58
1
1
Odată cu ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, România s-a angajat să
mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor
astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie
discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar
alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate.
De altfel, Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi", 2016-2020, aprobată prin HG 655/2016 (document care nu este altceva decât planul de acţiune al Convenţiei) promovează, distinct, procesul de dezinsituţionalizare.
2
Dreptul egal al tuturor
persoanelor de a trăi în comunitate
Posibilitatea de a alege locul de
reşedinţă, unde şi cu cine să trăiască
Acces la servicii pentru prevenirea
izolării şi segregării de comunitate
3
Număr total persoane = 786.546
◦ Număr persoane neinstituționalizate = 768.456
◦ Număr persoane instituționalizate = 18.090
◦ Din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi
instituţionalizate, 17.176 de persoane sunt instituţionalizate
în centre rezidențiale altele decât locuinţe protejate.
4
388 – numărul instituţiilor publice de asistenţă socială rezidenţiale
pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, din care:
◦ 273 de centre rezidenţiale;
◦ 115 locuinţe protejate.
Numărul centrelor rezidențiale, în funcţie de numărul de beneficiari:
◦ 156 centre - sub 50 de beneficiari
◦ 87 centre - între 51 şi 120 beneficiari
◦ 22 centre - între 120 şi 200 beneficiari
◦ 8 centre - peste 200 beneficiari
5
Uniunea Europeană și statele sale membre sunt fondate pe
valorile comune ale respectării demnității umane, libertății,
democrației, egalității, statului de drept și respectarea drepturilor
omului.
Potrivit prevederilor art. 6 al Cartei drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene, Uniunea recunoaște și respectă dreptul
persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le
asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și
participarea la viața comunității.
6
UE sprijină tranziția de la îngrijirea instituționalizată la alternativele
bazate pe comunitate, bazându-se pe un set de principii comune,
rezultate din bunele practici existente:
◦ Respectarea drepturilor utilizatorilor și implicarea lor în procesul de luare
a deciziilor;
◦ Prevenirea instituționalizării;
◦ Crearea de servicii comunitare;
◦ Închiderea de instituții;
◦ Restricții privind investițiile în instituțiile existente;
◦ Dezvoltarea resurselor umane;
◦ Utilizarea eficientă a resurselor;
◦ Controlul calității serviciilor;
◦ Dezvoltarea unei abordări holistice dincolo de viață independentă, pentru
a acoperi domenii conexe, cum ar fi: angajarea, educaţia și transportul;
◦ Continua creștere a gradului de conștientizare
.
7
Tranziția de la îngrijirea instituționalizată la servicii comunitare
este una dintre prioritățile de investiții ale fondurilor structurale
pentru perioada 2014-2020.
Construirea de noi instituții rezidențiale sau renovarea și
modernizarea celor existente trebuie să fie abordate doar ca măsuri
tranzitorii în contextul unei strategii de dezinstituționalizare,
putând fi justificate doar în cazuri excepționale, în care este pusă în
pericol viața rezidenților din cauza condițiilor materiale precare.
8
Conform PROGRAMULUI OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020 în
intervalul 2015-2023, România şi-a asumat reducerea
numărului persoanelor adulte cu dizabilități din instituțiile
de tip vechi la 15.111, din care 516 persoane prin finanţare
din fonduri europene, iar restul prin finanţare naţională.
9
Dezinstituționalizarea trebuie înțeleasă în sensul transferului
treptat a persoanelor cu dizabilități asistate în locuințe
protejate, dezvoltate în comunitate.
În mod obligatoriu transferul este însoțit de dezvoltarea de
servicii care sprijină integrarea și participarea în comunitate.
Infrastructura socială nou creată trebuie însoţită în mod
obligatoriu de servicii sociale care să asigure pregătirea pentru
viaţă independentă, autonomie, consiliere în vederea
identificării şi menţinerii unui loc de muncă.
Astfel, unele instituții se pot transforma în furnizori de servicii
în comunitate, redistribuind personalul, închizând sau nu
instituția de mari dimensiuni și asigurând locuințe, sprijin în
servicii de zi precum sprijin individualizat în vederea
(re)dobândirii abilităţilor sociale, a angajării sau asistența la
locul de muncă
10
Evaluarea beneficiarilor din centrul rezidențial, folosind instrumente
de evaluare
Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea
infrastructurii sociale
Elaborarea de către DGASPC a planului de restructurare a instituției de
tip vechi;
Pregătirea comunității prin informarea și consilierea factorilor care
contribuie la dezvoltarea locală
Pregătirea, inclusiv prin consiliere, a persoanelor adulte cu dizabilități
pentru care se asigură transferul în serviciile sociale;
Pregătirea personalului angajat în noile servicii sociale;
Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități
sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe
protejate) cu asigurarea serviciilor de suport adaptate nevoilor
individuale (centre de zi).
11
Programul Operațional Regional 2014-2020
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Programul de Interes Național “Înfiinţarea de servicii sociale
de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză şi locuinţe
protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu
dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”,
aprobat prin HG nr. 798/ 26.10.2016
Proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale, finanțate
conform art. 99 din Legea nr. 448/2006
12
Programul Operaţional Regional 2014 - 2020
13
Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
Prioritatea de investiții 8.1 – Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale
Obiectivul Specific 8.3 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale
14
Obiective:
◦ dezvoltarea de locuinţe protejate care facilitează
procesul de integrare a persoanelor cu dizabilități în
comunitate, făcând tranziţia de la instituţiile de tip vechi,
prin dobândirea de deprinderi, competenţe şi abilităţi
necesare integrării
◦ dezvoltarea de centre de zi de care să beneficieze
persoanele cu dizabilităţi care vor fi dezinstituţionalizate
din centrele rezidenţiale, precum şi persoanele cu
dizabilități din comunităţile respective, cărora în prezent
nu li se oferă servicii prin care să se prevină
instituţionalizarea.
15
Activităţi eligibile:
- reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/dotarea
infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidenţială
(centre de zi)
- construcţia/reabilitarea/ modernizarea/ dotarea de locuinţe
protejate.
Investiţiile POR 2014 – 2020 se vor concentra pe
dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi aflate
în instituţii de tip vechi cu un număr mare de beneficiari, cu
prioritate din cele cu peste 200 de beneficiari, dar și cele cu
capacitate cuprinsă între 120 și 200 de beneficiari.
16
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități a
solicitat DGASPC-urilor județene care și-au exprimat
disponibilitatea de a aplica pe POR 2014 – 2020, elaborarea
Planurilor de restructurare a centrelor vizate (11 CENTRE
REZIDENȚIALE), cu identificarea nevoii de infrastructuri noi
aferente sau servicii sociale specifice pentru persoanele cu
dizabilităţi, inclusiv a grupului ţintă, precum şi estimarea
resurselor existente la nivel de judeţ, inclusiv disponibilitatea
consiliilor locale de a se implica în acest demers de interes
naţional.
17
3 centre cu un număr de peste 200 de beneficiari, dintre
care:
◦ 2 CRRN
◦ 1 CITO
8 centre cu un număr între 120 și 200 de beneficiari,
dintre care:
◦ 4 CRRN
◦ 1 CRRPH
◦ 2 CITO
◦ 1CIA
Numărul total de beneficiari este de 1.911
18
Din cele 11 centre rezidențiale cu capacitate mai mare de
120 de beneficiari ar putea fi dezinstituționalizate 584 de
persoane adulte cu dizabilități.
19
584 benef.
72LP
27UAT
24 CZ
20
Solicitanții de finanțare POR 2014 – 2020 sunt DGASPC-
urile
Proiectele vor fi depuse de DGASPC-uri în parteneriat cu unul sau mai multe Consilii locale, după caz, care și-au exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție spațiile necesare înființării de centre de zi, a infrastructurii (teren și/sau spațiu) pentru dezvoltarea de LP-uri, după caz, și de a oferi servicii conexe persoanelor din LP.
DGASPC-urile vor depune proiecte care au ca obiectiv înființarea de servicii sociale, ținând cont de raportul de maxim 4 LP-uri la 1 CZ.
21
Stadiu:
a fost publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului -
condiții specifice de accesare a fondurilor (Axa prioritară 8 -
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale -
Prioritatea de investiții 8.1 - Obiectivul Specific 8.3 - grup
vulnerabil: persoane cu dizabilităţi)
urmează să fie lansat apelul de proiecte POR/8/8.1/8.3/B/1
destinat înființării de servicii sociale pentru
dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități
22
Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020
23
Proiectele de infrastructură pentru servicii sociale vor fi
finanțate prin POR, urmând ca prin POCU sa fie finanțate
măsurile complementare.
24
Solicitanții finanțați prin POR 2014 – 2020 vor propune
spre finanţare POCU 2014-2020 (axa 4, OS 4.15)
activităţile care urmează să fie desfăşurate cu
beneficiarii acestor noi servicii, respectiv:
- furnizarea de servicii integrate de sprijin în vederea
tranziţiei de la servicii de îngrijire instituţionalizate către
servicii la nivelul comunităţii.
25
Programul de Interes Național
26
Scopul propunerii de Program de Interes Naţional îl reprezintă dezvoltarea de servicii sociale care să conducă la participarea deplină a persoanelor cu dizabilităţi în societate.
Programul de Interes Naţional va fi derulat în perioada 2017 - 2018
Rezultate aşteptate, conf. HG 798/2016: reducerea cu 300 a numărului de persoane adulte cu
dizabilităţi instituţionalizate; creşterea numărului de locuinţe protejate cu 75; creşterea numărului de centre de zi cu 76; creșterea numărului de centre respiro / centre de criză cu 8. 27
Status:
În perioada decembrie 2016 - ianuarie 2017 a fost derulată o
sesiune de evaluare, în urma căreia a fost atribuit un contract
de finanțare nerambursabilă.
După comunicarea filei de buget aferent ANPD, în luna martie
2016 a fost inițiată o nouă sesiune de evaluare a proiectelor și în
prezent ne aflăm în etapa de primire a propunerilor de proiect
din partea solicitanților – DGASPC-uri – termen de depunere a
propuneri de proiecte este 20 aprilie 2017.
28
Pot obține finanțare următoarele tipuri de proiecte:
tipul I – 3 locuințe protejate și 1 centru de zi;
tipul II – 1 centru de zi;
tipul III – 1 centru respiro / centru de criză.
29
Solicitanții de finanțare sunt DGASPC-urile
Proiectele pot fi depuse de DGASPC-uri în parteneriat cu:
ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale; APL ; SPAS-uri
30
Grupul ţintă al proiectului
persoane adulte cu dizabilități aflate în centre rezidențiale
(altele decât locuințele protejate), beneficiare ale noilor
servicii sociale de tip centru de zi și locuinţă protejată;
persoane adulte cu dizabilități din comunitate, beneficiare ale
noilor servicii sociale de tip centru de zi și centru
respiro/centru de criză.
31
Proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale,
finanțate conform art. 99 din Legea nr.
448/2006
32
Status:
După comunicarea filei de buget aferent ANPD, în luna martie 2016, a
fost publicat în Monitorul oficial al României partea a VI-a, nr. 53 din
20.03.2017 Programul anual pentru acordarea finanțărilor
nerambursabile pentru anul 2017, în baza Legii nr. 350/2005 privind
regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru
activități nonprofit de interes general.
Au fost inițiate demersurile de pregătire a sesiunii de evaluare a
proiectelor și în prezent ne aflăm în etapa de aprobare a Metodologiei
de selectare și finanțare a proiectelor în domeniul protecției
persoanelor cu dizabilități pentru anul 2017 prin ordin al ministrului
muncii și justiției sociale.
33
Scopul proiectelor
Scopul proiectelor depuse de organizaţiile neguvernamentale:
creșterea calității vieții persoanelor adulte cu dizabilități.
Obiective specifice şi activităţile eligibile
Autoritatea finanţatoare finanţează proiecte care corespund
următorului obiectiv specific: asigurarea accesului persoanelor
adulte cu dizabilități la alternative de tip familial la protecția
instituționalizată, în vederea promovării condițiilor de viață
independentă și integrare în comunitate.
34
Solicitantul poate aplica pentru următoarele tipuri de proiecte: ◦ • tipul I – un centru de zi (capacitate de min. 15 beneficiari);
◦ • tipul II – un centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu
(capacitate de min. 10 beneficiari);
◦ • tipul III – o locuință protejată (capacitate de 4 - 6 beneficiari).
Un solicitant poate depune propuneri de proiect separate pentru
fiecare din tipurile menționate mai sus.
35
Solicitanţi: organizaţiile neguvernamentale din România, cu activitate
în domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi (cele care au în
statut ca obiect de activitate protecţia şi asistenţa persoanelor cu
dizabilități), acreditate ca furnizori de servicii sociale.
Parteneri eligibili următoarele persoane juridice:
1. Persoane juridice române fără scop patrimonial care desfăşoară
activităţi în domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi;
2. Servicii publice de asistenţă socială organizate în subordinea
consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor (SPAS);
3. Direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti (DGASPC);
4. Direcţia generală de asistenţă socială a municipiului Bucureşti
(DGASMB)
36
Scopul parteneriatului: partenerii solicitanţilor participă la
implementarea activităţilor proiectului, cu excepţia managementului
de proiect, care este responsabilitatea exclusivă a solicitantului.
a) pentru partenerul ONG:
Solicitantul decide modalitatea de selecție a partenerului ONG, ținând cont de prevederile pct. B.2.1.
Parteneriatul cu furnizorii privaţi - ONG nu poate avea ca obiect punerea la dispoziţie a imobilului, ci presupune încheierea unui acord de parteneriat având ca obiect furnizarea de activități în domeniul serviciilor sociale
37
b) pentru partenerii SPAS/ DGASPC / DGASMB:
Parteneriatul cu SPAS/ DGASPC / DGASMB nu este obligatoriu, dar
existența și calitatea parteneriatului poate aduce un punctaj suplimentar
în cadrul evaluării propunerii de proiect.
Acordul de parteneriat poate să prevadă atât utilizarea unui spațiu pus la
dispoziție de către partener (pentru serviciul social propus a fi înființat),
cât și implicarea în implementarea proiectului, doar în ceea ce privește
activitățile din domeniul asistenței sociale, nu și în cele care prevăd
accesibilizarea/ reabilitarea/ modernizarea spațiilor și dotarea noilor
servicii.
Spațiul va fi pus la dispoziția proiectului de către partener, doar printr-o
hotărâre de consiliu local/ județean, menționată la punctul D.1.4.
Partenerul nu furnizează contribuție financiară la proiect.
38
Grupul ţintă al proiectului
persoane adulte cu dizabilități aflate în centre rezidențiale
pentru persoane adulte cu handicap, altele decât locuințele
protejate, beneficiare ale noilor servicii sociale: centru de
zi, centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip
ambulatoriu și locuință protejată;
persoane adulte cu dizabilități din comunitate, beneficiare
ale noilor servicii sociale de tip centru de zi și centru de
servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu.
39
C.5. Suma maximă acordată de Autoritatea finanţatoare
Suma maximă acordată de Autoritatea finanţatoare nu poate depăşi:
• 225.000 lei pentru un proiect de tipul I (1 centru de zi);
• 270.000 lei pentru un proiect de tipul II (1 centru de servicii de
recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu);
• 135.000 lei pentru un proiect de tipul III (1 locuință protejată).
Cheltuielile eligibile care pot fi finanţate de Autoritatea
finanţatoare se încadrează în următoarele categorii de cheltuieli:
I. Cheltuieli directe
II. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
40
Cap. I - Cheltuieli directe:
◦ Linia 1 - Cheltuieli pentru imobil
◦ 1.1 Cheltuieli pentru lucrări de reabilitare/modernizare
◦ 1.2 Cheltuieli pentru lucrări de accesibilizare a spațiului
◦ Linia 2 - Cheltuieli pentru dotarea serviciului
◦
◦ Linia 3 - Cheltuieli cu funcționarea serviciului
Cap. II - Cheltuieli diverse şi neprevăzute, în procent de maxim 5%
din fondurile nerambursabile solicitate de la Autoritatea finanţatoare.
41
Structura cheltuielilor
a) Pentru proiecte tip I (1 centru de zi): 225.000 lei
cheltuieli cu reabilitarea/ modernizarea spațiilor și accesibilizare
spațiu: 60.000 lei
cheltuieli cu dotarea necesară serviciului nou creat (inclusiv dotarea
specifică a serviciului specializat): 140.747,55 lei
cheltuieli cu funcționarea centrului pe o durata de 1 lună: 24.252,45
lei
42
Structura cheltuielilor
b) Pentru proiecte tip II (1 centru de servicii de recuperare
neuromotorie de tip ambulatoriu): 270.000 lei
cheltuieli cu reabilitarea/ modernizarea spațiilor și accesibilizare
spațiu: 60.000 lei
cheltuieli cu dotarea necesară serviciului nou creat (inclusiv dotarea
specifică a serviciului specializat): 202.730,70 lei
cheltuieli cu funcționarea centrului pe o durata de 1 lună: 7.269,30
lei
43
Structura cheltuielilor
c) Pentru proiecte tip III (1 locuință protejată): 135.000 lei
cheltuieli cu reabilitarea/ modernizarea spațiilor și accesibilizare
spațiu: 60.000 lei
cheltuieli cu dotarea necesară serviciului nou creat: 75.000 lei
44
Contribuţia solicitantului:
Contribuţia solicitantului la realizarea proiectului este de minimum
10%, în bani, din valoarea finanţării nerambursabile solicitate de la
Autoritatea finanţatoare. Contribuția solicitantului va fi distribuită,
obligatoriu, cel puțin, la Cap. I - Linia 1 și Linia 2, în funcție de tipul
proiectului.
Contribuția solicitantului nu va fi distribuită la Cap. I – Linia 3
Cheltuieli cu funcționarea serviciului și Cap. II - Cheltuielile diverse şi
neprevăzute.
Partenerul nu furnizează contribuție financiară la proiect.
45
Criterii de eligibilitate ale proiectelor:
Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
Propunerea de proiect se încadrează în scopul, obiectivele specifice şi
activităţile eligibile ale programului de finanţare;
Beneficiarii proiectului propus sunt cei prevăzuţi anterior;
Serviciul social propus în proiect este plasat în cadrul comunităţii;
Perioada de implementare a proiectului nu depăşeşte data de 30
noiembrie 2017;
Serviciul social este prevăzut să fie înființat cu respectarea Standardelor
minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate
persoanelor adulte cu dizabilităţi
46
Solicitantul este responsabil de selecţia, angajarea și formarea personalului
pentru serviciile nou create;
Propunerea de proiect respectă toate secţiunile și subsecțiunile Cererii de
finantare si a Propuneri tehnice și financiare, cu completarea obligatorie a
tuturor informațiilor solicitate;
Proiectul a obţinut, în urma aplicării grilei de evaluare, punctajul minim
necesar de 60 puncte, precum şi punctajul minim necesar aferent capitolelor
1. Relevanţă şi 2. Buget şi raportul cost-eficienţă (din grila de evaluare);
Există concordanţă între conţinutul propunerii de proiect şi realitatea din
teren;
Serviciul social nou înfiinţat este prevăzut a fi funcţional cel puţin 1 lună pe
perioada implementării proiectului;
47
Beneficiarul asigură mediatizarea activităţilor desfăşurate prin proiect şi a
serviciului nou înființat, menţionând de fiecare dată denumirea serviciului,
autoritatea finanţatoare și anul acordării finanțării: minim un comunicat de
presă și afiș sau plăcuță la sediul serviciului înființat (eventualele cheltuieli
aferente acestora sunt suportate de către solicitant din fonduri proprii,
altele decât cele necesare pentru asigurarea contribuţiei proprii);
Serviciul social nou înfiinţat este prevăzut a fi accesibilizat în conformitate cu
legislația în vigoare până la începerea funcționării propriu-zise a acestuia,
costurile necesare fiind prevăzute clar în propunerea de proiect;
Valoarea finanţării solicitate de la Autoritatea finanțatoare se încadrează în
suma maximă permisă;
Cheltuielile solicitate pentru finanţare, precum și cele care constituie
contribuția solicitantului se încadrează în categoria și cuantumul cheltuielilor
eligibile;
Solicitantul asigură costurile necesare pentru implementarea proiectului
(contribuția proprie de min. 10% din valoarea finanţării nerambursabile
solicitate de la Autoritatea finanţatoare)
48
Conţinutul propunerii de proiect
Propunerea de proiect va conţine următoarele documente:
- cererea de solicitare a finanţării (Formularul 1);
- propunerea tehnică şi financiară (Formularul 2);
- documente care însoţesc propunerea de proiect
49
Documente ale solicitantului:
actul constitutiv, statutul, însoţite de ultimul act adiţional şi ultima
hotărâre judecătorească, atunci când este cazul;
certificat de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;
certificat de acreditare ca furnizor de servicii sociale, obţinut în
condiţiile legii;
certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale emis de
către administraţia financiară pe raza căruia solicitantul are sediul social;
certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale la bugetul de stat
(ANAF).
bilanţul contabil pe anul precedent, avizat la direcţia generală a
finanţelor publice judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, sau la
administraţia financiară municipală, respectiv la administraţiile financiare
ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
50
bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs, asumat la nivelul
conducerii solicitantului;
declaraţie pe propria răspundere privind veridicitatea informaţiilor,
conform formularelor din Documentație
declaraţie pe propria răspundere (conform art. 12 alin. (3) din Legea nr.
350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice
alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi
completările ulterioare) din care să reiasă că:
solicitantul nu a contractat finanţare nerambursabilă de la Autoritatea
finanţatoare în decursul anului fiscal curent, pentru acelaşi tip de
activitate;
în cazul în care solicitantul a contractat, în cursul aceluiaşi an
calendaristic, mai mult de o finanţare nerambursabilă de la Autoritatea
finanţatoare, nivelul finanţării nerambursabile nu depăşeşte o treime din
totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul
Autorităţii finanţatoare;
51
CV-ul organizaţiei din care să reiasă experienţa de minimum 1 an în
derularea de activităţi specifice în domeniul protecţiei persoanelor cu
dizabilităţi, respectiv înfiinţarea şi funcţionarea, cel puţin a unui serviciu
social de tipul: centru de zi, locuinţă protejată, centru de servicii de
recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centru de tip respiro, centru
de criză;
CV-ul managerului de proiect şi al fiecărui membru al echipei de
implementare a proiectului conform Formularului 9;
acordul de parteneriat personalizat cu atribuțiile solicitantului și
partenerilor, conform Formularului 6;
ultima organigramă însoţită de documentul prin care aceasta a fost
aprobată;
52
Hotărârea organului de conducere din care să rezulte:
◦ asigurarea contribuţiei de minimum 10% în bani, din valoarea finanţării
nerambursabile solicitate de la Autoritatea finanţatoare;
◦ angajamentul că va suporta toate cheltuielile neeligibile identificate în faza
de elaborare sau în faza de implementare a proiectului, precum şi toate
costurile suplimentare din fonduri proprii
◦ asigurarea sustenabilităţii serviciului social înființat pe o durată de minim 3
ani, în nume propriu sau în parteneriat, de la încetarea contractului de
finanţare;
◦ desemnarea nominală a managerului de proiect şi a membrilor echipei de
implementare;
◦ desemnarea persoanei împuternicite să înainteze cererea de finanţare şi să
semneze contractul de finanţare (se menţionează funcţia persoanei şi
numele acesteia);
◦ asumarea directă a responsabilităţii pentru managementul proiectului şi
angajamentul de a nu acţiona ca intermediar;
◦ aprobarea acordului de parteneriat;
53
declaraţie de imparţialitate, declaraţie privind capacitatea profesională,
declaraţie privind spaţiile şi dotările folosite pentru realizarea obiectivelor
proiectului, conform Documentatiei;
document prin care DGASPC îşi dă acordul pentru asigurarea pe toată
durata contractului de finanțare a beneficiarilor noului serviciu social
de tip Locuință protejată și a finanțării serviciilor sociale destinate
acestora, în baza standardului minim de cost (conform HG nr.
978/2015), precum și asumarea de către DGASPC a faptului că în
centrele rezidențiale de unde vor fi dezinstituționalizați beneficiari
pentru serviciile ce vor fi înființate prin proiect, nu vor fi admise alte
persoane adulte cu dizabilități.
54
Acte care clarifică statutul juridic al locaţiei propuse în proiect pentru
serviciul social şi eventualele sarcini:
a) contract de vânzare-cumpărare, sau contract de concesiune, sau
hotărârea consiliului judeţean/ consiliului local comunal, orăşenesc,
municipal/ consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti/ consiliului
general al municipiului București, privind darea în administrare cu titlu
gratuit a imobilului, care să prevadă şi dreptul de a efectua lucrări de
amenajare/reparaţii a imobilului, cu o perioadă de valabilitate de cel
puțin 4 ani (1 an implementare proiect + 3 ani sustenabilitate);
55
Acest document va fi însoţit de:
◦ a.1.) extras de carte funciară emis cu cel mult 30 zile înaintea depunerii
propunerii de proiect, din care să reiasă înscrierea la Oficiul de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară a dreptului de proprietate, respectiv a dreptului
de administrare asupra imobilului care se pune la dispoziţia proiectului
precum şi faptul că imobilul nu este grevat de sarcini (ipoteca sau alte
obligaţii);
◦ a.2.) schiţa spaţiului, inclusiv fotografii de ansamblu și de detaliu ale
interiorului și exteriorului, precum și cu împrejurimile/ zona în care
este amplasată clădirea respectivă;
b) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii, din care să
reiasă faptul că nu există înregistrată o cerere de revendicare pentru
imobilul care face obiectul proiectului, faptul că imobilul nu se află în
litigiu, precum şi asumarea obligaţiei de a anunţa în termen de 10 zile
orice modificare a situaţiei juridice a imobilului;
56
Documente ale partenerului:
actul constitutiv, statutul însoţit de ultimul act adiţional şi ultima hotărâre
judecătorească, atunci când este cazul/actul doveditor privind forma
juridică de înfiinţare şi funcţionare;
certificat de acreditare ca furnizor de servicii sociale;
declaraţie privind capacitatea profesională, conform formularului
prezentat in Documentatie
ultima organigramă însoţită de documentul prin care aceasta a fost
aprobată;
declaraţia de imparţialitate, conform formularului prezentat in
Documentatie
declaraţie privind spaţiile şi dotările folosite pentru realizarea obiectivelor
proiectului, conform formularului prezentat in Documentatie
57
Evaluarea proiectelor
Evaluarea proiectelor se realizează în două etape: evaluarea de birou şi
evaluarea de teren.
Evaluarea de birou cuprinde:
verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a
partenerului;
verificarea eligibilităţii proiectului;
evaluarea propunerii tehnice şi financiare;
Raport intermediar cuprinzând lista proiectelor declarate calificate în
etapa evaluării de birou.
58
