+ All Categories
Home > Documents > obtinere brichete

obtinere brichete

Date post: 03-Jan-2016
Category:
Upload: kis-mihaela
View: 207 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
proces tehnologic pentru obtinerea brichetelor din rumegus
35
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE DURABILA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI DISCIPLINA: BAZELE DEZVOLTĂRII DURABILE ANUL I PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A BRICHETELOR DIN RUMEGUŞ Studenţi :
Transcript
Page 1: obtinere brichete

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE DURABILA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

DISCIPLINA: BAZELE DEZVOLTĂRII DURABILE

ANUL I

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A

BRICHETELOR DIN RUMEGUŞ

Studenţi :

Tothăzan Niculina-Amalia

Cristea Alexandru Mihai

ANUL UNIVERSITAR

2010-2011

Page 2: obtinere brichete

CUPRINS

1.Introducere …………………………………………………….…….....2

2. Analiza fluxului tehnologic ………………………………….……......5

2.1. Materiale şi energii utilizate ……………………………….………..5

2.2. Sisteme de colectare şi transport a rumeguşului ……………………...5

2.3.Sisteme de procesare ……………………………………….…….….7

2.3.1. Sortarea şi dozarea rumeguşului ………………………..…….......7

2.3.2. Uscarea rumeguşului …………………………………….…....…..9

2.3.3. Stocarea şi mărunţirea rumeguşului ………………………....….13

2.3.4. Măcinarea rumeguşului uscat ……………………………….…..15

2.3.5. Brichetarea rumeguşului …………………………………….…..16

2.3.6. Răcirea brichetelor ………………………………………….…...18

2.3.7. Ambalarea brichetelor ………………………….…………....…..19

2.3.8. Depozitarea brichetelor ambalate ……………..…………..….….19

3. Analiza SWOT……………………………………….………..….….20

Bibliografie …………………………..……………...…………………22

2

Page 3: obtinere brichete

1. Introducere

Fondul forestier al României reprezintă aproximativ 0.3 ha /locuitor, ocupând

27% din suprafaţa totală a ţării. După anii 1990, in România, exploatarea forestieră a luat

o amploare greu de controlat, prin apariţia unui număr mare de societăţi comerciale care

au ca obiectiv de activitate procesarea materialului lemons şi obţinerea de cherestea.

Spre exemplu, pentru perioada 2004 – 2005, tăierile din pădure se estimează la 11

milioane metri cubi per an (lemn masiv). La o medie de 11 % rumeguş rezultat în

sectorul industrializării lemnului se obţin 550.000 merti cub pe an rumeguş (din cele 5

milioane metri cub pe an destinate acestui sector), iar la o medie de numai 3% rumeguş

rezultat din cantitatea de lemn masiv aferentă Regiei Naţionale a Pădurilor, sectorului de

construcţii, sectorului minier şi particulărilor, se obţin 180.000 metri cub pe an de

rumeguş.

Milioane de metri cubi de rumeguş rezultat al populaţiei în urma activităţilor de

realizare a cherestelei au fost şi încă sunt depozitate neorganizat în diverse locuri: malul

unor cursuri de apă, râpe, gropi de gunoi, terenuri agricole, păşuni etc., probabil şi

datorită unor informaţii greşite că rumeguşul ar fi un bun ingrăşământ. Din păcate nu se

ştie că durata de transformare a acestui deşeu în îngrăşămant este cuprinsă între 15 – 25

ani, şi ca urmare terenul respectiv devine necorespunzător pentru agricultură.

Rumeguşul de lemn prezintă o serie de particularităţi, cum ar fi greutate specifică

mică, este foarte higroscopic absorbind usor apa, are o putere calorifică medie, care

depinde de specia arborelui.

Depozitarea in condiţii necorespunzătoare a acestui tip de deşeu duce la afectarea

profundă a mediului. Rumeguşul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi şi astfel

pătrunde în apele de suprafaţă şi devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar

rumeguşul depozitat pe câmp afectează grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat

pentru agricultură.

Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantităţi de rumeguş din diverse

esenţe de lemn şi ca urmare a impactului negativ al acestuia faţa de mediu, se impune

3

Page 4: obtinere brichete

luarea unor măsuri urgente şi eficace pentru diminuarea cantităţii de astfel de deşeuri prin

găsirea unor soluţii pentru utilizarea acestora.

Literatura de specialitate oferă diverse soluţii pentru procesarea şi utilizarea

rumeguşului. Una din aceste soluţii este utilizarea lui la realizarea plăcilor fibro –

lemnoase. Rumeguşul de lemn poate fi adăugat în masa de fibre lemnoase până la un

anumit procent. Acest procent depinde de tehnologia de fabricare a plăcilor fibro –

lemnoase, de cerinţele de rezistenţă mecanică a plăcilor, de consumul de liant şi de

domeniul de utilizare a plăcilor.

O altă utilizare posibilă este introducerea unei cantităţi mici de rumeguş în

compostul pentru agricultură. Rumeguşul asigură solului o bună permeabilitate şi

fiabilitate, uşurând astfel tehnologia de prelucrare a solului, care devine uşor de prelucrat

şi în cazul solului foarte uscat.

Rumeguşul de lemn datorită capacităţii mari de absorbţie a unor lichide se

utilizează pentru decontaminări ale unor terenuri după infestarea lor cu substanţe

petroliere sau de altă natură, după care rumeguşul este colectat şi incinerat.

Brichetarea rumeguşului este o soluţie recomandată pentru reducerea volumului de

rumeguş şi asigurarea unei încălziri a locuinţelor la costuri reduse. Procesul de brichetare

a rumeguşului este încă puţin dezvoltat mai ales ca urmare a faptului ca încă nu este

promovată această activitate şi nu este încă formată o piaţă a brichetelor din rumeguş.

Prin brichetare scade mult volumul de rumeguş şi astfel este mai uşor de

transportat şi depozitat. Determinările experimentale asupra brichetelor realizate au

demonstrat că acestea au o mare putere calorifică de cca. 4200 kcal/kg. De asemenea şi

costurile pentru încălzire sunt mult mai mici în cazul folosirii brichetelor. Un marte

avantaj al brichetelor este faptul că se aprind uşor şi în urma arderii brichetelor rezultă

foarte puţină cenuşă. Dacă ţinem seama şi de costurile şi efortul depus pentru transportul

lemnului din pădure şi tăierea lui în bucăţi mici, putem considera că folosirea/utilizarea

brichetelor este o soluţie economică şi ecologică.

4

Page 5: obtinere brichete

2. Analiza fluxului tehnologic

2.1. Materiale si energii utilizate

Materiile prime se gasesc sub diferite forme, ca de exemplu, deseuri de lemn

rezultate din fabricatia cherestelei sau fabricatia mobilei cu elemente masive, resturile

ramase de la exploatarile forestiere, busteni, crengi, cioate, frunze, sau resturi de la

culturile agricole, etc.

Pentru uscarea rumegusului in vederea presarii se utilizeaza o instalatie

specializata avand in componenta o centrala termica alimentata dintr-un container cu

peleti in sistem automat, centrala ce produce caldura necesara pentru uscator. Gazele

fierbinti din centrala intra intr-un con de racire, apoi un ciclon cu clapet avind 2 pozitii de

functionare si apoi in uscator.

O alta energie care se foloseste in cadrul procesului de fabricare a brichetelor este

energia electrica, care o folosim pentru alimentarea motoarelor utilajelor.

2.2. Sisteme de colectare şi transport a rumeguşului

În cazul deşeurilor provenite de la prelucrarea lemnului, respectiv a rumeguşului,

colectarea se poate face prin amplasarea de containere (fig 2.2.1), cu o capacitate de 40-

50 m3/container, în zonele de producere a acestuia.

Fig.2.2.1. Containere pentru colectare rumeguş

5

Page 6: obtinere brichete

Rumeguşul mai poate fi colectat şi în halde, care în ultimul timp sunt tot mai

numeroase. Acestea sunt considerate surse de poluare agresivă pentru solul forestier şi

pentru cursurile de apă. Poluarea cu rumeguş are următoarele consecinţe: scoaterea din

circuitul productiv a unor suprafeţe de teren, pe care vegetaţia dispare sau se reinstalează

cu dificultate, se modifică circuitul normal al apelor de suprafaţă, direcţia vântului şi

starea de însorire a terenului. De asemenea, au loc schimbări în forma zonei în cauză,

simultan cu dezvoltarea bacteriilor, larvelor, insectelor şi a ciupercilor, precum şi

reducerea covorului vegetal şi dezvoltarea buruienilor.

Transportul rumeguşului se face cu ajutorul unor utilaje de transport (fig. 2.2.2.),

prevăzute cu sistem de descărcare.

Fig. 2.2.2.Utilaj pentru transportul rumeguşului

Rumeguşul poate fi transportat pe distante mai lungi, cu ajutorul unor vagoane

care pot să fie cu descărcare automată.

Rumeguşul poate fi uşor contaminat, de aceea este indicată colectarea separată a

acestuia. Trebuie evitată colectarea în amestec cu alte deşeuri lichide cum ar fi: vopsele,

lacuri, deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

Unele probleme apar atunci când rumeguşul conţine fragmente lemnoase de

dimensiuni mai mari, pietre sau chiar nisip, ceea ce înseamnă că sunt necesare mai multe

lucrări de întreţinere.

6

Page 7: obtinere brichete

Problematica utilizării deşeurilor în fabricile de cherestea, în special a

rumeguşului rezultat la debitarea cherestelei cu umiditate mare, precum şi în fabricile de

placaj, furnir, şi panel unde rezultă deşeuri în amestec ( umed şi uscat) este cu atât mai

mare, cu cât cantitatea de deşeuri rezultată şi transformată în energie termică este mult

peste necesarul pentru încălzirea spaţială.

2.3. Sisteme de procesare a rumeguşului

2.3.1. Sortarea şi dozarea rumeguşului

Pe lângă funcţia de dozare a materialului sortat dimensional şi magnetic,

sortatorul (fig.2.3.1.) are şi rolul de îndepărtare a deşeurilor, cojilor de copac, bucăţilor

din materiale lemnoase şi nelemnoase, existente în masa de material granular lemnos, în

vederea obţinerii unui rumeguş curat de o anumită granulaţie. Tamburul perforat din

dotare asigură un material sortat dimensional cu o granulaţie maximă de 15 mm, funcţie

de granulaţia materialului la intrare. Sortatorul elimină din materialul granular lemnos,

odată cu sortarea dimensională şi impurităţi ca de exemplu deşeuri de lemn, materiale

nelemnoase, metale, pietre, pământ, sticlă, plastic şi altele. Unitatea va trebui să fie

alimentată cu rumeguş, prin intermediul unui utilaj, prevăzut cu o cupă, evacuarea

rumeguşului sortat fiind realizată prin intermediul unui transportor, direct la următoarea

unitate de lucru, uscătorul de rumeguş. În cazul în care umiditatea materialului este de

55%, iar densitatea este de 300 kg/mc, cantitatea de material ce poate fi sortată este de

maxim 2000 kg/h, funcţie de granulaţie, impurităţi şi corpuri străine. Puterea totală

electrică instalată a unităţii de sortare este de 21 kW.

Unitatea de sortare şi dozare conţine următoarele echipamente, după cum urmează:

- Sortator dimensional;

- Transportor transfer;

- Separator magnetic;

- Siloz stocare orizontal;

- Extractor hidraulic;

7

Page 8: obtinere brichete

- Transportor evacuare;

- Panou de comandă.

Fig. 2.3.1. Unitate de sortare şi dozare a rumeguşului

Sortatorul dimensional este o instalaţie de sortare dimensională cu sistem tambur

perforat, pentru materiale granulare lemnoase. Materialul bun sortat este evacuat pe o

gură centrală poziţionată sub tambur către un transportor cu şnec şi transferată la silozul

de stocare orizontal. Materialul necorespunzător dimensional este evacuat longitudinal

urmând a fi colectat într-o cuvă.

Capacitatea maximă de alimentare cu material umed la intrare este de 7 m3/h.

Transportorul de transfer este un transportor cu şnec înclinat ce preia materialul

sortat de la sortatorul dimensional şi îl transferă către silozul de stocare material umed.

Construcţia este din tablă ambutisată, ranforsată, sudată electric şi vopsită.

Silozul de stocare orizontal este construit dintr-un container paralelipipedic

executat din profile şi table de oţel. Materialul stocat asigură o alimentare dozată şi

realizează o independenţă în funcţionarea uscătorului de rumeguş, faţă de alimentările

discontinue ale sortatorului. Alimentarea silozului cu material granular lemnos umed

sortat se realizează pe la partea superioară prin intermediul transportorului de transfer.

Extractorul hidraulic tip pieptene, amplasat pe fundul silozului de stocare este

prevăzut cu braţe de evacuare, executate din pofile cu forme speciale, acţionate de la un

grup hidraulic, prin intermediul unui cilindru hidraulic de forţă. Debitul de extracţie este

8

Page 9: obtinere brichete

reglabil până la maxim 2000 kg/h în cazul materialului cu umiditatea de 55% şi

densitatea de 300 kg/m3.

Materialul extras este preluat de un transportor cu melc amplasat sub gura de

deversare a extractorului ce transmite materialul mai departe către următorul transportor

de evacuare.

Transportorul de evacuare este construit din tablă ambutisată, ranforsată, sudată,

electric şi vopsită. Este un transportor cu şnec înclinat ce preia materialul deversat de

extractorul hidraulic şi îl transferă către următoarea unitate de lucru, respectiv uscătorul

de rumeguş. Panoul de comandă metalic cuprinde toată aparatură electrică de comandă şi

control pentru echipamentele întregii unităţi de sortare şi dozare, întrerupătorul secţiunii

principale, butoane de pornit şi oprit, indicatori termici cu alarmă.

2.3.2. Uscarea rumeguşului

Unitatea de uscare a rumeguşului umed (fig..2.4.2) este alimentată cu rumeguş, pe

gura de alimentare, prin intermediul transportorului de transfer de la unitatea de sortare şi

dozare material umed. În cazul în care uscătorul este alimentat cu o cantitate de material

de 1691 kg/h la umiditatea de 55%, şi densitatea de 300 kg/m3, cantitatea evacuată de

rumeguş uscat, la umiditatea de 10%, este de maxim 1200 kg/h, cantitate din care

uscătorul utilizează 172 kg/h pentru consumul propriu. Puterea totală electrică instalată a

unităţii de uscare este de 38 kW.

Conţine următoarele echipamente, după cum urmează:

- Gura alimentare uscător;

- Uscător rotativ;

- Generator de aer cald;

- Minisiloz alimentare generator;

- Separator gravitaţional;

- Transportor alimentare minisiloz;

- Cos evacuare aer cald;

- Ciclon evacuare rumeguş uscat;

- Panou de comandă

9

Page 10: obtinere brichete

Gura de alimentare a uscătorului este prevăzută cu o supapă stelară ce preia

rumeguşul umed şi îl introduce în conducta de aer cald pentru a fi transferat către corpul

rotativ al uscătorului de rumeguş. Deoarece se utilizează pentru alimentare o unitate de

sortare şi dozare, materialul granular lemnos va fi introdus pe gura de alimentare a

uscătorului, în mod continuu, de către transportorul cu melc înclinat, prevăzut la

evacuarea materialului din unitatea de sortare.

Uscătorul rotativ este destinat pentru uscarea materialelor granuloase rezultate din

tehnologiile de prelucrare a lemnului. Umiditatea şi densitatea materialului umed la

intrarea în uscător influenţează în mod semnificativ capacitatea de uscare a uscătorului, în

schimb sortimentele de lemn ce se pot utiliza, nu sunt restricţionate ca specie şi pot fi

clasificate după cum urmează:

- rumeguşul de lemn rezultat din prelucrarea primară a lemnului de la

fabricile de producţie a cherestelei;

- talaş şi aşchii de lemn rezultate din fabricile de prelucrare a lemnului;

- tocătură de lemn rezultată din tocarea deşeurilor lemnoase;

Materialul umed destinat uscării nu trebuie sa conţină impurităţi, ca de exemplu:

bucăţi de lemn, materiale nelemnoase, metale, pietre, pământ, sticla şi/sau plastic.

Agentul termic utilizat este aerul cald, la o temperatură adecvată, în funcţie de programul

de uscare dorit, aerul cald este produs de un generator propriu. Generatorul pentru

producerea de aer cald utilizează drept combustibil pentru funcţionare rumeguşul de lemn

uscat de uscătorul de rumeguş, ceea ce conduce la importante economii în exploatare.

Rumeguşul umed introdus în gura de alimentare a uscătorului este preluat de

sistemul rotativ al corpului principal de uscare, format din trei cilindrii concentrici,

executaţi din tablă groasă de oţel, special nervurată şi purtat în suspensie de aer cald,

suspensie realizată cu un sistem de electroventilatoare, controlate cu invertoare

electronice de variere a turaţiei, în funcţie de viteza impusă particulelor lemnoase, de

către ciclul de uscare programat. Rumeguşul astfel uscat este evacuat în mod continuu pe

gura de evacuare a uscătorului în ciclonul de evacuare de unde este mai apoi transportat

pneumatic în exteriorul unităţii de uscare. Uscătorul rotativ este prevăzut cu sonde pentru

măsurarea temperaturii aerului cald şi a materialului granular lemnos precum şi cu

sisteme de protecţie antifoc. Întregul proces de uscare este complet automatizat fiind

10

Page 11: obtinere brichete

controlat prin intermediul unui calculator de proces prevăzut în tabloul de comandă.

Generatorul de aer cald este executat din tablă specială de cazane, rezistentă la

temperaturi înalte şi căptuşit cu materiale refractare. El funcţionează utilizând drept

combustibil, rumeguşul ce alimentează focarul de ardere, prin insuflare de aer forţat,

produs de un sistem de electroventilatoare centrifugale, conduse complet automat.

Minisilozul de alimentare generator este executat din tablă de oţel sudată şi

ranforsată şi este prevăzut cu sistem de insuflare a rumeguşului destinat alimentarii

focarului de ardere a generatorului de aer cald. Include senzor de nivel ce comandă

alimentarea automată cu material.

Separatorul gravitaţional este destinat separării elementelor cu o greutate mai

mare decât materialul granular lemnos uscat, prin metoda gravitaţiei, fiind executat din

tablă zincată şi montat între ciclonul de evacuare rumeguş uscat şi electroventilatorul

pentru transferul materialului la ciclonul de evacuare.

Transportorul de alimentare minisiloz - generator este proiectat şi executat în

conformitate cu cerinţele specifice transportului pneumatic de material granular lemnos.

Electroventilatorul este construit dintr-o carcasă ranforsată robustă şi dimensionată pentru

o valoare superioară a vitezei de exerciţiu. Ventilator cu autocurăţare cu pale deschise,

echilibrat static şi dinamic pentru a asigura minime vibraţii şi durată ridicată a lagărelor.

Electroventilatorul are o curbă de funcţionare de ridicată stabilitate şi cu

randament maxim.

Coşul de evacuare aer cald este destinat evacuării atât a aburului rezultat din

uscarea rumeguşului cât şi amestecului de aer cald şi gaze arse produse de generatorul de

aer cald. Construcţia este executată din tronsoane de tablă din oţel roluită şi sudată

longitudinal, prevăzute cu flanşe şi asamblate prin şuruburi. Este fixată în fundaţie şi

asigurată prin cabluri de oţel . Coşul de evacuare are o înălţime maximă de 8 m.

Ciclonul de evacuare rumeguş uscat este un separator centrifugal destinat

separării de aer a materialului granular lemnos din amestecul de aer şi material extras din

corpul rotativ al uscătorului de rumeguş. Extracţia materialului uscat se realizează prin

intermediul unui electroventilator de putere, dimensionat corespunzător, care transmite

aerul separat de ciclon către coş, materialul uscat fiind dirijat de către separatorul

centrifugal către gura de evacuare. Ciclonul de evacuare este construit din tablă de oţel

11

Page 12: obtinere brichete

ambutisată şi ranforsată, protejată prin mai multe straturi de vopsea.

Panoul de comandă este un dulap metalic ce cuprinde toată aparatura electrică de

comandă şi control pentru echipamentele întregii unităţi de uscare.

Unitatea de uscarea a rumeguşului umed va trebui sa fie alimentată pe gura de

alimentare, fie prin intermediul transportorului pneumatic prevăzut la unitatea de sortare

a rumeguşului, fie prin intermediul altui sistem de transport al utilizatorului cu melc sau

cu bandă care să asigure un debit maxim continuu şi uniform, în funcţie de umiditatea

materialului.

Unitatea de uscare conţine următoarele echipamente, amplasate intr-un container

standard, după cum urmează:

- Ciclon alimentare uscător;

- Uscător rotativ;

- Generator de aer cald;

- Coş evacuare gaze arse;

- Minisiloz alimentare generator;

- Transportor alimentare minisiloz generator;

- Ciclon evacuare rumeguş uscat;

- Transportor evacuare rumeguş uscat;

- Panou comandă;

- Container metalic;

Fig. 2.3.2. Unitate de uscare a rumeguşului

12

Page 13: obtinere brichete

Ciclonul de alimentare uscător este un separator centrifugal destinat separării de

aer a materialului granular lemnos din amestecul de aer şi material granular lemnos din

instalaţiile de transport pneumatic. Construcţia este din tablă de oţel ambutisată şi

ranforsată protejată prin mai multe straturi de vopsea. Ciclonul este destinat alimentării

cu rumeguş umed a uscătorului de rumeguş, fiind conectat la gura de alimentare a

uscătorului prin intermediul unei supape stelare. Gura de alimentare este poziţionată

deasupra containerului.

Rumeguşul astfel uscat este evacuat în mod continuu pe gura de evacuare a

uscătorului în ciclonul de evacuare de unde este mai apoi transportat pneumatic în

exteriorul unităţii de uscare.

Ciclonul de evacuare rumeguş uscat este un separator centrifugal destinat

separării de aer a materialului granular lemnos din amestecul de aer şi material granular

lemnos extras din corpul uscătorului de rumeguş.

Transportorul de evacuare a rumeguşului uscat este proiectat şi executat în

conformitate cu cerinţele specifice transportului pneumatic de material granular lemnos.

Conţine un electroventilator construit din o carcasă ranforsată şi dimensionată pentru o

valoare superioară vitezei de exerciţiu.

Ventilatorul cu autocurăţare cu pale deschise este echilibrat static şi dinamic

pentru a asigura minime vibraţii şi durată ridicată a lagărelor. Ventilatorul foloseste un

motor electric de putere adecvată. Electroventilatorul are o curbă de funcţionare de

stabilitate ridicată şi cu randament maxim. Puterea electrică instalată este de 4 kW.

Containerul metalic are pereţi din tablă presată, rame din pofile de oţel, podea din

tablă de oţel. Puterea electrică totală este de 20 kW.

2.3.3. Stocarea şi mărunţirea rumeguşului

Unitatea de stocare şi mărunţire a rumeguşului uscat (fig.2.5.) este alimentată cu

rumeguş, direct de la gura ciclonului de evacuare a unităţii de uscare a rumeguşului.

Puterea totala electrică instalată a unităţii de stocare şi mărunţire este de 25 kW.

13

Page 14: obtinere brichete

Unitatea de stocare şi mărunţire conţine următoarele echipamente:

- Siloz de stocare;

- Extractor hidraulic;

- Transportor de evacuare;

- Separator magnetic;

- Moară de mărunţire cu ciocane;

- Panou comandă

Fig. 2.3.3. Unitate de stocare şi mărunţire a rumeguşului

Silozul de stocare orizontal este construit dintr-un container paralelipipedic

executat din pofile şi table de oţel ambutisate, sudate şi vopsite. Materialul stocat, asigură

o alimentare dozată şi realizează o independenţă în funcţionarea extruderului, faţă de

alimentările discontinue ale uscătorului. Alimentarea cu material granular lemnos uscat

se realizează pe la partea superioară a silozului, prin intermediul ciclonului de descărcare

a materialului provenit de la uscătorul de rumeguş, iar descărcarea prin intermediul unui

extractor hidraulic.

14

Page 15: obtinere brichete

Extractorul hidraulic tip pieptene, amplasat pe fundul silozului de stocare este

prevăzut cu braţe de evacuare, executate din profile cu forme speciale, acţionate de la un

grup hidraulic, prin intermediul unui cilindru hidraulic de forţă. Materialul extras, astfel

dozat, este deversat către un transportor de evacuare, cu şnec, amplasat sub gura

extractorului.

Transportorul de evacuare este construit din tablă ambutisată, ranforsată, sudată

electric şi vopsită. Este un transportor cu şnec orizontal ce preia materialul deversat de

extractorul hidraulic şi îl transferă către moara cu ciocane.

Separatorul magnetic conţine un sistem de bare magnetice ce permit obţinerea

unui câmp magnetic profund, adaptat pentru toate tipurile de forme geometrice de

materiale feroase. Materialul granular lemnos preluat de transportorul cu melc orizontal

este aspirat de moară cu ciocane prin gura la care este poziţionat şi separatorul magnetic.

Separatorul magnetic este prevăzut cu o uşa de curăţare periodică.

Rotor echilibrat cu lagăre şi rulmenţi speciali. Axe orizontale cu ciocane din

material dur şi plăcuţe contraciocane. Sită perforată interschimbabilă in funcţie de

necesităţile granulaţiei la ieşirea din moara de mărunţire. Gura de descărcare este din

tabla de otel.

Transportorul evacuare rumeguş uscat este proiectat şi executat în conformitate cu

cerinţele specifice transportului pneumatic de material granular lemnos. Conţine

tubulatura necesară transferului de rumeguş mărunţit la următoarea unitate de lucru

precum şi ciclonul pentru descărcarea materialului mărunţit.

2.3.4. Măcinare rumeguş uscat

Unitatea de măcinare a rumeguşului uscat preia rumeguşul de la sistemul

de transport şi dozare elicoidal al silozului de stocare şi după măcinare la

granulaţia cerută de extruderul de fabricat brichete este transferat către separatorul

de nisip prin intermediul unui separator centrifugal. Puterea electrică totală

instalată este de 15 kW. Componentele unităţii de măcinare a rumeguşului uscat

sunt :

15

Page 16: obtinere brichete

- moara cu ciocane

- ventilator extracţie

- separator centrifugal

- valvă stelară

Fig. 2.3.4. Moara cu ciocane

2.3.5. Brichetarea rumeguşului

Există trei procedee de brichetare: mecanic (prin plastifierea aşchiilor de lemn şi

sintetizarea lor termică), cu liant şi hidraulic. Primele două presupun costuri de producţie

foarte mari şi din acest motiv sunt foarte rar utilizate, pe când cel de-al treilea este folosit

pe scară largă în România şi în ţările din jur. În zona Europei de Vest, tehnologia de

brichetare a rumeguşului este foarte des întâlnită, deoarece există un sistem prin care

deşeurile rezultate în urma prelucrării lemnului sunt transportate automat la centralele

termice pe baza de rumeguş, la fabricile de PAL sau în instalaţiile de brichetat şi paletat.

Pe scurt, procesul de brichetare presupune o linie de producţie formată dintr-un

sortator de deşeuri, o centrală termică, un uscător de rumeguş, o maşină de brichetare şi

elementele auxiliare de transport între utilaje, cu următoarele etape:

1. Prima etapă constă în separarea rumeguşului de toate celelalte deşeuri care pot afecta

buna funcţionare a utilajelor.

16

Page 17: obtinere brichete

2. Urmează apoi operaţiunea de încălzire şi uscare a deşeurilor, deoarece rumeguşul

umed nu se poate prelucra sub formă de brichete. Din acest motiv, sunt foarte utile o

centrală termică şi un uscător de rumeguş, care conferă o umiditate de maximum 17%,

astfel încât procesul tehnologic se poate desfaşura în condiţii optime.

3. Etapa finală presupune intrarea în funcţiune a maşinii de brichetat, care transformă

rumeguşul în brichete, adică îl presează până la evacuarea totală a aerului existent între

aşchiile de lemn.

Fig. 2.3.5. Schema instalaţiei de brichetare cu melc

1-batiu; 2-pâlnie; 3-melc principal; 4-melc secundar; 5-motor electric; 6-reductor;

7-matrita pentru brichetare; 8-sistem de încălzire.

La început, alimentarea cu materie primă a maşinilor poate fi facută manual, dar

pe măsură ce volumul de producţie creşte, se impune achiziţionarea de transportoare. De

remarcat este faptul că producătorii de mobilă sau de cherestea  şi cei care deţin ateliere

de tâmplărie nu folosesc din întreaga linie tehnologică decât maşina de brichetat,

deoarece celelalte operaţiuni nu sunt necesare în cazul lor.

17

Page 18: obtinere brichete

2.3.6. Răcirea brichetelor

Răcirea după operaţia de brichetare, este operaţia obligatorie în fluxul tehnologic

de fabricaţie datorită temperaturii ridicate a produsului finit la ieşirea din matriţa de

extrudere.

Temperatura de ieşire poate ajunge la 90 – 100 °C ceea ce produce deteriorarea

produsului finit dacă va fi în continuare stocat sau ambalat la această temperatură. Sunt

prezentate diferite sisteme de răcire în curent de aer de capacităţi diferite în funcţie de

producţia ce se doreşte a se realiza.

Fig..2.3.6. Ventilator pentru racire

1-suport supapa montare radiator A; 2-tampon superior; 3-şurub hexagonal; 4-tampon

inferior; 5-ventilator principal A; 6-difuzor aer radiator; 7-scut; 8-ventilator A; 9-piuliţă;

10-ventilator auxiliar A; 11-scut; 12-ventilator A; 13-şurub hexagonal

18

Page 19: obtinere brichete

2.3.7. Ambalarea brichetelor

Ambalarea se realizează semiautomat în saci de plastic cu greutatea cuprinsă între

10 – 25 kg. De asemenea se mai utilizeaza si amblarea in saci mari din material special

cu greutatea de 500 – 1000 kg pentru uzul industrial al acestor combustibili.

Operatorul reglează cântarul electronic la greutatea dorită, poziţionează sacul cu

gura deschisă la gura de evacuare iar prin apăsarea pe pedală declanşează deversarea

peletului din siloz, oprirea deversării fiind realizată automat de maşină la atingerea

greutăţii reglate. Prin poziţionarea şi menţinerea apăsată a barei de sudură termică se

realizează sigilarea sacului umplut. Capacitatea de procesare este de 2 saci/min.

2.3.7. Ambalarea brichetelor

2.3.8. Depozitarea brichetelor ambalate

Depozitarea este operaţia necesară în special pentru clientul final, înainte ca

bricheta să fie utilizată pentru alimentarea centralelor termice respective. Se pot utiliza

diferite sisteme de depozitare cu conditii stricte de controlare a umiditatii, spre a nu

dauna produsului finit.

19

Page 20: obtinere brichete

3. Analiza SWOT

Care sunt punctele tari?

Ecologice

Nu contin aditivi si chimicale-Rasinile si liantii existenti in mod natural in rumegus au

rolul de a mentine brichetele compacte si de aceea acestea nu contin aditivi. Folosind

deseurile ramase dupa prelucrarea lemnului obtinem un produs valoros, respectand si

protejand natura.

Reziduuri reduse si ecologice in urma arderii-Dupa arderea brichetelor din rumegus

ramane foarte putina cenusa, maxim 10% din cantitatea initiala nearsa, care se poate

folosi drept fertilizator pentru sol.

Economice

Raport pret/eficienta foarte bun-Costul incalzirii pe baza de brichete din rumegus este cu

pana la 60% mai mic decat pretul produselor petroliere si cu cel putin 40% mai mic decat

pretul energiei electrice.

Randament mult mai bun decat la lemnele-Datorita continutului scazut de apa si a

densitatii materialului. Dupa ardere, in cazul brichetelor, ramane foarte putina cenusa

(maxim 10% din cantitatea initiala nearsa), pe cand in cazul utilizarii lemnelor, ramane in

urma arderii un procent de pana la 50% cenusa.

Putere calorica mare-Brichetele din rumegus au o putere calorica intre 4000-5500

Kcal/Kg, in timp ce a lemnelor este de numai 1800-2000 Kcal/Kg.

Perioada lunga de ardere-Brichetele din rumegus au o perioada de ardere mai mare fata

de lemn, mangal si cocs.

Siguranta si confort

Fara scantei in timpul arderii-Datorita compozitiei si gradului foarte redus de umiditate

brichetele din rumegus nu produc scantei in timpul arderii.

20

Page 21: obtinere brichete

Confort si/sau usurinta de utilizare-Brichetele din rumegus satisfac aceleasi cerinte ca si

gazul metan sau produsele petroliere.

Care sunt punctele slabe?

Brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi si adapostite de umiditate altfel

se descompun foarte repede.

Forma lor nu permite automatizare si folosirea lor este mai potrivita uzului casnic

decat industrial.

Costurile de productie mari in functie de tipul instalatie si mentenanta

echipamentelor constituie dezavantaje.

Oportunitatile ?

Protejarea padurilor-Utilizand brichete din rumegus se evita distrugerea padurilor

pentru a obtine lemn de foc.

Eliminarea factorilor poluanti-Procesul de brichetare a rumegusului si utilizarea

acestuia drept combustibil reprezinta o solutie foarte eficienta pentru eliminarea unor

factori poluanti, respectiv deseurilor ce rezulta in urma prelucrarii lemnului in fabricile de

cherestea si mobila (aceste deseuri, neutilizate, reprezinta o sursa de poluare deoarece nu

se degradeaza in timp).

Amenintari ?

Nu s-au descoperit riscuri semnificative care sa puna in pericol procedeul

prezentat.

21

Page 22: obtinere brichete

1. Tiberiu Rusu, Mircea Bejan, Deşeul-sursă de venit, editura Mediamira,

Cluj-Napoca, 2006.

2. Curs Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare, an IV., V.Soporan

3. http://www.brichete-din-rumegus.ro/avantaje/

4. http://www.e-referate.ro/referate/Valorizarea_deseurilor_din_lemn2008-

09-01.html

5. http ://www.anpm.ro

6. http://www.ecomanager.ro

7. S.C. MK TECHNICAL S.A. PAŞCANI

22


Recommended