : înnegrirea, înmuierea, băloşirea verzei; balonarea, înmuierea castraveţilor; înnegrirea gogonelelor. Cauzele defectelor de fabricaţie: materie primă necorespunzătoare nerespectarea reţetei de fabricaţie; nerespectarea procesulzui tehnologic.

Măsuri de prevenire a defectelor de fabricaţie respectarea concentraţiei soluţiilor de sare; respectarea temperaturii de fermentare; evitarea expunerii prelungite a produsului la aer; asigurarea conţinutului de azot în produs; respectarea normelor de igienă.





2. Nivelul;





4. Competenţe;





comunicare, în asigurarea calităţii, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă.







fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.


procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea

elevilor.


tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesional

În cadrul modulului se vor evalua atât competenţele cheie de comunicare şi numeraţie, cât şi

cele tehnice specializate din modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere.





că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.



profesională.

V. Sugestii metodologiceCompetenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se

formează prin instruire practică comasată.

Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere sunt alocate un

număr de 96 ore din care laborator tehnologic 36 ore şi instruire practică 60 ore.


Laborator tehnologic

Instruire practică

1. Principiul conservării prin acidifiere naturală 6 -2. Fazele fermentaţiei lactice - 63 Factori ce intervin în fermentaţia lactică 6 -4. Pricipiul conservării prin acidifiere artificială - 65. Operaţii specifice conservării prin fermentaţie lactică 66. Documente din surse specializate:manuale, articole reviste, studii, Internet, documentaţii tehnice cu aplicabilitate în realizarea operaţiilor de conservare a legumelor şi fructelor prin acidifiere

- 4

7. Activităţi profesionale: utilizarea limbajului de specialitate la descrierea operaţiilor specifice la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere.

- 2

8. Supravegherea parametrilor de lucru - 69. Redactarea de documente de specialitate folosite la supravegherea parametrilor tehnologici la conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere.

- 6

10. Defecte de fabricaţie 12 -11. Măsuri de prevenire a defectelor de fabricaţie 6 -12. Calcule cu grad mediu de dificultate folosite la prepararea corectă a soluţiilor de sare, măsură de prevenire defectelor legumelor şi fructelor conservate prin acidifiere.

- 6

13. Mijloace grafice adecvate prevenirii defectelor la produsele din legume şi fructe conservate prin acidifiere.

- 6

14. Reprezentarea corectă a rezultatelor la întocmirea graficelor de urmărire a dinamicii fermentaţiei lactice.

- 6

15. Interpretarea de: condiţii de admisibilitate a parametrilor calculaţi, comparaţii cu valori, probe etalon sau standarde folosite pentru prevenirea defectelor de fabricaţie a produselor conservate prin acidifiere.

6 -

16. Norme de igienă şi protecţie a mediului specifice conservării prin fermentaţie lactică.

- 6

Total ore: 96 36 60


Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.








Exemplificăm prin tema „Operaţii specifice conservării prin fermentaţie lactică” în

care se urmăreşte formarea deprinderilor de realizare practică a produselor din legume şi fructe

conservate prin acidifiere .


tehnică.

In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare şi





Se recomandă ca activitatea de instruire practică să se desfăşoare pe grupe ce nu depăşesc 15

elevi.


Tema: Operaţii specifice conservării prin fermentaţie lactică

Lecţia: Prepararea soluţiilor de sare

Sarcina de lucru:Preparaţi o soluţie de sare de concentraţie 3%.

Fişă de observare: Prepararea soluţiilor de sare

Nr.crt.

Etapele preparării soluţiei de sare Evaluator Data

1. Identifică vasele necesare preparării soluţiei de sare

2. Igienizează vasele necesare preparării soluţiei de sare

3 Calculează cantităţile de sare şi apă necesare,folosind formula de calcul .

3. Cântăreşte sarea folosind balanţa din dotare

4. Măsoară volumul de apă necesar folosind vase gradate.

5. Omogenizează componentele manual sau mecanic


Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare.

Profesorul de specialitate şi maistrul instructor vor folosi instrumente şi metode de evaluare

diverse, corespunzătoare şi adaptate stilurilor de învăţare ale elevilor, în funcţie de posibilităţile şi


lor personalitate.

Modulul VII : FABRICAREA SUCURILOR DIN LEGUME ŞI FRUCTE ŞI A BĂUTURILOR RĂCORITOARE

( practică comasată )I. Notă de prezentare





Morar - silozar;








a-IX-a şi a-X-a) şi cu şapte pregătiri de specialitate pe nivelul II.(clasa a-XI-a).








comasată);





Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;














Structura de pregătire are o formă arborescentă, cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a

urmată de o pregătire de specialitate în clasa a-X-a, aprofundată în anul de completare clasa a-XI-

a pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor

Modulul Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare, este

integrat în pregătirea de clasa a-XI-a, pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi



Nivelul I









Nivelul I

Pregătire de bază în indusrtia alimentarăClasa a IX-a

Nivelul I



fructelor, din domeniul industrie alimentară şi se studiază după parcurgerea modulului

Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul: Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a

băutirilor răcoritoare




15. Fabricarea

sucurilor din legume

şi fructe şi a

băuturilor răcoritoare

6.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă


Factori de risc:- substanţe periculoase;- viruşi, bacterii;- curenţi de aer, temperatură,

umiditate, ventilaţie- zgomote, vibraţii, radiaţii Semnalarea (raportarea) prezenţei factorilor de risc:- orală sau scrisă. Metode de înlăturare a factorilor de risc- remedierea defecţiunilor apărute la

echipamentele de protecţie- respectarea normelor de protecţie Clasificarea băuturilor răcoritoare:- după compoziţie: pe bază de

extracte de plante, de esenţe;- după efect: stimulente dietetice;- după modul de conservare :

pasteurizate şi ne pasteurizate. Materii prime şi auxiliare folosite la fabricarea băuturilor răcoritoare- materii prime: sucuri concentrate

din fructe, macerate alcoolice din plante, seminţe aromate din plante

- materii auxiliare: arome naturale sau sintetice, zahăr, coloranţi, acizi alimentari, vitamine.

Operaţii specifice la obţinerea băuturilor răcoritoare:- tratarea apei, cupajarea,

impregnarea cu dioxid de carbon.- conservarea prin pasteurizare,

sterilizare, concentrare şi uscare. Defecte de fabricaţie ale băuturilor

răcoritoare şi prevenirea cestora:- defectete de fabricaţie- opalescenţă;- impregnare necorespunzătoare.- prevenirea defectelor de

fabricaţie:- limpezirea corectă a sucului;- filtrarea corespunzătoare a

siropului;- respectarea parametrilor de lucru

(temperatură, presiune, dioxid de carbon, duritatea apei);

Norme de igienă şi protecţia muncii specifice fabricării băuturilor răcoritoare

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululFabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

Abilitatea cheie:


6.1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor6.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

Unitatea de competenţă tehnică specializată :

15. Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

15.1. Obţine sucuri cu pulpă din legume şi fructe



III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor




6.1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la

Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă, la fabricarea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe, în funcţie de normele prevăzute în instructajele

15. Fabricarea

sucurilor din

legume şi fructe şi a

băuturilor

răcoritoare

locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

15.1. Obţine sucuri cu

pulpă din legume şi fructe

de protecţia muncii:drepturi - instructaj periodic;- echipament de protecţie.responsabilităţi- însuşirea, respectarea şi aplicarea

normelor. Mijloace de protecţie (verificarea existenţei şi integrităţii acestora) la obţinerea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:- echipamente de protecţie specifice

locului de muncă (ecrane de protecţie, cască, mască de gaz, şorţ,mănuşi).

Situaţii care care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă, la obţinerea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:- absenţa mijloacelor de protecţie;- integritatea mijloacelor de protecţie. Operaţii specifice de obţinere a sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:- extracţia, cupajarea, dezaerarea,

omogenizarea, tratamentul termic.Utilaje folosite la obţinerea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:- extractor, vase de cupajare,

dezaerator, omogenizator, pasteurizator cu plăci, instalaţii de ambalare aseptică.

Deservirea utilajelor la obţinerea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:- porneşte, opreşe;- urmărirea şi reglarea parametrilor de

lucru (temperatură, timp,) manual de la panoul de comandă şi intervine în caz de nevoie.

Defecte de fabricaţie ale sucuri cu pulpă din legume şi fructe şi prevenirea cestora:- defectete de fabricaţie- separarea fazelor; - închiderea la culoare;- apariţia sedimentului.- prevenirea defectelort de fabricaţie:- executarea corectă a operaţiilor de omogenizare, dezaerare, tratament termic. Igienizarea utilajelor folosite la obţinerea sucurilor cu pulpă din legume şi fructe- prepară soluţii de igienizare;- igienizează utilajele. Norme de igienă şi protecţia muncii specifice fabricării sucurilor cu pulpă din legume şi fructe:

15. Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare


Operaţii specifice la obţinerea sucurilor limpezi din legume şi fructe:- presarea, centrifugarea, limpezirea omogenizarea, conservarea. Metode de conservare asucurilor limpezi:- conservarea prin pasteurizare, sterilizare, concentrare şi uscare. Utilaje folosite la obţinerea sucurilor limpezi din legume şi fructe:- prese, extractor centrifugal, filtre, centrifuge filtrante, pasteurizatorul cu plăci, sterilizatorul U.H.T.

Deservirea utilajelor, la obţinerea sucurilor limpezi din legume şi fructe:- porneşte, opreşe;- urmărirea şi reglarea parametrilor de lucru (temperatură, timp,) manual de la panoul de comandă şi/sau cu ajutorul calculatorului, şi intervine în caz de necesitate. Igienizarea utilajelor folosite la obţinerea sucurilor limpezi din legume şi fructe- prepararea soluţiilor de igienizare;- igienizarea utilajelor. Norme de igienă şi protecţia muncii specifice fabricării sucurilor limpezi din legume şi fructe:


15. Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor

6.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă


Factori de risc:- substanţe periculoase;- viruşi, bacterii;- curenţi de aer, temperatură, umiditate, ventilaţie- zgomote, vibraţii, radiaţii Raportarea prezenţei factorilor de risc:- orală sau scrisă. Metode de înlăturare a factorilor de risc- remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie- respectarea normelor de protecţie Clasificarea băuturilo răcoritoare:- după compoziţie: pe bază de extracte de plante, de esenţe;- după efect: stimulente, dietetice;- după modul de conservare : pasteurizate şi nepasteurizate. Materii prime şi auxiliare folosite la fabricarea băuturilor răcoritoare- materii prime: sucuri concentrate din fructe, macerate alcoolice din plante, seminţe aromate din plante- materii auxiliare: arome naturale sau sintetice, zahăr, coloranţi, acizi alimentari, vitamine.

Operaţii specifice la obţinerea băuturilor răcoritoare:- tratarea apei, cupajarea, impregnarea

cu dioxid de carbon.- conservarea prin pasteurizare,

sterilizare, concentrare şi uscare. Defecte de fabricaţie ale băuturilor răcoritoareşi prevenirea cestora:- defectete de fabricaţie- opalescenţă;- impregnare necorespunzătoare.- prevenirea defectelor de fabricaţie:- limpezirea corectă a sucului;- filtrarea corespunzătoare a siropului;- respectarea parametrilor de lucru (temperatură, presiunea dioxidului de carbon, duritatea apei); Norme de igienă şi protecţia muncii specifice fabricării băuturilor răcoritoare



La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, pentru

calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor, care are următoarea structură:


2. Nivelul;


4. Competenţe;





aprofundate despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul trei,



comunicare, în asigurarea calităţii, în igiena şi securitatea muncii, în lucrul în echipă,.



cerute de nivelul de formare şi de calificare Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor.




pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.










faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile. Metodele de

evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu

criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire

profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire practică în cadrul modulului de practică comasată ”Fabricarea sucurilor din

legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare “


unităţii de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru acest tip

ce instruire.

Pentru modulul Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare.

sunt alocate un număr de 96 ore, din care instruire practică 60 de ore şi laboratortehnologic

36 de ore.



Laborator tehnologic

Instruire practică

1. Sucuri cu pulpă din legume şi fructe 12 18 2. Sucuri limpezi din legume şi fructe 12 18 3. Băuturi răcoritoare 12 18 4 Legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

3

5 Măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

3

TOTAL ore 90 36 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului de

instruire practică să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi

ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare





Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice ,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se


Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.

Evaluarea se realizează folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare.

Exemplul: tema „ Fabricarea sucurilor din legume şi fructe ” se desfăşoară în mai

multe lecţii de instruire practică, folosind ca metode demonstrarea, exerciţiul, problematizarea,

jocul de rol.

Tema urmăreşte formarea competenţelor de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi

deprinderilor practice de execuţie, a operaţiilor specifice de obţinerea sucurilor cu pulpă şi

sucurilor limpezi din fructe şi legume, precum şi a băuturilor ăcoritoare, respectând legislaţia şi

reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, cât şi măsurile pentru reducerea

factorilor de risc de la locul de muncă.

În proiectarea temei profesorul de instrire prsctică elaborează şi foloseşte pentru fiecare

elev fişe de documentare, fişe de lucru şi fişe de observare.

Elevii vor executa o parte din operaţiile specifice de obţinere a sucurilor cu pulpă şi

sucurilor limpezi din fructe şi legume, precum şi a băuturilor ăcoritoare, realizabile în la atelierul

şcoală in funcţie de resursele materiale existente. Aceştia pot lucra individual, sau împărţiţi în

grupe de 2-3 elevi.

Studiind fişele individuale de documentare şi de lucru, elevii execută operaţiile în ordinea

expusă, şi astfel activitatea este transferată de la profesor, la elevii care sunt puşi în situaţia să se

documenteze, să observe şi să execute operaţiile specifice de obţinere a sucurilor cu pulpă şi

sucurilor limpezi din fructe şi legume, precum şi a băuturilor ăcoritoare, în vederea formării

abilităţilor cheie (de igienă şi securitatea muncii) precum şi competenţelor tehnice specializate

specifice domeniului industriei alimentare.

Exemplu

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Tema: FILTRAREA SIROPULUI

Fişa de documentarecuprinde:

Documentaţia;

Descrierea operaţiei;

Definirea operaţiei de filtrare

Principiile filtrării

Utilajele folosite

Normele de protecţia muncii la deservirea utilajelor

Pentru realizarea filtrării sucului, profesorul de instruire practică le prezintă elevilor filtru

cu plăci, descrindu-le părţile componente şi modul de folosire şi funcţionare al acestuia.

Profesorul demonstrează practic elevilor modul de efectuare al operaţiei de filtrare a sucului

respectând etapele de lucru prevăzute în fişa de lucru.

Exemplu:

FIŞĂ DE LUCRU


Timp de lucru:

Executaţi operaţia de filtrare a siropului de zahăr, folosind filtrul cu plăci

Nr.crt. Etape de lucru Faze şi condiţii de realizare1. Montarea filtrului - montează plăcile metalice

- aşează plăcile filtrante poroase, cu suprafaţa mai poroasă spre accesul sucului tulbure (alternativ);

2. Strângerea plăcilor - etanşează plăcile prin strângerea şi rotirea roţii de manevră a plăci de capăt;

3. Filtrarea - deschide robinetul de admisie suc brut;- deschide robinetul de evacuare a sucului

limpede;- acţionează pompa de filtrare;- controlează presiunea de filtrare.

4. Demontarea filtrului- roteşte placa de manevră în sensul

desfacerii filtrului şi îndepărtează plăcile metalice;

- scoate plăcile filtrante cu impurităţi.

5. Spălarea filtrului- spală filtrul cu un jet de apă, colectând

impurităţile în tava colectoare;

- dezinfectează plăcile cu o soluţie de SO2.

Exemplu: FIŞĂ DE EVALUARE (AUTOEVALUARE)

Numele şi prenumele elevului:


Timp de lucru:

Punctaj propus:

Executaţi operaţia de filtrare a siropului de zahăr , folosind filtrul cu plăci

Nr.

Crt.

Etapa de lucru Faze şi condiţii de realizare Punctaj

propus

Timp

minim

Punctaj

obţinut

1. Montarea filtrului

- montează plăcile metalice- aşează plăcile filtrante poroase,

cu suprafaţa mai poroasă spre accesul sucului tulbure (alternativ);

2

2

2. Strângerea plăcilor - etanşează plăcile prin

strângerea şi rotirea roţii de manevră a plăci decapăt;

2

3. Filtrarea - deschide robinetul de admisie suc brut;

- deschide robinetul de evacuare a sucului limpede;

- acţionează pompa de filtrare;- controlează presiunea de

filtrare.

2

2

22

4. Demontarea filtrului

- roteşte placa de manevră în sensul desfacerii filtrului şi îndepărtează plăcile metalice;

- scoate plăcile filtrante cu impurităţi

2

25. Spălarea

filtrului- spală filtrul cu un jet de apă,

colectând impurităţile în tava colectoare;

- dezinfectează plăcile cu o soluţie de SO2

2

26 Înlăturarea

facrorilor de risc la realizarea operaţiei de filtrare

- remediază defecţiunile apărute la echipamentele de protecţie, respectând normele de protecţie

2

TOTAL 24

FIŞĂ DE OBSERVARENumele candidatului:

Clasa:

Data verificării:

Timp de lucru:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:

Rezultat Feedback

Modulul M7 : Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băutirilor răcoritoare

Această evaluare se referă la:

Unitatea de competenţă tehnică specializată 15: Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi

a băuturilor răcoritoare

Competenţa 15.2. Obţine sucuri limpezi

Instrucţiuni pentru candidat:

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele şi

materialele necesare rezolvării sarcinilor;

Rezolvaţi toate cele 4 sarcini din fişa de observare.

Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Executaţi operaţiia de filtrare a sucului

Nr.

crt

Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

1 Deschide robinetul de admisie suc brut;

2 Deschide robinetul de evacuare a sucului limpede;

3 Acţionează pompa de filtrare;

4 Controlează presiunea

Modulul VIII : Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

I Notă introductivă





Morar - silozar;












Abilităţi cheie:




Lucrul în echipă;

















Modulul Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale, este integrat în





Nivelul I


Lucrător în industria alimentară

fermentativăClasa a X-a

Nivelul I






Nivelul I

Pregătire de bază în indusrtia alimentarăClasa a IX-aNivelul I



II.Unitatea de competenţă relevantă pentru modulul

Unitatea de competenţă tehnică specializată

16 Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

16.1 Obţine pasta de muştar

16.2 Obţine pectina

16.3 Obţine hidrolizate proteice



16. Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale

16.1 Obţine pasta de muştar

Sortimente de muştar: muştar extra; muştar superior;Materii prime: seminţe de muştar alb şi negru; hrean, piper, ienibahar, coriandru; usturoi, apă, oţet, sare; zahăr, coloranţi;Operaţii specifice: curăţirea; măcinarea; prepararea maceratului; omogenizarea.Utilaje: mori de curăţire cu discuri,coloidale; maşini de tocat, de curăţatrădăcinoase; vase de cupajare.Deservire : alimentare, supraveghere,funcţionare, igienizare. aplicarea normelor de protecţia

muncii.Defecte de fabricaţie : pastă neomogenă; culoare închisă; gust şi culoare necaracteristice;Prevenirea defectelor omogenizare corectă; respectarea proporţiei muştar alb-negru.Preparate pectice:

16.2 Obţine pectina

16.3 Obţine hidrolizate proteice

extracte pectice; pectină pulbere.Materii prime: tescovină de mereOperaţii specifice: extracţia, separarea şi tratarea extractului pectic,concentrarea,uscarea,măcinarea,purificarea, precipitarea.Utilaje : extractor,presă, filtru, instalaţie de concentrare sub vid, uscător cu valţ, moară cu ciocane, separator centrifugal, site;Deservireutilaje: alimentează, porneşte, supraveghează parametrii de lucru, intervine în caz de necesitate, opreşte utilajul.Defecte de fabricatie: degradarea substanţelor pectice, caramelizarea tescovinei..Prevenirea defectelor: prelucrarea sincronizată a sucului şi tescovinei, evitarea caramelizării tescovinei; Norme de igienă şi protecţia muncii: specifice obţinerii pectinei.Materii prime: şroturi de floarea soarelui, de soia,cazeină, drojdie;Materiale : acid clorhidric alimentar; carbonat de sodiu anhidru; cărbune activ.Operaţii : hidroliză, neutralizare, filtrare; decolorare, concentrare, uscare.Utilaje : autoclavă, vase de neutalizare; filtre cu plăci, concentratore subvid; uscător cu turn de atomizare.Parametri de lucru: temperatură, durată, presiuneDeservire utilaje: porneşte încarcă, descarcă, regleazăparametrii de lucru, opreşte utilajul

Norme de igienă şi protecţia muncii: specifice obţinerii hidrolizatelorproteice

I. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluaProiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul doi s-a făcut după un model nou centrat pe

abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.



2. Nivelul;


4. Competenţe;








comunicare, în asigurarea calităţii, în igiena şi securitatea muncii, în lucrul în echipă,.







fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.


procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi








că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.



profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire practică comasată.

Pentru modulul Valorificarea legumelor şi fructelor prin tehnologii speciale sunt

alocate un număr de 48 ore din care 18 ore laborator tehnologic şi 30 ore instruire practică.


tehnică.


TEMA Nr. ore alocateLaborator tehnologic

Instruire practică

1. Pasta de muştar –materii prime, operaţii, utilaje, deservire, defecte de fabricaţie, măsuri de prevenire a defectelor

12 12

2. Pectina - materii prime, operaţii, utilaje, deservire, defecte de fabricaţie, măsuri de prevenire a defectelor, norme de igienă şi protecţia muncii

- 12

3. Hidrolizate proteice - materii prime şi materiale, operaţii, utilaje, deservire, reglarea parametrilor de lucru, norme de igienă şi protecţia muncii

6 6

Total ore 4818 30


facă distribuţia acestora în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale

agentului economic.






Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se


Exemplificăm prin tema „Operaţii specifice la fabricarea muştarului” în care se

urmăreşte formarea deprinderilor de execuţie a operaţiei de dozare a materiilor prime la

fabricarea muştarului. Aceste deprinderi se formează prin activitatea de instruire practică.

In proiectarea temei maistrul instructor elaborează şi foloseşte pentru fiecare elev fişe de

documentare, fişe de lucru şi fişe de observare.



Se recomandă ca activitatea de instruire practică comasată să se desfăşoare pe grupe ce nu

depăşesc 15 elevi.


Tema: Operaţii specifice la fabricarea muştarului

Sarcina de lucru:

Dozaţi materiile prime necesare obţinerii maceratului în vederea fabricării a 10 kg de

muştar.

Fişă de observare: Prepararea maceratului la fabricarea muştarului

Nr.

crt.

Etape de lucru la prepararea maceratului Evaluator Data

1. Identifică aparatele şi ustensilele necesare dozării materiilor prime

2. Dozează prin cântărire pulberea de seminţe de muştar folosind balanţa din dotare

3. Dozează materiile prime lichide (apă, oţet), folosind vase gradate

4. Dozează prin cântărire celelalte materiile prime solide ( sare, zahăr, condimente, zahăr) folosind balanţa din dotare

5. Amestecă componentele maceratului în vase de cupajare manual sau mecanic


Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de lucru.

Profesorul de specialitate şi maistrul instructor vor folosi instrumente şi metode de evaluare

diverse, corespunzătoare şi adaptate stilurilor de învăţare ale elevilor, în funcţie de posibilităţile şi


lor personalitate.

Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării

abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate, specifice domeniului industriei alimentare.

Maistrul instructor monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate

Modulul IX. PRELUCRAREA TERMICĂ A MATERIILOR PRIME ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR DIN LEGUME ŞI FRUCTEI. Notă de prezentare

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.


Morar - silozar;







Structura de pregătire are o formă arborescentă, cu pregătire de bază la nivelul I (clasa a-

IX-a şi a-X-a) şi cu şapte pregătiri de specialitate la nivelul II (clasa a-XI-a).


“OPERATOR ÎNPRELUCRAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR”

Calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor se obţine prin parcurgerea modulelor:

Aprecierea valorii nutritive, Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea conservării,



Nivelul I








conservelorclasa a X-aNivelul I




Clasa a XI-a

Nivelul II

Conservarea legumelor şi fructelor prin metode termice, Conservarea legumelor şi fructelor

prin reducerea umidităţii, Conservarea legumelor şi fructelor cu ajutorul zahărului,

Conservarea legumelor şi fructelor prin acidifiere (Practică comasată), Fabricarea sucurilor

din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare (Practică comasată), Valorificarea legumelor şi

fructelor prin tehnologii speciale (Practică comasată), Prelucrarea termică a materiilor prime

în industria conservelor din legume şi fructe (C.D.L.). Aceste module se obţin prin agregarea:

abilităţilor cheie:




Lucrul în echipă.

cu competenţele tehnice generale:

Prelucrarea termică a materiilor prime în industria conservelor din legume

şi fructe;

Aprecierea valorii nutritive a alimentelor.

Pregătirea legumelor şi fructelor în vederea prelucrării

sau competenţele tehnice specializate:







Indiferent de poziţia pe care o ocupă aceste module în planul de învăţământ

(curriculum diferenţiat, practică comasată sau curriculum de dezvoltare locală), este

obligatorie însuşirea de către elevi a tuturor competenţelor.

Modulul Prelucrarea termică a materiilor prime în industria conservelor din legume şi

fructe este integrat în pregătirea tehnică de specialitate din anul de completare, clasa a-XI-a,

pentru calificarea Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor , din domeniul industrie

alimentară şi este agregat cu abilitatea cheie Asigurarea calităţii. Modulul se va parcurge la

C.D.L. pe toată durata anului şcolar.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

generale sau specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt

conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul: Prelucrarea termică a materiilor prim în

industria conservelor din legume şi fructe..




8 Prelucrarea termică a materiilor prime în industria conservelor din legume şi fructe

4.1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

4.2 Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii

8.2 Execută operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte;

Metode standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte.

Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- etape şi acţiuni de evaluare, autoevaluare şi control;

- ordonarea logică a etapelor şi acţiunilor de evaluare, autoevaluare şi control.

Norme de calitate specifice operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- instrucţiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, criterii şi indicatori (naţionale, europene, internaţionale)

Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- clasificarea operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte (după nivelul temperaturii şi acţiunea de conservare);

- efectele operaţiilor care asigură

conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte asupra microorganismelor (bactericid, bacteriostatic);

- aparate şi instalaţii care realizează conservarea cu azutorul temperaturilor ridicate şi coborâte (schimbătorul de căldură cu plăci, cu manta şi multitubular, autoclava, tunelul de refrigerare, tunelul de congelare).

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul Prelucrarea termică a materiilor prime în industria conservelor din legume şi fructeAbilitatea cheie:


4.1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate;


Unitatea de competenţă tehnică generală :

8. Prelucrarea termică a materiilor prime

8.1 Descrie modurile de transfer de căldură;

8.2 Execută operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi

coborâte;

8.3 Efectuează operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii;

8.4 Execută operaţia de condensare;

8.5 Realizează operaţia de distilare.




1. 2. 3.


8.1 Descrie modurile de transfer de căldură;

Transferul de căldură- noţiunea de căldură

Moduri de transfer de căldură- prin conducţie, convecţie, radiaţie, mixt

Agenţi termici- de încălzire, de răcire.

4.

Asigurarea

calităţii


4.1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate


8.2 Execută operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte;

Metode standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte.

Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- etape şi acţiuni de evaluare, autoevaluare şi control;

- ordonarea logică a etapelor şi acţiunilor de evaluare, autoevaluare şi control.

Norme de calitate specifice operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- instrucţiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, criterii şi indicatori (naţionale, europene, internaţionale)

Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

- clasificarea operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte (după nivelul temperaturii şi acţiunea de conservare);

- efectele operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte asupra microorganismelor (bactericid, bacteriostatic);

- aparate şi instalaţii care realizează conservarea cu azutorul temperaturilor ridicate şi coborâte (schimbătorul de căldură cu plăci, cu manta şi multitubular, autoclava, tunelul de refrigerare, tunelul de congelare).

8 Prelucrarea termică a

8.3 Efectuează operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii;

Operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii

- clasificarea operaţiilor care asigură

materiilor prime în industria conservelor din legume şi fructe

conservarea prin reducerea umidităţii (după conţinutul de umiditate al produsului final);

Operaţia de concentrare- scopuri (economic, creşterea valorii

nutritive a produsului);- instalaţii de concentrare (cu simplu

efect, cu efect multiplu). Operaţia de uscare

- instalaţii de uscare (uscătorul cu strat fluidizat).

8.4 Execută operaţia de condensare;

Condensarea - scopurile operaţiei de condensare

(economice, tehnologice, de protecţie);- clasificarea aparatelor de condensare

(după tipul de transfer de căldură);- aparate de condensare (condensatorul

multitubular, condensatorul cu şicane şi talere).

8.5 Realizează operaţia de distilare.

Distilarea - principiul de realizare a operaţiei de

distilare;- metode de distilare (simplă, fracţionată

şi rectificarea);- instalaţii de distilare (cu blază);- instalaţii de rectificare (cu funcţionare

continuă).







2. Nivelul;


4. Competenţe;





generale despre domeniul de pregătire, care să le permită să continue pregătirea la nivelul trei,


O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în comunicare, în

igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă şi asigurarea calităţii care să confere o mai mare

adaptabilitate şi flexibilitate pe piaţa muncii.






Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul formării

competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama conţinuturi şi nu în ultimul rând, de

stilurile de învăţare ale elevilor (vizual auditiv sau practic).

Metode ca: studiul de caz, învăţarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul, jocul de

rol, au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca

şi imaginaţia şi creativitatea elevilor, formează abilităţi practice.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională.





faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi îşi motivează propunerile.





Competenţele se formează prin instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate unităţii de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruiri.

Pentru modulul Prelucrarea termică a materiilor prime sunt alocate un număr de

116 de ore, din care, instruire teoretică 29 de ore şi instruire practică 87 de ore .


Nr. Crt.

TemaNumăr de ore alocate

Instruire teoretică

Instruire practică

1. Transferul de căldură- noţiunea de căldură

3 6

2. Moduri de transfer de căldură- conducţie, convecţie, radiaţie, mixt

3 6

3. Agenţi termici- de încălzire, de răcire.

2 6

4. Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte- pasteurizarea, sterilizarea, refrigerarea, congelarea.

4 18

5. Metode standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte.

3 6

6. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii activităţilor desfăşurate în scopul conservării cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

4 12

7. Norme de calitate specifice operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

3 12

8. Operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii- concentrarea, uscarea

4 12

9. Condensarea 3 9TOTAL: 116 29 87



economic.


Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare-evaluare,

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie, a competenţelor tehnice generale şi

specializate cerute Operator în prelucrarea legumelor şi fructelor, prin folosirea celor mai

adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

În fiecare lecţie se pot folosi două-trei metode, în funcţie de ce se doreşte să se formeze,

precum şi de mijloacele didactice existente.

În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru

şi, fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de

evaluare şi autoevaluare.

Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se

recomandă să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a

activităţilor pentru fiecare elev.

Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,

semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării

activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de

asemenea, elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze,

atunci când este cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare.


Sugestii privind elaborarea instrumentelor de evaluare



Exemple:

TEMA: Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

1. Itemi obiectivi

I.1.Cu alegere duală

Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F pentru

răspuns fals:

a. Pentru pasteurizare se poate folosi ca agent termic apa suprarăcită.

b. Circulaţia fluidelor în pasteurizatorul cu plăci se face cu ajutorul pompelor.

I.2.De asociere

Realizaţi corespondenţa între cifrele din coloana A,. în care sunt enumerate operaţii care

asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte şi literele din coloana B,

în care sunt trecute regimurile de temperatură corespunzătoare operaţiilor.

A. Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi

coborâteB Regimuri de temperatură

1. Refrigerarea a. > 1000 C

2. Congelarea b. < 1000 C

3. Sterilizarea c. 0....+100 C

d. – 18....-300 C

I.3.Cu alegere multiplă


Refrigerarea produselor alimentare în stare solidă se realizează prin următorul procedeu:

d. prin contact cu gheaţa; b. prin contact cu aburul supraîncălzit;

c. prin imersie în apă caldă.


2.1. Cu răspuns scurt:

Denumiţi două schimbătoare de căldură folosite pentru pasteutizarea produselor lichide vrac.

2.2. De completare


La temperatura de refrigerare, de dezvoltarea microorganismelor este ..................., producând

fenomene de alterare.

2.3.Intrebări structurate

Schimbător de căldură cu manta

Figura alăturată este un schimbător de

căldură cu manta.

1. Denumiţi reperul 1;

2. Explicaţi ce agent termic se foloseşte în cazul

prezentat în figură.

3. Precizaţi două ramuri ale industriei alimentare în

care se foloseşte schimbătorul de căldură cu manta.

3. Itemi subiectivi


Pasteurizarea. Definiţie, regim termic, schimbătorul de căldură cu plăci (schiţa utilajului,

modul de funcţionare).

3.2 Eseu nestructurat: Refrigerarea.

PENTRU ACTIVITATEA PRACTICĂ8.2.B Identificarea aparatelor şi instalaţiilor care realizează conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

Aveţi în faţa voastră aparatele şi instalaţiile care realizează conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

a b c d e

1. Identificaţi: schimbătorul de căldură cu plăci, schimbătorul de căldură cu manta, schimbătorul de căldură multitubular, autoclava, tunelul de refrigerare şi congelare

Aparatele şi instalaţiile care realizează conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi

coborâte

Evaluator Data

1 schimbătorul de căldură cu plăci - a2 schimbătorul de căldură cu manta - b3 schimbătorul de căldură multitubular - c4 Autoclava - d5 tunelul de refrigerare şi congelare - e

schimbătorul de căldură cu plăci

schimbătorul de căldură cu manta

schimbătorul de căldură

multitubular

autoclava tunel de refrigerare şi

congelare

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ NIVELUL II (clasa a XI a) - TABEL DE CORELARE A MODULEL0R PENTRU PREGĂTIREA DE SPECIALITATE

Nr.spt

Modulul 1 Modulul 2 Modulul 3 Modulul 4 Modulul 5 M 6 M 7 M 8 M 9CDL

Teorie Lab.th. Teorie Practică Teorie Laborator Practică Teorie Laborator Practică Teorie Laborator Practică Practică. comasată T P

01

Se

der

ule

ază

pe

par

curs

ul a

5 s

ăptă

mân

i cu

6or

e/să

ptă

mân

ă în

sem

estr

ul I

I

Se

der

ule

ază

pe

par

curs

ul a

7 s

ăptă

mân

i cu

6or

e/să

ptă

mân

ă

Se

par

curg

e în

2 ş

edin

ţe d

e câ

te

6ore

/săp

tăm

ână

Se

der

ule

ază

pe

par

curs

ul a

4 s

ăptă

mân

i cu

6o

re/s

ăptă

mân

ă

Practica comasată se poate desfăşura pe

durata a 8 săptămâni,câte 30

ore/săptămână în atelierul şcoală sau la

agentul economic.

Se

des

făşo

ară

pe

par

curs

ul î

ntr

egu

lui a

n ş

cola

r, s

ăptă

mîn

al

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15

Se

par

curg

e în

tr-o

şed

inţă

de

6ore

/săp

tăm

ână

Se

der

ule

ază

în s

emes

tru

l II

pe

par

curs

ul a

4

săp

tăm

âni c

u c

âte

6ore

/săp

tăm

ână

Se

par

curg

e în

dou

ă şe

din

ţed

e 6o

re/s

ăptă

mân

ă

Se

der

ule

ază

în s

emes

tru

l II

pe

par

curs

ul a

4

săp

tăm

âni c

u c

âte

6ore

/săp

tăm

ână

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

Date post:	05-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	devild7
View:	1,230 times
Download:	5 times

Operator in Prelucrarea Legumelor Si Fructelor

Documents