Omul intre soarta si destin
Omul intre soarta si destinDestinul reprezinta extrapolarea in
viitor a unor succesiuni de esecuri petrecute in trecut. Ii
atribuim in general, in sens nedefinit, nerealizarile noastre.
Destinul este drumul nostru in viata, traseul de urmat conform
caracteristicilor noastre innascute. Pentru majoritatea oamenilor
acest traseu este de neschimbat si nu se pot abate de la el decat
prin intermediul unor accidente. Ceilalti oameni care depun effort
constient si sustinut isi pot forma propriul destin utilizand
aceleasi capacitati innascute si care alcatuiesc caracterul
omului.
Destinul este un etern balans intre reusita si sacrificiu.
Destinul este o limita. Tot ceea ce pe noi ne margineste ii dam
numele destin.
Destinul este un etern tap ispasitor al slabiciunilor
omenesti.
Destinul este forta, principiul sau puterea ce predetermina
evenimentele.
Destinul este pentru acei oameni care sunt prea slabi pentru a
determina propriul lor traseu in viata.
Destin versus Liber ArbitruLiberul arbitru desemneaza libertatea
absoluta a fiintei, libertate metadizica ce se expima prin
posibilitatea oricarei alegeri in cadrul destinului propriu sau
prin suspendarea nedefinita a alegerii pana la indiferenta.
Liberul abitru presupune existenta la fiinta umana a unei
independente absolute, posibilitatea deplina a individului de a
alege fara sa tina cont de factori exteriori, de interventia lor in
existenta persoanei.
Hegel considera ca efectele libertatii egotice de tip satanic
sau demoniac nu sunt niciodata pozitive. In perspectiva tulburarii
psihopatologice, criteriul liberului arbitru poate functiona in mod
fals drept criteriu de alegere la o persoana nevrotica, la care
alegerile sunt provocate de un scop fictiv, printr-o convertire
imaginara sau o deghizare a dorintei; aceste alegeri implica
imaturitatea afectiva si ascund, in majoritatea cazurilor, o
puternica dependenta, care se exercita in plan inconstient,
raspunzand unei necesitati inconstiente.
Omul are acces nerestrictionat la pomul cunoasterii binelui si
raului, si are totodata posibilitatea sa aleaga liber dintre
optiunile care I se ofera in fiecare moment. Omul are posibilitatea
sa aleaga sa nu aleaga. Atunci cand el alege ceva, exact in acelas
moment el alege sa nu aiba altceva.
Omul obisnuit, care nu are un mod de viata spiritual, nu se
poate sustrage legii karmei. Caci fiecare fiinta va suporta la
momentul potrivit consecintele alegerilor sale.
Legea karmei si consecintele angrenarii liberului arbitruToate
gandurile, intentiile si actiunile noastre trecute au generat
anumite seminte karmice la nivelul corpului nostru cauzal si acest
proces se continua neintrerupt chiar si in clipa prezenta. Ele
atrag in viata noastra, la locul potrivit si momentul potrivit
reactiile corespunzatoare sau consecintele care trebuie sa le
suportam.
Legea karmei este cea care asigura feedback-ul pentru alegerile
noastre din viata, cea care ne obliga sa traim toate consecintele
faptelor noastre si care determina un mecanism de autoreglare a
alegerilor si nealegerilor noaste, a actiunilor si nonactiunior
noastre.
Orice fiinta ce ignora existenta legii karmice va avea destinul
precum cel al unei barci fara panze si vasle dusa implacabil catre
o destinatie certa a curentului unui rau.
Legea Karmei este una dintre cele 7 legi universale numite si
Legile Kybalionului, legi imuabile.
Karma nu este aplicabila numai la individ izolat ci de asemenea
la grupuri, comunitati, tari, orase si continente. Toti suntem
interconectati, toti suntem unul.
Fiecare natiune sau popor are puterea de a modifica viitorul si
karma colectiva dar fiecare dintre noi are de jucat un rol foarte
important.
Legile KybalionuluiLegea Mentalismului: "Totul este spirit;
Universul este mental"Legea Corespondentei: "Ceea ce este Sus este
ca si ceea ce este Jos si ceea ce este Jos este ca si ceea ce este
Sus"Legea Vibratiei: "Nimic nu sta, totul se misca, totul
vibreaza"Legea Polaritatii: "Totul este dublu; orice lucru are doi
poli; totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au
aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica, insa de
grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat
semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate"Legea Ritmului:
"Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru are durata sa;
totul evolueaza apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in
toate si masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu
masura oscilatiei sale la stanga; ritmul este constant"Legea Cauzei
si Efectului: "Orice cauza are efectul sau si orice efect are cauza
sa; totul se intampla conform Legii; hazardul nu este decat un nume
dat unei Legi necunoscute; sunt numeroase planuri ale cauzalitatii,
insa nimic nu scapa Legii"Legea Genului: "Este un gen in toate
lucrurile; totul are principiile sale, masculin si feminin; genul
se manifesta pe toate planurile"SoartaSoarta este forta
supranaturala despre care hotaraste inevocabil, fatal, toate
actiunile si intamplarile din viata oamenilor, destin, fatalitate,
noroc, scrisa si ursita; totalitatea evenimentelor accidentale sau
nu care compun viata sau o parte din viata unei fiinte umane;
evolutie, desfasurarea unei actiuni, deznodamant; destin,
fatalitate, menire, noroc, predestinare, ursita, zodie,
sorociere.
Soarta este scuza celor tari si opera celor slabi
Oamenii nu sunt prizonierii sortii ci doar ai propriei
minti.
Puterea soartei este recunoscuta doar de cei nefericiti, caci
cei fericiti pun toate izbandele lor pe seama chibzuintei si a
meritelor personale.
Soarta este scuza celor slabi si opera celor tari
Fado (cuvnt tradus n mod obinuit ca destin sau soart, conform
cuvntului din latin fatum)
DEX. SORT, sori, s.f. 1. (n concepiile mistice) For supranatural
despre care se crede c hotrte irevocabil, fatal, toate aciunile i
ntmplrile din viaa oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scris,
ursit. 2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care
compun viaa (sau o parte a vieii) unei fiine (umane); condiie de
via. Evoluie, desfurare (a unei aciuni); deznodmnt. Lat. sors,
-tis.SoartaSoarta (lat. fatum, greac moira) acest termen poate avea
mai multe nelesuri ca de exemplu: - o putere personificat care se
refer la o putere supra natural care poate hotr destinul i care
trebuie acceptat de un muritor de rnd neputnd fi schimbat.Astfel de
expresii uzuale ca lovit de soart, sau aceasta este soarta mea,
asta i-a fost lui scris frecvent se confund cu termenul de noroc
sau ghinion.Deja n anticichitate n mitologia greac au fost moire,
ursitoare care decideau soarta oamenilor, n mitologia nordic erau
nornele sau karma o concepie spiritual asiatic,
(hinduism,budhism,janism) unde se crede la fel n destin care este
influenat de faptele respectivului, care va plti sau va fi rspltit
pentru faptele sale, dac nu acum, atunci dup rencarnarea lui.In
cretinism se crede n predestinaie, soart care este hotrt de
Dumnezeu.Poziia oamenilor fa de soart este diferit ca de exemplu:n
cazul fatalismului cei care se las n voia sorii fr a ntreprinde
nimic pentru schimbarea eicei care cred i n sine nsui dar i n
ajutorul divin vezi versurile:Nu te ndoi niciodatPuternic tu te
aratRidic braele spre cer cretineCci Dumnezeu este cu tine -
(Goethe)
NorocSubstantiv
soart, ursit, destin (favorabil).Lipsit de noroc; norocul lui a
fost acela ca....ntmplare neateptat sau concurs de mprejurri
favorabile care asigur reuita unei aciuni, ndeplinirea unei dorine
etc.1: soart2: Sans, (nv. i pop.) norocire, strite, (nv.) selamet,
(fam.) baft, (rar fig.) ven3: fericire4: bunstare5:
ferice!Antonimeghinion, nenoroc, nenorocireCuvntul Ragnarok este
derivat din vechiul cuvnt nordic Ragnark, format din dou pri: ragna
care este genitivul plural al cuvntului regin (zei sau conductori)
i rk care nseamn soart. Se mai scrie ca Ragnarkkr sau Ragnark.
Noroc
Soarta, noroc, destin.Omul semanand gandul culege actiunea.
Seamana actiunea, culege un obicei. Semanand obiceiul culege un
caracter. Seamana un caracter si culege un
destin.http://ro.wikipedia.org/wiki/Tychehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karmahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ursitoarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noroc
Omul intre soarta si destinSoarta (lat. fatum, greac moira)
acest termen poate avea mai multe nelesuri ca de exemplu: - o
putere personificat care se refer la o putere supra natural care
poate hotr destinul i care trebuie acceptat de un muritor de rnd
neputnd fi schimbat.Astfel de expresii uzuale ca lovit de soart,
sau aceasta este soarta mea, asta i-a fost lui scris frecvent se
confund cu termenul de noroc sau ghinion.Deja n anticichitate n
mitologia greac au fost moire, ursitoare care decideau soarta
oamenilor, n mitologia nordic erau nornele sau karma o concepie
spiritual asiatic, (hinduism,budhism,janism) unde se crede la fel n
destin care este influenat de faptele respectivului, care va plti
sau va fi rspltit pentru faptele sale, dac nu acum, atunci dup
rencarnarea lui.In cretinism se crede n predestinaie, soart care
este hotrt de Dumnezeu.Poziia oamenilor fa de soart este diferit ca
de exemplu:n cazul fatalismului cei care se las n voia sorii fr a
ntreprinde nimic pentru schimbarea eicei care cred i n sine nsui
dar i n ajutorul divin vezi versurile:
Nu te ndoi niciodatPuternic tu te aratRidic braele spre cer
cretineCci Dumnezeu este cu tine - (Goethe)cei care cred numai n
voina lor proprie care decide destinul (voluntarimul).
