obstretica PATOLOGICA- subiecte

7/25/2019 obstretica PATOLOGICA- subiecte

1/21

1

1)sindromul inceputului de sarcina, disgravidia precoce: def, clasificare, TC, fiziopatologie, etiopatogenie, tratament.

def:se mai numesc si disgravidie de prim trimestru, pt a sublinia o fisfunctionalitate a sarcinii in primul trimstru, hyperemesisgravidarum sau varsaturile grave de sarcina.

clasificare:-formaclinica usoara:cracterizat prin varsaturi matinale,rare, fara scadere ponderala si tulb metabolice.

-forma clinica de gravitate medie:greturi si varsaturi multiple, scadere ponderala, tulb metabolice acidobazice.

-forma clinica severa- nu se mai intalneste in prezent

TC: -greturi si varsaturi matinale, pot fi ocazionale, rare, permitand un aport alimentar si hidric suficient, asigurand necesitatileorganismului. Varsaturile pernicioase =varsaturi frecvente care impiedica alimentatia si dezechilibreaza economia organismului.

etiopatogenia si fiziopatologia.

-sa observat aparitia mai frecventa la femei cu un teren psihoemotional mai labil.

-disgravidia de prim trimestru reprezinta traducerea clinica a modificarilor biologice induse de prezenta grefei zigotice inorgansimul matern. Zigotul reprezinta un element se semnalizare biochimica, metabolica si imunologica, semnale integrate centralin organismul matern. Aceste semnale determina reactii de raspuns si de adaptare a organismului matern la noua stare fiziologica.

TR:-obiective: oprirea varsaturilor, reechilibrare hidroelectrolitica, acidobazica si metabolica.

-asigurarea repausului la pat, climat de liniste si incredere, scoaterea din mediul familiar sau profesional

-administrarea de alimente usor digerabile, alimentatie fractionata. !onsumarea alimentelor reci adesea amelioreaza tolerantadigestiva.

-in forme usore antiemetice usoare fara actiuni nefavorabil asupra fatului: scobutil, atropina. "ai rar derivatifenotiazidici:clorprozamina, prometazina.

-in formele medii : antiemetice mai puternice: torecansau metoclopramid. #n formele cu tolerabta scazuta se administreaza solutiicu ser fiziologic, soluti glucozate, vit $%- $ &si sedative.

-in formele severe: cu cetoacidoza, scadere ponderala si dezechilibre hidroelectrolitice si metabolice. 'e va suprima aportulalimentar digestiv si se va institui alimentatia parenterala. 'e va administra torecan, metroclopramid, corectie vitaminica vit! ())-

%)))mg, vit $%%))-*))mg, vitamina $&%()-*))

-reechilibrarea volemica si hidroelectrolitica va fi condusa dupa starea tegumentelor si mucoaselor, volumul pierderilor, ionogramasanghina si urinara.

2)HT indusa de sarcina!disgravidia de ultim trimestru):def, terminologie, clasificare, criterii de incadrare si diagnostic:

def:reprezinta un sindrom clinic caracteristic sarcinii, care apare de cele mai multe ori in ultimul trimestru al acesteia,la o gravidaindemna de obicei afectiune renala sau vasculara pree+istenta sarcinii si care se manifesta prin triada :A, proteinurie si retentiee+cesiva de hidrosalina.

terminologie:in literatura de specialitate =b terminologiilor.

-in cea anglo-sa+ona =preeclampsie si eclampsie

-in cea franceza =disgravidie de ultim trimestru., iar in cea german=gestoza.

-in literatura romana= disgravidie de ultim trimestru, gestoza, sdr vasculo gravidic.

Acum se foloseste A indusa de sarcina.

clasificare:-grup A indusa de sarcina: preeclampsie si eclampsie

-grup $: cronica de orice cauza.

-grup !: preeclampsie sau eclampsie supradaugata cronice.

-grup /: tranzitorie

-grup 0: neclasificabile.

criterii de incadrare si diagnostic

a1 indusa de sarcina=reprezinta un sdr care complica evolutia sarcinii, pe parcursul ultimului trimestru, la o femeieprimipara, fara afectiuni vasculare sau renale pree+istente si se manifesta prin triada: edem, , proteinurie.


2/21

2

consta in : cresterea presiunii sistolice cu 2) mmg, cresterea pres diastolice cu %(mmg,

3reeclampsia : cresteri a A care survin tardiv dupa *)'4, pot fi acompaniate de proteinurie si5sau edeme, sau crestereponderala anormala .

0clampisa :aparitia convulsilor tonico-clonice la o gravida cu preeclampsie.

b1 A cr. 6eprezinta cresterea A la %7)58)mmg. 'e asociaza cu sarcina A esentiala.

c1 3reeclampsia sau eclampsia supraadaugata cr.

'e caracterizeaza prin aparitia alaturi de valorile tensionale crescute pree+istente sarcinii, a semnelor carcteristicepreeclampsie si eclampsie: cresterea pres arteriale distolice cu 2)mmg, proteinurie si edeme generalizate. Acceseconvulsive eclamptice.

d1 A tranzitorie: reprezinta aparitia A la o gravida dupa *)'4, A revenind la normal in %) zile.

e1 neclasificabile

")preecalmpsia: incidenta, simptomatologie, forme clinice de graviditate:

incidenta:e+ista variatii mari in raport cu factorii geografici si rasiali, cu alimentatia. #n '9A ),(-%(, in ;ranta (o, in 6omania:),(-%*.

-o incidenta crescuta se intalneste la pirmipare, in special la cele foarte tinere. Apare la gravide ale caror antecedente au prezentataceasta afectiune. Apare la femei cu nivel socio economic scazut, subnutritie, cu carente vitaminice, sau in aport e+cesiv de sare.

-apare mai frecvent lla femei cu hidramnios, la obese, sarcina multipla, afectiuni hipertensive, renale cronice, diabet.

clinica:

a)HT : cresterea A sistolice peste %7)mmg iar cea distolice la *-globuline care devine supraunitar si prezenta

inconstanta a ? globulinelor, gama-globuline in cantitati mici.

-in p. 9sorara proetinuria=),(-%g, in cele medii *-2g, iar in cele severe 7-(g pe *7ore.

c)edemele si cresterea ponderala:

-cresterea ponderala cu peste ())g5sapt sau *-2 @g5luna in ultimul trimestru este semn de dezvoltare a preeclamsiei. !restereaponderala brusca are semnificatiea unei tulb maore a metabolismului hidroelectrolitic, cu retentie mare de apa si Ba.

-edemele sunt o retentie hidrosodata in spatiul interstitial. 'unt considerata patologice dor cela care persista o perioda de %*-*7 orede repaus la pat. 0demele persistente dupa decubit, insotite de retentie hidrosodata de peste ())g5sapt sunt semnificative clinic.

-edeme posturale care dispar dupa decubit reprezinta un femomen normal in sarcina, si dunt datorate compresiunii uterului gravidasupra venei cave inferioare.

-edem grd # crestere ponderala peste limita de %* @g.

-edem grd ## in zonele declive si la niv degetelor de la maini.

-edem de grd ### - cuprinde in totalitate membrele pelvine, reg suprapubiana si dorsala, sunt edeme generalizate.

#n concluzie se poate spune ca tabloul clinic al preeclampsiei severe este dominat de A, de crestere ponderala, de

edeme, proteinurie aparute dupa sapt *)-*7.

Alaturi de simptomele principale CA , proteinurie, edem1 mai sunt si: cefalee frontala sau occipitale, durerei epigastricesubforma de bara sau in hipocondrul drept, reducerea acuitatii vizuale, acufene, vertij.

$)eclampsia:definitie, simptomatologie.


3/21

3

def:cea mai grava forma de A indusa de sarcina si se caract prin aparitia convulsilor tonicoclonice asemanatoare celor dinepilepsie, la o gravida care nu a mai prezentat anterior patologie convulsivanta.

spt:- are 7 faze si poate fi precedata de o stare prodromala :cresterea brusca a A, cefalee, manif senzoriale, verti, tulb vizuale sidureri epigastrice in bara.

I)perioada de invazie:se produce pe neasteptate, fara aura, dureaza cateva sec si apar contractii scurte ale muschilor fetei,pleoapele se deschid, si se inchid convulsiv, fruntea se increteste, limba scoasa si retrasa din gura, capul e+ecuta miscari laterale, iarmembrele superioare contractii mici si scurte.

II)perioada convulsilor tonice:urmeaza rapid dupa prima, se caracterizeaza prin convulsile ale fetei, in timp ce totimuschii corpului inpreuna cu diafragmul si muschii respiratori sunt prinsi intro contractura puternica care va dura %)-2) sec. Dchii

sunt fi+ati in sus si lateral, iar corpul este rigid in opistotonus. #n acest timp respiratia se opreste, fata se gongestioneaza, secoloreaza violaceu-negricios, limba este proiectata innafara cavitatii bucale, fiind muscta in acesta faza A creste la *()-*E)5%7)-%()mmg.

III)perioada convulsilor clonice: se caracterizeaza prin aparitia unei inspiratii prelungite zgomotoase, urmata de e+pirlung, dupa care toti muschii corpului intra in contractii clonice, adica miscari convulsive si rapide.

-muschii ochilor, ai gurii, umerii au miscari de ridicare si coborare, iar bratele lovesc corpul, antebratele e+ecuta miscari de tobosar,contracile membrelor pelvine sunt asemanatoare cu miscarile de innot. /ureaza *-7 minute.

IV)coma:gravida este complet insensibila, fara cunostiinta, cu fata violacee,cu pupilele dilatate,refle+ cornean abolit.6espiratie zgomotoasa, musculatura este total rela+ata, flasca. 'omnul linistit, apare incomntenenta de urinara si fecale.

%)HT indusa de sarcina:etiopatogenie& elemente de risc maternofetal.

etiopatogenieapar mai multe teori. Teoriile actuale privesc geneza afectiunii ca pe o patologie de adaptare, in special vasculra,inadecvata la starea de gestatie, a unei anumite gravide.

-adaptara vasculara si renala: -vasodilatatie generalizata musculotropa.

-creste debitul cardiac si frecventa cardiaca.

-cresterea volemiei

-scaderea A in special diastolica, mai accentuata in trim ##

- scaderea sensibilitatii vasculare la stimulii presori

- retentie hidrosalina marcata

-cresterea generalizata a debitelor sanghine viscerale si renale.

-sistemele reglatoare ale modificarilor vasculare in sarcina normala.

-in sarcina normala e+ista activitatea crescuta vasoconstrictiva, realizata prin:

- cresterea activitatii reninei plasmatice

- cresterea enzimei de conversie a angiotensinei # si ##

- cresterea unui presor plasmatic

- aldosteronul creste pana in F7, ramane in platou pana in trimestrul ### si apoi apare o crestere

-hormonul antidiuretic creste in raport cu valorile din afara sarcinii.

oate aceste modificari hormonale si umorale cu rol vasoconstrictiv si de retentie hidrosalina sunt declansate pt mentinereatonusului unei vascularizatii cu continut ridicat.

Echilibrul este obtinut prin sistemul antagonist vasodilatator reprezentat de:

- 3roducerea crescuta de prostaglandine vasodilatatoare 3g0*si 3g#*care se opun actiunii angiotensinei ##.

- 3roducerea progesteronului, cu rol de rela+area musculaturii.

- Activitatea enzimatica placentara crescuta de conugarea catecolaminelor.

- !resterea productiei de angiotensinaza.

- !resterea bradi@ininei.


4/21

4

- 0chilibrul de secretie intre trombo+an A* si 3g#*si natriuretic

elemente de risc maternofetal:

-elemente de risc matern:sunt complicatii date in special de ecalmpsie: hemoragia cerebrala, insuficienta renalas si hepatica, edempulmonar, insuf cardiaca, decolare de retine, apope+ie utero-placentara, hemoragii postpartum, !#/, ruptura de ficat,

-mortalitate crescuta in eclampsie, iar gravidele care supravietuiesc : tulburari vasculare cerebrale, insuf renala cr, .

-elemente de risc fetal: modificarile materne si placentare determina insuficienta placentare cr sau ac, care duce la intarzierea in

cresterea fetala intrauterina si chiar deces fetal intrauterin.

')diagnostic pozitiv !clinic si para clinic ) si diferential al preeclampsiei si ecalmpsiei.

clinic:HT si reflecta intensitatea vasospasmului. 'e considerea valori patologice cele maimai de %7)58)mmg, persistente lae+aminari repetate

(roteinuria este considerata patologica daca valorile ei depasesc ),2-),(g pe *7ore. #n rapoturi cu valorile A si proteinuriei aufost descrise forme: -p. usoara: A=%2)-%7)5


5/21

5

#)nasterea sa se desfasoare inbune conditii.

$onduita in %T& indusa de sarcina realizeaza obiectivele terapeutice propuse :

a) 'elimitarea lotului de riscse face in cadrul consultatiei prenatale prin studii prospective, si va cuprinde toate gravidele curisc: gravide cu situatie socio-eco precara, primiparele foarte tinere, , gravide cu e+ces ponderal, cu sarcinagemelara,diabet, cu utere malformate.

b) (asuri profilactice si igienodietetice:

-repaus la pat: la multe gravide repausul la pat duce la normalizarea A si rezorbtia edemelor.

-regim alimentar echilibrat, hiperproteic si normosodat. Fa gravide obese regim hipocaloric.

-aport lichidian si de electroliti se va face normal.

c) Tratamentul medicamentos

I) edative si tranchilizantese adm impotriva an+ietatii. 0le favorizeaza rapausul la pat a bolnavelor. 'eutilizeaza barbiturice *$I$+&IT&+, /E0&IT&+), benzodiazepine *'I&1E2&(),meprobamat

II) %ipotensoarele:nu trebuie facut brutal, sa nu se reduca A sub cea normala, sau sa scada f rapid.3resiunea art nu va fi mai scazuta decat %2)5


6/21

6

metode de nastere: %1 declansarea travaliului prin perfuzie ocitocica sau prostaglandine, fara ruperea artificiala a membranelor.

*1 operatia cezariana.

)avortul spontan: def, clasificare, etiopatogenie&

def: avortul reprezinta intreruperea interpestiva a cursului normal al sarcinii innainte ca produsul de conceptie sa atinga un grad

suficient de maturitate morfofunctionala care sa ii permita o dezvoltare autonoma dupa cone+iunile cu organismul matern.

cauze ale avortului spontan:

-ovulare, embriofetale, ane9iali:anomalii genetice, conditii anormale de nidatie, patologie trofoblastica, anomaliiembrionare, moartea oului sau fatului intrauterin, anomalii placentare. !auze ane9iale: placenta os inserata, inflamatieleplacentare, patologia de cordon., hidramniosul.

-materne generale:stari to+iceCtutun, alcool, droguri1, dismetabolice Cdz1, disendocrinii Cinsuf ovariana, hiper-hipotiriodism1, stari alergice, infectii, stari psihice, boli cronice, traumatisme abd. sau locale:endometrioze, endometrita, distrofiaendometriala, malformatii uterine.

-mi9te.

"ecanismul avortului: contractilitatea uterina crescuta duce la deschiderea canalului cervical, apoi la evacuarea sarcinii dincavitatea uterina deci avort.

)entitatile clinic ale avortului spontan.

)avort de origine endocrina.

-primare: consecutive -insuficienteisecretorii ovariene Cinsuficnta a corpului galben gestational1 apar in primul trimestru de sarcina

-insuficienta hormonala placentareCsecretie insuficienta de hormoni steroizi, estrogen, si progesteron1- apar. in al doilea trimestru.

-secundar: este datora unor modificari endocrine pluriglandulare.

"ecanism: prin scaderea progesteronului, eventual cresterea estrogenilor apare o activitate contractile uterina crescuta, conditionatasi de aparitia secretiei hipotalamice crescute a ocitocinei, determinand dilatatia colului uterin si evacuarea cavitatii uterine.

)avort genetic:

-sunt datorate deficientelor echipamentului cromozomial al embrionului, devieri de la cariotipul normal al speciei si se traduc prin

intreruperile cele mai precoce ale sarcinii.

)avort de origine imunologica:

0ste rezultatul lipsei realizarii normale a integrarii imunologice a sarcinii sau a unor fenomene de incompatibilitate imunologicamaternofetala C6h1

1/)avortul provocat delictual:modalitati de provocare, complicatii, simptomatologie, clasificare avort septic.

modalitati de provocare:

-substante chimice Cergomet, ocitocine, hormoni, chinina1, sau combinatii de substanteCpermanganat de @, alcool iodat, sapun, 1

-miloace mecanice: introducerea in cavitatea uterina a diferitelor obiecte: sonde metalice sau de cauciuc, radacini de plante,andrele cu sau fara instilarea de substane in cavitatea uterina, in scopul lezarii oului sau declansarii contractiei uterine.

-miloace fizice e+treme: masaele abdominale si uterine, bai fierbinti, ultrasunete, curenti dinamici.

complicatii:

-traumatice: perforatii ale uterului si org vecine Cvezica rect anse intestinale1, rupturi de col,leziuni vaginale

-hemoragice: mergand de la anemie posthemoragica pana la hemoragie severa.

-infectioase

-divere: moarte subita, embolie gazoasa sau cu lichid amniotic, insufucienta renala sau hepatita ac to+ica.

clasificare


7/21

7

%1avort infectat stadiu # in care infectia este strict localizata la continutul uterin Cstructurile ovulare si endometru1. 9termobil, nedureros, marin in volum corespunzator varstei sarcinii, consistenta relativ ferma. #nfectia releva :febra, leucocitoza,scurgeri vaginale modificate, culturi din secretiea endouterina evidentiaza ag etiologic.

*1avort infectat stadiul ##: infectia a depasit bariera endometriala, interesand partial miometrul, e+tinzanduse la ane+e. 9terdureros la palpare si mobilizare, ane+e marite in volum, impastate, dureroase. ! este al unei infectii periuterine cu febra 2


8/21

8

-repaus la pat

-asigurarea unui regim de liniste, prin utilizarea sedativelor.

-combaterea medicamentoasa a contractilor uterine crescute: 6 hormonal:se utilizeaza preparate progestative: progesteron naturalin inectii im, sau preparate de sinteza: gestanon. Antispastice: papaverina , scobutil, ocolitice: salbutamol.

b1 in avortul in curs de efectuareCse grabeste efectuarea lui prin perfuzie ocitocica.1 si cel incomplet efectuatCevacuarea intreguluicontinut uterin prin chiureta uterin.

-pt combaterea infectilor se vor administra A$.

1")nasterea spontana prematura: def, frcv, etiopatogenie, evaluare risc de nastere prematura.

def: entitatea clinica caracterizata ca intreruperea intempestiva a cursului sarcinii prin declansarea contractilitatii uterine la ovarsta gestationala cuprinsa intre *8 si 2& sapt, rezultand un produs de conceptie cu greutatea cuprinsa intre %)))-*())g.

frecv:este variabila, fiind in medie de %)

etiopatogenie:

a)factori socio-eco:grad scazut de cultura, lipsa igiena, spatiul redus de locuit, venit familial redus, carente alimentare, conditiiprofesionale nefavorabile, efort fizic crescut.

b)factori medicali materni : -cauze locale:anomalii anatomice ale uterului si colului, uter tumoral, infectia polului distal

-cauze generale:anemii prin deficit de fe si acid folic, afectiuni cardiace, A, afectiuni renale, endocrine, into+icatii voluntare

c)factori fetoplacentari:sarcina gemelara si multipla, hipertrofiile fetale, malformatii fetale,, hidramnios, prezentatii distocice,placenta os inserata, ruperea prematura a membranelor, infectia amniotica, insuficienta placentara.

Alti factori: numarul avorturilor spontane, gravide sub %& ani, alcolism,

evaluare risc de nastere prematura

-cel mai cunoscut scor de evaluare a riscului de nastere prematura este denumit coeficientul de risc al naterii premature: !6B3

3t evaluare sunt utilizati 2( de factori de risc cuantificati fiecare cu un puncta de la % la ( in raport cu gradul de risc determinat.

;actorii evaluati sunt:

-caract sociobiologice ale gravidei:talie, paritate, varsta, conditii socioeconomice.

-antecedente patologice obstreticale: avort, nasteri premature repetate, malformatii uterine, insuficienta cervico-istmica, utercicatricial

-complicatii gravidice: hemoragii obstreticale, disgravidii, sarcina gemelara, hidramnios.

'corul se calculeaza in sapt 2* de sarcina.

- !6B3 intre %-( e+clude pericolul prematuritatii

- !6B3 intre (-%) puncte- semnifica risc potential de nastere prematura.

- !6B3 de %) saumai multe puncte- risc iredutabil.

1$)clinica si diagnosticul iminentei de nastere prematura si a travaliului declansat prematur.

iminentei de nastere prematura:

emne subiective:

-contractilitatea uterine e+cesiva semnalata de gravida prin dureri lombo-abd care preced cu zileledeclansarea nasterii premature

-senzatia de presiune perineala relatata de gravida, si senzatia de coborare a copilului.

emne obiective:

-pierderea dopului gelatinos sau scurgeri mucoase e+cesive

-scurtarea si dilatarea colului inainte de declansarea contractilitatii uterine.


9/21

9

-formarea precoce a segmentului inferior este un semn de contractilitate uterina crescuta se e+cesiva. ;ormarea lui innainte de 2Esapt anunta iminenta unui travalui prematur.

-ocuparea segmentului inferior de catre prezentatie.

travaliului declansat prematur

-dupa sapt *< si innainte de 2E '4 ducand la nasterea unui fat cu carcteristic de prematuritate.

/iag:-sarcina cu varsta gestationala intre *8-2&sapt.

-prezenta contractilitatii uterine sistematizate

-membrane rupte sau intacte

-scurtarea colului su col sters si dilatat minim *cm.

1')sarcina e0trauterina: def, clasificare, etiopatologie.

def: reprezinta nidarea si dezvoltarea oului in afara cavitati uterine.

clasificare:-tubara : interstitiala, istmica, ampulara, pavilionara, bilaterala

-uterina: cornuara, angulara, in diverticul uterin, in cornul rudimentar,

-cervicala

-intraligamentara

-ovariana: intrafoliculara si e+trafoliculara.

-abd : primara si secundara.

-sarcina e+trauterina dupa histerectomie subtotala sau totala.

etiopatologie:

-modificarea fiziologiei tubare, sau a procesului de dezvoltare a oului, poate crea premizele unei nidatii ectopice.

-principalii factori etiologici ai sarcinii e+trauterine:

-anomaliile ovulare Coul mare1,-intarzierea de captare a ovulului,-intarzierea migrarii oului datorita unor cauze locale Ccauzate de salpingia cr, endometrioza tubara, tuberculoza tubara,

malformatii uterine sau tubare, chiuretae uterine1

-iinfluenta hormonilor este acceptata ca foactor etiologic accesoriu, fiind cunoscuta influenta progesteronului de accelerare amigrarii oului Ccreste motilitatea trompei si activitatea ciliara si scade fluidul tubar1 si cea de frenare a estrogenilor.

1*)sarcina tu#ara necomplicata si complicata: simptomatologie.

necomplicata:

-amenoree

-sangerare vaginala

-tulburari neurovegetative, estompate,

-durerea, colicativa, intermitenta, situata in fosele iliace.

-A si pulsul nu sunt modificate.

-tegumentele si mucoasele usor palide.

-tactul vaginal arata uter usor marit de volum, mai moale, pastos, col usor catifelat, neconcordanta intre amenoreei si marirea

uterului, in una din loile ane+iale o impastare dureroasa, o formatiune ane+iala de marime variabila, elastica., dureroasa. /ouglassensibil.

-tempratura normala sau putin peste 2E

-leucocitoza normala


10/21

10

complicata:in afara semnelor mentionate la sarcina tubara ecomplicata apar unele modifcari: durerea devine colicativa, uneoriimbracand un aspect sincopal. 3oate duce la formarea unui hematosalpin+, la un hematocel peritubar, in aceste cazuri durerea seasociaza si cu semne de compresiune si de irittie peritoneului pelvian

1)sarcina tu#ara: diag si tratament.

-diag paraclinic:

-punctia vaginala, efectuata in fundul de sac a lui douglas poate fi pozitiva, e+tragand sange negru, cu microcheaguri, dar poate fi sinegativa.

-reactia de sarcina: este pozitiva , salb pozitiva sau negativa in caz de ou mort

-dozarile !4 si !' arata valori crescute.

-chiuretaul uterin biopsic, evidentiaza modificarile deciduei, ale endometrului,

-histerosalpingografia: poate arata unele aspecte caracteristice:absenta opacificierii trompei afectate, umplerea neregulata a trompei.

-ecografia: este utile pt e+cluderea sarcinii intrauterine.

#n general e+ clinic, eco, reactia imunologica de sarcina si punctionarea douglasului lamuresc diagnosticul.

tratament:

-este chirurgical, se opereaza in anestezie generala. !ele rupte cu inundaie peritoneala si soc hemoragic, se va intra in eoperatiedupa echilibrare volemica.

-tr chi poate fi impartit in * mare grupe:

-metode de e+ereza -salpingectomia clasica

-ane+ectomia este indicata doar in sarcina tuboovariana.

-histerctomia: numai in cazuri grave de ruptura uterina e+tinsa.

-metode conservatoare: -e+presiunea tubara simpla: indicata in sarcini mici, cu trompa supla. 3rezinta ris de sangerare sec.

-salpingotomia: se poate practica intr-o sarcina tubara mica, cu trompa integra, sau trompe rupte, si. consta in evacuarea si suturarea trompei, laterala sau terminoterminala.

-alegerea procedeului chir depinde de starea trompei afectate, de starea trompei contralaterale, de antecedentele obstreticale alefemeii, de dorinta de a mai avea sau nu copii.

1)placenta previa:def, incidenta, clasificare, etiopatologie.

def: totalitatea sarcinilor la care placenta se insera la nivelul segmentului inferior al uterului, cu sau fara obstructia orificiuluicervical intern, caracterizata prin posibilitatea generarii unor hemoragii importante in sarcina si in travaliu.

incidenta: are o frecventa de % si se intalneste mai frecvent la marile multipare, in sarcinile gemelare, la gravide cu varsta peste2) ani, la cele cu un trecut patologic genital Cavort, chiuretae1

clasificare:a1placenta previa completa, sau previa totala, este aceea care acopera orificiul cervical intern in totalitate

b1placenta previa incompleta:-partial centrala: acopera doar partial orificiul cervical intern.

-marginala: unde marginea cea mai decliva coboara pana la limita orificiului cervical intern.

-laterala, unde marginea placentei se situeaza la *-(cm de D!#

-anatomica.

etiopatologie.D serei de factori determinanti si favorizanti:

-multiparitatea, varsta peste 2( ani, avorturi si chiuretae in antecedente, cicatricile uterine, endometrite, fibroame sau polipi

submucosi, malformatii si hipoplazii uterine, placenta previa la o sarcina anterioara, placentele voluminoase.

patogeneza:insertia oasa se e+plica prin:

%1pregatirea hormonala sidecidualizarea necorespunzatoare a endometrului.

*1migrarea rapida a oului spre zonele declive ale uterului intr-o cavitate uterina marita.


11/21

11

21fecundarea tardiva a oului

71contractilitaea crescuta determina migrarea rapida a oului pana la zona decliva a uterului.

2/)fiziopatologia sangerarii in placenta previa: mecanims de producere in sarcina, travaliu, delivrenta, lauzie:

in sarcina:in sarcina precoce sangerarea se condunda cu cea produsa in iminenta de avort sau avort. #n trim ## sangerarile saunt

rare. 'angerarile produse de placenta previa sunt caracteristice trim ###. 6olul esential in producerea hemoragiilro in au formarea siamplierea segmentului inferior. 3ana in F& cresterea uterului si a placentei sunt paralele, apoi aria de insertie a placentei nu maicreste, si apoi apare decolarea placentei, cu ruperea vilozitatilor crampon si a vaselor utero-placentare, cu sangerarre consecutiva.

in travaliu:%1ruperea vilozitatilor crampon, urmata de decolarea placentara si ruperea vaselor uteroplacentare.

*1teoria tractiunii membranelor e+plica ssangerarea prin tractiunea asupra membranelor e+ercitata in timpulcontractiei uterine la nivelul polului inferior, cu tractiunea asupra placentei, deziliprea marginilor si hemoragie.

21in placentele centrale sau partial centrale dilatarea colului uterin produce decolari ale placentei si rupturi vasculare.

in timpul delivrentei si dupa:

-decolare incompleta fie prin aderenta anormala, fie prin aria e+cesiv de intinsa a insertiei placentei, cu dificultati de clivare sidecolare

-resturi placentare sau membrane ramase in cavitatea uterina.

-contractie deficitara a segm inferior.

-e+istenta unei solutii de continuitate la nivelul deciduei, corespunzatoare locului de insertie a placentei.

-tulb de coagulare.

21)simpotmatologia, diag pozitiv si dif al placentei previa.

simptomatologie:-hemoragia, care prezinta particularitati: spontana, nedureroasa, sange proaspat, de culaore rosie Cdin artereleuteroplacentae rupte1, abundenta sangerarii, este recidivanta.

diag clinic:-sangerarea indolora aparuta in ultimul trimestru de sarcina este datorata palcentei previa de cele mai multe ori.'angerarea apare brusc, survine noapte, cu sange proaspat, coagulabil, se repata cu intensitate crescuta,

-e+ obstretical: evidentiaza de cele mai multe ori prezentaii inalte, rau acomodate la stramtoarea superioara, sau prezentatia pelvina.

-diagnosticul poate fi confirmat prin e+amenul vaginal. 0+amenul cu valve arata sangerare din canalul cervical, iar tuseul vaginalpoate constataa devierea colului uterin, segmentul inferior gros, neformat.

diag paraclinic: ecogradia bidimensionala. 'e considera ecografic o placenta previaatunci cand aceasta acopera in totalitaea

orificiul cervical intern. 'e consideraplacenta jos inserata localizarea pe corpul si segmentul inferior uterin, marginea inferioara aplacentei nemaiaungand pana la orificiul cervical intern.

-alte metode: tehnici radiologice: placentografia directa, cistografia, aminografia. Focalizarea radioizotopica: 6mn !

diag dif: este cel al sangerarii vaginale cu alte sangerari din trim ###.

a1cauze de sangerare independente de starea de gestatie: hemoragiile prin tulb ale crazei sanghine Ccoagulopatii. vasculopati1.emoragiile determinate de leziuni maligne sau benigne vulvo-vagino-cervicale.

b)cauze obstreticale:iminenta de nastere prematura, decolarea prematura de placenta normal inserata si apople+ia uteroplacentara,ruptura uterina, ruptura unui vas al cordonului ombilical, melena fetala intrauterina, ruptura sinus marginal al placentei.

22)conduita terapeutica si o#streticala in placenta +os inserata:

-toate gravidele cu sangerari in ultimul trimestru vor fi internate in spital.

- conduita terapeutica si obstreticala in placenta os inserata este in raport cu o multitudine de factori:

-imoprtanta hemoragiei: abundenta, repetitie

-starea generala a gravidei: anemie, soc hemoragic

-paritate, varsta gestationale, prezentatie, cicatrici uterine.

-starea fatului: viu, mort, varsta de gestatie


12/21

12

a1miloace medicale: reapus la pat, tocolitice, reechilibrare volemica si hemoragica. 'e aplica daca: hemoragie putin abundenta,varsta gestationala nu este mare. /aca varsta gestational este mica se administreaza: glucocorticoizi pt prevenirea mb hialine.

b1miloace obstreticale:

-ruperea membranelor are ca efect oprirea sau diminuarea sangerarii. 0ste indicata la multipare.

-metoda Iillet-4aus consta in aplicarea unei pense pe scalpul fetal si a unei greutati pt a efectua tractiunea continua ptcomprimarea placentei pana la realizarea e+pulziei.

- versiunea mi+ta $ra+ton ic@s

c1miloace chir: operatia cezariana si la histerectomie de hemostaza pt rezolvarea hemoragiei si a nasterii

2")decolarea prematura de placenta normal inserata !(()si apople0ia uteroplacentara: def, incadrare nosologica,

etiopatogenie si fiziopatogenie, aspecte anatomo 3patologice.

def: dezlipirea partiala sau totala a placentei de pe suprafata de insertie uterina inainte de e+pulzia fatului.

incadrare nosologica: sunt incluse totalitatea cazurilor care prezinta hematom retroplacentarapa

etiopatogenie:sunt descrise o serie de circumstante etiologice favorizante:

-terenul discravidic. A este prezenta la umatate din gravide.

-carente vitaminice !,3,0 si acid folic.

-carentele proteice

-gravidele fumatoare, tulburarle endocrine, factori traumatici, psihici, obstacol in drenaul venos, dupa rahianestezii.

fiziopatogenie: -dezlipirea placentei este consecinta hemoragiei in grosimea deciduei. emoragia duce la constituireahemoatoame deciduale, care cresc si rezulta separarea progresiva a placentei de pe perete uterin cu rupturi vasc care marescsangerarea. ;actorul declansator: puseu acut hipertensiv, scaderea brusca a rezistentei vasculare

-in apople+ie uteroplacentara se produc un spasm artriolar cu ischemie arteriala in caduca, in muschiul uterin si vasoplegie venoasa.#schemia si vasoplegia determina scaderea rezistentei vasculare, edem, diapedeza elemente figurate sanghine si ruperea peretilorvasculari. 3rocesul se e+tinde in peretele muscular uterin, la trompe si ovare. 'ufuziunile sanghine de la nivelul deciduei bazale se

e+tind , detasand insertia palcentara, impreuna cu o parte din caduca, formand un hematom retroplacentar.

anatomie patologica:

-macroscopc: decolarea placentara pe o intindere variabila, si prezenta unui hematom retroplacentar. #n zona hematomului masa

placentara este comprimata prezentand numeroase infarcte si depuneri de fibrina.

-microscopic: modificari vasc deciduale, arterio-capilare de tip necroza si hemoragic infiltrative de tip infarctizate.

2$) decolarea prematura de placenta normal inserata !(()si apople0ia uteroplacentara:simptomatologie, forme clinice,

diagnostic.

simptomatologie:

-semne functionale:-durereaeste intensa, cu instalare brusca si evolutie rapid progresiva, continua, localizata subombilical

cu radiere lombosacrata

-sangerarea vaginala:variabila, de la o hemoragie minima la una dramatica, de culoare rosu la negricos

-semne generale:paloare, astenie, traspiratii, modificarie de coloratie tegumentare si de temperatura a e+tremitatilor, tulb

hemodinamice. 3uls frecvent si filiform, alteori bradicardic.

-semne fizice:la e+amenul obiectiv obstretical se constata:

-contractura uterina permanenta

-alterarea profunda sau disparitia $/

-cresterea inaltimii fundului uterin, de la o e9aminare la alta

la e+amenul cu valve evidentiaza sangerarea din col


13/21

13

la tactul vaginal da informatii de varsta gestatiei, de momentul aparitiei accidentului, de starea membranelor.

forme clinice:

autorii anglosa9oni descriu mai multe grade de decolare placentara:

-gradul 3, forma asimptomatica

-gradul I in care este decolata %52 din placenta, sagerare e+terna si contractura uterina medie.

-gradul II prezinta hemoragie, e+t5int, contractura uterina intensa, iar decolarea aunge la *52

-gradul III decolare placentare aproape totala, cu5fara hemoragie, contractura uterina intensa, moarte fetala intrauterina

forme clinice de gravitate, in raport cu marimea hematomului retroplacentar:

-gradul I:asimptomatic, fat viu, hematom intre %))-%()ml.

-gradul II :hematom retroplacentar de %()-())ml

-gradul III: fat mort, fenomene apoplectice e+tinse, tulb de coadulare, soc

dupa aspectul T$:

-forme severe:cu ! zgomotos:soc, fat mort

-forme usoare:cu durere si contractura redusa, suferinta fetala incipienta

-forme letale

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	crina-catana
View:	246 times
Download:	0 times

obstretica PATOLOGICA- subiecte

Documents