ZiarGRATUITDistribución gratuita

Februarie, 2013APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„Este o atitudine care încalcă normele de bază elementare ale regulilor diplomatice, ale convenţii-lor internaţionale şi ale legilor statului român...”

Anul III - Nr. 24, 24 de pagini, 1-28 februarie 2013

Pagina 15

„Este o atitudine care încalcă normele de bază elementare ale regulilor diplomatice, ale convenţii-

Titus Corlăţean: Ambasadorul Ungariei la

Bucureşti a încălcat regulile diplomatice internaţionale

Occidentul Românesc este o publicaţie

independentă. Nu are niciun fel de afi liere

politică sau religioasă.

Valencia: Pregătiri pentru carnaval „Asociaţia românească Alma Rumana din Valencia, va participa pentru al treilea an consecutiv la Carnavalul Cultural Russafa care se va desfăşura în data de...”

Dreptul de a încasa a jutorul de şomaj în perioada cât aţi călătorit în afara t eritoriului spaniol „Fac precizarea că, în j ursiprudenţa de referinţă, se concluzionează că absenţa pe o perioadă mai mare de 15 zile...”

Interviu cu a mbasadorul României în Regatul Spaniei, Ion Vîlcu„În cuvinte mai simple, îmi propun să reuşim ca Ambasada să devină o „prezenţă” efectivă în casa fiecărui român din Spania, prin...”

Noi precizări privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Spania„Pornind de la solicitările şi sesizările cetăţenilor, Ambasada României la Madrid a realizat demersurile necesare...”

Pagina 04

Pagina 08

Pagina 05

Pagina 12-13

Adrese şi informaţii utile02 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Campania “Aproape de tine!”

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Irina Marin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Are în jurisdic-ţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Monica Mihaela Ştirbu •Are în jurisdicţie Comunităţi-le Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, ofi ciere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: al-meria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorifi c: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorifi c al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorifi c: dl. Javier Taberna.

SENIOR EDITOR:Dan Caragea (Portugalia)EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Elisabeta Iosif – BucureştiMircea Fluieraş (Málaga)Oana Moşniagu (Madrid)Vasile Mureşan (Illinois)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR ŞEF ADJUNCT:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)MARKETING-PUBLICITATE:Răzvan IonescuSPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:redactia@occidentul-romanesc.compublicitate@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Dat fi ind faptul că ne-a fost solicitat ajutorul în diverse situaţii sociale din comunitatea românească din Spania, am hotărât să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie de noi, pe cât este posibil. Legat de aceste aspecte, am organizat o campanie de ajutor la care s-au alăturat români de bine, prieteni cu sufl et din diverse domenii şi zone geografi ce.

Campania “Aproape de tine” este organizată de publicaţia Occidentul Românesc, în urma numeroaselor reportaje şi investigaţii realizate în co-munităţile româneşti din Spania. Scopul acestei campanii este de a sprijini românii mediatizaţi prin reportajele noastre, copiii şi persoanele de vârsta a treia abandonaţi şi uitaţi de familiile lor. Campania “Aproape de tine” este sprijinită de: Jett Media Group CA - USA, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Firma de transport Nelu Bârsan - Madrid, Biserica Ortodoxă Leganés, Biroul de avocatură Sârbu Abogados - Madrid, Carmangeria Românească - Zaragoza, Asociaţia Plaiuri Năsăudene - Benidorm şi Radio Diaspora Chicago - USA.

Cei interesaţi să ajute acest proiect pot să doneze direct în contul Asociaţiei El Occidente Rumano, deschis la banca”la Caixa”, numărul: 2100-2992-72-200062464, cu menţiunea: Pentru Campania Aproape de tine!

De asemenea, cei care doresc un abonament pentru publicaţia Occidentul Românesc, pot depune în contul Asociaţiei El Occidente Rumano:

• 3,00 euro-un abonament pentru 3 luni• 6,00 euro-un abonament pentru 6 luni• 12,00 euro-un abonament pentru 12 luniBanii proveniţi din abonamente, vor fi donaţi proiectului Aproape de tine!

Toată viaţa încercăm să ne facem remarcaţi, încercăm să ne dăm silinţa cât mai mult în tot ceea ce facem, încercăm să fi m cât mai sin-ceri şi cât mai oneşti unii cu alţii şi mai drepţi. Ne doare să ştim că ceea ce visăm nu se găşeste pe lumea aceasta plină de ură şi de prostie. Deşi trăim în colectivităţi, avem prieteni, avem apro-piaţi, totuşi nu avem certitu-dinea că sunt de încredere şi toate acestea pentru că trăim într-o lume relativă în care sinceritatea şi încrederea nu mai există de multă vreme. Toate aceste valori au fost înlocuite cu valori perfi de, fără nuanţă, fără contur, cuvinte fără sens, fără rost, fără substanţă.... Cu toţii avem idealuri. Vi-săm la ele, sperăm la ele, luptăm, muncim, transpi-răm ca să le atingem. Cât de mult mai înseamnă idea-lul unui om în această lume în care totul se măsoară în bani, ignoranţă şi putere? Mai merită oare să luptăm pentru vise spulberabile sau mai bine ne complacem şi

ne intregrăm în acest imens sistem al fl uxului materia-list? Suntem oare doar nişte pioni într-un motor mare de circulaţie al banului şi al in-fl uenţei sau încă mai suntem în stare să visăm şi să avem satisfacţia că am ajuns un-deva anume prin propria su-doare!? Ce se întâmplă când visele şi speranţele noastre sunt spulberate de puterea banului, când toată munca noastră rămâne doar o amin-tire a unei lupte crâncene cu noi înşine şi totul intră într-un fatidic declin către prăbuşirea turnului nostru de idealitate? Şi cu toate acestea plecăm la drum în căutarea unui rost. Totul se naşte de la un hazard, devine o pasiune, devine un mod de viaţă, devine un ideal. Calea este lungă şi obositoare pre-sărată cu obstacole. Urcuşul este greu, picioarele ne dor, pietrele ne înţeapă tălpile goale iar dacă suntem slabi ne prăbuşim. Şi totuşi con-tinuăm să urcăm. Ne spriji-nim în toiagul speranţei şi mergem înainte. Chiar dacă muşchii ne dor iar tălpile ne sângerează, ridicăm ochii către înălţimi şi ne privim încă o dată idealul. Şi sufl e-tul nostru ne spune să nu ne lăsăm doborâţi. În jurul nos-tru vedem oameni care ne

trag de-o mână atunci când simţim că toiagul speranţei se năruie sub propria noastră senzaţie de neputinţă. Oa-meni fără de care drumul nostru ar fi doar o aventu-ră nebunatică pe o pantă imposibilă. Îi ajutăm şi ne ajută să mergem înainte, să nu ne prăbuşim sub gre-utatea lipsei de voinţă. Şi apoi, ajungem sus. Sus de tot. Încununarea unui drum lung şi obositor. Picurii de sudoare ne ustură ochii, ne brăzdează fruntea, muşchii încordaţi la maximum ne dor, sângele vărsat pe al-tarul idealului nostru pul-sează mai viu ca niciodată. Suntem murdari şi obosiţi, dar am ajuns acolo... sus. O lacrimă de fericire se scur-ge neobservată pe obrazul nostru aspru, ars de mun-că. Am ajuns acolo unde ne-am dorit. Pe treapta cea mai înaltă a podiumu-lui vieţii, pe piscul cel mai înalt al visurilor noastre. Şi suntem fericiţi, suntem pe acoperişul lumii şi nimeni nu ne poate da jos de acolo. Dar, totul durează doar o fracţiune de secundă. Cre-deam că mai sus nu se poa-te şi totuşi în faţa noastră se desfăşoară un nou urcuş. Mai greu, mai dureros, mai presărat cu provocări. Şi

Stimaţi români, Odată cu formarea noului Guvern al României a fost constituit, pentru prima dată, un nou portofoliu ministerial, dedicat românilor de pretu-tindeni. Am făcut acest lucru pentru că avem ambiţia de a realiza lucruri importante pentru toţi românii, aşa cum ne-am angajat în cursul cam-paniei electorale de anul tre-cut. De acum înainte, proble-mele românilor care trăiesc în afara ţării vor putea primi răspuns de la o structură gu-vernamentală reprezentată la nivelul Guvernului, adică la cel mai înalt nivel al Statului român.Mesajul principal pe care îl trimitem astfel, este acela că apărărea drepturilor, libertă-ţilor şi demnităţii românilor reprezintă o prioritate. Tra-tamentul egal şi nediscrimi-natoriu sau garantarea exer-citării complete a cetăţeniei europene trebuie să aibă im-pact direct asupra vieţii româ-nilor. Relaţia cu românii de pretu-tindeni este acum o dimen-siune importantă a politicii externe a României. Suntem cu toţii cetăţeni europeni, iar prezenţa noastră în structurile euro-atlantice trebuie să ajute la maximizarea oportunităţi-

ne scuturăm de praf şi ne ştergem fruntea şi pornim iarăşi cu forţe noi la drum.Momentele frumoase petre-cute alături de cei pe care i-am cunoscut în drumul nostru, pe care i-am ajutat şi care ne-au ajutat, se mută în amintire şi rămân doar nişte frânturi înscrise pe o bucată de hârtie... Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea faţă în faţă, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne fi -inţe dragi, sufl ete pereche, oameni pe care îi iubim şi-i preţuim.Şi ne întrebăm banal, ca toţi ceilalţi ce au trecut prin aşa ceva: de ce, sau de ce nu? Cu ce suntem mai speciali unii decât alţii încât să fi m scutiţi de acest tratament!? Moartea aduce cu sine atât de multă durere, atât de multă suferinţă încât atunci când este vorba de cineva de lângă noi, moartea ne ia şi o parte din viaţa noastră cu ea. Şi pleacă...Drumul a luat sfârşit. În în-tunericul nopţii reci care se lasă asupra ruinelor visului nostru, descoperim că tre-buie să mergem mai depar-te, şi mai departe, păstrând pe veci în amintire doar momentele extraordinare, unice şi de neuitat din viaţa noastră...

lor existente pentru români.O altă parte importantă a acti-vităţii noastre va fi reprezen-tată de sprijinul pe care îl vom da pentru prezervarea şi afi r-marea identităţii etnice, cultu-rale, lingvistice şi religioase a românilor din afară graniţelor.Chestiunea apropierii româ-nilor care trăiesc în străină-tate de familiile rămase în ţară reprezintă un obiectiv important, iar în acest sens vom arăta sprijin pentru cei care doresc să se întoarcă în România şi să pornească mici afaceri. În privinţa servicii-lor consulare, dorim să redu-cem birocraţia şi vom analiza oportunitatea reducerii taxe-lor consulare şi a costurilor administrative. Sunt convins că relaţia mea cu toate comunităţile de ro-mâni din afara ţării va fi una privilegiată. Pentru mine, acest mandat de ministru de-legat pentru românii de pre-tutindeni reprezintă o onoare deosebită pentru că îmi dă prilejul să lucrez în mod di-rect pentru români. Mesajul meu se îndreaptă către dum-neavoastră împreună cu toate urările de bine. Ministru delegat pen-tru Relaţia cu Românii de P retutindeni,Cristian David

Cuvânt înainte 03FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru Lupta pentru idealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealidealideal

Kasandra Kalmann-NăsăudeanKasandra Kalmann-Năsăudean

Comunitate04 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Zile Culturii Române, unul dintre obiectivele activităţii a fost şi acela de a face cu-noscută cultura romană, atât prietenilor şi colaboratorilor noştri de alte naţionalităţi cât şi copiilor români, veniţi din ţară la vârste mici, născuţi aici sau proveniţi din familii mixte. “Este foarte important ca generaţiile de copii români care au studiat foarte puţin sau nu avut prilejul de a stu-dia în România, să cunoască opera lui Eminecu, care este cheia pentru cunoaşterea culturii române”, a declarat Nicoleta Paula Nădrag, vo-luntară a asociaţiei şi licenţi-

Cu prilejul comemorării a 163 de ani de la naşterea marelui nostru poet, Mihai Eminescu, dar şi pentru a celebra pentru a doua oară în Tarancón Ziua Culturii Române, Asociaţia Hispano Română din provincia Cuenca a organizat o seară de poezie eminesciană. “În orice colţ al lumii, unde există o mână de români, se sărbătoreşte ziua de 15 ianuarie, decla-rată Ziua Culturii Române” a menţionat Violeta Vartic, preşedinta asociaţiei, în faţa reprezentanţilor mass-media prezenţi la eveniment.

În sediul din Tarancón

Ambasada României la Madrid are plăcerea de a anunţa organizarea, în perioada februarie – iu-nie 2013, a celei de-a treia ediţii a concursului de cul-tură generală, „Cunoaşte România!”, adresat copiilor români, rezidenţi în Spania, cu vârste între 8 şi 12 ani.

Ediţia din acest an va include patru etape preli-minare, la Madrid şi în alte localităţi spaniole, în func-ţie de solicitările primite şi, finala concursului care va fi organizată la Madrid, la

Asociaţia românească Alma Rumana din Valencia, va participa pentru al treilea an consecutiv la Carnavalul Cultural Russafa care se va desfăşura în data de 2 mar-tie 2013 în cartierul Russafa din Valencia. Carnavalul este organizat de către Jarit Asociación Civil, eveniment

Duminică, o delegaţie a asociaţiei “Sufl et Românesc Alma Rumana” din Valencia a vizitat Asociaţia Hispano Română din provincia

al asociaţiei s-au reunit atât membri şi voluntari ai comu-nităţii româneşti, copii par-ticipanţi la cursul de limba şi literatura romană “Limba noastră cea frumoasă”, repre-zentanţi ai autorităţilor locale, precum Jose Antonio Magro Bonilla, membri ai Clubului de Lectură din Centru pentru Adulţi, dintre care amintim pe Charo Domenech, preşe-dinta Clubului, cât şi prieteni de diferite naţionalităţi, care au dorit să împartă cu comu-nitatea română această seară specială.

Dincolo de momentul co-memorativ sau de celebrarea

începutul lunii iunie 2013. Ca şi la ediţiile precedente, concurenţii vor răspunde la întrebări din istoria, ge-ografia, arta sau literatura română.

La concurs vor pu-tea participa echipe for-mate din câte trei copii. Înscrierea echipelor la concurs se va face până la data de 25 ianuarie 2013 la adresa: concurs@ embajadaderumania.es, în ordinea primirii solicitări-lor de înscriere, în limita a maximum 10 echipe/ediţie.

la care vor participa 60 de grupuri din 15 ţări.

Cu această ocazie, Asociaţia Alma Rumana va pregăti patru afi şe pe pânză ce vor fi expuse pe traseul unde vor defi la participanţii la car-naval şi voluntari ai asociaţiei vor defi la în costume tradiţio-nale româneşti.

Cuenca.Din partea asociaţiei la

întâlnire a participat Violeta Vartic – preşedinte, şi repre-zentanta fi lialei din Cuenca, Violeta Peşea, în timp ce din partea asociaţiei “Sufl et Românesc Alma Rumana”

Tarancón: Ziua Mihai Eminescu - Ziua culturii române

Valencia: Pregatiri pentru

carnaval

A treia ediţie a concursului

„Cunoaşte România!”

Cuenca: Întâlnire între asociaţii româneşti

ată în Filologie.Seara culturală a fost

iniţiată cu o proiecţie a unui material video comemorativ Eminescu, în care s-a pus ac-cent atât pe opera eminesci-ană şi tot ceea ce reprezintă ea pentru cultura română şi mondială, cât şi pe faptul că aceasta a fost tradusă în 60 de limbi, Eminescu fi ind poate cel mai cunoscut poet român pe plan internaţional. Materi-alul a fost acompaniat de mu-zica regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici, care l-au înălţat pe Eminescu la rang de simbol al dorului de ţară şi de limba romană.

După realizarea acestei prezentări şi, implicit, con-tactul cu lumea poetică a lui Eminescu, toţi cei prezenţi, cu mic cu mare, au dat glas po-eziilor scrise de marele poet. Acestea au fost citite atât în limba română, cât şi traduceri ale lor în limba spaniolă, mul-te dintre ele realizate de către

Rafael Alberti. Câteva mate-riale video-audio, cu versurile poetului transpuse în imagini şi cântec, sau recitate de către mari actori români, au întregit seara, şi au incitat curiozitatea celor prezenţi de a cunoaşte mai mult despre Eminescu, ultimul mare poet romantic al lumii.

Duminică, o delegaţie a

au participat: Mitruţ Sabin Ureche – preşedinte, Daniel Iacob – secretar şi Mariana Ureche, coregraf şi “sufl etul” activităţilor culturale realizate de către asociaţia valenciană.

Vizita a avut ca obiec-tiv principal, un schimb de

experienţă între cele două asociaţii. După trecerea în revistă a activităţilor desfă-şurate de ambele asociaţii în domeniul cultural şi social, s-au identifi cat puncte de vedere comune şi s-au stabi-lit câteva linii de colaborare

pentru anul 2013. În partea a doua a întâlnirii s-a analizat situaţia comunităţii româneşti din cele două provincii, pro-blemele cu care se confruntă aceasta în perioada actuală şi perspectivele de implicare şi colaborare în proiectele celor

două asociaţii, a instituţiilor locale, provinciale dar şi ale statului român.

Materiale realizate de Anca Mariana Lovaszi

De interes 05FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

se transferă doar soţului sau soţiei şi copiilor sub 21 de ani sau peste această vârstă afl aţi în întreţinere, NU şi partene-rului înregistrat (“pareja de hecho”), pentru care anga-jatorul va trebui să solicite o autorizaţie de muncă, pentru a putea lucra legal în Spania. Alte situaţii specialeCazul autorizaţiilor de mun-că acordate până la 31 de-cembrie 2012, deşi contractul pentru care fuseseră solicita-te depăşea această dată

În cazul în care perioa-da prevăzută în contractul de muncă pentru care s-a solicitat o autorizaţie de muncă pentru un lucrător român depăşeşte data de 31 decembrie 2012, dar autorizaţia a fost acordată doar până la acea dată, se va prelungi din ofi ciu autorizaţia, după cum urmează:

stat membru UE (nu neapărat român) care are drept de li-ber acces pe piaţa muncii din Spania, conform legislaţiei eu-ropene în vigoare, benefi ciază de dreptul la liberă angajare.Persoanele care au avut un contract de practică

Persoanele care, la data de 22 iulie 2012, benefi ciau de un contract de practică afl at în de-rulare, benefi ciază de drept de liber acces pe piaţa muncii din Spania. Nu benefi ciază de liber acces pe piaţa muncii din Spania• Partenerii înregistraţi („pare-ja de hecho”) ai unui cetăţean european cu liber acces pe pia-ţa muncii din Spania • Conform Anexei VII a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, dreptul de liber ac-ces pe piaţa muncii din Spania

Pornind de la solicită-rile şi sesizările cetăţenilor, Ambasada României la Madrid a realizat demersurile necesare pe lângă autorităţile spaniole competente, în cadrul meca-nismului instituţional româno-spaniol creat pentru monitori-zarea aplicării restricţiilor de acces pe piaţa muncii, din care au reieşit următoarele clarifi -cări şi elemente de interes:

În plus faţă de categoriile cunoscute, benefi ciază de li-ber acces pe piaţa muncii din Spania şi Membrii de familie români (soţ, soţie, copil sub 21 de ani sau afl at în întreţi-nere) ai unui cetăţean euro-pean cu liber acces pe piaţa muncii din Spania:

Cetăţeanul român care este soţul, soţia, copilul sub 21 de ani sau afl at în întreţi-nerea unui cetăţean al unui

Noi precizări privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Spania

• contractele pentru perioadă determinată, sub 1 an - se va prelungi autorizaţia conform perioadei rămase din contract;• contractele pentru 1 an - se prelungeşte autorizaţia con-form perioadei rămase, apoi cetăţeanul român benefi ciază de liber acces pe piaţa muncii;• contractele pe perioadă nede-terminată - se prelungeşte au-torizaţia până la fi nalul anului 2013.Schimbarea menţiunii referi-toare la dreptul de muncă pe teritoriul Spaniei care apare în certifi catele de rezidenţă eliberate după 22 iulie 2011

În situaţia în care persoa-nei care la 22 iulie 2012 avea drept de liber acces pe piaţa muncii spaniolă sau membri-lor de familie li s-a trecut în certifi catul de rezidenţă menţi-unea că nu pot lucra în contul

terţilor fără autorizaţie de mun-că, sau dacă ulterior acestei date cetăţeanul a dobândit drept de angajare (la fel membrii de familie) poate solicita, prin pre-zentarea documentelor dovedi-toare („vida laboral”, certifi cat de căsătorie/naştere, după caz) eliberarea unui alt certifi cat de rezidenţă în care să nu mai apa-ră menţiunea respectivă. Drepturile persoanelor care, în ciuda restricţiilor, au fost înregistrate cu contract la Securitatea Socială spaniolă fără autorizaţie de muncă, deşi nu aveau drept de liber acces pe piaţa muncii

Din raţiuni birocratice care ţin de partea spaniolă, un număr restrâns de cetăţeni ro-mâni au fost angajaţi cu con-tract de muncă înregistrat la Securitatea Socială spaniolă, cu toate că nu aveau drept

de liberă angajare.Deşi li se vor lua în con-

siderare perioadele cotizate, atât pentru stabilirea dreptului la şomaj, cât şi pentru pensie, aceşti cetăţeni nu au drept de liber acces pe piaţa muncii şi pentru regularizarea situaţi-ei în care se afl ă sau pentru o nouă angajare, angajatorul tre-buie să solicite pentru ei auto-rizaţia de muncă. ***Notă: Pentru detalii şi clari-fi cări suplimentare vă puteţi adresa Ambasadei României la Madrid:Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale • telefon: 0034/913 507 356 • fax: 0034/913 452 917• email: cristina.fl orea@ embajadaderumania.es;a g r e g a d o . t r a b a j o @ embajadaderumania.es.

Mulţi copii ai părinţilor alcoolici au crescut luptându-se cu alcoolismul părinţilor. Este înţelept să studiem efec-tele pe care acest mod de viaţă le are asupra copiilor, pentru a vedea cum putem repara ceea ce a fost greşit. O copilărie

Relaţia noră - soacră este, în multe cazuri, una generatoare de tensiuni. Ai auzit multe mituri, bancuri, întâmplări reale despre fapte petrecute între noră şi soa-cră. Unii spun că trebuie să fi i prefăcută, alţii că trebuie să stai la distanţă de ambii părinţi... Tu ce să mai crezi din toate astea?

Este adevărat că această relaţie este, în fond, una între două persoane cu caractere, personalităţi şi preferinţe di-

nefericită are consecinţe de lungă durată care continuă şi la maturitate. Când creşti într-o familie de părinţi alcoolici, eşti tentat să crezi că familia ta este singura care are pro-bleme cu alcoolismul.

Unii copii devin oameni care produc necazuri, iar al-

ţii devin clovnii familiei. Alţi copii pot deveni paşnici sau foarte plăcuţi, adaptându-se la orice schimbare fără nici o problemă. Unii devin res-ponsabili, adulţi în miniatură. Toate aceste trăsături ale com-portamentului sunt deprinderi pe care copilul le dezvoltă ca mijloc de luptă şi supra-vieţuire în viaţa din familia de alcoolici. Copii crescuţi într-o casă de alcoolici suferă adesea de abuz psihic, sexual sau emoţional. Mama Mariei P. era genul de mamă iubitoa-re când era trează, dar atunci când cădea sub infl uenţa alco-olului devenea mânioasă, cer-tăreaţă şi abuzivă verbal.

Unii părinţi aruncă vina pentru beţia lor asupra copi-ilor, iar copii pot lua această vină asupra lor total nejus-

tifi cat. Viaţa într-o casă de alcoolici de multe ori este plină de dezamăgiri, minciu-ni şi numeroase promisiuni neîmplinite. Aceasta îi face pe copii să nu aibă încredere, să-şi formeze aptitudini sla-be de comunicare şi să aibă o dezvoltare a intimităţii de-formată. De multe ori au anu-mite anxietăţi datorită lipsei de control al împrejurărilor, temeri legate de lucrurile ne-sigure în viaţa lor şi vinovăţie legată de sentimentul lor de responsabilitate faţă de fapte-le părinţilor lor.

În cazul copiilor cu pă-rinţi alcoolici, comportamen-tul de depăşire a problemelor din copilărie continuă adesea şi în viaţa de adult. Clovnul familiei poate continua să fi e foarte distractiv, dar irespon-

sabil. Cel care produce ne-cazuri poate avea probleme fi nanciare sau cu legea. Per-soana pasivă poate continua să aibă probleme în relaţio-nare. Persoana super respon-sabilă poate creşte un adult care pretinde mereu perfec-ţiune de la sine şi de la cei din jur, făcând o adevărată tragedie din tot ce este mai puţin perfect. Din păcate, aceasta este categoria în care a căzut şi Maria P. S-a simţit neiubită, neatrăgătoare, o ra-tată şi o incompetentă, fi ind-

că niciodată nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor. Acestea erau aşteptări nere-alistice pe care Maria le-a făcut, crezând că şi alţii le au de la ea. Mulţi copiii ai părinţilor alcoolici, când de-vin adulţi, au o imagine de sine negativă, nu se pot bu-cura de viaţă, au o atitudine foarte serioasă şi severă faţă de sine, cât şi o constantă nevoie de a căuta aprobarea celorlalţi, în încearcarea de a li se confi rma că sunt oa-meni buni.

Când creşti în familie de

părinţi alcoolici

Rezistenţă la „atacuri le”

soacrei

personalităţi şi preferinţe di-

Părinţi şi copii06 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Prof. Irina Georgescu Şova- Bucureşti

ferite şi, deci, se poate ca ele să se placă sau nu. Important este ca tu să conştientizezi că vă uneşte omul pe care îl iubeşti şi să faci totul astfel încât să nu fi e afectată rela-ţia ta cu acesta. Iată câteva sfaturi, care te învaţă cum să acţionezi în patru situaţii concrete, cele mai importan-te din viaţa ta, pentru a avea o relaţie cel puţin decentă cu soacra.Întâlnirea

Chiar de la prima întâl-

nire, îţi dai seama că nu este genul tău. Deşi se comportă politicos şi drăgălaş chiar, nu pare a-ţi acorda prea mul-tă atenţie. Îţi adresează în-trebări, dar acestea sună ca un chestionar şi nu se arată interesată de tine ca persoa-nă, ci de relaţia voastră.

Vrea să afl e, de fapt, dacă eşti bună sau nu pentru fi ul ei, ce faci bine, ce faci rău şi, evident, să te îndru-me ea. În plus, abordează cu fi ul ei anumite subiecte care nu îţi permit să iei parte la conversaţie, fi ind în necu-noştinţă de cauză. Când vor-beşti despre prima vizită cu iubitul la părinţii lui, afl i că el crede că ai făcut o impre-sie bună. Dar ţie îţi este deja teamă de viitoarea întâlnire cu aceştia.Ce trebuie să ştii:

Mama lui nu are nimic cu tine, ci este mai curând îngrijorată de soarta fi ului ei. În al doilea rând, înţele-ge apariţia ta în viaţa fi ului

ei, ca, de altfel, pe a oricărei femei, ca pe o excludere. Ea îşi dă seama că, într-un fel sau altul, relaţia ei cu fi ul se va schimba, fi e din lipsă de timp, fi e pentru că şi el îşi schimbă viziunea. Ţine min-te că ei îi este total indiferent dacă eşti tu sau altă aleasă. Tot ce o interesează este soarta fi ului ei şi relaţia din-tre ei doi. Când vii în casa ei, intri într-o familie cu propri-ile legi şi obiceiuri, deci este normal să nu te simţi chiar în apele tale. Încearcă să îi atragi simpatia, să fi i comu-nicativă, dar nu indiscretă, să te araţi respectuoasă şi foarte ataşată de fi ul ei.Pregătirile de nuntă

Sunteţi hotărâţi să vă ofi cializaţi relaţia şi le fa-ceţi cunoscută celor dragi decizia voastră. Unii se bu-cură, alţii mai puţin. Soacra ta pare entuziasmată şi nu încetează să se preocupe de organizarea nunţii. Se in-teresează de bunul mers al lucrurilor, cere tot felul de detalii, dă sfaturi şi chiar se oferă să dea şi ea o mână de ajutor. O puteţi refuza sau îi puteţi accepta sprijinul, de-pinde despre ce este vorba. Există însă şi altfel de situ-aţii: înainte chiar de a înce-pe voi căutările, vă propune un restaurant al cărui raport calitate/preţ este excelent. Aceasta doar în opinia ei, pentru că voi doriţi cu totul altceva. Chiar vă face propu-neri de decorare, iar iubitul

tău nu îndrăzneşte să îi spu-nă „Nu”, pentru că, înainte de toate, ea sponsorizează o parte din nuntă şi îi face mare plăcere să se ocupe de ea. Toată lumea te face să simţi că, în ciuda ideilor tale bune, nu ai timp să le pui în practică. Chiar dacă această situaţie te deranjează, nu ştii cum să preiei controlul.Ce trebuie să ştii:

Această situaţie dove-deşte faptul că tu nu eşti percepută de viitoarea soa-cră drept o persoană adul-tă, cu opiniile şi dorinţele ei. Dacă viitorul tău soţ se comportă ca un copil, soacra va prelua puterea, pentru că el i-o permite.

Astfel, apar conflictele în-tre voi doi şi tu ajungi să îi deteşti mama. Fii diploma-tă, dar hotărâtă, şi impune-ţi punctul de vedere. Vei reuşi doar implicandu-te. Stabileşte anumite limite şi spune „Nu”. Fă tu rezer-vările, dă telefoane, vino prima cu propuneri şi dis-cută totul doar cu soţul tău, atunci când soacra ta nu este de faţă. Dacă reuşeşti ca ea să fie simplă invitată, fără contribuţii prea mari la organizarea nunţii voastre, este foarte bine. Dacă te ajută financiar, ţine minte că este un cadou pentru voi, şi nu o modalitate ca ea să deţină puterea!

Această normativă conţine chiar defi niţia clasică a şoma-jului. O a doua normă legală este articolul 213.g din LGSS care stabileşte că astfel, cau-zele de stingere sau comba-tere a şomajului: ”transferul de reşedinţă în străinătate, cu excepţia cazurilor prevăzute de regulament” sunt de fapt şi normativa cel mai des invoca-tă de SERVICIO PUBLICO DE EMPLEO ESTATAL (SPEE), în momentul în care deschide un dosar sancţiona-tor. A treia dispoziţie legală, des invocată, fi ind în corobo-rare directă cu primele două normative, face referinţă la ar-ticolul 231. 1 din LGSS , care prevede că: deplasarea sau ieşirea în străinătate a benefi -ciarului de prestaţii de şomaj, poate afecta disponibilitatea efectivă pentru activităţi for-mative sau pentru ocuparea pe piaţa muncii spaniole, şi care trebuie comunicată entităţilor administrative sau serviciilor de muncă înainte de a realiza respectiva călătorie în străină-

Taxa consulară este de 100 euro, iar termenul de eliberare este de aproxima-tiv 30 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

PAŞAPORTUL SIM-PLU ELECTRONIC se elibereazã cetăţenilor ro-mâni cu domiciliul în România (conform legii, o persoană poate avea un sin-gur domiciliu şi o singură reşedinţă) şi cetăţenilor ro-mâni cu domiciliul în stră-inătate.

• Documentele sus menţionate vor fi prezentate atât în original cât şi în fotocopie.• Documentele pot fi depuse de un singur părinte; în cazul în care unul dintre părinţi nu este cetăţean român, solicitarea va fi prezentată de părintele cetăţean român.• Certifi catul spaniol va fi tradus în limba română de un traducă-tor autorizat sau de către ofi ciul consular. • În cazul în care unul dintre pă-rinţi nu este cetăţean român, va trebui să prezinte certifi catul de naştere legalizat cu apostila de la Haga (dacă ţara din care provine este semnatară a Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, sau supralegalizat pe cale diplomati-că, în cazul ţărilor nesemnatare a Convenţiei de la Haga); cer-tifi catul de naştere al părintelui cetăţean străin va trebui tradus în limba română de un traducător

tăţean ucrainian de a încasa ajutorul de şomaj şi în acelaşi timp de a călători în Ucraina, 21 de zile).

Făcând referinţă în materia dreptului muncii, această sentinţă recunoaşte că neîndeplinirea obligaţii-lor ex antes (pentru ieşirea programată) sau imediată ex post (pentru o eventuală cir-cumstanţă neprevăzută) ge-nerează de forma automatică suspendarea sau pierderea temporală (“baja”) a ajutoru-lui de şomaj care corespunde zilelor de şedere nedeclarate în străinătate.

Prima dispoziţie legală, pe care o invocă SERVICIO PUBLICO DE EMPLEO ESTATAL, când ia o decizie de suspendare sau stingerea dreptului de încasare a şoma-jului şi când deschide deja un dosar sancţionator pentru absenţa din terioriul naţional, împotriva benefi ciarilor de prestări de şomaj, este artico-lul 203 din Legea Generală a Securităţii Sociale (LGSS).

Important! Începând cu data de 1

februarie 2013, nu mai este necesară programarea pen-tru solicitarea paşaportului. Vă puteţi prezenta la Secţia Consulară de luni până joi, între orele 10:00-15:00. În cazul în care, din motive întemeiate, doriţi progra-mare, vă rugăm să trans-miteţi solicitarea la adresa: programari@consuladode-rumania.es sau la numărul de fax: 0034/914 165 025.

Certifi cate de naştereDocumente necesare pentru ÎN-SCRIEREA CERTIFICATULUI DE NAŞTERE SPANIOL şi ob-ţinerea unui CERTIFICAT DE NAŞTERE ROMÂNESC:1. Certifi catul de naştere spaniol eliberat de Registrul Civil, lega-lizat cu Apostila de la Haga la Tribunalul Superior de Justiţie (va trebui prezentat „certifi cación literal”, şi NU „certifi cación del acta de nacimiento”)2. Traducerea certifi catului spani-ol de naştere (efectuată la un tra-ducător autorizat sau la Consulat)3. Certifi catele de naştere ale pă-rinţilor în original4. Certifi catul de căsătorie româ-nesc în original (pentru persoane-le căsătorite)5. Sentinţa de divorţ, defi nitivă şi irevocabilă (dacă este cazul)6. Cărţile de identitate/ Paşapoar-tele părinţilor, valabileNOTĂ:

Cu puţin timp în urmă, în revista online a Colegiului de Avocaţi din Madrid “Otrosí.net” din 10 ianuarie 2013 a fost publicată Sentinţa Tr i b u n a l u l u i S u p r e m , Camera de Muncă, Secţia nr. 1, prin care sunt recunoscute drepturile persoanelor afl a-te în şomaj în sistemul de securitate socială spaniolă care au călătorit în străinăta-te, încasând în tot acest timp contribuţia lunară de şomaj (în sentinţa de referinţă, fi ind vorba de drepturile unui ce-

Această normativă conţine tăţean ucrainian de a încasa

Dreptul de a încasa ajutorul de şomaj în perioada cât aţi călătorit

în afara teritoriului spaniol

Servicii consulare: Obţinerea paşaportului

simplu electronic

• Documentele sus menţionate Certifi cate de naştere

Înscrierea actelor de stare civilă emise de autorităţile spaniole

tate. A nu comunica din timp acest fapt (din causa imposi-bilităţii obiective), presupune stingerea automată a dreptului de şomaj DOAR PE PERIOA-DA IEŞIRII ÎN STRĂINĂ-TATE. Trebuie să reţinem că această comunicare cu privire la durata călătoriei programate în afara teritoriului spaniol, se poate face şi de la locul de des-tinaţie, dar cât mai curând po-sibil. Serviciul Public Statal de Muncă, va face în acest caz o notifi care prealabilă, ca aceas-tă şedere în străinătate să fi e de o durată de maximum 15 zile în conformitate cu articolul 6.3 din Decretul Real 625/1985. Această normativă referitoare la comunicarea imediată sau anticipată a deplasării, sau ie-şirea în străinătate se extinde asupra benefi ciarilor de naţio-nalitate străină cât şi a benefi -ciarilor spanioli.

Având în vedere diver-sitatea cazurilor litigioase şi complexitatea normativei apli-cabile Tribunalului Suprem în Sentinţa invocată la începutul

Noua procedură de eli-berare a paşapoartelor elec-tronice şi a titlurilor de că-lătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, in-clusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnătura di-gitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării docu-mentelor de călătorie.

autorizat şi legalizat. • În cazul în care părinţii sunt că-sătoriţi în Spania şi nu au certifi -cat românesc de căsătorie, ei vor trebui, în prealabil sau concomi-tent, să transcrie acest certifi cat în registrele de acte de stare civilă româneşti la ofi ciul consular. • În situaţia în care hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străi-nătate, va trebui să prezentaţi şi hotărârea judecătorească de recu-noaştere a acesteia în România.• Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea dosarului.În cazul înscrierii certifi catului de naştere eliberat de către autorită-ţile spaniole pentru copiii născuţi înainte de data 01.01.2004, pen-tru care ofi ciul consular nu dispu-ne de coduri numerice personale, părintele va solicita acordarea unui CNP, serviciul de procurare a acestuia fi ind efectuat după în-casarea taxei consulare aferente.

articolului, prezintă patru ti-puri de situaţii de protecţie so-cială (şomaj):

1. O prestaţie “menţinută” în cazurile de ieşire în străi-nătate pentru o perioadă mai mică de 15 zile naturale pe an, o singură dată, şi în cazurile în care s-a comunicat aceasta Administraţiei spaniole într-un timp oportun.

2. O prestaţie “dispărută” în cazurile în care s-a prelun-git deplasarea în străinătate, înseamnă un “ transfer de reşe-dinţă”, ce implică mai mult de 90 de zile, ceea ce determină trecerea în alt plan al legislaţi-ei (imigraţiei), fi ind vorba de o şedere temporară.

3 . Prestaţ ie “suspen-dată”, prevăzută de art. 6.3 din Decretul Real 625/1985 (completat şi modifi cat prin Decretul Real 200/2006), de a “căuta sau a realiza lucrări profesionale” sau “dezvolta-re profesională” în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni.

4. Prestaţie “suspendată” în toate cazurile în care s-a produs deplasarea în străină-tate, pe o perioadă inferioară a 90 de zile, cu consecinţele respective de pe piaţa muncii spaniole a benefi ciarului de prestaţie de şomaj.

Fac precizarea că, în

jursiprudenţa de referinţă, se concluzionează că absenţa pe o perioadă mai mare de 15 zile naturale, comunicată sau nu, nu constituie schimbare de reşedinţă (“transaldo de residencia”) la care face re-ferire Serviciul Public Statal de Muncă în toate dosarele de sancţionare a cetăţenilor care au călătorit în afara te-ritoriului spaniol în perioada de încasare a drepturilor de şomaj.

Un lucru foarte im-portant este perioada de prescripţie a declarării sau prezentării unei reclamaţii importiva acestor rezoluţii şi, ca urmare, dacă termenul este prescris, nu se mai poate face nici un tip de reclama-ţie (Reclamacion Previa a Via Judicial). În momentul în care un cetăţean primeşte o astfel de Rezolţie din par-tea Ministerului de Muncă) există un termen de prezen-tare a acestei reclamaţii care este de altfel primul pas în deschiderea unei proceduri judiciare care va concluziona cu o sentinţă judecătorească prin care sunt recunsocute drepturile benefi ciarilor aju-torului de şomaj în cazul în care SPEE menţine rezoluţia de denegare a prestaţiei de şomaj.

De interes08 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Material realizat de avocat Liliana Cureraru Dobrescu •colegiată în Ilustru Colegiu de Avocaţi din Madrid din anul 2007•colegiată în Uniunea N aţională a Barourilor din România din anul 2000.Date de contact: Telefon: 0034/637 237 964E-mail : lianad2000@yahoo.es

Avocatul răspunde 09FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

APLICAREA LEGII SPANIOLE ÎN PROCE-SELE CETĂŢENILOR ROMÂNI

Articolul din acest nu-măr vine să răspundă nume-roaselor întrebări sosite la biroul nostru atât din partea colegilor avocaţi spanioli cât şi din partea cetăţeni-lor români care au deschise diverse proceduri în cadrul instanţelor spaniole.

Întrebarea este mereu aceeaşi: care este legea care se aplică pe teritoriul Spani-ei când părţile sunt cetăţeni români? Îmi trebuie o tra-ducere oficială (traducción jurada) în cazul în care am un divorţ în faţa Judecători-ei de Familie?

Deşi răspunsul este simplu, în multe din cazuri aceste proceduri se întârzie nejustificat din pricina lip-sei de informaţie. Astfel, vom încerca să lămurim aceste aspecte destul de im-portante în rândurile care urmează.ÎN MATERIE PENALĂ

În momentul în care un cetăţean român a comis o infracţiune pe teritoriul Spaniei legea aplicabilă este cea spaniolă. În acest domeniu lucrurile sunt mult mai clare: atât procedura de

Marius Vili Sârbu - Avocat/ Spania

GHID JURIDIC PRACTIC PENTRU CETĂŢEANUL ROMÂN REZIDENT ÎN SPANIAcercetare cât şi pedepsele obţinute - care sunt mult mai mari în raport cu preve-derile Codului Penal român - funcţionează şi se aplică în conformitate cu legea pe-nală spaniolă.

În numerele trecute ale “Occidentului Românesc” am prezentat pe larg pro-cedura infracţiunilor uşoa-re – juicio de faltas – şi am prezentat şi o parte din pe-depsele pe care legea locală le prevede în aceste cazuri.ÎN MATERIE CIVILĂ

Problemele apar în momentul în care cetăţenii români doresc să divorţe-ze. Instanţele care nu au o practică constantă în mate-ria dreptului civil - fami-lia- pot solicita ca părţile să prezinte prevederi ale legii româneşti în materia divor-ţului, regimului de vizite cu privire la minori, separarea de bunuri, pensia alimen-tară, precum şi referitor la fundamentul divorţului în România.

Considerăm, iar practi-ca noastră vastă în materie ne-o confirmă, o greşeală din partea instanţelor care solicită lamuririri cu privi-re la Codul Civil românesc în materia familiei. Totul pleacă însă din momentul în care este formulată plân-gerea divorţului. Divorţul între cetăţenii străini pe te-ritoriul Spaniei trebuie să cuprindă o serie de aspecte din materia dreptului spani-ol, dreptului internaţional şi Convenţii la care România şi Spania sunt părţi. În acest

fel, invocând legislaţia atât spaniolă cât şi cea euro-peană este suficient ca un divorţ sau măsuri legate de acesta să poată fi pronun-ţate de către instanţele din Spania.

Mai mult decât aceas-ta, sentinţa de divorţ este deplin recunoscută de că-tre instanţele româneşti şi instituţiile din România, având în vedere convenţia bilaterală în acest domeniu dintre cele două state.

Unde apare însă aceas-tă problemă, care induce în eroare, provoacă fiori păr-ţilor şi duce la efectuarea unor gestiuni total nefolosi-toare în România?

În primul rând chiar le-gea spaniolă menţionează competenţa judecătoriilor în materia civilă. Astfel, art. 21 din Legea de Organizare a Puterii Judecătoreşti: “ju-decătoriile şi tribunalele spaniole au competenţa de a judeca cauze civile care au loc în teritoriu spaniol, între cetăţeni spanioli, între străini şi între spanioli şi străini”.

În dreptul internaţional aceste prevederi sunt întări-te prin Decizia Consiliului Uniunii Europene din 12 iulie 2010 prin care se auto-rizează cooperarea între sta-tele membre ale U.E. în ma-teria de divorţ sau separare legală, mentionându-se că procesele judecate aplicând legea statului de rezidenţă nu este un obstacol şi nici o discriminare între Statele membre, nici nu provoacă

distorsiuni de competenţă între ele.

Aşa cum am mai men-ţionat în articolele trecute, trebuie avut în vedere că ambii cetăţeni români care accesează justiţia spaniolă trebuie să fie rezidenţi le-gali în Spania, adică să dis-pună de Número de Identifi-cación de Extranjero (NIE).

Tribunalul European de Justiţie vine şi întăreşte aceste prevederi, explicând pe larg ce înseamnă ca o per-soană să fie rezident într-un stat membru al U.E. :”locul unde persoana s-a stabilit cu caracter stabil, un cen-tru permanent sau habitual ale intereselor sale” mărind astfel sfera aplicării acestui concept de rezidenţă.***IMPORTANT!

Atragem atenţia citito-rilor noştri, că în momen-tul în care apelează la un avocat (fie că e român sau spaniol), pentru a evita ori-ce fraudă şi pentru a fi si-guri că problemele lor sunt soluţionate de specialişti calificaţi în domeniu, să se informeze despre respecti-va persoană şi în special, să solicite NUMĂRUL DE COLEGIU al respectivului avocat, precum şi colegiul din care face parte pe te-ritoriul Spaniei. Este în-grijorător faptul că, multe persoane sunt înşelate atât prin mica publicitate din diverse publicaţii cât şi prin abordarea directă ca intermediari care îşi atri-buie calitatea de avocaţi

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.Membru al Council of Bars and Law Societies of Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este:

w w w . e - a v o c a t . e sDate de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados MadridCalle de la Estrella, nr. 7, 2º F, Madrid(Metro Callao, Plaza de España, Noviciado, Santo Domingo) Telefon mobil: 642 344 000Telefon fi x: 915 321 827, Telefon/fax: 910 085 988

ACEST MATERIAL NU POATE FI REPRODUS FĂRĂ

ACCEPTUL PUBLICAŢIEI OCCIDENTUL ROMANESC!

în Spania. Aceste aspecte pot fi evitate printr-o sim-plă verificare pe paginile de internet ale colegiilor de avocaţi din provinciile spaniole. De exemplu, nu-mărul de colegiu al titula-rului biroului de avocatură SÂRBU ABOGADOS este 90513 şi prin simpla veri-ficare pe pagina Colegiului de avocaţi din Madrid

(www.icam.es) se poate afla dacă persoana este avocat în exerciţiu pe teri-toriul Spaniei. De aseme-nea, trebuie reţinut faptul că, persoanele care îşi atri-buie calitatea de avocaţi în Spania şi nu sunt înscri-se în tabelul colegiilor de avocaţi, săvârşesc o faptă penală pedepsită cu închi-soarea.

Opinii10 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Corneliu Leu - Scriitor, dramaturg şi regizor de fi lm

Radu Golban - Bucureşti

sau, dimpotrivă, nu cred. Elementele negative din cele două categorii, funcţio-narii lipsiţi de vocaţie civică şi politicienii care sfi dează preceptele democratice fi ind direct sau indirect deranjaţi de ele, devin astfel opozan-ţii aspiraţiilor de libertate şi egalitate încercând mereu să le atenueze, să sară peste prevederile lor, să le estom-peze din prim planul atenţiei publice, spre a-şi întări ei puterea. Şi, astfel, se lasă loc altui fel de relaţii sociale decât cele ortodoxe ale de-mocraţiei, relaţii clientelare, priorităţi, favoritisme, căpu-şări, până la relaţiile mafi ote de grup organizat; fapte care stau chiar la baza acelor stări confl ictuale care subminea-ză democraţia şi care nu se combate decât prin conjuga-rea legii cu asigurarea unui puternic curent de opinie publică capabil să infl uen-ţeze în permanenţă factorii decizionali. Iar aceasta este o problemă care mereu se amână de pe agenda noastră politică.

În vreme ce, din păcate, trebuie să o recunoaştem, funcţia de apărare împotriva abuzurilor guvernării este so-licitată permanent şi impera-

rului că inteligenţa este o ca-racteristică a unui grup sau a unei populaţii şi că educaţia favorabilă a individului tre-buie să ţină cont de biologism - deci de un determinism ge-netic - pentru a-i asigura cea mai bună dezvoltare. Ana-lizele autorului sunt un mix pseudo-ştiinţifi c, acoperind o gamă foarte largă de surse de inspiraţie, de la studiile PISA (randamentul şcolar refl ectat internaţional), până la specu-laţii darwiniste cu infl exiuni de tristă amintire. Copiii din ţările musulmane Bosnia, Liban, Maroc, Pakistan şi Turcia, care au participat la studiul PISA, stau, după cum ne relatează autorul, cu cinci puncte mai prost decât copi-ii din ţări ne-musulmane din centrul Europei. Rezultate-le slabe, subliniază autorul, ale copiilor musulmani din Germania, conform studiu-

S-ar cuveni acum, după ce am văzut modul în care concep, apreciază, interpre-tează, sau eludează statul de drept unii lideri politici, fi e europeni, fi e naţionali, să medităm puţin şi la modul cum se prezintă acest sistem democratic al propriei sale existenţe pentru cetăţeanul României contemporane ori, mai precis, pentru cetăţeanul regimului democratic din România. Şi, dacă ajungem prin aceasta la aspiraţiile lui, atunci, categoric vom constata că a doua dintre tră-săturile menţionate este cea care îl interesează cel mai mult la ora de faţă; adică a avea un stat care să-i asigure protecţia împotriva unor au-torităţi abuzive sa a abuzuri-lor pe care şi le permite au-toritatea. Pentru că garanţia cealaltă, cu mai presus sau mai prejos de lege priveşte mai degrabă anumite cate-gorii şi în anumite condiţii, pe unii interesându-i aplica-rea legilor privind drepturile lor, pe alţii interesându-i sau intimându-i cu legile mai mult aspectele îndatoririlor şi pretenţiilor care există de

la ei, iar pe cei mai păcătoşi interesându-i mai ales con-fruntarea cu legea, dintre aceştia, majoritatea dorindu-şi-o cât mai blândă şi numai unii, cei crescuţi în spiritul „caprei vecinului”, fi ind atenţi şi la modul cum alţii ar putea fi mai presus sau mai prejos decât ei.

Acelaşi lucru cu partici-parea publică la funcţiona-rea instituţiilor democratice şi la adâncirea democratis-mului, acestea fi ind proble-me care interesează doar o anumită parte a opiniei pu-blice, absenteismul spunân-du-şi cuvântul de la cea mai largă instituţie dintre acestea – cea a votului, iar ignorarea fi ind modul de abordare al altora. Ceea ce începe a re-clama o anumită educaţie, precum şi funcţiile de model ale celor introduşi în practi-cile politice. Adică ale celor interesaţi de mersul politic al lucrurilor: aceştia sunt fi e anagajaţi ai statului meniţi prin funcţie să asigure un asemenea aspect de cultură politică, dar care, uneori, nu dovedesc a fi meniţi şi prin vocaţie; fi e politicieni care cred în această nevoie de aplicare şi lărgire continuă a preceptelor democratice

Pentru un ziarist german, că-ruţa europeană cu proşti s-a răsturnat în Balcani. Anul trecut, a apărut la editura re-putată germană Rowohlt car-tea „Ist Intelligenz erblich? - Eine Klarstellung“ („Este inteligenţa ereditară? – o clarifi care”). Autorul cărţii, Dieter E. Zimmer, s-a născut în 1934 şi a studiat publicis-tică, ştiinţe politice şi istorie. Din 1959 până în 1999 a fost redactor la săptămânalul Die Zeit, apoi jurnalist ştiinţifi c în domeniile psihologie, me-dicină şi biologie.Această carte explică citito-

Statul, cetăţeanul şi abuzul autorităţii – Despre unele sensibilităţi democratice

rului că inteligenţa este o ca-

Căruţa cu proştii Europei, teoretizată în presa germană

tiv în condiţiile moştenite de noi de la vechea orânduire. Statul de drept aşezat cu fer-mitate ca o pavăză de apărare a cetăţeanului faţă de abuzu-rile istoriceşte demonstrate şi evoluate ale diverselor forme de autoritate care încearcă să-l subjuge, este o nevoie prioritară pentru întreaga po-pulaţie a ţării, dacă nu chiar speranţa principală a celor mai mulţi, devenind unanimă şi vehement cerută în condiţi-ile crizei. Pentru că abuzurile au loc în numele unor nevoi publice asupra cărora cetă-ţeanul însuşi ar trebui să-şi spună părerea şi cu care intră în confl ict tocmai pentru că îi sunt impuse fără o asemenea consultare pe care ar fi trebu-it să o asigure statul de drept; de data aceasta ca o obligaţie a lui faţă de cetăţean. Sta-re datorită căreia, pe lângă cele trei trăsături pe care le-am meţionat mai înainte, o a patra, cea a îndatoririlor pe care, în egală măsură le are şi statul faţă de cetăţean devine deosebit de importantă.

Deoarece, dacă ar fi să descriem care e, pentru ce-tăţean, imaginea din ziua de azi a statului care-l ocroteş-te cu guvernarea sa, n-avem a ne întreba altceva decât

lui PISA, nu se explică prin statutul lor de imigranţi, de-oarece se confruntă şi acasă cu aceleaşi slăbiciuni la ma-tematică. Această slăbiciune este răspândită în întreaga zonă mediteraneană, preci-zează Zimmer, şi este mai de-grabă un „defi leu al IQ-ului”, care împiedică deopotrivă musulmanii şi ne-musulma-nii. Autorul precizează că cel mai jos punct al acestui defi leu este situat în Albania, Bulgaria, Grecia, România şi Serbia.Autorul cărţii continună dis-cursul cu aer de superiori-tate la adresa altor popoare, explicându-ne că doar prin educaţie nu poate fi suprimat factorul genetic. Tocmai de aceea - apreciază exponentul acestei noi teorii a superiori-tăţii, Dieter Zimmer - a eşuat în SUA o politică educaţio-nală care a plecat de la o idee

dacă e mai semnifi cativă cearta permanentă între pa-late sau defi larea în justiţie a unor acte de corupţie care nu ajung, însă, la fonduri de partid; cumpărarea locurilor electorale sau galopul scum-pirii preţurilor; lipsa de se-curitate sanitară care devine fenomen social, sau lipsurile edilitare cu care intrăm în iarnă; pierderea trăsăturilor doctrinare din programele electorale ale partidelor, sau ridicarea imunităţii parla-mentarilor ale căror nume le auzim numai cu prilejul fraudelor; precipitarea cres-cândă în rândurile traseişti-lor politici sau, iată ce mare problemă: nu obţinerea de fonduri europene pentru ne-voile noastre, ci procedura solicitării acestora cu sau fără veto!... Etc, etc, etc, în-cât îţi pui mâinile-n cap de câtă manipulare se încearcă tocmai pentru a acoperi de-turnarea acestui stat de la obligaţiile lui de drept.

Şi atunci se pune pro-blema dacă acest stat în-seamnă ceva pentru cetă-ţean, în aşa fel încât să se simtă măcar sprijinit, dacă nu apărat? Îi oferă vreo per-spectivă certă pentru îmbu-nătăţirea traiului său, sau

politică a egalităţii, pentru că ignoră cu desăvârşire biolo-gismul. Jurnalistul Zimmer susţine că gena inteligenţei este recesivă în copilărie şi devine dominantă la matu-ritate. De aceea, ajunşi la vârsta matură, cei din valea proştilor pierd şi efectele educaţiei, continuă el aserţi-unile.Concretizarea ştiinţifi că a căruţei cu proştii din Balcani nu este singulară; şi behavio-rismul american, ca şi curent socio-pedagogic de a înlătura prin educaţie inegalitatea în societate, îl consideră feuil-letonistul cu distincţii „naiv” şi „absurd”. Politica educa-ţională a zonelor sau ţărilor cu o populaţie cu IQ scăzut ar fi pus bazele unei adevă-rate „industrii a promovării” şi educării copiilor, afi rmă Zimmer, fără succes, deoa-rece au ignorat biologismul.

are instrumente prin care să pună în discuţie, nu des-tinul generaţiei prezente şi al celei imediat următoare, ci măcar al nivelului taxe-lor, sau al recuperării rea-le de salariu în funcţie de rata inflaţiei în legislatura viitoare? Face cineva vreo promisiune despre modul cum se va guverna în peri-oada post- Băsescu, sau se mulţumeşte să-l înjure şi să-l lase să se jure mincinos în continuare?

În afară de acestea, sau de alte elemente total asemă-nătoare cu acestea şi lipsite de orice legătură cu apăra-rea cetăţeanului de abuzurile autorităţilor, există şi o altă percepţie a contribuabilului român faţă de statul în care trăieşte plătind taxe?

La el, cert fapt că nu există. Dar nici din partea politicienilor care îl gâdilă acum aşteptându-i votul sau ducându-se să-i reprezin-te cererile faţă de Uniunea Europeană, nu există vreo creionare în acest sens!

Şi, din păcate, când în numele celei mai evidente demagogii privind statul de drept se face caz de exis-tenţa şi corpusul acestuia, nimeni nu vine să spună răspicat că, unde n-a existat stat de drept vreme de un mandat prezidenţial şi trei sferturi, nici în sfertul ră-mas nu vom avea parte de altceva decât de scandalul creat pe seama unor pro-ceduri care distrag atenţia şi blazează electoratul prin jignitoarea ignorare a înda-toririlor faţă de el.

De o subtilitate inegalabilă este regretul autorului pentru compromiterea biologismu-lui de către nazişti. Fără acest abuz al biologismului, crede teoreticianul elitist german, societatea nu ar refuza cu-rentul biologic în educaţie şi politică.În mod surprinzător, în pre-sa germană a apărut un lanţ întreg de laude la adresa acestei infatuări publicisti-ce. Frankfurter Allgemeine Z eitung o consideră „o carte edifi catoare care merită ci-tită”, Die Zeit îl elogiază pe autor numindu-l „incorup-tibil” şi opera sa neo-ariană „o carte ne-ideologică lămu-ritoare”, iar alt ziar de limba germană, Basler Zeitung, o recomandă drept „o carte ştiinţifi că acaparantă”. Po-pularitatea acestei cărţi în Germania este pe măsura aşteptărilor la un autor dis-tins cu cele mai cunoscute premii publicistice germane. Renumitul sociolog şi genea-log Volkmar Weiss le mulţu-meste lui Eduard Zimmer şi editurii pentru curajul lor. El

precizează că a publica me-dia de inteligenţă a anumitor naţiuni sau a germanilor şi non-germanilor este în con-formitate cu constituţia ger-mană. Zimmer nu înţelege de ce ar putea fi criticat pentru clarifi cările sale, deoarece nici nemţii nu se supară că locuitorii Hong Kong-ului sunt mai inteligenţi decât ei.Bizar este că niciun organ de presă semnifi cativ din Germania nu a luat o atitudine critică. Astfel de explicaţii de natură să îngrădească selectiv şansele de dezvoltare în viitor în Europa, printr-un dictat pe măsura „inteligenţei scăzute”, aduce aminte de vremuri zbu-ciumate ale trecutului relativ recent al Europei. Generos cu europenii mai puţin înzestraţi, Dieter Zimmer, găseşte cu-vinte de consolare: inteligenţa nu este o trăsătură individu-ală, ci o caracteristică a unui grup. Drept care şi indivizii în cauză se pot simţi comfortabil printr-o solidaritate europea-nă „a proştilor”, născută din imaginaţia debordantă a lui Dieter Zimmer.

Educaţie şi cultură 11FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (X)

„crenvurst”Mărturisesc că acest cuvânt se poate auzi în nenumărate feluri şi, cum găsim astfel de produse şi prin carmangeriile din Spania, m-am gândit să-l aşez în fruntea articolului de astăzi. Mi-aş fi dorit să vă des-chid apetitul lingvistic, deşi, să recunoaştem, românii nu pronunţă deloc cum se cuvine cuvântul „crenvurst”. Să ne lămurim aşadar, ple-când de la etimologie. În ger-mană, „Wurst” este un sub-stantiv feminin şi înseamnă „cârnat”. Diminutivul lui este „ Würstchen”, care înseamnă „cârnăciori” sau, cum spun spaniolii, „salchicha”. Sunt foarte cunoscuţi „ Frankfurter Würstchen”, cei folosiţi la prepararea „hot dog-ului” şi pe care îi mâncăm şi noi, de obicei cu muştar, sau „ Wiener Würstchen”, adică cei de tip vienez. În română a intrat însă termenul „ Krenwürstchen” (deşi ceea ce avem noi în farfurie este un „Frankfurter Würstchen”!) de care vor-

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

bitorii nativi de germană nu prea au habar, pentru că, deşi înţeleg formal termenul, ei nu spun aşa. „Kren” este un regi-onalism folosit şi prin Austria pentru „hrean” (literar, în germană, la „hrean” se spune „Meerrettich”), aşa că ne pu-tem duce cu gândul la o varie-tate preparată de „Würstchen” cu hrean sau, mai degrabă, care se mănâncă cu hrean. Cu-vântul nu putea intra în româ-nă decât prin fi lieră austriacă. DEX-ul (1998) ne dă o defi ni-ţie destul de lămuritoare, dar istorică: „Produs alimentar în formă de cârnăcior, obţinut din carne de vită şi slănină to-cate fi n, introduse în intestine de oaie sau în material plastic şi adesea prinse în pereche”, pentru că în zilele noastre nu prea mai ştim cum sunt făcuţi. Şi apoi, noi cerem: „crenvurşti de porc, de pui…”, în nici un caz „de vacă”.Pronunţia corectă ar fi : „cren-vurst, crenvurşti”, prin reapro-piere de „Wurst” la singular, aşa cu recomandă DOOM-ul din 2005, şi unde nu mi se pare o greşeală tipografi că, întrucât

cuvântul românesc sună mai îndepărtat de „Würstchen”, de unde am fi păstrat mai curând conceptul. Deocamdată, nu ne putem răzvrăti împotriva for-mei tradiţionale: „crenvurşt”, care trebuie admisă cum e şi fi resc. Ne dau însă dureri da cap, la fel de mari ca şi incertitudini-le din care sunt făcute aceste produse, pronunţiile greşite însă des auzite: „cremvurşti”, „cremvuşi”, „crenvuşi”, „crenviurşti” (la persoanele în vârstă ştiutoare de ceva ger-mană) şi multe altele.Dacă pronunţia va rămâne multă vreme oscilantă, căci şcoala nu se ocupă cu explica-rea vorbelor, socotesc că pen-tru a se împăca măcar gastro-nomia cu etimologia ar trebui să mâncăm crenvurştii numai cu muştar de Dijon (care con-ţine hrean).„delincvent”Deşi dicţionarele noastre in-sistă, pe baza etimologiei la-tineşti, întărită prin franceză, asupra formei „delincvent”, „delincvenţă”, doar DEX-ul admite şi varianta fără -n- ,

„delicvent”, „delicvenţă”, aşa cum se aude tot mai des. Problema o pune aici gru-pul consonantic -ncv-, care nu este frecvent nici uşor de pronunţat, deşi „perechea” „lingvist”, „lingvistică” nu pare a pune atâtea probleme. Cu toate acestea, am auzit deseori „linvist” şi, mai ales, „linvistică”, cu g practic mut. Trebuie să admitem că, în evoluţia limbilor neolatine, grupurile consonantice difi -cile s-au redus, ceea ce face din formele „delicvent” şi „delicvenţă” forme corecte de vreme ce nici corectorul ortografi c automat nu le mai semnalează. În ciuda însă a facilităţii şi opiniei DEX-ului, încă singulară, să nu ne pripim, mai ales acum când biata ţară s-a umplut de de-lincvenţi.„în fl agrant delict”Comite lumea tot felul de de-licte, dar a fi prins „ în fl agrant delict”, însemnă că delictul tău nu este mai mare sau mai scandalos, ci doar că ai fost surprins „în momentul comi-terii faptei”. Trebuie să mai

spunem că aceasta contravine legii penale. Cum s-au înmul-ţit cazurile în care soţiile sau iubitele îşi surprind soţii sau iubiţii cu altele sau cu alţii chiar în patul matrimonial, din tot felul de pricini, oa-menii pomenesc des de acest delict, mai ales la emisiunile tabloid, numai că spun că şi-au surprins perechea „în fl a-grant”. Aşadar, „în fl agrant” a început să însemne la noi „în timpul comiterii faptei”. Cred că acest fenomen se datorează semantismului lui „fl agrant”: „evident, izbitor, incontestabil”, după DN din 1986. Cu alte cuvinte, unor vorbitori li s-a părut mult mai „grav” adjectivul „fl agrant” decât substantivul „delict”.În latina medievală se spunea „in fl agrante delicto”, france-zii spun „en fl agrant délit”, de unde am preluat şi noi expre-sia. Este interesant de arătat că italienii reţin în limbajul juridic „fl agranza”, portughe-zii „fl agrante”, iar spaniolii vorbesc de „delito fl agrante”. Am pomenit de toate astea pentru că expresia româneas-

că „în fl agrant” nu este atât de eronată, după cum se poate vedea comparativ, nici atât de departe de amantlâcuri, după cum spun englezii: „In fl a-grante delicto is a Latin phra-se referring to someone being caught during the act of a cri-me or sexual act”. Altfel spus, românii, deşi nu sunt scrupu-loşi cu terminologia juridică, sunt cum nu se poate mai is-cusiţi când vorbesc de bunele comportamente. Ca să nu mai pomenim de picanterii. „escroc”„Escroc”, escrocherie”, deşi familiare, sunt pronunţate foarte des „excroc” şi „ex-crocherie”. Ambele ne vin din franceză, „escrocul” fi -ind un „pungaş, un coţcar, un şarlatan”. Urechea românu-lui a crezut că e o greşeală, ca şi cum am fi zis „esterior”, „estemporal” în loc de „exte-rior” şi „extemporal”, aşa că a „corectat” pronunţia după mai frecventul ex-. De câte ori aud pronunţia hipercorec-tă, îmi vine să spun: „Ex-croc este un fost croc!”, iar „cro-cul”, de care doar Dicţionarul de sinonime a auzit, este, scrie el, o cobilă. Eu cred (zic şi eu în glumă) că „crocii” sunt de-lincvenţii de azi, iar „excro-cii” „pungaşii de altădată”, de pe vremea când le făceam pe toate mai bine, mai cu minte şi mai cu frica lui Dumnezeu.

Vasile Alecsandri – Nume şi caractere (2)

Deşi era la începuturile carierei sale de dramaturg, Alecsandri a înţeles că trebuie să ţină cont în realizarea repertoriului naţional de realităţile vremii şi, aşa cum afi rma şi în prefaţa la volumul Teatru (1885), era conştient de faptul că un dramaturg are me-nirea dar şi obligaţia „a compune piese uşoare şi potrivite cu pute-rile diletanţilor şi a merge înainte treptat, punând frâu imaginaţiei sale, făcînd act de abnegare, con-damnându-se la o lucrare restrîn-să şi ridicându-şi inspirările la talia interpretatorilor...” Din so-cietatea „împestriţată cu felurite tipuri comice”, autorul Chiriţelor creează situaţii care vor scoate la iveală caractere care să provoa-ce râsul dezaprobator. Desigur, Alecsandri are ca model piesele comice franceze, deşi realităţi-le dar şi gustul publicului, pu-blic afl at în formare, impuneau „piese plăcute, lesne de giucat”. Prudent, Alecsandri rămâne la comedie şi nu agreează „ma-nia traducătorilor de drame cu mare spectacol şi cu situaţii exagerate”.Într-o jumătate de secol opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, scriind peste 50 de pie-se de teatru, rămânând cel mai re-zistent compartiment al activităţii sale literare şi va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dra-maturgia românească în princi-

Puşa Roth - Bucureşti

palele sale direcţii: comedia străi-nă şi drama istorică. În noiembrie s-a jucat Farmazonul din Hârlău iar în februarie 1841, Cinovnicul şi modista, ambele preluate după piese străine.În anul1842 călătoreşte în mun-ţii Moldovei şi cu acestă ocazie descoperă valoarea artistică a po-eziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română, pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine şi care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naştere.În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica scoa-te săptămânalul „Propăşirea”, în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul Doine şi lăcrimioare, iar în 23 ianuarie se joacă piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, co-medie pe gustul publicului din vremea sa.Premiera comediei Iorgu de la Sadagura a constituit pentru tâna-rul autor de douăzeci şi trei de ani cel dintâi succes notabil. „Teatrul plin! – notează el, amintindu-şi momentul – domnitorul Sturza şi toată societatea înaltă veniseră pentru întîia oară, de nu ştiu câţi ani. Eram în loja tatălui meu şi tremuram. Dumnezeu ştie cum. Actul întîi se termină cu aplau-ze ; al doilea în ropotul bătăilor în picioare; la al treilea sala (lumea) se scoală în picioare şi cheamă pe autor: un adevărat vuiet de furtună. Stau la îndoia-lă; ceilalţi mă silesc să mă arăt în marginea lojei; strigătele de bravo mă asurzesc; iar la ieşi-

rea din lojă, doamne, domni se reped la mine, mă îmbrăţişează, mă trec de la unul la altul aşa în-cât, după toate astea, mă întorc acasă bolnav de emoţie şi zac în pat o săptămînă. Dar răsplata cea mai dulce m-aştepta acasă... în îmbrăţişările tatălui meu. Plângea, sărutându-mă.”Satisfacţia dramaturgului e con-semnată şi într-o scrisoare din seria celor reproduse în prefaţa la ediţia Teatru din 1875: „Astăzi glasul clevetirii a amuţit; nime nu mai îndrăzneşte să înfi gă cu-ţitul înveninat în sânul ţării, căci eleganţii cuconaşi se tem de a fi arătaţi cu degetul şi porecliţi: Iorgu de la Sadagura, iar cuconi-ţele de a fi puse în rând cu Gahiţa Rosmarinovici”.Ceea ce numim îndeobşte carac-ter, referindu-ne la noţiunea psi-hologică, reprezintă din punct de vedere literar tentativa de cuceri-re a psihicului. Trăsăturile psihice tipice însemnă trăsături stabile, care fac dintr-un personaj şi din relaţiile întreţinute de acesta por-tretul-robot social.Cu trei-patru decenii mai târziu, când gustul pentru gazetărie se sprijinea pe o producţie jurna-listică substanţială, policromă, Caragiale avea să transforme ga-zeta în teatru.Comediile-vodevil aveau în anii ’40–’50 ai secolului al XIX-lea multă trecere la public; murea lent o lume, cea fanariotă, se năştea o alta, burghezia, care cu greu abandona vechile obiceiuri. Acest gen de piesă comică în care cupletele şi refrenele punctau at-

mosfera şi caracterele, era prefe-rată şi pregătea terenul marilor creaţii dramatice. Privite astăzi cu superioară îngăduinţă, dacă nu chiar cu persifl are, aceste „întâm-plări” la urma urmei banale, pe care replica usturătoare, sprijinită de o muzică uşor de fredonat, le arunca dezinvolt în urechea unor spectatori înfometaţi de ei înşişi, păstrează farmecul, prospeţimea dar şi culorile unui muzeu de mucava.Deşi în saloane moda occidentală devine regulă, pe scenele uneori de mărimea unei scoici se în-fruntau pitoresc epoca cronicilor cu vremea elegantelor veşminte franţuzeşti. În această lume care declina inevitabil în atmosferă de carnaval, numele personaje-lor trebuia să ofere rapid cheia caracterelor. Era, dacă acceptaţi paralelismul, un mod direct de adresare spectatorului, tot aşa cum gazeta doreşte să transmită în limbaj direct o lume cu trimi-tere către toţi cititorii.„Din teatrul comic se memori-zează fi gurile lui Iorgu «bonjur cu plete lungi» care «şi-a ascuţit mintea de tocila civilizaţiei» într-un centru imaginar de cultură (Iorgu de la Sadagura), a comisa-rului funcţionând ca un ecou faţă de superiorul sau, Săbiuţă (Iaşii în carnaval), Clevetici ultrade-magogul, Sandu Napoilă ultrare-trogradul, Gură-cască, om poli-tic, Paraponisitul, Kera Nastasia, pensionara veleitară din cântece-lele comice, mai cu seamă fi gura cucoanei Chiriţa, soţia boierna-şului de ţară Grigore Bârzoi ot

Bârzoieni, din comediile Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă şi Chiriţa în provincie, canţoneta Cucoana Chiriţa în voiaj şi farsa de carnaval Cucoana Chiriţa în balon. Contesa d’Escarbagnas a lui Molière şi Madame Angot a lui Monnier se contopesc în această mică moşiereasă cu ifose, personifi când arivismul micilor proprietari, provinciali dornici de trai bun în capitală. Ca să nu rămână mai prejos de cei de la oraş, Chiriţa umblă îmbrăcată în amazoană, are preceptor de fran-ceză pentru odrasla ei, Guliţă, şi a învăţat ea însăşi franţuzeşte, traducând în limba lui Molière expresiile româneşti intraductibi-le: «boire une cigarre», «tambour d’instruction», «pour les fl eurs de coucou», «parler comme l’eau». Sub pretext că la 1848 a pierdut «vro zăce capete de vite», a avut friguri de frică şi a durut-o o mă-sea, vrea să devină ispravniceasă, «să mai fantaxăsc şi eu pân târg, ca altele», s-o ducă numai în «bontonuri şi tenechele». Aceeaşi duce pe Guliţă la Paris «să-nveţe politica» şi dansează french-can-can la Mabille, riscând chiar a se «ascensiunarsi», «hailafă», cum e, în balon. Eroina e privită mai mult cu simpatie decât cu aversi-une, unicul scop al autorului fi ind hazul.” (Alexandru Piru, Istoria literaturii române, Bucureşti, Editura Grai şi sufl et – Cultura naţională, 1994, p. 62).Spectacolul lingvistic îşi pro-pune la Alecsandri sa valorifi ce cu pragmatism teatral contrastul dintre vorbire populară şi ames-tecul care poate părea bizar as-tăzi, de franţuzisme, grecisme, turcisme ş.a.m.d. O lume artifi -

cială se suprapune straniu peste o realitate pierdută pentru sim-ţul contemporan. Mai mult de-cât prin situaţii, tipurile comice, aceste întruchipări exponenţiale ale epocii, devin caractere prin limbaj. Nume proprii, nume co-mune, cuvinte care se ciocnesc, cuvinte care se refl ectă, cuvinte care sunt ele însele sunetele hi-lare ale unei muzici parodice, construiesc formele, dar şi fondul desfăşurării scenice. Veşmân-tul este de fapt însăşi substanţa. Caragiale nu e deloc departe.Întâia comedie cu tematică ori-ginală a lui Alecsandri este Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i sal-ba dracului, care refl ectă con-tradicţiile din societatea vremii, confl ictele dintre nou şi vechi. Iorgu, nepotul pitarului Enachi Damian, bonjurist educat într-un centru imaginar de cultură, la Sadagura, tip superfi cial, ob-servă că Iaşul este o urbe anchi-lozată, unde cartoanele vechilor forme de existenţă nu pot fi dă-râmate de sufl ul înnoirii. Enachi Damian ştie bine că franţuzitul Iorgu trebuie să-şi înalţe neamul nu prin exerciţiul livresc, pe ca-re-l dispreţuieşte de altfel, ci prin puterea banului.Iaşii în carnaval, farsă baza-tă pe o încurcătură, este pre-faţa moldovenească la D’ale carnavalului.Satirizând obiceiul micii bo-ierimi ieşene de a transforma căsătoria într-un târg meschin, Piatra din casă, scrisă în Sicilia, pe vapor, pentru a o amuza pe Elena Negri, încearcă să se în-scrie într-o tipologie universală, chiar dacă schematismul drama-tic este evident.

bune în acest sens în scurt timp. Cu aceste exemplifi cări, apreciez că după acest an în care acţiunea Ambasadei a fost orientată de obiective ambiţioase, iar acţiunile noastre s-au desfăşurat într-un context defavorabil pre-cum cel descris, avem motive să considerăm că bilanţul înreg-istrat este pozitiv şi, totodată, să abordăm etapa următoare cu optimism. Un optimism pru-dent, dar perfect justifi cat de factorii favorizanţi acumulaţi în „construcţia” bilaterală.K.K.N.: În ce măsură criza globală afectează relaţiile eco-nomice româno-spaniole?Ion Vîlcu: Consider că relaţiile economice româno-spaniole NU resimt în mod notabil im-pactul crizei. Aşa cum am menţionat anterior, este loc de mult mai mult în plan economic între România şi Spania, relaţia economică e departe de nivelul la care ar putea să se situeze (atât d.p.d.v. al schimburilor comer-ciale, cât şi al învestiţiilor recip-roce şi cooperării economice), dacă avem în vedere, spre exem-plu, nivelul net superior al schim-burilor României cu economii din UE de anvergură similară cu Spania, sau legătura pe care o creează între ţările noastre prezenţa aici a unei atât de im-portante comunităţi de români.În aceste condiţii, provocarea majoră a noastră în plan economic este să aducem relaţia economică la un nivel conform cu substanţa relaţiei româno-spaniole, şi nu atât să acţionăm pentru a diminua impactul crizei. Criza economică acţionează în cazul nostru mai degrabă ca o oportunitate, în sen-sul că este mult mai uşor acum decât în trecutul recent, spre exemplu, să „atragem atenţia” companiilor şi învestitorilor span-ioli către oportunităţile oferite de România, oportunităţi care nu s-au dovedit la fel de atrăgătoare în „vremurile bune”, când piaţa internă spaniolă şi pieţele tradiţionale (gen America Latină) asigurau fi rmelor spaniole un „or-izont” sufi cient de acţiune. Criza a devenit un impuls major către „internaţionalizarea” companiilor spaniole, iar această nouă realitate plasează România –repet, având o relaţie economică cu Spania mult „subdimensionată” prin raportare la potenţial- într-o lumină mult mai atractivă pentru capitalul spaniol.De altfel, atât evoluţia schim-burilor comerciale româno-span-iole, cât şi a cifrei de afaceri şi învestiţii ale companiilor spaniole în România, de după izbucnirea crizei, arată că evoluţia a con-tinuat să fi e ascendentă. Problema noastră nu este, aşadar, faptul că scad raporturile economice ca urmare a crizei –acest lucru nu se întâmplă- ci faptul că, creşterea

nu este încă atât de accelerată cum credem că ar putea fi , in-clusiv în actualul context advers. În rezumat, datorită specifi cului menţionat, în planul relaţiilor economice româno-spaniole criza este în primul rând o oportunitate, pentru că reorientează atenţia unor agenţi economici către oportunităţi pe care până acum le ignorau sau subestimau.K.K.N.: Aveţi o evidenţă a numărului de români care trăiesc şi muncesc legal în Spania?Ion Vîlcu: În condiţiile în care apartenenţa României la UE înseamnă apartenenţă la un spaţiu integrat, de libertate de mişcare a cetăţenilor, NU se mai poate pune problema existenţei unor evidenţe precise a numărului de cetăţeni ai unui stat afl at la un moment dat pe teritori-ul altui stat UE. Ceea ce avem la îndemână sunt diferite statistici ofi ciale, care refl ectă, cu diferite grade de precizie, numărul la un moment sau evoluţia fl uxu-rilor. Astfel, potrivit evidenţei realizate şi publicate periodic de către Observatorul Permanent al Imigraţiei, privind numărul cetăţenilor străini deţinători ai certifi catelor de rezidenţă, la 30 septembrie 2012 erau înregistraţi ca rezidenţi 913.405 români (17,03% din totalul străinilor). Totodată, la începutul lunii de-cembrie 2012, erau înregistrate 263.616 persoane care cotizau la Sistemul de Securitate Socială spaniol, deci care muncesc legal în Spania, dintre care 23.939 „autonomi”. În virtutea acestor repere statistice, comunitatea română este cea mai numeroasă

comunitate străină din Spania.Aceste cifre ofi ciale trebuiesc însă interpretate cu luarea în con-siderare a limitărilor obiective care fac imposibilă cuantifi carea exactă a numărului de rezidenţi, în contextul liberei circulaţii. Spre exemplu, dat fi ind faptul că nu există obligaţia legală de a anunţa renunţarea la rezidenţă (plecarea din Spania), respectiv faptul că în evidenţa menţionată în funcţie de NIE persoanele care decid să abandoneze Spania nu sunt eliminate din evidenţe, rezultă logic că numărul menţionat -913.405 români rezidenţi la 30 septembrie 2012- trebuie „ajustat” prin di-minuarea cu numărul celor care eventual au decis să părăsească această ţară, spre exemplu din cauza efectelor crizei eco-nomice, despre care nu avem însă niciun reper statistic.K.K.N.: În prezent, nouă state din UE - Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania - aplică cetăţenilor români şi bulgări restricţii în materie de ac-ces pe piaţa muncii. Comisia Europeană a aprobat în de-cembrie 2012 o cerere transmisă de autorităţile din Spania privind prelungirea restricţiilor impuse lucrătorilor români până la 31 decembrie 2013 din cauza prob-lemelor care afectează piaţa muncii din această ţară, cel mai greu afectată de criza economică. Iniţial, Spania şi-a de-schis piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bul-gari în 2009, dar a introdus

Kasandra Kalmann Năsăudean: În octombrie 2012 s-a împlinit un an de când aţi fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Spaniei. Cum caracterizaţi relaţiile bilaterale dintre Spania şi România la în-ceput de 2013?Ambasador Ion Vîlcu: Relaţiile bilaterale româno-spaniole sunt foarte bune şi, ceea ce este şi mai important, evoluează într-o „logică de etapă” de intensifi care, în care Bucureşti-ul şi Madrid-ul căutăm împreună cele mai adec-vate modalităţi de amplifi care a schimburilor economice, ca premisă importantă pentru situ-area relaţiei mai aproape de nive-lul de intensitate la care suntem îndreptăţiţi să aspirăm, având în vedere legătura puternică dintre societăţile română şi spaniolă pe care o conferă prezenţa în Spania a unei numeroase şi apreciate comunităţi româneşti.În contextul actual, pilonul eco-nomic este resortul fundamental prin care ar urma să obţinem atât de necesara intensifi care a relaţiilor româno-spaniole. Eu sunt ferm convins că acest pro-ces, de plasare a României pe o poziţie mult mai atractivă pe „harta” intereselor economice spaniole, precum şi de transfor-mare a Spaniei într-o „ţintă” mai interesantă pentru operatorii eco-nomici din România, va evolua foarte bine, deoarece există un cumul de factori favorizanţi.În rezumat, şi o spun cu fermitate şi convingere: relaţiile româno-spaniole sunt în prezent foarte bune şi, totodată, parcurg o etapă cu perspective certe de amplifi -care notabilă.K.K.N.: Care este bilanţul unui an şi trei luni de activitate ca ambasador al României în Spania? Aţi avut reuşite? Dar eşecuri?Ion Vîlcu: Analiza pe care am făcut-o la fi nalul acestui prim an de mandat în Spania îmi conferă argumente pentru a mă declara pe ansamblu satisfăcut de evoluţia înregistrată, prin ra-

portare la obiectivele urmărite şi, în acelaşi timp, cu luarea în considerare a limitărilor inevita-bile ce au decurs din contextul ce a marcat evoluţiile României şi Spaniei în 2012.Astfel, după cum este binecunos-cut, acest prim an al mandatului meu s-a derulat într-un context de reaşezări politice de amploare în ambele ţări. În Spania a avut loc procesul de instalare a noilor autorităţi – guvernul PP rezultat din alegerile de la fi nalul anului 2011 – şi de lansare a procesu-lui dur de ajustare bugetară şi de reforme structurale, cu efecte se-vere inevitabile pe termen foarte scurt, iar în România impactul inevitabil al crizei economice s-a conjugat cu evoluţii interne de ample reaşezări pe scena politică, ce au inclus trei schimbări succe-sive de guvern în mai puţin de un an şi câteva procese elector-ale. În acest context, construcţia bilaterală în care a fost angrenată Ambasada din Madrid a vizat cu prioritate două linii majore de acţiune: stabilirea cât mai rapidă a unei relaţii solide şi a unui di-alog efi cient între noile autorităţi de la Madrid şi Bucureşti, dialog orientat şi articulat de obiec-tivul, menţionat anterior, de a duce relaţia bilaterală la un nou nivel de consistenţă, mai ales pe dimensiunea economică, şi îmbunătăţirea prestaţiei Ambasadei în relaţia cu comu-nitatea românilor din Spania (sub toate aspectele: pe linia promovării şi apărării intereselor acestora; întărire ceziune şi spirit comunitar / identitar; informare; servicii consulare etc.).Pe ambele direcţii prioritare de acţiune am înregistrat succese im-portante şi dătătoare de speranţe, precum şi unele nerealizări gen-eratoare de fi rească frustrare.Cu titlu de exemplu, la prima categorie: contactele bilaterale la cel mai înalt nivel realizate în octombrie 2012 la Bucureşti (întrevederile Băsescu-Rajoy şi Ponta-Rajoy) au însemnat mult mai mult decât două noi contacte bilaterale româno-spaniole la cel mai înalt nivel, au constituit vali-darea politică a unei agende bilat-erale ambiţioase, orientate spre a transpune în realitate obiectivul de etapă menţionat anterior şi, prin urmare, ne-au „furnizat” nouă, diplomaţiilor română şi

spaniolă, suportul politic şi o agendă comună de etapă extrem de pragmatică şi de ambiţioasă.De asemenea, în 2012 a crescut notabil ponderea participării unor mari companii spaniole la marile proiecte (ex: de infrastructură) în derulare în România, cu efecte benefi ce de sporire a „vizibilităţii” şi atractivităţii economiei româneşti şi a oportunităţilor de afaceri şi învestiţii pe care aceasta le oferă în interiorul cercurilor economice spaniole. Am procedat în 2012 la o extindere notabilă a programului de Limbă Cultură şi Civilizaţie Română -de organizare de clase de limba română în şcoli din localităţile cu importante comunităţi române- în alte câteva Comunităţi Autonome. Au fost şi alte evoluţii şi rezultate concrete care contribuie la „activul” unui bilanţ pozitiv pe 2012.La polul opus, al proiectelor şi iniţiativelor prioritare ce nu s-au soldat cu rezultatul dorit de Ambasadă, menţionez în primul rând prelungirea şi în 2013 a restricţiilor de muncă pentru români. După un an de permanent dialog purtat cu re-sponsabilii spanioli pe această temă, la toate nivelele decizion-ale şi în spirit de deschidere şi abordare constructivă, în care am pus la dispoziţia Madrid-ului argumente consistente de natură să evidenţieze că măsura restricţiilor nu serveşte scopu-lui avut în vedere -presupusa protejare a pieţei muncii span-iole- aveam îndreptăţite mo-tive să credem că în fi nal se va impune logica şi spiritul acestor argumente, în pofi da contextului difi cil cunoscut de pe piaţa mun-cii din Spania. Din păcate, stat-isticile defavorabile şi „veştile proaste” privind şomajul ce au dominat fi nalul de an 2012 s-au impus în raport cu logica şi ar-gumentele noastre, conducând la decizia defavorabilă adoptată. În condiţiile în care această temă a concentrat atenţia prioritară şi a ocazionat permanente demersuri ale guvernului român şi Amba-sadei din Madrid, este de înţeles că am perceput decizia ca pe o nereuşită şi că a provocat o frus-trare fi rească în cadrul colectivu-lui diplomatic al Ambasadei pe care o conduc.Aş mai menţiona, la aceeaşi categorie, şi faptul că, din mo-tive obiective şi independente de voinţa noastră, nu am reuşit să fi nalizăm atât de repede pe cât ne-am propus un alt proiect de maximă prioritate: cel de mu-tare a Consulatului din Madrid într-un sediu nou, conform cu standardele la care românii din Spania aspiră în mod îndreptăţit. E un obiectiv pe care îl doream fi nalizat în 2012, este marea mea prioritate pentru următoarele luni şi sunt convins că vom avea veşti

Interviu12 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Interviu cu ambasadorul României Interviu cu ambasadorul României Interviu cu ambasadorul României în Regatul Spaniei, Ion Vîlcuîn Regatul Spaniei, Ion Vîlcuîn Regatul Spaniei, Ion Vîlcu

Kasandra Kalmann-NăsăudeanRedactor Şef -Occidentul Românesc

Kasandra Kalmann-Năsăudean

restricţii în august 2011 pen-tru români. Aceste restricţîi ar fi trebuit să fi e aplicate până la 31 decembrie 2012 dar s-au prelungit până la data de 31 de-cembrie 2013. Care este părerea dumneavoastră în legătură cu aceste aspecte neaşteptate şi nedorite de către românii care trăiesc şi muncesc în Spania?Ion Vîlcu: Sunt ferm convins că restricţiile de muncă impuse (re-introduse) românilor la 22 iulie 2011 sunt absolut inefi ciente prin raportare la scopul declarat al acestora –acela de pretinsă „protejare a pieţei muncii” span-iole- şi că partea spaniolă nu va dispune vreodată de argumente obiective care să demonstreze că şi-au produs efectul dorit, de „protecţie”. Fără a intra în ana-lize mai detaliate, aş evidenţia că la momentul reintroducerii restricţiilor, în iulie 2011, şomajul în Spania era de cca. 20%, iar în decembrie 2012, când au fost prelungite, ajunsese la 26%. Cauzele deteriorării situaţiei de pe piaţa muncii, cauzele pierderii capacităţii economiei spaniole de a crea locuri de muncă, sunt mult mai profunde, sunt structurale şi, de altfel, observăm că întreaga strategie prin care Guvernul Rajoy înfruntă această problemă „ţinteşte” tocmai spre corectarea acelor probleme organizatorice, prin reforme structurale pro-funde.Guvernul spaniol nu înfruntă această problemă prin măsuri de „protejare” a pieţei interne a muncii, ci de efectuare a corecţiilor structurale de natură să redea competitivitatea econo-miei spaniole, inclusiv prin fl exi-bilizarea pieţei muncii. Această fi lozofi e este exact opusul celei care stă la baza măsurii adoptate de fostul guvern spaniol faţă de lucrătorii români. În alţi termeni, este evident că nu presupusul fl ux masiv de lucrători români explică şomajul spaniol.Acestea fi ind deci evaluarea mea asupra fondului problemei, tre-buie să subliniez că procedural restricţiile reintroduse de Spania în 2011 şi prelungite pentru 2013 sunt perfect legale, bazându-se pe clauze din legislaţia comunitară în materie, ce permit unui stat membru să suspende temporar, în condiţii excepţionale, libera circulaţie a lucrătorilor comu-nitari în spaţiul UE. În aceste condiţii, măsura spaniolă este legală şi o respectăm ca atare. Spania a apreciat că se confruntă cu o situaţie excepţională pe piaţa muncii şi a adoptat măsura excepţională de restricţionare a accesului lucrătorilor români. Că situaţia înregistrată este excepţională nimeni nu poate contesta, iar Comisia Europeană a validat în mod fi resc această realitate. Şi partea română este pe deplin de acord cu acest argu-ment –că Spania se înfruntă cu o situaţie excepţională- ceea ce subliniază partea română este că măsura „excepţională” adoptată, care vizează cetăţenii români, este una profund inefi cientă prin raportare la scopul declarat urmărit.Eu îndrăznesc să apreciez că ac-

tualul Guvern spaniol are o imag-ine foarte clară asupra acestui as-pect, iar în decizia de prelungire unicul „argument” care a înclinat balanţa a fost persistenţa situaţiei dramatice ce se înregistrează în materie de şomaj, care conferă o enormă „sensibilitate” internă a oricărui eventual anunţ de tipul relaxării regimului de „protecţie” temporară a pieţei muncii. Ace-stea fi ind spuse, o subliniere importantă: la nivel practic co-laborarea cu autorităţile span-iole este foarte bună, avem un dialog constant şi constructiv cu ministerul de resort, avem un mecanism de dialog bilat-eral permanent, care ne per-mite să discutăm şi să abordăm cu efi cienţă toate sesizările şi problemele practice ce ne sunt sesizate de cetăţenii români. În principal acţionăm pentru a acorda sprijinin compatrioţilor noştri care sesizează situaţii de aplicarea incorectă în teritoriu a măsurilor/restricţiilor, şi trebuie să evidenţiez că pe parcursul anului trecut au fost numer-oase situaţiile în care dialogul Ambasadă – Ministerul spaniol al Muncii s-a soldat cu corecţii, modifi cări ale normelor metodo-logice, clarifi cări, rezolvări de cazuri punctuale etc.K.K.N.: Cunoaşteţi situaţia românilor din Spania rămăşi fără muncă, a celor care şi-au pierdut casele şi trăiesc la limita subzistenţei? Îi pot ajuta autorităţile române pe aceşti năpăstuiţi? Cum?Ion Vîlcu: Am convingerea că reuşesc să mă menţin foarte bine informat în ceea ce priveşte prob-lematica compatrioţilor afl aţi în situaţii delicate, extreme, care se confruntă cu greutăţi majore în acest context economic difi cil. Consulatul din Madrid şi, în gen-eral, reţeaua noastră consulară din Spania, sunt, în virtutea activităţii lor specifi ce, în contact permanent cu cazurile deosebite la care faceţi referire şi pe care le tratăm cu toată seriozitatea. Fiecare caz „social” grav de care avem cunoştinţă este întotdeauna gestionat de consulatele noastre –în particular de Consulatul din Madrid- cu criteriul de a găsi o soluţie, de a acorda sprijin, în pofi da limitărilor bugetare cu-noscute. Însă înainte de a intra mai mult în analiză pe fondul acestei chestiuni, cred că e im-portant să fac o subliniere: zilnic cunoaştem din mass-media nu-meroase cazuri absolut dramati-ce de familii modeste, de bătrâni, persoane în situaţii de vulnera-bilitate, care îşi pierd locuinţele deoarece au ajuns în şomaj şi nu mai pot plăti ratele la cred-ite. Este vorba de mii de cazuri dramatice ce afectează cetăţeni spanioli, latino-americani, alţi extra-comunitari, comunitari etc. Ceea ce vreau să subliniez este că aici nu vorbim despre un fl agel care afecteză în mod special co-munitatea românilor din Spania, vorbim de o criză profundă –in-sist, 26% şomaj şi nivel de 55% în rândul tinerilor nu sunt indi-catori pe care îi putem întâlni frecvent în istoria modernă a Europei!- care loveşte necruţător

în toate straturile sociale span-iole, indiferent de naţionalitatea celor afectaţi. Evident, românii nu constituie excepţia şi nu au cum să evite impactul dramatic al crizei.Cu această precizare importantă, subliniez că, deşi poate nu sunt foarte vizibile, eforturile colegilor mei de la Consulat angrenaţi în gestionarea cazurilor sociale de-osebite se traduc săptămânal în acordarea de asistenţă pentru zeci de compatrioţi ajunşi în situaţii limită. Repatrieri, asistenţă consulară diversă, colaborarea cu autorităţile spaniole, ONG-uri, fundaţii şi asociaţii care au ca activitate acordarea de asistenţă cetăţenilor afl aţi în situaţii vul-nerabile, pentru rezolvarea unor cazuri delicate sau sprijinirea românilor care fi e au nevoie de documente de identitate, fi e do-resc reîntoarcerea în România. De asemenea, cetăţenii români care solicită sprijinul misi-unii, sunt consiliaţi de diplomaţii Secţiei Consulare sau de ataşaţii pe problemă de muncă, în funcţie de specifi cul fi ecărei situaţii în parte.Poate că nu ar fi lipsit de interes ca noi, Ambasada să acţionăm pe viitor pentru a menţine şi presa de limba română la curent cu universul demersurilor constante pe care le facem pentru a veni în sprijinul compatrioţilor noştri afl aţi în situaţii limită, pentru a evita riscul propagării percepţiei că Ambasada ar fi prea puţin la curent şi în contact cu prob-lematica efectelor sociale ale crizei. Chiar dacă este mai puţin vizibilă, din motive fi reşti, este o componentă importantă - şi dramatică! - a activităţii noastre.K.K.N.: De ani de zile Consulatul din Madrid îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi clădire neîncăpătoare pentru numărul mare de români ce-i păşesc zilnic pragul. Din me-sajele concetăţenilor noştri primite la redacţie sau postate pe pagina de facebook a am-basadei am înţeles că românii sunt „nemulţumiţi de condiţiile de aşteptare şi igienă din con-sulatul din Madrid, de ser-viciile şi taxele foarte mari”. Dumneavoastră aveţi în vedere aceste aspecte care au fost multă vreme comentate şi ner-ezolvate? Cum consideraţi că se pot soluţiona în mod favorabil?Ion Vîlcu: Primul aspect impor-tant pe care l-am perceput la de-butul în misiune în Spania a fost nemulţumirea şi criticile severe ale românilor din Spania la adresa reţelei consulare, cu deosebire la adresa Consulatului din Madrid. Această realitate m-a determinat ca ameliorarea urgentă a calităţii serviciilor Consulatului din Madrid să devină maxima mea prioritate pe termen foarte scurt, şi vă informez că am acţionat în consecinţă.Astfel, în perioada parcursă de la începerea mandatului la Madrid nu a existat nicio lună în care la Secţia Consulară din Madrid să nu realizăm îmbunătăţiri în planul organizării, dotării cu materiale şi cu resurse umane, al procedurilor etc. În paralel

am iniţiat un proces intens de căutare a unui sediu nou, adec-vat, cu speranţa de a reuşi mu-tarea Consulatului în noul sediu cât mai rapid, eventual înainte de fi nalizarea anului trecut.Chiar dacă rămân multe de făcut, progresele concrete cred că sunt vizibile. Câteva menţiuni doar pentru exemplifi care: spuneţi că „românii sunt nemulţumiţi de condiţiile de aşteptare şi igienă din consulat”, de „servicii” etc. Permiteţi-mi să nu împărtăşesc aprecierea aceasta. Spre exemp-lu, situaţia curăţeniei la Consulat a cunoscut o ameliorare notabilă, şi vă mărturisesc că vorbesc foarte în cunoştinţă de cauză deoarece aceasta este –ca de al-tfel multe altele- o temă de care m-am ocupat chiar personal. Am dispus schimbarea personalului care se ocupă de serviciile de curăţenie şi sporirea, în pofi da limitărilor bugetare, a fonduri-lor alocate acestor servicii, am recurs la alte ameliorări aparent minore, dar efi ciente (ex: spori-rea considerabilă a numărului de recipiente pentru gunoi din zona curţii consulatului). Am veri-fi cat personal de numeroase ori situaţia curăţeniei la Consulat şi vă mărturisesc că nu am mai avut nicio surpriză neplăcută.În planul calităţii serviciilor con-sulare, am procedat la alocarea de resurse umane consistente (prin reasignarea de personal de la alte domenii, cât se poate de importante) pentru procesarea mai bună şi mai operativă a petiţiilor, reclamaţiilor etc, pentru a dispune astfel de un canal mai efi cace de captare a sugestiilor şi nemulţumirilor românilor ce au nevoie de servicii consulare. În aceeaşi logică am înfi inţat un cont de facebook care s-a trans-format progresiv într-un canal efi cient de legătură şi dialog cu românii pe tematica consulară, prin care recepţionăm întrebări, critici, sugestii şi, din ce în ce mai des, şi aprecieri pentru unele ameliorări deja produse.În condiţiile în care a devenit clar că va dura puţin mai mult decât credeam iniţial să găsim un nou sediu adecvat, am procedat la realizarea în regim de urgenţă a unor reparaţii şi modernizări la actualul sediu, care, deşi condiţionate de resursele limitate existente, nu cred că au trecut neobservate de cetăţenii care au vizitat consulatul.Am procedat, cu un efort de-osebit, dată fi ind încărcarea în materie de paşapoarte pe Consulatul de la Madrid, la re-ducerea progresivă şi în fi nal eliminarea timpilor de aşteptare la programările pentru paşaport, de la circa trei luni în urmă cu un an, la „zero” în prezent. Începând cu 1 februarie a.c., la Madrid aplicaţia pentru paşaport se face „pe loc”, fără necesitate de pro-gramare prealabilă, cu luni de zile de anticipaţie.Am dus o intensă campanie de informare pentru a-i determina pe cetăţenii noştri care, fi e din lipsă de informaţie, fi e în virtutea unor experienţe trecute neferic-ite, îşi petreceau noaptea pe tro-tuarul din faţa Consulatului, în

virtutea convingerii că nu-şi vor putea rezolva problema dacă nu se „înscriu pe listă” ce se organ-iza informal de persoane străine de Consulat. Am reuşit treptat să transmitem clar mesajul –şi o fac şi cu această ocazie- că la Consulatul din Madrid avem capacitatea şi disponibilitatea de a satisface în aceeaşi zi pe toţi solicitanţii de servicii consulare ce se prezintă în timpul program-ului de lucru, pentru ca lumea să nu mai cadă victimă confuziilor în virtutea cărora pierdeau nopţi de aşteptare în faţa Consulatului. Cred că pot afi rma deja că această „emblemă” nedorită a Consulatului din Madrid, im-aginea mulţimii persoanelor ce populau trotuarul din faţa Consulatului de la ore avansate din noapte- este defi nitiv de do-meniul trecutului. Toate aceste ameliorări exemplifi cate -şi multe altele pe care nu le voi menţiona aici- au avut în opinia mea rezul-tatul cumulat al producerii unei notabile îmbunătăţiri a imaginii şi prestaţiei Consulatului din Madrid. Mă bucură să constat

că cetăţenii români au început să remarce şi să aprecieze acest lucru –în context, remarc cu multă satisfacţie că perioada în care 90% din mesajele pe care le primeam erau critici şi „vorbe grele” pare a fi rămas defi nitiv în urmă, deoarece în prezent recepţionăm din ce în ce mai numeroase mesaje de apreciere pentru prestaţie şi progresele în-registrate. Nu ne oprim aici, este doar o etapă, care cred că are un bilanţ promiţător. Vă asigur că vom reuşi să transformăm Secţia Consulară de la Madrid într-una de referinţă pentru reţeaua consulară a României în lume. Acesta este un obiectiv priori-tar al meu şi vă asigur că îl voi atinge!K.K.N.: Care vă sunt proiectele pentru anul 2013 în legătură cu românii din Spania?Ion Vîlcu: În primul rând, ne propunem fi nalizarea cu succes a procesului de modernizare şi ameliorare consulară deja iniţiat. Mutarea Consulatului din Madrid într-un sediu nou şi modern şi, totodată, sprijinirea colegilor de la Consulatele Generale din

Sevilla şi din Barcelona să facă demersuri similare -deoarece şi acolo mutarea într-un sediu corespunzător este urgentă. Ne propunem să aprofundăm pro-cesul început de comunicare mai bună cu comunitatea română, pe toate „canalele” la îndemână (pagini web şi facebook, pli-ante, presa de limba română, procesarea petiţiilor şi mesajelor recepţionate, prezenţa constantă a diplomaţilor ambasadei la acţiuni culturale ale comunităţii, la slujbele religioase etc), ast-fel încât să dispunem perma-nent de o imagine cât mai fi delă asupra aşteptărilor comunităţii române din partea Ambasadei şi, în acelaşi timp, să avem ca-pacitatea de a oferi mai efi cient compatrioţilor noştri răspunsuri la neclarităţile şi problemele cu care se confruntă, la sesizările şi întrebările pe care le prezintă. Şi ne propunem, de asemenea, ca anul acesta să marcheze pro-ducerea unor proiecte de afaceri şi învestiţii majore ale compani-ilor spaniole în România şi ale operatorilor economici români

în Spania. O astfel de evoluţie pe componentă economică ar determina un dinamism care, în ultima instanţă, şi-ar răsfrânge efectele benefi ce, direct şi indi-rect, asupra comunităţii române din Spania, prin oportunităţile de locuri de muncă de calitate pe care le-ar genera.În cuvinte mai simple, îmi pro-pun să reuşim ca Ambasada să devină o „prezenţă” efectivă în casa fi ecărui român din Spania, prin serviciile diverse prestate şi prin informaţia generată, pe ori-care din canalele menţionate.K.K.N.: Vă mulţumesc pentru amabilitate şi pentru interviul acordat şi vă doresc ca toate proiectele pe care vi le-aţi pro-pus pentru anul 2013 şi nu nu-mai, să se realizeze cu succes.

Interviu 13FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

virtutea convingerii că nu-şi vor Sevilla şi din Barcelona să facă

că cetăţenii români au început

operatorilor economici români

în Spania. O astfel de evoluţie

România14 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

România va avea 8 regiuni - Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est - care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un pre-şedinte, în fruntea unui consi-liu regional, potrivit proiectu-lui Legii privind regiunile.Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este îm-părţit în 8 regiuni, cu reşedin-ţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fi ecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea Bucureşti- Ilfov - municipiul Bucureşti şi jude-ţul Ilfov, cu reşedinţa în mu-

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a primit o dele-gaţie de afaceri condusă de Abdelkader Amara, ministrul Industriilor, Comerţului şi Noilor Tehnologii din Regatul Maroc.Convorbirile dintre cei doi demnitari s-au axat pe tradiţia colaborării româno-marocane, mai ales în planul cooperării pentru producerea de autoturis-me DACIA. În context, au fost

nicipiul Bucureşti; Regiunea Centru - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedin-ţa în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est - judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, S uceava şi Vaslui, cu reşedin-ţa în municipiul Piatra Neamţ; Regiunea Nord-Vest: jude-ţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj- Napoca; Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş- Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în muni-cipiul Timişoara; Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova; Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi,

Bugetul de stat pentru anul 2014 va fi elaborat având ca prioritate reducerea cotelor contribuţiilor la asigurările sociale (CAS), a declarat, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. “În acest an au crescut pensiile, s-au dat înapoi

Ministrul delegat pentru pro-iecte de infrastructură, Dan Şova, a anunţat că activita-tea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) din perioada 2008-2012 va fi veri-fi cată, în următoarele şapte luni, de Corpul de control al premie-rului.„În legătură cu verifi carea mo-dului cum au fost cheltuiţi banii la CNADNR, vă informez că am solicitat Corpului de control al primului ministru declanşarea unui control tematic extrem de larg, care se va axa pe modul în

evaluate perspectivele extinde-rii către noi sectoare a legături-lor economice dintre România şi Maroc, un rol important având contactele directe la ni-velul oamenilor de afaceri. O scurtă trecere în revistă a evoluţiei schimburilor de măr-furi a scos în evidenţă trendul ascendent înregistrat în ultimii cinci ani - Marocul ocupând o poziţie fruntaşă în rândul parte-nerilor comerciali ai României. La fi nele lunii noiembrie 2012, volumul total al schimburilor înregistra o creştere cu 28%

evaluate perspectivele extinde-

Ministrul Economiei, Varujan

Bugetul de stat pentru anul

Varujan Vosganian: Obiectivul României este să devină cel mai important

producător de automobile din Europa de Est

Liviu Voinea: Bugetul din 2014 va fi orientat către

scăderea CAS

Dan Şova: Activitatea CNADNR va fi verifi cată de Corpul de

control al premierului

Proiect de lege: România, împărţită în 8 regiuni, cu buget multianual,

conduse de consilii regionale Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşe-dinţa în municipiul Călăraşi; Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.Regiunile sunt unităţi admi-nistrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regiona-lă şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale ad-ministraţiei publice regionale.De asemenea, proiectul preve-de că autorităţile administraţi-ei publice centrale şi regionale exercită competenţe exclusive ale statului, competenţe parta-jate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legi-fera, dar legile naţionale pre-valează în caz de confl ict, pre-cum şi competenţele exclusive

ale autorităţilor administraţiei publice regionale.Competenţele exclusive ale statului vizează Constituţia; apărarea; cetăţenia, imigra-ţia, emigraţia şi extrădarea; fi nanţele şi sistemul mone-tar; frontierele şi unităţile vamale; siguranţa naţională. Competenţele partajate (stat – regiune) vizează relaţiile internaţionale - în special cu UE, comerţul exterior, educa-ţia primară şi secundară, reţele de transport - rutier, căi ferate, naval şi maritim, aerian, îm-preună cu infrastructurile afe-rente (porturile şi aeroporturile pentru uz civil); protecţia şi securitatea forţei de muncă, prevenirea dezastrelor.Proiectul stabileşte şi func-ţionarea Consiliului regio-

faţă de aceeaşi perioadă a anu-lui 2011, din care exportul ro-mânesc 24%, iar exportul ma-rocan în România - cca 46%. În cadrul discuţiilor, a avut loc un schimb reciproc de informa-ţii vizând principalii indicatori macro-economici, programele naţionale de dezvoltare econo-mică şi socială, reglementări privind fi nanţarea şi fi scalitatea în sfera investiţiilor străine, aju-torul de stat şi altele. Ministrul marocan l-a infor-mat pe omologul său român despre strategia naţională

de dezvoltare energetică, bazată în principal pe cre-area de surse nepoluante, cum ar fi cele solare sau eoliene, pentru care se pro-iectează o putere totală in-stalată de 4.000 MW.Demnitarul român a făcut cu-noscută, la rândul său, expertiza tehnică şi potenţialul fi rmelor româneşti de a participa la rea-lizarea acestor investiţii, preci-zând că lista acestora ar putea fi extinsă cu alte obiective înscrise în programele marocane de dez-voltare: modernizarea şi dezvol-

tarea infrastructurii feroviare, construcţii de baraje, lucrări de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, foraje de apă şi construirea de reţele pentru apa potabilă, re-paraţii navale şi construirea de ambarcaţiuni pentru pescuit, participarea la proiectele care vizează dezvoltarea sectorului agro-alimentar etc. Întâlnirea dintre cei doi mi-niştri a fost urmată de o reuniune cu caracter infor-mativ, în cadrul căreia repre-zentanţi ai Camerei de Comerţ a României, ai Ministerului

Finanţelor Publice şi al altor organisme cu atribuţii în do-meniul susţinerii investitori-lor străini au prezentat pe larg delegaţiei marocane aspecte privind extinderea cooperării româno-marocane, condiţiile în care statul român sprijină fi nanciar construirea de obiec-tive economice cu participare straină, programele româneşti de protecţie a mediului în zona fabricării şi comercializării de automobile, elemente de legis-laţie a muncii pentru angajaţii străini în România.Oaspeţii au primit clarifi cări detaliate asupra problemelor de interes: taxe şi impozite aplicabile investitorilor străini, ajutorul de stat, funcţionarea zonelor libere, regimul pro-prietăţii asupra terenurilor şi clădirilor, măsuri de susţinere a exporturilor s.a.

salariile şi a crescut sa-lariul minim, ca prim pas. La anul, prioritate va avea scăderea CAS. Bugetul din 2014 va fi orientat către scăderea CAS”, a afirmat Liviu Voinea.Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2013 a fost adoptat, joi, de plenul reu-nit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Rectificarea bugetară din vara anului 2013 ar urma să fie una pozitivă, sursele indicate de autorităţi fiind creşte-rea colectării veniturilor şi posibilitatea renunţării la buffer-ul Ministerului Finanţelor Publice.

care compania a cheltuit banii publici în ultimii cinci ani. Am cerut să ne fi e prezentate date despre absolut toate cheltuie-lile cu consultanţa, să vedem dacă s-au respectat termenele de contracte, de ce s-au dat bani în plus, în ce măsură s-au făcut licitaţii corecte. Controlul va fi realizat atât la centru, cât şi la nivelul celor şapte direcţii regionale de drumuri şi poduri din ţară ale CNADNR. Dacă s-a greşit ceva, cei care au gre-şit trebuie să-şi asume acest lu-cru”, a menţionat Dan Şova în declaraţia sa.

„Rectificarea poate să fie pozitivă dacă va creşte co-lectarea veniturilor. Am fost prudenţi în bugetul pentru acest an şi nu am considerat că vom avea venituri în plus din colectare. Dacă se va colecta mai bine, vor fi bani mai mulţi la buget. Dacă nu vor fi noi corecţii de la Uniunea Europeană, avem un buffer. Putem renunţa la el, este o altă sursă”, a adă-ugat Liviu Voinea.Acesta a precizat că sume-le suplimentare de la buget vor fi direcţionate către in-vestiţii şi către proiectele pentru care au fost deja uti-lizate sumele alocate.

nal, care „se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catas-trofă”.Preşedintele Consiliului Regional reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, con-voacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pre-gătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator princi-pal de credite, coordonează şi controlează realizarea activi-tăţilor de investiţii, răspunde

de buna funcţionare a admi-nistraţiei publice regionale, asigură respectarea prevede-rilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decrete-lor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor con-siliului regional, precum şi a altor acte normative.În proiect se mai arată că fi ecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fi ecare an, şi care este ela-borat având în vedere plani-fi carea regională.

România 15FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Premierul Victor Ponta a decla-rat, marţi, la reuniunea convo-cată la Palatul Parlamentului pentru a marca doi ani de la constituire USL, că evenimen-tul nu este unul fastuos şi că mesajul pe care USL vrea să-l dea este că nu îşi permite foarte mult timp pentru laude şi dis-cuţii.„Nu va fi un eveniment fastuos. Mesajul e că USL nu-şi permite foarte mult timp de discuţii, de laude. Acum responsabilitatea conducerii ţării ne aparţine şi viitorul ţării ne aparţine”, a

Regele Mihai I va participa la ceremoniile prilejuite de împli-nirea a 900 de ani de la recu-noaşterea ofi cială a Ordinului Suveran Militar de Malta (1113), care vor avea loc sâm-bătă, la Vatican, în prezenţa pa-pei Benedict al XVI-lea.Potrivit unui comunicat trans-mis de biroul de presă al Regelui Mihai, acesta va fi însoţit la eveniment de principesa moş-tenitoare Margareta, principele Radu şi principele Nicolae.Regele Mihai răspunde ast-fel invitaţiei ofi ciale a lui Fra’ Mattew Festing, principe şi mare maestru al Ordinului S uveran Militar şi ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta. Sâmbătă, de la ora 10.30, Familia Regală a României va participa, la Vatican, la slujba ofi ciată la basilica Sfântul Petru. La ora 12.00, papa Benedict al XVI-lea se va adresa participanţilor, iar la ora 13.00, o recepţie va fi găzduită de suveranul pontif în sala de audienţe Paul al VI-lea.Ordinul Suveran Militar de Malta este un ordin religios, de natură tradiţional nobilă,

spus Ponta, care a deschis reu-niunea.El a rememorat faptul că în urmă cu doi ani în aceeaşi sală de la Palatul Parlamentului, dar fără scaune şi fără atâtea poziţii publice, s-au pus bazele unei idei politice care s-a transfor-mat în doi ani în cea mai pu-ternică construcţie politică de după 1989.„În acest moment aniversar e cazul să spun ce am spus de multe ori: USL a fost întemeia-tă prin semnătura a trei lideri politici, iar ulterior ideea s-a

militar-cavalerească. Ordinul este subiect suveran de drept internaţional, activitatea sa desfăşurându-se pe baza Cartei Constituţionale şi a Codului Ordinului, revizuit în anul 1997. Ordinul cuprinde 10.000 de cavaleri, răspândiţi pe în-treaga suprafaţă a globului, împărţiţi în trei categorii. Mi-siunea ordinului este sintetiza-tă de motto-ul „Tuitio Fidei et Obsequium Pauperum” (Apă-rarea credinţei şi asistenţă pen-tru cei săraci).Ordinul Suveran de Malta a stabilit relaţii diplomatice cu România în anul 1932, sub domnia regelui Carol al II-lea. Primele acţiuni umanitare ale ordinului s-au desfăşurat, însă, pe teritoriul ţării noastre înce-pând cu secolul al XIII-lea.În zilele noastre, suveranul ordi-nului a efectuat vizite de stat la Bucureşti, în anii 2002 şi 2011.Regele Mihai I a făcut o vizită la Roma, la invitaţia suveranu-lui ordinului, în ianuarie 2012, iar principesa moştenitoare şi principele Radu au fost primiţi de suveranul ordinului, tot la Roma, în octombrie 2012.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a decla-rat despre afirmaţiile am-basadorului ungar privind modificarea Constituţiei României că reprezintă „o clară încălcare a regulilor diplomatice”, iar dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru înce-tarea acestuia. Corlăţean a precizat, într-o intervenţie la Antena 3, că a transmis instrucţiuni ambasadorului român la Budapesta să facă joi „un demers clarifica-tor” la MAE ungar şi că va discuta şi el cu omologul Janos Martonyi.Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, şi-a depăşit mandatul şi a încălcat regulile diploma-tice internaţionale prin de-claraţiile sale referitoare la oficializarea unui ţinut au-tonom, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, care a anunţat că „face un anumit gest di-plomatic”.

Ministrul de Externe,

Titus Corlăţean: Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a încălcat regulile diplomatice internaţionale

Victor Ponta: Nu avem timp de discuţii

sau de laude

Regele Mihai, la ceremoniile din Vatican dedicate împlinirii a 900

de ani de la recunoaşterea Ordinului de Malta

Guvernul Ponta: UE a deblocat POSDRU şi a decis reluarea

plăţilor către România

„Este o atitudine care în-calcă normele de bază elementare ale regulilor diplomatice, ale convenţii-lor internaţionale şi ale le-gilor statului român. Dacă un ambasador îşi depăşeşte mandatul, el trebuie fie să revină rapid în interiorul mandatului, fie îşi încetea-ză mandatul pe care-l are la Bucureşti. Dacă lucruri-le vor continua şi nu găsim înţelepciune şi deschidere din partea autorităţilor ungare, cei care greşesc în plan diplomatic aici, la Bucureşti, îşi vor înce-ta mandatul”, a afirmat Corlăţean.De asemenea, ministrul de Externe a spus că speră să fie vorba de „o greşeală” a lui Fuzes şi că acesta are nevoie de „o perioadă de reflecţie foarte serioasă” asupra mandatului său.„Daţi-mi voie să vă spun că instrucţiunile au fost transmise. Eu însumi voi face un anumit gest diplo-matic dar îmi rezerv drep-

tul să comentez mâine pe această temă. În orice caz, am văzut că domnul am-basador a devenit un star de televiziuni româneşti. Încalcă o cutumă diploma-tică clară. Nu mai are uşi deschise, cel puţin în acest moment, din partea insti-tuţiilor româneşti şi sper ca mâine sau în zilele ur-mătoare să clarificăm pe canal bilateral cu autorită-ţile de la Budapesta aceste aspecte şi să fie determinat acest ambasador să se re-întoarcă în mandatul său. Dacă nu va face acest lu-cru, atunci mandatul său se va încheia mult mai rapid în România”, a mai sub-liniat Titus Corlăţean, la A ntena 3.Referitor la arborarea stea-gului Ţinutului Secuiesc, Corlăţean a spus că în tre-cut instituţiile statului ro-mân au fost slabe, iar un fost ministru de interne a permis acest lucru, deter-minând „tentaţii” şi „pro-bleme” în acest sens.

„Atunci cand instituţiile statului sunt slabe, iată, avem astfel de chestiuni, consecinţe ale unor astfel de episoade. Ceea ce spun şi eu, şi am spus-o de la bun început, statul trebuie să-şi facă datoria şi aştept şi de la prefecţi şi din discuţiile cu colegul de la Ministerul de Interne pur şi simplu ca legea să fie pusă în aplica-re şi cei care încalcă legea să fie sancţionaţi. Şi eu ştiu acest lucru că guvernul şi actualele instituţii îşi vor face datoria”, a mai susţi-nut Corlăţean.M i n i s t r u A f a c e r i l o r Externe român a mai menţio-nat că atitudinile inacceptabi-le ale Budapestei sunt notate şi condamnate şi la Bruxelles şi în marile capitale Paris şi Berlin, unde este apreciată poziţia României în relaţia de parteneriat strategic cu Ungaria.

Reprezentanţii Uniunii Europene au decis debloca-rea Programului Operaţional S e c t o r i a l D e z v o l t a r e a Resurselor Umane (POSDRU) şi reluarea plăţilor către Româ-nia, în urma misiunii de audit organizate în perioada 29 ia-nuarie-1 februarie 2013, infor-mează Guvernul.Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut, pentru nereguli identifi -cate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte.„Ca urmare a rezultatelor pozitive înregistrate în urma misiunii de audit a Comisi-ei Europene, organizată în perioada 29 ianuarie-1 fe-bruarie 2013, reprezentanţii UE au decis deblocarea POS DRU şi reluarea plăţilor că-tre R omânia. În acest context,

Comisia Europeană va relua plăţile către România în urma-toarele zile, pentru cererile de rambursare transmise în luna decembrie 2012, în valoare de 148 milioane de euro, cu apli-carea corecţiilor fi nanciare temporare de 25%, aşa cum a fost agreat cu partea română”, se arată într-un comunicat al Guvernului.În acelaşi timp, în cursul acestui an, auditorii Comisiei Europene vor efectua alte două

misiuni de verifi care pentru POSDRU, în scopul ridicării corecţiilor fi nanciare tempora-re de 25% aplicate cheltuielilor pe care România le va solici-ta Comisiei Europene pentru rambursare.„Autorităţile române vor infor-ma direct benefi ciarii proiectelor POS DRU cu privire la reluarea plăţilor, precum şi cu privire la calendarul acţiunilor din acest an”, se mai arată în comunicat.În luna octombrie, reprezen-

pus în practică prin efortul tu-toror celor care au reprezentat partidele. Dar ceea, ce s-a afl at la origini nu a fost nici iniţia-tiva mea, a lui Crin, Daniel, Liviu sau Radu Stroe, ci ce ne-au spus oamenii - uniţi-vă ca să puteţi lupta cu un regim politic mai rău decât a avut România în ultimii 20 de ani”, a spus Ponta.El a arătat că în urmă cu doi ani, la înfi inţarea USL, România era marcată de lipsă de speranţă, de suferinţă după deciziile din 2010, în care banii erau irosiţi, fondurile europene blocate, iar puterea concentrată într-o singură mână.Ponta a spus că USL a obţinut într-un timp scurt cel mai bun rezultat politic pe care l-a avut o construcţie politică în ale-gerile locale, câştigând 37 de preşedinţii de CJ, majoritatea

municipiilor reşedinţă de judeţ, marile primării, majoritatea în consiliile judeţene, cel mai mare număr de voturi pentru un proiect politic - destituirea preşedintelui în funcţie unde au votat favorabil 7,4 miioane de români, precum şi cea mai mare victorie politică în alege-rile parlamentare.„Ce a fost până acum începe să mi se pară simplu. În perioada care urmează trebuie să facem pentru oameni ce aşteaptă de la noi. Ce ne aşteaptă va fi mai difi cil, dacă nu chiar mai difi cil decât în ultimii doi ani”, a spus Ponta.El a arătat că USL are, dinco-lo de proiectul guvernamental şi de ce va reprezenta regio-nalizarea şi descentralizarea, obligaţia de a prezenta un nou proiect constituţional şi politic prin care să se asigu-

re faptul că în viitor crizele, blocajele şi abuzurile vor fi evitate în baza unor reguli pe

care USL poate să le facă mai clare şi să le instituie pentru „viitorul acestei ţări”.

tanţii Guvernului declarau că plăţile pe programul POSDRU, afl at în presuspendare din au-gust, ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decem-brie, însă cu condiţia schim-bării regulilor de gestionare a banilor europeni. Ei au precizat totodată că nivelul corecţiilor fi nanciare în procent de 25% propuse de Comisia Europeană pentru proiectele programului POSDRU se ridică la aproxi-mativ 180 de milioane de euro.

Diaspora16 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

ale UE pot fi imaginate ca iniţiative bine-dezvoltate ale diplomaţiei publice.Strategiile de comunicare ale UE trebuie astfel gândi-te, încât să amelioreze lipsa de interes a cetăţenilor, dar şi evidenta lipsă de infor-mare. Cetăţeanul european vrea să înţeleagă sistemul comunitar şi felul în care acesta îi influenţează viaţa, dar nu trebuie plictisit cu detalii tehnice, care pentru el par irelevante. Acesta tre-buie să fie informat corect şi complet, trebuie să îşi cu-noască drepturile şi trebuie să şi le exercite, cunoscând situaţia reală existentă la nivel european, pe plan po-litic, social, economic, etc. Comunicarea cu cetăţenii UE şi cu cei din ţările care aspiră la statutul de mem-

Tot timpul se gândesc cu dragoste la noi şi nu mai ştiu cum să ne administre-ze gratuit popamin, gropa-min şi amin-amin. După ce AH1N1 a fost pus pe fugă, vine AH3N2, exact în luna februarie şi direct de pe la-mela laboratoarele bucluca-şe. Cum le programează ei pe toate, într-o fructuoasă complicitate deontologică! Şi cât de grijulii sunt cu ţă-rile sărace! Mă întreb şi eu, aşa, cum oare gripele astea porcine şi aviare ocolesc întotdeauna ţările europene dezvoltate. La loc comanda, dragii mei! Altfel ajungem cobai în laboratoarele su-per-puterilor! Îmi amintesc bine, cu câţiva ani în urmă, cercelul străin, care infectase de-a binelea urechea sănătăţii româneşti, striga pe toate posturile t.v. naţionale că porcina va face peste douăzeci de mii de morţi. N-a fost aşa! Dece-sele naturale din spitale în acea perioadă erau fals puse pe seama gripei, tocmai pentru a întreţine efectul de panică în rândul populaţiei, care trebuia să dea fuga la porţia injectabilă de mer-cur de calitate. Străinul din cauza României a reuşit să

Noţiuni precum “diplomaţie publică“, “diplomaţie efecti-vă“, “diplomaţie culturală“ sunt adesea întâlnite în dis-cursurile mediatizate în ulti-mii ani, însă poate din cauza complexităţii acestor proce-se de comunicare se crează de multe ori confuzii.În contrast cu Diplomaţia Standard, mult mai vizibilă, - putând fi descrisă ca fiind căile prin care liderii guver-namentali comunică între ei la cele mai înalte nivele - Diplomaţia Publică se axea-ză pe căile prin care o ţară (sau o organizaţie multi-la-

terală) comunică cu cetăţe-nii altor state. Democraţia publică efectivă începe de la premisa că dialogul, mai mult decât o prezentare cu scopul de a vinde ceva, este adesea elementul central pentru realizarea ţelurilor politicilor externe.Dacă îmi permiteţi, e ne-cesară o paralelă cu “fai-moasa” strategie de comu-nicare a Uniunii Europene cu proprii cetăţeni dintr-o perspectivă “diplomatică”. Este clar că strategiile de comunicare ale UE utilizea-ză o diversitate de politici ale diplomaţiei publice pen-tru a-şi atinge ţelurile. Se ur-măreşte înţelegerea reciprocă şi cooperarea în abordarea procesului de comunicare şi informare, iar pentru aceas-ta, strategiile de comunicare

Exact în februarie ne paşte o nouă epidemie de gripă! Aşa vuieşte presa internă. Ar fi culmea să umble, ha-landala, de capul ei, prin lume. Orice gripă e progra-mată pe tabel, cu dată fixă şi responsabilităţi în vân-zarea cât mai multor doze de vaccin. Cu HAARP-ul ăsta plantat pe capul nostru de către războinicii păcii, se ştie dinainte ce cod are, unde şi cât va curge ninsoa-rea sau ploaia. Atunci de ce n-am şti când şi cu ce avi-on vine gripa, câte victime sunt stipulate în protocolul de găzduire şi câte doze de antidot e obligat să cum-pere Ministerul Sănătăţii. Chiar aşa! Numai S.U.A. să se confrunte în studiou-rile de ştiri cu cel mai grav sezon din ultimii zece ani? N-ar fi corect să fim şi noi vizitaţi de virusuri care să-vârşesc minuni în visteriile companiilor farmaceutice?

Diplomaţia publică şi Diaspora

Tot timpul se gândesc cu

Fructuoasa complicitate deontologică

bru UE, refl ectă majoritatea eforturilor diplomaţiei pu-blice ale Comisiei Europene.Relaţia UE-cetăţeni pare a fi într-o stare de somno-lenţă, animată din când în când de câte un referendum, nu de fiecare dată cu rezul-tate pozitive. Cetăţenii, la rândul lor, îşi amintesc de Uniune atunci când sunt nemulţumiţi. Un “Congres al cetăţenilor”, propusă în 2011 de Valéry Giscard d’Estaing, Coordonatorul Convenţiei Europene, ar apropia mai mult cetăţenii de UE, o mare necesitate având în vedere lipsa de in-teres pe care aceştia o ma-nifestă cu privire la proble-mele comunitare. În cazul comunicării euro-pene, mecanismul este cu atât mai complex, cu cât

întreţină o psihoză în masă cu porcina. Din prima psi-hoză cu aviara, s-a căpătuit rapid. Am văzut cu toţii la televizor cum prin sate um-blau extratereştrii în com-binezoane şi glugi albe, cu măşti pe faţă şi le săltau bieţilor români orătăniile din ogradă, ca să le gazeze în tomberoane. Aşa au ridi-cat românii piaţa de carne de pasăre a comersanţilor din afară, îmbuibată de an-tibiotice.Pe atunci, străinul curajos recomanda, ca pe o con-tracepţie femeilor, medica-mentul Tamiflu, un antigri-pal fabricat de un concern farmaceutic, unde princi-pal acţionar este Donald Rumsfeld - membru mar-cant al ideologiei care are ca obiect de activitate redu-cerea termenilor asemenea în lume. Vaccinarea este parte a politicii globale, ca neţărmurită grijă faţă de creşterea numărului de lo-cuitori ai planetei. De aici, implementarea noilor „teh-nici superioare”: cardul de sănătate, vaccinarea anti-gripală şi „imunizarea” fe-tiţelor cu vârste între 9 - 10 ani, distrugerea sistemelor de sănătate, florurarea apei,

vorbim de multilingvism, multiculturalism, etc., dar şi de un sistem care nu a rezolvat încă problemele de democraţie şi legitimita-te. Construirea şi difuzarea discursul politic, electoral sau din afara campaniilor electorale trebuie să ţină cont de toate acestea. Să nu uităm de comunicarea cu cetăţenii din Diaspora, a căror elemente trebuie in-troduse în strategia globa-lă de Diaplomaţie Publică. Trebuie gândite programe concrete pentru Diaspora, prin identificarea în primul rând a celor mai bune ”mo-dele de infrastructură” care conectează ţara de origine de emigranţi, extinderea sentimentului de cetăţenie prin asigurarea bunei func-ţiuni a administraţiei şi a drepturilor de vot, constru-irea devotamentului patri-otic prin suportul cultural, dezvoltarea sustenabilă a remitenţelor şi a networku-lui de bussines, dar şi impli-carea în politică a membri-lor Diasporei.Tot în cadrul subiectului

toxifierea hranei cu diferite euri, proceduri experimen-tale, la care România aderă cu uşurinţă, graţie celor că-rora le-am încredinţat ţara pe mână. Scopul vaccinării este unul singur. Nefiind ceva natural, compatibil umanului, serul aduce boli autoimune, paralizie, infer-tilitate şi moarte.Nesiguranţa, sărăcia şi de-ruta în care trăim, au făcut din noi un popor de ipo-hondri. Ori, unei populaţii atinse de ipohondrie, ce-i trebuie? Cât mai multe far-macii! Când vezi cum se sting în jurul tău din ce în ce mai mulţi cunoscuţi şi tot mai mulţi tineri, când ob-servi că spitalele se răresc şi se ruinează, când îţi dai seama că medicii emigrează cu miile, ce-ţi mai rămâne de făcut? Dai buzna în far-macii şi cu ultimii bănuţi umpli plăsuţele cu pastile, pe zi ce trece mai scumpe şi mai diversificate, în speran-ţa că vei obţine binecuvân-tata imunitate! Falsa iluzie! Auzi în stânga, în dreapta, la radio, la televizor că au apărut alte medicamente miraculoase şi la următoa-rea pensie sau chenzină iar stai la rând la uşa farmaciei,

larg al Diplomaţiei Publice, apropiindu-ne puţin de România, putem aminti de “evenimente de diploma-ţie publică” (prezentări de ţară, promovarea culturii şi tradiţiilor, organizarea de spectacole, concerte, expo-ziţii şi conferinţe), pe care Reprezentanţa Permanentă a României pe lânga UE de la Bruxelles le organizează cu regularitate, consolidând astfel poziţia României în cadrul instituţiilor europe-ne şi îmbunătăţirea imaginii acesteia la nivel european, preciza într-o intervenţie recentă Raluca Norel.***Dan Luca este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fonda-tor în 2003 al Clubului “ România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoa-ră activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul euro-pean şi dilemele comunicării. Este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.

să-ţi umpli plăsuţa. Şi uite, aşa prosperă industria far-maceutică, în timp ce, pa-radoxal, starea de sănătate a populaţiei se agravează! Nu reclame pentru medica-mente, ci educaţie sanita-ră trebuie la televizor! Nu concurenţă între producă-tori pentru livrarea de me-dicamente scumpe şi diver-sificate, ci medicamente de bază, ieftine şi eficiente. Nu pilule importate, vândute ca „suplimente alimentare” cu preţuri năucitoare, ci pro-duse de plafar la preţ rezo-nabil şi cu aceleaşi efecte. Dar Ministerul Sănătăţii sigur nu va avea astfel de preocupări. El este preocu-pat de carduri, de CIP-uri şi de valorificarea organelor noastre bolnave. „Să fie să-nătoşi domnii din minister! Măcar ei!”, scrie distinsul nostru cititor Vasile Bârea.Aşadar, capitalismul, înţe-sat de paraziţi umani, a cotit lumea spre „programe” ce n-au de-a face cu sănătatea, pacea şi liniştea socială, ci cu exploatarea omului de către om, cu lărgirea sără-ciei şi corupţiei, cu lărgi-rea zonelor de influenţă ale marilor puteri, care dispun acum de întreaga moşteni-

re a capitalismului. Când capitalismul îşi va da duhul (nu mai e mult), analiştii vor spune că omenirea a fă-cut concesii unui program al iluziei pe care trebuie să-l depăşească. Este prea corupt şi materialist, prea preocupat de câştiguri uria-şe. Orice ar fi capitalismul acum, nu mai are nimic bun la care să te uiţi cu gura căs-cată. Ci să te înfurii pe el ca pe un criminal în serie, care a ucis şefi de state, a ucis progresul, siguranţa şi inde-pendenţa popoarelor. Acum, când membranele capitalis-mului scârţîie şi tremură ca piftia, devenind ele şnsele convulsive, această etapă nefastă îşi aşteaptă sfârşi-tul. În treacăt fie spus, nu e deloc uşor să trăieşti într-o astfel de lume, în care isto-ria şi-a pierdut cursul.Nicio direcţie discernabilă nu s-a ivit în sânul capita-lismului, ci doar paroxismul sclaviei popoarelor, al sără-ciei, al discordiei, corupţiei şi criminalităţii economi-ce. La fel cum Marele Zid Chinezesc avea menirea să ţină departe hoardele mongole, la fel cum Zidul Berlinului trebuia să fe-rească inocentele popoare socialiste de toxinele capi-talismului, tot astfel capi-talismul democrat, insinuat între graniţele statale, tre-buia să ferească popoarele vizate de progres, de linişte socială, de bunăstare şi pace internă.

Dan Luca - Bruxelles

Maria Diana PopescuRedactor şef adjunct / Revista Agero - Stuttgart/Germania

America a constituit din tot-deauna, un tărâm al făgăduinţei, un loc al libertăţilor şi egalităţii şanselor, un spaţiu mitic trans-formator de conştiinţe, un refugiu şi un nou început. Prob-lema emigraţiei, una diferită de cea clasică, a pus în mişcare populaţii întregi din diferite colţuri ale Europei şi din întrea-ga lume, cu un anumit grad de cultură şi civilizaţie, care s-au îndreptat către Statele Unite ale Americii de-a lungul timpului. Această migraţie a fost una de conjunctură, impulsionată de situaţii faptice, de condiţii demografi ce, economice şi politice. Din punct de ve-dere demografi c, în perioada regimului neoabsolutist a avut

loc o semnifi cativă creştere a numărului de locuitori, mai cu seamă la sate, ca urmare a dezagregării relaţiilor feudale din 1853-1854. Astfel, a rezul-tat o migrare fi rească a ţăranilor spre oraş unde surplusul de populaţie nu a putut fi absorbit în industrie, mulţi luând drumul exilului peste ocean.Fenomenul creşterii demogra-fi ce trebuie corelat cu puterni-cul avânt pe care industrializa-rea l-a cunoscut, cu extinderea suprafeţelor cultivate. Au ex-istat şi câteva excepţii datorate unor condiţii social-politice concrete. Considerentele eco-nomice au fost strâns legate tot de aspecte rurale, mai precis, de risipirea ultimelor rămăşiţe ale feudalismului ca rezultat al revoluţiilor de la 1848, când problema agrară a fost înscrisă în documentele programatice de inspiraţie franco-burgheză.Cu toate acestea, situaţia ţăranului român transilvănean

şi a românilor dintre Carpaţi în general, nu s-a modifi cat, iar promulgarea dualismului a readus în prim-plan pericolul maghiarizării. Românii nu aveau voie să investească în in-dustrie, ci numai în agricultură, dar şi în acest domeniu pro-prietatea funciară aparţinea în proporţie de 85% maghiarilor şi doar 6% românilor. Astfel, sărăcia a fost una din princi-palele cauze care au determinat emigrarea românilor. Legile unirii Transilvaniei cu Ungaria au constituit bazele politicii de maghiarizare promovate de guvernul de la Budapesta care a afectat învăţământul laic şi confesional românesc, scăzând numărul şcolilor în limba română. Spre exemplu, în protopopiatul Hunedoara, s-au închis peste 137 de şcoli româneşti între anii 1907-1910. De bine nu fuge nimeni...În pragul primei confl agraţii mondiale numărul românilor din Statele Unite se cifra la aproximativ 100-150.000 de sufl ete. Din cei aproape 150.000 de români-amer-icani, 98% proveneau din Transilvania. În anul 1910, în America au emigrat din judeţele Transilvaniei, 25.237 de persoane, din care, aproxi-mativ 10.000 erau români, toţi plecaţi într-un singur an.S-au scris foarte multe de-spre emigrările românilor transilvăneni în America. Ar-ticolele refl ectau, în general, dimensiunile mari ale fenom-enului, eforturile inutile ale autorităţilor maghiare de a-l stopa, încercările multora de a evada dintr-o lume a miz-eriei într-o alta a speranţei, ca şi urmările lăsate de fenomen în sine, un fenomen în fază incipientă, bogat în conţinut şi forţat în fond. Multe ştiri erau preluate din publicaţii maghi-are. Cotidianul Egyerteles sublinia că, dacă până atunci bărbaţii plecau pentru a munci 2-3 ani şi se întorceau acasă cu banii câştigaţi, mai nou, plecau şi femei şi copii pentru totdeauna.Analizând datele statistice, se poate concluziona că cei mai mulţi emigranţi proveneau din Ungaria (inclusiv Boemia), ca efect al politicii autorităţilor de la Budapesta. Din cele peste 33.000 de persoane, circa 2/3 erau bărbaţi, 10.000 - femei, iar restul copii. Ţinând cont că emigranţii erau obligaţi ca la intrarea în SUA să aibă asupra lor fi ecare “o sumă de 70 de do-lari”, un calcul elementar ne-ar arăta că aceşti oameni au plecat din Austro-Ungaria cu aproape 1,5 milioane de dolari. Mergând pe aceiaşi linie statistică bazată

pe informaţii ofi ciale ameri-cane, aproximativ 5.000 din totalul imigranţilor erau agri-cultori, peste 6.000 muncitori industriali, 2.500 comercianţi, 500 de medici, învăţători şi artişti aproape 1.000 şi restul persoane cu profesie rară.Conform unei statistici ulterio-are, emigraţia din Ungaria spre America a căpătat proporţii apreciabile, cifrându-se între 1881-1885 la 13-14.000 de persoane anual, iar în 1886-1890 la 21-22.000 de persoane anual. Fenomenul a luat am-ploare după anul 1900 când, familii şi chiar sate întregi au optat pentru plecarea defi nitivă în America. În ianuarie 1905, Telegraful Român anunţa ple-carea a încă 1.800 de emigranţi pe vaporul “Slavonia”, pentru ca în februarie, acelaşi vas să transporte 1.500 de emigranţi, iar vasul “Ultonia” un număr de 1.493. În New York, 19 va-poare au adus într-o singură săptămână, la jumătatea anului 1906, 45.000 de emigranţi, iar în luna septembrie, din Ungaria au emigrat 14.668 persoane. În scopul limitării numărului de emigranţi, atât autorităţile maghiare cât şi cele americane au încercat să elaboreze o serie de măsuri restrictive, mergând de la ilar la serios.Românii din America au încer-cat să nu piardă contactul cu tradiţia, cu cei de aceiaşietnie, dar, în acelaşi timp, au ieşit în evidenţă în diferite do-

menii. Doctorul I. Krainik, depildă, a câştigat primele premii la Universitatea din Baltimore în 1893. Un ieşean a candidatla funcţia de consilier în New York, în 1897. Agatha Bârsescu avea mare succes pe sceneleamericane. Românii şi-au constituit asociaţii, precum “ Vulturul”, “Învierea”, “UnireaRomânească”, încercându-se chiar unifi carea acestora. În 1902 numărul ortodocşilor din America era estimat la 30.000, aceştia provenind din Galiţia, Bucovina şi Ungaria, având 11 biserici, 61 de capele, un episcop, pe nume Tichon, 3 arhimandriţi, 7 ieromonahi şi 30 de preoţi.Valul migraţionist transatlan-tic, cu adresă expresă SUA, s-a declanşat în jurul anului 1850,

unul dintre primii români care a ajuns în America, fi ind cel-ebrul Gheorghe Pomuţ, general al armatei Uniunii în timpul războiului de secesiune, devenit apoi reprezentant american la Petersburg şi a cărui avere a fost estimată, în 1906 la 62 milioane de coroane.CaliforniaStatul Aurului, statul înso-rit California, este al treilea stat american ca întindere geografi că, cu o topografi e şi un climat diversifi cat. Colo-nizarea Californiei a fost foarte înceată până în secolul al XIX-lea, singura colonie cunoscută fi ind cea a spaniolilor de la San Diego, stabilită în 1769, de Gaspar de Portola. Abia în perioada “goanei după aur”, valuri de colonişti din statele nord-estice ale Statelor Unite, din Canada şi din Europa, invadează California. Zvonuri-le descoperirii aurului în California ajung şi în România. În 1848, un grup de 15 aven-turieri români se îmbarcă, la Constanţa pe o corabie cu pânze, cu destinaţia California. Din păcate, naufragiază pe coasta Mexicului, unde se şi stabilesc. Un aşa-zis val al emigraţiei în California de sud începe în 1853, ca urmare a autorizării de către Congres a construirii caii ferate ce va lega California de statele nord-estice ale Statelor Unite.Informaţii despre românii stabiliţi pâna în 1920 în sudul Californiei sunt foarte puţine. În perioada anilor 1912-1920 sunt cunoscute numai 15-16 familii de români în sudul Cali-forniei. În jurul anului 1936, familiile de români existente în Los Angeles la acea vreme, s-au organizat într-o societate fraternală numită Viitorul Român, în scopul într-ajutorării reciproce.Între anii 1940 -1950, un număr de peste 300 de români-ameri-cani se mută din statele nord-estice în însorita Californie, unde explozia economică, după cel de al doilea război mondial, oferă locuri de muncă şi condiţii favorabile de comerţ.Perioada 1950-1960 este cunoscută în termeni tehnici de emigrare drept perioada per-soanelor expulzate. Mulţi dintre românii veniţi în California au părăsit România ca urmare a instaurării regimului comunist. Acest grup de refugiaţi politici era alcătuit, în general, din in-telectuali (gazetari, avocaţi, profesori, medici, ingineri, etc.) şi militari de carieră, la care se adăugă un mare număr de foşti elevi ai şcolilor militare din Germania şi foşti prizonieri de război. Aproximativ 280 de fa-

milii, dintre cei menţionaţi mai sus se stabilesc în Los Angeles.În perioada 1960-1972, datorită unor presiuni internaţionale, şi a situaţiei tot mai grele din România, guvernul comunist român este nevoit să accepte o uşoară liberalizare în politica sa, astfel că, mulţi deţinuţi po-litici au fost eliberaţi din în-chisorile şi lagărele comuniste, şi câmpurile de muncă silnică, de stil sovietic.Alegerea libertăţii cu destinaţia Occident de către mulţi dintre ei, se face fi e legal (acordându-se “de ochii lumii” un număr re-strâns de paşapoarte), fi e ilegal, folosindu-se metode ingenioase de trecere a frontierei. Aceşti refugiaţi politici anti-comunişti

au părăsit România nu din con-siderente materiale, economice, sau de frustrări de moment, ci din cauza abuzurilor şi presiuni-lor politico-culturale exercitate cu asprime de comunişti asupra lor şi a familiilor lor.În perioada anilor 1972-1989, un mare grup de români vine în America în cadrul procesului de reîntregire a familiilor. Cei mai mulţi dintre imigranţii români sosesc în America în perioada preşedenţiei lui Jimmy Carter (1978-1982). Preşedintele Carter, de religie “Baptist din Sud” (Southern Baptist), a facilitat venirea în perioada preşedenţiei sale, din România, a mii şi mii de “baptişti”, pe întregul teritoriu al Statelor Unite, cu precădere în Sudul Californiei. Compoziţia noului val de imigranţi români este foarte diversifi cată. Printre ei găsim intelectuali, meseriaşi califi caţi sau necalifi caţi, artişti

plecaţi în turnee, oameni de ştiinţă plecaţi la conferinţe internaţionale. Motivele emigrării din această perioadă au fost situaţia politică grea din România, nivelul de viaţă scăzut, abuzurile sistemului de securitate în toate domeniile de activitate, inclusiv ştiinţifi c şi intelectual. Aceşti factori au creat o criză generală de ner-vozitate în întreaga Românie şi o dorinţă de emigrare spre vest, generalizată.Din statisticile companiei Research Management Corporation (Falls Church, Virginia, 1986), aproxima-tiv 800 de români au emigrat anual în Los Angeles în perio-ada 1972 – 1989, adică aproxi-

mativ 14.000 de persoane de religii diferite: baptişti, penti-costali, adventişti, evanghelişti, ortodocşi şi catolici. Dintre aceştia, un număr semnifi cativ nu s-au mai întors niciodată în România...Notă: Fragmentul face parte din The Mists of Time (Din ne-gura vremii), carte editată în limba engleză în anul 2011/ Los Angeles-Pars Books & Publishing. Autor: Michael Harrison CronkiteCoautori, traducere, corectură şi editare: Corina Simionescu Hudgens şi Kasandra Kalmann NăsăudeanDocumentare: County of Los Angeles Public Library, Los Angeles Immigration Court, Research Management Corporation, Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale

menii. Doctorul I. Krainik, de

milii, dintre cei menţionaţi mai plecaţi în turnee, oameni de

loc o semnifi cativă creştere a

America a constituit din tot- şi a românilor dintre Carpaţi pe informaţii ofi ciale ameri- unul dintre primii români care

Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni Români transilvăneni în Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn Americaîn America

17FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013Diaspora

refugiaţi politici anti-comunişti

au părăsit România nu din con-

ada 1972 – 1989, adică aproxi-

mativ 14.000 de persoane de

Ningea cu fl ori de tei – fl uturi aurii pe bolta Iaşului – când re-vedeam (pentru a câta oară?!) coroana solară a teiului emi-nescian. Arborele respira rit-mic, precum versul eminesci-an, în timp ce risipea parfum. Îşi purta coama înfl orită ca un tânăr cu pletele-n vânt, răspân-dind viaţă. Era în murmurul acela ceva din versul emines-cian, „cu frunza-n freamăt” din Făt – Frumos din tei”, când „în mijloc de codru” am zărit o pereche de tineri. Întotdeauna mi-a plăcut să-i iau cu mine, pe urmele lui Eminescu, pe ado-lescenţi. S-au oprit şi-au stat nemişcaţi sub ploaia de fl ori: „Cu ochii mari la ea se uită/ Plini de vis, duioşi plutind/ Flori de tei în păru-i negru/ Şi la şold un corn de-argint.” Fata întinse braţul să prindă o fl oare în cădere şi ca-n „Frea-măt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată

să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-şi deie/ Şi de braţe-n sus s-o ieie/ Iară fl orile să ploaie/ Peste dânsa”. Le-am zâmbit şi într-un glas m-au întrebat: un-de-l mai găsim pe Eminescu? Ca şi mine, nu erau din Iaşi dar eu cunoşteam multe locuri care vorbeau de marele nostru poet. Era un muzeu Eminescu des-chis în parc dar puteam merge pe urmele sale şi „Sara pe deal” la Bojdeuca lui Creangă sau noaptea, amintirea sa răsunând şi în alt veac, la „Bolta rece” Eu cred, că mai mult decât ori-unde i se aud şi acum paşii de demult, la Casa Pogor, azi Mu-zeul Literaturii din Iaşi, în acea cameră în care a afl at căldura unui cămin, a unui prieten, ca Vasile Pogor. Le-am povestit, cum tânărul Eminescu, sosit de la Berlin, de la studii, în 1874, a stat în casa Pogor, ştiută de ieşeni, încă de pe vremea vor-nicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, un om de o aleasă cultură, care în 1834 traducea Henriada lui Voltaire pe care o tipăreşte apoi în renumita tipo-grafi e a lui Heliade Rădulescu de la Bucureşti. Mai târziu, fi ul său, tânărul Vasile Pogor, îi pri-mea aici pe toţi aceia care erau

La poalele Munţilor Căpăţânii, între codrii străvechi, există un loc sacru, împlinit prin farme-cul naturii dar şi prin aureola istorică şi spirituală cu care s-a încărcat de peste trei secole. În acest spaţiu, în care cultura în-seamnă în primul rând religie şi artă, drumul gândirii colec-tive s-a contopit cu cea a unui domn sfânt şi iubitor de neam: Constantin Brâncoveanu. Cum poţi numi altfel Comple-xul mânăstiresc Hurezi, cel mai mare ansamblu monastic de arhitectură medievală din Ţara Românească, decât leagănul stilului arhitectural brâncove-nesc? Aici te cuprinde atât fas-cinaţia unui har nestins peste veacuri, a unui superior inte-lectual, cum a fost Brâncovea-nu, cât şi a unui abil şi înţelept domnitor, care a folosit arta şi religia pentru a dura în istorie. Azi, monument în Patrimoniul

uniţi într-o singură iubire: lite-ratura. Salonul casei a devenit salonul Junimii, sub bagheta lui Titu Maiorescu, cel care a ştiut să facă întâlniri de o înaltă ţinu-tă ştiinţifi că şi culturală, com-parate cu marile întâlniri ale scriitorilor din Europa. Aici a fost găzduit şi Mihai Eminescu, într-o frumoasă încăpere, unde avea zilnic în faţa ochilor, cărţi-le unei biblioteci unice. În acest loc, prielnic fi rii lui, Eminescu începe să cerceteze până şi ma-nuscrisele rămase de la vorni-cul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale.Ne întâmpină muzeograful şi scriitorul ieşean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul par-cului ce înconjura casa. „Este precum un chihlimbar în soa-re”, i-am răspuns. L-am rugat să ne conducă în camera în care a stat Mihai Eminescu. Cer amănunte despre un tablou aşe-zat deasupra fotoliului şi birou-lui la care scrisese marele poet. Era o pictură originală, semna-tă de Octav Băncilă, fost elev a lui Creangă. „Ea îl reprezintă pe Creangă, marele povestitor, stând de vorbă la Bojdeuca din Ţicău cu Eminescu.” Cobor

UNESCO, Mânăstirea Hurezi înfăţişează, de fapt, apogeul creaţiei geniului românesc de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Este, în acelaşi timp, o convingătoare ilustrare a ope-rei de creaţie spirituală multise-culară, pe care în volumul său „Bizanţ după Bizanţ”, Nicolae Iorga a numit-o „continuarea civilizaţiei romane a cărei moş-tenitori în Europa de Răsărit sunt românii”. Şi atunci, nu ne putem mira de ce vizitatorii din toate timpurile au fost atraşi de ctitoria numită de Charles Diehl „cea mai frumoasă din România”. Poate va intra şi în zilele noastre, în atenţia acelora care organizează evenimente pentru oaspeţii ce ne vizitează ţara, pentru a le face cunoscut primul stil românesc, unic în tot spaţiul răsăritean european, caracteristic prin prelucrarea artistică a pietrei şi a lemnu-

privirea asupra biroului şi îmi imaginez cum au prins aici via-ţă atâtea scrieri. Dar îmi atrag atenţia câteva preţioase obiecte prin care, parcă, îi simţeam pre-zenţa. Aud tic-tacul ceasului, care i-a măsurat orele, minutele sau secundele naşterii poeme-lor nemuritoare. Alături, inelul marelui poet, cu iniţialele sale, gravate adânc. Iniţiale folosite de Eminescu, după mărturiile contemporanilor, drept sigiliu. Parcă simt atingerea degetelor sale subţiri şi respiraţia aceea unică a ritmului eminescian. Observ satisfacţia tinerilor ce mă însoţeau, care văzuseră în vitrină documentul din care se ştie precis, când s-a stabilit la Iaşi: la întâi septembrie 1874, când este numit director al B ibliotecii Centrale. O vitrină cu manuscrise cu poeziile scri-se în această perioadă, datate. Altele sunt tipărite în revistă. Primăverile celor trei ani ie-şeni, cei mai frumoşi dar atât de frământaţi, au fost imortalizate în versuri nemuritoare, scrise, incredibil, majoritatea numai în luni de iarnă (februarie sau de-cembrie). Poetul însă cânta vi-sător imaginile răscolitoare ale „codrilor făr de capăt”. Doar

lui cu motive vegetale şi prin apariţia portretelor votive în pictură.Mânăstirea Hurezi ctito-rită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, luminatul domn al Ţării Româneşti, în al doi-lea an al domniei sale, a fost în acelaşi timp şi o faptă religioa-să despre care putem citi în pi-sania de deasupra uşii bisericii: ”Nu voi intra în sălaşul casei mele, nu mă voi sui pe aşter-nutul patului meu de odihnă, nu voi da somn ochilor mei şi pleoapelor mele dormitoare şi repaos tâmplelor mele, până nu voi afl a loc Domnului şi sălaş Dumnezeului lui Iacob”, dom-nitorul, urmând astfel în cuvânt şi faptă pe proorocul Psalmist. Construcţia mânăstirii a fost supravegheată, la început, încă din 1690, de ruda sa, mare-le stolnic Pârvu Cantacuzino, având meşteri, ce au confi rmat geniul poporului român, ziditor de spaţii spirituale, cum a fost vătaful zidarilor din acea vre-me, Manea sau Istrate lemnarul

„Povestea codrului” e datată 1 martie 1878: ”Adormi-vom, troieni-va/ Teiul fl oarea-i peste noi”. Cu vocea sa suavă fata recită: „Pătrunză talanga al se-rii rece vânt/ Deasupra-mi teiul sfânt/ să-şi scuture creanga”…Considerându-l „etalonul po-eziei româneşti”, Constantin

Noica a lăsat câteva cuvin-te memorabile: „Arborii nu cresc până la cer. Nici noi nu putem creşte dincolo de măsu-ra noastră. Şi măsura noastră este Eminescu. Dacă nu ne vom hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometaţi.”

18 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

În Iaşi l-am regăsit pe Eminescu

Ctitorii luminate

lui cu motive vegetale şi prin

ELISABETA IOSIF -Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Frumuseţile României

ori Vucaşin Caragea pietrarul, toţi pictaţi în pridvorul biseri-cii, frescă unică prin îmbinarea

iconografi ei religioase şi com-poziţiei laice, renumită în zona balcanică, gen care a creat apoi o şcoală de pictură, înfi inţată aici în secolul al XVIII-lea.Acestei zidiri, iubitorul de artă, Constantin Brâncoveanu i-a hă-răzit şi un rol cultural deosebit. S-a gândit să orânduiască şi un spaţiu al cărţii ”bibliote-ca aceasta este casa cu hrană sufl etească ce oferă iubitorilor de cultură, masa cea înţeleaptă a cărţilor”. Li se adaugă co-morile de artă şi istorie veche românească, preţioasele icoane şi picturi, muzeul cu obiecte de

o valoare inestimabilă. Dar nu poţi estima importanţa acestui ansamblu mânăstiresc în isto-ria neamului românesc, afl at la numai 3 km de oraşul Horezu, (un alt loc de cultură şi civiliza-ţie vâlceană), decât dacă o vezi cu ochii tăi, îi simţi pulsul pe cărările încărcate de ozon, au-zind în liniştea nopţii huhuitul huhurezilor, păsări care, se pare, i-au dat melodioasa denumire de Hurezi. Aş asemui acest loc sacru şi cu o grădină care, în ac-cepţia lui Borges, „nu este a că-rărilor care se bifurcă, ci a ce-lor ce se încrucişează mereu”.

Spania 19FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Prima parteCu o suprafaţă de 87 500 m², Andaluzia este mai mare de-cât cel mai important Land al Germaniei, Bavaria, dar are doar 7,8 milioane de locuitori, mult mai puţini decât cele 12,2 milioane existente de bavarezi. Vecinii Andaluziei sunt: spre nord Portugalia, Extremadura şi Castilia – La Mancha, apoi Provincia Murcia şi Marea Mediterană la est şi sud, respec-tiv Oceanul Atlantic către vest. Deşi populaţia are o densitate peste media Spaniei, Andaluzia se clasează printre regiunile cele mai modeste din punct de vede-re economic. Agricultura şi, mai nou, turismul sunt ramurile sale de bază. 80 % din legumele şi fructele de pe piaţa Spaniei pro-vin din Andaluzia.Alături de steagul în culorile tradiţionale alb şi verde, sim-bolul unanim recunoscut al

Andaluziei este steaua în opt colţuri, despre care se spune că ar fi reprezentat legendarul Imperiu Tartezian, afl at pe lo-cul Andaluziei zilelor noastre. Icoană vie a cultului soarelui, pe care tartezienii îl adorau, steaua a vegheat deasupra Andaluziei, perpetuându-se pe monede ro-mane, în arabescurile maure şi pe edifi ciile moderne. Ca prin minune, cele opt colţuri se po-trivesc perfect astăzi rolului de „ambasadoare” ale celor opt Provincii ce compun Comu-nitatea Autonomă Andalucía:

Almería, Cádiz, Córdoba, Granada, Huelva, Jaén, Málaga şi Sevilla. Autostrada se aşterne de-a lun-gul litoralului, fl ancată din loc în loc de panourile publicitare binecunoscute, reprezentând faimosul taur negru. „El Toro” a împlinit de curând 50 de ani de veghe ageră asupra a tot ce mişcă. Conceput iniţial ca gag publicitar al producătorilor de spirituoase Osborne, s-a stre-curat tiptil în conştiinţe, deve-nind simbolul naţional absolut al Spaniei. Odată cu epuizarea licenţei campaniei publicita-re, taurul a făcut obiectul unui referendum naţional, prin care spaniolii au decis unanim ri-dicarea lui la rang de „icoană profană”. Inima tresaltă, bucu-roasă la gândul de a-l vizita la el acasă, în Andaluzia, acolo unde s-a inventat corida.Pe multe dintre camioanele care străbat ţara-n lung şi-n lat, transportând fructele şi legu-mele produse aici este inscrip-ţionat simpaticul Indalo, pic-togramă care ne aminteşte de omuleţul lui Gopo. Are mâinile împreunate în semicerc protec-tor deasupra capului. Aduce oarecum cu litera majuscula „A”, de la Almería sau ¿de ce nu? „A” de la Andalusía. Sim-paticei mascote Indalo, despre care se crede că ar reprezenta un vrăjitor, îi sunt atribuite pu-teri magice.Faima Andaluziei ca regiune propice agriculturii se datorea-

ză mai puţin fertilităţii solului, destul de arid dealtfel, cât cli-mei sale blânde. Media anua-lă de 3000 de ore de soare i-a atras încă din Antichitate pe fe-nicieni, cartaginezi şi pe greci. În zilele noastre, pe primele locuri între naţiunile „invada-toare” se situează turiştii din Europa de Nord şi de pe conti-nentul american, dar nu sunt de ignorat nici asiaticii, în special japonezii. De ce să nu ne alini-em şi noi în rând cu ei, desco-perind la rândul nostru cea mai vestită provincie a Spaniei? Pas

cu pas, paso a paso.Surprinzător de aproape de li-toralul suprapopulat, Andaluzia ascunde pentru excursioniştii temerari peisaje idilice şi pete-ce de natură neatinsă. La doar câţiva kilometri de Mediterană se leagănă în vânt lanuri de grâu şi plantaţii de fl oarea soarelui, urmate de sclipirile argintii ale măslinilor aliniaţi cât vezi cu ochii pe culmile domoale ale dealurilor proas-păt arate. Solul andaluz de un roşu aprins, bogat în minereuri de fi er, contrastează cu verdele proaspăt al culturilor de cereale sau de păstăioase, din care nă-utul (garbanzos) are o pondere ridicată. Pe măsură ce înaintăm spre interiorul ţării, pământului roşu i se succed zonele de sub-strat nisipos şi galben. Se spune că alternanţa de roşu şi galben a pământului ar sta la baza alege-rii culorilor din steagul naţional spaniol.Dacă urmăm albia râurilor spre izvoare, surprinde ingeniozi-tatea cu care apele curgătoare sunt canalizate pentru a valo-rifi ca la maximum pământul arid. Acolo une canalele de irigaţie fac totul posibil, pe va-lea râului Guadalhorce, abundă plantaţiile de portocali, lămâi şi mandarini. Nu lipsesc nici palmierii ale căror frunze se folosesc pentru împletirea pă-lăriilor de soare, menite să du-reze o viaţă de om. Din mugurii lor se recoltează şi renumitele „inimi de palmier”, cilindri albi, gustoşi ce înnobilează ori-ce salată care se respectă. Mai sus, unde terenul e uscat, rezis-tă cu stoicism migdalii care dau anual 8000 de tone, aducând Andaluziei şase milioane de euro în fi ecare toamnă.Solurile aride sunt ideale pen-tru cultura plantelor de deşert, a cactuşilor şi pentru aloe vera. Din gelul miraculos al aloei, combinat adeseori cu uleiul de măsline se fabrică acel ade-vărat lifting natural, cremele cosmetice din culturi bio. Nici cactuşii nu se lasă mai prejos; fructul lor cu carne de un por-tocaliu aprins constituie ma-teria primă principală pentru gemuri şi lichioruri delicioase. Dar atenţie, atrăgătoarele fruc-te dispun de ace ascuţite otră-vitoare, capabile să traverseze trei perechi de mănuşi! Graţie unui sistem de cârlig întors la capăt, supărătorii ţepi nu se mai pot extrage din piele şi provoa-că infecţii dureroase.Agricultura a fost ramura de bază a economiei andaluze, de-vansată doar de boomul recent al turismului estival. Culturile de plante variate se succed ca o ţesătură multicoloră, punctate din loc în loc de albul câte unei ferme izolate, parcă de jucărie. Botezate „cortíjos”, înconjura-te de adevărate ziduri de apăra-re, fermele andaluze abordează aspect de cetăţi în miniatură, menite să-şi protejeze stăpânii de atacurile cetelor de tâlhari. Comparabile cu hanurile de pe la noi, „cortijos” sunt gos-podării din vechime, dotate cu odăi pentru înnoptat şi grajdiuri

pentru animale. Potrivit tradiţi-ei, călătorii obişnuiau să înnop-teze aici, lăsând animalele de povară să se odihnească pen-tru câteva zile. În loc de plată, drumeţii prestau obol în natură, ajutând la adunatul recoltei. Hrana provenea direct de pe pământul şi de la animalele fer-mierului. Toată lumea profi ta. Se împlinesc patruzeci de ani de când temuta guardia civíl a pus capăt fărădelegilor cetelor de tâlhari, vestiţii „bandoleros” din Andaluzia, care prădau aici la drumul mare, forţând oa-menii să se protejeze cu ziduri groase, de „cortijos”.Puzderie de iepuri zburdă pe plantaţii. Deşi aridă şi excesiv de fi erbinte, Peninsula Iberică e lideră europeană la popula-ţiile de vânat mic. În special urecheaţii au predilecţie pentru măslini, ideali ca ascunziş şi ca loc de joacă. Măslinii lasă loc straniilor alinieri de plopi, cu trunchiuri albe, ordonate minu-ţios în şiruri regulate. Par o ar-mată încremenită în nemişcare, pepiniera materiei prime pentru mobilierul tipic andaluz, trun-chiuri suple care vor dobândi într-un fi nal aspectul noduros al scaunelor şi meselor, fi ecare din ele un unicat. În zare strălucesc orbitor cul-mile înzăpezite ale Sierrei Nevada. Glamourul naturii izbeşte copleşitor, căci nimic nu e mai surprinzător decât un munte conic, aproape perfect, plantat în mijlocul unui deşert uscat, fără fi r de iarbă. Piscul Mulhacén, cu cei 3.482 de me-tri de altitudine este cel mai înalt vârf al Spaniei continenta-le (devansat doar de El Teide, de pe insula Tenerife). Potrivit legendei, un rege maur pe nu-mele de Mulhacén a dispus să fi e îngropat aici, în muntele care de atunci îi poartă numele. Din loc în loc, gospodăriile se grupează, formând localităţi care strălucesc în alb imaculat, vizibile de la distanţă, celebre-le pueblos blancos (sate albe). Par o mână de cuburi de zahăr, aruncate la întâmplare pe câte un versant de munte. Arta de a con-strui case pe pantă provine de la maúri. Dacă romanii alegeau lo-curile plane, cu suprafeţe întinse, pe care plasau vile, terme şi am-

fi teteatre, maurii au preferat din-totdeauna versanţii de deal. Prin sisteme ingenioase, adevărate proiecte inginereşti, aduceau apa prin cădere, alimentând astfel gospodăriile fără niciun fel de efort. Romanii au preferat ape-ductele, maurii canalele de iriga-ţie şi terasele numite “bancales”, care azi nu mai sunt folosite în scopuri agricole. Abandonate, ele continuă să orneze câte un versant de munte, desenând pe el linii paralele, parcă marcate cu o riglă supradimensională.Străzile strâmte şerpuiesc ane-

voios printre casele date cu var proaspăt, ca să refl ecte cât mai mult din căldura dogoritoare a verilor fi erbinţi. Casele sunt atât de dese încât incinta ani-malelor se include în ele, de obicei la parter. Fără măgari şi catâri, viaţa în condiţiile grele de la munte ar fi de neimaginat; multe poteci sunt imposibil de accesat cu mijloace de trans-port motorizate.Portul ţăranilor e sobru, cu opinci şi cioareci ca pe la noi.

A n d a l u z i a , p a s o a p a s o

Faţadele modeste ale caselor sunt aliniate la stradă, obloane-le sunt coborâte, gratiile fereca-te. Soclurile din faianţă la înăl-ţimea unui stat de om sclipesc de curăţenie, cu aspect tern, sobru. Din când în când, câte o uşă întredeschisă lasă să se în-trevadă intrarea într-un antreu sau coridor la fel de impecabil, care conduce spre un patio exo-tic cu plante luxurioase. E lu-cru ştiut că dincolo de faţadele modeste ale caselor andaluze se ascund adesea respectabile reşedinţe spaţioase.

Andaluzia este patria latifun-diarilor. Plantaţiile imense de măslini sau câmpurile întin-se de grâu se concentrează în mâinile câtorva proprietari de pământ. Structurile sunt realtiv neschimbate încă de la sfârşitul secolului al 15-lea, când, pe măsură ce avansa Reconquista şi creştinzarea, pământul s-a distribuit între nobili, cavaleri şi biserică. Ţăranului simplu nu i-a rămas altceva de făcut decât să muncească în arendă.

Andaluziei este steaua în opt ză mai puţin fertilităţii solului, voios printre casele date cu var Andaluzia este patria latifun-

Gabriela Căluţiu SonnenbergRedactor Şef Adjunct - Occidentul Românesc

Numită popular „ Stretenia”, după numele vechi slavon, această zi era respectată, în special, de crescătorii de ani-male, pentru ca fi arele sălbati-ce (urşii şi lupii), să nu le atace gospodăria. În unele locuri, aceasta era ziua boilor, când erau hrăniţi direct din mâinile oamenilor, nu cu furca, semn al respectului faţă de animale. Se credea că dacă boii beau apă din urmele lăsate de pi-cioarele lor, anul va fi unul mănos.

Stretenia sau Stratenia era considerată o femeie rea, periculoasă şi schimbătoare, asemănătoare, într-o oarecare măsură cu Baba Dochia. Ofen-sată de Trifon, îl pedepseşte pe acesta: turmele lui sunt mân-cate de lupi. Firea ei capricioa-să este observată şi în vremea din această perioadă. Dacă apa este dezgheţată, Stretenia o îngheaţă şi invers. Dacă este deja zăpadă, din această zi se va încălzi. Dacă de Stretenie este cald, vara va fi una căldu-roasă şi îmbelşugată, iar de va fi frig, vara nu va aduce rod. Înainte, oamenii nu lucrau în ziua Strateniei, de teamă să nu îngheţe. Se crede că, Stretenia ne apără de lupi, înec şi foc. Se zice că în această zi ursul iese din bărlog.

Dragobetele era sărbătorit în preajma zilei de 1 martie, cel mai des pe 24 februarie fi ind denumit şi Cap de primă-vară sau Logodnicul păsărilor. Este posibil ca luna februarie să fi fost considerată luna de primăvară, momentul de trezi-re al naturii în care păsările îşi caută cuiburi iar tinerii intră în rezonanţă cu atmosfera.Tradiţii de Dragobete

Se spune că, prin sate se auzea zicala :”Dragobetele sărută fetele”.

În credinţa populară ro-mânească se spune că cei ce participă la Dragobete sunt fe-riţi de boli tot anul. Tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii îmbrăcaţi în cele mai bune straie. Porneau în grupuri cântând către pădu-re sau lunci pentru a căuta ghi-ocei şi alte plante folosite în descântecele de dragoste dacă vremea era frumoasă. Dacă vremea era urâtă se adunau la unii dintre ei acasă pentru a se ţine de jocuri şi poveşti.

De Dragobete se făceau deasemenea logodne simboli-ce pentru următorul an (fi ind foarte des urmate de logodne adevărate), sau frăţii de sânge între fete şi băieţi.

Se aprindeau focuri în pă-dure în jurul cărora fetele şi bă-ieţii stăteau de vorbă. Acestea strângeau viorele şi tămâioasă pe care să le pună la icoane, fi -

Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor”, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori. În unele zone, bărbaţii merg la vie, să o taie şi să o lege. Din bucăţile tăiate îşi împodobesc brâiele, pălăriile şi fac un praz-nic la care dezgroapă o sticlă de vin din anul trecut.

Obiceiuri: Târcolitul vii-lor – ocol ritual al viţei de vie, străvechi obicei de început de an nou viticol. Capul famili-ei merge la vie în dimineaţa acestei zile cu bundăretele (un fel de caltaboş) şi plosca sau sticla de vin în traistă. Acolo dă ocol, o dată sau de trei ori viei şi se opreşte la colţurile plantaţiei, unde ofi ciază ur-mătorul cult: taie câte o buca-tă din bundărete şi o pune pe pământ, lângă butucul de vie, retează o coardă de viţă, unge tăietura cu funingine adunată de pe vatra focului şi ames-tecată cu untură, picură vin peste butucul de viţă, mănâncă o bucată de bundărete şi bea o gură de vin. În fi nal se pro-nunţă o formulă magică, sub formă de monolog sau dialog: „Doamne, să-mi faci strugurii cât bundăretele!“; „Cum este bundăretele de mare aşa să se facă strugurii de mari!“; „– Bună dimineaţa, vie!“/ „Mul-ţumesc, Ilie!“/ „– Faci vin sau te tai?“/ „– Fac!“, simultan cu gestica rituală. Coardele tă-iate se pun în cruciş pe piept, se fac cununi aşezate peste căciuli, se aduc acasă unde se plantează, devenind „Norocul viţei“. Proprietarii se cinstesc din belşug şi se întorc acasă cu chiote şi veselie.

Despre vreme: Dacă tre-ce Stretenia peste apă şi apa e dezgheţată, atunci se mânie şi-şi face pod peste dânsa ca să treacă, adică dă un viscol şi ger aşa de mare că îngheaţă toate

ind folosite mai apoi în diverse farmece de dragoste. În unele zone fetele mari stâng apă din omătul netopit sau de pe fl orile de fragi. Păstrau apa cu mare grijă pentru proprietăţile sale magice (spunându-se că este “născută din surâsul zânelor” şi că poate face fetele mai fru-moase şi drăgăstoase). Când Dragobetele se ţinea în luna martie şi nu erau omăt şi fragi, fetele adunau apa de ploaie sau de izvor.

Există deasemenea obi-ceiul prin care fetele începeau la prânz să coboare spre sat în fugă, această goană fi ind numită “zburătorit” în su-dul României. Fiecare băiat urmărea fata care îi plăcea iar dacă o ajungea şi fetei îi plăcea cel ce o urmărea, avea loc un sărut îndelung în vă-zul tuturor. Acesta semnifi ca o logodnă ludică a celor doi pentru un an de zile, aces-te logodne venind de multe ori înaintea celor adevărate. Conform tradiţiei cei ce se sărută în această zi sunt me-niţi să rămână împreună tot restul anului.

apele. Iar dacă trece Stretenia şi pe apă se afl ă gheaţă, atunci e semn că are să fi e cald.

♦ Dacă Stretenia găseşte pământul fără zăpadă şi ghea-ţă, apoi numaidecât a doua zi trebuie să ningă şi să fi e ger, dacă însă este zăpadă, apoi atunci de la Stretenie înainte începe timpul primăvăratic şi al căldurii.

♦ Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sân-Georgiu tot aşa va fi , iar dacă numai dimineaţa e fru-moasă – adică până când soa-rele e aşa de sus pe cer, încât ursul îşi poate vedea coada în umbra sa – atunci vremea va fi rea. Întâmpinarea Domnului

După naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, trecând patruzeci de zile, şi împlinin-du-se vremea curăţirii celei legiuite, Prea Curata şi Prea binecuvântata Fecioara Maica, plecând din Vitleem cu sfântul Iosif, logodnicul, şi venind la Ierusalim, în Biserica lui Dum-nezeu, purtând pre Hristos Pruncul cel de patruzeci de zile, au mers ca să împlinească legea Domnului şi să se cură-ţească după naştere, prin aduce-rea jertfei celei cuviincioase lui Dumnezeu şi prin rugăciunea preotului, apoi să pună înaintea Domnului pre Pruncul cel întâi născut şi să-l răscumpere cu pre-ţul cel rânduit.Sf. Mc. Iordan şi Gavriil. Tot în această zi, pomeni-rea sfântului noului muce-nic Iordan din Trapezunt, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1650, când de sabie s-a săvârşit. Tot în această zi, pomenirea sfân-tului noului mucenic Gavriil, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1676, când de sabie s-a săvârşit.

Pentru comunitate era foarte important ce se întâm-plă deoarece era un prilej de a afl a la ce nunţi se va merge în toamnă. Petrecerea avea loc după-amiază unde toată lumea trebuia să se simtă bine de-oarece se spunea că cei ce nu au petrecut de Dragobete sau n-au văzut o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pere-che restul anului.

În unele zone fetele ne-măritate strâng zăpada şi o to-pesc pentru a se spălă pe faţă şi pe cap cu ea în dimineaţa de Dragobete pentru ca cel iubit să le considere mai frumoase.

Dacă în ziua de Dragobete ai noroc să auzi pupăza se spu-ne că vei fi harnic tot anul. Dacă plouă se spune că primă-vară va veni devreme şi va fi frumoasă.

Treburile mărunte sunt socotite de bun augur în această zi, dar nu şi cele mari. Nu se coase, nu se spală sau merge la câmp dar se poate face curăţenie în toată casa pentru ca zilele ce urmează să fie pline de prospeţime şi spor.

Tradiţii româneşti20 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

Denumirea de Făurar vine de la Faur, adică timpul când se ascuţeau uneltele pentru în-ceputul sezonului agrar. Pentru că are 28 sau 29 de zile, Făurar este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Sfântul Trifon (1 februa-rue-Trif Nebunul): sfânt care apară viile şi livezile de omizi, lăcuste, viermi, gândaci. Pen-tru a proteja holdele de insec-te, era sărbătorit prin diferite interdicţii la muncă. Oamenii

Februarie – Tradiţii şi obiceiuri

”Dragobetele sărută fetele”

Obiceiuri în ziua de Stretenie

se duc dimineaţa la biserică ca să ia aghiazma făcută anume, cu care stropesc viile, livezile, grădinile.

Numele de Trif Nebunul, după istorisirile populare, i se trage din faptul că a speriat-o pe Maica Domnului atunci când aceasta se ducea la biseri-că după 40 de zile de la Naşte-rea lui Iisus Hristos.

La 40 zile după Crăciun, la 2 februarie, când biserica orto-doxă sărbătoreşte Întâmpinarea Domnului, spiritualitatea popu-lară păstrează sărbătoarea nu-mită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fi ind un reper pentru prevederea timpu-

lui calendaristic.Oamenii puneau schimba-

rea vremii pe seama comporta-mentului paradoxal al ursului, numit Ăl Mare sau Martin. Pentru a câştiga bunăvoinţa animalului sălbatic, ei aşezau pe potecile pe unde obişnuia să treacă acesta, bucăţi de carne sau vase cu miere de albine.

Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceştia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grăsime de urs.

Bolnăvii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs.

Se credea că, dacă în aceas-

tă zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind,

astfel, prelungirea iernii cu încă şase săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul

este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii.

Sfântul Vlăsie (11 fe-bruarie): în această zi încep să se întoarcă păsările mi-gratoare; Sfântul Vlăsie este protectorul femeilor gravide; sărbătoarea este respectată de femeile gravide pentru a naşte copii sănătoşi.

Dragobete - Sărbătoa-rea Îndrăgostiţilor (24 fe-bruarie): este fi ul Dochiei, identifi cat cu Cupidon în mi-tologia română şi Eros în mi-tologia greacă. În unele zone Dragobetele poartă numele de Năvalnicul, fl ăcău care ia minţile fetelor şi tinerelor fe-mei. El a fost transformat de Maica Domnului în fl oarea cu acelaşi nume. Acum păsările încep să îşi facă cuiburi. Bă-ieţii şi fetele trebuie să se în-tâlnească de Dragobete că să rămână îndrăgostiţi tot anul.

din bărlog.

Pentru comunitate era

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Te dor dinţii? Nu te repezi la algocalmin sau ibuprofen! Taie mai bine o foaie de ceapă, zdrobeşte-o şi aşază după aceea pas-ta direct pe gingie, în zona dintelui bolnav.Ceapa are ac şi de cojo-cul arsurilor, care se vor vindeca mult mai repede dacă pe locul bolnav aplici imediat după accident in-fuzie de ceapă. Adică, o ceapă opărită într-o cană cu apă, 10-15 minute.Viruşii vor fi răpuşi cu destulă uşurinţă de inhala-ţiile cu... ciulama de cea-pă. Fierbi 2-3 cepe, pasezi până obţii un fel de ciula-ma, pe care o pui apoi pe un tifon. Acoperi cu tifo-nul astfel tratat nasul şi gura şi respiri cât se poate de mult şi de profund.Jumătate de ceapă zdro-bită şi aşezată pe tâmple sau pe frunte calmează durerile în cazul în care

Ceapa, farmacie la purtător!

Bucătăria de acasă 21FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

te-a muşcat vreo viespe, albină sau chiar păian-jen. Metoda este efi cientă şi pentru calmarea dureri-lor de cap care prevestesc groaznicele migrene.***O combinaţie puternic detoxifi antă, excelentă pentru o cură în această perioadă a anului, este cea formată din:•40 ml suc de ceapă•100 ml suc de ţelină•50 ml suc de ridiche (neagră sau roşie)Se ia din această combi-naţie de suc câte 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor şi deto-xifi ant al organismului, este indicat pentru tratarea acneei, a psoriazisului, a eczemelor alergice, a lu-pusului eritematos.***Este bine să foloseşti ceapă uscată, de anul trecut.

Ingrediente:• costiţe afumate• 1ceapă• 1 ţelină rădăcină• 1 pătrunjel rădăcină• 2 morcovi rădăcină • 2 cartofi • 4-5 bucheţele de conopidă şi broccoli• 300 g fasole albă din con-servă• 50 g boabe de porumb fi erte• 50 g caşcaval• verdeţuri: frunze de ţelină, leuştean şi pătrunjel • condimente: sare, piper, boia iute, boia dulce, bulion de roşii, borş magic sau borş acru făcut în casăMod de preparare:Principiul e să fi erbeţi în or-dinea următoare: întâi fi erbeţi bine costiţele afumate, înlătu-raţi spuma şi apoi condimen-

Ingrediente:• 500-600 g piept de curcan• 100 g de carne de porc• 1 felie de pâine• 1ceaşcă de lapte dulce• 1ceapă, 1 ou• sare, piper, verdeaţă• 50 g caşcaval • 250 ml vin albMod de preparare:Se curăţă muşchiul de pieliţe şi se bate cu ciocanul până când se subţiază şi capătă o formă dreptunghiulară. Cele 100 g de muşchi de porc se dau prin maşina de tocat îm-preună cu felia de pâine muia-tă în lapte. Ceapa se curăţă, se spălă şi se taie mărunt apoi se căleşte. După ce s-a călit, se scurge de ulei şi se amestecă

IngredientePentru blat:• 10 ouă• 10 linguri făină• 10 linguri zahăr• 4 linguri cacao• 1 praf de copt• 100 g stafi dePentru cremă:• 300 g iaurt cu vişine• vişine din vişinată• 200 g frişcă bătută• 5 g gelatinăPentru sirop:• 50 g vişinată• 50 g apă• 3 linguri zahăr

Ciorbiţă delicioasă cu

costiţe afumate

Piept de curcan umplut

Tort pentru ziua îndrăgostiţilor

taţi. Cu 15 minute înainte să fi e gata, adăugaţi ceapa tăiată mărunt şi rădăcinoasele (ţeli-nă, pătrunjel, morcov), date pe răzătoarea mică. După 7-10 minute puneţi şi cartofi i tăiaţi cuburi. Între timp stre-curaţi fasolea cu ajutorul unei site şi clătiţi-o foarte bine sub jetul de apă. Adăugaţi-o la ciorbă împreună cu boabele de porumb, când cartofi i sunt încă destul de tari ca să mai poată sta la fi erbere 5 minu-te, apoi puteţi să condimen-taţi din nou dacă e cazul şi să puneţi boia şi bulion de roşii. Când sunt gata toate, presăraţi o lingura de borş şi verdeţuri-le (leuştean, ţelină, pătrunjel) tăiate mărunt şi mai fi erbeţi 1 minut. Deasupra presăraţi caşcaval ras prin răzătoarea mică. Poftă bună!

cu tocătura, se adăugă oul în-treg, sare, piper, mărar şi pă-trunjel tocat. Se face un ames-tec omogen care se pune peste bucata de muşchi şi se rulea-ză. Pe deasupra se împănează cu caşcaval tăiat în felii sub-ţiri, se leagă strâns şi se aşea-ză într-o tavă cu puţin ulei. Se adaugă vinul alb, se acoperă cu folie de aluminiu şi se lasă la cuptor la foc potrivit, 30-40 de minute, după care se scoate folia şi se lasă muşchiul încă 15-20 de minute să se rume-nească. Când este gata, se scoate pe un platou şi când se răceşte, se feliază. Se serveşte ca aperitiv sau ca fel principal cu sote de legume ori cartofi prăjiţi şi salată.

Pentru ornat:• 200 g frişcă bătută• 2-3 cireşe/vişine confi ate• felii de kiwi, ananas, porto-caleMod de preparareBlatul: Stafi dele se lasă în vişinată 24 de ore şi se scurg. Gălbenuşurile se amestecă cu zahărul până devine spumos, se adăugă făina, se amestecă cu albuşurile bătute foarte bine, stafi dele şi praful de copt. Se toarnă compoziţia în tava tapetată cu hârtie pentru copt şi se coace 40 de minute. Crema: Iaurtul se amestecă

Rubrică realizată de Viorica Ilieş - Tg. Mureş

cu gelatina care a fost înmu-iată în prealabil, după care se amestecă cu frişca bătută şi vişinele din vişinata stoarse de zeamă. Asamblare: Ingredientele pentru sirop (inclusiv vişi-nata rămasă de la stafi de) se fi erb până ce se topeşte za-hărul şi se răceşte. Blatul se

taie în trei şi se însiropează cu siropul răcit, apoi se ung cele 3 blaturi cu crema de ia-urt. Se ornează cu frişcă, fe-lii de fructe proaspete, con-fi ate şi se lasă în frigider 24 de ore înainte de consum. Se serveşte după cina roman-tică din ziua de Valentine’s Day şi Dragobete!

Multă lume confundă maladia Alzheimer cu demenţa. Care este diferenţa totuşi? Alzhei-mer-ul este o boală, în timp ce demenţa este un grup de simp-tome printre care se numără şi pierderea memoriei şi a capaci-tăţii de a face raţionamente. To-tuşi, demenţa nu este întotdeau-na cauzată de boala Alzheimer. Şi alte probleme medicale pot conduce la demenţă.Este adevărat că odată cu înain-tarea în vârstă uneori începi să ai probleme de memorie, însă aceasta nu presupune nici de-menţă, nici prezenţa iminentă a maladiei Alzheimer.Uneori cei dragi şi în vârstă din jurul nostru ne îngrijorează cu unele modifi cări de comporta-ment pe măsură ce îmbătrânesc şi ne temem pentru ei să nu aibă Alzheimer, o maladie specifi că vârstei a treia din ce în ce mai răspândită şi mediatizată. Iar a duce la medic un părinte doar pentru că ţi s-a părut că a uitat ce i-ai spus ieri, poate fi deseori o misiune imposibilă.Din păcate, Alzheimerul este deja instalat cu mult timp (une-

22 FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013 Terapia verde

ori ani) înainte ca bolnavul să fi e diagnosticat de cadre me-dicale de specialitate, întrucât procesul degenerativ ireversibil al celulelor neuronale din creier specifi c la această boală este deja declanşat dar se petrece mai lent, aşa încât nu este evi-dent din prima că maladia este prezentă. De cele mai multe ori, cineva e diagnosticat cu Alzhe-imer pentru că celor dragi din anturajul lor li se pare că ceva e în neregulă cu comportamentul sau memoria bolnavului. Iată care sunt principalele semne pe care boala Alzheimer le mani-festă încă de la debutul ei. Dacă identifi caţi că o persoană dragă din jurul vostru are una sau mai multe din aceste simptome pe un interval de timp mai lung (câteva luni de zile) şi este sub atenţia voastră, este cazul să vă ridicaţi semne de întrebare şi să acţionaţi, pentru binele tuturor:Pierderea memoriei, pri-mul semnal de alarmă la AlzheimerAmintirile vechi nu se pierd, însă oamenii care încep să dez-volte boala Alzheimer nu-şi mai amintesc lucruri petrecute re-cent. Cu toţii mai uităm diverse evenimente sau date pe care ni le vom aminti mai devreme sau mai târziu. Însă pentru cei care au Alzheimer aceste informaţii sunt pierdute defi nitiv.Repetiţia, semn important timpuriu de AlzheimerPersoanele care suferă de Alzheimer vor repeta la nesfâr-şit poveşti, uneori folosindu-se exact de aceleaşi cuvinte, după cum vor pune exact aceleaşi

Tot mai mulţi oameni sunt pre-ocupaţi să aibă un stil de viaţă corect din care fac parte ali-mentaţia sănătoasă şi mişcarea fi zică. Cu toate acestea mai pu-ţini doritori ştiu cum să aleagă alimentele sănătoase. Rafturile supermarketurilor sunt pline atât de alimente sănătoase cât şi de cele nesănătoase. Tocmai

întrebări, chiar dacă au primit răspuns la respectivele întrebări foarte curând.Confuzia sau uitarea date-lor calendaristice, semnal de alarmă care indică instalarea maladiei AlzheimerÎn rutina vieţii de zi cu zi, nu avem obiceiul de a rememora date calendaristice importante, cum sunt aniversările, datele de naştere sau alte date ce sunt les-ne de înţeles că le ţii minte întot-deauna şi nu ai cum să le încurci sau, mai rău, să le uiţi. Unul din marile semnale de alarmă apare

atunci când constaţi că o per-soană dragă nu mai ştie date im-portante: când s-a născut, data căsătoriei, anul în care i s-a năs-cut primul copil, etc. Când aveţi suspiciuni asupra cuiva dacă are sau nu un început de Alzheimer, faceţi-i un test simplu cu privire la memoria acestor date. Dacă le încurcă sau nu le mai ţine minte, ceea ce înainte era evident că nu se punea problema de aşa ceva, nu staţi pe gânduri şi luaţi mă-

de aceea, trebuie să faci alege-rile corecte atunci când mergi la cumpărături şi să laşi acolo pro-dusele care ar putea avea efecte pe termen lung dezastruoase în ceea ce priveşte sănătatea mem-brilor familiei. • Zahărul sau carbohidraţii şi grăsimile nesănătoase. Re-nunţă la mâncărurile care au

suri imediate.Comportamentul ciudat poate fi pus pe seama Alzheimer-uluiCu toţii mai uităm unde ne-am pus cheile sau telefonul mobil. Dar când pui periuţa de dinţi în frigider sau laptele în dulapul de la baie şi eşti convins că e bine aşa, ori dai semne că îţi e difi cil să aprinzi aragazul sau încurci frigiderul cu aragazul atât ca expresii cât şi ca întrebu-inţare, e clar că sunt probleme. Oameni care încep să sufere de Alzheimer au un astfel de com-portament ciudat care îi sperie pe cei din jurul lor.Problemele de limbaj pot în-semna AlzheimerNi se întâmplă de multe ori să ne luptăm cu pronunţia unui cu-vânt mai complicat sau neuzual. Însă pentru pentru persoanele cu debut de Alzheimer, chiar şi cele mai simple cuvinte pot părea o povară. Acestora li se potriveş-te expresia “nu-şi găseşte cu-vintele”. În timp, vorbirea unei persoane bolnave de Alzheimer este foarte greu de urmărit.Schimbările de personalitate sunt frecvente la bolnavii de AlzheimerPersoanele care suferă de aceas-tă boală au dese schimbări de comportament. Pot trece de la stări emotive la stări de furie, fără vreun motiv anume. Pot de-veni foarte suspicioşi cu mem-brii familiei şi foarte prietenoşi cu străinii, de la postaş la agenţii de vânzări.Confuzia şi stările de dezo-rientare, ceva comun pentru persoanele cu AlzheimerPersoanele care suferă de

în compoziţie zahăr, denumite carbohidraţi simpli. Cereale-le pentru micul dejun pline de zahăr, gogoşile, plăcinţelele, prăjiturelele, îngheţata şi su-curile carbogazoase mustesc de zahăr. Denumite şi „calorii goale”, acestea sunt absorbite rapid de organism, cresc nive-lul zahărului din sânge ceea ce

Alzheimer se pot rătăci foar-te uşor în locuri care până nu demult le erau mai mult decât familiare. După cum le poate fi foarte greu să gătească sau să se bărbierească.Interesul pentru propria igienă este un alt semn de AlzheimerOameni care nu ieşeau din casă fără să fi e puşi la patru ace dintr-o dată sunt neglijenţi cu aspec-tul lor, nu-şi schimbă hainele şi nu se spălă. Iată un semn mai mult decât evident, alături de celelalte de mai sus, că boala Alzheimer şi-a intrat în drepturi.Dacă observaţi în familia voas-tră vreunul din semnele menţi-onate mai sus, nu trebuie să vă culcaţi pe o ureche, sperând că vi se pare. La oricare din semna-lele de mai sus trebuie să cereţi sfatul medicului. Este adevărat că boala Alzheimer nu are leac, însă nu trebuie amânat contro-lul medical, pentru a nu primi cât mai târziu posibilele veşti proaste. Mai mult, cu cât este depistată boala mai devreme, cu atât mai repede se începe trata-mentul. Chiar dacă nu poate fi vindecat, Alzheimerul poate fi

ţinut sub control cu ajutorul me-dicamentelor, prelungindu-se speranţa de viaţă a pacientului cu ani de zile, datorită medica-mentaţiei evoluate şi puternice ce încetineşte sau uneori sto-pează pe intervale lungi de timp degenerarea celulară, care în absenţa doctoriilor evoluează rapid. Există, de asemenea, şi persoane care, deşi sunt conşti-ente de unele din simptomele şi semnalele de mai sus pe care şi le recunosc în propriul compor-tament şi deci sunt conştiente de riscul de a avea această teribilă maladie, nu vor să fi e duse la medic, pentru că li se pare că vor fi desconsiderate sau, mai rău, abandonate din pricina bolii. Dacă vă confruntaţi cu un asemenea caz în familie nu îl ascultaţi şi duceţi-l la doctor cât mai repede. Este spre bine-le lui, dar mai ales al vostru. Pe măsură ce evoluează, maladia Alzhemier afectează din toate punctele de vedere mai mult membrii familiei decât pe cel bolnav care se cufundă încet încet în propria-i uitare totală a lumii în care trăieşte.

atunci când constaţi că o per-

Alzheimer se pot rătăci foar- ţinut sub control cu ajutorul me-

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

are ca efect o creştere pe termen scurt a energiei. Însă acest lucru va declanşa o reacţie a insuli-nei, energia va scădea, iar tu te vei simţi brusc obosit. Îţi va fi foame şi vei tânji după mai mult zahăr. În plus, caloriile ra-pid absorbite vor fi stocate sub forma de grăsime şi astfel va creşte riscul de obezitate. Alege inteligent prin selectarea pro-duselor bogate în fi bre, precum cereale integrale, orez brun sau pâine integrală. Optează pentru legume proaspete şi pentru car-nea slabă. Dacă vrei ceva dulce, alege fructele de sezon precum mere, pere, afi ne. Totodată, dulciurile şi alimentele proce-sate conţin grăsimi saturate sau grăsimi trans care înfundă va-sele de sânge şi te impiedică să pierzi în greutate. Cel mai bine este să cumpări grăsimi mono-nesaturate, benefi ce inimii, pre-cum avocado şi nuci.• Alimente cu ingrediente pe care nu le poţi pronunţa. Cum îţi sună mononitrat de tiami-nă, sulfat feros sau ulei de soia parţial hidrogenat? Respectă următoarea regulă când mergi la cumpărături: dacă eticheta produselor abundă în denumiri pentru care ai nevoie de un curs

de chimie ca să le înţelegi sau să le pronunţi, stai departe de ele.• Produsele fals-sănătoase. Produsele fals sănătoase sunt cele înşelătoare, pe a căror etichetă putem citi, sărac în grăsimi, precum anumite sorti-mente de prăjituri, dressing-uri pentru salate sau anumite fe-luri de iaurt. Citeşte cu atenţie eticheta pentru că producătorii adaugă zahăr şi/sau sare pentru un gust mai bun. Alte produse fals sănătoase includ pâinea împachetată şi biscuţii care au pe etichetă „conţin cereale in-tegrale”. Însă acestea au mult mai puţine fi bre decât produse-

le 10% integrale. Încă o dată, alege produsele adevărate. Spre exemplu, alege fructe uscate precum caisele sau mango dacă simţi nevoia de ceva dulce.• Produse conservate cu un conţinut ridicat de sare. 80% din cantitatea de sare pe care o consumăm vine din produsele procesate şi conservate. De fapt, multe dintre alimentele conser-vate sunt pline de sare, ele con-ţin jumătate sau mai mult, din cantitatea recomandată a se con-suma pe zi. Iar o dietă bogată în sodiu este foarte periculoasă de vreme ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale.

Feriţi-vă de anumite alimente...

Alzheimer şi demenţă

Mica publicitate 23FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE201320132013

DIVERSE Nou! Formaţie de muzică populară vă stă la dispoziţie cu folclor autentic pentru nunţi, botezuri, evenimente diverse. Muzica este susţinută de un duet reprezentativ oltenesc. De aseme-nea, oferim în funcţie de specifi cul evenimentelor, folclor din toate zonele ţării. Telefon de contact: 632 490 632. O caut pe Profi ra Negură din Piatra Neamţ, o prietenă dragă de care nu mai ştiu nimic de multă vreme. S-a mutat în Castellón de la Plana de foarte mulţi ani şi nu mai am contactele ei. Cine o cunoaşte sau deţine informaţii, rog să sune la telefon: 642 876 416. Mulţumesc. Violeta.

OFERTE - COLABORARE

Licenţiată în matematică şi în limbi străine cu modulul peda-gogic efectuat şi diplome omolo-gate în Spania, ofer meditaţii la matematică, engleză, precum şi la limbile română sau spaniolă pentru copiii români. Amplă experienţă de predare. Persoană responsabilă, calmă, perseverentă şi cu multă răbdare. Zonele Alcorcón, Aluche, Fuenlabrada. Telefon: 697 508 489. E-mail: clases. particulares10@ yahoo.com Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Ofi cială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

Restaurant din Madrid caută tânăr responsabil, pentru a efectua comenzi la domiciliul clienţilor. Mai multe informaţii la telefon: 603 234 420-Ruben. Caut persoană responsabilă, se-rioasă, cu drept legal de muncă în Spania, pentru a lucra ca internă la o familie din Bilbao. Mai multe in-formaţii la: 609 401 701-Laura Bucătar, cu 14 ani de experienţă în bucataria românească şi spanio-lă, sunt interesat pentru muncă în acest domeniu într-un restaurant cu bucătărie mixtă (spaniolă-ro-mânească) sau numai românească. Telefon: 673 145 467. Şofer, toate categoriile, caut de muncă în toată Spania. Telefon: 617 158 509 Doamnă serioasă şi responsa-bilă, 52 de ani, cu referinţe, caut de muncă în provinciile Barcelona şi Castellón. Am experienţă de peste 12 ani ca şi internă, îngrijit

DECESENota redacţiei:Lucky N. Cronkite (n. Lucreţia N. Silaşi) s-a născut în anul 1924 în Oklahoma City, statul Oklahoma/SUA şi a fost singurul copil rămas în viaţă al Victoriei şi al lui Iacob Silaşi, români care au emigrat în Statele Unite din zona Sighişoarei şi a Năsăudului în 1917 şi 1919. S-au cunoscut în 1921 în statul Oklahoma unde s-au şi căsătorit în toamna anului 1923. Nu s-au mai întors niciodată în România, dar în 1952 reuşesc să-şi aducă rudele pentru a reîntregii familia. După mai bine de 40 de ani de muncă în industria de extracţie şi rafi nare a ţiţeiului american din Tulsa, în anul 1962 familia se stabileşte pe coasta de vest a Americii, în statul California.

copii şi persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 642 876 413. Căutăm bucătar sau bucătărea-să, cu experienţă, pentru un resta-urant în Insulele Baleare. Persoană plăcută şi pozitivă. Puteţi suna la: 971 752 855. Româncă de 25 ani, licenţiată în Drept, cu experienţă, caută de muncă/colaborare în domeniul ju-ridic. Mai multe informaţii la tele-fon: 602 642 604. Am experienţă în masaj terape-utic, anticelulitic, drenaj limfatic şi refl exologie. Caut de muncă în do-meniu. Rog seriozitate. Informaţii la telefon: 697 811 339. Caut de muncă în orice zonă a Spaniei ca şi confecţioner ha-ine piele, blănărie, tăbăcărie, confecţioner croitorie în serie, reparaţii stofă. În construcţii ca dulgher sau montator rigips. Menţionez că am califi cări şi ex-perienţă în domeniile respective, drept de muncă. Accept şi orice ofertă de muncă în agricultură sau zootehnie. Telefon: 642 819 260, 664 580 953. Domn 45 ani, maseur califi cat cu diplomă recunoscută în Europa, caut de muncă în domeniu. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107. Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modifi cat haine de barbaţi, croitori califi caţi în co-mandă, în Madrid. Cerinţe: expe-rienţă, seriozitate, drept de muncă. Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128. Doamnă, 37 de ani, din Madrid, caut de muncă în următoarele do-menii: curăţenie la domiciliu, resta-urante sau fi rme, îngrijire persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 602 483 668 Şofer cu multă experienţă, toate categoriile: B, C+E, BTP, caut de muncă în domeniu în toa-tă Spania. Sau/şi în alte domenii. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309 Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea Madrid. Telefon: 672 934 980. Doamnă serioasă şi responsabi-lă caut de muncă (internă sau ex-ternă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. Doamnă serioasă şi respon-sabilă, caut de muncă în comu-

nitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o per-soană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în servi-ciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. Doamnă serioasă şi responsa-bilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi in-ternă în orice regiune. Are o expe-rienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe in-formaţii la telefon: 665223757 Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc. Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-catego-ria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. Doamnă serioasă şi responsabi-lă, 47 de ani, caut de muncă în cu-răţenie, ca externă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune reco-mandări. Telefon: 692 331 305. Doamnă serioasă, munci-toare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experi-enţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoare-le domenii: curăţenie la domiciliu/fi rme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în re-staurante, domenii în care am ex-perienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 Doamnă serioasă, muncitoa-re, 4o de ani, caut de muncă în

Comunitatea Madrid. Am expe-rienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe infor-maţii la telefon: 697 330 751 Doresc angajare / colabora-re ( Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician moderniza-re, automatizare şi reparaţii capita-le utilaje industriale (strunguri, fre-ze, maşini de rectifi cat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calcu-latoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_ iulian@yahoo.com

ÎNCHIRIERI

Închiriez 1 cameră de matrimo-nio, zona Usera/Madrid, aproape de staţia de metro. Încălzirea este cu gaz natural. Internet opţional. Preţ, 200 euro plus cheltuieli. Tel-efon: 914 762 919, 672 586 559. Închiriez 1 cameră pen-tru o doamnă/domnişoară în zona Monteros, L4 (Plaza Castilla), Madrid, într-un apartament liniştit şi curat. Preţ, 180 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 637 193 325. Se închiriază cameră de mat-rimonio la casă, începând cu 15 decembrie, în Madrid, aproape de Avenida de America, într-o zonă cu centre comerciale. Suntem puţine persoane în apartament. Posibilitate de internet, antena pentru programe tv. româneşti. Avem 2 curţi. Una cu boltă de viţă de vie. Mai multe informaţii la telefon: 661 127 662 sau 670 775 056. Caut colegă de cameră într-un apartament situat în zona staţiei de metro Nueva Numancia, L1. Camera are 2 paturi şi balcon iar preţul este de 125 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 653 815 333. Se închiriază 1 cameră pentru 1 persoană serioasă şi responsabilă, în Alcorcón Central. Preţ, 150 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 642 226 821, 662 586 688. Închiriez cameră pentru o persoană (de preferat o doamnă/domnişoară) în Puente de Vallecas începând cu orice dată a lu-nii. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane liniştite. Zonă comercială. Preţ 200 euro. Mai multe informaţii la telefon 687 090 030. Închiriez în Madrid 1 cameră începând cu orice dată, pentru o familie (de preferinţă nefumători), în Aluche, într-o zonă liniştită, aproape de metro, tren şi staţia de autobuz. În apartament mai locui-esc doar 2 persoane (antenă DIGI

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon: 637 998 036642 298 948

(luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsa-

bilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

TV). Mai multe informaţii la tel-efon: 607 981 828, 607 963 434, 602 491 055 Închiriez cameră pentru o doamnă externă/internă (150/100 euro), în Madrid/ Entrevias, la o staţie de Atocha, încălzire centrală şi ambient liniştit (trei persoane). Telefon: 697 774 620 Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fi ecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, iar dacă lucrezi, poţi benefi cia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la tel-efon: 642 286 735. Închiriez 1 cameră în Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă / domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în apartament. Preţ: 180 euro/lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la telefon: 666 706 724 sau 627 164 269. Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, într-un apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul camerei este de 150 euro/lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814.

VÂNZĂRI - CUMPĂRĂRI

Vând cutie de viteză GOLF 4 VARIANTE în stare foarte bună de funcţionare. Cod. DRW.17011 14 20 02 271. Zona Madrid. Preţ 750 euro. Contact: ardelean52gheorghe@yahoo.com Vând teren intravilan, 701 mp, în zona rezidenţială Cora din Timişoara. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 509. Vând casă în comuna Conţeşti/Teleorman, compusă din 5 camere, 2 bucătării de vară, două săli, una exterioară şi alta interioară, anexe gospodăreşti, fântână în curte. Teren: 1017 mp. Mai multe informaţii la: 610 073 506 Cristian. Cumpăr laptop Samsung L40 din comunitatea Madrid. Telefon: 644 090 107. Vând unitate Power MAC G5, memorie ram 1GB. Preţ 300 euro. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107. Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate utilităţile în apropiere, acte în legalitate. Preţ 34.000 euro, negociabil. Informaţii suplimen-

tare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: ciprian.ciobanu12@yahoo.es

MATRIMONIALE

Cetăţean român stabilit în Madrid, 1,69 m, 65 kg, situaţie econonmică stabilă şi sigură, caut doamnă/domnişoară, cu sau fără obligaţii cu vârsta între 35-42 de ani, pentru o relaţie serioasă şi de lungă durată. Nu răspund la beep-uri. Telefon: 642 919 410. Tânăr atractiv, educat, serios, stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani, doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată. Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719. Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comu-nitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300. Bărbat, caut doamnă de 50/55 de ani din zona Banatului care doreşte să se stabilească în Reşiţa.Mai multe informaţii, la telefon: 642 331 520. Tânăr, 38 ani, din comuni-tatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă / domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709.

Lucky N. Cronkite a renunţat la posibilitatea de-a deveni inginer în industria petrolieră din Oklahoma şi a urmat cursurile facultăţii de medicină din cadrul University of Vermont, specializându-se în neurochirurgie. Cu toate că a fost un profesionist recunoscut în do-meniul său, Lucky N. Cronkite şi-a dedicat marea parte a vieţii, familiei. Pentru Lucky familia a fost cea mai „importantă pov-este” a vieţii sale, căreia i s-a dedicat cu toată fi inţa oferind bucurie şi înţelepciune, ocrotire şi aleasă educaţie, înţelegere şi multă dragoste până în ultimele clipe ale vieţii. În amintirea tuturor celor care au cunoscut-o, Lucky N. Cronkite rămâne un etalon de probitate morală, om de un talent unic, extraordinar, dotat cu multă bunătate sufl etească şi caracter de

excepţie.• Redacţia publicaţiei în limba română Occidentul Românesc este alături de Michael Harrison Cronkite în clipe de tristeţe şi du-rere pricinuite de trecerea la cele veşnice a mamei sale, Lucky N. Cronkite. Sincere condoleanţe!• Tristă şi dureroasă este despărţirea de tine. Tu ai fost su-fl etul nostru, raza de soare ce ne-a luminat calea într-o nouă viaţă pe care am început-o alături de tine, tu ne-ai îmbrăţişat cu dragostea ta unică în fi ecare zi şi ne-ai ocro-tit. Te vom conduce pe ultimul drum cu inimile frânte de du-rere, însă amintirea şi dragostea ta nemărginită ne va însoţi toată viaţa. Dumnezeu să te odihnească în pace! Familia Cronkite.• Un gând de mângâiere pen-tru scumpii noştri prieteni din

California - familia Cronkite, în aceste zile pline de tristeţe şi durere. Sincere condoleanţe. Fa-milia Prof. Mateescu/Benidorm-Spania.• Nu există cuvinte îndeajuns ca să exprime durerea şi tristeţea pricinuită de plecarea scum-pei noastre prietene Lucky N. Cronkite. Chipul ei blând va rămâne mereu în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace! Sincere condoleanţe fami-liei Cronkite. Donna şi Mihai Flatcher/Köln-Germania.• Când se stinge o fl acără o aprinzi din nou, iar când se stinge o viaţă, o plângi mereu. Inimile noastre sunt pline de durere şi lacrimi. Primiţi sincere condoleanţe din partea noastră! Corina şi John Simionescu Hudgens/ Norwich-Anglia.