Organizaia Naiunilor Unite, ONU, a fost nfiinat oficial pe 24 octombrie de 1945 in San Francisco (California) , a terminat al doilea rzboi mondial La primera Asamblea General se celebr el 10 de enero de 1946 (en Central Hall Westminter , Londres ). Primul Adunarea General a avut loc la 10 ianuarie de 1946 (n Central Hall Westminster , Londra ). Su sede actual se encuentra en la ciudad de Nueva York . Sediul actual este n oraul New York .

ONUOrganizaia Naiunilor UniteOrganizaia Naiunilor Unite a fost nfiinat oficial pe 24 octombrie 1945 in San Francisco (California). Prima Adunare General a avut loc la 10 ianuarie de 1946 n Central Hall Westminster , Londra . Sediul actual este n oraul New York . I. AntecedenteFondata de guvernele unei lumi macinate de razboaie, ONU era menita sa apere pacea si sa sprijine progresul social si economic. Chiar daca nu are autoritate globala, ea a facut progrese importante. Istoria umanitatii este plina de conflicte si de nedreptati. Incercarile de stopare a lor au avut doar un succes partial, atat in secolul XX cat si in perioadele anterioare. Capacitatile distructive ale armelor moderne si scara la care se poarta razboaiele au facut ca necesitatea unor aranjamente prin care sa se poata asigura pacea mondiala sa devina o tema mult mai stringenta decat in anii precedenti. Adevaratul punct de cotitura a fost primul razboi mondial. Macelul a fost atat de inspaimantator incat multi oameni au hotarat ca acesta sa nu se mai repete niciodata. Ideea a fost incurajata si de guverne, sustinand ca vor duce un razboi care va pune capat oricarui razboi. Ideea constituirii unei organizaii internaionale, care s faciliteze colaborarea dintre state n scopul meninerii pcii, poate fi identificat n seria de conferine diplomatice internaionale, inute n ultima parte a secolului XIX-lea i prima parte a secolului XX. Impulsul pentru crearea unei organizaii cu vocaie universal a fost dat ns de dorina statelor de a coopera pentru a preveni repetarea primului rzboi mondial. n 1915 ia fiin n SUA, la Philadelphia, Liga pentru impunerea pcii, organizaie privat ale crei principale idei, acceptate de preedintele Woodrow Wilson, se regsesc n vestitele sale 14 puncte, privind organizarea pcii la sfritul rzboiului.Autoritatea Ligii a fost slabita inca de la inceput de absenta SUA, unde propunerile politice ale lui Wilson au fost respinse de un Congres izolationist. Apoi s-au instaurat regimuri militariste in Italia, Germania si Japonia. Ele sfidau internationalismul din moment ce puterile democratice doreau cu orice pret sa evite un alt razboi. Liga nu a putut face prea multe pentru a penaliza agresiunea Japoniei impotriva Chinei sau a invaziei italiene din Abisinia(1935). Cand Adolf Hitler a imbratisat politica expansionista, la inceput (1936-1939) Marea Britanie si Franta au stat linistite, iar mai apoi (1939) au declarat razboi Germaniei, fara a informa Liga.In decursul conflagratiei mondiale care a urmat, aliatii s-au prezentat ca luptatori pentru pace, libertate si decenta impotriva fascismului barbar. In 1941, dupa o intalnire navala in mijlocul oceanului, Winston Churchill si Franklin D. Roosevelt au emis Carta Atlanticului, o insiruire de principii la care au aderat in timp multe alte state. Numarul statelor aliate modificandu-se mereu, se facea referire la acestea ca la Natiunile Unite si o data cu apropierea sfarsitului razboiului aceasta denumire insemna o noua asociere de state ce avea sa preia atributiile Ligii Natiunilor.Ca urmare dupa sfarsitul razboiului a fost infiintata in 1919, Liga Natiunilor. Liga a avut rezultate bune ca organizatie umanitara dar a esuat in prevenirea agresiunilor si mentinerea pacii mondiale.Deci, atunci cand SUA s-au vazut implicata in conflict, unul dintre cele 14 Puncte prezentate in ianuarie 1918 de presedintele american Woodrow Wilson era infiintarea unei Asociatii Generale a Natiunilor.Expresia Naiunile Unite aparine preedintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, i a fost folosit pentru prima dat n Declaraia Naiunilor Unite din ianuarie 1942, prin care reprezentanii a 26 de naiuni angajau guvernele lor s continue lupta mpotriva Puterilor Axei. Ideea crerii Organizaiei Naiunilor Unite este lansat de minitrii de externe ai SUA (Cordell Hull), URSS (V. M. Molotov) i Marii Britanii (Anthony Eden) i ambasadorului Chinei n Uniunea Sovietic (Fao Ping-Sheung).II. AparitiaIn februarie 1945, Roosevelt , Churchill si Stalin au ajuns la o intelegere. In aprilie anul urmator, a inceput la San Francisco o conferinta internationala care a inceput sa schiteze Carta Natiunilor Unite si la 24 oct. 1945 a luat fiinta Organizatia Natiunilor Unite.Conferina de la San Francisco, a crei denumire oficial a fost Conferina Naiunilor Unite privind Organizaia Internaional, i-a nceput lucrrile la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanilor a 50 de state. Lucrrile Conferinei, care au durat dou luni, au fost consacrate elaborrii Cartei ONUn termeni generali, Organizaia Naiunilor Unite poate fi definit ca o organizaie cu vocaie universal, att n ceea ce privete entitile sale state suverane ct i domeniile n care se implic, scopul su principal fiind meninerea pcii i securitii internaionale.ONU nu este o organizaie supranaional, nu are competenele unui guvern mondial, ci reprezint o organizaie de state suverane, funcionnd ca un centru n care s se armonizeze eforturile naiunilor prin atingerea unor scopuri i obiective comune .

Eleanor Rooseveltinnd n mnDeclaraia Universal a Drepturilor Omuluin1949

O.N.U. dispune de un ansamblu de organe constituite intr-un sistem functional.III. Structura si institutiileCarta Naiunilor Unite indic urmtoarele ase organe principale ale ONU: Adunarea General, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic i Social, Consiliul de Tutel, Curtea Internaional de Justiie i Secretariatul General.Adunarea GeneralaCele ase organe enumerate, dei calificate toate ca principale, se afl totui, din punct de vedere al independenei i puterii pe care o exercit, n situaii diferite.- este un organ de deliberare, care se intruneste in sesiuni ordinare anule si sesiuni extraordinare, fiind constituita din toate statele membre, fiecare membru va avea cel mult cinci reprezentanti;- poate discuta orice chestiuni sau situatii care sunt prevazute in Carta si poate face recomandari membrilor sai, Consiliului de Securitate sau atat membrilor cat si Consiliului.- ea poate examina principiile privind cooperarea pentru mentinerea pacii si securitatii internationale (de ex. Dezarmarea si reglementarea inarmarilor) si orice chestiuni referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale.- principial, conform Cartei i altor acte constitutive, aciunile Adunrii Generale n domeniul reglementrii panice, la fel ca i cele ale Consiliului de Securitate, nscriindu-se n cadrul diplomaiei multilaterale, nu au for juridic obligatorie, ci numai valoare moral-politic. - astfel, funciile i puterile Adunrii Generale au numai un caracter deliberativ i de recomandare.Consiliul de securitate- este un organ cu activitate permanenta, fiind alcatuit din doua categorii de membrii prima formata din 5 membrii permanenti desemnati prin Carta, cu drept de veto (China, Franta, Rusia, Marea Britanie si Statele Unite) si cea de-a doua formata din 10 membrii nepermanenti, alesi de Adunarea Generala pe o perioada de doi ani;- are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si el actioneaza in numele membrilor Organizatiei, care au obligatia de a executa hotararile sale(art. 24 si 25 din Carta);- adopta hotarari in probleme de fond cu votul afirmativ a 9 membri, intre care sa fie incluse voturile concordante ale celor cinci membrii permanenti si in probleme de procedura cu voturile a 9 membrii, indiferent de categoria lor;- conform capitolului VII in cazul in care Consiliul constata existenta unor asemenea amenintari, in functie de gravitatea acestora, Consiliul poate hotari, recurgerea la doua categorii de masuri obligatorii: masuri fara folosirea fortei armate; masuri care implica folosirea fortei armate constand demonstratii, masuri de blocada, fie in alte operatiuni ale unor forte aeriene, navale sau terestre ale membrilor O.N.U.- competenele Consiliului de Securitate a Naiunilor Unite sunt exprimate n temeiul art. 24 al Cartei, care confer acestuia rspunderea principal n meninerea pcii i securitii internaionale, competenele n cauz urmrind prevenirea izbucnirii unor conflicte, intervenia, dac este cazul, pentru a le pune capt i, n general, dezamorsarea crizelor internaionale.- n acest cadru, atribuiile Consiliului sunt grupate, de Carta ONU, n trei capitole distincte:- Capitolul VI atribuii n soluionarea n soluionarea panic a diferendelor internaionale;- Capitolul VII atribuii n cazul unor ameninri mpotriva pcii, nclcri ale pcii i acte de opresiune, care impun msuri de constrngere, fr folosirea forei urmate, dac este cazul, de folosirea acesteia;- Capitolul VIII atribuii n raporturile dintre ONU i organizaii ori acorduri regionale, avnd ca obiect meninerea pcii i securitii ntr-o anumit zon geografic- n domeniul soluionrii panice a diferendelor, Consiliul poate:- s invite prile la un diferend s l soluioneze printr-unul din mijloacele menionate la art. 33 (tratative, anchet, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciar, prin recurgere la organisme sau acorduri regionale, ori prin alte mijloace panice, la alegerea prilor);- s dispun o anchet asupra unui diferend sau a unei situaii, care ar putea duce la friciuni internaionale sau ar putea da natere unui diferend; concluziile anchetei, ntreprins de un organ subsidiar al Consiliului, de o comisie format din reprezentani ai statelor ori personaliti independente, constituie o prim etap n stabilirea poziiei Consiliului asupra diferendului a crui natur urmeaz s o determine;- s recomande prilor la diferend, procedura sau metoda de soluionare, tinnd seama de natura diferendului, ori, la cererea acestora, s le recomande soluii concrete;

Consiliul de securitaten cazurile n care Consiliul constat existena unor situaii calificate drept ameninare mpotriva pcii, nclcare a pcii sau act de agresiune, Consiliul de Securitate al ONU, n temeiul Cartei, este autorizat s adopte rezoluii cu valoare obligatorie, prin care dispune msuri, mergnd uneori pn la utilizarea forei armate.Consiliul de Tutela- alcatuit din 54 de membrii alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 3 ani, are atributii privind indeplinirea obiectivelor O.N.U. in domeniul economic, social si respectarii drepturilor omului;al initierii sau elaborarii de studii si proiecte de conventii, asigura legatura intre O.N.U. si institutiile specializate ; - i sunt subordonate multe din organizaiile speciale.Consiliul Economic si Social- a fost creat pentru realizarea sarcinilor O.N.U. in legatura cu sistemul de tutela, activitatea sa s-a redus foarte mult ca urmare a procesului de decolonizare;- i-a suspendat momentan activitatea. Curtea Internaional de Justiie- constituita din 15 judecatori isi desfasoara activitatea pe baza unui Statut care face parte integranta din Carta O.N.U. - curtea judeca diferentele intre statele membre O.N.U. ( in anumite conditii si pentru nemembri O.N.U.), care accepta jurisdictia acesteia;- se afl la Haga si decide dispute internaionale;- competenta Curtii este dubla: contencioasa si consultativa;- in competenta Curtii intra: toate cauzele care i le supun partile si toate cauzele prevazute in mod expres in Carta sau in tratatele in vigoare.

Consiliul Economic si Social

Consiliul de Tutela

Curtea Internationala de Justitie- curtea poate avea o competenta obligatorie(art. 36(2) din Statut), daca statele o recunosc in toate diferendele de ordin juridic avand ca obiect:Secretariatul Naiunilor Unite- interpretarea unui tratat;- orice problema de drept international;- existenta oricarui fapt care, daca ai fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obligatii internationale;- natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale.Organizatiile internationale pot, in anumite conditii, cere avize consultative Curtii. - este organul administrativ si executiv al O.N.U, este format din 15.000 de functionari, este condusa de un secretar general. Secretarul general este ales pe o durata de 5 ani de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate;- Secretarul General exercita functii: administrative, executive, tehnice,financiare. - el poate sesiza Consiliul de Securitate cu orice problema care poate pune in pericol pacea si securitatea internationala. In fapt indeplineste o serie de alte activitati legate de solutionarea pasnica a diferendelor:- bune oficii- medierea- discutii cu reprezentantii guvernelor

Secretariatul Natiunilor UniteIn vederea adaptarii O.N.U. la realitatea mediului politic international actual, fata de cel din 1945 (schimbarile care au avut loc in 1963 au fost nesemnificative) s-a initiat reforma O.N.U. vizand in esenta:- restructurarea Consiliului de Securitate prin sporirea numarului membrilor permanenti, dar si nepermanenti;- modul de adoptare a deciziilor;- problema dreptului de veto.Din organizaiile speciale ale ONU fac parte:Centrul Naiunilor Unite pentru Aezri Umane;Fondul Naiunilor Unite pentru Copii (UNICEF);Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare;Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD);Programul Naiunilor Unite pentru Mediul nconjurtor (PNUE);Programul Internaional al Naiunilor Unite pentru Prevenirea Consumului de Droguri;naltul Comisariat ONU pentru Refugiai;Operaiunile ONU de Meninere a Pcii;Fondul ONU pentru Activiti n Domeniul Populaiei;Agenia pentru Refugiaii Palestieni;ONU lucreaz cu urmtoarele organizaii autonome: UNESCO, BIRD, FMI i altele.Astfel cum sunt proclamate in art. 1 din Carta scopurile O.N.U. sunt:IV. Obiective- sa mentina pacea si securitatea internationala; ONU, dup aprobarea Consiliului de Securitate, trimite fore pentru meninerea pcii n regiunile unde un conflict armat a ncetat de curnd, sau a fost suspendat, pentru a ncerca impunerea unor acorduri de pace i pentru a descuraja combatanii de la a relua ostilitile; deoarece ONU nu are propria for militar, aceasta este asigurat prin voluntariat de ctre statele membre. Soldaii sunt uneori poreclii Ctile albastre din cauza echipamentului specific.Fora de meninere a pcii a primit Premiul Nobel pentru Pace n anul 1988. in septembrie 2013, ONU avea n desfurare 15 misiuni de meninere a pcii. Cea mai mare era Misiunea de Stabilizare a Naiunilor Unite din Republica Democrat Congo (MSNURDC), care a mobilizat 20.688 oameni. cea mai mic, Grupul Militar de Observaie a Naiunilor Unite din India i Pakistan (GMONUIP), include 42 de oameni responsabili de monitorizarea situaiei din Jammu i Kashmir. Forele de meninere a pcii ONU i Organizaia Naiunilor Unite pentru Controlul Pcii (ONUCP) au staionat n Orientul Mijlociu nc din 1948, cea mai lung misiune de meninere a pcii nc n desfurare.- realizarea cooperrii internaionale pentru promovarea i ncurajarea respectrii drepturilor omului i libertilor fundamentale pentru toi, fr deosebire de ras, sex, limb sau religie; drepturile omului au fost motivul principal pentru crearea Naiunilor Unite. Atrocitile celui de-al Doilea Rzboi Mondial i genocidurile au determinat ca noua organizaie s previn tragedii similare n viitor. Un prim obiectiv a fost acela de a crea un cadru legal pentru a lua n considerare i a lua hotrri asupra violrilor drepturilor omului.; Organizaia Naiunilor Unite oblig toate statele membre s promoveze respect universal pentru, i observarea drepturilor omului i s ia msuri mpreun i separate n aceast privin. Declaraia Universal a Drepturilor Omului, dei nu legal, a fost adoptat de Adunarea General n 1948 ca un standard comun de realizare pentru toi. Adunarea de obicei are n vedere probleme legate de drepturile omului. Organizaia Naiunilor Unite i diferitele agenii ale sale joac un rol important n implementarea i respectarea principiilor din Declaraia Universal a Drepturilor Omului. Un astfel de caz este sprijinul acordat de organizaie rilor ce se afl n tranziie spre democraie. Alte entiti ONU responsabile pentru problemele legate de drepturile femeilor includ Comisia Organizaiei Naiunilor Unite pentru Statutul Femeilor, creat n 1976; i Institutul Internaional de Cercetare i Educaie al Organizaiei Naiunilor Unite, fondat n 1979. Forumul Permanent al Organizaiei Naiunilor Unite pentru Probleme Indigene, una dintre cele trei entiti cu un mandat ce permite supravegherea problemelor legate de oameni indigeni, i-a inut prima conferin n 2012.- sa dezvolte intre natiuni relatiile prietenesti; Carta stabilete un set de principii n baza crora vor aciona, pentru nfptuirea scopurilor consacrate, att Organizaia, ct i statele membre.- sa realizeze cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale de ordin economic, social, cultural sau umanitar; alt scop primar a ONU este s realizeze o cooperaie internaional pentru rezolvarea problemelor internaionale legat de un caracter economic, social, cultural sau umanitar. Numeroase entiti au fost create pentru a atinge acest scop, aproape toate fiind sub conducerea Adunrii Generale .- sa fie un centru de armonizare a eforturilor statelor pentru realizarea acestor scopuri comune;Declaraia Mileniului, adoptat n septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 ri, printre care i Romnia, fixeaz Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Declaraia Mileniului este unica agend global n domeniul dezvoltrii asupra creia exist un acord la cel mai nalt nivel ntre majoritatea statelor lumii.Realizarea accesului universal la educaia primarReducerea srciei severePromovarea egalitii ntre sexe i afirmarea femeilorReducerea mortalitii infantilembuntirea sntii materneCombaterea HIV/SIDA, malariei i a altor boliAsigurarea sustenabilitii mediuluiCrearea de parteneriate globale pentru dezvoltareLa Summit-ul Mileniului, statele membre i-au fixat un numr de 8 obiective eseniale Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului cu inte precise de atins pn n anul 2015.Mentinerea pacii si securitatii internationale este scopul principal al organizatiei.V. Mijloace de actiuneConsiliul de Securitate poate aplica masuri de constrangere care nu se bazeaza pe folosirea fortei, cum este embargoul fata de statul vinovat (de exemplu, embargoul care s-a aplicat unor tari din spatiul fostei Iugoslavii sau embargoul impus Irakului).De asemenea, Consiliul poate sa trimita misiuni de observatori in zonele de conflict sau sa ceara Secretarului General sa intreprinda actiuni de bune oficii sau de mediatiune intre partile aflate in diferend. El poate trimite si comisii de ancheta pentru stabilirea cauzelor conflictelor.Consiliul de Securitate poate sa adopte hotarari privind aplicarea unor masuri de constrangere bazate pe folosirea fortelor armate ale statelor membre O.N.U. Fortele militare ale O.N.U., instituite prin rezolutii ale Consiliului de Securitate, executa cu precadere asa-numitele operatiuni pentru mentinerea pacii (peace-keeping), intervenind in zona tampon abia dupa ce se realizeaza un acord de incetare a focului intre partile beligeranteToate organele O.N.U. sunt chemate sa contribuie la asigurarea pacii si securitatii internationale. Dintre ele, in special doua au un rol deosebit in acest domeniu: Adunarea Generala si Consiliul de Securitate.Din punct de vedere juridic, operatiunile de mentinere a pacii initiate de O.N.U. se caracterizeaza prin urmatoarele:a) ele au un caracter consensual, deoarece se intemeiaza pe consimtamantul tuturor statelor interesate (al statului pe teritoriul caruia se desfasoara operatiunea fortelor armate ale O.N.U., al statelor care au pus la dispozitia organizatiei contingentele militare necesare fortelor O.N.U. ori care au pus la dispozitie teritoriul pentru survol, tranzit sau aprovi-zionare, ca si al statelor carora Consiliul de Securitate le-a recomandat incetarea ostilitatilor);b) operatiunile de mentinere a pacii desfasurate de O.N.U. au, in principiu, un caracter necoercitiv, in sensul ca nici una dintre partile in conflict nu este declarata de Consiliul de Securitate ca agresor si, ca atare, nu se intreprind impotriva ei operatiuni militare ale O.N.U.;c) operatiunile de mentinere a pacii ale O.N.U. au un caracter conservator, in ce priveste situatia creata prin hotararea Consiliului de Securitate cu privire la incetarea ostilitatilor;d) operatiunile de mentinere a pacii initiate de O.N.U. se combina, de regula, cu actiuni umanitare, desfasurate cu participarea de personal civil si cu implicarea unor organizatii internationale neguvernamentaleIntre anii 1948 si 1987, O.N.U. a initiat 13 operatiuni de mentinere a pacii, dar dupa 1988 numarul operatiunilor de mentinere a pacii initiate de organizatie s-a triplat. Explicatia trebuie cautata in numarul mare de conflicte declansate in diverse zone de pe glob, conflicte care s-au inmultit alarmant in anii din urma. Baza legal a desfurrii operaiilor de meninere a pcii o reprezint capitolul VI din Carta O.N.U., care se refer la soluionarea panic a disputelor. n baza prevederilor capitolului VI al Cartei O.N.U. sunt utilizate negocierile, medierea, arbitrajul ntre prile aflate n conflict i mijloacele juridice ale dreptului internaional. De asemenea, sunt utilizate operaiile de meninere a pcii i sunt stabilite misiunile de observatori O.N.U.n ceea ce privete operaiile de impunere a pcii acestea sunt definite ca fiind aciuni de utilizare a forei militare sau de ameninare cu utilizarea acesteia, avnd o autorizare din partea unei organizaii internaionale cu vocaie de securitate pentru a asigura respectarea sau punerea n aplicare a rezoluiilor sanciunilor stabilite de ctre acea organizaie, n scopul meninerii sau restaurrii pcii i ordinii.Baza legal a desfurrii operaiilor de impunere a pcii o reprezint capitolului VII din Carta O.N.U. ce se refer la ameninrile la adresa pcii, violrii pcii i la actele de agresiune. n baza capitolului VII din cart, Organizaia Naiunilor Unite are dreptul s ntreprind aciunile militare necesare pentru a menine i restaura pacea i securitatea internaional.Tot capitolul VII autorizeaz utilizarea forelor armate puse la dispoziia O.N.U. de ctre statele membre i utilizarea forei pentru a asigura respectarea rezoluiilor O.N.U. de ctre statele refractare la acestea.Printre misiunile de meninere a pcii se poate enumera plasarea de observatori O.N.U. n Sinai n 1982 i misiunea de observatori O.N.U. din Cipru, misiunea de impunere a pcii desfurat cu succes a UNITAF executat n Somalia n ultima parte a anului 1992 si prima parte a anului 1993, misiunea de impunere a pcii n Bosnia Hertzegovina, stabilit de ctre Consiliul de Securitate al O.N.U. la 12 decembrie 1996 pentru a succede IFOR (Fora de Implementare). pe lng cele dou tipuri de operaii de pace, cele de meninere i cele de impunere a pcii, trebuie precizate i aciunile de reconstrucie a pcii. Reconstrucia pcii presupune acele msuri luate dup ncheierea unui conflict, predominante fiind msurile economice i diplomatice care au rolul de a repune n stare de funcionare i de a ntri i dezvolta infrastructura unei ri i instituii guvernamentale astfel nct s se evite reizbucnirea conflictului.O msur complementar operaiilor de pace o reprezint diplomaia preventiv. Aceasta poate fi neleas ca totalitatea msurilor luate naintea declanrii unei crize previzibile, pentru a preveni sau limita violena. Exist situaii n care diplomaia preventiv poate fi sprijinit i fcut mult mai credibil prin acordarea de sprijin militar, ca de exemplu deplasarea i desfurarea de trupe n scop preventiv.n ceea ce privete gradul de implicare al O.N.U.,operaiile de pace sunt de dou tipuri: operaii autorizate de ctre O.N. U. i operaii conduse nemijlocit de ctre acesta.Prin operaii autorizate de ctre O.N.U. se nelege acele aciuni militare n care rolul conductor revine unui stat, care unific, organizeaz i conduce efectiv intervenia militar a coaliiei multinaionale.Misiunile de pace nu sunt misiuni standard, fiecare operaie n parte avnd caracteristici de natur politic, diplomatic, geografic, economic, cultural i militar proprii, le deosebesc unele fa de celelalte.Trebuie luat n considerare faptul c misiunile de pace se execut pe baza unui mandat sau a unei rezoluii emise de ctre Consiliul de Securitate al O.N.U. sau pe baza prevederilor unor tratate regionale, acorduri, ori alte nelegeri.n general, mandatul include: scopul operaiei, rile care vor asigura contingentele militare, termenii ori condiiile pe care statul pe teritoriul cruia, se vor desfura aciunile de pace intenioneaz s le impun forelor ori misiunii de pace, descrierea clar a drepturilor i imunitilor acordate forelor deplasate pentru operaii de pace desfurate sub jurisdicia respectivei organizaii internaionale, starea final i situaia strategic la finalul operaiei.Operaiunile de meninere a pcii includ mai multe generaii de fore multinaionale de meninere a pcii.O prim astfel de generaie de fore pot fi considerate misiunile de observatori. Fiind compuse n general din militari, misiunile de observatori nu acioneaz ca uniti militare ci prin indivizi nenarmai; ofierii observatori ai acordurilor de pace au drept obiectiv constatarea respectrii acestora fr a interveni direct atunci cnd constat violri din partea prilor la conflict.Acesta este motivul pentru care uneori nu sunt socotite ca fiind fore de meninere a pcii deoarece nu utilizeaz mijloace armate n ndeplinirea misiunilor lor. Misiunile observatorilor pot avea fie un termen precizat n timp fie pot fi autorizate s acioneze ntr-o perioad nelimitat urmnd ca ncheierea misiunii s se fac printr-o nou decizie a organului de abilitare.O alt generaie de fore multinaionale de meninere a pcii sunt forele de urgen alctuite din subuniti, uniti i mari uniti militare dotate cu armament individual uor pe care-1 pot folosi doar n caz de legitim aprare. Aceste fore au urmtoarele misiuni principale: ocuparea unei zone-tampon de protecie ntre fotii beligerani n scopul asigurrii respectrii termenilor armistiiului, separrii forelor i ngherii nivelului de narmare; meninerea i, eventual, restabilirea pcii i ordinii constituionale supravegherea retragerii beligeranilor, asistarea umanitar a populaiei civile victim a conflictului; deminarea unor zone etc. O ultim generaie o reprezint acele fore difereniate de cele de dinainte prin faptul c sunt dotate cu mijloace militare complexe mergnd pn la tancuri, artilerie grea, aviaie de bombardament; natura ofensiv a acestor armamente nu dezminte ns caracterul defensiv al forei deoarece mijloacele armate respective nu vor fi folosite dect n sensul asigurrii ndeplinirii mandatului ncredinat sau pentru protecia personalului propriu ori a populaiei civile.Misiunile pe care le ndeplinete aceast categorie de fore multinaionale, prevenirea conflictelor, restabilirea, meninerea, consolidarea i chiar impunerea pcii, determin ca pe lng personalul militar foarte diversificat s existe i un numeros personal civil care ndeplinete funcii de negociatori, tehnicieni, poliie, de asisten umanitar, economic, medical, cultural i de nvmnt.Acionnd uneori fr consimmntul prilor la conflict sau a statului gazd, aceste fore se aseamn foarte mult cu cele de impunere a pcii cu care mai au n comun i faptul c acioneaz ntr-o ntreag zon de operaii, adic pe ntreg teritoriul pe care se desfoar ostilitile, fr a separa beligeranii printr-o zon-tampon sau a ocupa o zon demilitarizat.VI. Rolul O.N.U.ONU implic oameni de pretutindeni. Principalele domenii n care ONU joac un rol marcant sunt: pacea, dezvoltarea, drepturile omului, asistena umanitar,dezarmarea, dreptul internaional. n ultimul deceniu, se poate observa faptul c s-au diminuat considerabil conflictele din ntreaga lume. n pofida acestui fapt, se pot observa evenimentele recente din Orientul Mijlociu.Carta ONU, ca tratat internaional, oblig statele membre s resolve eventualele diferende prin mijloace panice, ntr-o asemenea manier nct pacea ijustiia internaional s nu fie periclitate. Statele membre trebuie s se abin de laameninri sau uzul forei mpotriva oricror altor state, precum i s aduc oriceconflict naintea Consiliului de Securitate.Consiliul de Securitate este organismul Naiunilor Unite avnd drept principal responsabilitate meninerea pcii i securitii internaionale. Prin prevederile Cartei ONU statele sunt obligate s accepte i s duc la ndeplinire deciziile Consiliului de Securitate. Atunci cnd i este adus n atenie un diferend, Consiliul de Securitate solicit prilor implicate s-l soluioneze prin mijloace panice.Consiliul de Securitate poate numi reprezentani speciali sau s cear secretarului General s fac uz de bunele sale oficii. n unele cazuri, chiar Consiliul de Securitate preia iniiativa investigaiilor i a medierii.n situaia n care un conflict deriv n lupt armat, Consiliul ncearc stoparea lui imediat. Adesea, Consiliul a dat dispoziii de ncetare a focului, folositoare nprevenirea amplificrii ostilitilor.Prin Carta ONU, toi membrii Naiunilor Unite au fost de acord s accepte i s duc la ndeplinire deciziile Consiliului de Securitate. n timp ce alte organisme aleNaiunilor Unite se limiteaz la a face simple recomandri guvernelor statelor,Consiliul de Securitate are puterea de a lua decizii pe care statele membre sunt obligate, conform Cartei, s le respecte. Consiliul de Securitate este astfel organizat nct s fie capabil s funcioneze n mod continuu, cu precizarea c un reprezentant din partea fiecrui stat membru trebuie s fie prezent n permanen la sediulNaiunilor Unite.In cele aproape sase decenii de existenta, Organizatia Natiunilor Unite a desfasurat o activitate extrem de bogata si complexa, complexitate determinata de problemele globale cu care organizatia s-a confruntat, de-a lungul anilor, ca si de evenimentele ce au avut loc in societatea internationala si care, intr-un fel sau altul, i-au influentat activitatea.Chiar daca uneori s-a dovedit ineficienta sau incapabila sa reactioneze rapid in situatii de criza, prezenta O.N.U. in societatea internationala actuala este in continuare necesara si justificata de rezultatele obtinute de ea in aceste aproape sase decenii de activitate in folosul pacii si progresului omenirii. Iata de ce, se apreciaza ca "experienta achizitionata de Organizatie, chiar daca este limitata la domeniile care ii sunt lasate de catre state, este de neinlocuit intr-o lume amenintata de autodistrugere"Ca o recunoastere a rolului O.N.U. in societatea internationala contemporana si a prestigiului de care se bucura inca, Organizatia si fostul Secretarul General al acesteia, Kofi Annan, au primit Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2001. Cu aceasta ocazie, Secretarul General a declarat ca eradicarea saraciei, prevenirea conflictelor si promovarea democratiei constituie cele trei prioritati ale Natiunilor Unite pentru secolul XXI, trasand astfel marile directii de activitate pentru viitor.O.N.U. se preocupa, de asemenea, de controlul international al stupefiantelor, adoptand acte internationale cu privire la acest domeniu si cu privire, mai ales, la reprimarea traficului ilicit cu stupefiante. Consiliul Economic si Social a creat, in anul 1946, Comisia stupefiantelor, ca organ subsidiar, iar in anul 1968 a fost creat Organul international de control al stupefiantelor, cu misiunea de a supraveghea modul in care statele aplica conventiile internationale referitoare la stupefiante. In anul 1971 s-a constituit Fondul Natiunilor Unite de lupta impotriva drogurilor.In fine, notam ca evenimentele de la 11 Septembrie 2001 au adus in centrul preocu-parilor O.N.U. problema terorismului international. Consiliul de Securitate s-a implicat imediat prin adoptarea unor rezolutii condamnand terorismul, cerand statelor sa sprijine lupta antiterorista si autorizand, in cele din urma, interventia unei forte multinationale in Afganistan. La randul ei, Adunarea Generala a fixat ca prioritate, pe ordinea de zi a celei de-a 56-a sesiuni, intarziata din pricina acelorasi evenimente de la 11 Septembrie, problema combaterii terorismului. Ca niciodata in istoria existentei Organizatiei Natiunilor Unite, statele membre au facut front comun, afirmandu-si solidaritatea deplina si vointa de a actiona impotriva acestui flagel al vremurilor noastre.