ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Marketing

Milea Ioana-CorinaMoisei GabrielaMoldoveanu Ioana-AlexandraMiricel Alexandru AndreiGrupa 1737, Seria B, an 3, Marketing

Bucureşti2013

Sondajul online “Barometrul liderilor ONG”- Rezultatele cercetării –

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) invită toate organizaţiile neguvernamentale din România să participe la realizarea Barometrului Liderilor ONG pentru anul 2012. Barometrul este modalitatea prin care înţelegem problemele şi atuurile sectorului neguvernamental.

Sondajul “Barometrul liderilor ONG” a avut ca scop cercetarea percepţiilor ONG-urilor cu privire la diverse elemente ce le influenţează activitatea, cum ar fi: ramura de activitate şi sectorul asociaţiilor nonguvernamentale în general, relaţiile dintre ONG şi autorităţile publice, masura în care asociaţiile care au participat la studiu şi-au realizat obiectivele sau nu, cât de uşor au acces la resurse şi nu numai.

Studiul a fost realizat în perioada 26 febroarie – 15 martie 2012 şi au fost invitate persoane reprezentative din 2297 de ONG-uri, iar în urma prelucrării au fost intregistrate doar 578 ONG-uri care au răspunsuri validate.

Rezultatele cercetării:Cercetarea evidenţiază faptul că 74,6% dintre ONG-urile respondente sunt asociaţii,

24.2% fundaţii şi doar 0,9% federaţii şi dintre acestea 85.8% activează în mediu urban şi doar 12,3% desfăşurându-şi activitatea în mediul rural.

Distribuţia organizaţiilor pe regiuni de dezvoltare arată faptul că majoritatea, adică 20,9% activează în Bucuresti-Ilfov, 18,5% în centru, 17,3% în nord-vest, 11,6% în nord-est, 10,2% în vest, 8,1% în sud, 7,1% în sud-est, 5% în sud-vest, iar 1,2% non-raspunsuri.

Distribuţia în funcţie de veniturile înregistrate în anul 2011 au arătat faptul că 44% au înregistrat venituri sub 40.000 RON, 27,6% au înregistrat între 40.000-200.000 de RON, 22% au înregistrat peste 200.000 RON, iar 6,4% au fost nonraspunsuri.

Distribuţia pe domenii de activitate arată faptul că majoritatea, adică 29,9% activează în domeniu social, urmat de domeniul Educaţiei şi Cercetării în care activează 14,5% dintre respondent.

Conform studiului 90,1% dintre asociaţiile nonguvernamentale lucrează cu voluntari şi doar 6,6% au răspuns că nu lucrează cu voluntari, în plus aceste asociaţii acceptă să lucreze şi cu persoane cu handicap, persoane aparţinând unor minorităţi entice, persoane aparţinând unor minorităţi sexual sau persoane aparţinând unor grupuri dezavantajate.

Pentru a-şi recruta voluntarii, asociaţiile apelează în mare măsură la anunţuri în şcoli, universităţi, campanii, instituţii publice, dar cei mai mulţi se înscriu un mod voluntar în asociaţiile pe care le consideră potrivite pentru a-şi satisface nevoile.

În funcţie de activităţile pe care le-au desfăşurat, asociaţiile consideră că numărul voluntarilor este suficient (55,7% din totalul asociaţiilor care lucrează cu voluntari), iar 22,5% consideră că numărul voluntarilor pe care se pot baza pentru a-şi finalize proiectele este mic.

Această cercetare ne prezintă şi care sunt sursele de venit ale ONG-urilor în anii 2010-2011, iar la acest capitol depunerea formularelor de 2% este cea mai des întâlnită metodă de a obţine venituri, şi anume 64% din organizaţii afirmă că obţin venituri din această sursă, urmată de donaţiile individuale 52,1% (întrebarea fiind cu răspuns multiplu). Dar 48,3% au mai afisrmat şi că veniturile sunt insificiente şi doar 0.4% pot afirma că veniturile sale sunt peste necesarul organizaţiei.

Majoritatea organizaţiilor au ca sursă principală de a obţine fondurile necesare pentru a-şi realiza veniturile Garantul (finanţările nerambursabile cu fonduri de la Uniunea Europeană) sau fundaţiile străine şi internaţional şi doar 0,6% din fundaţii private româneşti, iar din garanturi de la autorităţile publice româneşti decât 4,9% din organizaţiile intervievate au afirmat că obţin surse de finanţare. De aici putem observa că ONG-urile au ca surse principale de finanţare fonduri străine,iar autorităţile naţionale nu se implică foarte mult în astfel de activităţi.

Sondajul ne oferă deasemenea informaţii cu privire la opinia reprezentaţilor ONG-urilor faţă de lipsa de interes a societăţilor şi institutilor publice din România în sprijinirea activităţilor de voluntariat. Din graficul de mai jos reiese faptul că majoritatea respondenţilor consideră că prevederile legale nu încurajează persoanele fizice sau societăţile comerciale să doneze.

Cât despre metodele de informare şi promovare, studiul arată faptul că mass media se implică în promovarea activităţilor desfăşurate de organizaţii şi decât 8,5% dintre respondeti apreciază că mass media nu este implicată deloc în sprijinirea activităţilor ONG-urilor.

Ponderea organizaţiilor care au beneficiat în anul 2011 de finanţări din surse publice (de la una sau mai multe autoritati-din sursele proprii ale acestora) arată faptul că 64,3% nu au beneficiat de finanţare din surse publice, 31,1% au beneficiat de finanţare din surse publice, iar 4,6% sunt non-raspunsuri.

Organizaţiile au beneficiat din partea autorităţilor locale în proporţie de 2% de o susţinere puternică, 15,2% de o susţinere destul de bună, 18,4% de o susţinere destul de slabă, 38,1% de nicio susţinere, 14,6% nu au avut nevoie de susţinere, 1% s-au abţinut în a răspunde la acesta întrebare, iar 10,7% au fost non-raspunsuri.

Influenţarea deciziilor publice la nivel central sau local este o preocupare pentru

organizaţii de 33,2% într-o oarecare măsură, 23,5% într-o mare măsură, 16,2% într-o mică măsură, 15,3% deloc şi 11.8% au fost non-raspunsuri.

Raportat la actualele politici promovate de Guvern, organizaţiile în procent de 41,5% nu au nicio poziţie faţă de politicile actuale ale Guvernului, 32,6% critică politicile actuale ale Guvernului, 10,5% sprijină politicile actuale ale Guvernului, 7,8% au evitat să răspundă la această întrebare, iar 7.6% sunt non-raspunsuri.

Ponderea organizaţiilor care au acţionat în instant autorităţile publice central sau local este de 79,1% nu au acţionat, 8,8% au acţionat în instant, 1,5% au evitat să răspundă la acesta întrebare, iar 10,6 sunt non-raspunsuri.

Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra sectorului neguvernamental în ansamblu este de 58% impact pozitiv, 8,6% impact negative, iar 7,1% niciun impact.

Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra organizaţiilor respondent în particular este de 45,3% impact pozitiv, 24,8% niciun impact, iar 7,3% impact negativ.

Ponderea organizaţiilor care ştiu de existent Comitetului Economic şi Social European (CESE) este de 44,4% au auzit de CESE, 33.3% nu au auzit de CESE, iar restul nu au răspuns.

Participarea reprezentanţilor ONG la programele de formare în anul 2011 a fost de: 27,8% mai multe personae la mai multe cursuri, 26,1% nu au participat, 17,7% o persoană la un curs, 11.9% mai multe personae la un curs, iar 16,4% non-raspunsuri.

Cele mai frecvente căutate informaţii pe portaluri pentru sectorul ONG sunt: 34% finanţări, 16% ştiri, 16% evenimente ONG, 14% legislaţie, 11% cursuri, iar 9% studii, cercetări.

Printre  concluziile opiniilor exprimate de liderii ONG se numără şi următoarele cifre: 

· ONG – urile dispun de angajaţi tineri: 87% dintre aceştia au vârste cuprinse între 25  şi 45  de ani

· Doar 28% dintre angajaţii din mediul ONG câştigă mai mult decât salariul mediu net pe economie

· Dintre organizaţiile care au recurs la mecanismul 2% în anul 2010, 13% au strâns sub 500 lei, 20% au adunat între 501 şi 1000 lei, iar 35% au colectat între 1001 şi 5.000 lei.

Bibliografie:

1. http://www.fdsc.ro/