OIC_Dumitriu

8/8/2019 OIC_Dumitriu

http://slidepdf.com/reader/full/oicdumitriu 1/73

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Ramona Dumitriu

OPERAŢIILE INSTITUŢIILOR

DE CREDIT

ISBN 978-606-8216-36-2

Editura EUROPLUS

Gala ţi, 2010



Operaiunile Instituiilor de Credit 2

CUPRINS

Unitatea de învare nr. 1 – CONINUTUL OPERAIUNILOR INSTITUIILOR DE

CREDIT1.1. Obiectul de activitate al unei institu ii de credit

1.2. Tipologia opera iunilor institu iilor de credit

Unitatea de învare nr. 2 – SISTEMUL INSTITUIILOR DE CREDIT

2.1. Abordarea sistemic a institu iilor de credit

2.2. Coordonate ale reglementrii activitii institu iilor de credit

Unitatea de învare nr. 3 – OPERAIUNI DE CREDITARE

3.1. Elementele tehnice ale unui credit

3.2. Împrumuturi acordate persoanelor juridice

3.3. Împrumuturi acordate persoanelor fizice

Unitatea de învare nr. 4 – OPERAIUNI DE ACCEPTARE A DEPOZITELOR

4.1. Elementele tehnice ale depozitelor institu iilor de credit

4.2. Forme ale depozitelor institu iilor de credit

Unitatea de învare nr. 5 – OPERAIUNI CU I FR NUMERAR

5.1. Repere ale încasrilor i plilor cu numerar

5.2. Coordonate ale încasrilor i plilor fr numerar

Unitatea de învare nr. 6 – OPERAIUNI AFERENTE PLILOR ELECTRONICE

6.1. Opera iuni pe baz de carduri

6.2. Transferuri electronice interna ionale

Teste gril

Bibliografie selectiv




Unitatea de învare nr. 1CONINUTUL OPERAIUNILOR INSTITUIILOR DE CREDIT

Principalele obiective ale unitii de învare nr. 1 sunt:- delimitarea obiectului de activitate al unei instituii de credit;

- prezentarea principalelor operaiuni ale instituiilor de credit.

1.1. Obiectul de activitate al unei institu ii de credit

Într-un sens restrâns, creditul poate fi deficit drept o relaie financiar între dou pri prin careuna dintre acestea, numit creditor, pune la dispoziia celeilalte, numit debitor, o sum de banipentru o perioad de timp nedeterminat. De regul, o astfel de relaie are un caracter oneros,debitorul fiind obligat, pe lâng rambursarea sumei împrumutate, s suporte diferite costuri: plataunei dobânzi, a unor comisioane etc. Suma împrumutat este înregistrat ca o crean pentrucreditor i ca o datorie pentru debitor. Cel mai adesea, un credit are la baz un contract în care suntprecizate drepturile

i obliga

iile fiec

rei p

ri. În activitatea economic

pot fi întâlnite

i alte rela

ii

financiare asimilabile creditelor:- leasing-ul, o form de închiriere cu posibilitatea de achiziie a unui bun;- scontarea, operaiune care const în încasarea unei creane înainte de scaden;- factoring-ul, care este operaiunea de vânzare a unei creane .a.m.d.

Creditul are un rol semnificativ într-o economie naional în condiiile în care activitateaeconomic se bazeaz în mare msur pe resurse împrumutate. În plus, rata dobânzii, determinat în cadrul operaiunilor de creditare, este o variabil economic important, care poate influenanumeroase aspecte ale economiei naionale: investiiile, economisirea, inflaia, cursurile valutare,preurile activelor financiare etc. În consecin, activitatea de creditare este, în general, supus unor reguli speciale.

Într-un sens larg, o instituie de credit poate fi definit drept o întreprindere care are ca principalobiect de activitate acordarea de credite. Actualele instituii de credit pot fi considerate drepturmae ale c m tarilor din Antichitate i din Evul Mediu, care ofereau împrumuturi, de regul dinfondurile proprii. Transformrile care au survenit de-a lungul secolelor în activitatea economic i-au lsat amprenta i asupra activitilor de creditare. Cu timpul, cmtarii au fost înlocuii de întreprinderile specializate, care ofer credite mai mult din resurse financiare atrase decât dinfonduri proprii.

În prezent, o instituie de credit acioneaz în mare msur ca un intermediar financiar: pentru aobine fonduri se împrumut (de la populaie, de la întreprinderi, de la alte instituii de credit.a.m.d.), pltind o dobând numit dobând pasiv i ofer credite, din sumele de bani astfelprocurate, cu o dobând numit dobând activ . Evident, pentru ca intermedierea s fie profitabil,

este necesar ca dobânda activ s fie mai mare decât dobânda pasiv.

Pentru o instituie de credit tipic, cea mai important modalitate de atragere a resurselor estereprezentat de operaiunile de acceptare a depozitelor. Într-o astfel de operaiune o instituie de creditare calitatea de depozitar, adic o entitate creia i se încredineaz de ctre o persoan fizic sau juridic, numit deponent, o sum de bani pe care este obligat s o ramburseze în totalitate, cu sauf r dobând i cu alte faciliti, la cererea deponentului sau la un termen convenit între depozitari deponent. Aceast sum de bani, numit depozit, reprezint o crean pentru deponent i odatorie pentru depozitar.




Într-un sens mai larg, intermedierea financiar nu se reduce la operaiuni de împrumut, cicuprinde i activiti de constituire a fondurilor proprii sau de investiii. Din perspectivacaracteristicilor operaiunilor pe care le desf oar se pot delimita trei categorii de instituii decredit:

a. bncile; b. instituiile emitente de moned electronic;c. alte instituii de credit.

a. O banc poate fi considerat drept tipul clasic de intermediar financiar care atrage resurse bneti pentru a le oferi drept credite. O definire universal valabil a acestei noiuni este îns foartedificil în contextul în care regulile de autorizare i funcionare a bncilor difer de la ar la ar.În esen, astfel de reglementri vizeaz forma juridic (cel mai adesea se impune ca bncile s fie înfiinate ca societi pe aciuni), un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social i activitile pecare le pot desf ura bncile.

b. Moneda electronic este reprezentat de mijloace de plat stocate pe un suport electronic.Acestea trebuie s fie acceptate drept mijloace de plat i de alte entiti decât instituia care le-apus în circulaie i au la baz creditarea emitentului de ctre deintori. În unele cazuri, deintorulde moned electronic poate efectua pli care sunt mai mari decât creana asupra emitentului,

astfel încât se poate considera c este creditat de acesta. Ca instituii emitente pot activa atât bncile cât i întreprinderi specializate.

c. În categoria „Alte institu ii de credit” sunt cuprinse întreprinderi care au ca principal obiect deactivitate creditarea dar care, din diferite motive, nu pot fi considerate nici bnci nici instituiiemitente de moned electronic:

- cooperativele de credit, care au o activitate similar bncilor, atrgând resurse financiarei oferindu-le drept credite, îns care nu respect condiiile prevzute de lege pentru a fi autorizates funcioneze ca bnci (de regul, cooperativele de credit sunt întreprinderi mici care nu pot îndeplini cerinele cu privire la nivelul minim obligatoriu pentru capitalul social al bncilor sau laforma juridic de societate pe aciuni);

- societi de leasing, care au ca obiect de activitate leasing-ul;

- institu ii financiare specializate în tranzac ii cu valori mobiliare, care sunt considerateinstituii de credit în msura în care instrumentele financiare pe care le tranzacioneaz pot fiincluse în categoria creanelor i datoriilor;

- institu ii financiare specializate în factoring, care au ca obiect de activitate achiziiatitlurilor de crean .a.m.d.

1.2. Tipologia opera iunilor institu iilor de credit

Activitile instituiilor de credit acoper domenii foarte vaste i variate. Pentru clasificareaacestora pot fi utilizate mai multe criterii:

a. criteriul naturii operaiunilor; b. criteriul raportului fa de intermedierea financiar;c. criteriul monedei în care sunt exprimate operaiunile;d. criteriul localizrii operaiunilor.

a. În raport de criteriul naturii opera iunilor pot fi delimitate mai multe tipuri de activiti aleinstituiilor de credit:

a1. constituirea resurselor financiare prin împrumuturi;a2. constituirea resurselor financiare prin emisiunea de aciuni sau de titluri de participare;a3. acordarea de credite;




a4. operaiuni de leasing;a5. operaiuni de factoring;a6. operaiuni de scontare;a7. servicii de transfer monetar;a8. emiterea i administrarea mijloacelor de plat (inclusiv de moned electronic);a9. emiterea garaniilor i asumarea unor angajamente;a10. tranzacionarea, în nume propriu sau în numele clienilor, unor active financiare

(valut, titluri de crean, valori mobiliare etc.);a11. intermedierea în subscrierea i plasamentul unor instrumente financiare;a12. servicii de consultan;a13. administrarea unor portofolii de active financiare;a14. pstrarea în custodie a unor active financiare;a15. închirierea de casete de siguran în care pot fi pstrate diferite bunuri;a16. servicii de furnizare de date în domeniul creditrii etc.

b. Pe baza criteriului raportului fa de intermedierea financiar pot fi delimitate patru categoriide activiti ale instituiilor de credit:

b1. operaiuni pasive; b2. operaiuni active;

b3. operaiuni conexe intermedierii financiare; b4. operaiuni în afara intermedierii financiare.

b1. Opera iunile pasive ale instituiilor de credit sunt întreprinse în scopul atragerii resurselorfinanciare. În raport cu modalitatea de constituire a resurselor financiare, operaiunile pasive potfi împrite în dou subcategorii:

b11. operaiuni de constituire a fondurilor proprii: emisiune de aciuni i de titluri departicipare, constituirea rezervelor din profitul obinut etc.;

b12. operaiuni de împrumut: operaiuni de acceptare de depozite, finanri de la alteinstituii de credit sau de la instituii ale statului etc.

b2. Opera iunile active ale instituiilor de credit vizeaz fructificarea resurselor financiare proprii

sau împrumutate. Din perspectiva modalitilor de fructificare a resurselor financiare, operaiunileactive pot fi împrite în dou subcategorii:

b21. operaiuni de creditare; b22. operaiuni de plasament, care constau în achiziia de active financiare în scopul vânzrii

cu un pre mai mare decât cel cu care au fost cumprate.

b3. Opera iunile conexe intermedierii financiare cuprind, în general, servicii oferite clienilor dincadrul activitilor de intermediere financiar. În aceast categorie sunt incluse oferirea deinformaii cu privire la situaia depozitelor sau creditelor etc.

b4. Opera iunile din afara intermedierii financiare sunt activiti care nu depind de activitatea deintermediere financiar. Astfel de operaiuni nu au, de regul, o pondere prea mare în activitatea

unei instituii de credit i pot cuprinde: închirieri de casete de siguran, operaiuni comercialeautorizate de lege etc.

c. În raport de criteriul monedei în care sunt exprimate opera iunile pot fi delimitate dou tipuride activiti ale instituiilor de credit:

c1. operaiuni derulate în moneda naional;c2. operaiuni derulate în moned strin.Aceast clasificare este important din perspectiva riscurilor valutare i a formalitilor pe

care le presupun operaiunile derulate în moned strin.




d. În funcie de criteriul localizrii opera iunilor, activitile unei instituii de credit pot fi împrite în dou categorii:

d1. operaiuni desf urate pe plan naional;d2. operaiuni desf urate în strintate.

O astfel de împrire este important dac se iau în considerare dificultile operaiunilorfinanciare desf urate în strintate, care trebuie uneori s se supun unor reguli diferite de cele

din tar i crora le sunt asociate riscuri specifice. În contextul integrrii europene, operaiunidesf urate de o instituie de credit în strintate pot fi împrite în dou subcategorii: activitidin afara i din interiorul Uniunii Europene.

Teste de autoevaluare:

1. Prezentai clasificarea operaiunilor instituiilor de credit în funcie de criteriul monedei încare sunt exprimate i de criteriul localizrii.

2. Delimitai tipurile de activiti dup criteriul raportului fa de intermediereafinanciar.

Unitatea de învare nr. 2SISTEMUL INSTITUIILOR DE CREDIT

Principalele obiective ale unitii de învare nr. 2 sunt:

- înelegerea funcionrii sistemului instituiilor de credit;- prezentarea coordonatelor reglementrii activitii instituiilor de credit.

2.1. Abordarea sistemic a institu iilor de credit

Principalele argumente ale unei abordri sistemice a instituiilor de credit sunt reprezentate derolul pe care împrumuturile îl au în funcionarea unei economii naionale i de natura relaiilordintre întreprinderile care ofer credite. Impactul deosebit pe care îl au împrumuturile înactivitatea economic face ca acestea s fie supuse unor reguli speciale i unei supravegheri strictedin partea autoritilor. Relaiile dintre instituiile de credit implic deopotriv colaborarea i

concurena. Colaborarea dintre instituiile de credit se manifest pe mai multe planuri: finanricomune ale unor activiti, împrumuturi reciproce, acceptarea unor mijloace de plat etc.

Un aspect important al unui sistem de instituii de credit este reprezentat de organizarea de aa-numite sisteme de pli. Prin acestea, mijloacele de plat emise de o instituie de credit suntacceptate i de alte instituii de credit. Se poate considera c o instituie de credit o împrumut pealta atunci când îi accept un mijloc de plat, astfel încât un sistem de pli poate fi privit i ca unansamblu de creditri între participani. Pe lâng aceasta, instituiile de credit se mai împrumut între ele i pentru a face fa unor cerine de lichiditate. Astfel de situaii sporesc interdependeneledintre instituiile de credit deoarece, dac una dintre acestea se afl în dificultate, crete i




vulnerabilitatea celor care au împrumutat-o deoarece î i vor recupera mai greu creanele.Posibilitatea ca dificultile unei instituii de credit s pun în pericol i alte instituii de creditlegate de aceasta este numit risc de sistem i este un indiciu important al vulnerabilitii unuisistem financiar-monetar.

Concuren a dintre instituiile de credit este normal din moment ce acestea î i disput aceleaipiee i aceiai clieni. Totui, relaiile de concuren se difereniaz ca urmare a faptului c

dificultile unei instituii de credit se pot transfera asupra întregului sistem. Dac pentru alte întreprinderi falimentul unui concurent poate fi considerat drept o oportunitate, pentru instituiilede credit o astfel de situaie stârnete mai degrab îngrijorare cu privire la neîncrederea pe care opoate induce asupra sistemului (de exemplu, în România, dificultile prin care a trecut FondulNaional de Investiii au declanat o criz în cadrul aa-numitelor “b nci populare” ameninând apoi,pentru scurt timp, cea mai mare banc româneasc din acea perioad).

În analiza sistemului instituiilor de credit dintr-o ar trebuie luate în considerare i atribuiile bncii centrale. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale cu privire la stabilitatea monetar, aceastatrebuie s intervin, prin diferite mijloace, asupra operaiunilor de creditare. În general, unei bncicentrale i se acord prin lege dreptul de a reglementa, autoriza i supraveghea activitatea unorcategorii de instituii de credit. În plus, banca central are adeseori un rol major în cadrul

sistemelor de pli organizate între instituiile de credit.

În conformitate cu obiectivele sale de influenare a masei monetare i a ratelor dobânzilor, o banc central poate împrumuta instituii de credit în condiiile prevzute de lege. Pe lâng aceasta, însituaiile excepionale în care dificultile unei instituii de credit amenint stabilitatea financiar arii, banca central o poate ajuta acordându-i credite sau convingând alte instituii de credit s o împrumute.

2.2. Coordonate ale reglementrii activitiiinstitu iilor de credit

Exist mai multe motive pentru care activitatea instituiilor de creditare este supus unorreglementri destul de stricte. În primul rând, faptul c instituiile de credit administreaz resursefinanciare atrase face ca, în cazul incapacitii de plat s fie afectai i deponenii sau investitorii. În al doilea rând, prin reglementarea activitaii de creditare, autoritile î i pot îndeplini unele dinobiectivele politicii monetare. În al treilea rând, prin operaiuni speculative o instituie de creditcare dispune de resurse financiare semnificative poate destabiliza pieele de capital. În fine, în alpatrulea rând, în lipsa unor reglementri stricte, instituiile de credit pot fi angrenate în cadrulunor activitti ilegale: evaziune fiscal, splarea banilor, finanarea aciunilor teroriste, finanareaaciunilor teroriste etc.

Reglementrile îmbrac, de regul, forma unor norme cu caracter legal care stabilesc condi iile încare trebuie s

se desf

oare activitatea unor categorii de institu

ii de credit. Aceste norme sunt

înscrise în legi votate de Parlament sau în acte emise de Guvern sau de Banca Central. Printreaspectele care fac în prezent obiectul reglementrilor se numr:

a. autorizarea instituiilor de credit; b. cerinele prudeniale din activitatea de creditare;c. rezervele minime obligatorii i plafoanele de credit;d. organizarea i conducerea instituiilor de credit;e. secretul profesional;f. restriciile din activitatea de creditare.




a. Reglementrile cu privire la autorizarea institu iilor de credit au rolul de a oferi autoritilor ipublicului anumite garanii c resursele financiare atrase vor fi gestionate profesionist i onest.Atunci când sunt înfiinate, instituiile de credit trebuie s respecte, pe lâng condiiile impusesocietilor comerciale obinuite, i unele cerine specifice activitii de creditare. Printre aspectelece pot face obiectul aceste cerine se numr:

- nivelul minim al capitalului social;- forma juridic;

- calificarea i experiena profesional a persoanelor numite în calitate de conductor sauadministrator;- experiena i independena auditorului financiar etc.

De regul, autorizarea unei instituii de credit este o atribuie a bncii centrale, exercitat înconformitate cu prevederile legale în vigoare. Aceast autorizare poate fi retras de ctreautoritatea care a acordat-o, în mai multe situaii:

- acionarii instituiei de credit au decis dizolvarea i lichidarea acesteia;- nu mai sunt îndeplinite condiiile care au stat la baza emiterii autorizaiei;- autoritile apreciaz c meninerea autorizaiei pericliteaz interesele deponenilor i ale

altor creditori;- s-a pronunat o hotrâre cu privire la falimentul instituiei de credit;- se constat c autorizaia a fost obinut prin mijloace ilegale etc.

b. Reglementrile cu privire la cerin ele pruden iale din activitatea de creditare sunt justificatede consecinele grave pe care le poate avea, pentru creditori dar i pentru ansamblul economieinaionale, incapacitatea de plat a instituiilor de credit. Se consider c principala modalitate princare autoritile pot preveni incapacitatea de plat a instituiilor de credit este s le împiedice s î iasume riscuri prea mari în raport cu resursele financiare de care dispun. Aceste riscuri decurg dindiferite operaiuni ale instituiilor de credit:

- emiterea de garanii i asumarea unor angajamente;- acordarea de credite; - plasamente în valori mobiliare; - scontarea unor active financiare; - acceptarea unor mijloace de plat etc.

Pentru cuantificarea acestor riscuri este folosit termenul de expunere, care exprim potenialelepierderi asociate unui risc. În evaluarea expunerilor sunt luate în considerare mai multe aspecte:

b1. solvabilitatea; b2. lichiditatea; b3. calitatea creditelor acordate; b4. riscul valutar; b5. calitatea plasamentelor financiare etc.

b1. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentat de capacitatea acesteia de a face fa, cuajutorul resurselor de care dispune, obligaiilor financiare scadente într-o anumit perioad detimp. În evaluarea solvabilitii sunt abordate cu precdere datoriile scadente i resursele proprii.

b2. Lichiditatea este un indicator al posibilitii de a face fa plailor pe termen scurt. Pentruestimarea lichiditii sunt folosite, în general, comparaiile dintre datoriile scadente pe termenscurt i activele care ar putea fi folosite pentru plata acestor datorii.

b3. Calitatea creditelor acordate se refr la riscul ca debitorii s nu î i onoreze obligaiilefinanciare. Expunerea faa de un astfel de risc este evaluat, de regul, prin analiza solvabilitii i bunei credine a persoanelor fizice sau juridice împrumutate. Fac obiectul unor reglementrispeciale împrumuturile acordate unor persoane aflate în relaii speciale cu instituiile de credit(acionari semnificativi, societi aflate sub controlul acionarilor semnificativi, personalul




instituiilor de credit, familiile acestuia etc.). În plus, pot fi stabilite limite pentru expunereamaxim fa de un singur debitor i fa de toi debitorii.

b4. Riscul valutar asociat unei operaiuni este reprezentat de posibitatea ca variaia cursurilorvalutare s afecteze rezultatele operaiunii. Este un risc speculativ, ceea ce înseamn c modificarearatelor de schimb poate cauza nu doar pierderi ci i câtiguri. În evaluarea riscului valutar suntluate în considerare activele i pasivele în valut precum i previziunile asupra ratelor de schimb.

b5. Calitatea plasamentelor financiare se refer la riscurile asociate investiiilor în valorimobiliare precum i la posibilitile de utilizare a acestora ca mijloace de plat.

Pentru supravegherea respectrii cerinelor prudeniale, bncii centrale îi este conferit dreptul de aexamina evidenele, conturile i operaiunile instituiilor de credit, la nevoie prin inspecii la sediulacestora.

c. Reglementrile cu privire la rezervele minime obligatorii i plafoanele de credit sunt instituiteatât pentru a împiedica instituiile de credit s î i asume riscuri prea mari cât i pentru a oferi bncii centrale un instrument de influenare a masei monetare.

Regimul rezervelor minime obligatorii stabilete un raport între nivelul depozitelor colectate de oinstituie de credit i nivelul unor sume (rezerve) pe care aceasta trebuie s le menin în conturideschise la banca central. Aceste rezerve au semnificaia unui depozit pe care instituia de credit îl constituie la banca central, care este remunerat cu o dobând stabilit prin lege. Pe de alt parte,atunci când rezervele unei instituii de credit se situeaz sub nivelul stabilit se consider c diferena este împrumutat de la banca central, care va percepe dobânzi penalizatoare.

Rezervele minime obligatorii limiteaz riscurile instituiilor de credit prin faptul c acestea nu vorputea oferi drept credite toate sumele colectate prin depozite. În plus, în cazul unor dificulti, banca central poate permite instituiilor de credit s foloseasc aceste rezerve pentru a face fa obligaiilor financiare.

Din perspectiva politicii monetare, rezervele minime obligatorii constituie un instrument deinfluenare a creaiei monetare prin faptul c stabilesc nivelul maxim al resurselor atrase pe careinstituiile de credit le pot oferi ca împrumuturi.

d. Reglementrile cu privire la organizarea i conducerea institu iilor de credit sunt importantedin perspectiva stabilirii responsabilitilor asupra administrrii resurselor financiare atrase. Îngeneral, o instituie de credit este obligat s î i elaboreze un regulament propriu de funcionare încare s fie înscrise structura organizatoric i atribuiile fiecrei entiti componente. Pentru unelecategorii de instituii de credit este, de asemenea, obligatorie constituirea unor compartimente curesponsabiliti directe în administrarea resurselor financiare atrase: comitet de audit, comitet deadministrare a riscurilor etc.

În general, în managementul unei instituii de credit sunt implicate în mod direct dou entiti:conductorii i consiliul de administraie. Conductorii unei instituii de credit sunt persoane împuternicite s conduc i s coordoneze activitatea curent a acesteia fiind, totodat, învestite s angajeze rspunderea întreprinderii. Prin lege pot fi stabilite condiii obligatorii pe care trebuie s le îndeplineasc persoanele numite în astfel de funcii: studii, experien, reputaie etc. Consiliulde administra ie are rolul de a stabili direciile generale ale politicii instituiei de creditsupervizând, totodat, activitatea conductorilor. Din consiliul de administraie pot face parte iconductorii instituiei de credit, situaie in care numrul membrilor trebuie s fie stabilit în aa fel încât majoritatea s fie constituit din administratorii care nu au i calitatea de conductor (altfelspus, supervizarea conductorilor de ctre consiliul de administraie s nu fie doar formal). La fel




ca în cazul conductorilor, pentru membrii consiliului de administraie al unei instituii de creditpot fi stabilite prin lege condiii de pregtire profesional, experien pot fi stabilite prin lege condiiide pregtire profesional, experien i reputaie. În general, în scopul asigurrii unei gestiunioneste a resurselor financiare atrase, sunt reglementate situaiile de conflict de interese în care sepot gsi conductorii i administratorii unei instituii de credit:

- atunci când sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzacii cu instituia de credit;- atunci când sunt administratori ai unei persoane juridice care este parte a unei tranzac ii cu

instituia de credit;- atunci când au un interes material sau o relaie material cu o persoan care este parte

dintr-o tranzacie cu instituia de credit etc.Într-o astfel de situaie, administratorii sunt obligai s î i declare conflictul de interese i s nuparticipe la dezbateri.

Reglementrile de plafonare a creditelor condiioneaz acordarea de împrumuturi de anumitecerine pe care trebuie s le îndeplineasc solicitantul de credite sau instituia de credit. În acestmod poate fi diminuat expunerea aferent creditelor i poate fi influenat procesul de creaiemonetar.

e. Reglementrile cu privire la secretul profesional vizeaz confidenialitatea pe care

administratorii i angajaii instituiilor de credit trebuie s o pstreze asupra operaiunilor iconturilor clienilor. În principiu, astfel de reguli sunt justificate de condiiile în care trebuie s sedesf oare afacerile i de sigurana clienilor. În anumite situaii, pot fi oferite informaii asupraoperaiunilor i conturilor unor persoane fizice ctre rudele apropiate sau motenitorii acestora.

Un aspect controversat al acestor reglementri este reprezentat de dreptul acordat unor autoriti(procurori, instane judectoreti, organe de cercetare penal etc.) de a obine de la instituiile decredit informaii de natura secretului profesional. O astfel de derogare, care ar putea fi considerat o îngrdire a drepturilor individuale i o intervenie direct a autoritilor în activitatea economic este totui justificat în contextul eforturilor de îngrdire a fraudelor economice i de combatere agruprilor teroriste.

f. Restric iile din activitatea de creditare sunt instituite, în general, pentru a îngrdi uneleoperaiuni ale instituiilor de credit care ar putea afecta libera concuren sau echilibrulmacroeconomic. Prin lege, instituiilor de credit le pot fi impuse restricii în diferite domenii deactivitate:

- comercializarea bunurilor mobile sau imobile întrucât în acest domeniu instituiile de creditar avea, datorit resurselor financiare de care dispun, un avantaj competiional semnificativ(face excepie comercializarea bunurilor dobândite prin execuia silit a debitorilorinsolvabili);

- oferirea de împrumuturi condiionate de tranzacii cu aciuni ale instituiei de credit sau deacceptarea de ctre clieni a unor servicii care nu au legtur cu activitatea de creditare;

- operaiuni speculative în nume propriu cu valori mobiliare, în care instituiile de credit potprovoca, prin resursele financiare importante de care dispun, dezechilibrarea pieelor de

capital etc.


1. Explicai colaborarea i concurena dintre instituiile de credit.

2. Prezentai reglementrile cu privire la cerinele prudeniale dinactivitatea de creditare.




Unitatea de învare nr. 3OPERAIUNI DE CREDITARE

Principalele obiective ale unitii de învare nr. 3 sunt:- prezentarea celor mai importante elemente ale unui credit;- înelegerea etapelor derulrii creditrii atât a persoanelor juridice cât i a

celor fizice.

3.1. Elementele tehnice ale unui credit

Din perspectiva activitii instituiilor de creditare sunt relevante cinci elemente tehnice ale unuicredit:

- suma datorat;- garaniile;- durata de creditare;

- costurile unui credit;- condiiile de rambursare.

3.1.1. Suma datorat

Suma datorat reprezint creana pe care creditorul o are la un moment dat asupra debitorului.Aceast sum nu coincide neaprat cu capitalul împrumutat iniial putând varia în timp înanumite situaii:

- când capitalul împrumutat este rambursat în mai multe rate pe parcursul durateicreditului;

- când dobânzile calculate pentru o perioad de timp nu se pltesc ci se capitalizeaz ,

adic se adaug la capitalul împrumutat iniial; - când suma ce face obiectul contractului este virat debitorului în mai multe trane.

3.1.2. Garan iile unui credit

Într-o operaiune de creditare garaniile pot fi considerate drept surse de rambursare alternative, lacare se poate face apel atunci când debitorul nu î i poate onora obligaiile. În funcie de naturaacestor surse se pot delimita dou tipuri de garanii:

a. garanii reale; b. garanii personale.

a. O garan ie real presupune ca în cazul în care debitorul nu î i poate onora obligaiilefinanciare, rambursarea s fie realizat prin valorificarea unor bunuri ale acestuia. În raport cunatura acestor bunuri, garaniile reale pot fi împrite în dou categorii:

- ipoteca, în care creditul este garantat, f r deposedarea debitorului, printr-un bunimobil;

- gajul, în care creditul este garantat, cu sau f r deposedarea debitorului, printr-un bunmobil.

Într-o situaie în care debitorul nu î i poate onora obligaiile fa de mai muli creditori,instituia de credit va avea prioritate fa de acetia în valorificarea bunului ce i-a fost acordatdrept garanie.




b. O garan ie personal presupune ca în situaia în care debitorul este incapabil s î i onorezeobligaiile financiare, datoriile acestuia s fie pltite de una sau mai multe persoane care s-auangajat în acest sens.

3.1.3. Durata de creditare

Durata de creditare este reprezentat de perioada de timp cuprins între momentul în care suma

împrumutat este pus la dispoziia debitorului i momentul în care creditul este rambursatintegral. În funcie de caracteristicile împrumutului, în cadrul duratei de creditare se pot delimita:

- perioada de tragere, în cadrul creia întreaga sum împrumutat este tras , adic este pus la dispoziia debitorului în una sau mai multe trane;

- perioada de rambursare, în cursul creia trebuie pltit suma împrumutat;- perioada de graie, în cadrul creia debitorul nu ramburseaz suma împrumutat, fiind

calculate în schimb dobânzile, comisioanele i celelalte costuri ale creditului.

3.1.4. Costurile unui credit

Costurile unui credit sunt reprezentate de sumele de bani pe care debitorul trebuie s le plteasc,

sau la care trebuie s renune, pentru a obine suma împrumutat. În raport cu destinaia acestorsume pot fi delimitate trei categorii de costuri ale creditelor:a. dobânda; b. comisioanele creditrii;c. alte costuri ale creditrii.

a. Dobânda este, de regul, cel mai important element al costurilor creditrii. Pentru crediteleacordate pot fi utilizate dou tipuri de dobânzi:

a1. dobânda simpl;a2. dobânda compus.

a1. Dobânda simpl poate fi calculat ca un produs între suma datorat i rata dobânzii

raportat la perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda:D = C x r’d (3.1.)unde:

- D este dobânda în sum absolut;- C este suma datorat în perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda;- r’d este rata dobânzii raportat la perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda.

În practic, cel mai adesea sunt folosite rate ale dobânzii raportate la un an. În acest caz formula decalcul a dobânzii trebuie adaptat raportând la un an i perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda. Atunci când aceast perioad de timp este exprimat în zile, formula de calcul (în care,pentru simplificare, se consider c anul are 360 de zile) devine:

D = (C x rd x nz) / 360 (3.2.) în care:- rd este rata dobânzii raportat la un an;- nz este numrul de zile cuprins în perioada pentru care se calculeaz dobânda.

În situaia în care perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda este exprimat în luni,formula de calcul a dobânzii devine:

D = (C x rd x nl) / 12 (3.3.)




unde nl este numrul de luni cuprinse în perioada pentru care se calculeaz dobânda.

a2. Regimul dobânzii compuse este aplicat pentru creditele la care dobânzile calculatepentru diferite perioade de timp nu sunt pltite ci sunt capitalizate. Astfel, efortul financiar aldebitorului va fi mai mare decât în cazul dobânzii simple întrucât se majoreaz suma datorat, îns va fi decalat în timp.

Rata dobânzii, în funcie de care se calculeaz dobânda, poate fi constant pentru întreaga durat acreditului sau poate varia. În acest caz valoarea sa este stabilit periodic în raport cu diverseelemente: rate ale dobânzilor de pe pieele interbancare, rate ale dobânzilor utilizate de bancacentral etc. Atunci când sunt oferite cu rate variabile ale dobânzii, creditele sunt afectate de aa-numitul risc al ratei dobânzii, care este reprezentat de posibilitatea ca obligaia financiar adebitorului s se modifice ca urmare a variaiei ratei dobânzii. Acest risc face parte din categoriariscurilor speculative întrucât variaiile ratei dobânzii pot determina fie pierderi fie câtiguripentru prile implicate în credit.

b. Comisioanele creditrii sunt sume pe care debitorul trebuie s le plteasc pentru serviciiaferente creditului primit: deschiderea i administrarea unui cont, pli prin viramente, eliberareade numerar, furnizarea de informaii despre cont etc. De regul, aceste comisioane sunt stabilite

prin intermediul unor cote aplicate asupra sumelor datorate sau asupra celor transferate.

c. În categoria “Alte costuri ale creditrii” sunt incluse sumele de bani, altele decât dobânda icomisioanele creditrii, pe care debitorul trebuie s le plteasc sau la care trebuie s renune,pentru a intra în posesia sumei împrumutate. De exemplu, pentru unele împrumuturi debitoruleste obligat s î i constituie la instituia de credit un depozit stabilit ca o proporie a sumei împrumutate. În contextul în care depozitul este remunerat cu o dobând mai mic decât celepracticate pe pia, se poate aprecia c aceast condiie poate fi considerat un cost de oportunitatepentru debitor.

3.1.5. Condi iile de rambursare ale unui credit

Condiiile de rambursare stabilesc regimul în care debitorul va plti creditorului suma împrumutat. Acest regim poate fi descris prin mai multe elemente:

a. ratele împrumutului; b. scadenele;c. anuitile.

a. Ratele împrumutului sunt pri ale sumei datorate de debitor care trebuie pltite periodic,atunci când datoria nu este achitat într-o singur tran. Valoarea acestora i momentele în carevor deveni exigibile sunt stabilite în funcie de capacitatea de plat a debitorului.

b. Scaden ele unui credit sunt momentele de timp la care trebuie pltite ratele împrumutului sau întreaga sum datorat. Acestea pot fi de dou tipuri:

- scadene intermediare, la care devin exigibile ratele creditului, cu excepia ultimei dintreacestea;

- scadena final , la care devine exigibil ultima rat a împrumutului sau întreaga sum datorat.

c. O anuitate reprezint totalul plilor pe care debitorul trebuie s le fac, în contul creditului, într-o anumit perioad de timp. Aceste pli includ ratele împrumutului, dobânzile icomisioanele aferente creditului.




3.2. Împrumuturi acordate persoanelor juridice

În calitate de debitori ai instituiilor de credit pot figura diferite categorii de persoane juridice: întreprinderi cu capital privat sau de stat, autohtone sau strine, instituii publice, unitiadministrativ - teritoriale etc.

3.2.1. Forme ale creditelor acordate persoanelor juridice

Împrumuturile acordate persoanelor juridice de instituiile de credit îmbrac variate forme. Înacest subcapitol vor fi prezentate succint patru dintre acestea:

a. creditele de trezorerie; b. liniile de credit;c. creditele ipotecare;d. creditele cu destinaie special.

a. Creditele de trezorerie sunt împrumuturi acordate f r o destinaie prestabilit, fiind folosite de întreprinderi pentru a face fa unor diverse pli care apar în activitatea curent. De regul,

durata acestor credite acoper perioade de timp mai mici de un an, iar sumele datorate nu suntfoarte mari în raport cu nivelul activitii debitorului. În aceste condiii, expunerea fat de riscul denerambursare este relativ redus, ceea ce face ca unele credite de trezorerie s fie acordate f r garanii.

b. O linie de credit este un împrumut care are la baz un angajament al unei instituii de creditde a pune la dispoziia debitorului fonduri bneti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit perioad de timp i în condiii prestabilite. Cu toate c instituia de credit î i asum un angajamentasupra sumei împrumutate, aceasta nu este virat debitorului decât atunci când acesta are nevoiede fonduri i când îndeplinete condiiile stabilite prin contract. Liniile de credit sunt preferate dedebitori deoarece dobânzile nu sunt calculate decât pentru perioada de timp în care suma împrumutat îi este pus efectiv la dispoziie. În plus, pentru instituiile de credit, aceast form

de împrumut are avantajul c diminueaz, într-o anumit msur, expunerea fa de riscul denerambursare. Adeseori, se prevede ca suma împrumutat s fie virat în mai multe trane,fiecare dintre acestea fiind precedat de o analiz a situaiei clientului în care se va decide asuprameninerii liniei de credit.

Aceast modalitate de împrumut are numeroase variante, dintre care se detaeaz prin frecvenautilizrii linia de credit revolving care ofer posibilitatea ca dup rambursarea unui credit s seacorde noi credite, cu condiia ca totalul sumelor împrumutate s nu depeasc nivelul maximstabilit prin contract.

c. Creditele ipotecare sunt acordate persoanelor juridice pentru construcia, reabilitarea,consolidarea sau extinderea unor imobile asupra crora se instituie ipoteci pentru garantarea împrumuturilor. Aceste credite sunt acordate, de regul, pentru perioade de timp relativ îndelungate, cuprinse între 5 i 50 de ani. Pentru durate de creditare atât de mari riscurile asumatede instituia de credit sunt considerabile, îns ele sunt acoperite într-o anumit msur de garaniaprin ipotec. În acest scop, este indicat ca valoarea acesteia s cuprind, pe lâng suma împrumutat, dobânzile, comisioanele si cheltuielile de recuperare a creditului.

d. Un credit cu destina ie special este acordat pentru finanarea unor anumite operaiuni dinactivitatea debitorului: constituirea de stocuri, executarea unor lucrri etc. De regul, astfel de împrumuturi sunt acordate pentru perioade de timp mai mici de un an.




3.2.2. Etape ale opera iunilor de creditare a persoanelor

juridice

3.2.2.1. Analiza solicitrii unui credit

Etapa de analiz a solicitrii unui credit demareaz dup ce reprezentanii persoanei juridice auprezentat instituiei de credit o solicitare formal a unui împrumut. Aceast solicitare este însoit de un aa-numit dosar de creditare, în care sunt incluse:

1. cererea de credit;2. documentele anexate cererii de credit.

1. Cererea de credit este, de regul, un document tipizat, semnat de persoane autorizate s reprezinte persoana juridic ce solicit împrumutul. În acest document pot fi înscrise:

- date de identificare ale solicitantului de împrumut; denumire, sediu, numr de înmatriculare la Registrul Comerului, codul fiscal, capitalul subscris i vrsat etc.;

- condiii solicitate pentru credit: suma împrumutat, durata creditului etc.;- situa

ia altor împrumuturi ale solicitantului de credite etc.

2. Documentele anexate cererii de credit sunt stipulate în metodologiile instituiei de creditpentru fiecare tip de împrumut. În cadrul acestora pot fi incluse:

- documente centralizatoare ale contabilitii financiare: bilanuricontabile, conturi de profit i pierdere, balane de verificare etc.;

- planul de afaceri aferent activitii care trebuie finanat prin împrumut;- planuri financiare ale solicitantului de credit: bugete de venituri i

cheltuieli, previziuni ale fluxurilor monetare etc.;- lista garaniilor propuse instituiei de credit etc.

De regul, dosarele de credit sunt prezentate unor angajai ai instituiei de credit, numii ofieri de

credite, care urmeaz s le analizeze i s întocmeasc pe baza acestora referate în care s prezinteaspectele eseniale ale creditului. În analiza unei solicitri de împrumut pot fi folosite, pe lâng datele cuprinse în dosarul de creditare i informaii desprinse din interviuri purtate cureprezentanii persoanei juridice. Uneori, pentru a obine informaii suplimentare, ofierii decredite se deplaseaz la sediul persoanei juridice care solicit împrumutul.

În general, analiza unei solicitri de împrumut se deruleaz pe trei direcii principale:a. analiza condiiilor solicitate pentru împrumut; b. evaluarea garaniilor;c. analiza riscului de nerambursare.

a. Analiza condi iilor solicitate pentru împrumut are la baz date înscrise în cererea de credit:

suma împrumutului, durata creditului etc. Ofierul de credite trebuie s evalueze capacitateadebitorului de a îndeplini aceste condiii propunând, atunci când este cazul, modificarea acestora.

b. Evaluarea garan iilor are ca scop stabilirea msurii în care instituia de credit î i poate recupera împrumutul prin execuia garaniilor în cazul în care debitorul nu î i îndeplinete obligaiile.Aceast evaluare trebuie întreprins de personal specializat, care î i va angaja rspunderea prinsemntur (în România, în anii ‘90, multe din creditele neperformante nu au mai putut firecuperate deoarece garaniile acestora au fost mult supraevaluate).

c. Analiza riscului de nerambursare se concentreaz asupra a dou aspecte:




c1. buna credin;c2. solvabilitatea.

c1. Buna credin a solicitantului de credit poate fi analizat pe baza informaiilor obinuteasupra derulrii unor împrumuturi anterioare, ale îndeplinirii obligaiilor în alte afaceri .a.m.d. Înunele ri, instituii ale statului realizeaz baze de date ale firmelor ru-platnice, la care accesul esteneîngrdit.

c2. Solvabilitatea solicitantului de credite este analizat prin abordarea unor aspectefinanciare i non-financiare ale activitii acestuia. În abordarea aspectelor financiare alesolvabilitii sunt cuprinse:

- analiza documentelor centralizatoare ale contabilitii financiare pe baza crora pot ficalculate rate financiare ale solvabilitii i poate fi apreciat rentabilitatea unei firme (este indicatca aceste aspecte s fie analizate atât static cât si dinamic, folosindu-se ca termen de comparaiesituaia de la nivelul ramurii industriale);

- planul de afaceri, pe baza cruia se poate aprecia viabilitatea activitii care urmeaz s fie finanat;

- previziunea fluxurilor monetare, pe baza creia se poate estima în ce msur debitorulva dispune de lichiditi pentru a-i rambursa creditul etc.

Studiul aspectelor non-financiare ale solvabilitii unei persoane juridice poate viza:- situaia pieelor de desfacere, pentru a se evalua potenialul vânzrilor solicitantului de

împrumut;- modalitile de aprovizionare cu materii prime i utiliti, pentru a se aprecia

dependena fa de furnizori;- performanele managerilor, pentru a se aprecia capacitatea acestora de a depi

momentele de criz i a fructifica oportunitile din activitatea persoanei juridice etc.

Evaluarea riscului de nerambursare este destul de complex, în condiiile în care trebuie luat înconsiderare un numr relativ mare de aspecte. În practic, fiecare instituie de credit î i stabiletepropriile metode de apreciere a acestui risc, putând fi difereniate în funcie de tipurile de

împrumuturi acordate. Pentru o evaluare riguroas i obiectiv a riscurilor de nerambursare esteindicat transpunerea acestora în mrimi numerice prin diferite tehnici: funcii scor, atribuireaunui punctaj pentru fiecare aspect abordat .a.m.d. În acest fel, cererile de credite pot fi repartizatepe clase de riscuri, care vor fi luate în considerare în cadrul deciziilor de acordare a împrumuturilor i de stabilire a ratelor dobânzilor. În plus, o instituie de credit î i poate stabilipentru fiecare aspect important al riscului de nerambursare niveluri minime acceptabile, ceea cepermite eliminarea din start a solicitrilor de credite care nu îndeplinesc aceste condiii (deexemplu, pot fi respinse solicitrile de împrumuturi ale unor firme care au înregistrat pierderi înanul anterior, la care ratele echilibrului financiar se situeaz sub anumite niveluri etc.)

3.2.2.2. Aprobarea creditelor pentru persoanele juridice

Dup ce ofierul de credite a întocmit un referat asupra solicitrii unui împrumut, acesta estetransmis pentru aprobare unei entiti organizatorice ierarhic superioare. Competenele înaprobarea împrumuturilor sunt stabilite prin regulamentul intern al instituiei de credit, în funciede particularitile structurii organizatorice i de importana împrumutului solicitat. În general, înstructura organizatoric a unei instituii de credit este inclus un aa-numit compartiment de creditecruia îi sunt supuse solicitrile obinuite de împrumuturi.




Regulamentul de funcionare poate îns s prevad ca anumite cereri de împrumut, care se refer la sume foarte mari, s necesite aprobarea conducerii instituiei de credit. Pentru instituiile decredit cu entiti organizatorice distribuite în teritoriu se pot organiza subdiviziuni ale comitetuluide credite cu competene delimitate precis. Acestea pot aproba doar împrumuturile care nudepesc o anumit sum, celelalte solicitri fiind transmise ctre nivelul central.

În decizia de aprobare a unui împrumut va fi luat în considerare, pe lâng informaiile cuprinse

în referatul ofierului de credit, i situaia de ansamblu a instituiei de credit. Astfel, o cerere de împrumut poate fi respins, chiar dac are un referat favorabil, atunci când instituia de credit aacordat deja prea multe împrumuturi, astfel încât ar fi înclcate reglementrile bncii centrale sauprincipiile politicii de creditare.

3.2.2.3. Încheierea contractului de credit

Încheierea unui contract asupra operaiunii de creditare are un caracter obligatoriu, stipulat delegislaia în domeniu. Într-un astfel de contract trebuie precizate f r echivoc toate condiiile împrumutului: suma împrumutat, dobânda, comisioanele, durata creditului, condiiile derambursare, garaniile etc. Sunt înscrise, totodat, msurile pe care instituia de credit le poateaplica în cazul în care debitorul (numit în cadrul contractului împrumutat sau client) nu î i îndeplinete obligaiile asumate.

În cazul creditelor cu dobânzi variabile, în contract se menioneaz, de regul, condiiile în careinstituia de credit poate modifica ratele dobânzilor i obligaia acesteia de a aduce acesteschimbri la cunotina împrumutatului.În funcie de tipul de împrumut acordat, în contract se poate înscrie obliga ia împrumutatului de autiliza creditul doar pentru scopul pentru care l-a primit i de a prezenta periodic instituiei decredit documente centralizatoare ale contabilitii financiare. În plus, instituia de credit poateprimi dreptul de a verifica la sediul împrumutatului respectarea condiiilor în care a fost acordatcreditul i situaia unor garanii.

Un contract de credit este întocmit, de regul, în trei exemplare (dou din acestea rmân ladispoziia instituiei de credit, iar unul este remis clientului) i trebuie semnat de reprezentaniiautorizai ai instituiei de credit i ai împrumutatului.

3.2.2.4. Urmrirea derulrii creditelor persoanelor juridice

Pentru prevenirea unor dificulti în rambursarea împrumutului i în plata dobânzilor icomisioanelor, este indicat ca instituia de credit s supravegheze continuu modul în caredebitorul î i îndeplinete obligaiile asumate. În acest scop, este indicat ca în structuraorganizatoric s fie cuprins o entitate cu astfel de atribuii.

În general, cea mai important component a urmririi derulrii unui credit este reprezentat demonitorizarea pltii ratelor de rambursare, a dobânzilor i a comisioanelor. În plus, angajaiiinstituiei de credit mai pot realiza verificri ale utilizrii împrumutului acordat i ale situaieiunor garanii prin analiza documentelor contabile centralizatoare primite de la împrumutat sauprin vizite la sediul acestuia. În cazul creditelor care sunt acordate în mai multe trane, aprobareapentru fiecare dintre acestea poate constitui o ocazie de verificare amnunit a situaieidebitorului.




La cererea debitorului, instituia de credit poate accepta o rescadenare a împrumutului, operaiunecare const în amânarea unui numr limitat de scadene ale creditului.

Atunci când împrumutatul nu î i pltete la timp ratele de rambursare, dobânzile saucomisioanele, instituia de credit este îndreptit s îi aplice penalizri: prin majorarea rateidobânzii, prin capitalizarea sumelor restante etc. În cazul în care o astfel de situa ie se prelungete,instituia de credit poate alege între dou soluii:

a. reealonarea creditului; b. rezilierea contractului de împrumut.

a. Reealonarea unui credit este o msur aplicat atunci când debitorul întâmpin dificulti,considerate temporare i surmontabile, în îndeplinirea obligaiilor sale financiare. Prin reealonare,instituia de credit îi ofer posibilitatea revizuirii condiiilor de rambursare astfel încât efortulfinanciar implicat s fie decalat în timp. În general, pentru creditele reealonate sunt aplicatedobânzi mrite, deoarece se consider c implic riscuri majore de nerambursare.

b. Rezilierea contractului de împrumut este indicat atunci când se consider c debitorul nu vaputea depi dificultile pe care le are în îndeplinirea obligaiilor financiare. Dup aceast msur,instituia de credit urmeaz s acioneze în justiie pentru a recupera partea din împrumut rmas

nerambursat i dobânzile i comisioanele nepltite.

3.3. Împrumuturi acordate persoanelor fizice

În principiu, o instituie de credit poate oferi împrumuturi oricrei persoane fizice care realizeaz venituri certe (salarii, pensii, alte venituri) în perioada de rambursare.

3.3.1. Forme ale creditelor acordate persoanelor fizice

O prezentare exhaustiv a împrumuturilor oferite persoanelor fizice este foarte dificil în condiiilein care în prezent acest domeniu cunoate o dezvoltare accentuat, în care prolifereaz noiproduse. În acest subcapitol vor fi prezentate succint trei tipuri de împrumuturi pentru persoanelefizice:

a. creditul ipotecar; b. creditul de consum;c. creditul pentru nevoi personale nenominalizate.

a. Creditul ipotecar este acordat persoanelor fizice care doresc s achiziioneze o locuin pe care oofer drept garanie a împrumutului. În general, cumprarea sau construirea unei locuinereprezint pentru o familie sau pentru un individ un efort financiar considerabil, care trebuierepartizat pentru o perioad de timp foarte mare, astfel încât aceste împrumuturi au, de regul,durat de creditare de mai multe zeci de ani.

b. Creditul de consum are ca destinaie cumprarea de ctre debitor a unor diverse bunuri:aparatur electronic, mobilier, autoturisme etc. Sumele împrumutate i duratele de creditarevariaz în funcie de natura acestor bunuri. Uneori, instituiile de credit colaboreaz cu firmelecare vând astfel de bunuri oferind clienilor acestora facilitai de împrumut.

c. Creditul pentru nevoi personale nenominalizate este un împrumut pus la dispoziiapersoanelor fizice f r o destinaie precis. De regul, sumele împrumutate nu sunt foarte mari,astfel încât riscurile implicate sunt relativ mici.




3.3.2. Particulariti ale opera iunilor de creditare a

persoanelor fizice

În esen, operaiunile de creditare a persoanelor fizice sunt oarecum similare celor de acordarepersoanelor juridice a împrumuturilor. Totui, între cele dou forme de împrumut exist idiferene semnificative, care se manifest în principalele etape ale acestor operaiuni:

a. analiza solicitrii unui credit; b. aprobarea împrumutului;c. încheierea contractului de împrumut;d. urmrirea creditului.

a. Etapa de analiz a solicitrii unui credit pentru persoane fizice se particularizeaz în specialprin modalitile de apreciere a riscului de nerambursare. Dac la creditele acordate persoanelor juridice principala surs de informaii este reprezentat de documentele contabilitii financiare,pentru împrumuturile oferite persoanelor fizice, posibilitatea de nerambursare este apreciat aproape exclusiv pe baza adeverinei de venituri.

b. Pentru etapa de aprobare a împrumutului pot fi stabilite, în cadrul unei instituii de credit,reguli speciale pentru fiecare tip de credit acordat persoanelor fizice. Faptul c un astfel de împrumut nu poate avea decât rareori o importan strategic pentru instituia de credit face ca îngeneral s nu fie necesar aprobarea acestuia la nivelul conducerii.

c. Etapa de încheiere a contractului de împrumut se particularizeaz prin natura obligaiilor carepot fi impuse unei persoane fizice. În general, aceste obligaii nu includ modalitile de verificare aderulrii creditului impuse unei persoane juridice.

d. În urmrirea creditului acordat unei persoane fizice sunt relevante dou aspecte:- verificarea derulrii împrumutului, prin monitorizarea rambursrii i

prin alte procedee stabilite prin contract;- recuperarea creanei, în situaia în care împrumutatul nu î i

onoreaz obligaiile financiare, prin executarea garaniilor, prinrezilierea contractului de credit etc.


1. Dezvoltai condiiile de rambursare aferente unui credit i durata de creditare.

2. Prezentai asemnrile i deosebirile dintre creditarea persoanelor juridice icreditarea persoanelor fizice.




Unitatea de învare nr. 4OPERAIUNI DE ATRAGERE A DEPOZITELOR

Principalul obiectiv al unitii de învare nr. 4 este prezentarea elementelor tehnice i a formelordepozitelor.

4.1. Elementele tehnice ale unui depozit

Elementele tehnice ale unui depozit se aseamn în mare msur cu cele ale unui împrumut, încondiiile în care depozitul stabilete o relaie de credit în care depozitarul este debitorul, iardeponentul este creditorul. În acest subcapitol vor fi prezentate succint patru elemente tehnice ale

unui depozit:a. suma depus; b. durata depozitului;c. dobânda depozitului;d. comisioanele aferente depozitului.

a. Suma depus este creana pe care deponentul o are la un moment dat asupra depozitarului.Aceast sum poate diferi de capitalul depus iniial ca urmare a unor operaiuni aferentedepozitului:

- capitalizarea dobânzilor;- retragerea unor sume de bani de ctre proprietarul depozitului;- depunerea unor noi sume de bani;

- plata unor comisioane din suma depus etc.

b. Durata depozitului este reprezentat de perioada de timp în care deponentul î i menine sumadepus în conturile depozitarului. În cadrul acestei perioade pot fi stabilite mai multe scadene:

b1. scadena pentru lichidare; b2. scadenele pentru încasarea dobânzilor.

b1. Scaden a pentru lichidare este momentul de timp în care depozitul poate fi lichidat,ceea ce înseamn c deponentul î i poate retrage întreaga sum depus. În raport cu acest element,depozitele pot fi împrite în dou categorii:

- depozite la vedere, la care scadena de lichidare acoper o perioad de timp relativ mic,de cel mult câteva zile (uneori, în contract nu este prevzut nici o scaden), ceea ce

înseamn c deponentul î i poate retrage destul de rapid suma depus;- depozite la termen, care au scadene de lichidare mai mari, putând ajunge pân la câiva

ani.

Proprietarul unui depozit la termen î i poate menine suma depus i dup expirarea scadenei delichidare. În acest caz, în funcie de prevederile contractului, se poate prelungi durata depozituluisau depozitul la termen poate fi transformat într-un depozit la vedere. Prevederile unui contractde depozit se refer i la situaia în care deponentul dorete s î i retrag suma depus înainte descadena de lichidare. De regul, într-un astfel de caz se va considera c depozitul a funcionat,




pân la lichidare, ca un depozit la vedere (de regul, depozitele la vedere sunt mai slabremunerate decât depozitele la termen).

b2. Scaden ele dobânzilor sunt momentele de timp la care deponentul poate încasadobânzile aferente depozitului. În contractul depozitului pot fi prevzute mai multe scadene aledobânzilor sau se poate stabili ca întreaga dobând s fie încasat odat cu lichidarea depozitului.Dac deponentul nu i-a încasat dobânda la scaden, aceasta, în funcie de prevederile

contractului, poate fi capitalizat sau poate fi transferat într-un depozit la vedere.

c. Dobânda unui depozit este principala remuneraie pe care deponentul o primete pentruresursele financiare pe care le ofer depozitarului. Calculul dobânzii unui depozit este similar celuipentru un credit dac se consider c suma depus este echivalenta unei sume împrumutate. Îngeneral, ratele dobânzilor pentru depozitele la termen sunt substanial mai mari decât rateledobânzilor pentru depozitele la vedere, recompensându-se astfel blocarea banilor pentru operioad de timp mai îndelungat. “B ncile afieaz rata dobânzii anuale. Pentru a calcula dobânda ladepozit se determin dobânda zilnic prin divizarea dobânzii anuale la 365 zile sau 360 zile (în funcie de politica fiec rei b nci); se înmulete dobânda zilnic cu suma din depozit i num rul de zile pentru care a fost constituit depozitul”. (www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php)

d. Comisioanele aferente depozitului sunt pli ale unor servicii pe care depozitarul le facedeponentului. În aceast categorie pot intra: comisioane pentru administrarea depozitului, pentruretrageri de sume de bani, pentru constituirea sau lichidarea depozitului, pentru administrareacontului, la transferul banilor ctre alte conturi, pentru informaii asupra depozitului etc.

4.2. Forme ale depozitelor

În acest subcapitol sunt prezentate succint dou tipuri de depozite:a. contul curent; b. certificatul de depozit.

a. Contul curent este un depozit la vedere prin intermediul cruia o persoan fizic sau juridic poate încasa diferite sume de bani sau poate face pli limitate de suma depus. Încasrile i plilepot fi realizate atât prin numerar cât i prin viramente sau prin mijloace de plat stocate pe suportelectronic.

Pentru deschiderea unui cont curent este necesar o sum minim, stabilit prin normele interneale instituiei de credit. Totui, se poate stabili prin contract c un cont curent poate avea, înanumite limite, i solduri negative, situaie în care funcioneaz ca un credit acordat deponentului.

b. Un certificat de depozit este un depozit la termen care îmbrac forma unui înscris emis deinstituia de credit. Persoana care cumpr acest titlu de credit devine proprietarul depozitului.Elementele tehnice ale acestui tip de depozit (scadena de lichidare, suma depus, dobânda etc.)sunt standardizate, fiind înscrise pe titlul de credit care poate fi considerat un document ce atest contractul dintre deponent i depozitar. De regul, dobânda pentru un certificat de depozit estefix i se pltete la scadena de lichidare. O variant special a acestui tip de depozit estereprezentat de certificatul de depozit cu discount în care dobânda este dat de diferena dintre sumacu care poate fi achiziionat i valoarea sa nominal, care poate fi încasat la scadena de lichidare.

Informa ii prelucrate - preluate de pe site-ul:




www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php

“ In alegerea bncii pentru plasarea economiilor, este important informarea despre acionari,performana pe pia, reeaua de sucursale i agenii,orele de lucru cu publicul, calitatea serviciilori alte aspecte.

2. Principalele modaliti de economisire sunt reprezentate de:

- conturile de economii - produse de economisire care ofer posibilitatea de a retrage sau depune numerarîn orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada nedeterminat . Pentru contul de economiib ncile ofer în general o dobând mai avantajoasa decât cea de la contul curent, dar mai mic decat cea aunui depozit la termen. De obicei, conturile de economii nu permit i efectuarea de tranzacii ca în cazulconturilor curente. De exemplu, pentru a pl ti utilitile, mai întâi trebuie transferai banii din contul deeconomii în contul curent. Rata dobânzii contului de economii este variabil . Dobânda se pl tete la sfâritul fiec rei luni sau la închiderea contului pentru zilele din luna în curs.

- depozitele la termen - sume de bani depuse la banc pentru perioade definite de timp numite maturitiale depozitelor (1-26 zile, 1, 3, 6, 12, 24, 36 luni), pentru care banca pl tete depun torilor dobânzi. Pentru adeschide un depozit la termen trebuie depus o sum minim de bani în contul depozitului, suma care, în

general, difer de la o instituie bancar la alta. La deschiderea unui depozit unele b nci solicit ideschiderea unui cont curent.

Depozitele la termen pot beneficia de dobanda fix sau variabil. Dobânda fix are o valoare constant peîntreaga perioad a depozitului, în timp ce dobanda variabil poate fi modificat (m rit sau micorat ) dec tre banc în orice moment, modificarea fiind aplicat din ziua respectiv . Practic, în cazul unui depozit latermen cu dobanda fix , poate fi tiut din momentul constituirii depozitului suma totala acumulat dindobând , de care se va beneficia la finele acestuia (scaden ).

In afar de banii rezultai din dobând , trebuie considerate i eventualele comisioane i / sau penalitati care pot interveni pe parcursul depozitului, în functie de nevoile i dorintele clientului. In cazul în care banca vasolicita deschiderea unui cont curent, atunci este posibil s existe comisioane suplimentare legate de acesta

(comision aferent deschiderii, administr rii contului).

Este important informarea privind conditiile impuse de banc la spargerea depozitului înainte de termen(dobânda acordat în aceast situaie i comisionul de retragere a banilor).

La scaden exist posibilitatea de a opta fie pentru închiderea depozitului cu plata capitalului (suma iniial depus ) i a dobânzii, fie pentru prelungirea automat a depozitului. In cazul depozitelor cu prelungireautomat se poate opta pentru plata dobânzii sau pentru capitalizarea acesteia. Prelungirea automat a unuidepozit reprezint continuarea depozitului pentru o perioada egal cu cea anterioar . Depozitul va fi prelungit cu rata dobânzii practicat de c tre banc la data prelungirii.

Inainte de a constitui un cont de economii / depozit trebuie s fie g site r spunsuri la urmtoareleîntrebri:

- Dobânda este fix sau variabil ?

- Care sunt comisioanele aferente deschiderii contului?

- Pentru constituirea unui depozit este necesar constituirea unui cont curent?

- Care este soldul minim obligatoriu pentru constituirea unui depozit sau cont de economii?




- Exist posibilitatea depunerii unor sume adiionale în depozitul la termen f r întreruperea acestuia? Este permis retragerea de numerar din depozit înainte de termenul de maturitate f r a întrerupe depozitul?Care vor fi noile condiii ale depozitului?

- In ce condiii poate fi întrerupt depozitul înainte de maturitatea acestuia?

- Care va fi valoarea dobânzii primite, care vor fi penalitile i comisioanele percepute de banc ?

Care sunt diferen ele dintre depozite i conturi de economii?

- In general, dobânzile la conturile de economii sunt mai sc zute decât dobânzile la depozitele la termen.

- Spre deosebire de contul de economii, daca sunt retrai banii dintr-un depozit înainte de scaden vor fiaplicate penaliti, diminuând astfel câtigul potenial.

- In general, spre deosebire de depozitele la termen, în conturile de economii se pot depune i retrage bani oride cate ori se dorete.

Ce trebuie luat în calcul în alegerea monedei de economisire?

In momentul deciziei de plasare a economiilor într-un cont de economii sau depozit la termen trebuie avut în vedere moneda. Factorii care trebuie luai în considerare sunt:

- rata dobânzilor in lei i în valutele respective (EUR, USD .a.m.d.) ;

- rata inflaiei;

- tendina de apreciere sau depreciere a leului în comparaie cu valuta respectiv ;

- cursul valutar din momentul constituirii.

Alte tipuri de depozite oferite de bnci:

- depozite cu plata periodic a dobânzii - pentru acest tip de depozite, la anumite intervale de timp (deexemplu lunar), poate fi primit i folosit dobânda acumulat pan atunci. Avantajul acestui tip de depoziteste primirea dobânzi înainte de termenul final. Unele b nci ofer pentru aceste tipuri de depozite rate maimici ale dobânzii decât ratele dobânzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu optiunea de a retrage o parte din numerar inainte de termenul de maturitate(scadenta) - pentru acest tip de depozit, indiferent de perioada depozitului, puteti retrage o parte din sumadepusa inainte de scadenta depozitului. De asemenea, trebuie sa stiti ca, de obicei, pentru aceste tipuri dedepozite banca ofera rate mai mici ale dobanzii decat ratele dobanzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu dobanda cresctoare odat cu prelungirea perioadei ini iale de constituire Avantajulacestor depozite const în faptul c nu oblig la termene lungi i poate fi primit o dobând mai mare dacasunt p strate economiile în depozit, pentru mai multe perioade. In cazul în care se dorete p strarea banilorîntr-un depozit bancar pe o perioada mai lung (1, 2, 3 ani), trebuie veficat dac dobânda primit la acest tipde depozit este mai avantajoas decât dobânda care ar fi primit în cazul în care ar fi plasat aceeai sum într-un depozit la termen standard pe aceeai perioad . Trebuie întrebat în ce cont va fi primit dobânda,care este comisionul de retragere i când este permis accesul la fonduri.

Certificatele de depozit reprezint variante de economisire prin care banca emite tiluri de valoare careatest depunerea unor sume de bani la anumite rate ale dobânzii - fixe într-o perioad de timp stabilit .




Acestea pot fi nominative, deci netransmisibile, sau nenominative, adic la purt tor. Certificatele de depozitau opiunea la cele mai multe banci de a fi vândute înainte de scaden i f r a fi percepute penaliz ri i cuacordarea dobânzii din momentul achiziiei pân la data r scump r rii certificatului. In general, nu se percep comisioane la cump rarea i r scumpararea la scaden de c tre banc a certificatelor de depozit.

Dobânda este pl tit lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în functie de preciz rile ale bancii respective.

Glosar termeni produse de economisire

- Soldul contului - fondurile disponibile în cont la o anumit dat .

- Capital - suma depus iniial într-un depozit bancar. Dobânda este calculat în funcie de aceast sum ,de rata dobânzii i de maturitatea depozitului.

- Dobanda simpl - este calculat pe baza fondurilor depuse.

- Dobânda acumulat (compus ) - se calculeaz prin aplicarea ratei dobânzii la suma rezultat dincapitalul iniial depus i dobânda obtinut în perioada anterioar .

- Dobânda anual - rata dobânzii pe care banca o anun . Variaz în funcie de perioad i tipul demoned . Exemplu: aceasta este dobânda primit pentru un depozit la termen de o lun, dac estepstrat pe o perioad de un an i dobânda este retras în fiecare lun.

- Scaden a (maturitatea) unui depozit - data la care contractul pentru un depozit expir . De obicei,aceasta este ziua în care se poate dispune de fonduri i pot fi realizate schimb ri în depozit - retrageri denumerar, schimbarea maturitii depozitului, transformarea într-un alt tip de depozit, etc. “


1. Dezvoltai durata i comisioanele aferente depozitului.

2. Prezentai diferenele dintre formele depozitelor.

Unitatea de învare nr. 5OPERAIUNI CU I FR NUMERAR

Principalele obiective ale unitii de învare nr. 5 sunt:- prezentarea documentelor aferente încasrilor i plilor cu numerar;- cunoaterea instrumentelor i tehnicilor de plat f r numerar.

5.1. Repere ale încasrilor i plilor cu numerar

Numerarul reprezint expresia material a banilor pe care autoritile monetare din fiecare ar îiemit în conformitate cu propriile reglementri, incluzând bancnotele si monedele.




Funcia de baz a numerarului în etapa actual este cea de instrument de plat i mai puin demijloc de tezaurizare. De fapt, funcia de instrument de plat a numerarului devine mai puinimportanta pe msura dezvoltrii economico-sociale, ponderea numerarului în activele bancare cai a plilor cu numerar în totalul plilor din economie reducându-se considerabil.

Funcia numerarului ca instrument de plat este preluat din ce în ce mai mult, chiar i în cazultranzaciilor de valori mici, de carduri sau de transferurile bancare sub forma decontrilor f r

numerar. Ponderea numerarului aflat în circulaie în totalul masei monetare reprezint unindicator care exprim gradul de dezvoltare, de cultur i de civilizaie bancar într-o anumitaar.

Funcia de tezaurizare a banilor a disprut aproape complet, odat cu dispariia cvasitotal amonedelor din metale preioase (aur, argint). In perioada de început a existenei banilor, pentru aprezenta încredere, multe monede erau btute din metale sau aliaje din metale preioase,constituind mijloace de tezaurizare.

Numerarul deine în continuare un rol important în economia oricrei ri, mai mult sau mai puindezvoltat. Evoluia numerarului este influenata de factori diveri, dintre care: cretereaeconomic general, exprimat prin creterea produsului intern brut, inflaia, deprecierea

monedelor naionale în raport cu valutele forte, creterea numeric a populaiei.

Emiterea bancnotelor i baterea monedelor reprezint privilegiul bncii centrale a fiecrei ri saugrup de ri, cum este cazul EURO în Uniunea Economic i Monetar – European, creat cuocazia Tratatului de la Maastricht, dar administrarea este atributul mai ales al bncilor comerciale.Operaiunile cu numerar sunt realizate de bncile comerciale prin Direciile de Tezaur i Casieriei prin compartimentele de casierie organizate în unitile lor teritoriale (sucursale i agenii).

5.1.1. Opera iuni privind încasarea de numerar

Prin casieriile proprii, organizate în cadrul sucursalelor i filialelor din subordine, bncilecomerciale primesc numerar depus de clienii lor, pentru diverse operaiuni.

Operaiunile de primire a numerarului sunt efectuate pe baza urmtoarelor documente:- foaie de vrsmânt cu chitan;- ordin de încasare;- borderou însoitor.

Depunerea numerarului cu foaie de vrsmânt cu chitan este efectuat pe baza documentuluimenionat care este completat de client, persoan fizic sau juridic (reprezentantul autorizat alacestuia) în dou exemplare.

Dup primirea foii de vrsmânt de la client, lucrtorul bncii verific completarea corect adatelor solicitate, apoi verific suma primit pentru depunere din punct de vedere al valabilitii ei(s nu fie falsificat, rupt sau deteriorat) i al concordanei sumei efective cu cea înscris în foaiade vrsmânt, dup care semneaz de primire i restituie depuntorului un exemplar cusemntura i tampila bncii, ca o dovad a depunerii banilor. Concomitent, suma primit este înregistrat de casier în jurnalul de cas, iar apoi in contul deponentului.




In prezent, tot mai multe societi bancare i-au informatizat operaiunile, documentele tipizatefolosite în operaiunile cu numerar pot fi înlocuite cu documente elaborate de sistemul informatic,cu respectarea tuturor rubricilor i coloanelor prevzute în documentele tipizate.

- Operarea numerarului cu ordin de încasare

Pentru depunerile de numerar reprezentând operaiuni interne ale bncii (salarii nepltite,

depunerea numerarului rezultat din vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor dedepozit, soldul zilei precedente de la programul prelungit de lucru, restituirea numerarului rmas în ATM-uri, încasri în lei din vânzarea de valut la casa de schimb valutar, hârtii de valoare),pentru înregistrarea în evidenele casieriei, pentru alimentarea cu fonduri a casei de circulaie (dela Banca Naional a României si alte bnci) este folosete ordinul de încasare tipizat sau editat pecalculator. Acesta este întocmit de lucrtorul la eviden contabil i este înregistrat în jurnalul decas.

- Depunerea numerarului cu borderou înso itor

Societile bancare pot organiza depunerea numerarului prin geni sigilate de ctre clieni cu unvolum mare de bani. Programul de depunere a genilor sigilate este stabilit de banc, împreun cu

clienii respectivi.

Depunerea sumelor la banc, prin geni sigilate poate avea loc direct la ghieele bncii, în timpulprogramului normal / prelungit de lucru, la casa de încasri serale ori prin colectare cu mijloacele bncii de transport al valorilor.

Pentru depunerea numerarului prin geni sigilate, banca încheie cu clienii respectivi o conveniescris, iar ca document de depunere este folosit „Borderoul însoitor” întocmit în trei exemplare,dactilografiat sau completat de mân, cu past. Clientul care depune numerarul prin geni sigilateprezint unitii bancare câte trei specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb sau cear roie,plastic, tabl (cu care urmeaz s sigileze gentile cu numerar), pe care trebuie imprimate clardenumirea prescurtat a unitii depuntoare sau sigla acestuia. eful compartimentului de

Casierie verific specimenele prezentate bncii de clienii si i le certific prin aplicarea sigiliului bncii.

Pe baza conveniilor încheiate cu unitile care urmeaz s depun încasrile la banc prin genisigilate, eful compartimentului de Casierie întocmete pentru fiecare form de depunere, câte untabel care cuprinde: numrul curent; denumirea unitii; adresa unitii; simbolul contului;numrul de telefon.

5.1.2. Opera iuni de pli în numerar

Operaiunile de pli în numerar ctre clienii bncii sunt efectuate prin intermediul Caselor depli organizate de bnci la toate unitile teritoriale (sucursale i agenii) în timpul de lucru stabilitde banc. Toate sumele pltite în numerar trebuie înregistrate în evidenele casieriei i contabile ale bncii.

Operaiunile de eliberare a numerarului prin casele de pli se efectueaz pe baza unordocumente, dintre care mai importante sunt:

- cecul simplu;- ordinul de plat.




Compartimentele de casierie din sucursalele i ageniile bncilor comerciale elibereaz numerar pe baza cecului simplu (de numerar), care este prezentat la ghieul bncii de ctre persoana împuternicit / delegat de client în acest scop.

Cecurile simple sunt formulare cu regim special care pot fi achiziionate de clieni numai de laghieele bncilor, care au obligaia de a ine o eviden strict a acestor documente i de a tipri pe

formularele de cecuri înainte de vânzarea lor ctre clieni, unele elemente (denumirea i adresa bncii, denumirea i adresa titularului, codul fiscal).

Înainte de eliberarea unui carnet de cecuri unui client, banca are obligaia verificrii credibilitii iseriozitii clientului in ceea ce privete disciplina plilor, prin consultarea bazei de date aCentralei Incidentelor de Pli. Lucrtorul bncii verific existena disponibilului în cont iidentitatea persoanei beneficiare a sumei de plat menionate pe cec.

Dup constatarea îndeplinirii condiiilor legale, banca efectueaz plata în numerar a sumei înscrisepe cec, aplic tampila bncii i semneaz pe verso-ul cecului, iar pe faa cecului aplic tampila cumeniunea „ACHITAT”. Clientul are obligaia de a numra banii în faa lucrtorului bncii, oricediferene reclamate ulterior nefiind luate în considerare de ctre bnci.

Eliberarea numerarului pe baza ordinului de plat are loc in cazul efecturii unor cheltuieliproprii ale societilor bancare:- pentru eliberarea de sume în numerar din conturile persoanelor fizice la cererea acestora;- pentru rscumprarea unor certificate de depozit, pli în lei;- pentru cumprarea de valut prin casele de schimb valutar, alimentarea ATM-urilor.

Ordinul de plat este acceptat de bnci în forma sa tipizat i în cea pe suport electronic, dar caretrebuie s respecte toate rubricile i coloanele formularului tipizat.

Societile bancare prefer, din motive de pruden i securitate, ca operaiunile de încasri înnumerar s fie efectuate în compartimente (ghiee) separate de cele de pli în numerar. Totui, la

uniti bancare cu un volum mai mic de operaiuni se organizeaz ghiee mixte de încasri i pli.

REGULAMENT nr. 2 din 20 iulie 2006 privind comisioanele practicate de Banca Na ional aRomâniei pentru efectuarea opera iunilor de depunere i retragere de numerar ale institu iilor decredit i ale Trezoreriei Statului

Textul actului publicat în M.Of. nr. 645/26 iul. 2006

Având în vedere:- Nota nr. VI.2/2.661 din 20 iunie 2006 a Direciei emisiune, tezaur i casierie;- aprobarea consiliului de administraie în edina din 15 iunie 2006,în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind statutul B ncii Naionale a României,Banca Na ional a României emite urm torul regulament: Art. 1. - Pentru serviciile prestate de Banca Naional a României instituiilor de credit i TrezorerieiStatului, aferente operaiunilor cu numerar, se percep comisioane. Art. 2. - Retragerile, respectiv depunerile de numerar ale instituiilor de credit/Trezoreriei Statului serealizeaz prin casieriile sucursalelor B ncii Naionale a României, în conformitate cu prevederile Normeinr. 8/2006 privind operaiunile cu numerar ale instituiilor de credit i Trezoreriei Statului în relaia cuBanca Naional a României i decontarea acestor operaiuni, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.564 din 29 iunie 2006. Art. 3. - (1) Asupra numerarului retras în ziua (z), care a fost anunat în ziua anterioar , se percepe uncomision de 0,25% aplicat la suma retras .




(2) Asupra numerarului anunat i retras în aceeai zi (z) se percepe un comision de 1% aplicat la sumaretras .(3) Prevederile alin. (1) i (2) se aplic pentru retragerile de numerar sub form de moned metalic începând cu data de 1 ianuarie 2007.(4) Asupra sumelor anunate a se retrage i neridicate se percepe un comision de 1%.(5) În cazul în care în ziua (z) instituia de credit/Trezoreria Statului renun parial la suma solicitat iniial, comisionul de 1% se aplic doar la suma neridicat .

(6) Asupra sumelor anunate a se retrage i pentru care se solicit o structur pe cupiuri preferenial ,diferit de structura stabilit de Banca Naional a României, se percepe un comision de 2,5%. Prevederileacestui alineat se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2007. Art. 4. - (1) Pentru numerarul sub form de bancnote din emisiunea monetar nou , depus la sucursaleleB ncii Naionale a României, nu se percepe comision.(2) Pentru numerarul sub form de moned metalic din emisiunea monetar nou , depus la sucursaleleB ncii Naionale a României, se percepe un comision de 2,5%.(3) Pentru mai mult de o depunere zilnic din partea unei instituii de credit/Trezoreria Statului laaceeai sucursal a B ncii Naionale a României, se percepe un comision de 0,10%, aplicat la sumadepus . Pentru numerarul din emisiunea monetar veche, depus la sucursalele B ncii Naionale aRomâniei, nu se percepe comision.(4) Pentru bancnotele/monedele metalice f r putere circulatorie sau de alt valoare nominal decât restulbancnotelor/monedelor dintr-un pachet/s cule, constatate la procesarea numerarului depus, se percepe uncomision de 1%, aplicat la valoarea pachetului/s culeului în care acestea au fost depistate.(5) Pentru fiecare bancnot /moned metalic contraf cut constatat la procesarea numerarului depus se

percepe un comision de 5%, aplicat la valoarea pachetului/s culeului în care aceasta a fost depistat . Art. 5. - (1) Pentru efectuarea operaiunilor de schimb între bancnote i monede din aceeai emisiunemonetar (monede metalice cu bancnote i invers, monede metalice tot cu monede metalice, dar dincupiuri diferite, bancnote tot cu bancnote, dar din cupiuri diferite), se percepe un comision de 2,5%asupra sumei schimbate. Operaiunea de schimb se efectueaz în aceeai zi.(2) Nu se permite efectuarea schimbului de bancnote i monede din emisiuni monetare diferite. Art. 6. - (1) Pentru fiecare mesaj sub form de fiier XML, finalizat, transmis de instituiile decredit/Trezoreria Statului la Banca Naional a României, pentru retragerile sau depunerile de numerar se percepe un comision fix de 15 lei.(2) Pentru consultarea bazei de date a sistemului CashReGIS cu privire la decontarea diferenelor de

numerar constatate la procesare i a comisioanelor aferente operaiunilor cu numerar, se percepe uncomision fix, lunar, în valoare de 1.000 lei. Art. 7. - (1) Comisioanele percepute potrivit art. 3, 4, 5, 6 se vor calcula i se vor încasa de BancaNaional a României în ziua efectu rii operaiunii.(2) Comisionul prev zut la art. 6 alin. (2) se încaseaz în ultima zi lucr toare a lunii. Art. 8. - (1) Prezentul regulament intr în vigoare la data de 1 august 2006.(2) La data intr rii în vigoare a prezentului regulament se abrog Regulamentul nr. 5/2005 privindcomisioanele practicate de Banca Naional a României pentru efectuarea operaiunilor de depunere iretragere de numerar ale instituiilor de credit i ale Trezoreriei Statului, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.486 din 9 iunie 2005, cu modific rile ulterioare.Preedintele Consiliului de administraie al B ncii Naionale a României,

Mugur Constantin Isrescu Bucureti, 20 iulie 2006.

5.2. Coordonate ale încasrilor i plilor fr numerar

În procesul de efectuare a operaiunilor de încasri i pli f r numerar operatorii economiciutilizeaz o gam variat de instrumente oferite de societile bancare, conform reglementrilorlegislative:




- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificat prin Legea nr. 83/ 1994 i Normele Cadru aleB.N.R. nr. 7/1994 privind comerul f cut de societile bancare i celelalte societi de credit cucecuri;- Legea nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin, modificat prin Legea nr. 83/1994 iNormele Cadru ale BNR nr. 6/1994 privind comerul f cut de societile bancare i celelaltesocieti de credit cu cambii i bilete la ordin;- Regulamentul BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plat cu modificrile i completrile ulterioare;

- Regulamentul BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilateral a plilor interbancare f r numerar pe suport hârtie, cu modificrile i completrile ulterioare.

Clasificarea instrumentelor i modalitilor de operare

În funcie de utilizarea unui instrument ca mijloc de finanare se deosebesc:a. efecte de comer în lei i valut, scontabile: cambia i biletul la ordin; b. instrumente creditabile: ordinul de plat i cecul.

Din punctul de vedere al certitudinii încasrii sumei se disting:a. instrumente certe: ordinul de plat i cecul certificat; b. instrumente cu un anumit grad de risc: cambia, biletul la ordin, cecul.

Dup natura instrumentului de plat utilizat:a. decontri cu numerar – moned fiduciar, prin intermediul bancnotelor; b. decontri cu moned de cont – scriptural, prin intermediul instrumentelor: materializate –cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plat; dematerializate – cardurile.

5.2.1. Cecul

Denumit i „titlu” în reglementrile în vigoare, cecul este un instrument de plat, inclusiv un titlude credit, care pune în legtur trei persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Instrumentul este

emis de trgtor care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancar, d ordinnecondiionat acesteia, care se afl în poziie de tras, s plteasc la prezentare o sum determinat unei tere persoane sau însui trgtorului emitent aflat în poziie de beneficiar. Noiunea de „cec”corespunde unei „file” de cec, iar conceptul „carnet de cecuri” definete numrul filelor de cec înseriate i numerotate.

Men iunile obligatorii i facultative

Cecul trebuie s cuprind, conform reglementrilor în vigoare, urmtoarele meniuni obligatorii:a. denumirea de cec – în textul titlului exprimat în limba utilizat pentru redactare;b. ordinul necondi ionat de a plti o anumit sum de bani – condiiile de orice natur adugateordinului de a plti, pe cec, conduc la nulitatea acestuia;c. numele trasului – doar o societate bancar în cazul cecului;

d. locul efecturii plii – indicarea adresei exacte este obligatorie;e. locul emiterii – dac acesta nu este indicat expres pe cec va fi considerat locul indicat lâng numele trgtorului;f. data emiterii – cecurile trebuie s poarte meniuni clare privind ziua, luna i anul emiterii; dataemiterii trebuie s fie unic, posibil i cert.g. semntura celui care emite cecul (trgtorul) - Semntura trgtorului trebuie s fie autograf ,manuscris i redactat cu pixul sau stiloul cu cerneal de culoare neagr sau albastr la sfâritultextului cecului.




Formularele de cec completate trebuie s poarte tampilele persoanelor juridice implicate încircuitul respectivelor cecuri, aplicate clar. Simpla tampil a unui trgtor, persoan juridic,neînsoit de semntura reprezentantului autorizat al acesteia anuleaz cecul.

Pentru ca un cec s fie valabil, el trebuie s întruneasc toate condiiile obligatorii menionate dereglementrile legale în vigoare asupra cecului în momentul prezentrii la plat.

În cazul în care cecul nu este prezentat la plat regulat ca form, lipsind unul sau mai multe dintreelementele obligatorii, un asemenea instrument nu are valoarea juridic a unui cec. Un astfel decec este nul din punct de vedere legal. Nulitatea cecului pentru asemenea vicii de form rezult din chiar cuprinsul cecului i nu necesit alte probe.

Cecul prezentat Ia unitile bancare în vederea încasrii trebuie s fie completat lizibil i f r prescurtri, cu toate elementele cerute de formular înscrise cu cerneal sau pix de culoare albastr sau neagr, sau prin dactilografiere.

Pe cec pot fi înscrise i alte meniuni decât cele obligatorii, care prin instrumentul respectiv s stipuleze clauze facultative, rspunzând unor necesiti specifice raporturilor dintre cele treipersoane: trgtor, tras i beneficiar.

Tipuri de cecuri

a. Din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul se deosebesc:- cecul pltibil unei anumite persoane cu sau f r clauza "la ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin"nu este obligatoriu s figureze pe instrument, deoarece simpla înscriere a cuvântului "cec" implic prin ea însi posibilitatea transmiterii prin gir;- cecul pltibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin" nu poate fi transmis prin gir, cinumai pe calea cesiunii ordinare;- cecul la purttor - în momentul emiterii, nu indic expres beneficiarul sau poart meniunea "lapurttor", urmând a fi pltit fie persoanei desemnat ca beneficiar, fie purttorului instrumentului.Cecul la purttor se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purttor la altul.

b. Dup modul de încasare:- cecul simplu poate fi pltit în numerar, devenind cec numerar, în condiiile legii, sau în cont;poate fi transformat în cec barat i în cec certificat;- cecul barat este utilizat pentru plata în cont bancar; poate fi cu barare general sau cu bararespeciala;- cecul certificat reprezint cecul pe care o societate bancar, aflat în poziia de tras, confirm, înaintea remiterii cecului ctre beneficiar, existena fondurilor necesare efecturii plii ordonateprin respectivul instrument de plat; certificarea poate fi solicitata societii bancare de ctretrgtorul emitent sau de un posesor ulterior, beneficiar al cecului, înainte de a-l da la plat,- cecul de cltorie - în momentul emiterii unui cec, trgtorul poate condiiona plata acestuia deidentitatea dintre semntura persoanei care a primit cecul si semntura persoanei care încaseaz respectivul cec la prezentare.

c. În func ie de pr ile angajate în derularea plilor:- cecul personal - tras de o persoana fizic sau juridic asupra unei bnci;- cecul circular - un titlu de credit la ordin, emis de ctre o societate bancar asupra unitilor saleteritoriale sau asupra altei societi bancare.

Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul su (beneficiarul sau ultimul giratar) la:a. unitatea bancar care îl deservete, în vederea:

- încasrii în numerar sau în cont, dac trgtorul are cont deschis la aceeai unitate




bancar,- transmiterii pentru încasare pe circuit intrabancar, dac trgtorul are cont deschis la o

alt unitate bancar teritorial a aceleiai societi bancare sau, dup barare de ctre posesor, pecircuit interbancar, dac trgtorul are cont deschis la o alt societate bancar, b. unitatea bancar teritorial care deservete trgtorul în cazul decontrilor intrabancare,cecul poate fi prezentat pentru a fi încasat în cont sau în numerar conform reglementrilor interneale bncii i direct la unitatea bancara a pltitorului.

Cecul barat

Cecul cu barare general este cecul care poart dou linii paralele verticale sau oblice, dar nuorizontale, oriunde pe faa instrumentului i care nu are nimic înscris în spaiul delimitat de acestelinii. Cecul cu barare general poate circula prin girare i este valabil în deinerea ultimuluiposesor.

Cecul cu barare special este cecul care poart dou linii paralele verticale sau oblice, dar nuorizontale, oriunde pe faa instrumentului i care, în spaiul delimitat de aceste linii, are înscris denumirea unei societi bancare.

În cazul cecului cu barare general sau special, beneficiarul este obligat s recurg la serviciulunei societi bancare, printr-o unitate bancar aparinând acesteia, care s primeasc plata în loculsu. Bararea poate fi realizat in momentul emiterii cecului de ctre trgtor sau, pe parcursulcirculaiei acestuia, de oricare dintre posesorii instrumentului respectiv.

Bararea general poate fi transformat în barare special prin redactarea denumirii unei societi bancare între cele dou linii paralele. Bararea special nu se poate transforma într-o bararegeneral.

Un cec cu barare general poate fi pltit numai unei societi bancare sau unui client al societii bancare aflate i în poziia de tras pe instrumentul respectiv.

Un cec cu barare special poate fi pltit numai societii bancare a crei denumire se afla trecut între cele dou linii paralele de pe faa instrumentului respectiv. Daca societatea bancar nominalizat între cele dou linii paralele este chiar societatea bancar aflat în poziie de tras,plata cecului este realizata ctre un client al acesteia.

Dac posesorul unui cec barat nu este clientul societii bancare trase, plata respectivuluiinstrument nu va putea fi efectuat decât prin intermediul unei societi bancare.

Cecul de cltorie este instrumentul de plat prin care trgtorul condiioneaz plata acestuia deidentitatea celor dou semnturi puse pe cec de ctre cumprtor. În cazul unui cec de cltorie,succesiunea operaiunilor este urmtoarea:- trgtorul vinde cecurile de cltorie unei persoane, denumit posesor;- în momentul cumprrii cecurilor de cltorie, posesorul înscrie o prim semntur pe fiecare cec în parte, în faa trgtorului;- posesorul cecurilor de cltorie le transmite altei persoane în schimbul obinerii unor bunuri,servicii sau chiar numerar, persoana având calitatea de beneficiar;- în momentul remiterii cecurilor de cltorie ctre beneficiar, posesorul înscrie o a douasemntur în faa acestuia, iar identitatea perfect între cele dou semnturi confirm legalitatea cecului respectiv;- beneficiarul încaseaz contravaloarea cecurilor de cltorie de la societatea bancar tras unde î i are deschis contul trgtorul.




Opera iuni privind cecurile

Gestionarea carnetelor de cecuri are loc în conformitate cu reglementrile interne ale bncii privindoperaiunile specifice. Atunci când sunt eliberate carnetele de cecuri sau filele de cec, la solicitareaclienilor, sunt avute în vedere urmtoarele:

a. pentru procurarea carnetelor de cecuri sau a unor file de cec clientul trebuie s completeze ocomand în acest sens, în dou exemplare, semnat de persoanele autorizate s dispun de cont,conform Fiei specimenelor de semntur; b. banca trebuie s identifice pe baza actului de identitate (original) persoana care prezint comanda conform procedurilor interne, respectiv persoana care este desemnat s ridice carnetelede cec / filele de cec de la banc, fiind confruntate semnturile înscrise pe comand cu cele dinFia specimenelor de semntur existent la banc, precum i amprenta tampilei, iar acesteatrebuie s coincid;c. banca trebuie s consulte în mod obligatoriu baza de date a Centralei Incidentelor de Pli dincadrul Bncii Naionale a României. Nu sunt eliberate formulare de cec titularilor de cont f r oconsultare prealabil, formularele de cec fiind eliberate clientului în ziua efecturii acesteiconsultri.

Nu sunt eliberate carnete de cecuri sau file de cec, în situaia în care clientul respectiv este declarat în interdicie bancar, ca urmare a unui incident de plat major asupra unui cont al su, indiferentdac a fost notificat de unitatea bancar sau de ctre o alt societate bancar.

Pentru prudena, clienii care au fost declarai în interdicie bancar, dup expirarea interdiciei,pot utiliza pentru o perioad de 3-6 luni doar cecuri certificate, cu blocarea prealabil adisponibilitilor necesare, conform reglementrilor interne ale bncii privind certificarea cecurilor.

În Cererea de consultare transmis pentru interogarea bazei de date a Centralei Incidentelor dePli din cadrul Bncii Naionale a României sunt solicitate informaii privind istoricul incidentelorde pli majore, care sunt înscrise în Fiierul Naional al Persoanelor cu Risc. Banca trebuie samenioneze în mod obligatoriu pe formularul de comand de cumprare file sau carnete de cecrezultatul consultrii.

Conform reglementarilor legale în vigoare privind eliberarea filelor de cec, unitatea bancar teritorial este obligat s tipreasc:

- denumirea unitii bancare trase i adresa acesteia, în zona de pe faa cecului alocat pentru elementele de identificare a unitii bancare unde plata trebuie realizat;

- numele sau denumirea trgtorului i adresa acestuia, în zona alocat pentruelementele de identificare a trgtorului;

- codul fiscal al trgtorului;- numrul contului trgtorului din care urmeaz s fie realizata plata i codul unitii

bancare trase, la care este deschis contul trgtorului.

Certificarea cecului

Cecul certificat este acela pe care o societate bancar aflat în poziie de tras confirm, înainteatransmiterii cecului ctre beneficiar, existena fondurilor necesare efecturii plii ordonate prinrespectivul instrument de plat. Prin certificarea cecului, trasul nu se oblig direct, dar areobligaia ca în caz de neplat s despgubeasc pe posesorul care a suferit o daun din acest motiv.

Obliga ii la plata unui cec




Principalul obligat la plata unui cec este trgtorul. Girantul se poate exonera de garania de plat fa de primul giratar i fa de ceilali giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textulgirului, utilizând o formul corespunztoare, precum: "f r garanie", "f r rspundere" sau "f r obligo". Aceast clauz va putea fi invocat de ctre respectivul girant împotriva oricrui posesoral cecului.

Persoana care primete un cec cu o astfel de clauz dobândete proprietatea asupra lui ca i

drepturile care izvorsc din el, îns nu va putea exercita aciunea de regres contra girantuluipentru plata cecului.

Termenele de prezentare pentru plat

Cecul poate fi pltit numai la vedere / la prezentare, inând cont de funcia sa principala deinstrument de plat. Termenele de prezentare la plat a cecurilor emise i care pot fi pltite înRomânia sunt:- 8 zile, în cazul cecului pltibil în localitatea în care a fost emis, dac domiciliul bncii trase se afl în localitatea respectiva;- 15 zile, în cazul cecului pltibil între localiti diferite (dac respectivul cec a fost emis în alt localitate decât domiciliul bncii trase);

- 30 zile în cazul cecului circular;- cecul emis într-o ar strin i pltibil în România trebuie s fie prezentat în termen de 30 zile, iardac este emis în afara Europei în termen de 70 de zile. Cecul emis în România i pltibil într-o alt ar are ca termen de prezentare pe cel prevzut în legislaia rii în care urmeaz a fi efectuataplata.Termenele prezentate mai sus sunt exprimate în zile calendaristice i sunt calculate începând cuziua urmtoare datei emiterii cecului de ctre trgtor.

Dac termenul prevzut de lege privind diferitele operaiuni cu cecuri are, ca ultim zi, o zi desrbtoare legal, acesta se prelungete pân în prima zi lucrtoare urmtoare. Zilele de srbtoarelegal sunt cuprinse în calculul termenelor legale prevzute mai sus.

Girul- este un act prin care posesorul cecului numit girant transfer altei persoane numit giratar,printr-o declaraie scris pe instrument, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat icompletat;- trebuie s fie necondi ionat, neputând fi grevat de contraprestaii sau de orice fel de raporturicauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligaiei asumate prin cecul respectiv;- girul parial este nul, deoarece nu se admite ca o parte a crean ei încorporat în el s aparin girantului, iar cealalt parte giratarului;- poate fi "în plin" sau "în alb". Girul "în plin" cuprinde: semntura girantului, numele giratarului idata girrii - pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Girul "în alb" cuprinde doar semntura

girantului pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permis înscrierea girului "în alb" pefaa cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.

In cazul succesiunii neîntrerupte a girurilor fiecare gir este semnat în calitate de girant de ctre celcare în girul precedent figura ca giratar. Dac irul de giruri este întrerupt, posesor legitim alcecului este ultimul giratar dinaintea întreruperii, dac acesta era în posesia cecului.

Girul "în alb" permite posesorului cecului s îl transmit f r a prelua nici o rspundere, deoarecenumele su nu figureaz pe cec. Acest tip de gir permite darea în gaj a cecului i scoaterea lui din




gaj, f r ca aceast operaie s lase urme pe cec. Posesorul cecului cu un gir "în alb" areurmtoarele posibiliti privind respectivul cec:

a. s îl completeze cu numele sau;b. s îl completeze cu numele altei persoane, predându-l acesteia;c. s gireze cecul din nou "în alb" sau la ordinul altei persoane;d. s predea pur i simplu cecul unui ter f r a realiza operaiunea de girare ctre acesta

i f r a completa girul "în alb".

Girul presupune transmiterea proprietii cecului, cu precizarea c giranii devin obligai solidarpentru plata la prezentare. În cazul neplii cecului de ctre tras, la prezentare, posesorul acestuiase poate îndrepta prin regres împotriva oricruia dintre obligai i implicit împotriva oricruiadintre girani.

Girantul rspunde fa de giratar i de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, în cazulneplii la prezentare din partea trasului. În cazul în care, în textul unui gir, este inserat ointerdicie prin expresia "f r gir ulterior", girantul nu rspunde fa de persoanele crora cecul le-a fost girat ulterior contrar indicaiilor sale. Trgtorul stabilete, în momentul emiterii,modalitatea de circulaie a cecului.

Posesorul ceculuiPentru ca deintorul unui cec transmisibil prin gir s fie considerat posesor legitim al ceculuitrebuie s existe o serie neîntrerupt a girurilor menionate pe cec sau pe adaosul acestuia ("foaiede prelungire" sau "allonge"). Atunci când cecul nu a fost girat, posesor legitim al cecului este beneficiarul plii al crui nume sau a crei denumire este indicat/indicat pe faa cecului.

Dac irul de giruri este întrerupt, posesorul legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea întreruperii, dac acesta se afl în posesia cecului. Posesorul unui cec “la purttor” nu este obligats dovedeasc legitimitatea posesiei sale printr-o serie neîntrerupt de giruri, simpla deinere acecului f cându-i posibil exercitarea drepturilor privind respectivul cec.

Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o alt persoan difer în

funcie de tipul de cec:a. când cecul este "la ordin", posesorul este aprat din punct de vedere legal dac î i justific

posesia printr-o serie neîntrerupt de giruri, iar dac respectivul cec nu a fost girat, posesorlegitim al cecului este beneficiarul plii;

b. când cecul este "la purttor", posesorul este aprat prin simpla deinere a cecului respectiv.

Posesorul legitim al unui cec "netransmisibil'', în funcie de cel care a inclus aceasta clauz este:- dac respectiva clauz a fost inclusa de trgtor, posesorul legitim al cecului este

beneficiarul plii al crui nume sau a crei denumire este indicat / indicat pe faa cecului;- dac respectiva clauz a fost inclus de un girant, posesorul legitim al cecului este

giratarul acestuia sau o societate bancar dac respectivul giratar a girat la rândul lui cecul.

AvalulAvalul reprezint o garanie personal prin care o persoan denumit avalist garanteaz obligaiaasumat de una dintre persoanele obligate prin cec - persoana denumit avalizat, pentru toat suma menionat pe cec sau doar pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune existenta,mcar formal, a obligaiei, al crei accesoriu este.

Avalul poate fi dat de o ter persoan ori de un semnatar al cecului, altul decât trgtorul.Persoana care d un aval trebuie s aib capacitatea juridic necesar pentru realizarea acestui act.




Dac avalul este dat pentru o sum mai mare decât cea indicat pe cec, valabilitatea avalului sereduce la suma înscris pe cecul respectiv. Pentru ca avalul sa fie valabil, trebuie s fie menionatpe cec prin expresiile "pentru aval" sau "pentru garanie", împreuna cu semntura avalistului sau a împuternicitului su. Avalul poate fi dat printr-o simpl semntur a avalistului pus pe fatacecului.

Este obligatoriu ca avalistul s indice persoana pentru care d avalul. In cazul în care avalistul nu

îndeplinete aceast obligaie, se consider c avalul este dat pentru trgtor, ca fiind persoanacare elibereaz de rspundere cel mai mare numr de persoane obligate.

Avalistul care a pltit cecul dobândete toate drepturile decurgând din respectivul cec împotrivacelui garantat (avalizat) si a celor obligai ctre acesta din urm pe baza cecului.

Suma de plat Suma de plat trebuie s fie indicat în cifre si în litere, scriind cât se poate de clar i f r modificri ale textului în litere sau in cifre. Daca exista diferen e între suma scris în cifre si ceascris în litere, suma de plat va fi considerat cea înscris în litere. Atunci când pe faa ceculuisunt înscrise mai multe sume de plat în cifre ori în litere, suma care este pltita este suma cea maimic. Pe oricare cec este obligatorie înscrierea sumei de pltit i a monedei în care urmeaz s fie

efectuata plata.

Cecul trebuie s fie pltit în moneda locului plaii, respectiv în lei romaneti pentru cecurilepltibile în România. Excep ii de la aceast regul pot reprezenta urmtoarele situaii:

a. trgtorul exprim suma de plat într-o alt moned decât în lei i plata urmeaz s fie efectuata în aceast moned; in aceasta situaie plata poate fi realizata de ctre tras numai cucondiia ca trgtorul s aib disponibilul în valuta respectiv;

b. trgtorul exprim suma de plat într-o alt moned decât în lei, dar stipuleaz c plata efectiv va fi realizata în lei la cursul zilei în situaia neachitrii în ziua prezentrii a unuiastfel de cec i în condiiile respectrii reglementrilor în vigoare referitoare la refuzul la plat, înscrierea la Centrala Incidentelor de Pli; posesorul poate cere, la alegerea sa, ca respectivul cecs ii fie achitat, prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezentrii ori

la cursul de schimb valutar din ziua pltii;c. trgtorul poate s precizeze pe cec un curs de schimb valutar în funcie de care va

fi calculat suma de plat.

În situaiile menionate la litera b) si litera c) de mai sus, clauzele cuprinse în redactarea girurilor,care ar afecta clauza de risc valutar stabilit la emiterea cecului, se consider nule.

Dac trgtorul exprim suma de plat într-o alt moned decât în lei, dar stipuleaz c plataefectiv va fi efectuata în lei la cursul zilei, posesorul va depune la banc cecul respectiv însoit de borderoul de încasare, în care suma de plat va fi determinat pe baza cursului de schimb alB.N.R. aplicabil în ziua depunerii documentelor la banc. Eventualele diferene dintre cursul deschimb din ziua plii i ziua depunerii documentelor la banc vor fi soluionate între posesorulcecului si pltitor. Daca trgtorul stipuleaz pe cec un curs valutar în funcie de care va ficalculat suma de plat, pe borderoul de încasare va fi înscris suma în lei calculat pe bazaacestui curs.

5.2.2. Biletul la Ordin

Biletul la ordin este un instrument de plat i titlu de credit, prin care o persoan numit subscriitor sau emitent, în calitate de debitor, se oblig s plteasc unei persoane numit beneficiar, care are calitatea de creditor, o sum fix, la un anumit termen sau la prezentare.




Obligaia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este aceeai cu cea a trasuluiacceptant al unei cambii în sensul c se oblig în mod necondiionat s plteasc la scaden suma înscris pe titlu.

Elemente obligatorii i facultative

Biletul la ordin trebuie s cuprind urmtoarele meniuni obligatorii:

a. denumirea de bilet la ordin, a crei lips atrage nulitatea titlului;b. promisiunea necondi ionat de a plti o sum determinat - Emitentul (subscriitorul) seoblig în mod necondiionat s plteasc o sum de bani, iar orice condiii, limitri adugatepromisiunii de a plti în biletul la ordin duc la nulitatea titlului;c. numele beneficiarului. Bncile accept doar bilete la ordin în care numele celui cruia sau laordinul cruia plata trebuie realizat (beneficiarul biletului la ordin) este indicat clar. Biletul laordin nu poate fi la purttor. Pot circula prin gir biletele la ordin care cuprind sau nu clauza "laordin", iar cele pe care este stipulat "nu la ordin" nu pot fi transmise prin gir, ci doar pe calea uneicesiunii ordinare de crean;d. data emiterii trebuie s fie unic, posibil i cert. Biletele la ordin trebuie sa aib meniuni clareprivind ziua, luna i anul emiterii pentru a permite: calculul datei scadenei în situaia scadenei lao anumit perioad de la data emiterii; constatarea capacitii legale a semnatarilor în momentul

aplicrii semnturii pe titlu;e. semntura emitentului (subscriitorului), iar pentru persoanele juridice, tampila.

Pe biletul la ordin trebuie s fie înscrise: numele sau denumirea emitentului, adresa, codulfiscal/codul unic de înregistrare (în cazul persoanelor juridice), contul i banca la care este deschis,semntura i tampila (în cazul persoanelor juridice). Semntura emitentului trebuie s fieautograf , manuscris i redactat cu pixul sau cu cerneal neagr sau albastr la sfâritul textului biletului la ordin i trebuie s corespund cu cea din Fia specimenelor de semntur. Deasemenea, amprenta tampilei clientului persoan juridic trebuie s corespund cu cea din Fiaspecimenelor de semntur.

Bncile nu accept în cadrul operaiunilor biletele la ordin crora le lipsesc una sau maimulte dintre meniunile obligatorii. Daca indicarea scadenei nu este f cuta în mod expres pe titlu,se consider biletul la ordin ca fiind pltibil la vedere. Daca indicarea locului de plat nu apare înmod expres pe titlu, se considera ca loc de plat al biletului la ordin locul emiterii titlului care este în acelai timp i locul domiciliului emitentului. Daca în biletul la ordin nu este artat locul unde afost emis, se consider ca loc al emiterii locul indicat lâng numele emitentului.

În textul biletului la ordin pot fi realizate i alte meniuni decât cele obligatorii care, printitlul respectiv, s stipuleze clauze facultative rspunzând unor necesiti specifice din practicafinanciar si comercial.

Meniunile facultative fac obiectul înelegerii dintre persoanele care semneaz pe titlu.Dac în formula de avalizare nu este indicat persoana pentru care a fost dat avalul acesta seconsider a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.

Obligatul principal la plat

În cazul biletului la ordin, emitentul se oblig personal a plti la scaden suma din titlu itot ceea ce poate fi cerut pe baza reglementrilor în vigoare privind cambia i biletul la ordin.

Opera iuni privind biletul la ordin

Avizarea biletului la ordin




Datorit faptului c i biletului la ordin i se aplic toate dispoziiile privitoare la scadenacambiei, în situaia biletului la ordin pltibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuieprezentat emitentului pentru avizare, dând posibilitatea curgerii termenului de un an de la dataemiterii titlului. Termenul de plat va începe în acest caz de la data vizei pus de emitent. Vizapus de emitent presupune înscrierea semnturii acestuia pe faa titlului sub meniunea "VZUT"cu ocazia prezentrii titlului de ctre beneficiar la emitent.

Primirea în garan ie a biletului la ordinBncile pot primi drept garanie pentru creditele pe care le acord clienilor si bilete laordin care au specificat calitatea de beneficiar a bncii respective. La primirea unui astfel de biletla ordin în garanie, banca trebuie s verifice:a. dac aceste instrumente sunt valabil emise i conin toate elementele prevzute dereglementrile în vigoare; b. daca scadena biletului la ordin este corelat cu scadena ratelor creditului garantat;c. dac semnturile i amprenta tampilei, în cazul persoanelor juridice, corespund cu cele din Fiaspecimenelor de semntur aflat la banc;d. dac are înscris pe titlu clauza "f r protest".

În cazul în care clientul nu respect clauzele contractului de credit, banca va introducepentru plat biletul la ordin, la scadena acestuia. În caz de refuz la plat se procedeaz în

conformitate cu reglementrile în vigoare referitoare la aciunile cambiale, precum i cu cele îndomeniul incidentelor de pli.

* * *

Centrala Incidentelor de Plti (C.I.P.) este un centru de intermediere care gestioneaz informaia specific incidentelor de plai, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurileutilizatorilor, organizat i funcioneaz la Banca Naional a României. Toate bncile comerciale auobligaia de a raporta în termen real, pe cale informatic, toate cazurile de neonorare a unuiinstrument de plata, de unul sau altul din clien ii lor. Toate aceste incidente de pli suntcentralizate într-o „list neagr”, cu numele i datele de identificate ale celor care nu au respectatdisciplina plilor (persoane fizice i / sau juridice). Orice persoan care nu si-a onorat una dinobligaiile de plat rezultate din instrumente fr numerar este supus, potrivit legii, interdicieide a le mai utiliza pentru o perioad de un an, fiind pasibil de a suporta i consecinele legiipenale.

5.2.3. Ordinul de Plat

Defini ie i caracteristici generale

Ordinul de plat reprezint dispoziia dat de o persoan, numit ordonator, unei bnci, de a pltio sum determinat în favoarea unei alte persoane, denumit beneficiar, pentru stingerea uneiobligaii bneti, rezultând dintr-o relaie direct, existent între ordonator i beneficiar. Incircuitul ordinului de plat sunt implicate urmtoarele pri:

- ordonatorul, care iniiaz operaiunea, stabilete condiia de plat, constituie sursa de fondurinecesare, pltete i are capacitatea de a revoca plata înainte de execuie;

- banca ordonatoare, cea care d dispoziia pentru efectuarea plii i la care se formeaz sursade fonduri;

- beneficiarul, cel în favoarea cruia este realizat plata, acioneaz conform condiiilorprevzute în ordinul de plat;




- banca pltitoare - banca la ghieele creia este achitat suma de bani în contul beneficiarului.

Caracteristicile ordinului de plat sunt urmtoarele:

- operaiunea are loc la iniiativa pltitorului (ordonator);- relaia de plat este declanat ca urmare a unei obligaii asumate sau unei datorii

preexistente, care urmeaz a fi stins odat cu ordonarea plii;- revocabilitatea: ordonatorul poate retrage sau modifica instruciunile de plat date bncii,

cu condiia ca ordinul su iniial s nu fi fost executat prin achitarea sumei beneficiarului.Revocabilitatea nu atrage drepturi sau obligaii pentru prile implicate;- este absolut obligatoriu ca, odat cu emiterea ordinului de plat, ordonatorul s constituie

la banca i sursa de fonduri necesare.

Clasificarea ordinelor de plat

a. In funcie de momentul efecturii plii, în raport cu momentul livrrii mrfii sau prestriiserviciului exista:

- ordin de plat în avans, atunci când ordinul de plat este achitat înainte de livrare sau deefectuarea serviciului, reprezentând acordarea de ctre cumprtor a unui credit furnizorului, carepoate presupune existenta unor dobânzi pentru perioada de acordare a avansului; dac dobânzile

nu sunt solicitate, ele sunt incluse în preul de cumprare;- ordin de plat dup livrare, atunci când ordinul de plat este achitat dup livrarea mrfii sau

efectuarea serviciului i presupune faptul c vânztorul are încredere absolut c partenerul sauva fi în msur s plteasc la timpul stabilit.

b. In funcie de natura plii se deosebesc:- ordinul de plat necondi ionat, care se comport ca i cecul f r nici o explicaie privind

scopul plii;- ordinul de plat documentar / condi ionat – in cazul cruia plata este condiionat de

prezentarea unor documente (care atest livrarea, efectuarea de servicii) ori a unei garanii derestituire de avans sau alte documente stabilite în relaia dintre vânztor si cumprtor;

Ordinul de plat poate fi utilizat atât de persoanele juridice, cât i de cele fizice. Operaiunile începprin emiterea de ctre pltitor a unui ordin de plat dat unei bnci de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani i care se finalizeaz prin acceptarea respectivului ordin deplat de ctre banca destinatar.Pltitorul în cazul unui ordin de plat este prima persoan care îl emite în cadrul unui transfer –credit, un client al instituiei bancare iniiatoare sau chiar instituia iniiatoare. Beneficiarul estepersoana menionat prin ordinul de plat de ctre pltitor s primeasc o anumit sum de banii poate fi sau nu client al instituiei bancare destinatare sau chiar instituia destinatar.

Recep ia este procedura prin care o instituie bancar recunoate c a primit spre autentificare,acceptare i executare un ordin de plat.

Autentificarea de ctre banc constituie un mijloc de prevenire a plilor neautorizate, constând inprocedura de recunoatere de ctre banc a persoanelor pe care emitentul ordinului de plat le-aautorizat s semneze autentic, respectiv prin confruntarea, în cazul ordinului de plat pe suporthârtie, a semnturilor (inclusiv a amprentei tampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate peordinul de plat cu cele din Fia specimenelor de semnturi depuse la banc, care trebuie s coincid.

Emitentul poate fi reprezentat i de alte persoane, pe care le-a împuternicit prin procur autentic.În aceasta situaie, banca autentific ordinul de plat prin confruntarea semnturilor înscrise peprocura în form autentic, verific identitatea persoanei împuternicite prin procura cu actul de




identitate în original al persoanei în cauz. Acceptarea este procedura prin care unitatea bancar recunoate valabilitatea ordinului de plat i se oblig s transfere fondurile bneti, in urmaverificrii existentei disponibilului în contul pltitorului cel puin la nivelul ordinului de plat acceptat, in termenele i condiiile impuse de emitentul ordinului de plat.

Men iuni obligatorii i facultative

Ordinul de plat trebuie s îndeplineasc toate condiiile de form i de fond prevzute dereglementrile în vigoare privind acest instrument de plat. Ordinul de plat conine urmtoareleelemente obligatorii:

a. ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani scris în cifre i litere; b. numele sau denumirea beneficiarului i, dup caz, numrul contului acestuia deschis launitatea destinatar;c. numele sau denumirea pltitorului, codul fiscal în cazul persoanelor juridice i numrulcontului acestuia deschis la unitatea iniiatoare;d. elementul sau elementele care s permit autentificarea emitentului de ctre unitateainiiatoare;e. denumirea unitii iniiatoare, respectiv a unitii receptoare;f. denumirea de "ORDIN DE PLAT" înscris clar i la vedere pe aceeai fa a

formularului ordinului de plat pe suport hârtie pe care se afla înscris suma;g. data emiterii trebuie s fie unic, posibil i cert; informaii referitoare la circulaia

ordinului de plat pe suport hârtie pe parcursul efecturii transferului-credit pân la finalizareaacestuia, respectiv pe verso ordinului de plat pe suport hârtie remis pe circuit interbancar trebuies fie înscrise unitatea prezentatoare i unitatea primitoare, dac aceasta din urm nu este iunitate destinatar;Ordinul de plat poate s mai conin i elemente facultative:

- numrul ordinului de plat;- data plii care reprezint ziua bancar viitoare în care emitentul dorete ca fondurile s fie

puse la dispoziia beneficiarului de ctre unitatea destinatar;- adresa beneficiarului daca emitentul cunoate c acesta nu are cont deschis la banca

destinatar;- referine privind coninutul economic al operaiunii care a determinat emiterea ordinului

de plat;- alte meniuni suplimentare.

Obliga iile pr ilor implicate in circuitul ordinului de plat

- Obliga iile pltitorului

Pltitorul este obligat printr-un ordin de plat doar dac acesta a fost emis de el sau de ctre opersoan care are mandatul de a-l reprezenta. Pltitorul este responsabil pentru instruciunile date bncii. În cazul unor instruciuni eronate date de ctre client, care au determinat retrageri de sume

din cont, banca încearc recuperarea sumelor respective, f r ca prin aceasta s-i creeze oobligaie fa de client.

Pltitorul trebuie s prezinte bncii ordine de plat pe suport hârtie, completate cu toatemeniunile obligatorii i suplimentare dac este cazul, s emit ordine de plat doar dac aredisponibil suficient în cont, ordinele de plat fiind semnate de persoanele autorizate i tampilate(conform Fiei specimenelor de semntur). tampila este aplicat în cazul persoanelor juridice.

- Obliga iile unitii bancare ini iatoare




Ordinele de plat pe suport hârtie (OPH) sunt primite la unitatea bancar doar dac suntprezentate la banca de persoana desemnat de clientul - persoan juridic s efectueze operaiuni în relaie cu banca, conform delegaiei date sau dac sunt prezentate la banc de clientul - persoan fizic, identitatea acestuia fiind dovedit cu actul de identitate în original potrivit reglementrilorinterne ale bncii.

Primirea la unitatea bancar a unui ordin de plat asupra cruia exista suspiciuni c nu este emis

de ctre titularul de cont, banca nu va recepiona, autentifica i accepta ordinul de plat respectiv.

Executarea ordinelor de plat recepionate, autentificate i acceptate este procedura prin careunitatea bancar iniiatoare debiteaz contul pltitorului i remite OPH, în scopul transferuluifondurilor bneti la beneficiar:

- pe circuit intrabancar - la unitatea bancar unde clientul beneficiar are deschis contul sau launitatea bancar la care se va prezenta beneficiarul menionat pe OP;

- pe circuit interbancar pentru pli de mic valoare, în conformitate cu reglementrile invigoare privind compensarea multilateral a plilor interbancare f r numerar pe suport hârtie;

- pe circuitul stabilit de reglementrile în vigoare privind sistemul de transfer de fonduri demare valoare, în cazul plilor corespunztoare sau, indiferent de valoare, în cazul în care clientulpltitor decide s utilizeze sistemul de transfer al fondurilor de mare valoare;

- pe circuit local în cazul în care pltitorul i beneficiarul au cont deschis la aceeai unitate bancar;- pe circuitele stabilite pentru decontarea operaiunilor cu Trezoreria statului.

Executarea ordinului de plat const în prelucrarea în vederea realizrii transferului - credit.Datele menionate pe instrumentul de plat sunt preluate în sistemul informatic de ctre persoanacare gestioneaz contul pltitorului, fiind apoi validate de ctre persoanele desemnate din cadrulcompartimentului decontri intra i interbancare.

Dac emitentul indic o dat a plii viitoare, unitatea bancar iniiatoare execut ordinul de plat în termenul prevzut de reglementrile in vigoare privind OP.

Un ordin de plat care are indicat o anumit dat a plii "P", este executat de ctre unitatea bancar receptoare în ziua acceptrii sau cel mai târziu a doua zi bancar de la data acceptrii,indiferent dac P este o zi mai îndeprtat.

- Obliga iile unitii bancare destinatare

Banca unde este deschis contul beneficiarului verific dac:- denumirea beneficiarului, care este înscris pe OP, corespunde cu titulatura (denumirea)acestuia, respectiv cea existent în baza de date a bncii;- dac simbolul contului beneficiarului menionat pe ordinul de plat este corect;- dac suma în cifre corespunde cu cea in litere;- exist eventuale meniuni suplimentare i acestea sunt corecte.

Dac nu poate fi identificat clientul beneficiar, banca refuz operaiunea. Pentru ordinele de plat care au înscrise corect denumirea beneficiarului i contul su, banca beneficiarului confirm operaiunea i genereaz automat înregistrarea, respectiv cea prin care este creditat contul beneficiarului.Exemplarul nr. 2 al ordinului de plat este predat beneficiarului sub semntur. În situaiaordinelor de plat refuzate, exemplarul nr. 2 al acestora este transmis pe circuit intrabancar sauinterbancar, în funcie de modalitatea de decontare utilizat, pentru a fi înapoiat emitentului.




Unitatea bancar destinatar care primete ordine de plat având menionate la rubrica "P" o dat viitoare la care trebuie s pun fondurile bneti la dispoziia beneficiarului, le grupeaz în funciede acesta dat.

Ordinele de plat primite de la ali participani la compensarea multilateral a plilor interbancaresau la sistemul de transfer al fondurilor de mare valoare sunt analizate de unitatea bancar destinatar în scopul acceptrii sau refuzrii lor. Ordinele de plat neacceptate la încasare sunt

refuzate.

5.2.4. Decontarea Plilor Externe

Plata extern reprezint plata în valut convertibil i în lei efectuat de un rezident în favoareaunui nerezident în conformitate cu prevederile reglementrilor vigoare privind operaiunilevalutare.

Dispozi ia de Plat Extern

În situaia plilor externe efectuate în favoarea nerezidenilor de ctre clienii rezideni, acetiatrebuie s prezinte la banc, conform prevederilor legale în domeniul valutar, formularul"DISPOZIIE DE PLAT EXTERN", având obligaia de a proba cu documente, inclusivautorizaia în cazul operaiunilor supuse autorizrii Bncii Naionale a României, tipul operaiunii în valut i suma transferat.

Formularul "DISPOZIIE DE PLAT EXTERN (D.P.E.)" este completat pentru toate tipurile depli externe de ctre ordonatorii acestora, persoane fizice sau juridice, indiferent de sum.

Pentru ridicrile de valut în numerar din conturi bancare pentru pli externe, inclusiv cheltuielilepentru deplasri externe, formularul "D.P.E." este completat doar de ctre persoanele juridice.

Formularul "D.P.E." este întocmit de client în dou exemplare, din care unul pentru banc icellalt pentru client. Indiferent de modul de întocmire a formularului "D.P.E." (manual cumajuscule sau pe computer), clientul trebuie s semneze în original cele dou exemplare aleformularului, dac formularul "DISPOZIIE DE PLAT EXTERN" nu este tiprit pe hârtieautocopiativ i, în cazul persoanelor juridice, va aplica tampila pe cele dou exemplare aleacestui formular.

Banca verific întocmirea corect a formularului "D.P.E.", dac documentele menionate suntconforme cu cerinele reglementrilor în vigoare i dac semntura clientului / amprenta tampileisunt în concordan cu Fia specimenelor de semntur.

Dac formularul "DISPOZIIE DE PLAT EXTERN" nu este corect întocmit, clientul nu prezint documentele în conformitate cu cerinele reglementrilor în vigoare sau exist neconcordane întredatele înscrise de ordonator în formular i documentele prezentate, precum i dac semnturai/sau amprenta tampilei nu corespund cu Fia specimenelor de semntur, operaiunea nu va fiefectuat, iar formularul "D.P.E." i documentele prezentate sunt restituite ordonatorului. Deasemenea, operaiunea nu va fi efectuata nici în situaia în care formularul "DISPOZIIE DEPLAT EXTERN" nu poate fi acceptat din cauza condiiilor de redactare, respectiv acestaprezint tersturi, modificri, adugri s.a.




În cazul în care clientul prezint bncii "D.P.E." pe alte formulare decât cele puse la dispozi ie dectre banc, banca verific dac formularele respective sunt conforme celui prevzut înreglementrile în vigoare în domeniul valutar, inclusiv dac ele includ instruciunile pentrucompletare. Dac toate elementele corespund, iar ordonatorul plii externe dispune de sumanecesar, banca va accepta dispoziia de plat extern. Astfel, pe cele dou exemplare aleformularului "D.P.E.", în caseta cu meniunea „Se va completa de ctre banc”, banca va înscriecodul unitii bancare atribuit de Banca Naional a României. In acelai timp, în caseta rezervat a

formularului "DISPOZIIE DE PLAT EXTERN", banca va înscrie, în original, pe cele dou exemplare ale formularului, data valutei, referina bancar i va data documentul.

Dispozi ia de Transfer

Formularul "Dispoziie de transfer" este utilizat pentru:a. operaiunile în valut efectuate prin virament pe teritoriul României; b. plile în valut efectuate de nerezideni;c. plile în valut efectiv (eliberarea de numerar pentru persoane fizice), dup caz.

“Dispoziia de transfer” este formularul prin care sunt transmise instruciunile de plat pe care led ordonatorul de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani în valut, în

condiiile în care dispune de fondurile bneti necesare.

“Dispoziia de transfer” este utilizat atât de persoanele juridice, cât i cele fizice care au deschiscont curent la o banc.

Beneficiarul este persoana menionat de pltitor în “Dispoziia de transfer” s primeasc oanumit sum de bani; poate fi un client al bncii sau al altei instituii de credit destinatare.“Dispoziia de transfer” este utilizat i pentru retragerea de numerar de la distan. În acest caz,ordonatorul are i calitatea de beneficiar.

Dup autentificarea documentului i verificarea de ctre banc a existenei disponibilului în contulclientului, “Dispoziia de transfer” este acceptat de unitatea bancar, urmând a fi executat conform instruciunilor clientului.

Men iunile obligatorii ale “Dispozi iei de transfer”

Pentru ca “Dispoziia de transfer” s îndeplineasc toate condiiile de form i de fond, trebuie s conin urmtoarele:

- denumirea unitii bancare iniiatoare;- ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani exprimat în valut;- numele i prenumele/denumirea pltitorului;- CNP / codul fiscal;- numele i prenumele/denumirea beneficiarului;-

adresa, numrul de cont beneficiarului;- denumirea, localitatea unitii bancare a beneficiarului;- data întocmirii;- valuta, valoarea tranzaciei;- contractul / factura, precum i celelalte documente la care se refer plata, în cazul

persoanelor juridice.

Clienii pot transmite bncii i “Dispoziii de transfer” în format electronic, care conin toateelementele obligatorii prevzute de formular.




Obliga iile ordonatorului “Dispozi iei de transfer”

Clientul este responsabil de instruciunile date bncii prin “Dispoziia de transfer”. În situaia unorinstruciuni eronate date de client, care au determinat retrageri de sume din cont, banca va încercarecuperarea sumelor respective, f r ca prin aceasta s î i creeze o obligaie fa de client.

Clientul trebuie s prezinte bncii “Dispoziii de transfer” pe suport hârtie primite de Ia banc (cu

excepia cazului în care sunt utilizatori ai mecanismelor electronice), completate cu toatemeniunile necesare efecturii transferului valutar i s emit instruciuni de plat doar dac aredisponibil suficient în cont.

Dispoziia de transfer este întocmit de ordonator în trei exemplare, cu urmtoarele destinaii:- exemplarul nr. 1 este utilizat pentru debitarea contului ordonatorului;- exemplarul nr. 2 servete ca document justificativ pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatar;- exemplarul nr. 3 este restituit ordonatorului, dup efectuarea transferului valutar.

Banca efectueaz în prezena clientului operaiunea de autentificare a “Dispoziiei de transfer”.Dac ordonatorul nu are disponibilitile necesare efecturii transferului valutar sau nu sunt

îndeplinite condiiile prevzute pentru autentificare/acceptare “Dispoziia de transfer” esterestituit ordonatorului.

Banca nu recepioneaz, nu autentific i nu accept o “Dispoziie de transfer” asupra creia suntsuspiciuni în ceea ce privete elementele de autentificare (semntura i/sau amprenta tampilei).

Pe baza “Dispoziiilor de transfer” recepionate, autentificate i acceptate, banca debiteaz contuldin care este ordonat plata.

• Acreditivul Documentar

Acreditivul este un angajament ferm prin care o banc (numit emitent), acionând la cererea iconform instruciunilor unui client (ordonatorul) se angajeaz s efectueze plata ctre un ter (beneficiar).

Tipuri de acreditive

Din punctul de vedere al fermitii angajamentului bncii emitente se deosebesc patru tipuri deacreditiv.

- Acreditivul revocabil este acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat,f r nici o notificare a beneficiarului. Anularea ori modificarea acreditivului revocabil devineefectiv doar dup primirea notificrii la banca avizatoare. Orice plat, acceptare, negociere dedocumente efectuat de banca avizatoare înaintea primirii unei astfel de notificri trebuie

acceptat de banca emitent. Un astfel de acreditiv este foarte rar utilizat.- Acreditivul irevocabil este acreditivul documentar care nu poate fi modificat ori anulatf r consimmântul prilor (inclusiv al beneficiarului).

În condiiile de emitere a acreditivului documentar trebuie s fie indicat clar dac esterevocabil sau irevocabil. Totui, în absena unei astfel de indicaii, acreditivul documentar esteconsiderat emis ca fiind irevocabil.

- Acreditivul documentar neconfirmat reprezint acreditivul documentar transmis beneficiarului f r nici un angajament sau responsabilitate din partea bncii avizatoare, în afar deautentificarea semnturilor bncii emitente.




- Acreditivul documentar confirmat reprezint acreditivul documentar în care, laangajamentul irevocabil al bncii emitente, se adaug angajamentul unei bnci confirmatoare. O banc va aduga o confirmare doar pentru un acreditiv documentar irevocabil.

Dac o banc nu dorete s adauge confirmarea sa, ea trebuie s informeze banca emitent despreaceasta, putând aviza acreditivul documentar ctre beneficiar f r adugarea confirmrii.

În cazul efecturii unor modificri în acreditivul documentar, banca confirmatoare poate sau nu s extind confirmarea sa asupra modificrii.Dac nu dorete aceast extindere, trebuie s informeze atât banca emitent, cât i beneficiarul.

Un tip special de acreditiv documentar este cel “stand-by”, în cazul creia banca emitent seangajeaz s efectueze plata ctre clientul su conform condiiilor din contractul comercial. Spredeosebire de un acreditiv documentar obinuit, unde banca emitent se angajeaz s plteasc pentru îndeplinirea unei obligaii a clientului su, în situaia acreditivului documentar “stand-by” banca emitent se angajeaz s plteasc pentru neîndeplinirea unei obligaii a ordonatorului.

Un astfel de acreditiv documentar îndeplinete un rol asemntor cu o despgubire sau cu ogaranie la prima cerere, destinat s protejeze beneficiarul împotriva unei pierderi cauzat de

neîndeplinirea unei obligaii sau de nelivrarea mrfii.

Plata în cazul acreditivului documentar “stand-by” trebuie realizat pe baza prezentriidocumentelor special cerute i atestatul beneficiarului c ordonatorul nu i-a îndeplinit obligaiilede plat.

Documentele solicitate pentru acreditivul documentar

Factura este documentul emis i semnat de beneficiar, pe numele ordonatorului. În factur suntmenionate clar i expres:- denumirea mrfii, care trebuie s corespund cu cea din acreditivul documentar;- ambalajul, marcarea;- preul unitar al mrfii i valoarea total.

Documentele de transport (expediere) sunt documentele ce indic faptul c marfa a fost livrat sau preluat pentru încrcare. Dac nu exist un document de transport specific unui anumitmijloc de transport (camion, tren, avion) poate fi acceptat un alt document care s ateste livrarea,de exemplu proces-verbal de recepie, proces-verbal de predare-primire etc.

Alte documente solicitate sunt:- documentele de asigurare care, în mod curent, îmbrac forma "polielor de asigurare". Polia deasigurare este un document negociabil, putând fi emis nominal sau “la ordin”, iar prin andosare în alb poate deveni un document “la purttor”. Trebuie urmrit ca polia de asigurare:

- s fie conform cu condiiile acreditivului documentar;- s fie emis i/sau semnat de companiile de asigurare, de agenii acestora sau deasigurtori;- s existe concordan între elementele din polia de asigurare i celelalte documente(factur, document de transport);- data emiterii s fie aceeai sau anterioar datei documentului de transport.

- certificat de calitate s.a. documente.




Utilizarea acreditivului- înseamn depunerea de ctre beneficiar a documentelor solicitate în cadrul acreditivului, pentru încasarea contravalorii acestora, prin:

a. plata la vedere/la scaden • în cazul acreditivului domiciliat la banca emitent:

- banca notificatoare (avizatoare) verific documentele primite de la beneficiar i le transmite bncii emitente, împreun cu instruciunile de plat;

- banca emitent verific documentele i efectueaz plata (în cazul acreditivului cu plata la

vedere) sau se angajeaz s efectueze plata la o dat convenit (în cazul acreditivului cu plata lascaden) pe care o comunic bncii notificatoare (avizatoare) i transmite documenteleordonatorului;

- banca emitent efectueaz plata (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sau accept pentru plat documentele la o dat convenit (în cazul acreditivului cu plata la scaden).• în cazul acreditivului domiciliat la banca notificatoare:

- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) verific documentele primite de la beneficiar i solicit bncii emitente s efectueze plata acestora (în cazul acreditivului cu plata lavedere) sau s se angajeze s le plteasc la o dat convenit (în cazul acreditivului cu plata lascaden);

- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) transmite documentele bncii emitente a

acreditivului;- banca emitent a acreditivului verific documentele (pltite sau acceptate la plat la o dat

convenit) i le transmite ordonatorului. b. plata prin acceptare înseamn obligaia bncii emitente de a accepta i plti la scadena

convenit, cambii trase de beneficiar:- asupra bncii emitente;- asupra unei tere bnci, nominal în acreditiv ca banc tras considerând c ceilali termeni

din acreditiv au fost îndeplinii.c. plata prin negociere înseamn obligaia bncii negociatoare de a plti, in momentul

prezentrii, cambii trase de beneficiar i/sau documente prezentate în acreditiv. Nu sunt acceptatecambii trase asupra ordonatorului; dac sunt prezentate astfel de cambii, acestea sunt consideratedocumente adiionale i nu sunt luate în calcul de ctre bnci.

Modificarea acreditivuluiBanca emitent poate opera modificri ale acreditivului la cererea ordonatorului. Modificrile sepot referi la majorri/diminuri de valoare ori la modificarea unor condiii din acreditivul iniialori la ambele.

Orice modificare trebuie acceptat în totalitatea ei, acceptarea parial a modificrii nefiindpermis. Beneficiarul trebuie s verifice dac modificarea este in concordan cu condiiilecontractuale stabilite cu partenerul su i, dac acestea nu concord i dorete s refuzemodificarea, trebuie s informeze de urgen banca sa. Dac beneficiarul nu a comunicat bncii c refuz modificarea, dar prezint documente pentru utilizarea acreditivului, modificarea este

considerat acceptat. În situaia efecturii mai multor modificri, trebuie acordat o ateniedeosebit modificrilor acceptate i celor refuzate.

Reglementarea acreditivuluiAcreditivul documentar i acreditivul stand-by utilizate în comerul internaional suntreglementate de Publicaia nr. 500 elaborat de Camera Internaional de Comer de la Paris.

Mecanismul derulrii acreditivului documentar domiciliat la banca beneficiarului este prezentat încontinuare.1. Între cumprtor (ordonatorul acreditivului documentar) i vânztor (beneficiar al




acreditivului documentar) se încheie un contract comercial în cadrul cruia partenerii stabilescmodalitatea de plat acreditivul documentar2. Instruciuni privind deschiderea acreditivului documentar dat de ordonator bncii sale.3. Dispoziia de deschidere a acreditivului documentar este dat înainte ca beneficiarul s fiexpediat marfa, dar corelat cu momentul de livrare stabilit în contractul comercial. Deschidereaacreditivului documentar const în emiterea de ctre banca emitent a unui angajament de plat,sub forma acreditivului documentar i cuprinde dou etape:

a. elaborarea documentelor în sine; b. transmiterea instruciunilor bncii beneficiarului, prin intermediul acestor documente.4. Notificarea sau avizarea beneficiarului prin care vânztorul intr în posesia angajamentului bncii cumprtorului de a i se plti pe baza documentelor.5. Livrarea mrfii are loc doar dup ce vânztorul constat concordana dintre condiiile înscrise în acreditivul documentar i cele în care a pregtit marfa.6. Prezentarea documentelor privind expedierea mrfii, conform condiiilor din acreditivuldocumentar.7. Verificarea documentelor cu elementele acreditivului documentar.8. Transmiterea documentelor si solicitarea rambursrii sumei.9. Achitarea sumei, conform solicitrii primite.10-11. Verificarea documentelor pe baza crora a fost efectuat plata i transmiterea acestora ctre

ordonator, concomitent cu debitarea contului acestuia.

Un acreditiv este considerat expirat neutilizat dac termenul de valabilitate a expirat, f r a fiprezentate documentele în cadrul acestuia.

Mecanismul derulrii acreditivului documentar domiciliatla banca beneficiarului




• Incasso-ul Documentar

Incasso-ul documentar este o modalitate de decontare bazat pe obligaia de plat acumprtorului, asumat prin contractul comercial, f r a implica un angajament de plat dinpartea bncilor implicate în derulare. Incasso-urile se deruleaz pe baza Publicaiei nr. 522 a CCIParis, fapt ce îi confer o anumit protecie.

Caracteristicile incasso-ului documentar

Incasso-ul documentar const în manipularea de ctre bnci a documentelor comerciale i/saufinanciare conform instruciunilor primite, pentru:

- obinerea plii i/sau acceptare;- transmiterea documentelor comerciale contra plat i/sau acceptare;- transmiterea documentelor pe baza altor termeni i condiii.

Prile implicate într-un incasso sunt urmtoarele:- ordonatorul este reprezentat de exportator sau vânztor, respectiv partea ce încredineaz

bncii sale ordinul de încasare;

- banca remitent este cea creia ordonatorul îi încredineaz ordinul de încasare;- o banc însrcinat cu încasarea sumei, fiind orice banc, alta decât cea remitent, implicat înordinul de încasare;

- banca notificatoare - banca însrcinat cu avizarea i prezentarea documentelor trasului;- trasul - importatorul, cumprtorul sau cel cruia trebuie s i se prezinte documentele în

conformitate cu ordinul de încasare i care trebuie s plteasc.

(Avantajele utilizrii incasso-ului) Utilizarea incasso-ului este: a. mai sigur decât cea a ordinului de plat; b. mai puin costisitoare decât acreditivul;

c. trasul are posibilitatea de a vinde marfa înaintea plii;d. nu necesit blocarea disponibilitilor clientului în calitate de tras, din momentul

avizrii incasso-ului, plata este efectuat ctre exportator doar la primirea instruciunilor deplat la importator.

Mecanismul derulrii incasso-ului documentar

În incasso documentar, transmiterea plii de la cumprtor la vânztor se realizeaz doar dup cecumprtorul este anunat de ctre banca sa în legtur cu sosirea documentelor care atest expedierea mrfurilor ctre vânztor.

Exportatorul este iniiatorul operaiunii care se deruleaz din ordinul su, pe rspunderea i risculpropriu. Transmiterea documentelor de la exportator / vânztor la importator / cumprtor serealizeaz prin intermediul a dou bnci:

- banca exportatorului, la care acesta depune documentele de expediie;- banca importatorului, la care acesta are cont deschis.

Dezavantajele pentru exportator constau în:a. livrarea mrfii f r nici o garanie de plat; b. în caz de neplat, marfa trebuie returnat sau depozitat în vederea gsirii unui alt

client, fapt ce presupune cheltuieli pentru exportator.

Principalul risc al importatorului în derularea incasso-ului documentar const în faptul c nupoate vedea marfa decât dup ce o pltete (marfa expediat putând fi necorespunztoare dinpunct de vedere calitativ sau o alt marf ).




Riscurile pe care le genereaz incasso-ul determin utilizarea acestei modaliti de plat în relaiiledintre parteneri care se cunosc i care au o bonitate de necontestat.

Mecanismul derulrii incasso-ului documentar

1. Încheierea contractului comercial internaional în care este prevzut ca modalitate de plat "incasso documentar";

2. Exportatorul expediaz mrfurile în conformitate cu prevederile contractului;3. Exportatorul trimite bncii sale documentele care atest expedierea mrfurilor, însoite de

ordinul de încasare, prin care exportatorul d instruciuni bncii sale privind modul deutilizare a documentelor. Ordinul de încasare este un document tipizat în care exportatorulspecific: importatorul, banca importatorului, numrul documentelor trimise la încasat,comisioanele. La depunerea documentelor, banca efectueaz doar un control formal;

4. Banca exportatorului (banca remitent) transmite documentele bncii importatorului, împreun cu ordinul de încasare;

5. Banca importatorului avizeaz importatorul de sosirea documentelor pentru plat i leelibereaz, conform instruciunilor din ordinul de încasare (contra plat sau contra acceptare);

6. Importatorul pltete documentele sau accept cambia i primete documentele care atest proprietatea asupra mrfurilor;

7. Banca importatorului crediteaz contul bncii exportatorului;8. Banca exportatorului crediteaz contul clientului su, exportatorul.


1. Definii biletul la ordin, cecul i prezentai noiunile de gir i aval.

2. Prezentai acreditivul documentar (definiie, documente necesare, tipuri).




Unitatea de învare nr. 6

OPERAIUNI AFERENTE PLILOR ELECTRONICE

Principalele obiective ale unitii de învare nr. 6 sunt:

- parcurgerea elementelor aferente cardurilor bancare;- prezentarea principalelor sisteme de transfer electronic.-

6.1. Opera iuni pe baz de carduri

Cardul a avut o evoluie foarte rapid, dei este un instrument tânr, care a aprut pe pia dup aldoilea rzboi mondial, iniial având forma unor bonuri valorice în schimbul crora se puteaurealiza achiziii de la comercianii care au acceptat s participe la acest nou plan de creditare.“Printele cardului” a fost John Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la NationalBank – New York, care a inventat acest sistem foarte simplu i rapid de creditare: comercianii carevindeau mrfuri, de regul de valori mici în schimbul bonurilor valorice le depuneau periodic la banc, iar banca factura cumprtorilor contravaloarea acestora. Pe baza acestui sistem, în 1951National Bank -New York a emis practic primele carduri din lume.

Ideea de creditare pe baza cardurilor de plastic s-a transformat într-un instrument propriu-zis abia în 1960, când Bank of America a lansat Bank Americard (în prezent denumit VISA International).Dup succesul rapid al Bank Americard, un numr de 17 instituii bancare au înfiinat, în 1966, oreea proprie prin care î i acceptau cardurile de credit locale, denumit Asociaia Interbancar deCarduri, care se ocupa cu procedurile de autorizare i decontare.

Piaa cardurilor este supus, mai mult decât oricare alt activitate, unui rapid proces deglobalizare, pe lâng cei doi VISA International i MasterCard International un rol activ înglobalizarea pie

ei cardurilor îl joac

i Europay International, American Express s.a.

Cardul poate fi definit ca un instrument de decontare care faciliteaz deintorului achiziionareade bunuri i servicii f r s fie nevoie de existenta numerarului. Cardul ofer deintorului accesulla un cont bancar din care este efectuat plata bunurilor i serviciilor achiziionate, fie pe seamadisponibilului existent în cont, fie prin apelarea la un credit.

6.1.1. Elementele Cardurilor

Trsturile de siguran i personalizare ale cardului au rolul de a nu permite falsificarea saualterarea informaiei revelatoare pentru plata prin card, ori utilizarea frauduloas a acestuia la

plat, precum i reducerea efectelor pierderii, furtului, deteriorrii, distrugerii precum i pentruevitarea producerii oricror daune prilor sau afectrii încrederii în plata pe baz de carduri.

Cardul trebuie s fie fabricat din material plastic cu aceleai dimensiuni, indiferent de emitent.Cardul trebuie s prezinte pe partea din fa :- numrul cardului;- numele, prenumele i orice alte elemente care s permit evitarea confuziilor privind identitateadeintorului;- data expirrii valabilitii cardului;- denumirea i sigla emitentului;




- o hologram vizibil la lumina natural.

Aceste înscrisuri se realizeaz prin gravare laser sau prin embosare.Cardul trebuie s prezinte pe partea din spate (verso):

- o band magnetic înregistrabil pe cel puin trei piste;- un panel de semnturi cu fundal de culoare deschis, rezistent la uzur i având elemente de

siguran în desen care s limiteze posibilitatea tergerii sau modificrii semnturii.

Automatul programabil este un dispozitiv ale crui date de ieire depind de datele de intrare i delogica programului intern prin care, cu ajutorul unui card compatibil, sunt iniiate i pot fiefectuate operaiuni în numele i contul unui comerciant care poate prelua rspunderea material asupra automatului programabil, inclusiv privind:- distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) - dispozitivul electromecanic ce permiteunui utilizator de card accesul i d dreptul unui deintor s retrag numerar disponibil dincontul su;- ghieul automat de banc (ATM) - dispozitivul electromecanic care permite utilizatorului decard accesul si da dreptul uni deintor s retrag disponibil din contul su sub forma numeraruluii/sau s aib acces la diferite servicii de informare asupra situaiei unor conturi, asupratransferurilor de fonduri sau asupra acceptrii de depozite;

- terminalul pentru transferul electronic de fonduri de la punctul de vânzare (EFTPOS) -dispozitivul ce permite preluarea, captarea i, uneori, transmiterea de informaii privind plata cucard prin mijloace electronice situate la punctele de vânzare, de obicei cu amnuntul, alecomerciantului.

6.1.2. Participan ii la Opera iunile aferente Cardurilor

Emitentul

O banc poate fi proprietara unei mrci distinctive sub care sunt emise carduri sau poate avea

relaii cu proprietarul mrcii, care ii permit s emit carduri. Emiterea unui card este realizat lacererea persoanei care dorete s fie deintor i care depune, în prealabil, o cerere scris deemitere a cardului, sub forma i în condiiile hotrâte de emitent.

Pe baza cererilor aprobate, emitentul încheie i semneaz un acord cu deintorul, in care suntprevzute expres drepturile i obligaiile prilor la plata pe baza de card. Dup încheiereaacordului, reprezentantul autorizat al emitentului elibereaz un card personalizat, confecionat cuajutorul unor procedee tehnologice specifice, astfel încât s asigure încadrarea în standardeleinternaionale i s cuprind în card cel puin:- numele i prenumele deintorului;- o codificare care s reflecte unicitatea în circulaie a respectivului card;- data expirrii valabilitii cardului;- alte elemente de siguran, identificare i funcionalitate.

Obligaiile emitentului se refer mai ales la:- eliberarea, preschimbarea i reînnoirea unui card la iniiativa persoanei care solicit i motiveaz în scris solicitarea, dup verificarea oportunitii, în cazul satisfacerii cererii;- crearea i organizarea unor evidene referitoare la plata utilizând cardul emis, inclusiv stabilireaprocedurilor de notificare a îndeplinirii, rezilierii sau modificrii obligaiilor asumate;- comunicarea prii sau prilor semnatare, în primul rând deintorului i comerciantului, aurmtoarele elemente:




• drepturile privind utilizarea cardului, inclusiv cele aferente plii prin card, restriciile ilimitrile ce pot afecta în timp i spaiu respectivele drepturi, inclusiv o modalitate de declarare apierderii, furtului, deteriorrii sau altor evenimente negative;

• responsabilitile prilor privind proprietatea emitentului asupra cardului, inclusivresponsabilitile deintorului privind pstrarea în siguran a cardului, pstrareaconfidenialitii asupra codului personal de identificare aferent cardului (PIN) i notificareaevenimentelor ce pot afecta plata pe baza cardului;

• preul cardului, taxele specifice, dac exist, pe care deintorul trebuie s le achiteemitentului pentru serviciile oferite (taxa pentru avansuri în numerar, de folosire a ghieuluiautomat de banc ATM, pentru pli întârziate);

• rspunderea deintorului, inclusiv costurile, atunci când cardul este pierdut sau furat;• suma limit admis pe operaiune; momentul înscrierii tranzaciei în contul aferent

cardului;• tipurile de tranzacii posibil de efectuat cu cardurile i locurile unde aceste tranzacii pot fi

realizate (cumprri de bunuri i servicii, retragerea de numerar din ghieul automat de banc,avansuri în numerar);- evaluarea, prevenirea i limitarea riscurilor ce pot aprea cu ocazia utilizrii în continuare a unuicard despre care a luat cunotin c este sau nu este declarat ca pierdut, furat, deteriorat, distrussau implicat în orice alt eveniment care ar pune, total sau par ial, vreuna din prile unei pli cu

card în imposibilitatea de a-i exercita drepturi sau obligaii pentru evitarea riscurilor de neplat;- preluarea rspunderii pierderilor suferite la plile cu card pentru toate tranzaciile neautorizatede deintor dac:

• apar dup ce emitentul a fost anunat de pierderea, furtul sau alt eveniment care ar generariscuri de neplat;

• sunt efectuate de alta persoana care ajunge sau ar putea s cunoasc codul de identificare(PIN) al deintorului;

• pagubele produse de erorile în tranzacii aprute din cauza defectelor la aparatur sau laalte sisteme tehnice, în afar de cazul în care efectul era evident pentru utilizator sau semnalatacestuia într-o form scris, inclusiv prin coninutul unui mesaj pe ecran; rspunsul emitentuluifiind limitat la sumele debitate eronat din contul deintorului plus dobânda aferent acestorsume;- asigurarea confidenialitii datelor privind deintorul cardului i a plilor cu cardul pentrucare a primit cerere de autorizare; în cazul în care emitentul nu este proprietar de marc areobligaia s evalueze, sa previn i s aib în funciune o modalitate de împrire a riscurilor deneplat;- instruirea deintorului i comerciantului s respecte procedurile i intervalele de timp pentrualctuirea, transmiterea de evidene i orice alte informaii care pot contribui la finalitateadecontrii;- instruirea comerciantului privind comportamentul optim în caz de fraud de plat cu card,precum i asupra procedurilor i intervalelor de timp pentru reinerea respectivului card icolaborarea cu autoritile statului în scopul limitrii efectelor riscurilor de neplat;- luarea de msuri pentru ocrotirea interesului public, asigurarea unei concurene loiale, aprarea bunei reputa

ii a clien

ilor

i a m

rcilor, pentru men

inerea unui climat de afaceri favorabil

comerului efectuat de bnci cu servicii de pli cu carduri.

Emitentul încheie i semneaz un acord cu comercianii, în scopul promovrii cardului su pentrua fi acceptat ca mijloc de plat. Obligaiile reciproce nu pot s afecteze dreptul comerciantului de a-i asuma riscuri, de a refuza f r constrângeri sau de a se informa, în termenii i condiiileprevzute pentru autorizare, privind:- opinia emitentului în legtur cu bonitatea deintorului cardului acceptabil ca mijloc pentruplat in momentul tranzaciei la comerciant;- orice element care, conform prerii comerciantului, poate sprijini finalitatea decontrii.




Comerciantul este o persoan juridic sau un automat programabil care poate prelua rspundereamaterial i care accept cardurile ca mijloc de plat, in cadrul unui sistem de prevenire i divizarea riscului la care, în termenele i condiiile obligaiilor reciproce.

Comercianii trebuie s afieze într-un loc vizibil cardurile care le pot fi prezentate pentru a fiacceptate ca mijloace de plat, dac obligaiile reciproce nu completeaz sau nu modific aceast

prevedere.

Comerciantul care a acceptat cardul ca mijloc de plat are anumite obligaii, dintre care:- realizarea unei evidene i cel puin unei copii sub forma chitanei, facturii, pe baza cruia

utilizatorul, prin semnare imediata, s poat recunoate ulterior transferul de ctre comerciant alproprietii asupra bunurilor i/sau serviciilor;

- punerea, f r returnare, la dispoziia utilizatorului unei copii dupa eviden, la prima cererei f r amânare.

De intorul (posesorul) cardului este persoana fizic sau juridic pe numele creia este emiscardul în termenii i în condiiile obligaiilor reciproce cu emitentul, care include soluii i pentrusituaia în care deintorul nu este aceeai persoan cu utilizatorul.

Emitenii, posesorii (deintorii) i comercianii sunt obligai ca, în vederea autorizrii:- s dovedeasc, în momentul emiterii cardului, c dein sau au acces, pe toat durata

plilor cu respectivul card, la sisteme de transfer i decontare compatibile cu cardulpropus spre autorizare i performante în raport cu serviciile pe care intenioneaz s le ofere;

- s realizeze, sub semntura emitentului , o evaluare scris a riscurilor privind decontareai gestionarea plilor cu cardul propus;

- pentru desf urarea plilor cu card, pentru aprecierea eforturilor prilor de a promovaconcurena loial i a ocroti interesul public, toi participanii la plile cu cardau obligaia s respecte anumite obligaii.

6.1.3. Clasificarea Cardurilor

a. In funcie de gradul de securitate exist:- carduri cu band magnetic - asigur incriptarea i securizarea unor informaii despre posesorulcardului, emitentul acestuia i algoritmul unic de codare/decodare a datelor de verificare avaliditii instrumentului de plat;- carduri cu microprocesor încorporat (smart cardurile) - asigur o securitate mai bun, dar icolectarea i furnizarea unor informaii mai bogate privind alimentarea i utilizarea fondurilor.Conversia de la rolul pasiv la cel dinamic al informaiilor stocate pe carduri reprezint migrareactre smart carduri. Acestea introduc o logic proprie i interaciune dinamic cu dispozitivulutilizat. Smart cardul prezint încorporate unul sau mai multe cipuri, de aceea el conservând toatecaracteristicile iniiale ale unui card, pe care le completeaz cu altele noi.

Avantajele oferite de Smart card sunt reprezentate de:

- înmagazinarea unitilor de valoare ce pot fi reîncrcate;- eliminarea autorizrii on-line, necesar în cazul cardului standard, pentru acceptarea

cardului;- realizarea unor pli mai mari în descoperit de cont;- poate stoca volume mari de date, imagini, semnturi, amprente s.a.;- asigur o protecie mrit împotriva fraudei.




b. Dup sursa de acoperire se deosebesc:- debit cardurile permit posesorilor plata bunurilor si serviciilor achiziionate, precum iretrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghieele bncii în limita sumelor din cont.- credit cardurile permit posesorului plata bunurilor i serviciilor achiziionate, precum i retrageride numerar din ATM-uri sau de la ghieele bncii dintr-un credit acordat pe numele su.Utilizatorului i se deschide o linie de credit, în limita unui plafon prestabilit, pe baza unui cont bancar deschis la banca emitent a cardului.

Evident, cardurile de credit sunt mult mai solicitate de clieni, dar distribuirea lor trebuie realizat cu atenie, în funcie de situaia financiar a solicitanilor, pentru a nu exista riscul folosiriinecorespunztoare a creditului de ctre unii posesori, având consecine financiare nefavorabileasupra emitenilor de carduri.

La New York s-a finalizat dup mai muli ani un proces început în 1996, prin care o serie decomerciani au cerut celor dou companii de pe piaa cardurilor, VISA i MasterCard, despgubiripentru costurile suplimentare determinate de acceptarea cardurilor de peste 39 miliarde USD.Decizia fiind favorabil comercianilor, instanele abilitate le-au obligat pe cele dou asociaii s achite daune de circa 3 miliarde USD.

c. In funcie de emitent se disting:- carduri emise de bnci - Bncile au fost pionieri in emiterea primelor carduri i pe parcursulunor decenii de experien i-au consolidat poziia pe piaa acestor „bani de plastic”.- carduri emise de societi nebancare - În ultima perioad au aprut cluburi private, lanuri demagazine i hoteliere care au emis propriile carduri ce confer deintorilor, pe lâng calitatea demembru, posibilitatea plii unor servicii.

Drumul parcurs de la moneda de aur la moneda fiduciar a fost incomparabil mai lung decât celde la banii de hârtie la banii de „plastic”, corespunztor unei perioade foarte scurte.

Pe pieele mature (piaa vest - european, piaa american) i pe pieele mai tinere (piaa central iest european, în care este inclus i România) exist o mare varietate de carduri, care sunt

variante ale celor trei tipuri fundamentale: cardul de debit, cardul de credit i cardul cu faciliti dedescoperit de cont (charge / overdraft card).

6.1.4. Opera iuni aferente Cardurilor

Funcia de identificare pe care o are cardul pune în relaie doi parteneri: deintorul cardului iemitentul acestuia (banca). Obiectul relaiei dintre aceti parteneri îl constituie contul deschis penumele deintorului de card.

Funcia de plat i funcia de credit a cardului presupun existena a trei participani: deintorulcardului, comerciantul i gestionarul contului pltitorului (banca emitent).

Emiterea cardurilor

La cererea solicitanilor de cardurilor care pot fi persoane fizice sau juridice, dup semnareacontractelor de emitere a cardurilor, banca deschide acestora conturile aferente operaiunilor pe baza de carduri. Emiterea cardurilor presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - completarea cererii de emitere a cardului i depunerea documentelor necesare aprobrii

acestei cereri;- verificarea de ctre banc a cererilor de emitere a cardului i, dup caz, a celei de

deschidere de cont;




- determinarea de ctre banc a elementelor de personalizare, necesare emiterii carduluii codificarea datelor personale;

- eliberarea cardurilor are loc numai dup depunerea sumelor reprezentând taxa de emitere,taxa anual de utilizare a cardului, precum i suma minim care trebuie depus lunar în cont;

- dup caz, solicitantul poate beneficia de o linie de credit, pus la dispoziie de ctre banc,dup efectuarea analizei specifice de creditare.

Principii i proceduri pentru emiterea cardurilor

Emitentul î i organizeaz activitatea i evidenele astfel încât s poat gestiona distinct cel puindou faze ale plii cu card:

- Faza non-financiar cuprinde:• emiterea cardului;• iniierea i schimbul de informaii pentru autorizarea cererii

comerciantului de a accepta cardul ca mijloc de plat;• circuitul i evidena informaiei convenite în obligaiile reciproce pentru

finalitatea decontrii plilor cu card;

- Faza bancar cuprinde operarea în evidene, inclusiv în conturi deschise la bnci, participani sauinstituii de decontare, pentru finalitatea decontrii plilor cu card.

Acceptarea cardurilor

Pentru a putea deine calitatea de acceptani, comercianii încheie cu instituia emitent contractede acceptare la plat a cardurilor. Contractele cuprind clauze referitoare la condiiile / termenii deacceptare, drepturile i obligaiile prilor contractante. Clauza de acceptare este obligatorie inecondiionat.

Dup încheierea contractului, banca emitent asigur comerciantului urmtoarele: cititoare de cri(magnetice sau electronice) i instruciunile de utilizare a acestora, formularele aferentedocumentelor de vânzare (chitane, role de hârtie s.a.), centralizatoare i, cu scop prudenial, listelecuprinzând cardurile interzise la acceptare.

Fiecrui comerciant i se atribuie un cod unic, care conine i codul bncii emitente, precum i olimit de autorizare (valoarea maxim a unei tranzacii pentru care nu este necesar obinereaaprobrii efecturii ei de la centrul de autorizare al bncii).Autorizarea const în atestarea, de ctre centrul de autorizare, a validitii tranzaciei între unposesor autorizat i un comerciant acceptant.

În funcie de limita de autorizare stabilit la încheierea contractului, pot fi întâlnite urmtoarelesitua ii: - tranzac ii a cror valoare este mai mic decât limita de autorizare: Comerciantul accept carduli completeaz documentele de vânzare-cumprare aferente, f r a solicita autorizarea efecturiitranzaciei;- tranzac ii a cror valoare este mai mare decât limita de autorizare: Comerciantul solicit autorizarea tranzaciei centrului de autorizare care, dup efectuarea verificrilor necesare, accept sau nu tranzacia respectiv. Astfel, comerciantul primete codul de autorizare al tranzaciei, pecare îl înscrie pe toate documentele de decontare i efectueaz operaiunea;- tranzac ii pentru care limita de autorizare este zero: In cazul eliberrii de numerar, limita deautorizare atribuit este zero, bncilor revenindu-le obligaia de a solicita autorizarea efecturii




tranzaciei în toate situaiile în care posesorul cardului solicit retragerea de numerar de la ghieelelor.

Indiferent de situaia în care se încadreaz tranzacia, comerciantul acceptant verific identitateaposesorului cardului, caracteristicile de securitate ale acestuia i lista actualizat a cardurilorinterzise la acceptare.

Eliberarea numerarului utilizând ATM sau la ghieul bncii corespunde funciei de identificare acardului.

Opera iunile de eliberare a numerarului utilizând ATM

În cazul eliberrii de numerar utilizând ATM, utilizarea cardului presupune parcurgerea, de ctreposesor, a urmtoarelor etape:- introducerea cardului în dispozitivul electronic;- tastarea codului PIN (numrul personal de identificare);- selectarea opiunii din meniul principal;- introducerea datelor necesare tranzaciei (suma solicitat, eliberarea sau nu

a chitanei s.a.);

- confirmarea sumei solicitate;- vizualizarea rezultatului;- primirea chitanei justificative, în cazul solicitrii;- restituirea cardului.

Meniul de opiuni al ATM-ului mai poate include:- informaii privind soldul sau alte informaii solicitate;- plata facturilor pentru sume datorate furnizorilor;- analiza fluxului de numerar;- decizii financiare i de management.

Informaiile solicitate de posesorul cardului pot fi afiate pe ecranul ATM-ului sau pot fi tiprite ieliberate automat.

Dac un posesor al unui card opteaz pentru plata facturilor pentru sumele datorate furnizorilor,el introduce datele necesare pentru identificarea contului, termenul limit pân la care trebuieefectuat plata i adresa electronic la care va fi efectuata aceasta. Analiza fluxului de numerarofer deintorului cardului date referitoare la intrrile i ieirile din momentul ultimei utilizri acardului.

Pentru decizii financiare i de management, utilizatorul cardului, pe baza datelor introduse, poateprimi mai multe variante de utilizare a sumei respective. In funcie de decizia sa, poate selectavarianta dorit, confirmând astfel i operaiunea.

Eliberarea numerarului de la ghieele bncilor

Dac deintorul cardului opteaz pentru eliberarea numerarului de la ghieul unei bnci,operaiunea este supusa autorizrii. Aceast operaiune poate fi întâlnit în urmtoarele situaii:- banca respectiv nu deine ATM;- din motive tehnice, cardul respectiv nu poate fi utilizat prin intermediul ATM-

ului;- suma pe care o solicit deintorul cardului depete plafonul zilnic al

tranzaciilor derulate prin intermediul ATM-ului s.a.m.d.




6.1.5. Organizarea Pie ei Cardurilor în România

Începutul cardurilor în România se regsete în anul 1970, când persoanele strine nerezidente,care vizitau ara în acea vreme, aveau „privilegiul” ca la anumite hoteluri, restaurante, magazine,exclusiv s utilizeze, ca mijloc de plat, cardul.

Dup decembrie 1989, o dat cu trecerea de la economia de comand spre cea de piaa, bncile

comerciale româneti s-au gândit ia emiterea propriilor carduri. In anul 1992 cinci societi bancarereunite au pus bazele unei societi comerciale, denumit ROMCARD, i au emis carduri propriipe piaa româneasc (Banca Comercial Român, Banca Agricol, Banca Român pentruDezvoltare, Banca Român de Comer Exterior – Bancorex i Banca Comercial „Ion Tiriac”). Înanul 1995, in grupul celor cinci bnci a intrat si BancPost.

Preocupate în permanen de diversificarea produselor / serviciilor oferite clienilor i deadaptarea activitii de specialitate la nivelul standardelor internaionale, principalele bncicomerciale din România au proiectat si dezvoltat programe ambiioase de carduri. Cu ajutorulconsultanilor - organisme specializate internaionale - în România a fost organizata in prima etapaa programelor de carduri piaa de acceptare a acestor instrumente de plata. Bncile comercialepromotoare au pornit in 1993 programe de procesare a tranzaciilor derulate utilizând carduri

emise de sistemul bancar internaional, în primul rând folosind sigla VISA si ulterior, dup 1994,EUROCARD / MASTERCARD si AMERICAN EXPRESS.

Pe lâng eforturile privind operaiunile de autorizare i emitere propriu-zis a cardurilor, bncilecomerciale româneti au realizat investiii importante pentru asigurarea unei reele adecvate,capabile s ofere deintorilor de carduri numerarul prin intermediul ATM-urilor.

Urmrind procesarea tranzaciilor cu carduri potrivit cerinelor mondiale referitoare la bncilecomerciale a luat fiin o societate comercial denumit ROMCARD, specializat în prelucrareaautomat a operaiunilor derulate prin carduri în România. Astfel, comercianilor româniacceptani le-a fost creat posibilitatea obinerii autorizaiilor în maxim 30 secunde i facilitateadecontrii valutare în maxim dou zile lucrtoare.

Intr-un interval foarte scurt bncile comerciale au atras in sfera plilor prin carduri toicomercianii reprezentativi din România astfel încât la sfâritul anului 1996 pe teritoriul naionalerau afiate sigle VISA, EUROCARD / MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS si erauacceptate carduri la decontare într-un numr de 2 500 puncte comerciale româneti. Specializareaacestora este diversificata, incluzând hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii, agenii de turism.

Procesarea tranzaciilor derulate prin carduri a adus venituri substaniale bncilor promotoare. Pe baza comisionului de procesare, bncile au încasat cel puin 2 milioane USD, acoperind astfelinvestiia lor iniial în proiectul de acceptare.

Un alt element important care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca mijloc de plata în economia româneasca l-au reprezentat programele de emisiune a cardurilor în monedanaional. Aceleai bnci comerciale româneti au demarat, începând cu 1996, procesul de emiterea cardurilor naionale (carduri cu acoperire valorica in depozite exprimate în moneda local).

În cazul tranzaciilor electronice, comerciantul utilizeaz un POS. Acest terminal, utilizat pentrutransferul electronic al fondurilor, permite preluarea i transmiterea informaiilor privind plata cucard de la comerciant la centrul de autorizare. Folosind informaia coninut pe banda magnetic acardului i prin tastarea PIN-ului de ctre client i a valorii tranzaciei la POS, de ctre comerciant,acesta din urm primete autorizarea privind plata. Dup autorizare, dispozitivul furnizeaz




chitana de vânzare (nota de plat) în dou exemplare, din care unul rmâne la comerciant, iarcellalt la client.

Posesorul cardului autentific tranzacia prin tastarea PIN-ului i prin semnarea chitanei devânzare (nota de plat) editat la imprimanta POS-ului. Decontarea sumelor respective are loc laintervale de timp mai mari, fapt ce îl dezavantajeaz pe comerciant.

Comercianii de pe teritoriul României pot accepta la plat i carduri emise în monedeconvertibile, dar valoarea tranzaciilor va fi exprimat în lei. În cazul tranzaciilor pe Internet, site-ul web afieaz formularul, clientul fiind invitat s introduc, în computerul server, datele deidentificare ale cardului (numele i PIN-ul). Aceste date sunt transmise la un procesor de carduri(site specializat), care sorteaz datele primite i le transmite bncii emitente a cardului(mandatare). Banca transmite procesorului autorizarea (sau infirm autenticitatea cadrului) i blocheaz în contul clientului suma respectiv. Dup primirea, de ctre banc, a documentelorcare atest livrarea mrfii, aceasta pltete vânztorului suma aferent.

Perspectivele pie ei cardurilor în România

Urmând tendina mondial de automatizare a operaiunilor bancare, care în mare msur a permis

reducerea numerarului din circulaie, în România este necesar intensificarea eforturilor dedepire a tradiiei de mediu de afaceri bazat pe numerar.

Bncile pot aciona în special asupra persoanelor fizice - segmentul de clieni ale cror operaiunicu numerar nu sunt restricionate din punct de vedere legislativ. Vânzrile de carduri ctre acestsegment de piaa constituie una din cile de reducere a numerarului aflat în circulaie, dar nu esteeficient în lipsa unei reele adecvate de comerciani acceptani pentru plat a respectivelorcarduri.

Un factor important al dezvoltrii pieei cardurilor în România îl constituie orientarea bncilorctre comerciani. Extinderea posibilitii de a utiliza cardul cu prioritate pentru funcia sa de plat i numai cu caracter incidental pentru cea de identificare va influena pozitiv vânzrile de carduri.

În timp ce, pe plan mondial, în prezent, se constat o concuren acerb a instituiilor specializatepentru dezvoltarea mijloacelor de plat eficiente pentru comerul electronic, în România au locdemersurile de natura legislativ, menite s permit furnizorilor de servicii cunoaterea i îndeplinirea condiiilor pentru utilizarea corecta a instrumentelor implicate.

Cardul, expresie a progresului tehnologic, instrument de identitate economic i social apersoanei în cadrul sistemelor care asigur globalizarea plilor, este supus unui proces continuude perfecionare.

Bncile din România, recunoscând potenialul pieei cardurilor, atât prin rezolvarea problemelorde acceptare, cât i prin diversificarea ofertei, dezvolt o infrastructur modern de plat înRomânia.

Sistemul de plat utilizând carduri de debit i de credit este inclus în infrastructura naional, înaceeai msur cu sistemul naional legal, sistemul energetic, sistemul de transporturi s.a.Dezvoltarea afacerilor utilizând carduri în ara noastr poart amprenta celor care le gândesc i leconduc. România deine un potenial foarte bun pentru cardurile adresate atât companiilor, cât iangajailor acestora.




Pentru a întâmpina nevoile companiilor mici (în special a IMM-urilor), VISA a lansat pe piaaromâneasc cadrul Visa Business Electron, cu multiple faciliti pentru cei aflai la începutulafacerilor.

Plile persoanelor fizice prin cont vor depi ca pondere plile agenilor economici, iar controlulefectiv al fluxurilor monetare si reducerea presiunii plilor cu numerar asupra masei monetarevor fi efective. Plile prin carduri pot deveni in scurt timp un veritabil mecanism regulator al

disfuncionalitilor micro sau macroeconomice contemporane, în condiiile implementriitiinifice i administrrii eficiente a rezultatelor ce pot fi obinute în acest domeniu.

6.2. Transferuri electronice interna ionale

6.2.1. Sistemul SWIFT

Transferurile de informaii în general i de bani în special necesit îndeplinirea de ctre sistemulde transfer i procedurile aferente a dou condiii de baza: rapiditatea i securitatea, la care seadaug a treia condiie important: costul transferului, care nu poate fi neglijat.

Pentru îndeplinirea acestor cerine, în 1973 a fost înfiinat la Bruxelles de ctre 293 de bnci din 15ri o societate de drept belgian: SWIFT – denumire ce provine de la titulatura complet: Society

for Worldwide Interbank Financial Telecomunications. Sistemul de transfer SWIFT a devenitoperaional în 1977, timp în care au fost soluionate multiple probleme, printre care pot fimenionate cele aferente limbajului de comunicare, formatelor standard aferente mesajelorfinanciare ce sunt transmise, reeaua de telecomunicaii, soluiile soft, securitatea sistemului s.a.

Sistemul SWIFT este practic o reea de comunicaii, prin intermediul creia sunt transmiseinformaii, pe baza crora pot fi efectuate pli de la o banc la alta, pot fi derulate tranzacii cudevize, sunt vehiculate informaii aferente operaiunilor de acreditiv, incasso s.a.

Principii de func ionare

SWIFT reprezint un sistem de comunicare care se bazeaz pe principiul transmiterii reciproce deinformaii între dou bnci sau între oarecare doi participani. Banca iniiatoare a trimiteriimesajului i cea destinatar/receptoare a mesajului nu se afl în legtur direct, informaia fiindtransmis prin intermediul centrului de operare la care este racordat ara din care pornetemesajul. In prezent exist patru asemenea centre: dou în Olanda (Amsterdam), unul în Belgia(Bruxelles) i unul în SUA (Culpeper).

Data conectrii este cel mai important element în procesul de implementare, întregul proiect fiindconceput în funcie de aceasta. Exist, în mod normal, 4 date de conectare: Martie; Iunie;Septembrie; Decembrie.

Principalele etape ale implementrii sistemului S.W.I.F.T. sunt:1. Luarea deciziei se refera la:- selectarea unei adrese SWIFT;- alegerea echipamentului i configurarea sa;- completarea documentaiei necesare.2. Pregtirile includ:- atribuirea responsabilitilor;- pregtirea personalului;- documentarea intern;




- schimbul de coduri de autentificare cu viitorii corespondeni SWIFT;- planul de armonizare a traficului.3. Testarea i conectarea vizeaz:- definitivarea locaiei;- instalarea echipamentelor;- testarea off-line;- verificarea conectrii i a codurilor de autentificare

Schema dup care se deruleaz o tranzacie prin intermediul SWIFT este prezentat în figura nr. 1.

!"!

! ! !

!

Figura nr. 1

Notaiile au urmtoarele semnificaii:SAP - SWIFT Acces Points sunt punctele care permit accesul utilizatorilor la sistem.

Acestea pot fi reprezentate de linii individuale de acces, pentru un singur utilizator, sau liniicomune de acces, pentru mai muli utilizatori.

CP - Communications Processors reprezint procesoarele de comunicare, ele asigurândlegtura dintre utilizatori i procesoarele regionale, unde se realizeaz primele verificri icodificare a informaiilor.

RP - Regional Processors sunt procesoarele regionale; in general, este alocat câte un astfel

de procesor pentru fiecare ar membr, iar în cazul în care traficul de mesaje solicit, poate fiimplementat i un al doilea procesor. Orice informaie care ajunge în acest procesor este supus unei proceduri de verificare a codurilor, a totalurilor de control, validare a mesajelor, confirmride mesaje.

SP - Slice Procesors constituie procesoarele intermediare care asigur controlul sidirecionarea mesajelor în sistem, depozitarea copiilor mesajelor în condiii de securitate,prelucrarea informaiilor.

SCP - System Control Processors sunt procesoarele de control care supravegheaz întregulsistem, realizând doar validarea cererilor de acces i controlul accesului în sistem, nestocând niciun fel de mesaje i neprocesându-le.




SP i SCP sunt plasate în SCC - System Control Centers, respectiv centrele de control asistemului. Iniial au fost instalate dou centre: în Olanda la Zoeterwoude i în SUA la Culpeper.Ulterior, in 1987 când s–a trecut la SWIFT 2, au mai fost instalate dou asemenea centre. SWIFT 2utilizeaz o tehnologie avansata, mrind capacitatea de procesare a informaiilor si oferind serviciinoi si diversificate clienilor.

Reeaua SWIFT este aprat împotriva:

- pierderii, transmiterii greite, depozitarii cu erori a mesajelor;- pierderii confidenialitii, modificrii frauduloase a mesajelor.

În cazul în care în sistem apare o defeciune ce ar putea afecta buna lui funcionare iperformanele sale, utilizatorii sunt anunai imediat prin unul dintre urmtoarele tipuri de mesaje:pe unitatea de rspuns automat, media, în programul de informaii specific al sistemului ori prinraportul global asupra strii sistemului. De asemenea, utilizatorii vor fi anunai în momentul încare situaia va reveni la normal.

Reeaua SWIFT este accesibil majoritii instituiilor financiare localizate în rile membre precumi subsidiarelor acestora localizate în alte ri, dar tot membre. In calitate de utilizatori ai SWIFT seafl:

a. Bncile membre;b. Bncile membre de categoria a doua;c. Participanii.

a. Bncile membre – centralele acestora pot fi acionari i au dreptul de a participa la vot; pentru adeveni membr, o banc trebuie s urmeze procedura de admitere specific, dosarul trebuind s fie aprobat de Comitetul director al SWIFT.

b. Bncile membre de categoria a doua sunt fie persoane juridice deinute direct (în proporie deminim 90%) sau indirect (100%) de o banc membr, fie sucursale strine ale unei bnci membre,dei aceste instituii nu trebuie s fie localizate obligatoriu în aceeai tar ca i banca membr ce ledeine, dar trebuie s fie localizate într-o tar membr SWIFT. Subsidiarii deinui în mod direct de

o banc membr pot, la rândul lor, cere statutul de membru deplin ori pe cel de membru decategoria a doua. Sucursalele strine ale bncilor membre pot fi doar membri de categoria a doua.

c. Participan ii pot fi:- dealerii, pieele oficiale de valori mobiliare i instrumente financiare;- brokerii de pe pieele monetare;- emitenii cecurilor de cltorie;- companiile ce ofer servicii de administrare;- furnizorii unor servicii de custodie i confidenialitate;- organizaiile ce ofer servicii de registru i transfer;- instituiile de management al investiiilor;- participanii la compensarea intern;

Reeaua SWIFT reine copii ale tuturor mesajelor (textul complet) precum i succesiunea tuturoraccesrilor sistemului pentru o perioad de maxim 4 luni. De asemenea, toate înregistrrilemesajelor asupra crora exista o notificare de pierdere sunt reinute pân la soluionarea situaiei.

Responsabilitatea utilizatorului

Accesul la sistem: din momentul în care funcionarea unui terminal logic a fost autorizat desistem, utilizatorul devine responsabil de controlul utilizrii sale, care include evidenta codurilorintrrilor i ieirilor din sistem, pstrarea securitii accesrii i selectrii fiecrui terminal logic i




utilizarea corect a acestora.

Autentificarea mesajelor: utilizatorii reelei au responsabilitatea transmiterii reciproce a codurilorde autentificare ctre corespondenii lor i a asigurrii corectei autentificri a mesajelor. Pentru a-iajuta pe utilizatori, SWIFT furnizeaz un algoritm si verific existena autentificatorului încategoriile de mesaj specifice, dar nu este implicat în procesul de autentificare. Autentificarea esteo component extrem de important în securitatea reelei; pentru utilizatorii cu un volum

semnificativ al traficului se recomand o modificare a codurilor la fiecare sase luni. Dac securitatea codurilor a fost afectata, se impune schimbarea imediat a acestora.

La primirea mesajelor, utilizatori trebuie s introduc în sistem confirmri ale acestora (UAK –rspuns pozitiv al utilizatorului, UNK – rspuns negativ al utilizatorului), semnificând faptul c mesajele au fost acceptate sau respinse. Confirmarea, indiferent de natura ei, este înregistrat înevidena transmiterilor. Acceptarea (UAK) semnific faptul c utilizatorul are responsabilitateapentru mesajul respectiv, iar dac mesajul este respins (UNK), sistemul încearc s îl retransmit de 10 ori pân când îl abandoneaz.

Transmiterea mesajelor: utilizatorul este cel care stabilete prioritile pentru mesajele pe care letransmite i le primete.

Verificarea situa iei mesajelor este responsabilitatea utilizatorului in privina celor primite i celortransmise, care trebuie acceptate sau respinse de SWIFT i ulterior de ctre destinatar, pentru celeconfirmate de sistem.

Utilizarea acestui sistem de transfer presupune o serie de avantaje materiale i nemateriale.

În cadrul avantajelor materiale pot fi menionate:a. creterea eficienei personalului;b. administrarea mai buna a fondurilor;c. reducerea cheltuielilor generate de bncile corespondente;d. scderea numrului de echipamente telex necesare precum i

a numrului de linii.

Avantajele nemateriale includ:a. caracterul privat al tranzaciilor; b. accesul internaional direct;c. ameliorarea serviciilor oferite clienilor;d. asistenta prezent în permanen;e. îmbuntirea productivitii;f. reducerea riscului de eroare.

6.2.2. Sistemul TARGET

In ianuarie 1997 Parlamentul European a stabilit cadrul pentru derularea transferurilorinternaionale pe baz brut. In acest sens a fost instituit un nou sistem pentru decontrilor în nouamoned comun – EURO, ce a devenit operaional din 4 ianuarie 1999.

Sistemul poart denumirea de TARGET, reprezentând prescurtarea funcionalitii sale: Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer, i asigurând un transfermonetar în timp real, specializat pentru noua moned.

Înfiinarea acestui sistem ofer o rapiditate extrem în derularea plilor între rile membre ale




Uniunii Europene i este o premis important pentru:- stabilirea politicii monetare comune;- funcionarea pieei monetare europene;- creterea eficienei si asigurarea unui mecanism sigur pentru plile din cadrul U.E.;- realizarea unei gestionari mai eficiente a lichiditilor.

Sistemul este alctuit din 15 sisteme naionale de pli RTGS – National Real Time Gross

settlements System, sisteme care sunt interconectate prin intermediul unei reele electronice deprocesare automat a datelor. La cele 15 sisteme naionale se adaug i sistemul propriu de pli alBncii Centrale Europene: EPM – European Central Bank Payment Mechanism. Prin construciasa, sistemul permite accesarea de ctre aproape toate instituiile de credit din interiorul U.E.,existând în anul 2000 peste 5000 de participani activi la sistem.

Derularea plilor prin acest sistem poate fi realizata zilnic între orele 7 a.m. – 6 p.m., având la baz ora Frankfurt pe Main. Pentru client sistemul este accesibil pân la ora 5 p.m. Sistemul nu vizeaz finalizarea doar a unor pli dintr-o ar a Uniunii Europene ctre o alt ar din U.E., programulde lucru se suprapune cu programul de lucru din reeaua electronic de pli aferent SistemuluiRezervelor Federale din S.U.A i cu cel al Bncii Japoniei, suprapunere ce se realizeaz în primeleore ale dimineii i respectiv la sfâritul zilei.

Sistemul este închis în zilele de sâmbt i duminic, la care se adaug i dou zile de srbtoareunanim acceptate de ctre toate statele participante la sistem: Ziua de Crciun i de Anul Nou.Opional, la aceste zile în care sistemul este închis, fiecare sistem na ional de pli poate stabilizilele în care, conform srbtorilor locale, nu sunt efectuate pli, deci respectivul sistem naionaleste închis. Aceste zile „suplimentare” sunt aduse la cunotina Bncii Centrale Europene i suntcuprinse în calendarul de operare al sistemului. Odat elaborat acest calendar, el este pus ladispoziia participanilor.

Construirea sistemului TARGET a fost iniiat simultan în fiecare banc naional din cadrulUniunii Europene in 1997. Din semestrul al doilea al anului 1997 a început testarea fiecrui modulal sistemului, ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni. Din semestrul al doilea al anului 1998 s-a trecut

pentru o perioad de ase luni la testarea complet a sistemului, ce a cuprins toate modulele iprocedurile de lucru. In aceast faz, pentru realizarea unor condiii de testare cât mai apropiatede realitate, au fost conectate i unele instituii de credit. Dup trecerea cu succes de teste iconfirmarea bunei funcionaliti a sistemului din punct de vedere al exactitii, rapiditii isecuritii transferului informaiilor a sistemul fost declarat operaional i a fost pus în funciune.

Sistemul este conceput ca o plat iniiat pentru a se finaliza în maxim câteva minute. Timpul deoperare se consider c începe în momentul în care este debitat contului participantului caretrimite banii (iniiatorul transferului) i se încheie în momentul în care este creditat contul beneficiarului transferului.

Toate bncile centrale naionale sunt prevzute cu un sistem de tipul „Backup” care asigur

condiiile necesare funcionrii permanente a sistemului, iar în situaia cderilor accidentale alesistemului, acestea nu pot depi o or. Depirea acestui interval este posibil doar în cazul unordezastre imprevizibile.Pentru asigurarea unei viteze mari de lucru, capaciti de procesare i securiti maxime ainformaiilor este utilizat sistemul S.W.I.F.T.

Accesarea sistemului i adresarea unei pli se realizeaz pe baza unei adrese construite pemodelul SWIFT. Dup cum este deja cunoscut, SWIFT a elaborat i standardizat codul bancar deidentificare BIC (Bank Identifier Code). In plus, pe lâng codul de adresare a mesajului, pentru aputea fi iniiat un transfer este necesar ca fiecare instituie de credit s aib deschis un cont la




propria banc central naional, cont prin care urmeaz s se deruleze tranzaciile TARGET.

Odat ce adresa de destinaie este confirmat de ctre sistem, are loc instantaneu creditareacontului beneficiarului, iar acesta poate dispune în mod direct i imediat de bani. Prin modul încare este conceput sistemul este asigurat posibilitatea realizrii unei gestiuni superioare alichiditilor în cursul unei zile, la nivelul bncilor centrale naionale. In acest sens funcioneaz principiul conform cruia încasrile din cursul unei zile operative aparin bncii receptoare. Astfel

sumele primite de la un sistem naional pot fi utilizate pentru pli ctre acelai sistem din aceeaizi.

În vederea asigurrii unei operativiti mai mari în derularea plilor prin intermediul TARGET ipentru a se putea beneficia de faciliti de plat, bncile participante trebuie s dispun de garanii,pe baza crora ele pot beneficia de credite gratuite, pe parcursul zilei, acordate de ctre bncilecentrale naionale proprii. Garaniile acceptate, aferente creditelor acordate în euro, sunt stabilitede ctre fiecare banc central naional i pot proveni inclusiv de la alte bnci centrale. Stabilireagaraniilor i derularea oper ativ a procesului de creditare corespund unui sistem de politicimonetare implementat de bncile centrale naionale la sugestia Bncii Centrale Europene.

Mecanismul de creditare vizeaz în special plile mari, care sunt avute în vedere de ctre

TARGET i care necesit o finalizare rapid si se refer, in plus, la tranzaciile aferente pieeimonetare i cu valuta. Se poate meniona c nu exist limite maxime sau minime în ceea ceprivete valoarea unei pli ce este realizat prin intermediul TARGET, sistemul putând fi accesatinclusiv pentru plile mici ale participanilor. Mrimea sumei ce este pltit nu impune prioritate în derularea transferului prin sistem.

Costurile transferurilor internaionale sunt stabilite dup o scal regresiv: 1,75 EUR pentruprimele 100 de tranzacii/lun; 1,00 EUR pentru urmtoarele 900 de tranzacii/lun; 0,80 EURpentru mai mult de 1 000 de tranzacii/lun

Plata costurilor menionate este efectuat de ctre iniiatorul transferului în favoarea propriei bncicentrale naionale. În urma analizrii costurilor actuale aferente transferurilor internaionale în

sistemul european, a rezultat un nivel relativ ridicat, nivel ce este suplimentat cu diverse elementecum ar fi: costuri SWIFT, pot, alte cheltuieli aferente comunicrii.

Sistemul de pli pe baz brut a fost iniiat de ctre Banca Central European i dorete s rspund urmtoarelor obiective ini iale:- Instalarea definitiv în 2002;- Acordarea prioritii si scderea substanial a costurilor plilor

internaionale;- Timpul de efectuare a unei pli internaionale s fie comparabil cu timpul

unei pli naionale;- Implementarea cât mai rapid a noilor standarde.

SWIFT a implementat deja BIC, iar Comitetul European pentru Standarde Bancare (ECBS) aimplementat numerelor de cont bancar internaional (IBAN), care permit o procesare cu succes aplilor mici, reducerea substanial a costurilor i a timpilor de execuie a transferului.

Derularea unui transfer prin intermediul TARGET se deruleaz dup urmtoarea procedur: banca iniiatoare efectueaz viramentul ctre propria banc central naional pe cale electronic,(a se vedea figura urmtoare).




Figura nr. 2

Dup efectuarea verificrilor de rigoare (autenticitate, integralitatea plii, modul de completare acâmpurilor, codul bancar de identificare pentru iniiator i destinatar s.a.) banca central dinsistemul de pli naional iniiator va lansa plata prin intermediul reelei SWIFT ctre bancacentral naional din sistemul de pli cruia îi aparine banca destinatar. Recunoatereadestinaiei este efectuat de SWIFT utilizând BIC standardizat. Banca central naional 2, dup receptarea sumei, transmite informaia electronic ctre banca de destinaie. Prezentarea acesteiproceduri este realizat în figura nr. 2.

Asemnrile i Deosebirile dintre SWIFT I TARGET

- Moneda de plat utilizata in cazul sistemului TARGET este euro. Aceasta nu este valabil i în cazul SWIFT, în cadrul cruia are loc doar un transfer de informaii, spre deosebirede sistemul TARGET care este un sistem de pli.

- În cazul ambelor sisteme viteza de lucru este comparabil i corespunde conceptului detimp real. Diferenieri apar în ceea ce privete aria de acoperire: in cazul SWIFT s-ar puteaconsidera c este total (189 de ri), iar în cazul TARGET ea se rezuma în 2003 la doar 15 ri.

- SWIFT urmrete doar transmiterea de informaii, spre deosebire de TARGET prin intermediulcruia se urmrete i implementarea unor politici monetare comune pe baza mecanismuluide creditare plafonat a utilizatorului în cursul zilei operative.

- În ambele cazuri plata serviciului de transmitere este realizat de ctre iniiator: în cazulTARGET costul este în funcie de numrul mesajelor transmise lunar, iar în cazul SWIFTeste în funcie de mrimea mesajului, valoarea mesajului i prioritatea acestuia (prioritatenormal sau urgenta). In ambele cazuri nu exist diferenieri de tarif în funcie de destinaie.

- Sistemul SWIFT funcioneaz non-stop, 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmân, în timp ce sistemulTARGET funcioneaz doar în zilele lucrtoare, de luni pân vineri, de la ora 7 AM pân la 6PM, la care se adaug excepiile aferente zilelor de srbtori naionale locale cândsegmentele corespunztoare sunt închise.





1. Descriei prile implicate în operaiunile pe baz de carduri bancare.

2. Prezentai elementele definitorii ale transferurilor internaionale pe suportelectronic.

TESTE GRIL

1. Operaiunea de leasing const în:a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar de achiziie; b. încasarea unei creane înainte de scaden;c. vânzarea unei creane.

2. Moneda electronic este reprezentat de:a. valuta tranzacionat la casele de schimb; b. rezervele minime obligatorii ale instituiilor de credit;c. mijloacele de plat stocate pe suport electronic.

3. În România, o banc poate funciona sub forma juridic de:a. societate cu rspundere limitat; b. societate pe aciuni;c. societate în comandit special.

4. În categoria operaiunilor pasive ale instituiilor de credit sunt cuprinse:

a. emisiunea de aciuni i titluri de participare; b. constituirea de rezerve din profitul obinut;c. acceptarea depozitelor;d. finanri primite de la alte instituii de credit sau de la instituii ale statului;e. credite acordate persoanelor fizice sau juridice;f. operaiuni de plasament;g. închirierea unor casete de siguran.

5. În cadrul operaiunilor instituiilor de credit dobânda pasiv estereprezentat de:

a. dobânda cu care instituia de credit ofer împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care instituia de credit se împrumut pentru a obine fonduri;c. diferena negativ dintre dobânda cu care instituia de credit ofer împrumuturi i dobânda cu

care se împrumut.

6. Printre aspectele luate în considerare pentru autorizarea unei instituii de credit se numr:- nivelul minim al capitalului social;- calificarea i experiena profesional a persoanelor numite în calitate de conductor sau

administrator;- experiena i independena auditorului financiar;- forma juridic;- experiena profesional a acionarilor.




7. În categoria operaiunilor conexe intermedierii financiare pe care instituiile de

credit le practic sunt incluse:a. oferirea de informaii clienilor cu privire la situaia depozitelor acestora; b. oferirea de informaii clienilor cu privire la situaia creditelor acestora;c. închirierea unor casete de siguran.

8. În general, pentru încadrarea unei entiti în categoria instituiilor de credit, înlegislaia unei ri sunt folosite criterii care se refer la:a. forma juridic; b. un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social;c. activitile permise.

9. Operaiunea de factoring const în:a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar de achiziie; b. încasarea unei creane înainte de scaden;c. vânzarea unei creane.

10. În categoria operaiunilor pasive ale instituiilor de credit sunt cuprinse:

a. finanri primite de la alte instituii de credit sau de la instituii ale statului; b. constituirea de rezerve din profitul obinut;c. acceptarea depozitelor;d. emisiunea de aciuni i titluri de participare;e. credite acordate persoanelor fizice sau juridice;f. operaiuni de plasament;g. închirierea unor casete de siguran.

11. În cadrul operaiunilor instituiilor de credit dobânda activ estereprezentat de:

a. dobânda cu care instituia de credit ofer împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care instituia de credit se împrumut pentru a obine fonduri;

c. diferena pozitiv dintre dobânda cu care instituia de credit ofer împrumuturi i dobânda cucare se împrumut.

12. Operaiunea de scontare const în:a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar de achiziie; b. încasarea unei creane înainte de scaden;c. vânzarea unei creane.

13. Într-un sens larg, pe lâng bnci i instituii emitente de moned electronic,pot fi incluse în categoria instituiilor de credit:

a. cooperativele de credit; b. comercianii – persoane fizice;

c. societile de leasing;d. cmtarii;e. instituii financiare specializate în tranzacii cu valori mobiliare;f. instituii financiare specializate în operaiuni de factoring.

14. Pentru ca o intermediere financiar s fie profitabil este necesar ca:a. dobânda activ s o depeasc pe cea pasiv; b. dobânda pasiv s o depeasc pe cea activ;c. volumul creditelor s fie mai mare decât volumul depozitelor.






22. Un credit ipotecar constituie: a. un împrumut acordat unei firme f r o destinaie prestabilit, fiind folosit de

aceasta pentru a face fa unor diverse pli care apar în activitatea curent; b. un împrumut care are la baz un angajament al unei instituii de credit de a

pune la dispoziia debitorului fonduri bneti, în limita unui nivel convenit,pentru o anumit perioad de timp i în condiii prestabilite;

c. un credit acordat pentru construcia, reabilitarea, consolidarea sau extindereaunui imobil asupra cruia se instituie ipotec pentru garantarea împrumutului;d. un credit acordat pentru finanarea unor anumite operaiuni din activitatea

debitorului.

23. Autorizarea unei instituii de credit poate fi retras atunci când:a. s-a pronunat o hotrâre cu privire la falimentul instituiei de credit; b. acionarii instituiei de credit au decis dizolvarea i lichidarea acesteia;c. nu mai sunt îndeplinite condiiile care au stat la baza emiterii autorizaiei;d. autoritile apreciaz c meninerea autorizaiei pericliteaz interesele deponenilor i ale altor

creditori;e. se constat c autorizaia a fost obinut prin mijloace ilegale;

f. exist o cerere în acest sens din partea instituiilor de credit concurente.

24. Printre motivele pentru care activitatea instituiilor de credit este supus unorreglementri destul de stricte se numr:

a. faptul c instituiile de credit administreaz resurse financiare atrase face ca, în cazul incapacitii de plat, pot fi afectai deponenii i investitorii;

b. faptul c prin operaiuni speculative o instituie de credit care dispune deresurse financiare semnificative poate destabiliza pieele de capital;

c. faptul c, prin reglementarea activitii de creditare, autoritile î i pot îndepliniunele din obiectivele politicii monetare;

d. pericolul angrenrii instituiilor de credit în activiti ilegale: evaziune fiscal,splarea banilor etc.

25. Un cont curent este:a. un depozit la vedere prin intermediul cruia o persoan fizic sau juridic

poate încasa diferite sume de bani sau poate face pli limitate de sumadepus;

b. un depozit la termen care îmbrac forma unui înscris emis de instituia decredit;

c. un împrumut bazat pe un angajament al unei instituii de credit de a pune ladispoziia debitorului fonduri bneti, în limita unui nivel convenit, pentru oanumit perioad de timp i în condiii prestabilite.

26. Garania personal asociat unui credit presupune:

a. garantarea creditului, f r deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f r deposedarea debitorului, printr-un bun mobil;c. plata obligaiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil s le onoreze, de

ctre una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens.

27. Ca element tehnic al unui credit, perioada de tragere constituie:a. perioada de timp în cadrul creia întreaga sum împrumutat este pus la dispoziia debitorului

în una sau mai multe trane; b. perioada de timp în cursul creia trebuie pltit suma împrumutat;c. perioada de timp în cadrul creia debitorul nu ramburseaz suma împrumutat, pltind în




schimb dobânzile, comisioanele i celelalte costuri ale creditului.

28. Scadenele intermediare ale unui credit reprezint:a. momentele de timp la care devin exigibile ratele creditului, cu excepia ultimei

dintre acestea; b. momentele de timp la care devin exigibile dobânzile creditului;c. momentele de timp la care devin exigibile comisioanele creditului.

29. Conform reglementrilor, conductorii i administratorii unei instituii decredit se gsesc în situaia / situaiile unor conflicte de interese atunci când:

a. sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzacii cu instituia de credit; b. au un interes material sau o relaie material cu o persoan care este parte dintr-o tranzacie cu

instituia de credit;c. sunt administratori ai unei persoane juridice care este parte a unei tranzacii cu instituia de

credit.

30. Printre serviciile aferente unui credit pentru care debitorul poate fi obligat s plteasc diferite comisioane se numr:

a. eliberarea de numerar;

b. deschiderea i administrarea unui cont;c. furnizarea de informaii despre cont;d. pli prin viramente.

31. Ca element tehnic al unui credit, perioada de rambursare constituie:a. perioada de timp în cadrul creia întreaga sum împrumutat este pus la

dispoziia debitorului în una sau mai multe trane; b. perioada de timp în cursul creia trebuie pltit suma împrumutat;c. perioada de timp în cadrul creia debitorul nu ramburseaz suma

împrumutat, pltind în schimb dobânzile, comisioanele i celelalte costuri alecreditului.

32. Ipoteca asociat unui credit presupune:a. garantarea creditului, f r deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f r deposedarea debitorului, printr-un bun

mobil;c. plata obligaiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil

s le onoreze, de ctre una sau mai multe persoane care s-au angajat înacest sens.

33. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentat de:a. riscul ca debitorii s nu î i onoreze obligaiile financiare; b. capacitatea firmei de a face fa, cu ajutorul resurselor de care dispune,

obligaiilor financiare scadente într-o anumit perioad de timp;

c. diferena dintre datoriile i resursele proprii.

34. Reglementrile cu privire la secretul profesional din activitatea unei instituiide credit vizeaz:

a. confidenialitatea pe care administratorii i angajaii instituiei de credit trebuies o pstreze asupra operaiunilor i conturilor unui client;

b. confidenialitatea pe care un client este obligat s o pstreze fa deoperaiunile instituiei de credit;

c. obligaiile acionarilor instituiei de credit de a pstra confidenialitatea asupraoperaiunilor i conturilor unui client.




35. Un credit cu destinaie special constituie: a. un împrumut acordat unei firme f r o destinaie prestabilit, fiind folosit de

aceasta pentru a face fa unor diverse pli care apar în activitatea curent; b. un împrumut care are la baz un angajament al unei instituii de credit de a

pune la dispoziia debitorului fonduri bneti, în limita unui nivel convenit,pentru o anumit perioad de timp i în condiii prestabilite;

c. un credit acordat pentru construcia, reabilitarea, consolidarea sau extindereaunui imobil asupra cruia se instituie ipotec pentru garantarea împrumutului;d. un credit acordat pentru finanarea unor anumite operaiuni din activitatea

debitorului.

36. Printre scopurile pentru care sunt instituite reglementrile cu privire larezervele minime obligatorii i plafoanele de credit se afl:

a. împiedicarea instituiilor de credit de a-i asuma riscuri prea mari; b. posibilitatea oferit bncii centrale de a influena masa monetar;c. stimularea creaiei monetare.

37. Gajul asociat unui credit presupune:

a. garantarea creditului, f r deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f r deposedarea debitorului, printr-un bunmobil;

c. plata obligaiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabils le onoreze, de ctre una sau mai multe persoane care s-au angajat înacest sens.

38. Un certificat de depozit este:a. un depozit la vedere prin intermediul cruia o persoan fizic sau juridic

poate încasa diferite sume de bani sau poate face pli limitate de sumadepus;

b. un depozit la termen care îmbrac forma unui înscris emis de instituia de

credit;c. un împrumut bazat pe un angajament al unei instituii de credit de a pune la

dispoziia debitorului fonduri bneti, în limita unui nivel convenit, pentru oanumit perioad de timp i în condiii prestabilite.

39. Un cec trebuie s cuprind, conform reglementrilor în vigoare, urmtoarelemeniuni obligatorii:

a. denumirea de cec i numele trasului; b. data, locul emiterii i locul efecturii plii;c. ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani;d. raportul dintre trgtor i beneficiar.

40. Acreditivul documentar neconfirmat este:a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, f r nici o

notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al bncii emitente,

se adaug angajamentul unei bnci confirmatoare;c. acreditivul documentar transmis beneficiarului f r nici un angajament sau

responsabilitate din partea bncii avizatoare, în afar de autentificareasemnturilor bncii emitente.

41. Biletul la ordin trebuie s cuprind urmtoarele meniuni obligatorii:




a. promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; b. numele beneficiarului i data emiterii;c. denumirea de bilet la ordin;d. raportul dintre beneficiar i subscriitor.

42. Pentru ca “Dispoziia de transfer” s îndeplineasc toate condiiile de form i de fond, trebuie s conin urmtoarele:

a. denumirea unitii bancare iniiatoare; b. contractul / factura, precum i celelalte documente la care se refer plata, încazul persoanelor juridice;

c. adresa, numrul de cont beneficiarului.

43. Recepia unui ordin de plat este procedura prin care:a. o instituie bancar recunoate c a primit spre autentificare, acceptare i

executare ordinul de plat; b. o instituie bancar recunoate persoanele pe care emitentul ordinului de

plat le-a autorizat s semneze;c. o instituie bancar recunoate obligaia de plat.

44. Trgtorul unui cec este:a. persoana care emite cecul; b. persoana obligat s plteasc;c. persoana care accept cecul.

45. Cecul certificat reprezint:a. un cec pentru care trgtorul poate condiiona plata de identitatea dintre

semntura persoanei care a primit cecul si semntura persoanei care încaseaz respectivul cec la prezentare;

b. un titlu de credit la ordin, emis de ctre o societate bancar asupra unitilorsale teritoriale sau asupra altei societi bancare;c. cecul pe care o societate bancar, aflat în poziia de tras, confirm, înaintea

remiterii cecului ctre beneficiar, existena fondurilor necesare efecturii pliiordonate prin respectivul instrument de plat.

46. Executarea ordinelor de plat recepionate, autentificate i acceptate esteprocedura prin care:

a. unitatea bancar iniiatoare debiteaz contul pltitorului i remite ordinele deplat pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor bneti la beneficiar;

b. unitatea bancar iniiatoare debiteaz contul beneficiarului i remite ordinelede plat pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor bneti;

c. debitorul execut ordinul de plat în termenul prevzut de reglementrile învigoare.

47. Acreditivul documentar confirmat este:a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, f r nici o

notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al bncii emitente,

se adaug angajamentul unei bnci confirmatoare;c. acreditivul documentar transmis beneficiarului f r nici un angajament sau

responsabilitate din partea bncii avizatoare, în afar de autentificareasemnturilor bncii emitente.

48. Clauza "nu la ordin" înscris pe un cec semnific:




a. posibilitatea transmiterii prin gir; b. faptul ca urmeaz sa fie pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie

purttorului instrumentului;c. faptul ca nu poate fi transmis prin gir.

49. Debit cardurile permit posesorilor:a. plata bunurilor i serviciilor achiziionate; b. retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghieele bncii dintr-un credit

nelimitat acordat pe numele su;c. împrumuturi prin linie de credit.

50. Subscriitorul unui bilet la ordin este persoana care:a. are calitatea de creditor; b. are calitatea de debitor;c. se oblig în mod necondiionat s plteasc la scaden suma înscris pe

titlu.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Dardac Nicolae, Barbu Teodora, Moned , b nci i politici monetare, Editura Didactic iPedagogic, Bucureti, 2005;

2. Hoan Nicolae: Bani i b nci, Editura Economic, Bucureti, 2001;3. Ionescu Lucian C. (coord.), B ncile i operaiunile bancare, Editura Economic, Bucureti, 1996;4. Kiriescu Costin C., Dobrescu Emilian, B ncile, mic enciclopedie, Editura Expert, Bucureti, 1998;5. Mihai Ilie, Tehnica i managementul operaiunilor bancare, Editura Expert, Bucureti, 2003;6. Niulescu Gabriel, Ghidul financiar - bancar al României Realizat sub patronajul Bncii Naionale

a României, Ediia a III-a, Editura House of Guides, 2008;7. Paraschiv Dorel Mihai, Tehnica plilor internaionale, Editura Economic, Bucureti, 2003;8. Popescu Radu, Tudorancea Cristian, Berbec Florin, Cardul, instrument modern de plat , Editura

Tribuna Economic, Bucureti, 1998;9. Ungurean Pavel V., Banking. Produse i operaiuni bancare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2001;*** Legea nr. 58 / 1934 asupra cambiei i biletului la ordin, modificat prin Legea nr. 83 / 1994 i

Normele Cadru ale B.N.R. nr. 6 / 1994 privind comerul f cut de societile bancare i celelaltesocieti de credit cu cambii i bilete la ordin;

*** Legea nr. 59 / 1934 asupra cecului, modificat prin Legea nr. 83 / 1994 i Normele Cadru aleB.N.R. nr. 7 / 1994 privind comerul f cut de societile bancare i celelalte societi de credit cu cecuri;

*** Ordinul nr. 246 din 04 martie 2005, Normele Metodologice privind utilizarea i completareaOrdinului de plat pentru Trezoreria statului; Regulamentul B.N.R. nr. 8 / 1994 privind ordinul de plat ;

*** Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004 privind Statutul B ncii Naionale a României;

*** Legea nr. 58 din 05 martie 1998 republicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 24 ianuarie 2005 privind activitatea bancar ;*** Regulamentul nr. 2 din 20 iulie 2006 privind comisioanele practicate de Banca Naional a României

pentru efectuarea operaiunilor de depunere i retragere de numerar ale instituiilor de crediti ale Trezoreriei Statului;

*** Regulamentul BNR nr. 6 din 11 octombrie 2006 privind emiterea i utilizarea instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participanii la tranzaciile cu aceste instrumente, Publicat în Monitorul Oficial nr. 927 din 15 noiembrie 2006;

*** Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituiile de credit iadecvarea capitalului aprobat, completat i modificat prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007,



publicat în Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006 i respectiv nr. 480 din 18 iulie2007;

*** Colecia Revistei Business Magazin, Sptmânal recomandat de Ziarul Financiar;*** Colecia Revistei Ghidul de bani; Colecia Revistei Piaa financiar .*** www.banknews.ro; www.bnr.ro.

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ai-cozma
View:	221 times
Download:	0 times

OIC_Dumitriu

Documents