veterinaria PUBLICA}IE EDITAT| DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA NR.3 - 2011 EXEMPLAR TRIMESTRIAL GRATUIT „Medicul uman salveaz\ omul, medicul veterinar salveaz\ omenirea” Louis Pasteur p.8 Propunerile Colegiul Medicilor Veterinari pentru Programul Strategic aferent anului 2012 p.16 Actualit\]i privind biotehnologia insemin\rii artificiale la cabaline p.26 Diagnosticul [i managementul de urgen]\ al pisicii dispneice p.44 Interviu cu Prof. Dr. H.C. Runceanu Liviu Gh.
Transcript
veterinariaP U B L I C A } I E E D I TAT | D E C O L E G I U L M E D I C I L O R V E T E R I N A R I D I N R O M Â N I A
M EDICINA VETERINAR| este o profesie liberal\ supus\ unor con-tinui transform\ri datorate progresului general al [tiin]ei. ~n zi-lele noastre aceast\ tendin]\ este din ce `n ce mai evident\,datorit\ faptului c\ [tiin]a avanseaz\ cu pa[i rapizi, ceea ce
duce la necesitatea perfec]ion\rii continui a slujitorilor acestei bresle, care artrebui s\ aib\ dorin]a de perfec]ionare `nscris\ `n genomul propriu.
Aceast\ dorin]\ trebuie s\ se manifeste pe dou\ c\i:- Autoperfec]ionarea - studiu individual, `nv\]area din experien]ele proprii
sau ale colegilor;- Perfec]ionarea prin participarea la diferite manifest\ri, cursuri, etc.Dorin]a de perfec]ionare trebuie s\ izvorasc\ [i din necesitatea de a r\s-
punde provoc\rilor profesionale actuale, pentru a putea r\spunde dorin]elorproprietarilor de animale care sunt din ce `n ce mai informa]i despre necesit\-]ile [i afec]iunile animalelor lor.
Organiza]iile profesionale [i Facult\]ile de Medicin\ Veterinar\ române[tisprijin\ aceast\ dorin]\ a medicilor veterinari, prin sus]inerea organiz\rii decongrese, sesiuni [tiin]ifice, prezent\ri ale firmelor distribuitoare, work-shop-uri, etc. prin care noi s\ ne putem perfec]iona, s\ `nv\]\m continuu, s\ fim `npas cu nout\]ile din domeniul nostru de activitate. Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fieconsiderate o corvoad\ ci trebuie `n]elese ca o necesitate izvorât\ din activi-tatea cotidian\. Punctajele pot fi ob]inute nu numai `n cadrul seminariilor or-ganizate `n comun de CMV [i AGMVR, dar [i prin participarea la congrese, se-minarii, etc., atât `n ]ar\ cât [i `n str\in\tate, `n domeniile dorite.
Trebuie doar s\ existe aceast\ dorin]\!
Dorin]a de perfec]ionare
sumar
2 veterinaria / nr.3 /2011
5 Când legea... nu este lege6 {tiri
Zilele Carierei - Veterinariifa]\ `n fa]\ cu viitorii lorcolegi
8 JuridicPropunerile ColegiulMedicilor Veterinaripentru Programul Strategicaferent anului 2012
10 Info CMVHot\rârea NR. 39 din 26.09. 2011
16 Practic\ [i cercetareActualit\]i privindbiotehnologia insemin\riiartificiale la cabaline
30 Practic\ [i cercetareAspecte generale despre alimenta]ia vacilor demare produc]ie
36 Practic\ [i cercetareDisloca]ia de ABOMAS (stomac) la vac\ - Oafec]iune complex\ cu o rezolvare simpl\
42 Practic\ [i cercetareProtocol de urgen]\ `n caz de suspiciune depiometru
veterinariaPublisherCristian Iosif
Director EditorialConf. Univ. Dr. Viorel Andronie
Editor {efDr. Liviu Harbuz
Redactor {efProf . Univ. Dr. Alin B`r]oiu
Colectiv Redac]ionalProf. Univ. Dr. Gheorghe D\r\bu[Prof. Univ. Dr. Romeo CristinaProf. Univ. Dr. Dan DrugociuProf. Univ. Dr. Gheorghe SolcanProf. Univ. Dr. Militaru DumitruProf. Univ. Dr. Aurel MusteProf. Univ. Dr. Nechita Adrian OrosConf. Univ. Dr. Mihai Dane[Conf. Univ. Dr. Mario CodreanuConf. Univ. Dr. Alexandru DiaconescuConf. Univ. Dr. Iancu Morar{ef. lucr. Dr. Nicolae BercaruConf. Univ. Dr. Simion VioletaDr. Cosmin GhencioiuDr. C\lin {erdean
26 Practic\ [i cercetareDiagnosticul [i managementul de urgen]\ al pisiciidispneice
44 InterviuO personalitate de excep]iea Reproduc]iei, PatologieiReproduc]ie [i Obstetriciiveterinare române[tiProf. dr. dr. H.C.RUNCEANU LIVIU GH
48 EvenimenteConsiliul Na]ional alColegiului MedicilorVeterinari din România
2011 / nr.3 / veterinaria 5
Cel mai mare du[man al medicului veterinar......Este `nsu[i medicul veterinar. Noi suntem cei care critic\m
orice ini]iativ\ de[i nu avem timpul sau bun\voin]a de a aducecontribu]ii constructive; noi suntem cei care vrem doar s\ primim,dar s\ nu oferim nimic `n schimb; noi suntem cei care am uitatcomplet de colegialitate [i sus]inere reciproc\ [i ne atac\m reci-proc de fiecare dat\ cand ni se d\ ocazia. Tot noi suntem cei carepractic\m medicin\ post-datat\ pentru c\ suntem interesa]i doarde puncte [i ne pret\m chiar [i la `nscrierea la simpozioane ca stu-den]i doar pentru a beneficia de reduceri. Respingem cu vehe-men]\ evolu]ia care, de fapt, ne este obligatorie.
Medicina evolueaz\ - rolul nostru NU este de spectatoriAm ales medicina veterinar\, am ales s\ fim medici, nu con-
tabili, nu electricieni, nu brutari. Medicina nu este doar business, suflete depind de noi. Am uitat
asta, din p\cate, `n medicina veterinar\ pacientul devenind client.Am uitat c\ am depus un jur\mânt, c\ `ns\[i asumarea acestuistatut aduce cu sine o multitudine de alte responsabilit\]i. Medici-na evolueaz\ constant, iar noi trebuie s\ fim la curent cu aceast\evolu]ie. Tehnicile se schimb\ zi de zi, iar noi avem obliga]ia de a leaccepta [i mai mult, asuma. De ce? Pentru c\ asta este obliga]ia cucare vine statutul de medic veterinar!
Statutul de medic veterinarEtica [i principiile de conduit\, sistemele de management al
calit\]ii, standardul practicii sunt doar câteva din responsabilit\]ilepe care ni le-am asumat. Capacitatea de a furniza servicii medicalveterinare care ]in pasul cu cerin]ele clien]ilor [i cu legisla]ia re-prezint\ una din responsabilit\]ile vitale, nu doar „pentru a fi lamod\”, ci pentru `nsu[i succesul cabinetului, clinicii, spitalului.Acesta este unul din lucrurile care sunt `n]elese gre[it!
Am ales acest statut `ntr-un domeniu `n care unul, nu scap\,ci sap\ turma, gre[elile unuia sunt reflectate asupra tuturor. Estesuficient ca un singur medic veterinar sa `[i transforme statutul `nobliga]ie, sau mai r\u, `ntr-o afacere [i atât, [i suferim cu to]ii.Este suficient ca un singur medic veterinar s\ omoare un animaldin cauza unei proceduri efectuate defectuos, este suficient ca unsingur medic veterinar s\ uite de onoare, etic\, profesionalism [iintegritate, ca un `ntreg domeniu s\ fie privit cu suspiciune.
{i asta este pe bun\ dreptate, pentru c\ schimbarea `ncepe dela unu.
Desconsiderarea profesiei a pornit de la unu......Dar s-au al\turat din p\cate mul]i.... Condamn\m reac]ia
opiniei publice cu privire la medicul veterinar, condamn\m ata-curile posesorilor pe forumurile dedicate animalelor, condamn\m`ndemnurile la profesionalism...dar cu [i mai mult\ ardoare con-damn\m obligativitatea supunerii la legisla]ie, la norme, la reguli.
Cum arat\ asta `n ochii opiniei publice? Simplu - suntem percepu]i ca practicieni care se feresc de
evolu]ia normal\ [i obligatorie a domeniului, ca lipsi]i de profe-sionalismul normal [i impus de statutul pe care `l avem, suntemprivi]i ca fiind s\lbatici doar pentru faptul c\ lucr\m cu animalele...Suntem percepu]i ca `mp\timi]i excesiv ai licorii lui „Bachus”,suntem percepu]i ca indiferen]i `n fa]a nevoilor imediate de aconsulta [i trata animalele `n timp util, suntem percepu]i cainteresa]i exclusiv de bani... Tr\im [i practic\m zilnic medicinaveterinar\ sub aceast\ „condamnare” a opiniei publice, dar necomplacem `n ea [i... atunci când `ncerc\m s\ o schimb\m sun-tem tot noi nemultumi]i.
Cu triste]e asist\m [i vedem mai clar dec\derea unui statutdoar pentru c\ avem senza]ia eronat\ c\ putem face gre[eli -„doar, nu ne vede nimeni”...pentru c\ tr\im cu impresia com-plet [i irevocabil eronat\ c\ un singur medic nu are puterea s\fac\ diferen]a...
Este datoria noastr\, a fiec\ruia dintre noi, s\ dorim progresul,s\ cre[tem `ncrederea proprietarilor de animale `n noi, s\ nepreg\tim continuu, s\ fim one[ti, s\ respect\m pentru a puteafi respecta]i, s\ fim profesioni[ti [i buni colegi... S\ fim demnide statutul de medic!
Conf. Univ. Dr. Viorel AndroniePRE[EDINTE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA
Lucr\m atât de mult `nconjura]i de animale, `ncât am uitat ce `nseamn\ s\ fim oameni... Nu sun-tem mul]umi]i când nu se face nimic pentru noi, nici când lucrurile se mi[c\ mai bine, nici cândmedicul veterinar are o reputa]ie nefavorabil\ pe pia]\, nici când se schimb\ regulile pentru a aducedomeniul `n care activ\m pe o linie de plutire... nu suntem niciodat\ mul]umi]i.
~n fiecare an, câmpul muncii medicineiveterinare din România este `mbog\]itde absolven]ii a cinci facult\]i de pro-fil, oameni care devin licen]ia]i `n
acest domeniu [i `[i doresc s\ profeseze. Seridic\ totu[i o serie de `ntreb\ri cu privire lanum\rul mare de posibili medici veterinari,[i anume `n ce directie se vor `ndrepta,dac\ sunt con[tien]i de ce `i a[teapt\ [icare sunt motiva]iile care `i fac s\ mearg\mai departe `n ceea ce [i-au propus. Multi-tudinea de perspective [i ideile preconce-pute pot determina confuzie `n rândul stu-den]ilor, f\cându-i s\ fie nesiguri `n ceea ceprive[te posibilit\]ile de profesare `n do-meniul medicinei veterinare, [i tocmai dinaceste motive e nevoie de ini]iative care s\clarifice lucrurile.
Asocia]ia Studen]ilor `n Medicin\ Vete-rinar\ Bucure[ti, cu sprijinul Colegiului Me-
dicilor Veterinari [i al Facult\]ii de Medicin\Veterinar\ Bucure[ti, a ini]iat un proiect petermen lung prin care dore[te facilitareaunei c\i de comunicare `ntre medicii vete-rinari din toate ariile de profesie [i studen]i.Ca etap\ de ini]iere a acestui proiect, a avutloc prima edi]ie a evenimentului „Zilele Ca-rierei”, care a beneficiat de discursuri dinpartea atât a unor mandatari ai institu]iilorreprezentante ale profesiei cât [i a unortineri medici veterinari ambi]io[i.
Studen]ii au avut ocazia s\ afle din par-tea oamenilor implica]i `n programul „In-veste[te `n oameni” despre diversele pro-iecte cu impact direct asupra form\rii pro-fesionale [i asupra orient\rii `n carier\.S-au oferit detalii despre procesul de `mbu-n\t\]ire si de adaptare a curriculei pentruciclul de licen]\ la nevoile pie]ei muncii,prin introducerea unor discipline noi pre-
cum managementul, aplicat pe diverse ra-muri, deontologia [i etica profesional\ me-dical\, s-a mai discutat despre platformede e-learning, cursuri interactive [i practi-ca organizat\ [i asistat\ online. Astfel, pro-gramul „Investe[te `n oameni” a dat spe-ran]e studen]ilor c\ `n curând vor aveaparte de o preg\tire `n medicina veterinar\la nivel occidental, chiar superioar\ `n une-le aspecte.
Pre[edintele Colegiului Medicilor Vete-rinari, Dr. Viorel Andronie, a adus mult\lumin\ `n viziunea studen]ilor asupra vie]iide dup\ facultate. Raportul de cercetare ceprive[te „Flexibilitatea ocupa]ional\ `n pro-fesia veterinar\” a descris o realitate destulde sumbr\ a pie]ei muncii, `n aspectelegate de respectul acordat profesiei lanivel na]ional [i de preg\tirea absolven]i-lor, mergând pân\ la aspectele vie]ii perso-
[tiri
veterinarii fa]\ `n fa]\ cu viitorii lor colegiZilele CariereiZilele Carierei
Gal ClaudiuStudent anul IV FMVB
6 veterinaria / nr.3 /2011
nale ale veterinarului practician. Acest ra-port a adus la cuno[tiin]a studen]ilor con-cepte noi, precum cel de „flexi-time”, aoferit sfaturi asupra armoniz\rii vie]ii pro-fesionale cu cea de familie [i asupra per-spectivelor profesionale.
Un alt invitat a fost directorul adjunct alIDSA, d-na Dr. Florica B\rbuceanu care`ntr-un discurs cordial, apropiat de stu-den]i, ne-a vorbit despre ce `nseamn\ IDSA[i care `i sunt atribu]iile, cum ne vom inter-secta cu DSV-urile [i cu aceast\ institu]ieca medici veterinari. Ne-a oferit sfaturilegate de tendin]ele studen]ilor `n ori-entarea `n carier\, despre munca de labo-rator care poate fi mai frumoas\ decât pare[i despre respectul de sine ca medic veteri-nar.
Cea de-a doua zi a evenimentului a fosto `ntâlnire ceva mai informal\ `n care cei
doi tineri doctori invita]i au ]inut prezent\ricare au captivat `ntru totul aten]ia audito-riului. Este vorba despre Dr. Mihai Dinc\, unveterinar cu un suflet mare, initiatorulproiectului PetHelp, un medic care dore[tes\ schimbe perspectiva proprietarilor deanimale [i a veterinarilor din România prinoferirea unei [anse animalelor de companiecu probleme de locomo]ie cu ajutorul pro-tezelor [i a fizioterapiei. Cel de-al doilea in-vitat, Dr. Ovidiu Ro[u ne-a povestit desprepasiunea pentru medicina veterinar\, de laimplicarea ca student `n diverse proiecte, `nc\l\torii [i studii `n Europa pân\ la expe-rien]a extraordinar\ a Indoneziei unde a lu-crat `ntr-un centru de reabilitare pentruprimate [i `n plus ne-a povestit [i despre
mai recentele sale ispr\vi din Delta Dun\riicu caii de la Letea. Toate aceste prezent\riau fost `nso]ite de sesiuni de `ntreb\ri [ir\spunsuri ce au acoperit toate curiozit\]ile[i neclarit\]ile studen]ilor. Astfel de evenimente vor deschide ochiimultor studen]i, vor l\rgi orizonturi [i vorscoate gândirea `n afara stereotipurilor [iprejudec\]ilor, `i vor motiva [i le va `nl\turanesiguran]a de a alege o cale pe care s\ ourmeze. Având `n vedere toate aceste as-pecte, putem crede cu t\rie c\ profesia demedic veterinar se va ridica la un rang mai`nalt dac\ noi, viitorii doctori, ne vom des-chide gândirea, ne vom recunoa[te limitele[i vom colabora mai bine cu colegii debreasl\.
[tiri
2011 / nr.3 / veterinaria 7
juridic
8 veterinaria / nr.3 /2011
Art. 5(1) Se aprob\ tarifele minime [i maxime pentru anul 2012 afe-
rente ac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse `n programul men]io-nat la art. 1 alin. (1), prev\zute `n anexa nr. 3, destinate exploata-]iilor nonprofesionale, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonan]a Guver-nului nr. 42/2004 privind organizarea activit\]ii sanitar-veterinare[i pentru siguran]a alimentelor, aprobat\ cu modific\ri [i comple-t\ri prin Legea nr. 215/2004, cu modific\rile [i complet\rile ulteri-oare precum [i pentru examinarea clinic\ a animalelor `n vedereacertific\rii st\rii de s\n\tate a acestora.
(2) Tarifele men]ionate la alin.(1) se aplic\ [i pentru ac]iunilesanitare veterinare obligatorii destinate exploata]iilor nonprofe-sionale, cuprinse `n programul men]ionat la art. 1 alin. (1), iar cos-turile sunt suportate de c\tre proprietarii exploata]iilor nonprofe-sionale.
(3) ~n cazul exploata]iilor comerciale tarifele pentru ac]iunilesanitare veterinare cuprinse `n programul men]ionat la art. 1 alin.(1), [i pentru examinarea clinic\ a animalelor `n vederea certific\riist\rii de s\n\tate se negogiaz\ `ntre medicii veterinari de liber\practic\ organiza]i conform legii [i proprietarii exploata]iilor co-merciale f\r\ s\ se dep\[easc\ tarifele maximale stabilite deprezenta hot\râre.
(4) ~n sensul prezentei Hot\râri de Guvern prin „tarif” se `n]ele-ge contravaloarea manoperei pl\tit\ de c\tre Direc]iile SanitareVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor jude]ene, respectiv aMunicipiului Bucure[ti sau de c\tre proprietarii exploata]iilor deanimale, dup\ caz, medicilor veterinari de liber\ practic\ pentruserviciile prestate de c\tre ace[tia
Art. 6(1) Fondurile necesare realiz\rii `n cadrul exploata]iilor nonpro-
fesionale a ac]iunilor sanitar-veterinare din cadrul programuluiprev\zut la art. 1 alin. (1) se asigur\ din bugetul Autorit\]ii Na]iona-le Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor pe anul 2012[i de c\tre proprietari, iar `n cazul exploata]iilor comerciale, dec\tre proprietarii acestora.
(2) Costurile privind efectuarea analizelor [i testelor de labora-tor aferente ac]iunilor sanitar-veterinare din cadrul Programuluiac]iunilor de supraveghere, prevenire, control [i eradicare a bolilorla animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec]ia ani-malelor [i protec]ia mediului, de identificare [i `nregistrare abovinelor, suinelor, ovinelor [i caprinelor pentru anul 2012, pentruexploata]iile nonprofesionale, pentru exploata]iile comerciale [ipentru operatorii din domeniul alimentar [i al nutri]iei animale,precum [i costurile analizelor de laborator aferente expertizei sa-nitar-veterinare a furajelor [i expertizei reziduurilor la animalelevii, produsele acestora, furaje [i ap\ sunt suportate din bugetulAutorit\]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]aAlimentelor, `n limita bugetului aprobat pentru realizarea progra-mului respectiv.
(3) Formularele tipizate utilizate pentru `nregistrarea [i rapor-tarea ac]iunilor, precum [i vacutainerele, acele [i/sau seringile,tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabieipentru vaccinarea carnasierelor domestice se pun gratuit la dispo-zi]ia medicilor veterinari de liber\ practic\ `mputernici]i de c\tredirec]iile sanitar - veterinare [i pentru siguran]a alimentelor jude-]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti; vaccinul contra antraxu-lui [i vaccinul contra rabiei trebuie s\ asigure imunitate postvac-cinal\ pentru o perioad\ de minimum 12 luni.
(4) Toate costurile privind realizarea actiunilor de suprave-ghere, imunoprofilaxie [i de control, pentru exploata]ii nonprofe-sionale sunt suportate din bugetul Autorit\]ii Na]ionale SanitareVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, `n limita bugetuluiaprobat.
Art. 9(1) Pentru `ndeplinirea atribu]iilor referitoare la realizarea
ac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse `n programul prev\zut la art.1 alin. (1), destinate exploata]iilor nonprofesionale, direc]iile sani-tar-veterinare [i pentru siguran]a alimentelor jude]ene, respectivamunicipiului Bucure[ti `ncheie contracte de servicii cu medicii ve-terinari de liber\ practic\, cu respectarea reglement\rilor `nvigoare privind achizi]iile publice.
Propunerile Colegiul MedicilorVeterinari pentru ProgramulStrategic aferent anului 2012Pentru anul 2012 Colegiul Medicilor Veterinari face o serie de propuneri care sunt foartesemnificative pentru activitatea medicilor veterinari de liber\ practic\ care de]in contractecu statul.V\ prezent\m cele mai importante texte propuse care s\ fie incluse `n hot\rârea deguvern care va aproba programul.
juridic
(2) Pentru `ndeplinirea atribu]iilor referitoare la realizareaac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse `n programul prev\zut la art.1 alin. (1), destinate exploata]iilor comerciale, direc]iile sanitar-veterinare [i pentru siguran]a alimentelor jude]ene, respectiv amunicipiului Bucure[ti `mputernicesc medicii veterinari de liber\practic\ care au `ncheiat contracte de servicii cu proprietariiexploata]iilor comerciale conform art. 20 punctul 2 din O.U.G. nr.23/2010.
(3) ~n cazul contractelor de concesiune pentru realizareaac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse `n programul men]ionat laart. 1 alin. (1), incheiate intre Direc]iile Sanitare Veterinare [i pentruSiguran]a Alimentelor jude]ene, respectiv a Municipiului Bucure[ti[i medicii veterinari de liber\ practic\ organiza]i conform legii, seva `ncheia un act adi]ional cu tarifele maxime prev\zute de pre-zenta Hot\râre de Guvern.
(4) `n cazul contractelor de prestari servicii multianuale-acordcadru, pentru realizarea ac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse `nprogramul men]ionat la art. 1 alin. (1), incheiate intre Direc]iile Sa-nitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor jude]ene, res-pectiv a Municipiului Bucure[ti [i medicii veterinari de liber\ prac-tic\ organiza]i conform legii, se va `ncheia un act adi]ional cu ta-rifele indexate cu rata infla]iei calculat\ de la data `ncheierii acor-dului cadru.
Facem precizarea c\ textul propus de CMVRO a fost discutat [iagreat cu toate asocia]iile cresc\torilor de bovine din România.
info CMV
10 veterinaria / nr.3 /2011
In conformitate cu prevederile Legii 160/1998 pentru organi-zarea [i exercitarea profesiei de medic veterinar, modificat\[i completat\ de Legea nr. 592/2003, a Codului deDeontologie Medical\ Veterinar\ [i a Regulamentului de
Ordine Interioar\, Comisia Superioar\ de Deontologie [i Litigii,`ntrunit\ `n [edin]\ `n data de 11.03 [i 26.09.2011 `n componen]\statutar\: Prof.dr. Burtan loan - pre[edinte, Dr.Butaru Andrei -vicepre[edinte, Dr. Coman loan - secretar [i Prof dr. {oneaAlexandru, Dr Ni[ulescu Dumitru, Dr. Du]escu Mihai, Dr. SurmeiMircea ca membri, a dezb\tut apelul formulat de Biroul Executival Consiliului National al Colegiului Medicilor Veterinari laHot\rârea nr 1/2011 emis\ de C.J.D.L. Mehedin]i privindsanc]ionarea d-lui Dr. Pacioga Marian cu mustrare. {edin]ele aufost asistate de Avocat Jitaru Livia din partea C.M.V.Ro.
~ntrucât dr. Pacioga Marian a absentat la [edin]a C.S.D.L. din11.08.2011. de[i a fost citat, s-a hot\rât analizarea cazului la sedi-ul C.M.V. Mehedin]i. Comisia constituit\ din delega]i ai C.S.D.L, aiConsiliului Jude]ean C.M.V. [i ai C.J.D.L. Mehedin]i a discutat cususnumitul [i a redactat un proces verbal. Pe baza audierilor [i`nscrisurilor aflate la dosar, membrii C.S.D.L. constat\ c\ Dr.Pacioga Marian nu a respectat prevederile legale privind regimuljuridic al produsului ketamin\. De aceea consider\ c\ sanc]iuneaacordat\ de CJ.D.L. Mehedin]i nu constituie o m\sur\ echilibrat\`n raport cu fapta. Concluzionând Comisia Superioar\ deDeontologie [i Litigii, `n unanimitate de voturi;
HOT|R|{TEArt.1.Se modific\ Hot\rârea nr. 1 din 31.05.2011 a C.J.D.L. - Mehedin]iconform art.13 al.4 din R.O.I. pentru nerespectarea art. 38, al.d.din R.O.I.Art.2.Se sanc]ioneaz\ Dr. Pacioga Marian cu suspendarea dreptului de aexercita medicina veterinar\ pe o perioad\ de un an, conform art.41, al. d din Legea 160/1998 [i art.87, al.d din R.O.I. pentru`nc\lcarea prevederilor art, 2l, al.a [i art.37 din Legea 160/1998,precum [i a art.7, al.2, punctele a,c, [i d. [i art. G2 din Codul deDeontologie Medical\ Veterinar\.Art. 3.Hot\rârea este definitiv\.Art.4.Prezenta hot\râre va fi comunicat\ Biroului Executiv al ConsiliuluiNa]ional al C.M.V.Ro, p\r]ilor [i Biroului Executiv al ConsiliuluiJude]ean Mehedin]i.
Pre[edinteProf.dr. Burtan loan
SecretarDr. Coman loan
COLEGIUL MEDICILOR VETERINAR DIN ROMÂNIA COMISIA SUPERIOAR| DE DEONTOLOGIE {I LITIGII
Hot\rârea NR. 39 din 26. 09. 2011
I. Defini]ia bolii renale croniceBoala renal\ cronic\ (BRC) este definit\ ca boal\ renal\ primar\,
care evolueaz\ deja de luni pân\ la ani. Uneori este denumit\ [i insufi-cien]\ renal\ cronic\. În nefrologia din medicina uman\ exist\ un sis-tem elaborat de stadializare, care asigur\ îndrum\rile necesare pentruun diagnostic, prognostic [i tratament adecvate. Recent, SocietateaInternational\ cu Interes Renal (IRIS) a introdus un sistem de stadi-alizare pentru clasificarea BRC la pisici ([i câini), cu scopul de a facilitastadializarea bolii la pacien]ii canini [i felini [i pentru a permite acor-darea de recomand\ri bazate pe dovezi, pentru controlul fiec\rei etapea bolii.
BRC este una dintre cele mai frecvente [i importante boli ale pisi-cilor în vârst\. Într-adev\r, unii ar spune c\ este afec]iunea cea maifrecvent diagnosticat\ la pisicile de vârst\ mijlocie [i b\trâne [i esteprezent\ la 10 - 30% dintre pisicile care se prezint\ în clinicile vete-rinare. Riscul de BRC cre[te odat\ cu vârsta: de 4 - 5 ori în cazul pisi-cilor de peste 10 ani [i de 20 de ori în cazul pisicilor în vârst\ de peste15 ani.
BRC se caracterizeaz\ prin prezen]a leziunilor ireversibile ale struc-turii rinichilor [i este, în general, considerat\ a fi progresiv\, prinurmare, în cele din urm\ determin\ moartea pisicii. Multe pisici, `nstadiile incipiente ale bolii renale, pot fi asimptomatice (probabildatorit\ rezervei func]ionale mari a rinichilor) sau pot prezenta semneclinice nespecifice, discrete, confundate de multe ori de c\tre propri-etarii lor cu manifest\ri ale b\trâne]ii. Detectarea BRC în stadiile incipi-ente este important\, astfel încât, pentru a incetini progresia bolii, s\poat\ fi aplicate m\suri terapeutice adecvate. Având în vedereprevalen]a mare a BRC la pisicile în vârst\, se recomand\ screening-ulde laborator. În stadiile urm\toare ale BRC, pisicile prezint\ semne depolidipsie, poliurie, apetit redus, pierdere în greutate [i o blan\ deterio-rat\. Statutul nutri]ional precar, rinichii de dimensiuni reduse, blanadeteriorat\, constatate în urma controlului medical, sunt toate doveziale cronicit\]ii.
Societatea Interna]ional\ cu Interes Renal (IRIS) a dezvoltat o clasi-ficare în patru etape a Bolii Renale Cronice (figura 1):
Stadiul 1 - Boala renal\ timpurie: boal\ renal\ / agresiuni, darnu azotemie (creatinin\ seric\ <140 micromol / l). Capacitatea de fil-trare glomerular\ [i de concentrare a urinei pot fi reduse.
Stadiul 3 - Insuficien]\ renal\ uremic\: azotemie moderat\ (creatinin\ seric\ 250-439 micromol / l) [i pot fi prezente multe
semne de complicatii sistemice. Stadiul 4 - Insuficien]\ renal\ în stadiu final: azotemie sever\
(creatinina seric\>440 micromol / l) [i risc crescut de a prezenta multesemne asociate complica]iilor sistemice [i crize uremice.
A se vedea www.iris-kidney.com
II. Controlul BRCLa oameni, controlul BRC progresive include, de obicei, hemodial-
iz\ [i transplant renal. De[i aceste tratamente sunt disponibile [i pentrupisici, ele nu sunt utilizate în mod obi[nuit [i ridic\ evidente aspecte denatur\ etic\. De aceea, terapia de baz\, o constituie controlul medical[i nutri]ional, acestea fiind piatra de temelie a unui plan de tratament desucces. M\suri terapeutice suplimentare pot fi necesare pentru a contro-la infec]iile tractului urinar, hipertensiunea arterial\ sistemic\, anorexia,acidoza metabolic\, hipokaliemia [i anemia. Planurile de tratament [imonitorizare ale pisicilor cu BRC trebuie ajustate în func]ie de nevoileindividuale ale pacientului, dar dieta este intotdeauna esential\.
Stadializarea BRCStadiul 1
Func]ia renal\ normal\ Boal\ renal\ timpurieF\r\ modific\ri biochimice Insuficien]a renal\ F\r\ azotemie. Sc\derea RFG Capacitate slab\ de concentrare a urinei
Stadiul 2 Insuficien]\ renal\ timpurie: azotemie u[oar\ Neadaptarea poate duce la hiperparatirodism [i hipokaliemie
Stadiul 3 Insuficien]\ renal\ uremic\: azotemie moderat\ pân\ la sever\ Sunt prezente semne sistemice
Stadiul 4 Insuficien]\ renal\ în stadiu terminal: Cre[terea riscului de semne clinice sistemice [i crize uremice
tar\ de fosfat începând cu stadiul 2 al bolii renale). Principalul modîn care progresia BRC poate fi încetinit\ nutri]ional este prinrestric]ionarea aportului de fosfor prin diet\. Dietele renale, precumPURINA VETERINARY DIETS® Feline NF, con]in nivelurirestric]ionate de fosfor, în scopul de a limita reten]ia fosforului,hiperfosfatemia, hiperparatiroidismul secundar [i progresia boliirenale. Echilibrul fosfatului rezult\ în mare parte din interac]iuneadintre aportul alimentar [i excre]ia renal\. La pisica sanatoas\, fosfa-tul ingerat este eliminat din sânge prin filtrare glomerular\ [i apoiexcre]ia total\ este ajustat\ prin modificarea reabsorb]iei la nivelultubilor proximali. Pe m\sur\ ce func]ia renal\ se altereaz\, rata de fil-trare glomerular\ (RFG) se reduce, ceea ce duce la reducereaexcre]iei de fosfor prin urin\. Prin urmare, absorb]ia renal\ tubular\de fosfor scade, într-o încercare de a compensa [i a men]ine echili-brul fosforului.Totu[i, dac\ aportul de fosfor continu\ nemodificat,capacitatea de absorb]ie renal\ va fi, în curând, dep\[it\ [i aparereten]ia de fosfor [i hiperfosfatemia. De[i probabil c\ hiperfos-fatemia nu cauzeaz\ semne clinice, poate favoriza hiperparatiroidis-mul secundar [i mineralizarea renal\ care spore[te declinul progresival func]iei renale. La pisici, limitarea nivelurilor de fosfat din diet\ afost demonstrat c\ limiteaz\ mineralizarea renal\. Deoarece pro-teinele (carnea) reprezint\ o surs\ major\ de fosfat, este necesar, de
NUTRITIONAL MANAGEMENT OF CHRONIC KIDNEY DISEASE IN CATS
obicei, s\ se limiteze con]inutul de proteine al dietei, pentru a limitacon]inutul de fosfat în dieta.
2. Reducerea semnelor clinice ale BRCSemnele clinice de BRC, care au de obicei un impact negativ asupra
calit\]ii vie]ii unei pisici, includ grea]\ [i vom\, asociate cu anorexie [isc\derea greut\]ii corporale. Ameliorarea acestor semne clinice nepl\-cute [i îmbun\t\]irea calit\]ii vie]ii pisicii sunt esen]iale pentru controlulBRC.
a. Restric]ia de proteine (IRIS recomand\ restric]ia alimentar\ aproteinelor e începând cu stadiul 3 al bolii renale). În trecut, accentulprincipal în managementul BRC s-a pus pe reducerea con]inutului deproteine al dietei, pornind de la premisa: cataboli]ii proteinelor, re]inu]idin cauza insuficien]ei excretorii, contribuie la semnele de uremie. Prinreducerea cantit\]ii de proteine din diet\ ([i fiind siguri c\ proteinele dindiet\ sunt de foarte bun\ calitate [i extrem de digerabile) cantitatea dereziduuri proteice este redus\ la minim. În prezent, este recunoscut fap-tul c\ reducerea con]inutului de proteine nu are un efect major asupralongevit\]ii în sine [i nu pare a `ncetini progresia bolii la pisici. Cu toateacestea, reducerea de proteinelor din diet\ amelioreaz\ semnele cliniceale uremiei [i de aceea se recomand\ în stadiile 3 [i 4 ale BRC. Riscurilepoten]iale ale restric]iei de proteine din dieta pisicii sunt considerabilmai mari decât la câine, pentru c\ pisicile nu au capacitatea de a sc\deaactivitatea enzimelor hepatice asociate cu catabolismul proteic, chiar [iatunci când aportul de proteine este sc\zut, de aceea ele prezint\ unrisc deosebit de malnutri]ie de natur\ proteic\. Prin urmare, se reco-mand\ ca proteinele alimentare, la pisicile cu BRC, s\ nu fie restric]ion-ate excesiv. Con]inutul proteic al PURINA VETERINARY DIETS®
Feline NF este restric]ionat moderat [i este de înalt\ calitate, pentru aajuta la reducerea form\rii de toxine uremice, evitând în acela[i timpmalnutri]ie de natur\ proteic\.
b. Potasiul (IRIS recomand\ suplimentarea cu potasiu a pisicii prindiet\, în cazul în care are hipokaliemie, începând cu stadiul 2).Hipokaliemia este destul de obi[nuit\, în cazul pisicilor cu BRC, dincauza pierderilor renale excesive de potasiu. Semnele clinice includsl\biciune muscular\ [i continuarea deterior\rii renale (nefrit\intersti]ial\ [i fibroz\). PURINA
VETERINARY DIETS® Feline NF con]ine supliment de citrat depotasiu, pentru a r\spunde nevoilor crescute de potasiu ale pisicii [i areduce riscul de hipokaliemie.
c. Echilibrul acido-bazic (IRIS recomand\ controlul acidozei meta-bolice începând cu stadiul 2, în cazul în care în sânge bicarbonatul sauCO2 total <16 mmol / l). Pe m\sur\ ce BRC progreseaz\, apare aci-doza metabolic\, din cauza produc]iei deficitare de amoniac la nivelrenal, excre]ia redus\ a ionilor de hidrogen [i a reabsorb]iei sc\zute debicarbonat. Consecin]ele clinice ale acidozei metabolice includ: anorex-ie, grea]\, vom\, letargie, sc\derea masei musculare [i malnutri]ie. Aci-doza metabolic\ cronic\ poate , de asemenea, favoriza la pisici echili-brul negativ al potasiului [i demineralizarea osoas\. Dietele non-acidifi-ante, precum PURINA VETERINARY DIETS® Feline NF con]in ci-trat de potasiu, care ajut\ la reducerea riscului de acidoz\ [i la reducereasemnelor clinice nepl\cute, asociate acesteia, în primele stadii ale BRC.
3. Al]i nutrien]i care trebuie lua]i în considera]ie a. Acizii gra[i polinesatura]i Omega-3 La câinii cu BRC s-a dovedit
c\ suplimentarea cu acizi gra[i polinesatura]i Omega-3 (AGPN) estebenefic\ pentru reducerea patologiei renale, îmbun\t\]irea func]ieirenale [i sc\derea mortalit\]ii. Acest lucru se datoreaz\, probabil,efectelor antiinflamatorii, antitrombotice [i antioxidante, precum [ireducerii hipertensiunii glomerulare arteriale. La pisici, AGPN Omega-3 sunt, de asemenea, considera]i a fi renoprotectori - un studiu retro-spectiv demonstrând cre[terea ratei de supravietuire a pisicilor cu BRC,hr\nite cu o diet\ bogat\ `n AGPN Omega-3. PURINA VETERI-NARY DIETS® Feline NFcon]ine o surs\ de AGPN Omega-3 pentrua ajuta la reducerea hipertensiunii arteriale glomerulare [i pentru a mini-miza inflama]ia glomerular\.
b. Vitaminele B - Vitaminele solubile `n ap\, precum [i vitamina B,se pierd în cantit\]i crescute în BRC, ca urmare a diurezei. Nivelurilesc\zute ale vitaminei B pot determina reducerea apetitului. FormulaPURINA VETERINARY DIETS® Feline NF con]ine supliment de vi-tamine B pentru a ajuta la înlocuirea celor care se pierd [i, prin urmare,ajut\ la prevenirea deficien]ei de vitamina B.
c. Antioxidan]ii - La pacien]ii umani cu BRC s-a constatat crestereaproduc]iei de radicali liberi [i epuizarea antioxidan]ilor, iar acestea potcontribui la progresia bolii. S-a demonstrat c\, la oamenii cu BRC,suplimentarea dietei cu antioxidanti, precum vitamina E, reduce stresuloxidativ. Într-un studiu mic, realizat pe pisici cu BRC (utilizând bio-markeri pentru deteriorarea oxidativ\ a ADN-ului) s-a ar\tat c\ supli-mentarea cu vitamine antioxidante [i precursori vitaminici reducesemnificativ leziunile oxidative la pisicile cu BRC spontan\. Prinurmare, suplimentarea dietei pisicilor cu BRC cu antioxidan]i, poateavea beneficii clinice.
Nu e frivol s\ spui c\ cea mai bun\ diet\ pentru o pisic\ cu BRCeste cea pe care el sau ea o va mânca! Chiar [i la cele mai bune timpuri,pisicile m\nânc\ ca s\ tr\iasc\, mai degrab\ decât tr\iesc pentru amânca. Dac\ pisicilor li se ofer\ doar hrana care nu le place, ele nu ovor mânca, mai ales dac\ nu se simt bine. Acest lucru va duce la malnu-tri]ie, pierdere muscular\ [i ca[exie. Este vital s\ se aleag\ un regim ali-mentar conceput nu doar pentru a controla BRC, ci unul care este [ifoarte gustos, precum PURINA VETERINARY DIETS®Feline NF.Exist\, de asemenea, câteva sfaturi utile care pot fi date proprietariloratunci când se face tranzi]ia pisicii lor la o nou\ diet\.
Sfaturi pentru trecerea cu succes a pisicilor cu BRC pe o nou\ diet\ 1. Schimbarea dietei ar trebui s\ se fac\ încet, mai degrab\ decât
brusc -Amesteca]i noua diet\ cu vechea diet\ a pisicii [i face]i trecereatreptat, într-o perioad\ de peste 3 s\pt\mâni, dac\ este posibil
2. Nu încerca]i s\ introduce]i o nou\ diet\, în timp ce pisicaprezint\ grea]\ - înainte de introducerea noii diete, utiliza]i terapia cufluide [i medicamente, pentru a controla semnele clinice
3. În general, utiliza]i aceea[i form\ de diet\ pe care pacientul esteobi[nuit - (uscat\ sau conserve)
4. Lua]i în considerare poten]area aromei hranei, dac\ este necesar -Fie înc\lzi]i mâncarea (nu mai mult de temperatura corpului, [i anumecaldu]\, conform standardelor umane) sau ad\uga]i pu]in\ sare sau ap\de ton (apa din conservele de "ton în ap\" (nu saramur\))
5. Oferi]i por]ii mici [i dese, mai degrab\ decât câteva mese mari -aceasta ajut\ la cre[terea aportului caloric, la pacien]ii care au un apetitfoarte sc\zut
6. Fi]i rabdatori cu pacien]ii - unele pisici vor avea nevoie s\ fieconvinse cu r\bdare [i chiar hr\nite din mân\ pân\ s\ se obi[nuiasc\cu noua diet\
7. Nu amesteca]i medicamentele cu hrana - medicamentele potmodifica aroma hranei, determinând respingerea hranei
8. Ave]i în vedere cauzele metabolice pentru refuzul hranei - înaintede a învinov\]i palatabilitatea dietei evalua]i dac\ pisica este anorexic\din cauza anemiei, gastritei uremice, deshidrat\rii, acidozei metabolice,hipokaliemia sau hiperparatiroidismului secundar, majoritatea dintreacestea putând fi, de cele mai multe ori, controlate medical, prin terapiacorespunz\toare
Cum pot fi cel mai bine controlate pisicile cu BRC- palatabilitate crescut\- fosfor restric]ionat- supliment de potasiu- supliment de antioxidan]i- proteine moderat restric]ionate, dar de calitate foarte buna- non-acidifiant, pentru a reduce riscul de acidoz\- cu acizi gra[i polinesatura]i omega-3
Într-un studiu prospectiv, comparând pisicile cu BRC hr\nite fie o"diet\ normal\" sau cu o "diet\ renal\" (fosfor sc\zut, proteinerestric]ionate), cele hr\nite cu dieta renal\ au supravietuit `n modsemnificativ pentru mai mult timp.
Supravie]uirea (luni)Dieta normal\Dieta renal\
Supravie]uirea pisicilor (luni) cu insuficien]\ renal\, hr\nite cu odiet\ conven]ional\ sau cu o diet\ renal\ comercial\
De[i BRC este ireversibil\ [i progresiv\, interven]ia alimentar\ [imedical\ corespunz\toare poate ajuta la:
a limita afectarea suplimentar\ a rinichilor (de exemplu, în cazulîn care o cauza de baz\ poate fi tratat\)
modularea complica]iilor care apar în urma BRC (de exemplu,hipertensiunea)
`mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii pacientului
B. Investigarea privind prevenirea BRCRezultate incitante de noi cercet\ri au ar\tat c\ o combina]ie selec-
tat\ de nutrien]i (cum ar fi antioxidan]i, acizi gra[i polinesatura]iomega-3 [i arginin\) ar putea fi renoprotective la pisicile s\n\toase,ajutând la sus]inerea func]iei renale [i la încetinirea procesului deîmb\trânire. Nestlé Purina a denumit aceast\ combina]ieOPTIRENAL® [i a ad\ugat-o la toate produsele pentru pisici adulte.
Antioxidan]ii - vitaminele E, C [i beta-caroten au efecte protectoareasupra rinichilor. Neutralizarea radicalilor liberi din rinichi reduc lezareacelular\ asociat\ cu oxidarea.
Arginina joac\ un rol central în ciclul ureei [i este un precursor aloxidului nitric (NO). Atât arginina cât [i NO ajut\ la controlul tonusu-lui vascular renal [i al fluxului renal sanguin [i ajut\ la men]inerea RFG.Arginina s-a dovedit a fi renoprotectoare la multe specii.
În numai 6 s\pt\mâni, pisicile hr\nite cu o diet\ care con]ineOPTIRENAL® au prezentat o reducere semnificativ\ a isoprostan dinurin\ (marker oxidativ care cre[te în timpul bolii renale), comparativ cugrupul control, demonstrând în aceste condi]ii efectul renoprotector alamestecului nutri]ional.
OPTIRENAL® reduce markerii oxidativi urinari
practic\ & cercetare
16 veterinaria / nr.3 /2011
Actualit\]i privind biotehnologiainsemin\rii artificiale la cabaline
Conf. Dr Morar Iancu AdrianFACULTATEA DE MEDICIN| VETERINAR| CLUJ NAPOCA
Despre rolul [i importan]a supravegherii procesului de reproduc]ie la cabaline
D e[i aparent banal, procesul dereproduc]ie are o importan]\covâr[itoare `n definirea rentabi-
lit\]ii unei exploata]ii de cabaline, indife-rent de dimensiunea acesteia. Efectivelemari de cabaline de reproduc]ie trebuie s\beneficieze de tehnologii adecvate, care s\satisfac\ cerin]ele tot mai exigente ale pro-prietarilor, dornici de a avea cai de valoare.
Tehnologiile de reproduc]ie utilizate `ncadrul acestei specii sunt: monta natural\(singura admis\ la caii pur sânge), insem-inarea artificial\, (se poate realiza cu mate-rial seminal proasp\t, refrigerat sau conge-lat), transferul de embrioni (proaspe]i sauconserva]i, sexa]i sau diviza]i), dar [i prinbiotehnologii de ultim\ or\ dar controver-sate, cum ar fi clonarea.
Scurt istoric al insemin\rii artificialeInseminarea artificial\ reprezint\ cea
mai important\ biotehnologie de repro-duc]ie, aplicat\ `n scopul `mbun\t\]irii pa-rametrilor de reproduc]ie [i geneticii ani-malelor de ferm\. Acceptarea acestei me-tode a dus treptat la dezvoltarea altor teh-nologii cum ar fi crioconservarea materi-alului seminal, sexarea materialului semi-nal, recoltarea [i transferul de embrioni [ichiar clonarea.
Dup\ Perry, E.J. citat de S.P. Brinsko [iD.D. Varner `n cap. Artificial Inseminationdin vol. Equine Reproduction (1992) pri-mele `ncerc\ri au fost realizate `n anul 1322,de c\tre arabi. Ace[tia au recoltat sperm\de la un arm\sar, proprietatea unui trib ri-val [i, folosind bure]i, au transportat-o
pentru inseminarea ulterioar\ a unei iepeproprii. Nu exist\ dovezi ale continuit\]iiacestei tehnici
A[a cum arat\ Ian R. Gordon, 2004, `nlucrarea „Reproductive Technologies inFarm Animals” cele mai importante eveni-mente care au contribuit la dezvoltareaacestei biotehnici sunt: decoperirea `n anul1677 a spermatozoizilor de c\tre Anton vanLeeuwenhoek, prima inseminare artificial\la c\]ea, realizat\ de c\tre Lazzaro Spalan-zzani, `n Italia `n anul 1780, dup\ care, `nanul 1803, acela[i cercet\tor, studiaz\congelarea materialului seminal la arm\-sar. ~n anul 1890 Repiquet realizeaz\ `nFran]a, inseminarea artificial\ la cabaline.~n anul 1899 debuteaz\ studiile despre in-seminarea artificial\ la cabaline la Universi-tatea de Stat din Moscova, iar `n anul 1912rusul Ivanov demonstreaz\ succesul inse-min\rii artificiale la cabaline, cu o rat\ defertilitate comparabil\ cu monta natural\.
~n anul 1914 Giussepe Amantea, studiaz\`n Italia tehnicile de recoltare a materialuluiseminal, care au condus la descoperirea va-ginei artificiale pentru recoltarea materia-lului seminal la câine, urmat\ ̀ ntre anii 1920-1930 de dezvoltarea tipurilor de vagine arti-ficiale pentru tauri, arm\sari [i berbeci dar [idezvoltarea unor diluan]i pentru materialulseminal, de c\tre Milovanov, `n Rusia.
Primul tansport de materialului semi-nal de berbec din Anglia `n Polonia are loc `nanul 1936 când se na[te primul miel dup\inseminarea artificial\ iar `n anul 1937 cer-cet\tori danezi aplic\ pentru prima dat\metoda de inseminare artificial\ rectovagi-nal\ la vac\.
Glenn Salisbury descoperea `n anul 1941diluan]ii pe baz\ de g\lbenu[ de ou [i citrat,pentru bovine iar `n 1946 John Almquistdescoper\ rolul antibioticelor ad\ugate `nmediul de dilu]ie pentru controlul microor-ganismelor patogene.
practic\ & cercetare
2011 / nr.3 / veterinaria 17
Autorii S.P. Brinsko [i D.D. Varner(1992) arat\ faptul c\ pân\ `n anul 1938, unnum\r de 12.000 de iepe au fost insemi-nate artificial `n Rusia, iar `n Japonia, `ntreanii 1913 [i 1917 au fost inseminate artificial323 de iepe iar `n China `n anul 1959 au fostinseminate aproximativ 600.000 de iepecu o rat\ de gesta]ie de 61%.
Dup\ aceea[i autori, `n SUA tehnica in-semin\rii artificiale se r\spânde[te rapiddin anii 1950, dup\ care anual sunt insem-inate cca. 25.000 de iepe.
La noi, tehnica a fost pentru prima dat\studiat\ de c\tre Mihail F\lcoianu (1884-1951), reputat chirurg [i obstetician veteri-nar, dar nu a fost [i nu este nici `n prezentutilizat\ pe scar\ larg\. Din anii 1990,colectivul de cercet\tori de la Facultatea deMedicin\ Veterinar\ din Cluj, condus deprof. Dr. Ioan Boitor [i ulterior de prof. Dr.Ioan [tefan Groza au adus reale progrese `nacest domeniu, primii produ[i ob]inânduseprin inseminare artificial\ cu material se-minal proasp\t, iar gra]ie unui proiect decercetare ob]inut `n anul 2004 de c\treconf. Dr. Morar Iancu (BIOTECH) au fost ob-]inu]i primii produ[i din inseminare artifi-cial\ cu sperm\ congelat\ `n laboratoareleFMV Cluj Napoca. Proiectul a avut continu-itate, fiind concretizat prin dou\ teze dedoctorat sus]inute de c\tre Dr. VlasiuTeodora (2009) [i Dr. C\tan\ Raul (2008) [imai multe lucr\ri [tiin]ifice publicate lasimpozioane na]ionale [i interna]ionale deanvergur\. Din p\cate, `n momentul de fa-]\, nu exist\ `nc\ centre de reproduc]iepentru cabaline, iar inseminarea artificial\este o tehnic\ aplicat\ sporadic, [i pe efec-tive reduse.
Avantajele [i dezavantajeleinsemin\rii artificiale au fost ar\tatede Brinsko [i Varner, astfel:Dintre avantajele insemin\rii artificiale
la cabline se pot aminti:- activitatea de reproduc\tor a unui arm\-
sar poate continua chiar [i `n condi]iile `ncare acesta este `n curs de recuperare, `nurma unor afec]iuni;
- programul competi]ional al arm\saruluinu trebuie modificat, acesta nu interfe-reaz\ cu cel de reproduc]ie;
- se ob]ine un „factor de siguran]\” pentrucazul `n care, din anumite motive,arm\sarul nu reu[e[te s\ realizezemonta natural\;
- cre[te num\rului iepelor ce pot fi insem-inate cu material seminal provenit de laun arm\sar de valoare;
- se `mbun\t\]e[te valoarea genetic\ aefectivului;
- se `mbun\t\]e[te activitatea de repro-duc]ie a unui arm\sar subfertil;
- permite inseminarea unor femele care nuaccept\ monta natural\;
- permite inseminarea unor iepe ce dez-volt\ frecvent endometrit\ post-coital\;
- poate ajuta la salvarea unor rase rare,asigurând prezervarea fondului genetic;
- permite utilizarea pentru reproduc]ie aunor efective izolate din motive medi-cale;
- materialul seminal poate fi u[or trans-portat indiferent de distan]\;
- materialul seminal congelat poate fi sto-cat pe termen nelimitat, fiind sugerat\chiar [i o perioad\ de 10.000 de ani;
- procesul de congelare a materialuluiseminal implic\ apari]ia unei industriispecializate, astfel `ncât se realizeaz\ unmai bun control al calit\]ii;
- utilizarea unor diluan]i cu adaos de anti-biotice reduce considerabil riscul apari]ieiunor infec]ii endometriale;
- `ncurajeaz\ examinarea periodic\ a apa-ratului genital femel, iar prin aceastacre[te indicele de fertilitate al iepelor;
- spore[te siguran]a atât a animalelor, evi-tându-se poten]ialele riscuri traumaticecât [i a operatorilor care se ocup\ cu diri-jarea montelor;
- scade riscul transmiterii unor boli vene-rice;
- permite prelungirea sezonului de mont\;
Desigur, aceast\ tehnologie are [i de-zavantaje. Dintre acestea cele mai impor-tante sunt:- tehnicile de procesare, congelare, decon-
gelare [i inseminare duc la o sc\dereimportant\ a ratei fertilit\]ii;
- necesit\ o infrastructur\ adecvat\;- costul destul de ridicat;- cre[te riscul transmiterii unor afec]iuni
genetice;- materialul seminal al unor arm\sari nu se
preteaz\ la congelare;- iepele necesit\ o monitorizare atent\ a
perioadei de c\lduri;- odat\ decongelat, materialul seminal nu
mai poate fi recongelat;- duce la sc\derea rezervei genetice;- pot apare probleme de ordin etic, cum ar
fi utilizarea materialului de la un arm\sarmort;
- discu]ii cu privire la dreptul de propri-etate asupra spermei, `n urma vânz\riiarm\sarului, de exemplu;
- cre[te riscul unor fraude;- aplicarea acestei tehnici necesit\ cuno[-
tiin]e temeinice atât din partea mediculuiveterinar specialist cât [i din partea pro-prietarului;
- cre[te riscul unor accidente `n momentulrecolt\rii spermei;
Factori care influen]eaz\ succesul inse-min\rii artificiale
Succesul insemin\rii artificiale estecondi]ionat de mai mul]i factori. Ace[tia ]inpe de o parte de iepele de reproduc]ie iar pede alt\ parte de arm\sari [i pot fi sintetiza]idup\ cum urmeaz\:- selec]ia atent\ atât a arm\sarilor cât [i a
iepelor;- managementul corect al iepelor [i
arm\sarilor de reproduc]ie;- manipularea [i stabilirea corect\ a
calit\]ii materialului seminal;- stabilirea cât mai precis\ a momentului
optim pentru inseminare.
Etapele insemin\rii artificialeInseminarea artificial\ la cabaline, pre-
supune parcurgerea anumitor etape, indis-pensabile acestui proces, dintre care unele]in de reproduc\torul mascul iar altele dereproduc\torul femel, [i anume:
Selec]ia [i evaluarea arm\sarului, re-coltarea materialului seminal, evaluarea [iprocesarea acestuia `n vederea utiliz\rii lui`n stare proasp\t\, refrigerat\ sau conge-lat\.
Evaluarea iepei de reproduc]ie, sta-bilirea momentului optim pentru insem-inare, efectuarea insemin\rii artificiale.
Arm\sarii de reproduc]ie sunt evalua]idin punct de vedere zootehnic avându-se`n vedere atât performan]ele str\mo[ilorcât [i performan]ele individuale. Evaluareaarm\sarilor se realizeaz\ prin a[a numitulproces de clasare a cabalinelor, care inclu-de atât cabalinele hergheliilor na]ionale cât[i cele de]inute de proprietarii particulari.Normele metodologice au fost elaborate `ncadrul „legii calului”, publicat\ `n MonitorulOficial nr. 9/5 din ianuarie 2006, act nor-mativ care stabile[te componen]a, rolul [iatribu]iunile comisiei Na]ionale de Clasare[i Evaluare a Cabalinelor. Astfel, conformacestei legi, `n componen]a acesteia intr\:2 reprezentan]i ai Autorit\]ii Hipice Na]io-nale (actualmente competen]ele sunt pre-luate de ANARZ), un reprezentant al aso-cia]iilor rasei c\reia `i apar]in cabalinele
practic\ & cercetare
18 veterinaria / nr.3 /2011
clasate, un reprezentant al Unit\]ii pentruAmeliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie [iun reprezentant al medicului veterinarconcesionar.
Clasarea se face `n prezen]a proprieta-rului sau a unui delegat al acestuia. ComisiaNa]ional\ de Clasare [i Evaluare a Cabali-nelor, ]inând cont de criteriile stabilite prinnorme aprobate pentru calificarea caba-linelor, va stabili clasa fiec\rui exemplar [iva face propuneri pentru introducereacelor mai bune exemplare din fiecare ras\`n categoria Herghelia Na]ional\.
Conform acestei legi, etapele ce se vorparcurge obligatoriu sunt:a) examinarea clinic\ [i aprecierea exterio-
rului; b) aprecierea mersurilor; c) sus]inerea probelor de calificare speci-
fice; d) aprecierea st\rii de s\n\tate la 24 de ore
de la sus]inerea probelor de calificare. ~n func]ie de op]iunea de]in\torilor,
exemplarele cele mai valoroase pot ob]ineatestatul de utilizare la reproduc]ie chiardac\ nu se reg\sesc `ntre cele propusepentru patrimoniul genetic na]ional (Her-ghelia Na]ional\) [i vor fi `nscrise `ntr-unregistru special.
Cabalinele importate, care `n ]ara deorigine sunt considerate de reproduc]ie, `[ivor men]ine aceast\ `ncadrare, dar pentrua fi introduse `n categoria Herghelia Na]io-nal\ vor fi supuse examin\rii Comisiei Na-]ionale de Clasare [i Evaluare a Cabalinelor,analizându-se oportunitatea utiliz\rii lor lareproduc]ie.
~n urma clas\rii arm\sarilor de repro-duc]ie, ace[tia se vor `ncadra `n:- Arm\sar pepinier - mascul de ras\, eva-
luat de Comisia Na]ional\ de Clasare [iEvaluare a Cabalinelor ca purt\tor de pro-gres genetic, autorizat pentru reproduc-]ie la efectivul de iepe din categoria Her-
ghelia Na]ional\; - Arm\sar de mont\ public\ - mascul de
ras\ utilizat pentru ameliorarea caba-linelor autohtone;
Conform aceleia[i legi, „cresc\torii in-dividuali, conform legisla]iei `n vigoare, auobliga]ia folosirii la reproduc]ie numai a ar-m\sarilor autoriza]i sau a materialuluiseminal certificat, `n herghelii particulare,puncte ori sta]iuni de mont\ sau `ns\mân-]\ri artificiale”.
Urm\toarele fapte constituie contra-ven]ie:a) folosirea la mont\ a arm\sarilor neau-
toriza]i de c\tre proprietarii de iepe dereproduc]ie;
b) folosirea la mont\ a arm\sarilor neau-toriza]i de c\tre proprietari;
c) folosirea materialului seminal la repro-ducerea artificial\, neaprobat de Autori-tatea Hipic\.
2. Recoltarea materialului seminalArm\sarul r\spunde cel mai bine la
metoda de recoltare cu vaginul artificial.Vaginul artificial este astfel construit `ncâts\ asigure condi]ii optime de presiune,temperatur\ [i lubrefiere, condi]ii asem\-n\toare cu cele oferite de vaginul natural(Groza.I, Morar I. 2006). Exist\ mai multetipuri de vagine artificiale, cel mai des fiindutilizate tipul Californian [i Hannover(fig.1,2).
Vaginul artificial este preg\tit `naintearecolt\rii prin asamblare, fixându-se c\-m\[ile de cauciuc, c\ma[a exterioar\ dinpolietilen\, de unic\ folosin]\, [i paharulcolector. Dup\ acestea se adaug\ apa cald\la 50 grade, pentru ca temperatura inte-rioar\ s\ ajung\ la 40-45 grade Celsius, `nfunc]ie de preferin]ele arm\sarului [i desezon. Lubrefierea se asigur\ cu ajutorulunui gel nespermicid, aplicat pe prima trei-me a interiorului c\m\[ii de polietilen\.
Pentru recoltare, arm\sarul trebuie s\efectueze saltul, care poate fi pe o iap\ `nc\lduri, sau, dup\ un antrenament specific,saltul poate fi realizat pe manechin.
Temperatura mult crescut\ a vaginuluiartificial poate provoca moartea spermato-zoizilor, dar [i traumatizarea arm\sarului,motiv pentru care temperatura intern\ tre-buie corect verificat\ [i monitorizat\. Serecomand\ ca `naintea recolt\rii, echipa-mentul s\ fie la temperatura adecvat\,echipamentele de evaluare (pl\cu]ele `n-c\lzitoare, spermcounterul, microscopul)trebuie s\ fie pornite, echipamentele de re-coltare p\strate `n `nc\peri lipsite de praf,vaginul artificial trebuie s\ fie corect asam-blat (f\r\ cute transversale sau helicoida-le), temperatura interioar\ s\ fie corectmonitorizat\. Trebuie efectuat\ toaleta pe-nisului, pentru `ndep\rtarea impurit\]ilor,fapt care asigur\ o bun\ calitate a materi-alului seminal recoltat.
~n cazul `n care recoltarea se face pe ia-pa `n c\lduri, aceasta trebuie s\ fie binepreg\tit\, conten]ionat\ (legat\), (fig.3)
~n cazul `n care recoltarea se realizeaz\pe manechin, acesta trebuie reglat pentrutalia arm\sarului (fig. 4.). Confec]ionareaunui manechin este destul de simpl\, nunecesit\ materiale costisitoare [i poate fifoarte util, nemaifiind nevoie de iapa `nc\lduri.
Dealtfel, cel mai nimerit moment pen-tru recoltare [i congelare a materialului se-minal este `n afara sezonului competi]ional,moment `n care iepele nu mai sunt `n sezo-nul de reproduc]ie.
3.Evaluarea [i procesarea materialuluiseminal
Sperma este un lichid biologic, rezultatdin amestecul elaboratului provenit din:testicul, epididim, canalele [i ampule defe-ren]iale [i glandele anexe ale aparatului
Fig.1,2. Vagine artificiale utilizate pentru recoltarea materialului seminal la arm\sar (foto original)
• Eficacitate de lungă durată cu o singură administrare
împotriva principalilor 4 agenţi patogeni ai Bolilor Respiratorii
la Bovine: Mannheimia haemolytica, Pasteurella multocida,
Histophilus somni şi Mycoplasma bovis
• Până la 15 zile durată de acţiune
• Acoperă „fereastra de susceptibilitate“
• Beneficii economice demonstrate1,2
• Convenabil de utilizat şi uşor de administrat
Tratamentul de lungă durată
1. R.G.Nutsch: Eficacitatea Tulathromicinei comparativ cu Tilmicosin şi Florfenicol în tratamentul Bolilor Respiratorii la Bovine, la vaci Stocker, Vet Ther 2005; 6(2):
167-179 2. K.A.Rooney: Eficacitatea Tulathromicinei comparativ cu Tilmicosin şi Florfenicol în controlul Bolilor Respiratorii la Bovine în efective cu risc ridicat
de dezvoltarea a acestora, Vet Ther 2005; 6(2): 154-168
practic\ & cercetare
genital mascul. Ejaculatul este format dindou\ p\r]i:
a) spermatozoizii + fluidul testicular.Fluidul testicular are un rol nutritiv [i asi-gur\ transportul spermatozoizilor; el se ab-soarbe la nivelul capului [i corpului epidi-dimului. `n fluidul testicular se mai g\sesc,pe lâng\ spermatozoizii, care sunt `nc\,imobili, [i celule seminale degenerate;
b) plasma seminal\, elaborat\ de glan-dele anexe. (Groza I, Morar I., 2006).
MacLeod (1942), MacLeod [i Gold(1953), Eliasson (1971) [i Hellinga (1949 [i1976) au fost cei care au pus bazele unoraprecieri standard ale materialului seminal,
bun\ parte din tehnicile pe care ei le reco-mand\ fiind considerate referin]e solideinclusiv de c\tre contemporani (Comhaire,1995).
Dup\ recoltare, se impune un minim deteste care au rolul de stabili dac\ spermaeste sau nu corespunz\toare pentru proce-sare [i/sau inseminare. Dintre acestea,sunt men]ionate ca având o importan]\major\: concentra]ia spermatozoizilor,determinarea volumului (f\r\ secre]ia pro-static\, frac]iunea gelatinoas\), num\rultotal de spermatozoizi, estimarea procen-tului mobilit\]ii progresive. Aceste teste,prin rezultatele ob]inute, vor servi la sta-
bilirea num\rului de doze de material sem-inal care pot fi ob]inute. (Mottershead,2000). Aprecierile de rutin\ (conven]iona-le) ale materialului seminal [i ale plasmeiseminale mai presupun m\sur\tori ale unoraspecte particulare, cum ar fi morfologiaspermatozoizilor, identificarea [i cuantifi-carea altor celule decât spermatozoizii [idetectarea anticorpilor antispermatici.Acestea constituie, de asemenea, testecare pot ajuta la aprecierea calit\]ii materi-alului seminal. (Graham, J.K. 1996).
Examenele pentru aprecierea calit\]iimaterialului sunt necesare `n mai multemomente- cheie ale procesului de prelu-crare a materialului seminal `n vedereacrioconserv\rii, respectiv: dup\ recoltare(din sperm\ brut\), dup\ diluare, dup\ pe-rioada de echilibrare (`naintea `nceperiiprocesului de r\cire) [i dup\ decongelare(prin decongelarea unei mostre, pentruaprecierea eficien]ei congel\rii). (Morar I [icol., 2005).
Num\rul total de spermatozoizi estecalculat `n func]ie de volum [i concentra-]ie. Produc]ia de sperm\ la arm\sar este `nfunc]ie de vârst\, volumul testicular, ca-pacitatea epididimului de rezervor desperm\, sezonul de reproduc]ie, frecven]aejacul\rii (Picket, 1993). Con]inutul totalde spermatozoizi al ejaculatului de arm\-sar este `n medie de 6 x 109, cu varia]ii in-dividuale foarte mari, cuprinse `ntre 0,6 [i48 x 109 (A.T. Bogdan, 1981, Bogdan L.M.2001).
Diluarea materialului seminal are moti-va]ii serioase, care conform lui B.W. Pickett(Collection and evaluation of stallion se-men for artificial insemination; Equine Re-production, 1992) sunt urm\toarele:- Permite tratamentul antibacterian a ma-
terialului seminal care con]ine germenipatogeni sau condi]ionat patogeni;
- S\ fie liber de agen]i patogeniA[a cum au observat mai mul]i autori
cita]i de B.W. Pickett, motilitatea progre-siv\ a spermatozoizilor nu este corelat\totdeauna cu fertilitatea iepelor, existândsitua]ii dezastruaose legate de indicele degesta]ii ob]inute `n urma insemin\rii artifi-ciale, motiv pentru care singurul test vala-bil `n ceea ce prive[te calitatea materialuluiseminal procesat este rata de gesta]ii.
Congelarea materialului seminal ecvineste metoda optim\ de conservare a aces-tuia.
4. Stabilirea momentului optim pentruinseminare
Dup\ decongelare, spermatozii prezint\o durat\ de via]\ mai sc\zut\ datorit\ mo-dific\rilor ap\rute `n cursul procesului decrioconservare. Prin urmare, pentru amaximiza fertilitatea, iepele trebuie insem-inate cât mai aproape de momentul ovula-]iei. Nu exist\ standarde `n ceea ce prive[temomentul optim al insemin\rii raportat lamomentul ovula]iei, num\rul de iepe mon-tate la un ciclu de c\lduri, dac\ ar trebuimontat\ `nainte [i dup\ ovula]ie, sau cât dedes trebuie examinat aparatul genital.
Pentru ca fertilizarea sa aib\ loc, dou\fenomene trebuie s\ coincid\:- iapa trebuie s\ ovuleze un ovocit viabil
`ntr-un moment `n care exist\ o popu-la]ie viabil\ de spermatozoizi la nivel ute-rin. Viabilitatea spermatozoizilor variaz\`ntre 1 [i 48 de ore;
- trebuie s\ existe un num\r suficient demare de spermatozoizi `n momentul ovu-la]iei,
Viabilitatea ovulei este `ntre 1 si 6 ore,ajungând `n cazuri rare pân\ la 12 ore.
~ntr-un studiu realizat de Juan C. Sam-per si Kevin Hankins, se arat\ faptul c\recomand\rile laboratoarelor difer\ semin-ficativ `n ceea ce prive[te doza de materialseminal congelat [i momentul insemin\riiartificiale: unele recomand\ utilizarea uneidoze pe ciclu de c\lduri, altele recomandauca inseminarea s\ se fac\ `nainte de ovu-la]ie, de preferin]\ cu maxim 12 ore, sauinseminarea s\ se fac\ `ntre 6 [i 12 ore pos-tovulator sau atât ante cât [i post ovulatoriar altele recomandau inseminarea la fie-care 24 ore, `ncepând cu a treia zi de estrupân\ la ie[irea din c\lduri. Aceia[i autori
afirm\ c\ fertilitatea iepelor inseminate osingur\ dat\ dup\ ovula]ie este de 40 % incompara]ie cu 54 % `n cazul celor insemi-nate `nainte de ovula]ie sau atât `nainte cât[i dup\ aceasta.
Se pare c\ rata gesta]iilor `n cazul inse-min\rii post ovulatorii este mai mare `ncondi]iile `n care aceasta se face la 2-4 oredup\ ovula]ie. Pentru realizarea acestuilucru `ns\, animalele trebuie examinateecografic la fiecare 2-4 ore.
Pentru stimularea ovula]iei se poateadministra fie hCG (human corionic gona-dotrophin) fie GnRH (gonadorelin\). Deregul\ se administreaz\ 2500 UI de hCG in-travenos `n perioada de c\lduri, când foli-culul are o dimensiune mai mare de 35mm, marea majoritate a iepelor ovulând `n36 pân\ la 48 ore, cu toate c\ unele o potface la 24 de ore iar altele la 60 de ore.Aparatul genital `n cazul administr\rii dehCG trebuie examinat transrectal sau prinultrasonografie la fiecare 6-8 ore. Indife-rent de produsul folosit, momentul optimpentru inseminare este cel mai bine stabilitprin ecografie, stabilindu-se ecostructurauterin\ [i folicular\. Iepele care nu au ovu-lat dup\ prima inseminare vor fi reexami-nate la intervale de 12 ore [i reinseminateimediat dup\ detectarea ovula]iei, cu con-di]ia ca uterul s\ fie normal, lipsit de con]i-nut. Frecven]a examin\rilor [i num\rul in-semin\rilor sunt determinate de num\rulde doze disponibile [i calitatea acestora.(Barbacini S. [i col., 2010, Mckinnon A.O.,1993).
{i `n cazul utiliz\rii spermei refrigerate,se vor insemina un num\r suficient de
spermatozoizi cât mai aproape de ovula]ie,de regul\ cu 24 sau 48 de ore `nainte de aovula, pentru a asigura suficient timp pen-tru capacitarea spermatozoizilor. ~n cazul `ncare ovula]ia nu s-a produs la momentulpreconizat, se realizeaz\ reinseminarea la24 sau 48 de ore, cu cel putin 500x106spermatozoizi cu mi[c\ri de `naintare.Trebuie men]ionat c\ inocul\rile repetatepot induce probleme la iepele susceptibilela endometrite sau s\ `ntârzie clearance-uluterin (Metcalf S. Elisabeth, 2000).
Locul de depunere al materialului semi-nal difer\ `n func]ie de cantitatea de mate-rial seminal disponibil\ [i de modul de con-servare, astfel:- la nivelul corpului uterin, dac\ materialul
seminal este proasp\t, refrigerat (p\stratla 5 grade celsius) sau congelat. Aceast\tehnic\ presupune inocularea unui volumminim de 4-5 ml, deci `n cazul spermeicongelate vor fi utilizate un num\r depaiete echivalente acestui volum.
- la nivelul vârfului corpului uterin sau laoriginea papilei oviductului;
- inseminarea laparoscopic\, intraoviduc-tal\.
Laboratoarele de procesare a materi-alului seminal trebuie s\ trimit\ informa]ii,incluzând identificarea arm\sarului, canti-tatea de material seminal necesar\ pentruinseminare, num\rul de paiete necesarepentru o doz\, instruc]iuni de decongelare,motilitatea [i morfologia dup\ decongelare[i statusul microbiologic al acestuia.
2011 / nr.3 / veterinaria 21
22 veterinaria / nr.3 /2011
practic\ & cercetare
Procesul insemin\rii artificiale la iap\,nu este foarte complicat [i poate fi repede`nsu[it. Spre deosebire de bovine unde ghi-darea pipetei se face transrectal, insemi-narea la iap\ se realizeaz\ exclusiv pe calevaginal\, `n cazul depunerii materialuluiseminal la nivelul corpului uterin ceea ce`nseamn\ c\ preg\tirea zonei devinedeosebit de important\.
Iapa se conten]ioneaz\ ca [i pentrumont\, coada este `nf\[urat\ [i deviat\ la-teral, men]inut\ `n aceast\ pozi]ie, pentrua evita contaminarea zonei, se efectueaz\toaleta mecanic\ [i chimic\ a zonei peri-neale cu solu]ii cum ar fi betadina (Morar I.,2006).
Odat\ iapa preg\tit\, sperma deconge-lat\ este `ncet aspirat\ prin pipeta deinseminare `n sering\. Sterilitatea estedeosebit de important\, nefiind permis\atingerea pipetei, care este pus\ `napoi `npachetul s\u steril pân\ `n momentul real-iz\rii insemin\rii.
~ns\mân]\torul va folosi o m\nu[a ste-ril\ lubrifiat\, [i va introduce mâna la nive-lul vaginului palpând cervixul. Acesta artrebui s\ se g\seasc\ ventro-cranial la ni-velul vaginului, fiind cu atât mai relaxat cucât momentul ovula]iei este mai aproape.
De[i rata gesta]iei pare a fi indepen-dent\ de volumul inseminat, un num\r ex-trem de redus de spermatozoizi ( 1x106 )depu[i la nivelul jonc]iunii uterotubare, audus la ob]inerea unor rezultate promi]\toa-re. De asemenea inseminarea adânc intra-uterin spore[te rata gesta]iilor. Conformprocedurii descrise de Rigby (2000), pipetatrebuie trecut\ transcervical `n corpul ute-rin, direc]ionat\ ipsilateral de foliculul do-minant [i manipulat\ transrectal spre vâr-ful cornului.
Morris si colaboratorii (2006) au rapor-tat o rat\ a gesta]iilor de 64 %,75 % [i 60% `n condi]iile inseminarii cu 1, 5 [i 10 mi-lioane spermatozoizi depu[i la nivelul jonc-]iunii uterotubare.
Squires [i colaboratorii (2000) rapor-teaz\ o rat\ de 40% a gesta]iei atunci c`ndiepele au fost inseminate cu 5 milioane despermatozoizi proaspe]i, congela]i sauproaspe]i sexa]i, depu[i la nivelul jonc]iuniiuterotubare.
~ntr-un alt studiu, Rigby [i colaboratorii(2000), utilizând 500 milioane spermato-zoizi per doz\, au stabilit c\ de[i mai pu]inde 0,001 % dintre ace[tia au ajuns `n ovi-duct, un num\r mai mare au fost eviden-]ia]i `n oviductul iepelor la care inseminareas-a f\cut adânc, `n cornul uterin, cores-
punz\tor ovarului cu folicul dominant,comparativ cu cele la care inseminarea s-af\cut la nivelul corpului uterin.
Se pare deci c\ depunerea materialuluiadânc `n corpul uterin sau aproape dejonc]iunea uterotubar\, duce la sporireanum\rului de spermatozoizi ce ajung inoviduct crescând astfel [ansele instal\riiunei gesta]ii.
Un num\r mare de iepe dezvolt\ endo-metrit\ dup\ inseminare, care `n cele maimulte cazuri dispare dup\ 24h. Cu toateacestea unele iepele mai b\trâne dezvolt\forme mai grave cu acumulare de lichid.Depunerea materialului seminal la nivelulpapilei uterotubare sau a vârfului cornuluiuterin, ipsilateral de ovarul cecon]ine foliculul dominant,poate duce la sc\derea in-ciden]ei acestei afec]iuni.
Inseminarea la acestnivel se practic\ [i `n con-di]iile unei cantit\]i limi-tate de material seminal, aexisten]ei unui material pro-venit de la un arm\sar sub-fertil, unul intens utilizat lamont\ sau unul b\trân, precum[i `n cazul utiliz\rii materialuluisexat.
Metodele utilizate pentruinseminarea cu doze mici dematerial seminal includ injec]iaintracitoplasmatic\ cu sperm\(un spermatozoid, un ovul) in-seminarea chirurgical\ oviduc-tal\ transferul intrafalopian aunui gamet (sunt necesari 100-200.000 spermatozoizi) inse-minarea adânc intrauterin (50-100 milioane spermatozoizi) [iinseminarea prin video endos-copie (5 pân\ la 100 milioanespermatozoizi).
Folosind endoscopia video, Morris [icolaboratori (2000) stabilesc c\ depunereamaterialului `n alt loc decât la nivelul papileiuterotubare duce la o rat\ sc\zut\ a gesta-]iilor.
Petersen si colaboratorii (2002), au in-seminat iepe prin histeroscopie cu 50 mil-ioane spermatozoizi la intervale de 24h, cu500 milioane spermatozoizi proaspe]i si500 milioane refrigera]i de asemenea, laintervale de 24h. Recoltarea de embrioni afost similar\ pentru animalele inseminatecu 50 milioane (64%), comparativ cu celecu 500 milioane (37%).
Intr-un studiu similar, Alvarenga [iLeao (2002) au ar\tat c\ nu exist\ nici o
diferen]\ `n ceea ce pri-ve[te rata gesta]iilor`ntre iepele insemi-nate cu 10 milioanespermatozoizi selec-ta]i prin Percoll [i in-semina]i prin histero-
scopie la nivelul jonc-]iunii uterotubare; 10 mili-
oane spermatozoizi nese-lecta]i insemina]i tot lanivelul jonc]iunii utertu-bare [i 400 milioane
spermatozoizi depu[i lanivelul corpului uterin.Pe baza acestor date
s-a stabilit c\ rate mul-]umitoare ale gesta]iei
pot fi ob]inute prin inse-minarea materialului con-
gelat [i apoi decongelat, uti-lizându-se metoda videoendoscopiei.
Inseminarea artificial\histeroscopic\ a unor dozemari de material seminal,nu este justificat\. Insemi-narea cât mai adânc la ni-velul cornului uterin aunor doze normale dematerial seminal pare deasemenea a nu fi justifi-
cat\, `ns\ timpul ne-cesar realiz\rii aces-
tei metode estemult mai miccomparativ cucea histerosco-pic\, motiv pen-tru care aceast\metod\ estemult mai desfolosit\.
2011 / nr.3 / veterinaria 22
practic\ & cercetare
26 veterinaria / nr.3 /2011
IntroducerePisicile normale au o rat\ respiratorie `n
repaus de aproximativ 16 - 25 respira]ii /minut.
Pisicile cu dificult\]i respiratorii pot pre-zenta frecven]\ respiratorie crescut\ (tahip-nee) [i efort respirator crescut (dispnee).
~n stadiile incipiente de `mboln\vire pi-sicile `[i reduc nivelul de activitate [i astfelse pot adapta [i acomoda o perioad\ destulde lung\ cu boala respectiv\ f\r\ s\ mani-feste semne clinice. Astfel, proprietarii nuvor observa `mboln\virea pisicilor la fel detimpuriu ca [i la un câine ceea ce explic\prezentarea acestora la medicul veterinarcând `mboln\virea acestora a devenit se-ver\ sau `n stadii critice.
De la `nceput trebuie specificat [i re]i-nut c\ pisicile cu tulbur\ri respiratorii suntfoarte vulnerabile, sunt pacien]i fragili, curisc mare de decompensare [i colaps res-pirator [i `n consecin]\ este recomandabi-l\ manipularea acestora cu mult\ blânde]eevitând orice stres adi]ional. De cele maimulte ori `nainte de a `ncerca efectuareavreunei investiga]ii `n scop de diagnosticeste prioritar\ stabilizarea rapid\ a pacien-tului. Medicul veterinar trebuie s\ pun\ `nbalan]\ [i s\ aprecieze de la caz la caz cândeste posibil\ efectuarea cu minimum demanipulare a investiga]iilor necesare `nscopul stabilirii unui diagnostic corect [iinstituirii tratamentului adecvat.
Localizarea cauzei dispneeiPrimul obiectiv `n `ncercarea de sta-
bilire a unui diagnostic cât mai corect `ncazul unei pisici dispneice `l constituie loca-lizarea cauzei dispneei. `n aceast\ situa]iede mare ajutor pentru medicul veterinarsunt anamneza scurt\ [i obiectiv\, obser-varea, ascultarea, palpa]ia, percu]ia [i as-culta]ia.
~n func]ie de localizare tulbur\rile res-piratorii pot fi:
1) La nivelul tractului respirator superi-or (nasofaringe, laringe, trahee cervical\)
2) La nivelul tractului respirator inferior(c\i respiratorii inferioare/bronhii, paren-chim pulmonar)
3) La nivelul spa]iului pleural (cu sauf\r\ efuziune)
4) Non respiratorii (durere, hipertermie,anemie, acidoz\ etc.)
Semnele clinice importante pentru lo-calizarea segmentului respirator afectatsunt:
C|ILE RESPIRATORII SUPERIOAREDup\ cum am men]ionat mai sus, atun-
ci cand animalul prezint\ inspira]ie pre-lungit\, dificil\ [i zgomotoas\ (stertor, stri-dor) se suspecteaz\ o afec]iune a c\ilor res-piratorii superioare; severitatea [i dra-matismul manifest\rilor sugereaz\ obs-truc]ia acestora. `n obstruc]ia dinamic\ ex-tratoracic\ (paralizia larigelui, colapsul tra-heal) stridorul este numai `n inspira]ie pecând `n obstruc]ia fix\ (corpi str\ini, tumori)stridorul este atât inspirator cât [i expirator.
Cea mai dramatic\ [i mai frecvent\cauz\ a obstruc]iilor c\ilor respiratorii su-perioare la pisic\ este obstruc]ia laringian\datorat\ tumorilor laringiene.
Managamentul de urgen]\ `n caz deobstruc]ie laringian\:
- Minimaliza]i manipularea animalului;- Oxigenoterapie `n cu[c\ sau pe masc\
(fig.1);
- Pisicile cu obstruc]ia c\ilor respiratoriisuperioare obi[nuit sunt agitate [i chiaragresive; `n scopul asigur\rii unui debitrespirator adecvat [i a efectu\rii unui exa-men oral complet este recomandat\ seda-rea ( Butorfanol 0,1 - 0,2 mg/kg iv [i Dia-zepam 0,2 mg/kg iv). Se poate utiliza [iPropofol (2 - 8 mg/kg iv) `ns\ pot ap\rea caefecte secundare hipotensiunea [i apneea.`n cazul `n care suspecta]i o paralizielaringian\ evita]i Ketamina pentru a nuconduce la o eroare de interpretare.
- Dup\ sedare efectua]i cu aten]ie unexamen oral complet, folosi]i laringoscopulpentru a examina cu aten]ie laringele [ieventualele forma]iuni.
- ~n urma efectu\rii examenului oralcomplet `n func]ie de rezultatele acestuiase poate decide cum trebuie ac]ionat maideparte:
a) Oxigenoterapie `n continuare: `ncu[c\, pe masc\, pe guler cu folie saumontarea unui cateter intranazal;
b) Intubarea cu aten]ie `n special dac\sunt prezente forma]iuni , cu tuburi endo-traheale de dimensiuni mici pentru a nuleza forma]iunile prezente (fig.2);
c) Traheostomia de urgen]\ `n situa]ia`n care intubarea nu este posibil\. Cu ocaziaefectu\rii traheostomiei se poate efectua `nsiguran]\ recoltarea de probe biopsice de lanivelul forma]iunilor tumorale laringiene.Atentie! Efectuarea biopsiei f\r\ traheos-tomie prezint\ risc de complica]ii severedatorit\ sânger\rii [i edemului postproce-dural .
Pisicile cu tuburi endotraheale montatetrebuiesc supravegheate permanent [i cuaten]ie pentru `nlocuirea tubului la timpdeoarece spre deosebire de câini, datorit\dimensiunilor reduse ale traheei [i a reac-tivit\]ii deosebite a c\ilor respiratorii, tubulendotraheal prezint\ un risc crescut de `n-fundare cu mucus [i cheaguri;
- Procedurile de intubare sau tra-heostomie se vor efectua dup\ efectuareaanesteziei generale cu Diazepam 0,25 mg /kg [i Ketamina 5mg/kg amestecate `n se-ring\ [i administrate bolus i.v.
sugereaz\ astmul.Managementul de urgen]\ al crizelor de
tip astmatiform este:- Dexametazon\ 0,25 - 0,5 mg/kg i.v.
sau i.m.- Bronhodilatatoare: inhala]ii cu Albu-
terol - un puf con]ine aproximativ 100 mi-crograme si se administreaz\ la interval de30 minute pân\ la maxim 8 doze; Amino-filin 2 - 5 mg/kg diluat, i.v. lent.
Dup\ terapia cu dexametazon\ [i bron-hodilatatoare semnele se vor ameliora viz-ibil uneori chiar `n timp scurt 15 - 20 minu-te; dac\ semnele nu se vor ameliora `n celmult 12 ore medicul veterinar trebuie sa re-considere diagnosticul.
ambele faze respiratorii [i ralurile pulmona-re sugereaz\ boala parenchimului pulmo-nar cum ar fi edemul pulmonar cardiogenic(insuficien]a cardiac\ congestiv\), edemulpulmonar noncardiogenic (secundar obs-truc]iilor c\ilor respiratorii superioare, `ncaz de electrocutare), hemoragiile pulmo-nare, contuziile pulmonare, tulbur\rile infil-trative (pneumonii bacteriene, fungale, to-xoplasmoxa), inhala]ii de toxine, fum etc.
Cea mai frecvent\ afec]iune pulmonar\parenchimal\ care cauzeaz\ dificult\]i res-piratorii severe la pisici este edemul pul-monar cardiogen. Acesta poate fi suspectatpe baza anamnezei, prezen]a murmuruluicardiac, prezen]a ritmului de galop, tem-peratura rectal\ scazut\.
fig.3
fig.2
practic\ & cercetare
28 veterinaria / nr.3 /2011
Managementul de urgen]\ `n caz deedem pulmonar cardiogen este:
local 0,5 cm pe pavilionul urechii;- ~n caz de insuficien]\ respiratorie se-
ver\ [i iminen]\ de colaps respirator pa-cientul trebuie intubat [i ventilat mecanic.Ventila]ia poate fi efectuat\ cu ventilatorul,aparatul de anestezie sau cu ambu bagul cuoxygen 100%. Asigura]i 10 - 20 respira]iipe minut, timpul inspirator trebuie s\ fie deaproximativ 1 secund\ iar raportul inspi-ra]ie: expira]ie de 1:2. Debitul de oxigen ne-cesar este 150 - 250 ml/kg/min.
- Odat\ ce pacientul s-a stabilizat sepot efectua investiga]iile necesare stabiliriidiagnosticului de certitudine: lavaj bronho-alveolar, radiografie toracic\, ecocardio-gram\.
Lavajul bronhoalveolar - odat\ intubat
i se poate efectua pacientului lavaj bron-ho-alveolar `n func]ie de stabilitatea aces-tuia [i de experien]a operatorului.
Radiografia toracic\ - la pisic\ edemulcardiogen este localizat neuniform `n totcâmpul pulmonar sau concentrat `n regiu-nea mijlocie spre deosebire de câine la careedemul cardiogen este localizat perihilar(fig. 3)
Ecocardiografia - `n cazul suspicion\riiunei boli cardiace pentru determinarea di-agnosticului de certitudine este necesar\efectuarea ecocardiografiei. Cea mai frec-vent\ cauz\ a edemului cardiogen la pisicieste cardiomiopatia hipertrofic\ (fig.4).
Cea mai frecvent\ afec]iune a spa]iuluipleural care cauzeaz\ dificult\]i respiratoriisevere la pisici este acumularea de fluidpleural.
Cauzele cele mai frecvente ale efuziilorpleurale la pisici sunt: insuficien]a cardiac\,chilotoraxul, piotoraxul, limfosarcoamelemediastinale, peritonita infec]ioas\ felin\,traumele cu hemoragii, coagulopatiileetc.).
Managementul de urgen]\ `n cazul pi-sicilor cu efuzii pleurale este urm\torul:
- Minimaliza]i manipularea animalului- Oxigenoterapie pe masc\- Furosemid 1 - 4 mg/kg i.v. sau i.m.
(când la asculta]ie se constat\ murmur saugalop se suspecteaz\ o cauz\ cardiac\ aacumul\rilor de fluid pleural)
- Toracocenteza `n scop de diagnostic[i terapeutic cu sau f\r\ ghidaj ecografic(fig.5).
Toracocenteza este o procedur\ u[orde executat cu beneficii substan]iale atâtterapeutice cat [i de diagnostic. Toraco-centeza este o procedur\ sigur\ atuncicând este executat\ corect, totu[i pot ap-rea complica]ii postprocedurale cea maiimportant\ dintre acestea fiind pneumoto-raxul iatrogen (pisicile cu efuzii pulmonarecronice sunt mai predispuse la pneumoto-rax iatrogen datorit\ ingros\rii pleurei).Este de preferat ca procedura s\ fie execu-tat\ sub control ecografic; astfel se poatealege cel mai potrivit loc pentru efectuareacentezei. ~n cazul efectu\rii centezei oarbese va respecta ca loc de punc]ionare spa]ii-le intercostale 7 - 9 la nivelul articula]iilorcostocondrale (`n caz de pneumotoraxpunc]ia se va efectua mai sus).
- Dup\ efectuarea toracocentezei [istabilizarea pacientului se vor efectua in-vestiga]iile suplimentare necesare stabiliriidiagnosticului de certitudine: examenulcomplet al fluidului recoltat, radiografietoracic\ (fig.6), ecocardiografie (fig.7).
fig.5
fig.7
fig.6fig.4
CONCLUZIIPisicile cu dificult\]i respiratorii sunt
pacien]i fragili cu risc major de decompen-sare respiratorie de aceea trebuiesc mani-pulate minim f\r\ stres adi]ional [i stabili-zate rapid.
Stabilizarea rapid\ a pacien]ilor cu in-suficien]\ respiratorie necesit\ identifi-carea rapid\ pe baza anamnezei, a semne-lor clinice [i a examenului fizic a segmen-tului respirator afectat.
~n func]ie de segmentul respiratorafectat se va asigura terapia de urgen]\corespunz\toare, terapie salvatoare decele mai multe ori.
Pentru a asigura un management de ur-gen]\ corespunzator este necesar\ o bun\preg\tire `n domeniu precum [i o dotare mi-nim\ (surs\ de oxigen, laringoscop, sondeendotraheale de dimensiuni mici, ambubag). Dr. Alice R\dulescu
practic\ & cercetare
30 veterinaria / nr.3 /2011
R a]iile alimentare reprezint\ to-talitatea furajelor de natur\ or-ganic\ [i anorganic\ (minera-lele), ce intr\ `n hrana vacilor de
lapte `n diferite propor]ii, pentru asigurareanevoilor de `ntre]inere [i realizarea pro-duc]iilor, `ntocmindu-se pe baza nevoilor /necesarului de nutrien]i ale organismului,care s\ asigure s\n\tatea [i productivitateaacestuia.
Necesarul de nutrien]i care trebuieasigurat organismului cuprinde dou\ com-ponente, [i anume:
1. Necesarul de baz\ care reprezint\asigurarea nutrien]ilor pentru func]iile vi-tale ale organismului [i realizarea unei pro-duc]ii minime;
Dr. Marian OcheaS.C. SANOVET COMPANY
Aspecte generale desprealimenta]ia vacilorde mare produc]ie
Alimenta]ia este unuldintre cei mai importan-]i factori din celebra tri-logie „cas\, ras\, mas\”care pun `n valoare po-ten]ialul genetic produc-tiv al animalelor desti-nate exploat\rii `n sis-tem intensiv, f\cându-sepe baza unor ra]ii ali-mentare.
practic\ & cercetare
2011 / nr.3 / veterinaria 31
2. Necesarul de produc]ie care repre-zint\ asigurarea nutrien]ilor pentru realiza-rea poten]ialului genetic productiv, nece-sar care presupune suplimentarea ra]iei defuraje pentru realizarea acestui obiectiv.
Asigurarea necesarului alimentar tre-buie s\ ]in\ cont `n linii mari de nevoileenergetice, proteice [i minerale ale orga-nismului iar, pentru realizarea unor pro-duc]ii mari este nevoie de echilibrarea [ioptimizarea ra]iilor alimentare.
Echilibrul ra]iilor const\ `n echilibrul`ntre aportul de energie [i aportul de prote-in\, `n respectarea raportului `ntre oli-goelementele Ca si P.
Optimizarea ra]iilor se face dup\ anu-mite criterii respectiv: greutatea vie, sta-diul lacta]iei, num\rul de lacta]ii, rasa, sis-temul de `ntre]inere [i dup\ anumite obiec-tive respectiv: nivelul produc]iei, parame-trii fizico-chimici ai laptelui, asigurareaunor indici optimi de reproduc]ie, reduce-rea costurilor.
~n prezent exist\ soft-uri performantede `ntocmire [i optimizare a ra]iilor pentruvacile de lapte, `n care sunt introduse sorti-mentele de furaje [i valoarea nutritiv\ aacestora, elaborându-se ulterior variantaoptim\ de ra]ie.
La alc\tuirea ra]iilor trebuie s\ se ]in\cont de sistemul de exploatare al vacilor,dac\ acestea sunt `ntre]inute `n stabula]ielegat\ sau liber\, cu sezon de p\[unare saucu furajare din stoc pe tot parcursul anului.`n cazul furaj\rii din stoc trebuie s\ se ia `nconsiderare m\rimea stocurilor, `ntrucâtacestea trebuie s\ asigure necesarul ani-malelor pentru o perioad\ mai lung\ detimp, evitând astfel schimb\rile frecvente[i bru[te ale ra]iilor.
Pentru elaborarea unor ra]ii echilibrateeste indicat s\ se efectueze analize de la-borator ale furajelor, pentru determinareavalorii nutritive a acestora [i de asemeneaeste necesar s\ se fac\ analize biochimicesangvine, respectiv examene de profil me-tabolic pentru a vedea `n ce m\sur\ fura-jele ce intr\ `n structura ra]iei asigur\ ne-voile organismului iar, nutrien]ii rezulta]i `nurma digestiei furajelor sunt converti]i `nproduc]ie.
~n cazul vacilor de lapte, este foarte im-portant s\ se asigure necesarul de fibroasepentru o bun\ func]ionare a rumenului,pentru stimularea rumeg\rii, care este unproces activ `n digestia furajelor. Intensifi-carea rumeg\rii determin\ stimularea se-cre]iei de saliv\, care prin con]inutul ei `nsubstan]e tampon, ajut\ la men]inereaoptim\ a nivelului pH-ului rumenal care
trebuie s\ fie cuprins `ntre 6,5 si 6,8.Valoarea optim\ a pH-ului contribuie la
dezvoltarea popula]iilor de infuzori si bac-terii de la nivelul rumenului care, prinactivitatea lor contribuie la realizarea di-gestiei prin degradarea celulozei `n hemi-celuloz\, transformarea proteinei brute `nprotein\ microbian\, a glucidelor prinfermenta]ie `n acizi gra[i volatili, produ[icare sunt ulterior mult mai u[or de utilizatde catre tubul digestiv.
Alimenta]ia este un factor care influ-en]eaz\ o serie `ntreag\ de aspecte pato-
logice [i cu ajutorul c\reia se pot corecta [iremedia multe dintre acestea cum ar fi:reten]ii placentare, chi[ti ovarieni, metrite,distocii si avorturi `n sfera aparatului repro-duc\tor, de asemenea, mamite [i mastoze`n sfera glandei mamare, deplas\ri de abo-masum, acidoze, alcaloze, acetonemii siinfiltra]ii grase ale ficatului `n sfera aparat-ului digestiv, schiop\turi `n sfera aparatuluilocomotor, parezii puerperale, sindrom depic\.
Aportul de energie se calculeaz\ `nunit\]i furajere (UF) `n sistemul francez
practic\ & cercetare
32 veterinaria / nr.3 /2011
INRA iar, pentru vacile de lapte `n unit\]ifurajere lapte(UFL). Pentru o vac\ de laptecare are greutatea corporal\ de 600 kg [icare trebuie s\ produc\ zilnic 30 kg laptecu 3,9% gr\sime [i 3,4% protein\ estenevoie s\ se asigure un necesar de 20UFL/zi. Pentru evitarea unor erori de opti-mizare este important s\ se fac\ o lotizarea vacilor.
Excesul de energie `n ra]ie conduce lainstalarea st\riilor de acidoz\ rumenal\traduse clinic prin sc\derea apetitului,sc\derea con]inutului de gr\sime din lapte,sc\derea produc]iei, reducerea perioadelorde rumegare [i implicit sc\derea cantit\]iide saliv\ f\când imposibil\ tamponareaacidozei. La vacile `n]\rcate se produce `n-gr\[area acestora, apare excesul de volumfetal, cu tendin]a prelungirii perioadei degesta]ie conducând la dificulta]i la f\tare.De asemenea predispune la steatoz\hepatic\ [i la cetoz\ antepartum care ulte-rior pot s\ compromit\ s\n\tatea vi]eluluinou n\scut. Aceast\ supraalimentare estemult mai periculoas\ `n perioada de stabu-la]ie când furajarea se face cu alimenteacide [i concentrate amilacee. Pentru de-pistarea precoce a steatozei hepatice se
poate recurge la analize de laborator maiprecis la dozarea transaminazelor plasma-tice: aminotransferaza (AST-mai pu]in spe-cific\), alaninaminotransferaza(ALT- maispecific\), sorbitol dehidrogenaza.
De asemenea dozarea albuminei sericereprezint\ un bun criteriu pentru a observafunc]ionarea ficatului [i experien]a ne-aar\tat c\ se g\se[te `n corela]ie direct\ cufertilitatea ulterioar\ a vacilor.
Deficitul de energie este inevitabil `ndebutul lacta]iei [i atinge maximum `n adoua s\pt\mân\ de la `nceputul lacta]iei,pe de-o parte datorit\ cre[terii masive [ibrutale a nevoilor nutritive iar, pe de alt\parte a progresiei lente [i moderate acapacit\]ii de ingestie. Dac\ este excesiv,deficitul energetic duce la subproduc]ielactat\, la cetoz\ [i la infertilitate. Subpro-duc]ia de lapte raportat\ la curba teoretic\de lacta]ie, poate apare `ncepând cu ziua15-18 dup\ f\tare. Vârful lacta]iei se atingemai devreme, dar este mai sc\zut cu 1-3kg/zi decât `n mod normal. Se admite c\ `nprimele dou\ s\pt\mâni vacile de mareproduc]ie sl\besc `n medie 1-1,5 kg/ zi cuun total de pân\ la 50 kg `n prima lun\ [ijum\tate dup\ f\tare. Pentru evitarea sl\-
birii vacilor peste aceast\ limit\ de pro-tec]ie, este nevoie de complementarea zil-nic\ de concentrate cu pân\ la 0,5 kg/ zi,cu un total de aproximativ 15 kg concen-trate pe lun\, acestea permi]ând refacereanivelului energetic pentru a restabilii glice-mia [i oprirea sl\birii [i pentru relansareaactivit\]ii hipofizo-ovariene.
Aportul de proteine care trebuie asigu-rat zilnic se exprim\ `n protein\ digestibil\la nivel intestinal(PDI),`n sistemul INRA,care poate fi protein\ digestibil\ `n intestinpermis\ de con]inutul de energie (PDIE) [iprotein\ digestibil\ `n intestin permis\ decontinutul de azot (PDIN).
Excesul de proteine u[or degradabileconduce la apari]ia unei cantit\]i mari deamoniac `n rumen, lucru ce poate aveamultiple consecin]e patologice: alcalozacronic\ sau chiar o intoxica]ie acut\ cumeste tetania de nutri]ie sau tetania de iarb\complicat\ cu hipomagneziemie, infertili-tate, avort, mamite, furbur\ [i alte tulbur\-ri circulatorii periferice.
Deficitul primar de proteine are dreptcauz\ neadaptarea regimului alimentar lanevoile specific, e `n func]ie de vârst\, starefiziologic\, specificul exploat\rii sau secun-
practic\ & cercetare
34 veterinaria / nr.3 /2011
dar `n cazul `n care organismul nu poateutiliza proteina.
Pentru a evita deficitul `n azot degra-dabil sursele non proteice sunt eficace [ieconomice. De asemenea trebuie prevenit\acumularea periculoas\ de amoniac `n ru-men, acumulare ce favorizeaz\ risipa deazot, tulbur\ri digestive, supraânc\rcarehepato-renal\, tetania de nutri]ie sauenterotoxemie. Pentru a men]ine un echili-bru `ntre eliberarea [i consumul de amoni-ac din rumen trebuie pe de-o parte s\ sti-mul\m proteosinteza microbian\ iar pe dealta parte s\ moder\m amoniogeneza ru-menal\.
Dozajul ureei din lapte este un bun cri-teriu pentru a verifica echilibrul ra]iei.Nivelul optim de uree din lapte este cuprins`ntre 0,27-0,33 g/l. Sub 0,20 g/l exist\deficit `n proteine degradabile, peste 0,40g/l - ra]ii hiperproteice.
Ureea ca surs\ de azot non proteic d\cele mai bune rezultate atunci când esteutilizat\ `n combina]ie cu alimente bogate`n energie dar s\race `n proteine (boabe decereale, melas\, t\i]ei de sfecl\, fânuri deiarb\ matur\, siloz de porumb). Nu trebuiefolosit\ `mpreun\ cu alimente bogate `n
azot non proteic sau proteine u[or degrad-abile ([roturi de soia, floarea soarelui, legu-minoase [i ierburi tinere de graminee). Eatrebuie s\ fie bine amestecat\ cu celelaltealimente din ra]ie `n care se adaug\ pro-gresiv pentru a permite microorganismelorrumenale s\ se adapteze la ea.
Mineralele sunt foarte importante pen-tru s\n\tate, produc]ia [i reproduc]ia ani-malelor nu atât prin cantitate ci mai alesprin simpla lor prezen]\ `n componen]aanumitor enzime care catalizeaz\ diversereac]ii chimice. Microelementele suntpractic necesare `ntotdeauna sub form\ desuplimente `n ra]ie. Ele sunt amestecate cuvitaminele sub form\ de premix care seadaug\ `n concentrate, uneori ele suntincluse `n blocuri pentru lins. Cantitatea deminerale suplimentare din ra]ie poate varia`ntre 0 [i 250g/vac\/zi. Dintre oligoele-mente cele mai importante sunt Ca [i P,raportul acestora având o influen]\ major\`n produc]ia de lapte, valoarea acestuiafiind de 2:1 `n favoarea Ca.
Printre erorile alimentare cele maifrecvente ce pot apare se numar\ [i deze-chilibrele fosfo-calcice care expun vaca lahipocalcemii puerperale, caren]e `n oli-
goelemente (Zn, Cu, Se) [i vitamine (`n spe-cial vitamina A) care compromit rezisten]avi]elului nou n\scut [i cresc indicii dereten]ii placentare (Se-vitamina E).
Prevenirea comei puerperale se poateface pe mai multe c\i: cu trei s\pt\mâni`nainte de f\tare prin asigurarea unui echi-libru anioni/cationic (Na+,K+,Cl, SO4-) [iprin aporturi controlate de Ca [i P (Ca=70-140g/zi [i K=30-50g/zi) cu o cantitate sufi-cient\ de Mg (aproximativ 0,35%); cu 8 zile`nainte de f\tare printr-o suplimentaremasiv\ de vitamina D (5-10 milioane UI)sau prin folosirea de deriva]i hidroxila]i devitamina D (mult mai activi [i mai pu]inpericulo[i); `n ziua f\t\rii sau a doua zi dup\f\tare prin administrarea per os de clorur\de Ca (100-150g past\ sau solu]iebuvabil\).
La vaca de lapte tulbur\rile osoase suntmai frecvent de origine osteomalacic\. Elese manifest\ cel mai adesea prin defor-marea aplomburilor, sensibilitate crescut\la fracturi, `n[euare [i `ntr-o form\ multmai insidioas\ prin sc\derea produc]iei delapte [i infertilitate. Prin urmare este indis-pensabil s\ se reconstituie rezervele de Cade la nivelul scheletului `n a doua parte a
lacta]iei pentru a preveni o demineralizareprogresiv\ `n cursul lacta]iilor succesive.Aceast\ suplimentare mineral\ trebuie s\fie adaptat\ `n compozi]ie [i ajustat\ canti-tativ pentru a echilibra ra]ia de baz\. `nmedie aceasta trebuie s\ ating\ un necesarde 150-300g/vac\/zi sau `n jur de 1% dinproduc]ia de lapte. Suplimentarea vitami-no-mineral\ trebuie s\ furnizeze de ase-menea suficiente oligoelemente, `n princi-pal Zn [i Cu care particip\ `n mod egal la obun\ dezvoltare osoas\, asigurând inte-gritatea tramei proteice de care depindeformarea armonioas\ a oaselor (prevenireaosteodistrofiilor) [i rezisten]a la trac]iune [itorsiune.
~n ceea ce prive[te reproduc]ia, aceas-ta este prima afectat\ de erorile alimenta-re, tulbur\rile de reproduc]ie manifestân-du-se de o manier\ insidioas\ nespecific\.Deficitul energetic de la `nceputul lacta]ieieste primul responsabil de infertilitatea va-cilor mari produc\toare de lapte, el ex-plicând [i sc\derea progresiv\ a fertilit\]ii`n ultimele decenii. De aceea este necesar\o bun\ conduit\ alimentar\ pentru a ate-nua un bilan] energetic negativ la `nceputullacta]iei. Astfel pentru vacile cu o starecorporal\ precar\ este necesar s\ se prac-tice o complementare special\ de repro-duc]ie (flushing) ce const\ `n distribuirea a2-3 kg de concentrate `n timpul celor 2-3s\pt\mâni `nainte de mont\. O alt\ cauz\ ainfertilita]ii este excesul alimentar de azotu[or degradabil, lucru ce duce la o intoxi-ca]ie amoniacal\ ce inhib\ sinteza proges-teronului fiind toxic\ [i pentru embrion.
Astfel dozarea ureei din lapte reprezint\ unexcelent indicator pentru a corecta acestexcedent. Deficien]ele minerale, mai alescele care implic\ P, Mg, Zn, Cu, reprezint\ oalt\ cauz\ a infertilit\]ii. Excesul de Ca [icaren]a `n vitamina D agraveaz\ aceste de-ficite `n oligoelemente, lucru ce duce se-cundar la o hipocalcemie ce predispune lareten]ii placentare, `ntârzierea involutieiuterine [i metrite.
Gravele erori de optimizare energetic\duc la apari]ia cetozei sau acidozei, lucru cescade r\spunsul sistemului imunitar avânddrept consecin]\ apari]ia metritelor [i ma-mitelor. Deficitul `n PDIA afecteaz\ sintezaimunoglobulinelor. Excesul de azot degrad-abil conduce la un dismicrobism ruminalsintetizator de amine vasodilatatoare (his-tamin\), care predispun la inflama]ii prop-ice unor complica]ii infec]ioase mai ales lanivel uterin [i mamar. Hipocalcemiile [i /sau hipomagneziemiile asociate cu o insufi-cien]\ hepatic\ (cetoz\ sau steatoz\) cresccontractilitatea fibrelor musculare netede(determinând tulbur\ri `n ritmul con-trac]iilor uterine) ceea ce favorizeaz\ re-ten]iile placentare, `ntârzierea involu]ieiuterine, apari]ia metritelor [i infertilit\]ii dar[i apari]ia mamitelor (`n special colibacilare)printr-o vidare defectuoas\ a mamelei.
Schimb\rile bru[te ale regimului ali-mentar, lipsa furajelor fibroase precum [iexcesul de glucide u[or fermentescibile ducla perturbarea microflorei rumenale [i apa-ri]ia acidozei lactice ruminale. Excesul deazot u[or degradabil duce la apari]ia alca-lozei amoniacale ruminale. Aceste dou\aspecte favorizeaz\ formarea unui corn deproast\ calitate, poros, friabil sensibil la
eroziuni fizice [i la infiltratii (purin), careduce `n final la apari]ia furburii (desprin-derea ]esutului podofilos, deformarea sa-botului, hemoragii ale ]esutului cornos,abcese plantare, bleime, seime, cheloid).
Cre[terea productivit\]ii permis\ deevolu]ia tehnic\ [i impus\ de imperativeeconomice este `nso]it\ de o exigen]\ multmai mare a „ma[inii animale”. `n caz con-trar `n lipsa unei bune gestion\ri a calit\]iicarburantului [i a `ntregii ma[in\rii, seinstaleaz\ maladia economic\ sub formelesale banale mai mult sau mai pu]in insidi-oase, precum tulbur\rile de reproduc]ie,sc\derea produc]iei de lapte, afec]iunipodale, mamite, reforme precoce.
practic\ & cercetare
36 veterinaria / nr.3 /2011
NOI DESCOPERIRI ~N PRACTICA INTER-VEN}IEI CHIRURGICALE ~N DISLOCA}IADE ABOMASDe ce noi descoperiri? Deoarece `n ulti-
mii 2 ani de practic\ a opera]iei de dislo-ca]ie de stomac, `n mai multe ferme, m-amlovit de o problem\ c\reia nu i-am g\sit oexplica]ie `n nici una dintre c\r]ile sau re-vistele de specialitate: aderen]ele abdomi-nale [i peritonita abdominal\ ce `nso]escdisloca]ia de stomac. Un indiciu importanteste [i acela c\ procentele, `n ceea ce pri-ve[te direc]ia torsiunii, s-au inversat, iardiagnosticul a fost `ntotdeauna disloca]ie
de stomac pe partea dreapt\ (din aprox80-90 de capete vaci Holstein operate `nanul 2010 [i 2011, 90% au prezentat dislo-ca]ie de stomac pe partea dreapt\). Astfelam ajuns la concluzia c\ , de fapt estevorba despre o dilata]ie a stomacului sau oasociere a deplas\rii stomacului cu dilata-]ie. P`n\ aici nimic nou, ve]i spune, estenormal ca aderen]ele s\ apar\ atunci c`nddisloca]ia este veche, poate vreun ulcerstomacal sau un corp strain. Da, dar cândpeste 50% din vacile diagnosticate [i ope-rate imediat, (`n condi]iile `n care evolu]iaafec]iunii este de ordinul a 2-3 zile), pre-
zint\ aderen]e [i peritonit\, `ncepi s\ te `n-trebi: ce se int`mpl\? Cu toate acestea ammers mai departe [i, de[i a fost foarte greu`n unele cazuri s\ realizez pexia stomaculuila abdomen, cu antibioterapie de lung\ du-rat\, vacile tr\iesc [i au [i produc]ii ridi-cate. Bine`n]eles au fost [i cazuri care aufost abatorizate. Totul pare a fi legat tot derezultatele indicilor metabolici [i implicit defurajarea animalelor. Aceasta a fost o in-troducere `n practica interven]iei chirurgi-cale [i o tem\ de gândire pentru noi to]i.
METODE DE TRATAMENT ALEDISLOCA}IEI DE ABOMASSe [tie deja c\ abomasul la vac\ este
a[ezat ventrolateral dreapta [i c\ se depla-seaz\ pe partea st`ng\ sau pe parteadreapt\. Deoarece tratamentele strict me-dicale ale deregl\rii func]ionale a stomacu-lui sunt rar eficace, doar interven]ia chirur-gical\ poate permite restabilirea buneifunc]ion\ri a organului [i de asemenea [i`mpiedicarea recidivei. Putem clasa inter-ven]iile asupra stomacului `n dou\ cate-gorii:
`n administrarea de tratamente medica-mentoase injectabile sau per os, cu sau f\r\repunerea stomacului `n pozi]ia normal\prin rostogolirea vacii.
2) Interven]iile chirurgicale asuprastomacului sunt `mp\r]ite `n patru metode:
Omentopexia paralombar\ dreapt\,realizat\ pe vaca `n picioare.
Abomasopexia paralombar\ st`nga,realizat\ pe vaca `n picioare.
Dr. Daniela SchenkerS.C. ALDA VET SRL
Disloca]ia de ABOMAS(stomac) la vac\O afec]iune complex\ cu o rezolvare simpl\
Fig.1 - Stomac de culoare ro[iatic\ (culoare modificat\), care indic\ prezen]a aderen]elor.
practic\ & cercetare
2011 / nr.3 / veterinaria 37
„Fixarea oarb\” cu ajutorul trocarului[i a doi butoni prev\zu]i cu fire (burdone]i),realizat\ pe vaca `n decubit dorsal.
Abomasopexia paramedian\ dreapt\,realizat\ pe vaca `n decubit dorsal, care vafi [i prezentat\ pe larg `n acest articol.
~nainte de folosirea oric\reia dintre me-todele de tratament men]ionate mai sus,este nevoie de un diagnostic c`t mai corectprin asculta]ie, dar [i prin analize de labo-rator ale func]iilor metabolice, care vor re-flecta nutri]ia animalului. Se [tie de ase-menea c\ disloca]ia de stomac este `n pro-cent de 90% o afec]iune rezultat\ `n urmadezechilibrului nutri]ional. Numai `n acestmod se poate lua cea mai bun\ decizie `nceea ce prive[te metoda de tratament ceurmeaza a fi folosit\, bine`n]eles `n concor-dan]\ cu dorin]ele [i posibilitatea financiar\a fermierului.
ABOMASOPEXIA PARAMEDIAN|DREAPT|Este metoda cel mai rar `nt`lnit\ la noi [i
chiar [i peste hotare, probabil din cauza de-zavantajelor ei: faptul c\ este necesar unnum\r mai mare de oameni dec`t este ne-cesar pentru primele dou\ metode [i a fap-tului c\ prin culcare animalul este supusriscului apari]iei meteorismului `n timpulopera]iei [i degluti]ie gresit\ care poate de-termina apari]ia bronhopneumoniei „ab in-gestis”. Din punctul meu de vedere, acestedezavantaje sunt ca [i inexistente, deoare-ce, lipsa oamenilor poate fi suplinit\ sau `n-locuit\ de prezen]a `n ferme a anumitor uti-laje ce pot fi folosite `n conten]ia animalului,iar riscul apari]iei meteorismului poate fi di-minuat de o interven]ie rapid\ ( aceast\metod\, `n cazul realizarii de c\tre un medicexperimentat, dureaz\ `ntre 15 [i 20 de mi-nute din momentul a[ez\rii animalului `ndecubit dorsal [i p`n\ `n momentul ridic\riilui `n decubit sterno-abdominal).
Pe de alt\ parte avantajele sunt net su-perioare ca importan]\ fa]\ de dezavanta-je: realizarea unei pl\gi operatorii mici de 15cm, rezult`nd `ntr-o poart\ c`t mai mic\ deintrare a germenilor [i posibilitate de vin-decare rapid\ [i implicit convalescen]\scurt\ a animalului; dac\ nu sunt compli-ca]ii, stomacul apare direct in plag\ [i nueste nevoie de introducerea m`inii pentrug\sirea lui; [i cel mai important avantaj: vi-zualizarea aderen]elor [i a peritonitei.(Fig.1, Fig.2, Fig.3).
~nainte de `nceperea interven]iei chi-rurgicale se preg\te[te locul unde va fioperat\ vaca. Acesta trebuie s\ fie pe paieuscate [i curate cu posibilitatea ca animalul
s\ r\m`n\ acolo pentru c`teva zile.Preg\tirea instrumentarului: sunt ne-
cesare un bisturiu, o foarfec\ chirurgical\cu vârf bont , o pens\ chirurgical\, o pens\hemostatic\, ace, un portac, fire de sutur\resorbabile [i fire de sutur\ neresorbabile.
Timpii operatori sunt urm\torii:Sedarea animalului - se realizeaz\ cu
xilazin\ hidrocloric\ (1-2 mg/ kg GV);Conten]ia [i a[ezarea animalului `n
decubit dorsal. Conten]ia se realizeaz\ prinfixarea membrelor `n biped anterior [i pos-terior cu ajutorul platlonjelor sau frânghii-lor; Fig.4
Preg\tirea locului de elec]ie prin tun-dere, sp\lare [i dezinfec]ie cu betadin\;Fig.4, Fig.5.
Anestezia local\, cu xilin\ sau xilin\cu adrenalin\, realizat\ prin infiltra]ie di-rect\ pe linia de incizie subcutanat [i `n
Fig.2 - Prezen]a aderen]elor [i peritonitei.
Fig.3 Stomac de culoare alb\struie (culoare modificat\).
practic\ & cercetare
38 veterinaria / nr.3 /2011
peretele muscular, `n mai multe puncte;Fig.6.
Se realizeaz\ o incizie de aproximativ15 cm paralel [i la 20 cm distan]\ de liniaalb\ pe partea dreapt\, preombilical [i la opalm\ `napoia apendicelui xifoid. Seincizeaz\ cu grij\ peretele abdominal, pen-tru a nu perfora abomasul ce poate apareimediat `n plag\, `n special dac\ este dilatatdin cauza gazelor. De asemenea, atuncic`nd sunt prezente aderen]ele `n faza foartegrav\ stomacul apare modificat din punctde vedere al culorii (alb\struie sau ro[ia-tic\) [i friabil; Fig.8, Fig.9, Fig.10, Fig.11.
Dac\ prezint\ o acumulare mare degaze, acesta poate fi punc]ionat cu un acde sering\ gros sau un trocar, pentru elim-inarea treptat\ a gazelor;
Se poate face rapid [i o explorare acavit\]ii abdominale, a ficatului precum [i aintegrit\]ii stomacului; Fig.12.
Abomasul va fi suturat la peritoneu [imusculatur\ `n cel pu]in 3 puncte de sutur\cu fire resorbabile nr.4. ~n mod normal nueste necesar\ administrarea de antibioticeintraabdominal intraoperator, dar dac\sunt prezente aderen]ele [i peritonita serecomand\ administrarea lor `n doze duble.Acul de sutur\ va fi introdus prin seroasa [imusculoasa stomacului [i apoi prin peri-toneu [i musculatura abdominal\. Fig. 13.
Se sutureaz\ pân\ la finalui inciziei,peritoneul [i musculatura, de asemenea cufire resorbabile. Fig.14, Fig.15, Fig.16.
La final se sutureaz\ pielea cu fire desutur\ neresorbabile (a]\ chirurgical\ nr.4-5); Fig.17
Se aplic\ pe plag\ un spray cu antibi-otic, apoi animalul se repozi]ioneaz\ `ndecubit sterno-abdominal. Fig.18, Fig.19.
TRATAMENT MEDICAL POSTOPERATOR
~n toate cazurile, actul chirurgical tre-buie `nso]it de antibioterapie pre [i postop-eratorie, pe cale general\. De asemenea
este necesar\ o terapie medical\ pentruameliorarea tonicit\]ii musculare a orga-nului, motricitat\]ii [i golirii lui.
Medicamente care pot fi folosite:- penicilin\ cu streptomicin\, pentru
prevenirea infec]iilor. ~n cazul prezen]eiaderen]elor [i a peritonitei, este necesar\administrarea de antibiotice intraperitoneal20-25 ml timp de 5 zile, concomitent cuadministrarea de antibiotice i.m 25 ml timpde 7-10 zile. De asemenea tot `n cazulprezen]ei aderen]elor se pot folosi antiin-flamatoare nesteroidiene de tipul flunixin20 ml i.v.
- fluidoterapie intensiv\ cu solu]iihipertonice de Na Cl 7,2 % i.v, p`n\ la 3 litri,dac\ animalul prezint\ pe l`ng\ disloca]ie [itorsionarea stomacului, care este `nso]it\de deshidratare puternic\. `n lipsa acestoraputându-se folosi [i solu]ii perfuzabile izo-tonice (NaCl 9‰, sol Ringer, etc).
- Administrarea de calciu injectabil, sauper os, pentru stimularea tonicit\]iiorganelor.
- ~n plus, deoarece `n multe cazuri, dis-loca]ia de stomac apare [i ca afec]iune se-cundar\, pe l`ng\ prezen]a unei mamite to-xice sau metrite ( boli ce duc la reducereaconsumului de furaje [i pot fi remediateprin tratamente medicamentoase), se re-comand\ ca pe l`ng\ tratarea afec]iunii se-cundare ( respectiv disloca]ia de stomac),s\ se realizeze [i tratamentul medicamen-tos al afec]iunii primare.
Totu[i, `n cazurile de interven]ii chirurgi-cale far\ complica]ii pre [i intraoperatoriitratamentul postoperator const\ `n adminis-trarea i.m. timp de 3 zile a unui antibiotic.Fig.4 - Pozi]ionarea vacii `n decubit dorsal
Fig.5 - Preg\tirea locului incizie
practic\ & cercetare
2011 / nr.3 / veterinaria 39
Fig.7 - Dezinfectarea cu betadin\ a locului inciziei
Fig.9 - Incizia musculaturii abdominale
Fig.11 - Apari]ia abomasului `n plag\
Fig.6 - Administrarea anestezicului local
Fig.8 - Incizia pielii
Fig.10 - Incizia peritoneului
Fig.13 - Sutura abomasului la peritoneuFig.12 - Eviden]ierea abomasului de culoare roz sidefiu (normal)
Fig.14 - Sutura musculaturii `mpreun\ cu peritoneul
Fig.16 - ~ncheierea suturii musculaturii
Fig.18 - Administrarea de spray cu antibiotic
Anamneza va trebui s\ cuprind\ obligatoriu câteva repereimportante:
- vârsta femelei, având `n vedere faptul recunoscut c\ inci-den]a piometrului este maxim\ la femelele de peste 6 ani, de[iam `ntâlnit numeroase excep]ii de la aceast\ regul\;
- data ultimului estru sau a ultimei parturi]ii. `n majoritateacazurilor, afec]iunea apare la 4-8 s\pt\mâni de la sfâr[itulc\ldurilor, dar este posibil\ [i apari]ia imediat post-estrus;
- num\rul gesta]iilor, respectiv al f\t\rilor, deoarece secunoa[te faptul c\ piometrul apare `n special la femelele care nuau fost date la mont\, dar nici nu au fost sterilizate chirurgical ;
- tratamente hormonale anterioare ( `n special progestative [iestrogeni). Ambele tipuri de steroizi predispun endometrul laHGCE, deci la piometru;
- prezen]a sau absen]a sindromului poliurie-polidipsie(PU/PD) [i intensitatea acestuia;
- `n ambele forme - posibil\ prezen]a chisturilor ovarieneluteinice uni- sau bilaterale.
- biochimia seric\ ( de regul\ ureea [i creatinina crescute,glicemia la limita superioar\ sau u[or peste, GPT, GOT, GGT, P-AMIL, T-BIL);
practic\ & cercetare
42 veterinaria / nr.3 /2011
Conf. Univ. Dr. Alexandru DiaconescuClinica de Ginecologie, Obstetric\ [i AndrologieFACULTATEA DE MEDICIN| VETERINAR| BUCURE[TI
Protocol de urgen]\ `n caz desuspiciune de piometru
Este ne`ndoielnic faptul c\ piometrul, mai exact complexul Hiperplazie Glandulo-Chistic\ Endometrial\ (HGCE)-Piometru, ocup\ deta[at primul loc `n patologiaginecologic\ a carnivorelor de companie. Articolul ce urmeaz\ nu-[i propune oabordare exhaustiv\ a subiectului, nici intrarea `n detalii de tehnic\ operatorie.Scopul s\u se dore[te a fi acela de a reprezenta un ghid de abordare a femelei sus-pect\ de piometru [i, de asemenea, de conduit\ terapeutic\ bazat\ pe analizareaparticularit\]ilor cazului `n spe]\.
Conduita terapeutic\ variaz\ `n func]ie de starea clinic\ a ani-malului, de forma de evolu]ie a piometrului, precum [i de val-oarea femelei. Astfel:
- piometrul cu cervix deschis NU este o urgen]\. Dac\ stareaclinic\ este bun\, iar proprietarul nu dore[te ca femela s\ se maireproduc\, se poate practica ovario-histerectomia total\.
N.B. : Nu recomand\m efectuarea de ovario-histerectomiisubtotale `n caz de piometru, deoarece colul uterin l\sat pe loc,cu con]inut septic, va genera mai devreme sau mai târziu unpiometru "de bont" ("stump pyometra").
- dac\ dorin]a proprietarului este p\strarea aptitudinii dereproducere a femelei, se poate `ncerca un tratament conserva-tor ce asociaz\ aglepristona (Alizine) cu un derivat sintetic deprostaglandin\ F2-alfa - cloprostenolul [i cu un antibiotic de pro-tec]ie, conform urm\toarei scheme terapeutice:
[i 14;- antibioterapie cu spectru larg minimum 8 zile.Se recomand\ urm\rirea ultrasonografic\ a involu]iei uterine
[i a elimin\rii secre]iilor genitale. Dac\ animalul este aparent vin-decat complet, se recomand\ mont\ sau inseminare artificial\ laurm\torul ciclu de c\lduri.
- piometrul cu cervix `nchis = URGEN}| ! Riscul de [oc septic(Sindrom de R\spuns Inflamator Sistemic - SIRS) [i de peritonit\este maxim!
Recomand\m abord venos larg (eventual pe ambele venecefalice), perfuzie cu NaCl 0,9%, Ringer, Ringer Lactat 10-12ml/kg/or\, pân\ la 90 ml/kg/`n prima or\ `n caz de [oc septicinstalat.
NU se recomand\ solu]iile de glucoz\ 5 - 10%, din cauzariscului de agravare a hiperglicemiei preexistente.
Antibioterapia, de preferat pe cale intravenoas\, cucefalosporine de genera]ia a II-a sau a III-a, sau cu amoxicilin\ cuacid clavulanic, trebuie instituit\ ~NAINTE de `ncepereainterven]iei chirurgicale.
Se mai pot administra vitamina C, antihemoragice, eventualantiinflamatoare nesteroidiene (AINS), NUMAI dac\ valorile para-metrilor hepatici [i renali permit acest lucru.
Ovariohisterectomie total\, dup\ stabilizarea marilor func]ii,urmat\ de aplicarea unui dren peritoneal [i antibioterapie I.P. `ncaz de peritonit\
practic\ & cercetare
Fig. 2 - Piometru cu cervix deschis - examen ecografic (original)
2011 / nr.3 / veterinaria 43
interviu
44 veterinaria / nr.3 /2011
interviu
2011 / nr.3 / veterinaria 45
Domnule Profesor am dori s\ afl\mmotivele care v-au determinat s\ ale-ge]i medicina veterinar\ ca profesie.
Am intrat la Facultatea de Medicin\Veterinar\ Bucure[ti `n anul 1956. Ca eleval Colegiului „Andrei {aguna” din Bra[ov,am excelat la dou\ discipline: matematica[i fizica.
Era deci firesc s\ urmez o specialitate aPolitehnicii. Printr-o conjunctur\ de admi-tere la Facultatea de Medicin\ Bucure[ti,am fost admis la Medicin\ Veterinar\.
~n familia mea, mai ales din parteatat\lui care au fost 14 fra]i, au existat rudede profesii foarte diverse: agricultori, ju-ri[ti, medici umani, militari pân\ `n cel mai`nalt grad, dar nici un medic veterinar.
Bunicul matern era `ns\ mare cresc\torde oi, ca to]i mocanii S\celelor [i probabilde acolo a „s\rit” o gen\.
Ce ne pute]i spune despre perioadastuden]iei dumneavoastr\.
Dup\ absolvirea meritorie a Colegiului„Andrei {aguna” sunt `nmatriculat la Fa-cultatea de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti`n anul 1956, ilustrat\ de mari personalit\]inu numai ale acestei specialit\]i, dar [i ale[tiin]elor biologice `n general.
~n aceast\ perioad\ am avut exemplulunor mari reprezentan]i ai [colii medicaleeuropene [i mondiale: Acad. Vasile Ghe]ie,Acad. Ilie Popovici, Prof. dr. Nicolae Stama-tin, Prof. dr. Petre Popescu, Prof. dr. Emil{u]eanu - „decanul decanilor” - Prof. dr.doc. Nicolae Lunca, Prof. dr. Florian Seiciu[i multe alte personalit\]i.
De la domniile lor, prin exemplul lor, am`nv\]at ce trebuie s\ aib\ un medic binepreg\tit profesional: [tiin]\ de carte, serio-zitate, mult\ munc\, sensibilitate pentrupacient [i... pu]in fler.
~n anul II de Facultate, am fost admis `nCercul [tiin]ific al disciplinei de Reproduc]ie[i Patologia reproduc]iei.
Sub `ndrumarea competent\ a Prof. dr.Petre Popescu, Prof. dr. dr. H.C. Florian Sei-ciu, cred c\ am reu[it s\ deslu[esc uneledin tainele acestei specialit\]i, urmat\ fi-resc de lucrarea de licen]\.
V\ rug\m, dac\ pute]i s\ ne pre-zenta]i câteva date legate de carieradumneavoastr\ profesional\.
La terminarea studiilor universitare amfost repartizat `n produc]ie la Gostat Liteniregiunea Suceava, fiind primul medic `naceast\ relativ nou\ unitate agricol\.
~n aceast\ unitate am activat `n perioa-da 1962-decembrie 1965, trecând prin toa-te etapele profesionale [i administrative.
Consider c\ `n ace[ti ani mi-am `nsu[itdeprinderile practice necesare unui bun cli-nician, elemente de un real ajutor `n`ncadrarea mea `n colectivul Clinicii deReproduc]ie [i Patologia Reproduc]iei de laFacultatea de Medicin\ Veterinar\ din Ia[i.
~n aceast\ perioad\ am activat tempo-rar ca medic [ef al Trustului Suceava [idirector tehnic la I.A.S.
Prin Ordinul comun al Ministerului Agri-culturii [i Ministerul `nv\]\mântului am fosttransferat `ncepând cu data de 1 ianuarie1966, ca asistent la Facultatea de Medicin\Veterinar\ din Ia[i, din cadrul InstitutuluiAgronomic.
~n aceast\ Facultate activez la aceea[idisciplin\ timp de 45 de ani: Reproduc]ie [iPatologia reproduc]iei condus\ de Prof. dr.doc. George Drugociu, primul titular [iprimul decan al Facult\]ii de Medicin\Veterinar\ Ia[i.
Urm\rind perfec]ionarea `n domeniulReproduc]iei [i Patologiei Reproduc]iei, amfost admis, prin concurs, doctorand `naceast\ specialitate, sub conducerea unuieminent specialist [i dasc\l Prof. dr. doc.
Interviu realizat deProf.univ. Dr. Ion Alin B`r]oiu
Prof. dr. dr. H.C. RUNCEANU LIVIU GH. a r\mas un dasc\l de excep]ie pentru genera]ii `ntregi de studen]i [i doctoranzi
N \scut la data de 16.10.1938 `n Satulung, (azi municipiulS\cele), Bra[ov a absolvit `n anul 1961 Facultatea deMedicin\ Veterinar\ Bucure[ti.
A parcurs prin concurs toate treptele universitare pân\ lagradul de profesor universitar conduc\tor de doctorat. Declarat„OM AL ANULUI 2000” de c\tre American Biographical Institute.
~n anul 2003 Universitatea de [tiin]e Agricole [i Medicin\ Vete-rinar\ Cluj-Napoca acord\ `naltul titlu de Doctor Honoris Causa ca
o „recunoa[tere a contribu]iei la dezvoltarea [tiin]elor veterinare [ia `nv\]\mântului Medical Veterinar `n România”.
Academia Român\ `i acord\ `n acela[i an (2003) premiul„Gheorghe Ionescu Sise[ti”
~n prezent Prof. dr. dr. H.C. Liviu Runceanu este o prezen]\ ac-tiv\ `n cadrul activit\]ilor medical veterinare [i universitare `n do-meniul domniei sale (Reproduc]ie [i Patologia Reproduc]iei), con-tribuind la `mbun\t\]irea acestora.
O personalitate de excep]ie aReproduc]iei, Patologiei Reproduc]ie[i Obstetricii veterinare române[ti
Nicolae Lunca. Sub conducerea domnieisale am sus]inut toate examenele din ca-drul preg\tirii pentru doctorat. Stingereaprematur\ din via]\ a Profesorului NicolaeLunca a impus transferul la Facultatea deMedicin\ Veterinar\ Timi[oara, sub condu-cerea prestigioas\ a Prof. emerit. Dr. doc.Nicolae Gluhovschi, [eful disciplinei de Re-produc]ie [i Patologia Reproduc]iei dar [iDecan al Facult\]ii.
~ntre anii 1972-1982 am predat [i cursulde Semiologie [i Radiologie din cadrulF.M.V. Ia[i.
De asemenea, am `ndrumat peste 300lucr\ri de licen]\ `n cadrul disciplinelor de„Reproduc]ie, Obstetric\ [i Ginecologie” [i„Semiologie [i Radiologie”.
~ntrucât `n `nv\]\mântul Universitarpreg\tirea „teoretic\” trebuie s\ aib\ oaplicabilitate practic\, activitatea de cerce-tare a constituit `nc\ de la `nceput o preo-cupare major\.
~n ace[ti ani au fost elaborate 245 lu-cr\ri, din care 200 publicate la diverse se-minarii [tiin]ifice din ]ar\ (peste 40 mani-fest\ri) [i 17 congrese [i conferin]e cu par-ticipare interna]ional\ (Budapesta, Salonic,Wels, Crakovia, Paris, Berlin, Chi[in\u), saucolabor\ri cu catedrele de specialitate alefacult\]ilor din Fran]a, Portugalia, Ungaria,Germania [i R. Moldova.
De asemenea am activat `n calitate detitular [i director la 25 contracte de cerc-etare cu unit\]i din `nv\]\mânt, cercetare[i produc]ie.
Acumularea informa]iei [tiin]ifice s-arealizat [i prin numeroase schimburi de ex-perien]\ cu unit\]i de `nv\]\mânt din ]ar\[i str\in\tate (FMV Bucure[ti, FMV Timi[oa-ra, FMV Cluj, Institutul de Medicin\ Veteri-nar\ Budapesta, Universitatea Leipzig, Uni-versitatea Humboldt, Institutul de Sexopa-tologie Chi[in\u, FMV Lisabona, FMV Chi[i-n\u, FMV d'Alfort Paris, Macedonia, etc.
Ca o recunoa[tere a activit\]ii didactice[i [tiin]ifice am f\cut [i fac parte din maimulte societ\]i [tiin]ifice [i profesionale:- Asocia]ia Medicilor Veterinari din Româ-
nia- Societatea Na]ional\ de Biologie celular\- Academia Oamenilor de [tiin]\- Reprezentant `n „European Asociation of
Establishments for Veterinary Education”- Comisia de Obstetric\ Comparat\ din
Institutul Pasteur” Bucure[ti- Consiliul Na]ional A.G.M.V.R.
Activitatea administrativ\ s-a materia-lizat prin ocuparea mai multor func]ii deconducere `n cadrul Facult\]ii de Medicin\Veterinar\ Ia[i [i a Universit\]ii de [tiin]eAgricole [i Medicin\ Veterinar\ Ia[i:- Secretar [tiin]ific F.M.V. Ia[i- Secretar [tiin]ific al U.S.A.M.V. Ia[i- Decan al Facult\]ii de Medicin\ Veterinar\
- Secretar [tiin]ific al Facult\]ii de Medicin\Veterinar\ Ia[i 1992-1996
- Secretar [tiin]ific al Universit\]ii de {tiin]eAgricole [i Medicin\ Veterinar\ Ia[i 1995-1996
- Decan al Facult\]ii de Medicin\ Veterinar\Ia[i 1996-2000
- Membru `n Comisia de acordare a titluriloracademice [i universitare 1996-2001
- „Om al anului 2000”, American Biogra-phical Institute, Inc.
- Coordonator de program Interna]ional„Epidemiologie [i Legisla]ie European\EPI-RO-VET” 1997-2001
- Pre[edinte, Comisia de Obstetric\ Com-parat\ - Academia de [tiin]e Medicale din1999
- „Diploma de Onoare” a FMV Ia[i, 2001- Diploma „Membru de onoare” a
A.G.M.V.R. 2007- Membru `n Colegiul de Redac]ie al Revis-
tei Române de Medicin\ Veterinar\ - din2002
- Membru `n Colegiul de Redac]ie al Revis-tei „Cercet\ri Agronomice `n Moldova”
- Membru `n Colegiul de Redac]ie „Lucr\ri[tiin]ifice Medicin\ Veterinar\”
- Doctor „Honoris Causa” - 2003- Laureat al premiului „Gheorghe Ionescu
Sise[ti” al Academiei Române 2003
Cum considera]i c\ ar trebui `mbu-n\t\]it\ via]a academic\ `n facult\]ilede medicin\ veterinar\ din România [i`n principal `n domeniul dumneavoas-tr\ de activitate?
Via]a academic\ este un ]el la care artrebui s\ se `ndrepte to]i cei ce au „meni-rea, cultura, r\bdarea [i perseveren]a”.
Via]a academic\ nu `nseamn\ numaicatedra. Ea trebuie s\ fie dublat\ de o pre-g\tire continu\ la nivel `nalt [i dac\ se poa-te, aplicabil\ `ntr-un domeniu de activitate.
„Academia” prin extrapolare `nseamn\[tiin]\, conduit\ [i dedicare.
Profesia noastr\ are valori incontesta-bile `n toate domeniile, `ncepând cu mariicolaboratori ai somit\]ilor mondiale, saucare au excelat `n activit\]i de vârf: Ed-mund Hillary (cuceritorul Everestului),inventatorul Poenaru, membrii `n echipelede diagnostic HIV, etc.
Practic - ar fi ideal - ca `n profesie s\primeze buna preg\tire [i dac\ se poate,dublat\ de str\dania ale[ilor no[tri mediciveterinari `n Forumurile Parlamentare [imilitarea sau promovarea profesiei noas-tre.
Evolu]ia profesiei, este dependent\ demodul `n care colegii medici veterinari sevor implica `n rezolvarea, la toate nivelurile,a dezideratelor majore care ne a[teapt\.
Dac\ nu reac]ion\m, ne merit\m soar-ta.
interviu
46 veterinaria / nr.3 /2011
eveniment
48 veterinaria / nr.3 /2011
~n data de 03.11.2011 a avut loc `n salade conferin]e „Parliament Green House” ahotelului Parliament din Bucure[ti, lucr\rileConsiliului Na]ional al Colegiului MedicilorVeterinari din România.
Ordinea de zi a fost urm\toarea:Alternative financiare pentru medicii
de liber\ practic\Propuneri pentru Programul Strategic
aferent anului 2012Probleme administrativeDiverse
~n cadrul acestor lucr\ri au fost prezen-tate, de c\tre pre[edin]ii Consiliilor Jude]eneale Colegiului Medicilor Veterinari, o serie depropuneri pentru `mbun\t\]irea Progra-mului ac]iunilor de supraveghere, preveni-re, control [i eradicare a bolilor la animale,a celor transmisibile de la animale la om,protec]ia animalelor [i protec]ia mediului.Totodat\ Pre[edintele Colegiului MedicilorVeterinari din România, Conf. univ. Dr. ViorelAndronie a prezentat propunerile Biroului
Executiv al CMV Ro privind modific\rilecare vor fi aduse acestui program (prezen-tate `n sec]iunea juridic a revistei Veterina-ria Nr.3) [i care au fost aprobate de c\tremembrii Consiliului Na]ional al CMV.
De asemenea, Dr. Viorel Andronie a pre-zentat graficul livr\rii carnetelor de vac-cinare pentru câine [i pisic\ c\tre ColegiileJude]ene ale Medicilor Veterinari, precum [imodalitatea de completare a datelor.
Reprezentan]ii firmei IQM Managementau prezentat modalit\]ile de `nlocuire asta]iilor de lucru pentru identificarea ani-malelor, existente `n prezent la medicii ve-terinari de liber\ practic\ care au contractede identificare, `n scopul `mbun\t\]iriiacestei activit\]i.
Discu]iile legate de problemele admi-nistrative s-au axat pe modul de evaluare acabinetelor veterinare [i strângerea cotiza-]iilor membrilor CMV.
~n cadrul sec]iunii diverse un loc centrala ocupat prezentarea activit\]ilor realizate
[i care urmeaz\ a fi realizate `n cadrul Pro-iectului POSDRU cofinan]at din Fondul So-cial European prin Programul Opera]ionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013 - „Perfec]ionarea ResurselorUmane din Medicina Veterinar\” care esteimplementat de c\tre Colegiul MedicilorVeterinari din România `n colaborare cuUniversitatea de {tiin]e Agronomice [iMedicin\ Veterinar\ Bucure[ti [i firmaSIVECO România S.A. A fost prezentat Ra-portul de identificare a nevoilor de formare[i flexibilizare a muncii, reie[ite `n urmacomplet\rii chestionarelor on-line.
Un alt capitol `n cadrul acestei sec]iunia constat `n prezentarea cursurilor de ini-]iere `n tehnologia informa]iei [i comuni-c\rii care se desf\[oar\ `n cadrul aceluia[iproiect.
Toate dezbaterile [i comunic\rile s-aubucurat de un interes deosebit din parteaparticipan]ilor la acest Consiliu Na]ional alColegiului Medicilor Veterinari.
Consiliul Na]ional al ColegiuluiMedicilor Veterinari din România
![Page 1: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/16.jpg)
![Page 17: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/17.jpg)
![Page 18: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/18.jpg)
![Page 19: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/19.jpg)
![Page 20: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/20.jpg)
![Page 21: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/22.jpg)
![Page 23: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/23.jpg)
![Page 24: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/24.jpg)
![Page 25: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/25.jpg)
![Page 26: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/26.jpg)
![Page 27: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/28.jpg)
![Page 29: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/29.jpg)
![Page 30: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/34.jpg)
![Page 35: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/35.jpg)
![Page 36: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/36.jpg)
![Page 37: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/37.jpg)
![Page 38: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/38.jpg)
![Page 39: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/39.jpg)
![Page 40: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/40.jpg)
![Page 41: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/41.jpg)
![Page 42: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/42.jpg)
![Page 43: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/43.jpg)
![Page 44: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/44.jpg)
![Page 45: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/45.jpg)
![Page 46: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/46.jpg)
![Page 47: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/47.jpg)
![Page 48: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/48.jpg)
![Page 49: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/49.jpg)
![Page 50: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/50.jpg)
![Page 51: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/51.jpg)
![Page 52: omenirea” - Edu Veterinar by CMV · Sistemul na]ional de edu-ca]ie continu\ (SNEC) [i punctajele care trebuiesc ob]inute nu trebuie s\ fie considerate o corvoad\ ci trebuie `n]elese](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022040503/5e304dc166439770ba26078c/html5/thumbnails/52.jpg)
