Obstetrica Ginecologie Teste

ECLAMPSIA. APOPLEXIA UTERO-PLACENTARĂ

1. Preeclampsia este: a. Disgravidie tardivă majoră complexă

b. Disgravidie precoce c. Complicaţia hipertensiunii materne d. Afecţiune cardio-vasculară e. Consecinţa traumatismului obstetrical

2. Preeclampsia este: a. Complicaţia HTA indusă de sarcină b. Complicaţia tulburărilor de ritm cardiac

c. Complicaţia hipotiroidiei d. Complicaţia hipertensiunii arteriale e. Complicaţia icterului gestaţional

3. Printre simptomele preeclampsiei pot fi:

a. Polakiurie b. Poliurie c. . Crampe musculare la nivelul gambelor d. Prurit generalizat e. Durere epigastrica „în bară“

4. In preeclampsie, dintre testele biologice sanguine avem:

a. Acid uric scazut b. RA crescuta c. Fibrinogen crescut d. Proteinele crescute e. Creatinina crescută

5. In preeclampsie, exameul de urina arată: a. Creatinina crescută b. Volum urinar scăzut c. Uree crescută d. Absentţ albuminuriei e. Creatinina scazută

6. Preeclampsia poate evolua spre: a. Eclampsie

b. Rupturi de col la nastere c. Ruptura uterina d. Distocia mecanica e. Disjunctia de simfiza

7. Primul ajutor (la dispensar) în preeclampsie:

a. Monitorizare clinica 48 de ore b. Perfuzie cu ser clorurat 9 ‰ c. Diazepam+ Nifedipin+ Sulfat de Mg d. Transfuzie cu sange izogrup izo Rh e. Antispastice + antiemetice

8. După naştere, în preeclampsie se face: a. Bilanţ vasculo-renal pentru evaluarea vindecării

b. Regim alimentar hiperglucidic c. Perfuzie cu ser fiziologic d. Ablactare obligatorie e. Ligatură tubară

9. Sindromul HELLP este: a. Formă severă de preeclampsie

b. Hepatita in trimestrul III de sarcina c. Forma severa a disgravidiei precoce d. Peeforatia unui ulcer duodenal in timpul sarcinii e. Pancreatita acuta la gravide

10. Substratul fiziopatologic în disgravidiile tardive:

a. Scăderea Hb sub 8 gr % b. Scăderea rezistenţei vasculare periferice c. Vasodilataţia vaselor pelvine

d. Creşterea volumului sangvin circulant e. Vasospasmul

11. HTA indusa de sarcina inseamna: a. TA peste 60/120 mm Hg in a doua jumatate a sarcinii, la femeie normotensiva b. TA peste 140/90 mm Hg în a doua jumătate a sarcinii, la femeia normotensivă a. cresterea TA sistolice cu mai mult de 40 mm Hg b. cresterea TA diasistolice cu 25 mm Hg peste valoarea de baza c. TA peste 140/90 mm Hg la prima cosultatie prenatala in trimestrul I de sarcina

12. HTA indusa de sarcina este:

a. Intotdeauna asociata cu proteinurie b. Asociată sau nu cu albuminurie şi edeme c. Niciodata asociata cu edeme d. Nu se asociaza cu albuminurie e. Obligatoriu se asociaza cu albuminurie si edeme

13. În sindromul HELLP, pe lângă simptomele din preeclampsie, se asociază: a. trombocitoză, scăderea probelor hepatice(TGO< 70 UI)şi bilirubinemie

b. trombocitopenie, scăderea probelor hepatice(TGO< 70 UI) şi bilirubinemie c. trombocitopenie, creşterea probelor hepatice (TGO>70 UI) şi bilirubinemie d. trombocitopenie, scăderea probelor hepatice (TGO>70 UI) şi bilirubinemie e. trombocitoză, creşterea probelor hepatice(TGO>70 UI)şi bilirubinemie 14. În sindromul HELLP, pe lângă simptomele formei grave de preeclampsie, se întâlnesc: a. dureri în hipocondrul stâng, greţuri, vărsături b. dureri în hipocondrul drept, greţuri, vărsături c. dureri în epigastru, în bară, greţuri, vărsături d. dureri în flancul drept, greţuri, vărsături e. dureri în hipogastru, greţuri, vărsături 15. În formele uşoare sau medii ale HTA indusă de sarcină, semnele subiective sunt:

a. Cefalele în cască b. Edeme posturale c. Acufene d. Greţuri şi vărsături e. Absente

16. Proteinuria în HTA indusă de sarcină este: a. peste 0,3 gr. în 24 ore

b. peste 0,3 gr în 12 ore c. peste 1 gr în 24 ore d. peste 0,5 gr în 12 ore e. peste 0,3 gr în 4 ore

17. Ritmul consultaţiilor la gravida cu risc pentru HTA indusă de sarcină:

a. Lunar b. Săptămânal c. Lunar în primele 6 luni, apoi la 2 săptămâni d. Una în trimestrul I, două în trimestrul II, 3 în trimestrul III e. De 2 ori pe lună

18. În HTA indusă de sarcină, examenul de laborator din sânge arată: a. Trombocitopenie

b. Hb si Ht scazute c. Fibrinogen crescut d. Timp de protrombina scazut e. Trombocite crescute

19. Complicaţii în HTA indusă de sarcină: a. Preeclampsia şi eclampsia

b. Rupturi de canal moale la nastere c. Infectii puerperale d. Infectii urinare e. Torsiunea uterului gravid

20. Prevenirea apariţiei accidentului eclampatic în preeclampsie:

a. Regim alimentar, hiperglucidic b. Perfuzii cu calciu si vitamine în ser fiziologic c. Anticonvulsivante şi hipotensive d. Monitorizare clinică 48 ore, apoi tratament e. Antibioterapie si corticoterapie

21. Tehnica “roll over test”:

a. Se ia TA în poziţie şezândă, apoi la 5 minute în decubit lateral stâng b. 4 măsurători în decubit lateral stâng, apoi la 1 minut şi 5 minute în decubit dorsal c. Se ia TA în decubit lateral stâng, apoi la 10 minute în decubit dorsal d. Se ia TA în decubit dorsal, apoi la 5 minute în poziţie şezândă e. Se ia TA de 4 ori la 5 minute în poziţie şezândă, apoi la 5 minute în decubit dorsal

22. Pentru profilaxia HTA indusă de sarcină, se recomandă:

a. Aspirina în doze de până la 150 mg, calciu, magneziu, zinc b. Aspirina in doza de 2 gr + hemostatice

c. Anticoagulante retard d. Antianemice

e. Vitamine + acid folic

23. La gravida cu risc pentru HTA indusă de sarcină, se urmăreşte greutatea: a. Să nu crească cu mai mult de 1000 gr pe săptămână b. Să nu crească cu mai mult de 500 gr pe săptămână

c. Să nu crească cu mai mult de 500 gr pe lună d. Să nu crească cu mai mult de 1000 gr pe lună e. Să staţioneze 1 lună de la depistare

24. Regimul dietetic la gravida cu risc pentru HTA indusă de sarcină:

a. Hiposodat şi hiperproteic b. Hiperglucidic c. Hipoproteic d. Normosodat

e. Aport de lichide peste 2 litri pe zi

25. Teoria endocrina explica HTA indusa de sarcina prin: a. Scăderea activităţii endocrine a placentei b. Hiperprogesteronemie c. Hipertiroidie d. Hiperproducţia de hormone placentari e. Hiperprolactinemie 26 Examenul urinii în HTA indusă de sarcină arată: a. Excreţie crescută de calciu b. Excreţie crescută de acid uric c. Excreţie crescută de uree d. Excreţiè scăzută de calciu e. Volum urinar crescut 27. “Roll over test” se face la: a. Multipare in travaliu

b. Gravidele cu risc pentru HTA indusă de sarcina după săptămâna a 28-a c. Primipare în luna a VI-a d. Toate gravidele în trimestrul III de sarcină e. Gravidele cu risc în luna a VIII-a şi a IX-a

28. Perioadele crizei eclamptice sunt următoarele, cu excepţia: a. Perioada de invazie b. Perioada de contracţii tonice c. Perioada de agitaţie psiho-motorie d. Perioada de contracţii clonice e. Perioada de comă

29. Diagnosticul diferenţial al eclampsiei se face cu următoarele, exceptând: a. Epilepsia b. Tumori cerebrale c. Apendicita d. Tromboflebita cerebrală e. Coma hipo- sau hiperglicemică 30. Clasificarea apoplexiei utero-placentare: a. Forma uşoară

b. Forma simplă c. Forma medie d. Forma severă e. Forma gravă

31. În forma uşoară de apoplexie utero-placentară simptomatologia constă în: a. Dureri abdominale uşoare

b. Tonus uterin discret crescut c. Starea fătului este bună d. Tonus uterin discret scăzut e. Starea fatului este influenţată 32. În forma medie de apoplexie utero-placentară simptomatologia constă în:

a. Oligurie, albuminurie, hematurie b. Debut lent, cu modificarea tardivă a stării generale c. Debut brusc, cu modificarea rapidă a stării generale d. TA este iniţial scăzută, apoi poate să crească e. BCF normale

33. În forma gravă de apoplexie utero-placentară simptomatologia constă în:

a. Debut brusc, cu semne de şoc hemoragic b. Edeme, tulburari vizuale, oligurie, albuminurie c. Cilindrurie, hematuire d. BCF crescute e. Starea fătului nu e influenţată

34. În formele severe de HTA indusă de sarcină: a. Hb şi Ht sunt scăzute b. Hb şi Ht sunt crescute c. Hb este normală d. Trombocitele sunt scăzute e. Trombocitele sunt crescute

35. În HTA indusă de sarcină, examenul de laborator din sânge arată: a. Fibrinogen scăzut

b. Fibrinogen crescut c. Trombocite scăzute d. Timp de protrombina scăzut e. Hb scăzută 36. În forma uşoară de apoplexie utero-placentară:

a. Placenta este decolată pe o suprafaţă de câţiva cm² b. Hematomul este mic(30-40 ml) c. Uter indemn d. Hematomul este de 300-400 ml e. Uterul prezintă modificări

37. În forma medie de apoplexie utero-placentară: a. Placenta este decolată mai puţin sau egal cu 1/3 din suprafaţa sa

b. Placenta este decolată mai mult sau egal cu 1/3 din suprafaţa sa c. Hematomul este de 300-500 ml d. Hematomul este de 500-600 ml e. Uterul prezintă modificări pe suprafeţe întinse 38. În forma gravă de apoplexie utero-placentară:

a. Placenta este decolată mai puţin sau egal cu 1/3 din suprafaţa sa b. Placenta este decolată pe mai mult de 1/3 din suprafaţa sa c. Hematomul poate ajunge la 500 ml d. Hematomul poate ajunge la 1000 ml e. Uterul este indemn 39. Diagnosticul diferenţial al apoplexiei utero-placentare se face cu:

a. Placenta praevia b. Ruptura uterină c. Hidramniosul d. Sarcina ectopică e. Hepatita acută 40. În formele grave de apoplexie utero-placentară:

a. Se face operaţie cezariana cu sau fără histerectomie totală b. Histerectomie în bloc urmată de ligature arterelor hipogastrice c. Se adminstrează sânge, plasmă, hemostatice, vitamine, oxygen d. Se urmăreşte cu atenţie gravida până ajunge la termen e. Internare în spital, repaus la pat, monitorizare clinică

NAŞTEREA NORMALĂ

1. Factorii implicaţi în declanşarea naşterii care depind de componenta maternă sunt, cu excepţia:

a. Teoria mecanică b. Teoria hormonală c. Teoria imunologică d. Teoria genetică e. Teoria dinamică

2. În timpul naşterii au loc: a. Fenomene active şi pasive b. Fenomene mecanice şi dinamice c. Modificări patologice d. Fenomene termice e. Fenomene imunologice

3. Fenomenele active ale naşterii sunt reprezentate de a. Contracţiile muşchiului uterin b. Dilatarea colului c. Contracţiile musculaturii abdominale d. Formarea şi ruperea pungii amniotice e. Completrea formării segmentului inferior

4. Fenomenele pasive ale naşterii sunt, cu excepţia:

a. Completarea segmentului inferior b. Dilatarea colului c. Formarea şi rupere pungii amniotice d. Modificări plastice ale fătului e. Contracţiile muşchiului uterin

5. Perioadele naşterii sunt:

a. Perioada I-a sau perioada de dilataţie a colului b. Perioada a II-a sau perioada de expulzie a fătului c. Perioada a III-a sau perioada de expulzie a placentei şi membranelor d. Perioada I-a sau perioada de expulzie a fătului e. Perioada a II-a sau perioada de expulzie a placentei şi membranelor

6. Se consideră că naşterea este declanşată când sunt prezente două simptome din

următoarele: a. Contracţii uterine ritmice, sistematizate( 2 contracţii în 10 minute) b. Contracţii uterine ritmice, sistematizate( 3 contracţii în 10 minute) c. Dilatarea colului de cel puţin 2 cm d. Dilatarea colului de cel puţin 3 cm e. Dilatarea colului de cel puţin 4 cm

7. Următoarele prezentaţii cefalice sunt patologice( deflectate)

a. Bregmatică b. Facială c. Frontală d. Craniană e. Pelvină

8. Prezentaţia reprezintă:

a. Prima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară b. A II-a parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară c. Ultima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară d. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe conturul strâmtorii superioare e. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe conturul strâmtorii inferioare

9. Poziţia reprezintă: a. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe conturul strâmtorii inferioare

b. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe conturul strâmtorii superioare c. Prima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară d. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe conturul strâmtorii mijlocii e. Ultima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea superioară

10. Singura prezentaţie eutocică este:

a. Pelvină b. Transversă c. Craniană d. Frontala e. Facială

11. Prezentaţia craniana se întâlneşte în :

a. 92% din cazuri b. 94% din cazuri c. 84% din cazuri d. 86% din cazuri e. 96% din cazuri

12. În prezentaţia craniană punctul convenţional de pe prezentaţie este:

a. Mentonul b. Sacrul c. Occiputul d. Marea fontanelă e. Bregma

13. Cele mai frecvente poziţii în prezentaţia craniană sunt:

a. OISA şi OIDP b. OIST şi OIDA c. OIDP şi OIDA d. OIDT şi OIDP e. OIDA şi OIDP

14. Mecanismul de naştere al extremităţii cefalice comportă 3 timpi principali: a. Angajarea b. Coborârea c. Degajarea d. Rotaţia e. Deflexiunea

15. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: a. Angajarea are loc cu un timp complementar: accentuarea flexiei extremităţii

cefalice b. Coborârea are loc cu un timp complementar: rotaţia intrapelvină c. Coborârea are loc cu doi timpi complementari: rotaţia intrapelvină şi deflexiunea

moderată a extremităţii cefalice d. Degajarea se face cu doi timpi complementari: deflexiunea mare a

extremităţii cefalice şi rotaţia intrapelvină e. Degajarea se face cu un timp complementar: deflexiunea mare a extremităţii

cefalice

16. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Angajarea umerilor se face cu un timp complementar: tasarea umerilor b. Coborârea umerilor se face cu 2 timpi complementari: rotaţia internă şi

înclinarea umărului anterior înainte şi în jos c. Degajarea se face cu un timp complementar: inflexiunea în jurul axului

simfizei d. Angajarea umerilor se face doi timpi complementari: tasarea umerilor şi rotaţia

internă e. Coborârea umerilor se face cu un timp complementar: rotaţia internă

17. Prezentaţia pelvină se întâlneşte cu o frecvenţă de: a. 3% din naşteri b. 6% din naşteri c. 9% din naşteri d. 4% din naşteri e. 2% din naşteri

18. Prezentaţia pelvină are două varietăţi:

a. Prezentaţia pelvină decompletă b. Prezentaţia pelvină incompletă c. Prezentaţia pelvină completă d. Prezentaţia pelvină neglijată e. Prezentaţia pelvină totală

19. În prezentăţia pelvină decompletă:

a. Fătul are coapsele flectate pe bazin b. Fătul are gambele flectate pe coapse c. Fătul are gambele în extensie pe coapse d. Fătul are coapsele în extensie pe bazin e. În aria strâmtorii superioare se găseşte pelvisul şi plantele fătului

20. În prezentaţia pelvină completă:

a. Fătul are coapsele flectate pe bazin b. Fătul are gambele flectate pe coapse c. În aria strâmtorii superioare se găseşte pelvisul şi plantele fătului

d. În aria strâmtorii superioare se găseşte pelvisul şi plantele fătului e. Fătul are coapsele în extensie pe bazin

21. Mecanismul de naştere în prezentaţia pelvină cuprinde: a. Mecanismul de naştere al pelvisului b. Mecanismul de naştere al umerilor c. Mecanismul de naştere al extremităţii cefalice d. Mecanismul de naştere al trunchiului e. Mecanismul de naştere al membrelor

22. În prezentaţia bregmatică punctul convenţional de pe prezentaţie este:

a. Mentonul b. Bregma c. Sacrul d. Nasul e. Occiputul

23. Poziţiile obişnuite în prezentaţia bregmatică sunt următoarele, cu excepţia:

a. Bregmo-iliacă stângă anterioară(B.I.S.A) b. Bregmo-iliacă stângă posterioară(B.I.S.P) c. Bregmo-iliacă dreaptă posterioară (B.I.D.P) d. Bregmo-iliacă dreaptă anterioară(B.I.D.A) e. Bregmo-sacrată (B.S)

24. În prezentaţia frontală punctul convenţional de pe prezentaţie este:


25. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia frontală sunt următoarele, cu excepţia:

a. Nazo-iliacă stângă anterioară(N.I.S.A) b. Nazo-iliacă stângă posterioară(N.I.S.P) c. Nazo-iliacă dreaptă posterioară (N.I.D.P) d. Nazo-iliacă dreaptă anterioară(N.I.D.A) e. Nazo-iliacă transversală (N.I.T)

26. Stabilirea diagnosticului de prezentaţie frontală:

a. Este excepţională înainte de naştere b. Se face cu uşurinţă înainte de naştere c. La o dilataţie de 4-5 cm cu membrane rupte se găseşte marea fontanelă în

centrul excavaţiei d. La o dilataţie de 4-5 cm cu membrane intacte se găseşte marea fontanelă în

centrul excavaţiei e. Se palpează facil arcadele orbitare şi nasul

27. Despre naşterea naturală în prezentaţie frontală se poate afirma că: a. Angajarea se face cu un timp complementar: retropulsia maxilarului inferior b. Coborârea se face cu doi timpui complementari: rotaţia anterioară a

maxilarului superior şi flexia uşoară a extremităţii cefalice c. Degajarea se face cu un timp complementar: flexia moderată a extremităţii

cefalice d. Coborârea are loc cu doi timpi complementari: rotaţia intrapelvină şi deflexiunea

moderată a extremităţii cefalice e. Degajarea se face cu doi timpi complementari: deflexiunea mare a extremităţii

cefalice şi rotaţia intrapelvină

28. Anomalii ale mecanismului de naştere în prezentaţia frontală sunt următoarele, cu excepţia:

a. Hipertonie uterină b. Hipotonie uterină c. Lipsa rotaţiei spre simfiză d. Anclavarea craniului în excavaţie e. Rotaţie posterioară

29. În prezentaţia facială punctul convenţional de pe prezentaţie este:


30. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia facială sunt următoarele, cu excepţia:

a. Mento-iliacă stângă anterioară(M.I.S.A) b. Mento-iliacă stângă posterioară(M.I.S.P) c. Mento-iliacă dreaptă posterioară (M.I.D.P) d. Mento-iliacă dreaptă anterioară(M.I.D.A) e. Mento-sacrată (M.S)

31. În prezentaţia transversă punctul convenţional de pe prezentaţie este: a. Mentonul b. Bregma c. Acromionul d. Nasul e. Occiputul

32. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia transversă sunt următoarele, cu excepţia:

a. Acromio-iliacă dreaptă a umărului drept b. Acromio-iliacă dreaptă a umărului stâng c. Acromio-iliacă stângă a umărului stâng d. Acromio-iliacă stângă a umărului drept e. Acromio-sacrată a umărului drept

33. Diagnosticul de prezentaţie transversă se pune după efectuarea examenului clinic,

astfel: a. Dureri în fosa iliacă sau în flanc b. Dureri în epigastru, în bară c. Abdomen mărit de volum, cu axul mare orientat transversal d. Abdomen mărit de volum, cu axul mare orientat longitudinal e. În hipogastru se palpează polul cefalic, iar în epigastru se palpează polul pelvin

34. Diagnosticul de prezentaţie transversă se pune după efectuarea examenului clinic,

astfel: a. Abdomen mărit de volum, cu axul mare orientat transversal

b. În hipogastru nu se identifică nici un pol fetal c. BCF se percep pe linia mediană, periombilical

d. În hipogastru se palpează polul cefalic, iar în epigastru se palpează polul pelvin e. BCF se parcep la ½ liniei spino-ombilicale, de aceeaşi parte cu spatele fetal

35. În perioada I-a a naşterii se urmăreşte:

a. Starea mamei b. Starea fătului c. Progresul naşterii

d. Aspectul placentei e. Starea tatălui

36. Despre punga amniotică putem afirma:

a. Se evidenţiază prin EVV la o dilataţie de peste 2-3 cm b. Se rupe spontan la o dilataţie de 6 cm c. Se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataţie de 6 cm d. Se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataţie de 3 cm e. Se rupe spontan la o dilataţie de 2-3 cm

37. În cazul prezentaţiei pelvine, ajutorul manual de extragere a umerilor şi extremităţii cefalice se face prin

a. Metoda Bracht b. Metoda Bonnaire c. Metoda Mauriceau d. Metoda Guthrie e. Metoda Crouzat

38. Decolarea placentei de pe suprafaţa de inserţie uterină se face prin două mecanisme:

a. Mecanismul Baudelocque b. Mecanismul Bracht c. Mecanismul Duncan d. Mecanismul Mauriceau e. Mecanismul Noble

39. În cazul asistenţei la naştere în prezentaţie pelvină

a. Dinamica uterină va fi corectată cu perfuzie ocitocică b. Punga amniotică trebuie să rămână intactă până la dilataţie completă c. Trebuie stabilită obligatoriu varietatea de prezentaţie: completă sau

decompletă d. Punga amniotică se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataţie de 5-6 cm e. Nu se va pune perfuzie ocitocică decât în expulzie

40. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii este:

a. Hipotonia uterină b. Decolarea patologică a placentei c. Rupturile canalului moale d. Hipertonia uterină e. Tratamentul cu antispastice şi ocitocice

COMPLICAŢIILE NAŞTERII

1. Hemoragia din perioada a III-a a naşterii reprezintă: a. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 350-500ml în perioada de expulzie a

placentei şi membranelor b. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 250-500ml în perioada de expulzie a

placentei şi membranelor c. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 250-300ml în perioada de

expulzie a placentei şi membranelor d. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 450-500ml în perioada de expulzie a

placentei şi membranelor e. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 550-700ml în perioada de expulzie a

placentei şi membranelor

2. Frecvenţa hemoragiilor din perioada aIII-a a naşterii este de:

a. 3-5% din naşteri b. 5-6% din naşteri c. 5-10% din naşteri d. 10-15% din naşteri e. 2-3% din naşteri

3. Hemoragiile din perioada a III-a a naşterii pot fi determinate de:

a. naşterile prelungite sau excesului de stimulare prin perfuzii ocitocice b. supradistensia uterină c. multiparitate d. primiparitate e. lipsa stimulării dinamicii uterine prin perfuzii ocitocice

4. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate decolării patologice

a placentei este următoarea, cu excepţia: a. decolarea prematură de placentă normal inserată b. aderenţe anormale ale placentei c. hemoragie prin retenţie de placentă d. manevre mecanice iatrogene e. retenţie prelungită de făt mort

5. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate tulburărilor de

coagulare sanguină este următoarea, cu excepţia: a. retenţia prelungită de făt mort b. disgravidii tardive severe c. embolie amniotică d. decolare prematură a placentei normal inserate e. hemoragie prin retenţie de placentă

6. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate tulburărilor de

coagulare sanguină este următoarea, cu excepţia: a. embolie amniotică b. retenţia prelungită de făt mort c. disgravidii tardive severe d. aderenţe anormale ale placentei e. hemoragii importante detrminate de diateze hemoragice prelungite

7. Hemoragia poate fi: a. externă, uşor de sesizat b. externă, dificil de sesizat c. internă, cănd sângele se acumulează în cavitatea uterină d. internă, când sângele se elimină pe căile genitale externe e. mixtă, formă frecvent întâlnită

8. Hemoragia poate fi:

a. mixtă, formă rar întâlnită b. externă, uşor de sesizat c. internă, cănd sângele se acumulează în cavitatea uterină d. externă, dificil de sesizat e. mixtă, formă frecvent întâlnită

9. Semnele hemoragiei interne sunt următoarele cu excepţia:

a. paloarea accentuată a tegumentelor b. hipertensiune, bradicardie c. hipotensiune, tahicardie d. tahipnee e. sete de aer

10. În hemoragiile din perioada a III-a a naşterii a. în 10-20 minute se pot pierde până la 1000 ml de sânge b. în 5-10 minute se pot pierde până la 1000 ml de sânge c. în 10-15 minute se pot pierde până la 500 ml de sânge d. în 10-20 minute se pot pierde până la 2000 ml de sânge e. în 5-10 minute se pot pierde până la 100 ml de sânge

11. Etiologia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii este: a. hipotonia uterină b. rupturile de canal moale c. hemoragiile prin tulburări de coagulare d. hipertonia uterină e. fisurile labiale

12. Complicaţiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:

a. colapsul b. şocul c. exitus d. sindromul Sheehan e. anemia

13. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt: a. sindromul Sheehan b. colapsul c. anemia d. decerebrare e. IRA

14. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt: a. boala tromboembolică b. anemia c. infecţiile locale sau generale d. colapsul e. exitusul

15. Conduita profilactică în hemoragiile din timpul naşterii constă în:

a. depistarea şi tratarea anemiilor în cursul sarcinii b. corectarea tulburărilor de dinamică uterină din perioada I şi a II-a a naşterii c. evitarea manevrelor brutale în perioada a III-a a naşterii d împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele e. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor

16. Conduita profilactică în hemoragiile din perioada a III-a a naşterii constă în: a. urmărirea strictă a cantităţii de sânge pierdut b. administrarea preparatelor de tipul Ergomet c. controlul placentei şi al membranelor d. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele e. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor 17. Conduita curativă are două obiective:

a. îmbunătăţirea stării fătului b. oprirea hemoragiei c. îmbunătăţirea stării mamei d. reechilibrarea volemiei e. sedarea mamei 18. În hipotonia uterină se procedează la următoarele, cu excepţia: a. nu se masează uterul b. se masează extern uterul c. se evacuează vezica urinară prin sondaj d. se administrează Oxitocină şi Ergomet e. se urmăreşte decolarea placentei

19. Retenţia completă sau parţială de placentă se rezolva prin: a. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele b. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor

c. extragere manuală de placentă d. se masează extern uterul

e. se administrează Oxitocină şi Ergomet 20. Extragerea manuală a placentei:

a. poate fi efectuată doar de medicul specialist de obstetrică b. poate fi efectuată de orice persoană care se află în preajma parturientei c. poate fi efectuată de către medicul de familie d. nu poate fi efectuată de către medicul de familie e. nu poate fi efectuată de medicul specialist de obsterică

21. Pentru extragerea manuala a placentei a. este necesară asepsia mâinilor b. nu este necesară asepsia mâinilor c. se pune material steril pe abdomenul mamei d. nu se pune material steril pe abdomenul mamei, pentru a nu pierde timpul e. manevra trebuie executată rapid

22. Pentru extragerea manuala a placentei se procedează la următoarele, cu excepţia a. este necesară asepsia mâinilor b. se aseptizează regiunea vulvo-perineală c. nu se retrage mâna din cavitatea uterină până când placenta dezlipită nu alunecă

pe antebraţ d. manevra trebuie executată rapid e. manevra nu trebuie executată precipitat şi nici brutal

23. Pentru reechilibrarea volemică a parturientei: a. se asigură o singură cale venoasă b. se administrează sânge în cantitate corespunzătoare c. se administrează cantităţi mici de sânge d. se asigură două căi venoase e. nu se administrează antibiotice

24. Pentru reechilibrarea volemică a parturientei:

a. toate raspunsurile de mai jos b. antibioterapie profilactică c. vitaminoterapie d. oxigenoterapie e. administrarea de EAC şi Trasilol pentru a preveni CID în hemoragiile mari

25. Rupturile de canal moale: a. determină pierderi mici de sânge pe căile genitale externe, dacă interesează

fundurile de sac vaginale b. determină pierderi importante de sânge pe căile genitale externe, dacă

interesează fundurile de sac vaginale c. determină pierderi mici de sânge pe căile genitale externe, dacă interesează

colul uterin d. determină pierderi importante de sânge pe căile genitale externe, dacă

interesează colul uterin e. determină pierderi mici de sânge pe căile genitale externe, dacă interesează

regiunile paraclitoridiene

26. În hemoragiile din perioada a III-a a naşterii determinate de hipotonia uterină a. hemoragia externă este mare b. uterul este moale, mare, globulos c. uterul depăşeşte cicatricea ombilicală d. hemoragia externă este mică e. uterul este dur, mic, nu depăşeşte cicatricea ombilicală

27. Rupturile de col prelungite la nivelul segmentului inferior:

a. determină hemoragie externă importantă b. determină o hemoragie mixtă, mai puţin externă, mai mult internă c. determină o hemoragie mixtă, mai puţin internă, mai mult externă d. apar revărsate intraligamentare e. nu apar niciodată revărsate intraligamentare

28. Hemoragia prin tulburări de coagulare a. se manifestă prin hemoragie internă cu sânge fluid b. se manifestă prin hemoragie externă cu sânge fluid c. se manifestă prin hemoragie internă cu sânge coagulat d. se manifestă prin hemoragie internă cu sânge coagulat e. când există cheag, acesta nu lizează rapid

29. Conduita profilactică în cursul sarcinii este următoarea, cu excepţia: a. regim hipersodat, hiperproteic b. depistarea şi tratarea anemiilor c. depistarea şi tratarea tulburărilor de coagulare d. depistarea şi tratarea disgravidiilor e. tratarea HTA

30. Conduita profilactică în perioada I şi a II-a a naşterii este a. corectarea tulburărilor de dinamică uterină b. evitarea travaliilor epuizante c. anestezie bine ţintită d. evitarea anesteziei e. evitarea perfuziilor cu Oxitocină

31. Conduita profilactică în perioada a III-a a naşterii este

a. controlul placentei şi al membranelor b. bilanţul corect şi complet la sfârşitul delivrării c. examenul manual şi examenul cu valvele d. urmărirea strictă a cantităţii de sânge pierdut e. evitarea manevrelor de împingere a fundului uterului pentru a expulza

placenta şi membranele

32. Tulburările de dinamică uterină prin insuficienţă sunt datorate: a. multiparităţii b. supradistensiei uterine( gemelaritae, polihidramnios) c. tumorilor uterine( fibroame) d. primiparităţii e. supradistensiei uterine( făt unic, oligoamnios)

33. Tulburările de dinamică uterină prin insuficienţă pot fi consecutive:

a. naşterilor prelungite sau excesului de stimulare prin perfuzii ocitocice b. administrării de antispastice la scurt timp înainte de expulzia placentei c. anesteziei prea profunde d. uterul nu se contractă eficient după eliminarea placentei e. toate de mai sus

34. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt: a. sindromul Sheehan b. infecţiile locale c. anemia d. boala tromboembolică e. toate de mai sus

35. Complicaţiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:

f. şocul g. toate raspunsurile sunt corecte h. IRA i. colapsul j. exitusul

36. Conduita profilactică în hemoragiile din perioada a III-a a naşterii constă în:

a. depistarea şi tratarea anemiilor b. tratarea tulburărilor de coagulabilitate c. controlul placentei şi al membranelor d. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor

e. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele

37. Semnele hemoragiei interne sunt următoarele: a. paloarea accentuată a tegumentelor b. hipotensiune, tahicardie c. tahipnee d. bradipnee e. hipertensiune, bradicardie

38. Hemoragia din perioada a III-a a naşterii reprezintă:

a. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 350-500ml în perioada de expulzie a placentei şi membranelor

b. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 250-500ml în perioada de expulzie a fătului

c. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 250-300ml în perioada de expulzie a placentei şi membranelor

d. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 250-300ml în perioada de expulzie a fătului

e. pierderea unei cantităţi de sânge ce depăşeşte 550-700ml în perioada de expulzie a placentei şi membranelor

39. Frecvenţa hemoragiilor din perioada aIII-a a naşterii este de:

a. 3-5% din totalul de naşteri b. 5-10% din totalul de sarcini c. 5-10% din totalul de naşteri d. 2-3% din totalul de sarcini e. 2-3% din totalul de naşteri

40. Reechilibrarea volemica în caz de hemoragie se face astfel:

a. vitaminoterapie b. se administrează medicaţia strict intramuscular c. oxigenoterapie d. se evită administrarea antibioticelor e. la nevoie se asigură o linie venoasă

LEHUZIA FIZIOLOGICĂ

1. Lehuzia este perioada: a. de 40 zile înaintea naşterii b. de 45 zile inaintea nasterii c. de 45 zile care urmează naşterii d. de 45 zile de alăptare a sugarului e. de 40 zile ce urmează naşterii 2. Lehuzia se caracterizează prin: a. o perioadă scurtă de labilitate psiho-motorie b. o perioada lunga de labilitate psiho-motorie c. revenirea organismului matern la echilibrul din starea de negraviditate d. evoluţia uterină cu 1,5 cm pe zi e. congestia mamară cu dureri difuze la nivelul sânilor

3. Fenomenele care au loc în lehuzia imediată sunt: a. atrofia fibrelor musculare ale uterului, lactogeneza şi secreţia lohiilor b. automatismul mamar şi secreţia sanghinolentă a plăgii uterine c. retracţia musculaturii uterine, hemostaza vaselor d. refacerea tonusului musculaturii abdominale şi pelvine şi alăptarea e. congestia mamara „furia laptelui” 4. Conduita în primele 2 ore după expulzia anexelor fetale din cavitatea uterină este: a. lehuza rămâne sub strictă supraveghere urmărind: starea generală, TA, puls,

temperatură, prezenţa globului de siguranţă şi cantitatea de sânge eliminată pe căile genitale externe

b. tratamentul lehuziei prin măsuri igieno-dietetice, cu limitarea aportului lichidian, evacuarea artificială a sânului, antalgice, antiinflamatoare

c. se indică mobilizarea precoce a lehuzei şi se urmăresc pulsul, TA, temperatura şi diureza

d. inspecţia şi palparea sânilor lehuzei şi respectarea tehnicii corecte a suptului e. consult ginecologic la fiecare 30 minute

5. Lehuzia imediată este perioada care urmează după expulzia anexelor fetale din

cavitatea uterină şi durează: a. 2 ore b. 3 ore c. 4 ore d. 5 ore e. 6 ore

6. Lehuzia fiziologică este perioada care urmează naşterii şi durează: a. 35 zile b. 40 zile c. 45 zile d. 50 zile e. 60 zile

7. Lehuzia propriu-zisă este perioada care urmează naşterii şi durează: a. 4-6 zile b. 6-8 zile c. 8-10 zile d. 10-12 zile e. 12-14 zile

8. Lehuzia îndepărtată este perioada care urmează lehuziei propriu-zise şi durează: a. 10 zile b. 20 zile c. 30 zile d. 40 zile e. 50 zile

9. Fenomenele care se urmăresc în lehuzia propiru-zisă sunt_ a. involuţia uterină, lohiile şi secreţia lactată b. fazele de mamogeneză, galactopoieză şi automatism mamar c. evoluţia uterină, congestia mamară şi lohiile d. secreţia sanghinolentă şi cantitatea lohiilor e. eliminarea resturilor placentare

10. Involuţia uterină până la dimensiunile unei portocale (organ pelvin) are loc în: a. 8 zile b. 10 zile c. 12 zile d. 14 zile e. 16 zile

11. Modificările ce se produc în involuţia uterină din punct de vedere histologic sunt: a. reducerea numerică a fibrelor musculare şi atrofia lor cu mărirea vascularizaţiei b. reducerea numerică a fibrelor musculare şi atrofia lor şi reducerea vascularizaţiei c. atrofia fibrelor musculare şi reducerea secreţiei lactate d. reducerea volumului fibrelor musculare şi mărirea vascularizaţiei e. reducerea numerica a fibrelor musculare si hipertrofia lor

12. Lohiile reprezinta: a. zona de insertie a placentei pe uter b. modificarea formei si consistentei uterului c. secretia lactata d. eliminarea de fragmente placentare e. secretia plagii uterine

13. Globul de siguranta Pinard este:

a. congestia mamara numita „furia laptelui” b. uterul in trimestrul al 3lea de sarcina c. uterul devine globulos si dur in lehuzia imediata d. cresterea in volum a glandei mamare in lehuzia propriu-zisa e. angorjarea mamara

14. Lohiile contin:

a. colostru b. sange si bucati din placenta c. sange si colostru d. lapte si colostru e. sange si transsudat de pe fata interna a uterului

15. Cantitatea totala a lohiilor este de aproximativ:

a. 1000 ml b. 2000 ml c. 3000 ml d. 4000 ml e. 5000 ml

16. Cel mai important fenomen al perioadei de lehuzie propriu-zisa este:

a. involutia b. lohiile c. secretia lactata d. furia laptelui e. reluarea tranzitului intestinal

17. Faza de mamogeneza se desfasoara:

a. dupa nastere b. in timpul sarcinii c. in lehuzia imediata d. la 24-48 ore postpartum e. in lehuzia indepartata

18. Secretia lactata NU este caracteristica pentru: a. lehuzia propriu-zisa b. faza de automatism mamar c. lehuzia indepartata d. perioada sarcinii e. perioada alaptarii sugarului

19. Sangele prezent in lohii provine din:

a. sistemul hematopoietic b. dilatarea ureterelor c. tumefiarea colului uterin d. efectuarea epiziotomiei e. plaga placentara

20. Eliberarea prolactinei este inhibata in:

a. faza de lactogeneza b. faza de mamogeneza c. faza de galactopoieza d. faza de automatism mamar e. congestia mamara „furia laptelui”

21. Faza de lactatie propriu-zisa se instaleaza in:

a. a 3-4a zi postpartum b. a 1-2a zi postpartum c. a 4-5a zi postpartum d. la 2 ore dupa nastere e. la 12 ore dupa nastere

22. Lactatia este produsa prin actiunea asupra glandei mamare a:

a. estrogenilor b. progesteronului c. insulinei d. colostrului e. prolactinei

23. In mecanismul complex al lactatiei NU intervin:

a. corticoizii b. insulina c. STH d. hemoglobina e. ACTH

24. Faza de galactopoieza reprezinta: a. faza de intretinere a secretiei lactate b. faza de initiere hormonala a secretiei lactate c. faza de contractii uterine d. faza de suprimare a lohiilor e. faza de reflex neuro-hormonal

25. In mecanismul complex al secretiei lactate sistemul hipotalamo-hipofizar isi va relua

functia in faza de: a. mamogeneza b. lactogeneza c. congestie mamara d. galactopoieza e. automatism mamar

26. Furia laptelui reprezinta:

a. starea normala care precede lactatiei b. o tulburare vasculo-hemodinamica locala c. o stare de lactatie ce se instaleaza la 2 ore dupa nastere d. o tulburare digestiva e. o tulburare neuro-psihica

27. Modificarile sistemice in lehuzia propriu-zisa sunt prezente la: a. aparatul genital si la nivelul sanilor b. numai la aparatul genital c. la sistemul nervos si aparatul genital d. la aparatele respirator, cardiovascular, digestiv, renal si genital e. la sistemul nervos, hematopoietic, osteomuscular si la aparatul respirator,

cardiovascular, digestiv, renal si genital

28. Conduita in lehuzia propriu-zisa va urmari: a. involutia uterina, secretia de lohii si lactata, toaleta organelor genitale

externe si ingrijiri generale b. numai involutuia uterina si toaleta organelor genitale externe c. numai ingrijiri generale d. numai secretia lactata e. diureza si reflexele cutanate

29. Alimentatia lehuzei trebuie sa fie:

a. completa si echilibrata cu un aport scazut de calorii, proteine, vitamine si saruri minerale

b. completa si echilibrata cu un aport crescut de calorii, proteine, vitamine si saruri minerale

c. completa si echilibrata cu un aport crescut de lichide d. completa si echilibrata cu un aport crescut de condimente e. completa si echilibrata cu restrictie de lichide

30. Involutia uterina se produce:

a. numai in lehuzia imediata b. in tot timpul lehuziei fiziologice c. numai in lehuzia propriu-zisa si indepartata d. numai in lehuzia propriu-zisa e. la 2 zile dupa nastere

31. Uterul ajunge la dimensiuniule anterioare sarcinii:

a. la sfarsitul lehuziei imediate b. la sfarsitul lehuziei propriu-zise c. la sfarsitul lehuziei indepartate d. dupa un an de la nastere e. dupa 2 saptamani dupa nastere

32. Secretia de lohii continua pana in:

a. ziua 20-22 b. ziua 22-28 c. ziua 22-24 d. ziua 24-28 e. ziua 24-26

33. Secretia lactata intra in faza de automatism mamar:

a. dupa o perioada relativ scurta b. dupa o perioada relativ lunga c. dupa lehuzia imediata d. dupa lehuzia indepartata e. imediat dupa nastere

34. Supravegherea lehuzei in perioada de lehuzie indepartata:

a. nu se face deloc b. se face prin internare in spital c. se face prin consultatie postnatala d. se face numai la cererea lehuzei e. se face doar de catre specialistul ginecolog la fiecare 5 zile

35. Contactul sexual este interzis dupa nastere:

a. 25-30 zile b. 30-45 zile c. 45-50 zile d. 50-55 zile e. 55-60 zile

36. Gimnastica respiratorie a lehuzei se incepe:

a. din ziua a 2a de lehuzie b. din ziua a 10a de lehuzie c. din ziua a 6-7a de lehuzie d. din ziua a 12a de lehuzie e. din ziua a 8a de lehuzie

37. Gimnastica medicala pentru refacerea musculaturii abdominale si perineale se indica:

a. dupa primele 2 zile de lehuzie b. dupa primele 6-7 zile de lehuzie c. dupa primele 10 zile de lehuzie d. dupa primele 20 zile de lehuzie e. dupa primele 30 zile de lehuzie

38. Evacuarea tubului digestiv la lehuza se produce de obicei spontan dupa nastere la:

a. 2-10 ore b. 10-12 ore c. 12-24 ore d. 24-36 ore e. 36-72 ore

39. Modificarile sistemului nervos al lehuzei constau in:

a. o perioada lunga de labilitate psiho-motorie b. o perioada scurta de labilitate psiho-motorie c. modificari permanente la nivelul SNC d. modificari temporare la nivelul SNC e. abolirea reflexelor cutanate

40. Parametrii cardiaci (debitul cardiac, frecventa si presiunea venoasa centrala) revin la

normal in timpul lehuziei in: a. primele 6 zile b. primele 7 zile c. primele 8 zile d. promele 9 zile e. primele 10 zile

LEHUZIA PATOLOGICA

1. Hemoragiile in lehuzia imediata reprezinta pierderea in primele 2 ore dupa nastere a peste:

a. 200 ml sange b. 300 ml sange c. 400 ml sange d. 500 ml sange e. 600 ml sange

2. Etiologia hemoragiilor in lehuzia imediata in raport cu hemoragiile din perioada a IIIa a nasterii este:

a. asemanatoare b. identica c. diferita d. complet diferita e. partial identica, partial diferita

3. Daca hemoragia in lehuzia imediata este mai importanta, se poate ajunge rapid la:

a. anemie acuta b. uter marit de volum c. aderente anormale ale placentei d. colaps si soc hemoragic e. exitus

4. Hipotonia uterina are ca simptomatologie:

a. absenta hemoragiei, uterul nu se contracta si nu se retracta, vasele utero-placentare raman deschise

b. hemoragie externa, interna sau mixta, uterul nu se contracta si nu retracta, vasele utero-placentare raman deschise, „globul de siguranta” nu se formeaza

c. se formeaza „globul de siguranta”, uterul nu se contracta, nu se retracta, hemoragie externa, interna sau mixta

d. hemoragie externa, interna sau mixta, uterul nu se contracta, nu se retracta, vasele utero-placentare raman inchise, „globul de siguranta” nu se formeaza

e. absenta hemoragiei, uterul nu se contracta si nu se retracta, „globul de siguranta” nu se formeaza

5. Hemoragia in lehuzia imediata poate fi:

a. numai externa b. numai interna c. mixta d. externa sau mixta e. externa, interna sau mixta

6. In hipotonia uterina examenul local prezinta: a. uter normal, globulos b. uter marit de volum, globulos c. uter redus de voum, globulos d. uter redus de volum, flasc e. uter de volum normal, cu contur neregulat

7. Retentia de fragmente placentare si/sau membranare are urmatoarea simptomatologie

a. aderenta anormale, sinusuri vasculare deschise, preturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine si hemoragie

b. aderente normale, sinusuri vasculare inchise, perturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterne si hemoragie

c. aderente anormale, sinusuri vasculare inchise, contractilitatea si retractilitatea fibrelor musculare uterine normale si hemoragice

d. aderente normale, sinusuri vasculare deschise, poerturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine, absenta hemoragiei

e. aderente anormale, sinusuri vasculare inchise, poerturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine

8. Hemoragia din lehuzia imediata este:

a. numai externa b. numai mixta c. externa, interna sau mixta d. numai interna e. externa sau mixta

9. Examenul local in hemoragiile din lehuzia imediata evidentiaza un uter:

a. globulos, necontractil b. globulos, dar contractil c. neglobulos, dar contractil d. neglobulos, necontractil e. flasc, necontractil

10. In cazul hemoragiilor din lehuzia imediata rupturile pot fi la urmatorul nivel:

a. col uterin, vagin, uter, planseu pelvi-perineal b. col uterin, vagin, vulva, planseu pelvi-perineal c. col uterin, vulva, planseu pelvi-perineal d. col uterin, vagin, vulva e. vagin, vulva, planseu pelvi-perineal

11. Rupturile planseului pelvi-perineal in cazul hemoragiilor din lehuzia imediata pot fi:

a. profunde si complete b. superficiale, dar complicate c. profunde sau superficiale, dar complete d. superficiale, profunde, complete, complicate e. superficiale si complete

12. Hemoragiile prin tulburari de coagulare sunt insotite de:

a. microhemoragii la nivel cerebral b. microhemoragii la nivelul altor aparate si sisteme c. microhemoragii la nivel renal d. microhemoragii la nivel hepatic e. microhemoragii la nivel vascular periferic

13. In functie de etiologie se recomanda in hipotonia uterina urmatoarele:

a. oxitocina i.v., perfuzie 2-4 UI, sutura muschiului ridicator anal, apoi a mucoasei vaginale si a tegumentului

b. controlul manual al cavitatii uterine c. oxitocina i.v., perfuzie 2-4 UI, mesarea cavitatii uterine, gheata pe abdomen d. sutura mucoasei vaginale si apoi a tegumentului e. decolarea manuala a placentei

14. Solutiile de continuitate in cazul unei hemoragii in lehuzia imediata, lehuza fiind la

dispensar, sunt tratate astfel: a. hemostaza locala prin compresiune sau fire de hemostaza b. sutura sfincterului anal, mucoasei vaginale si a tegumentului c. sutura peretelui rectal, apoi a sfincterului anal cu fire in „U”, a ridicatorului

anal, mucoasei vaginale si a tegumentului d. transfuzie cu sange proaspat e. administrate de hipercoagulante

15. Un fat voluminos la nastere poate provoca:

a. numai rupturi la nivelul colului b. numai rupturi la nivelul vaginului c. rupturile planseului pelvi-perineal d. hemoragie prin tulburari de coagulare e. decolare tardiva a placentei

16. Rupturile planseului pelvi-perineal NU se pot produce datorita:

a. unei nasteri precipitate b. indice ano-genital mai mic de 6 cm c. fat voluminos d. transfuzie de sange e. manevre obstetricale

17. Rupturile planseului pelvi-perineal se clasifica in:

a. 2 grade b. 3 grade c. 4 grade d. 5 grade e. 6 grade

18. Fibrinogenul si plasma trombocitara se administreaza in cazul: a. hemoragiilor cu ruptura de col uterin b. hemoragiilor prin tulburari de coagulare c. hemoragiilor cu ruptura planseului pelvi-perineal d. hemoragiilor prin retentie de fragmente placentare e. tuturor hemoragiilor

19. Complicatiile majore intalnite in patologia lehuziei propriu-zise si indepartate sunt:

a. infectia si hemoragia b. infectia si hemostaza c. rupturile si hemoragia d. infectiile si rupturile e. rupturile si hemoragia

20. In infectiile joase NU sunt afectate:

a. perineul b. vulva c. anusul d. vaginul e. cervixul

21. In infectiile inalte sunt afectate: a. uterul b. vulva c. cervixul d. vaginul e. marele epiploon

22. In categoria infectiilor propagate intra:

a. peritonita si septicemia b. infectii puerperale ale sanului c. tromboflebita puerperala d. celulita pelvina si pelviperitonita e. anexita

23. In categoria infectiilor generalizate intra:

a. infectia uterului, trompelor si ovarelor b. infectia perineului, vulvei, vaginului c. infectii puerperale ale sanului d. peritonita, septicemia e. celulita pelvina

24. Toaleta locala zilnica a lehuzei se face in scop profilactic folosind antiseptic de tip: a. oxitocina, Betadine b. Betadine, hipermanganat c. fibrinogen, plasma trombocitara d. Trasilol, hipermanganat e. Betadine. Trasilol

25. In categoria infectiilor puerperale inalte intra:

a. leucocitoza b. lohiometria c. vaginita d. cervicita e. hemoragia genitala

26. Germenii frecvent intalniti in cazul lohiometriei NU sunt:

a. stafilococii b. streptocii c. gonococii d. listeria e. colibacilul

27. La examenul local in cazul endometritei se constata:

a. uter subinvoluat, globulos, moale, nedureros b. uter subinvoluat, mare, moale, dureros c. uter subinvoluat, mic, tare, dureros d. uter subinvoluat, mare, tare, nedureros e. uter subinvoluat, globulos, tare, dureros

28. Endometrita se instaleaza dupa nastere la un interval de timp de:

a. 2-3 zile b. 3-4 zile c. 4-5 zile d. 5-6 zile e. 6-7 zile

29. In cazul metritei, ca forma evolutiva a endometritei, procesul inflamator invadeaza:

a. vulva b. vaginul c. colul uterin d. peretele uterin e. trompa

30. Conduita profilactica in cazul infectiilor joase adauga antibioterapia numai la lehuzele cu membranele rupte de peste:

a. 8 ore b. 10 ore c. 12 ore d. 14 ore e. 16 ore

31. Instruirea mamelor in ceea ce priveste tehnica alaptarii si respectarea regulilor de igiena

locala a sanului este absolut necesara pantru a preveni: a. infectiile puerperale ale sanului b. infectiile tegumentului nou-nascutului c. infectiile vaginului si vulvei d. infectiile trompelor si ovarelor e. infectiile orale ale nou-nascutului

32. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca

sunt respectate regulile de asepsie NU intra: a. diabetul b. multiparitatea c. obezitatea d. avitaminozele e. anemiile severe

33. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca

sunt respectate regulile de asepsie NU intra: a. subnutritia b. obezitatea c. avitaminozele d. hipercolesterolemia e. modificarile morfologice mamelonare

34. Formele clinice ale infectiilor puerperale ale sanului sunt:

a. endometrita si metrita b. paramastitele si mastita acuta c. infectiile cu stafilococul alb si auriu d. infectiile nazo-faringiene ale nou-nascutului e. doar mastita acuta

35. Semnele generale in diagnosticul mastitei acute nesupurate NU sunt:

a. stare generala alterata progresiv b. febra 39-40 grade celsius c. lipsa durerii locale d. cefalee e. astenie

36. Mastita acuta este procesul inflamator localizat la nivelul: a. cervixului b. unui lob glandular mamar c. vaginului d. uterului e. mamelonului

37. In cazul mastitei acute sanul afectat este: a. micsorat asimetric de volum si producand lapte la compresiune b. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de

puroi amestecat cu lapte c. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a laptelui mamar d. micsorat asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de puroi e. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de puroi

38. In cazul mastitei acute frecvent NU se constata pe suprafata sanului:

a. fisuri b. excoriatii c. ragade mamelonare d. ragade areolare e. ganglioni

39. Mastita carcinomatoasa este o afectiune:

a. rara, foarte grava b. rara, lipsita de gravitate c. des intalnita, nesemnificativa d. des intalnita, grava e. ocazionala, usoara

40. Tratamentul aplicat in mastita nesupurata contine:

a. oxitocina b. plasma trombocitara c. antibiotice cu spectru larg d. fibrinogen e. inhibitori de canale de calciu

MEDICAMENTELE SI SARCINA

1. Perioada de maxima toxicitate a medicamentelor administrate in sarcina este in: a. prima luna b. primele 2 luni c. primele 3 luni d. primele 4 luni e. primele 5 luni

2. Efectele adverse asupra embriogenezei se pot manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: a. moartea embrionului b. intarziere in cresterea intrauterine c. cresterea mortalitatii perinatale si infantile d. malformatii e. avort

3. Factorii implicati in teratogeneza medicamentoasa sunt: a. boli infectioase b. boli toxice c. regimul de viata d. aport caloric crescut e. suplimentele vitaminice

4. Procesul malformativ este conditionat de o serie de factori, cu exceptia: a. statusul fiziologic sau patologic al mamei b. momentul in care actioneaza medicamentul c. calitatile farmacologice ale substantelor administrate d. statusul fiziologic sau patologic al tatalui e. cofiguratia genetica a viitorului organism

5. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism: a. SNC-zilele15-25 de sarcina b. globii oculari-zilele 24-42 de sarcina c. sistemul endocrin-zilele 40-50 de sarcina d. cordul- zilele 20-40 de sarcina e. rinichii – zilele 15-25 de sarcina

6. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism:

a. SNC - zilele 25-35 de sarcina b. globii oculari –zilele 24-42 de sarcina c. sistemul endocrin - zilele 10-20 de sarcina d. cordul- zilele 20-40 de sarcina e. rinichii – zilele 15-25 de sarcina

7. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia:

a. cordul – zilele 20-40 de sarcina b. membrele- zilele 20-36 de sarcina c. SNC – zilele 25-35 de sarcina d. SNC – zilele 15-25 de sarcina e. globii oculari – zilele 24-42 de sarcina

8. . Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia:

a. gonadele – zilele 37-45 de sarcina b. SNC- zilele 15-25 de sarcina c. globii oculari – zilele 14-42 de sarcina d. cordul – zilele 20-40 de sarcina e. membrele- zilele 20-36 de sarcina

9. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia:

a. ampicilina b. diazepam c. fenobarbital d. oxitocina e. trimetadiona


a. fenitoina b. diclofenac c. diazepam d. clorpromazina e. imunoglobulina umana normala


a. fenilbutazona b. fenobarbital c. hidroxiprogesteron d. pirimidona e. acetazolamida

12. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. diazepam

b. trifluoperazina c. meclozina d. succinat + piridoxina e. clotrimazol


a. dicicloverin + doxilamina b. amoxicilina + acid clavulanic c. etinilestradiol + noretisteron d. meclozin + piridoxina e. succinat + doxilamina


a. sultiam b. fenitoina c. metoclopramid d. prometazin e. ampicilina


a. ampicilina b. algocalmin c. diazepam d. fenobarbital e. imunoglobulina umana normala

16. Efectele teratogene cunoscute ale tetraciclinei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. sindactilie b. tulburari de coloratie a dintilor c. inhibitia cresterii osoase d. acufene e. micromelie

17. Cloramfenicolul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. palatopschizis b. sindrom cenusiu c. gusa d. masculinizare e. defecte de auz

18. Methotrexatul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. palatoschizis b. moarte fetala c. resorbtie fetala d. labioschizis e. sindactilie

19. Cortizonul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. gusa b. resortie fatala c. moarte fetala d. masculinizare e. labioschizis

20. Podofilina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. focomelie b. resortie fetala c. defecte de auz d. sindrom cenusiu e. leziuni ale nervului VIII

21. Antitiroidienele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene:

a. intarziere mintala b. micromelie c. anomalii scheletale multiple d. malformatii cranio-faciale e. palatoschizis

22. Thalidomida administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. transpozitie de vase mari b. tulburari de coloratie a dintilor c. defecte de auz d. sindrom cenusiu e. resorbtie fetala

23. Amfetaminele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene:

a. malformatii cranio-faciale b. intarziere mintala c. masculinizare d. micromelie e. transpozitie de vase mari

24. Androgenii administrati in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. palatoschizis b. masculinizare c. leziuni ale nervului VIII d. sindrom cenusiu e. intarziere mintala

25. Progestativele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene:

a. micromelie b. anomalii scheletale multiple c. diformitati ale membrelor d. tulburari oculare e. sindactilie

26. Vitamina A administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. intarziere mintala b. sindactilie c. malformatii cranio-faciale d. micromelie e. focomelie

27. Vitamina D administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. malformatii cranio-faciale b. tulburari de coagulare a dintilor c. palatoschizis d. intarziere mintala e. anomalii scheletale multiple

28. Agentii antifolici administrati in sarcina au urmatoarele efecte teratogene:

a. malformatii cranio-cefalice b. sindactilie c. sindrom cenusiu d. moarte fetala e. intarziere mintala

29. Streptomicina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:

a. labio- si palatoschizis b. resorbtie fetala c. intarziere mintala d. focomelie e. micromelie

30. Tetraciclina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. malformatii cranio-faciale b. inhibitia cresterii osoase c. defecte severe ale cresterii d. anomalii diferite e. diformitati multiple

31. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia:

a. testosteron b. carbimazol c. busulfan d. clorura de amoniu e. fenitoina

32. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia:

a. acenucumarol b. estrogeni sintetici c. tolbutamida d. clorambucil e. testosteron

33. In primul trimestru de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia:

a. estrogeni sintetici b. busulfan c. vincristina d. metothrexat e. sintalgon

33. In primul trimestru de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia:

a. bemegrid b. mercuriale c. dietilstilbestrol d. chinina e. fenitoina

34. In perioada perinatala au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia:

a. clorochina b. nitrofurantoina c. levomepromazina d. metiltiouracil e. cloramfenicol

35. In timpul lactatiei au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. mercaptopurina b. bemegrid c. busulfan d. cortizon e. azatioprina

36. In timpul lactatiei au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete:

a. vinblastina b. rifampicina c. butizida d. hidrocortizon e. nitrofurantoina

37. In perioada perinatala au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete:

a. sulfamide b. barbiturice c. halotan d. diazepam e. clorpromazina

38. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete:

a. diazepam b. reserpina c. clorochina d. meprobamat e. rifampicina

39. In trimestrul I de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. haloperidol b. etambutol c. dietilstilbestrol d. tio-TEPAG e. cloramfenicol

40. In trimestrul I de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete:

a. busulfan b. cicloral c. carbimazol d. bemegrid e. propranolol

FIBROMIOMATOZA UTERINA

1. In diagnosticul pozitiv al fibromului uterin care este cel mai important semn? A. Leucoreea B. Durerea C. Metroragia D. Tulburari vezicale E. Tulburari rectale 2. Indicatiile tratamentului chirurgical in fibromul uterin sunt urmatoarele: A. Fibroamele voluminoase B. Fibroamele care determina stari de urgenta C. Fibroamele asociate cu alte stari patologice D. Fibroamele mici, in menopauza E. Fibroamele care beneficiaza de tratament medicamentos 3. Caracteristicile macroscopice si microscopice ale fibromioamelor uterine cuprind urmatoarele: A. Fibre musculare netede dispuse in vartejuri B. Fibre conjunctive C. Filete nervoase D. Vilozitati intestinale E. Vase sanguine 4. In ce proportie (%) este intalnit fibromul uterin in populatia feminina: A. 2% B. 20-25% C. 50% D. 100% E. 1% 5. Teoria cea mai acceptata privind etiopatogenia fibromului uterin este: A. Teoria hormonala B. Teoria colagenozei C. Teoria infectioasa D. Teoria vasculara E. Teoria congenitala 6. Care este varsta de electie de aparitie a fibromului uterin: A. sub 30 de ani B. 30-35 de ani C. 40-45 de ani D. 50- 55 de ani E. peste 60 de ani

7.Dintre varietatile anatomice de fibrom uterin, cel mai hemoragic si expus riscului infectios este: A. fibromul submucos B. fibromul interstitial C. fibromul subseros D. fibromul de istm E. fibromul de col 8. Simptomatologia fibromului uterin cuprinde printre altele si unele semne functionale. In ordinea importantei acestea pot fi: A. Leucoree, durere, hemoragie; B. Durere, leucoree, hemoragie; C. Hemoragie, leucoree, durere; D. Leucoree, hemoragie, durere; E. Durere, hemoragie, leucoree 9. Care este cea mai actuala teorie care explica etiopatogenia fibromului uterin: A. teoria congenitala B. teoria hormonala C. teoria ereditara a lui Conheim D. teoria vasculara a lui Klebs-Pillot E. teoria infectioasa a lui Virchow 10. Care dintre afectiunile de mai jos intra in diagnosticul diferential al fibromului uterin: A. sarcina normala B. avortul C. metrita cronica D. sarcina extrauterina E. toate de mai sus 11. Care dintre variantele de mai jos fac parte din indicatiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin : A. fibroame asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar) B. fibroame complicate (dureri, tulburari urinare, avorturi repetate) C. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragii, torsiune, necrobioza) D. fibroamele voluminoase E. toate de mai sus 12. La o pacienta de 48 de ani cu un fibrom de 8 cm diametru, care vi se pare cel mai potrivit act chirurgical: A. miomectomia B. miometrectomia C. histerectomia subtotala D. histerectomia totala cu anexectomie bilaterala E. histerectomia largita Werteim

13. Care dintre fibroamele uterine este cel mai hemoragic şi cel mai ameninţat de infecţie : A. fibromul intracervical B. fibromul submucos C. fibromul intraligamentar D. fibromul pediculat E. fibromul fundic 14. În caz de fibrom uterin şi sarcină, dacă naşterea se rezolvă prin operaţie cezariană, conduita referitoare la fibrom va fi : A. miomectomie obligatorie B. nu se va practica miomectomie datorită riscului hemoragic C. histerectomie subtotală de hemostază D. histerectomie totală de hemostază E. pensarea şi ligaturarea arterelor uterine 15. Histerectomia totală constă în : A. extirparea uterului în totalitate B. extirparea supraistmică a uterului C. extirparea interligamentară a uterului D. extirparea uterului deasupra inserţiei ligamentelor rotunde E. extirparea uterului, menţinând colul pe loc 16. Metodele chirurgicale radicale in tratamentul fibromului uterin sunt: A. Histerectomia totala B. Histerectomia subtotala C. Miomectomia D. Miometrectomia E. Histerectomia supraistmica 17. Factorul etiopatogenic determinant al fibromului uterin este: A. congenital B. ereditar C. vascular D. necunoscut E. infectios 18. Cea mai viabilã teorie etiopatogenicã a fibromului uterin este cu exceptia: A. teoria cromozomialã B. teoria hormonalã C. teoria carcinogeneticã D. teoria multiplicativã E. teoria dispersie

19. Consistenta fermã (durã) a fibromului uterin este determinatã de predominenta în structura sa a: A. tesutului conjunctiv B. tesutului muscular C. tesutului vascular D. tesutului nervos E. tesutului limfatic 20. În timpul operatiei cezariene este interzisã: A. miomectomia B. histerorafia C. sectionarea cordonului ombilical D. extractia manualã de placentã E. controlul cavitãtii uterine 21. Miomectomia este tipul de interventie indicat la femeile tinere, dar comportã urmãtoarele riscuri: A. endometrioza B. recidiva C. chistul ovarian D. apendicita acutã E. litiaza biliarã 22. Teoria valabila in etiopatogenia fibromului uterin este A. teoria congenitala B. teoria vasculara C. teoria hormonala D. teoria infectioasa E. nici una din variante 23. Macroscopic, varietatile anatomice ale fibromului se clasifica: A. in raport cu segmentele anatomice uterine B. in raport cu peretele uterin C. in raport cu frecventa D. in raport cu dispozitia fata de vezica urinara E. in raport cu diferitele straturi ale uterului 24. Fibromul uterin are urmatoarele indicatii de tratament chirurgical: A. Fibroame mici, necomplicate, avand hemoragia ca simptom principal B. Fibroame mici, in apropierea menopauzei C. Fibroame complicate si care determina stari de urgenta D. Fibroame voluminoase E. Fibroame asociate cu alte stari patologice

25. Complicatiile mecanice – compresiunea in fibromul uterin se datoreaza: A. fibroamelor incluse in ligamentul larg B. fibroamelor inclavate in fundul de sac Douglas C. fibroamelor de corp uterin D. fibroamelor de col uterin E. fibroamelor submucoase 26. Tratamentul hormonal modern al fibromului uterin este reprezentat de tratamentul cu: A. Testosteron B. Estrogeni C. Estro-progestative D. Progestative E. Analogi de GnRH 27. Care dintre investigatiile paraclinice sunt utile pentru diagnosticul unui fibrom uterin: A. ecografia B. examen cito-hormonal vaginal C. chiuretajul uterin biopsic D. explorari hormonale E. celioscopia si histeroscopia 28. Tratamentul medicamentos in fibromul uterin are urmatoarele indicatii, cu exceptia: A. Fibroame complicate B. Fibroame asociate cu alte stari patologice C. Fibroame mici avand hemoragie ca simptom principal D.Fibroame voluminoase E. Prevenirea recidivelor postoperatorii 29. In raport cu micul bazin, dupa sediul de dezvoltare, fibroamele uterine pot fi: A. Fibroame cu dezvoltare abdominala; B. Fibroame cu dezvoltare pelvina; C. Fibroame cu dezvoltare abdomino-toracica; D. Fibroame cu dezvoltare inghinala; E. Fibroame cu dezvoltare mediastinala. 30. In raport cu diferite segmente ale uterului, se intalnesc: A. Fibroame de corp uterin; B. Fibroame de trompa uterina; C. Fibroame de istm uterin; D. Fibroame de col uterin; E. Fibrom angular

31. In raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului, fibroamele pot fi A. De col uterin; B. Subseros; C. Interstitial; D. in ligamentul larg; E. Submucos. 32. Din punct de vedere macroscopic fibroamele uterine pot fi: A. Unice; B. Consistenta moale C. Multiple; D. Rotunde sau polilobate; E. Niciunul din raspunsurile de mai sus nu este exact. 33. Ecografia, ca examen complementar pentru diagnosticul fibromului uterin, permite: A. Diagnosticul si masurarea fibromului; B. Supravegherea cresterii si diagnosticul unei eventuale complicatii; C. Stabilirea gradului anemiei postemoragice; D. Diagnosticul unei eventuale asocieri cu sarcina; E. Aceasta investigatie este contraindicata in fibromul uterin. 34. Care dintre semnele clinice de mai jos fac parte din simptomatologia fibromului uterin: A. durerea B. depresia C. constipatia D. hemoragia E. leucoreea 35. Care sunt metodele care fac parte din arsenalul de terapie medicamentoasa a fibromului uterin: A. terapia progesteronica B. terapia estrogenica C. terapia estro-progestativa D. terapia cu analogi de LH-RH (Gn-RH) E. toate cele de mai sus 36. Care sunt aspectele incluse în terenul fibromatos : A. femei obeze B. femei hipertensive C. femei purtătoare ale unei distrofii mamare D. femei cu diabet zaharat E. femei cu tumori ovariene

37. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele părţi ale uterului : A. fibrom de corp uterin B. fibrom de istm C. fibrom de col D. fibrom subseros E. fibrom intramural 38. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele straturi ale uterului : A. fibrom intraligamentar B. fibrom subseros C. fibrom interstiţial D. fibrom istmic E. fibrom submucos 39. Care sunt semnele funcţionale ale fibromului uterin : A. sindromul inflamator B. hemoragia de tipul menoragiei şi metroragiei C. leucoreea D. hipomenoreea E. durerea 40. Care sunt explorările endocavitare utilizate în diagnosticul fibromului uterin : A. histerometria B. celioscopia C. histerosalpingografia D. ecografia E. colposcopia

NEOPLASMUL DE COL UTERIN, NEOPLASMUL DE ENDOMETRU 1. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catre: A. ginecolog B. anatomopatolog C. radioterapeut D. chimioterapeut E. o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeut

2. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prin: A. examen cu valve B. testul Lahm-Schiller C. citologie D. este numai anatomo-patologic E. cistoscopie 3. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin: A. examen bacteriologic B. examen citologic C. examen ecografic cu sonda vaginala D. examen RMN E. examen clinic 4. Ce investigatii sunt necesare pentru a indica un tratament chimioterapic la bolnavele cu cancer de col uterin: A. functia digestica B. functie renala C. metabolism D. irigografie E. mamografie 5. Diagnosticul de certitudine in cancerul de col uterin se pune prin A. test Lahm – Schiller B. citologia Babes – Papanicolau C. colposcopie D. examen anatomo-patologic E. examen cu valvele 6. Care este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar ? A. cancerul mamar B. cancerul ovarian C. cancerul de col D. cancerul de corp uterin E. cancerul de endocol 7. Ce tip de virus este incriminat in etiologia cancerului de col? A. Hpv B. mononucleozei infectioase C. tip 1 D. tip 2 E. tip 3

8. Ce factori infectioasi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin: A. chlamidia B. human papiloma virus C. candida albicans D. trichomonas vaginalis E. haemophilus vaginalis 9. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificila datorita: A. hormonilor de sarcina; B. ascensiunii uterului in abdomen; C. constipatiei; D. imbibitiei hidrice din parametre; E. prezentei hemoroizilor. 10. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori epiteliale maligne sunt: A. carcinomul scuamos B. sarcomul stromal adenocervical C. carcinosarcomul D. adenosarcomul E. leiomiosarcomul 11. In cancerul de col uterin, care este cea mai frecvent întâlnită cale de extensie: A. din aproape în aproape, ca o “pată de ulei” B. calea limfatică C. calea hematogenă D. calea limfatică şi hematogenă E. nici una din cele de mai sus 12. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii următoarele examinări: A. examenul cu valve şi tact vaginal B. tact rectal C. urografia intravenoasă, cistoscopie, rectoscopie D. toate examinările de mai sus E. sunt suficiente examinările paraclinice 13. Diagnosticul pozitiv, în stadiile incipiente ale cancerului de col uterin, se realizează prin: A. examen cu valve, citologie B. testul Lahm-Schiller C. colposcopia şi biopsia ţintită D. toate cele 4 examinări anterioare E. este suficient testul Lahm-Schiller

14. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se stabileşte astfel: A. pe baza examenului clinic B. pe baza anamnezei şi examenului clinic C. numai pe baza examenului anatomo-patologic D. este suficient examenul citologic Babeş-Papanicolau E. nu se poate stabili cu certitudine decât prin testul Lahm-Schiller 15. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin: A. biopsie ţintită sub colposcop B. rezecţie cu ansa diatermică LLETZ C. conizaţie D. examen citologic E. examen cu valve 16. Tratamentul cancerului de col uterin se realizează prin: A. numai prin iradiere B. numai prin intervenţie chirurgicală C. numai prin chimioterapie D. iradiere, chirurgie, chimioterapie E. numai prin mijloace paleative 17. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta: A. virusul Epstein - Barr; B. HIV; C. virus rujeolic D. virusul rubeolic; E. HPV 18. Cancerul de col uterin stadiul IB2 se caracterizeazã prin A. cancer limitat la col cu metastaze ganglionare B. invazie stromalã între 5-7 mm C. leziune de pânã la 4 cm D. leziune mai mare de 4 cm E. extindere în endocol 19. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col uterin? A. testul Lahm-Schiller B. examenul cu valve C. citologia D. urografia i.v. E. colposcopia

20. Ce factori infectiosi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin: A. chlamidia B. haemophilus vaginalis C. candida albicans D. trichomonas vaginalis E. human papiloma virus 21. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer de col uterin: A. greturile B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual C. hemoragie digestive superioara D. hematurie in stadii avansate E. incontinenta anala 22. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin? A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara B. parteneri sexuali multiplii C. nasterea prin operatie cezariana D. prima sarcina la 25 de ani E. virginitatea 23. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se realizeaza prin: A. cura chirurgicala B. iradiere C. antibioticoterapie D. chimioterapie E. tratament naturist 24. Etiologia cancerului de col uterin A. este cunoscută cu precizie B. nu este cunoscută C. există factori favorizanţi incriminaţi D. nu există factori favorizanţi E. este urmărită prin studii epidemiologice 25. Macroscopic, leziunea din cancerul de col uterin poate fi: A. exofitică B. ulcerativă C. nodulară D. infiltrativa E. nici un răspuns nu e corect

26. Cancerul endometrial este characteristic : A. pubertatii B. varstei 20-35 de ani C. varstei 35-45 de ani D. celei de-a 3 decade de viata E. postmenopauzei 27. Obezitatea este un factor de risc: A. nesemnificativ B. minor C. major D. principal E. neimplicat in cancerul de endometru 28. Hiperplazia endometriala cuprinde: A. simpla B. complexa C. atipica D. chistica E. nici un raspuns correct 29. Factori de risc in cancerul endometrial sunt: A. obezitatea B. fumatul C. menopauza precoce D. dieta E. ulcerul gastric 30. Cel mai important simpotom al cancerului de endometru este: A. dureri epigastrice B. tulburari de ritm C. metroragie D. ameteli E. polifagie 31. Care este tratamentul chirurgical de preferat in cancerul de endometru? A. excizia tumorii B. histerectomie subtotala C. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala D. histerectomie totala interanexiala E. histerectomie subtotala celioscopica

32. Cancerul de endometru cu invazie ganglionara are un prognostic: A. bun B. invazia ganglionara nu influenteaza prognosticul C. negativ major D. negativ minor E. fara importanta 33. Terapii folosite in cancerul de endometru sunt: A. chirurgical B. radioterapia C. hormonoterapia D. chimioterapia E. fitoterapia 34. Factori de prognostic in cancerul de endometru sunt A. stadiul tumoral B. gradul histologic C. invazia miometrului D. varsta E. invazia ganglionilor limfatici 35. Căile de extensie al cancerului de col uterin sunt: A. din aproape în aproape B. limfatică C. hematogenă D. ca o "pată de ulei" E. doar limfatică 36. Metsatazele la distanţă ale cancerul de col uterin, sunt: A. osoase B. pulmonare C. cerebrale D. vezica urinară E. rect 37. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin: A. semnele şi simptomele sunt precoce B. semnele şi simptomele sunt tardive C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic D. în fazele incipiente apare o secreţie apoasă, subţire E. durerea apare în fazele incipiente

38. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este: A. efectuat prin examen citologic B. bun pentru diagnosticul stadiilor incipiente C. realizat prin ecografie D. foarte costisitor E. greu de realizat 39. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi: A. manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervical B. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a colului C. forma de "butoiaş" a colului D. manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervical E. durerea apare de la început 40. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din: A. brahiterapie sau curieterapie B. administrare de Cysplatin C. administrare de metotrexat D. teleterapia E. administrare de adriamicină

TUMORI BENIGNE SI MALIGNE ALE OVARULUI 1. Diagnosticul final de cancer ovarian este stabilit prin: A. ecografie transvaginala cu Doppler color B. tomografie computerizata C. punctie cu examen citologic D. examen histopatologic E. anamneza, antecedente familiale, examen gynecologic 2. Care dintre urmatoarele metode detine rolul major in tratamentul cancerului ovarian? A. hormonoterapia B. stimulatorii ovulatiei C. tratamentul antiinflamator D. chirurgia E. radioterapia 3. Care dintre urmatorii markeri este cel mai studiat la ora actuala in cancerul ovarian? A. alfafetoproteina B. antigenul carcinoembrionar C. fosfataza alcalina placentara umana D. urokinaza E. CA 125

4. Tumorile benigne ale ovarului pot fi: A.chistice B. solide C. endocrinosecretante D. fara secretie endocrina E. toate cele de mai sus 5. Cel mai important factor de risc in etiologia cancerului ovarian este: A. sarcina B. anticonceptionalele C. istoria familiala a rudelor de gradul I (mama, sora, fiica) D. infertilitatea E. dieta bogata in grasimi 6. Care este markerul tumoral cel mai studiat in scopul depistarii cit mai precoce a cancerului ovarian? A. antigenul carcino-embrionar (CEA) B. CA 125 C. alfa - fetoproteina D. fosfataza alcalina placentara umana E. gonadotropina ovariana umana 7. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian este adevarata: A. necesita un tratament complex, secvential; B. chimioterapia nu este tratament adjuvant nici in primul stadiu al bolii, nici in stadiile avansate: C. tratamentul chirurgical este cel mai important in stadiile avansate ale bolii; D. efectele chimioterapiei sunt mai bune in prezenta tumorilor de dimensiuni mari; E. 10% din pacienti se prezinta la prima consultatie in stadii incurabile chirurgical. 8. Pentru cancerul ovarian, cea mai buna metoda de screening este: A. examinarea pelvina; B. markerii tumorali serici; C. sonografia abdominala; D. sonografia transvaginala asociata cu determinarea CA-125; E. citologia vaginala. 9. Tumorile benigne chistice ale ovarului pot fi: A. seroase B. mucoide C. dermoide D. tumorile benigne ale ovarului nu pot fi chistice E. solide

10. Efect profilactic antitumoral in cancerul de ovar are: A. anticonceptionalele B. antihipertensivele C. infertilitatea D. sterilizarea tubara E. inductorii de ovulatie 11. Alegeti tumora cu origine din structuri germinale: A. teratoamele B. chistadenocarcinomul seros C. coriocarcinomul D. tumorile cu celule granuloase E. ginandroblastomul 12. Cea mai frecventa tumora ovariana epiteliala maligna este reprezentata de: A. carcinomul seros B. carcinomul mucinos C. carcinomul endometrioid D. tumora cu celule clare E. tumori nediferentiate 13. Tumorile chistice benigne ovariene prezinta in functie de volumul tumorii urmatoarele stadii: A. pelvin B. abdominal C. toracic D. toate cele de mai sus E. nici un raspuns correct 14. Sindroame de tip masculinizant determinate de tumorile ovariene benigne pot fi A. amenoree B. atrofia sanilor C. hirsutism D. hipertrofie clitoridiana E. cresterea sanilor in dimensiuni

15. Administrarea de medicamente ovulatorii : A. creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 – 3 ori, dacă este utilizată mai mult de 12 cicluri B. scade riscul apariţiei cancerului ovarian de 2 -3 ori C. reduce riscul apariţiei cancerului până la nivelul riscului din populaţia generală D. creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 -3 ori dacă este utilizată mai puţin de 3 cicluri E. nu influenţează riscul de apariţie a cancerului ovarian 16. Care dintre urmatorii factori are un efect protector fata de riscul cancerului ovarian A. istoricul familial B. fumatul C. contraceptia orala D. sarcinile ectopica E. substantele stimulatoare ale ovulatiei 17. Care este operatia optima in cancerul ovarian ? A. histerectomia subtotala si anexectomia unilaterala B. colpohisterectomia tip Wertheim C. limfadenectomia periaortica D. histerectomia totala abdominala, anexectomia bilaterala si omentectomia E. anexectomia bilaterala 18. Pentru cancerul ovarian, cea mai bunã metodã de screening este: A. Examinarea pelvinã; B. Markerii tumorali serici; C. Sonografia abdominalã; D. Sonografia transvaginalã, asociatã cu determinarea CA-125; E. Citologia vaginalã. 19. In ce situatii poate fi recomandata ovarectomia unilaterala in cancerul ovarian? A. capsula tumorala rupta B. tumora bilaterala si ascita C. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2 D. stadiul IV E. diseminari epiplooice 20. Principalele cai de diseminare a cancerului ovarian epitelial sunt: A. hematogena, spre creier, oase, plamini B. portala, spre ficat C. limfatica D. peritoneala E. genitala

21. Factori de risc pentru cancerul ovarian sunt: A. nuliparitatea sau sarcini putine si aparute la virste relativ inaintate B. numarul mare de sarcini si avorturi, mai ales la virste tinere C. folosirea de medicamente ovulatorii D. folosirea de medicamente anticonceptionale E. prezenta cancerului ovarian la rudele de gradul unu (mama, sora, fiica) 22. Antigenul tumoral CA-125: A. stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarian B. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansate C. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specific D. prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologice E. este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarian 23. Care dintre urmatoarele cai de administrare sunt utilizate in chimioterapia cancerului ovarian? A. per os B. calea sistemica C. subcutanat D. calea intraperitoneala E. intramuscular 24. In care dintre urmatoarele stari CA-125 prezinta valori crescute? A. uterul dublu B. endometrioza C. sarcina ectopica D. sarcina normala (trimestrul I) E. mioame uterine 25. Laparoscopia este utilizata in diagnosticul cancerului ovarian pentru ca A. identifica tumorile pelvine B. permite inspectarea pelvisului C. face distinctia intre tumorile benigne si cele maligne D. permite inspectarea diafragmului E. permite detectarea invaziei ganglionare 26. Care sunt testele de depistare (screening) ale cancerului ovarian A. examinarea pelvina B. laparoscopia C. ultrasonografia intravaginala D. testarea markerilor serici E. chiuretajul uterin biopsic

27. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome A. ascita B. dismenoreea C. dureri pelvine D. metroragii E. dispareunie 28. Care din urmatorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil in cazul cancerului ovarian: A. varsta tanara; B. conditia sociala buna; C. forma mucinoasa cu celule clare; D. diferentiere celulara redusa; E. volum tumoral mic. 29. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt: A. terapia chirurgicala; B. radioterapia intracavitara; C. chimioterapia; D. terapia genetica; E. terapia hormonala 30. In teoriile etiologice ale cancerului ovarian intra: A. ovulatia continua; B. cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizara; C. tratament prelungit cu anticonceptionale; D. prezenta unor chisturi de incluziune; E. multiparitatea. 31. Valori crescute de CA-125 in afara de cancerul ovarian epitelial se mai pot evidentia: A. in sarcina B. in endometrioza C. in boala inflamatorie pelvina D. litiaza biliara E. apendicita 32. Intre simptomele cancerului de ovar se regasesc: A. leucoreea B. dispareunia C. metroragiile D. dureri pelvine E. disuria

33. Tabloul clinic al cancerului de ovar prezinta A. tulburari gastro-intestinale B. dureri abdominale C. frecvent hematurie D. casexie E. diaree 34. Prognosticul cancerului ovarian este influenţat favorabil de : A. vârsta tânără B. condiţia socială bună C. histologia (alta decât mucinoasă şi cu celule clare) D. stadiul incipient E. prezenţa receptorilor hormonali 35. Următoarele semne şi simptome pot fi sugestive pentru un cancer ovarian : A. dureri pelviene B. metroragie C. caşexie D. creşterea în volum a abdomenului E. palpitaţii

NEOPLASMUL GLANDEI MAMARE

1. Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar este: A. boala Paget B. schirul mamar C. aparitia unei tumori in san D. mastita carcinomatoasa E. adenopatia axilara fara alte semen 2. In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de: A. coloana vertebrala si oasele bazinului B. ficat C. encefal D. plamini E. tegumente 3. Pentru cancerul mamar exista o serie de factori de risc de mediu, cu exceptia: A. expunerea prelungita la unde electromagnetice B. stresul, indiferent de natura lui C. traumatismele mamare, mai ales cele mici si repetate D. contraceptivele orale, in special administrate inainte de prima sarcina dusa la termen, sau pe o perioada mai mare de 10 ani E. temperatura ridicata a mediului ambient

4. In stadializarea TNM a cancerului de san T1c corespunde: A. tumora cu diametrul maxim cuprins intre 2 cm si 5 cm; B. tumora cu diametrul maxim > 0,5 cm si <1cm; C. tumora cu diametrul maxim cuprins intre 0,1 si 0,5 cm; D. tumora cu diametrul maxim > 1cm si <2 cm; E. tumora cu diametrul < 0,5 cm; 5. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezinta: A. cancer mamar minimal; B. tumora cu diametru maxim de 2 cm.; C. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumentele; D. tumora cu diametrul intre 2 si 4 cm.; E. tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elastica; 6. Boala Paget a sanului are originea in: A. lobii glandei mamare B. in tegument C. in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare D. intraductal in subcutis E. in mamelon 7. Următoarele afirmaţii cu referire la cancerul mamar sunt eronate, cu excepţia: A. scurgerea mamelonară fără tumoră în sân exclude cancerul B. eroziunea mamelonară este patognomonică pentru boala Paget C. diagnosticul de certitudine este numai histologic D. ombilicarea mamelonului dacă nu este congenitală, totdeauna este sugestivă pentru cancer E. tumora phyllodes este o stare premergătoare carcinomului mamar 8. Pentru depistarea precoce a cancerului mamar se recomandă urmatoarele, cu excepţia: A. autoexaminarea lunară a sânilor până la 30 ani B. CT, RMN sau PET la toate femeile peste 50 de ani C. examen clinic o dată pe an şi mamografie la primul examen, între 30-40 ani D. examen clinic anual şi mamografie la 2 ani, între 40 şi 49 ani E. peste 50 ani, examen clinic şi mamografic annual 9. Categoria T4d reprezintă pentru cancerul glandei mamare A. tumoră cu diametrul maxim cuprins între 2 şi 5 cm B. tumoră cu extensie directă la peretele toracic C. tumoră cu extensie directă la tegumentele suprajacente D. edemul sau ulceraţia tegumentelor sânului sau noduli de permeaţie limitaţi la acelaşi sân E. mastita carcinomatoasă

10. Categoria T4a reprezintă pentru cancerul glandei mamare: A. microinvazie tumorală B. tumoră extinsă la peretele toracic C. tumoră extinsă la muşchiul pectoral D. aspectul de "coajă de portocală" al tegumentelor sânului E. prezenţa nodulilor de permeaţie la acelaşi sân 11. Categoria N1 reprezintă pentru extensia regională a cancerului glandei mamare A. ganglioni axilari ipsilaterali metastazaţi cu mobilitate păstrată B. ganglioni axilari ipsilaterali fixaţi între ei C. ganglioni axilari ipsilaterali moi, mobili D. ganglioni axilari ipsilaterali fixaţi la structurile adiacente E. micrometastaze la nivelul ganglionilor axilari ipsilaterali 12. Prezenţa metastazelor în ganglionii mamari interni în cadrul cancerului mamar, aparţine categoriei: A. No B. N1 C. N2 D. N3 E. nici uneia 13. În cadrul clasificării TNM a cancerului mamar, T1a înseamnă: A. carcinom in situ B. tumoră cu diametrul între 0,5-1 cm C. tumoră cu diametrul între 0,1-0,5 cm D. tumoră cu diametrul maxim de 5 cm E. tumoră de 4 cm diametru 14. Depistarea precoce a cancerului de san pana la 30 de ani se face prin: A. mamografie de rutina B. tomografie computerizata C. autopalpare D. rezonanta magnetica nucleara E. termografie cutanata 15. Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt: A. ritmul de evolutie al tumorii B. gradul de diferentiere C. receptorii estrogenici si progesteronici D. starea ganglionilor limfatici axilari E. volumul tumorii

16. La palpare, de obicei, tumora maligna mamara este: A. renitenta B. fixa pe peretele toracic C. cu retractie cutanata D. cu limite difuze E. dura 17. Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt: A. iradierea regiunii toracice B. menarha precoce, inainte de 12 ani C. stresul D. nuliparitatea E. menopauza tardiva, dupa 55 ani 18. Mastita acuta carcinomatoasa se caracterizeaza prin: A. tumora palpabila B. determina precoce metastaze ganglionare C. este forma cea mai grava a cancerului mamar D. pentru diagnosticul de certitudine uneori se practica biopsia incizionala E. fenomenele inflamatorii pot cuprinde sanul in intregime 19. Urmatoarele afirmatii cu referire la examenul clinic sunt adevarate A. palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare B. aderenta tumorii la tegumente se va cerceta prin aprecierea paralelismului pliurilor cutanate in zona de deasupra tumorii C. raporturile tumorii cu fascia muschiului mare pectoral se pot aprecia prin manevra Tillaux. D. 80% din cazuri sunt asimptomatice E. durerea mamara este semn patognomonic pentru cancer 20. Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar sunt: A. opacitate cu contur difuz; B. opacitate bine deliminata; C. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor; D. edem peritumoral ce apare ca un halou transparent; E. opacitate sub forma de plaja noroasa cu contur sters; 21. In mastectomia modificata tip Madden: A. tehnica presupune conservarea ambilor muschi pectorali; B. accesul spre varful axilei este mai dificil; C. poate fi aplicata mai ales persoanelor ai caror muschi pectoralisunt foarte bine dezvoltati; D. accesul spre varful axilei este foarte usor; E. tehnica presupune sectionarea micului pectoral

22. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta forme particulare ale diseminarii la distanta: A. plamanul; B. pleurezia; C. limfangioza pulmonara; D. sistemul osos; E. ascita. 23. Apreciati care sunt caracteristicile biologiei cancerului mamar: A. cancerul mamar este un cancer hormono-dependent; B. toate celulele unei tumori mamare maligne prezinta receptori pentru hormonii estrogeni si progesteron; C. la pacientele tinere receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati; D. la pacientele cu status post-menopauzal receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati; E. tumorile care prezinta receptori hormonali raspund bine la hormono-terapie. 24. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe: A. mamografia digitala; B. ecografie; C. examen histopatologic; D. examen citologic; E. nivelul antigenului CA 15-3. 25. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare: A. nivelul antigenului CA15-3; B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare; C. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate; D. examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare; E. examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare 26. Tumoarea de san maligna este: A. dura B. dureroasa C. aderenta la tesuturi D. bine delimitata E. suprafata regulate

27. Următoarele semne clinice pot apărea în cancerul mamar: A. durere B. tumoră C. eczematizări şi eroziuni mamelonare D. prezenţa spiculilor şi calcificărilor pe mamografie E. roşeaţa tegumentului 28. Ecografia ultrasonică în diagnosticul paraclinic al cancerului mamar permite: A. utilizarea concomitentă a explorării Doppler în depistarea cancerului mamar B. diferenţierea maselor lichide de cele solide C. precizarea tipului histologic D. aprecierea dimensiunilor tumorii E. stabilirea conduitei terapeutice corecte 29. Mastita acută carcinomatoasă: A. este o formă uşoară de cancer mamar B. este caracterizată prin fenomene inflamatorii care la început pot fi limitate C. determină foarte precoce metastaze ganglionare şi sistemice D. diagnosticul de certitudine se pune prin puncţia cu ac fin în zona cea mai densă a sânului E. se mai numeşte şi cancerul mamar inflamator 30. Diagnosticul paraclinic al cancerului mamar este formulat de o serie de explorări devenite clasice care pot furniza date exacte despre tumoră: A. tomografia computerizata B. rezonanţa magnetică cu substanţă de contrast C. scintigrafia cu tecneţiu D. mamografia E. ecografia 31. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe A. mamografia digitala B. ecografie C. examen histopatologic D. examen citologic E. nivelul antigenului CA 15-3 32. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare, trebuie să precizeze A. sediul, număr, forma, consistenţa si limitele tumorii B. raporturile tumorii cu fascia sau cu muşchiul pectoral şi/sau peretele toracic C. adenopatie axilară D. edemul peritumoral E. prezenţa microcalcificărilor la nivelul tumorii

33. Următorii factori de prognostic pot fi oferiţi de rezultatul histo-patologic al unui cancer mamar operat A. volumul tumorii B. starea ganglionilor limfatici axilari C. prezenţa receptorilor estrogenici D. ritmul de evoluţie al tumorii E. infiltratul inflamator peritumoral 34. Obiectivele chirurgiei ganglionilor axilari in cancerul glandei mamare sunt: A. evaluarea starii reale a ganglionilor axilari B. obtinerea controlului local C. sa ofere factorul esential pentru aprecierea prognosticului D. sa extirpe un numar limitat de ganglioni pentru a nu deforma regiunea E. sa se insoteasca de o rata scazuta de morbiditate 35. Enumerati factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar: A. varsta peste 45 de ani B. menarha precoce, menopauza tardiva C. alaptarea normala D. starile precanceroase E. tulburari endocrine 36. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne: A. afectiuni inflamatorii acute B. afectiuni inflamatorii cronice C. dermatita eroziva D. hematomul post-traumatic recent al regiunii mamare E. tumora Phyllodes 37. În cadrul hormonoterapiei cancerului mamar, TAMOXIFEN-ul este: A. un inhibitor al cromatazei la nivelul suprearenalei B. se utilizează pe o perioadă de cel puţin 2 ani C. este un blocant al receptorilor de estrogen D. nu este indicat a se folosi mai mult de 2 luni E. este un agonist bde Lh-Rh 38. Printre factorii de risc ai cancerului mamar se numără: A. menarha precoce, înainte de 12 ani B. menopauza precoce, înainte de 55 ani C. multiparitatea D. obezitatea postmenopauză E. alăptatul la sân

39. Care sunt factorii de risc in cancerul de san: A. iradierea B. stresul C. nuliparitatea D. menopauza precoce E. toate raspunsurile de mai sus 40. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe: A. mamografia digitala B. ecografie C. examen histopatologic D. examen citologic E. nivelul antigenului CA 15-3

INFECTIILE APARATULUI GRNITAL FEMININ 1. In cadrul patologiei aparatului genital feminin, infectiile se intalnesc cu o frecventa de aproximativ: a) 30% b) 10% c) 90% d) 60% e) 75% 2. Factorii etiologici determinanti ai infectiilor aparatului genital feminin sunt urmatorii,cu exceptia: a) virusuri b) ciuperci c) frigul d) protozoare e) bacterii 3. Factorii ce favorizeaza aparitia infectiilor genitale feminine sunt urmatorii: a) lehuzia b) cancerul de col uterin c) virusul herpetic d) Trichomonas vaginalis e) menstruatia

4. Factorii care scad rezistenta generala a organismului si favorizeaza astfel aparitia infectiilor genitale feminine sunt urmatorii,cu exceptia: a) manevrele abortive b) anemia c) infectia urinara d) candida e) carentele alimentare 5. Printre factorii de mediu intern ce favorizeaza aparitia infectiilor genitale feminine se numara,cu exceptia: a) fibromul uterin b) menstruatia c) eforturile fizice d) lehuzia e) cancerul vaginal 6. Factorii care favorizeaza un aport masiv de germeni la nivel genital sunt: a) chiuretajul uterin b) hipovitaminozele c) frigul d) raporturi sexuale cu parteneri multipli e) histerosalpingografia 7. Factorii etiologici determinanti implicati in aparitia infectiilor genitale feminine sunt: a) Gardnerella vaginalis b) gonococ c) nasterea d) avortul e) HIV 8. Nu sunt factori etiologici determinanti ai infectiilor genitale urmatorii: a) igiena locala deficitara b) treponema pallidum c) diabetul d) condiloma accuminata e) lehuzia 9. Rolul determinant in mentinerea echilibrului biogenozei vaginale este detinut de: a) candida b) bacilul Ducrey c) bacilul Koch d) bacilul Doderlein e) hemofilus vaginalis

10. Corpul uterin creeaza conditii de dezvoltare a florei microbiene in situatiile: a) fibrom uterin submucos hemoragic b) regenerarea lunara a mucoasei c) atrofia mucoasei uterine din menopauza d) hemoragii disfunctionale e) in nici una din situatiile de mai sus 11. Sursele de infectie genitala feminina sunt urmatoarele: a) exogena b) endogena c) autogena d) heterogena e) nici o varianta corecta 12. Colul uterin favorizeaza dezvoltarea agentilor patogeni prin: a) glandele Skene b) rupturi c) glandele Bartholin d) beanta e) situatia externa si vecinatatea anusului 13. Caile de infectie a aparatului genital feminin sunt urmatoarele: a) limfatica b) sanguina c) digestiva d) canaliculara mucoasa e) nervoasa 14. Cea mai frecventa cale de infectie a aparatului genital feminin este: a) sanguina b) digestiva c) canaliculara mucoasa d) limfatica e) nici o varianta corecta 15. Examenul local din vulvite se poate caracteriza prin urmatoarele,cu exceptia: a) congestie cutaneo-mucoasa b) dureri c) leucoree d) hemoragie e) adenopatie

16. Diabetul favorizeaza aparitia leziunilor cutaneo-mucoase la nivelul vulvei prin: a) modificarile umorale secundare tulburarilor metabolice b) contactul iritant al urinei zaharate c) atrofia mucoasei d) igiena deficitara e) ph-ul acid al urinii 17. Simptomele subiective caracteristice ale vulvitei senile sunt urmatoarele,cu exceptia: a) congestie b) leucoree purulenta c) dispareunie d) prurit e) vezicule 18. Examenul local din vulvita senila poate evidentia: a) suprainfectie b) depigmentarea regiunii c) atrofie vulvara d) eritem intens e) par pubian rar 19. Vaginita acuta se caracterizeaza prin: a) leucoree moderata b) mucoasa intens congestionata c) dispareunie d) prurit e) usturimi 20. Leucoreea are aspect galben-verzui in infectia cu: a) candida b) E.coli c) trichomonas d) gonococ e) treponema pallidum 21. Leucoreea are aspect spumos aerat cu miros de mucegai in infectia cu: a) candida b) gonococ c) E.coli d) gardnerella e) trichomonas

22. Leucoreea are aspect galben-cenusiu cu miros de varza murata in infectia cu: a) E.coli b) trichomonas c) gonococ d) candida e) condiloma accuminata 23. Tratamenul vaginitelor cuprinde: a) ovule cu antibiotice dupa antibiograma b) spalaturi locale cu ceai de musetel c) spalaturi vaginale cu solutii saline d) spalaturi vaginale cu solutii acide e) estrogeni locali 24. Bartholinita acuta se caracterizeaza prin: a) febra 38-39*C b) consistenta dura a glandei c) tumefiere eritematoasa d) fluctuenta la palpare e) dureri intense 25. Tratamenul bartholinitei acute presupune: a) incizie b) drenaj c) antibiotice pe cale generala d) extirparea chirurgicala a glandei e) spalaturi vaginale 26. Forma cronica a bartholinitei este caracterizata prin, cu exceptia: a) febra b) glanda de consistenta dura c) orificiu fistulos d) fluctuenta e) eritem 27. Despre cervicita sunt adevarate urmatoarele afirmatii: a) forma cea mai frecventa este cea cronica b) cel mai frecvent apare secundar propagarii unui proces inflamator de la nivelul corpului uterin c) simptomatologia clinica este caracteristica d) clinic exista o leucoree mucopurulenta sau cu striuri de sange e) foarte rar exista forme mixte: endoexocervicite

28. Examene paraclinice obligatorii in cervicite sunt: a) colposcopia b) testul Lahm Schiller c) frotiul citodiagnostic d) examen secretie vaginala e) biopsia de col 29. Tratamentul curativ in cervicite include: a) tratament antiinflamator local,spalaturi vaginale antiseptice,ovule b) colposcopie c) diatermocauterizare d) biopsie de col e) badijonari cu nitrat de argint 30. Metrita prezinta urmatoarele forme clinice: a) acuta b) cronica c) endometrita d) endomiometrita e) exocervicita 31.Metrita cronica se caracterizeaza prin: a) febra,frisoane,stare generala alterata b) dureri hipogastrice c) leucoree purulenta d) se intalneste mai ales postpartum sau postabortum e) metroragii 32. Factori favorizanti ai metritei cronice sunt: a) DIU b) menopauza c) sarcina d) corpi straini e) resturi ovulare 33. Tratamentul metritei acute include: a) sedative b) antibioterapie cu spectru larg c) repaus la domiciliu d) gheata pe abdomen e) antalgice

34. Anexita reprezinta un proces infectios ce afecteaza concomitent: a) ovarul b) uterul c) colul uterin d) trompa uterina e) mucoasa peritoneala perisalpingiana 35. Diagnosticul diferential al anexitei acute se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia: a) sarcina ectopica b) apendicita acuta c) pielonefrita acuta d) cervicita cronica e) chistul ovarian torsionat 36. Celulita pelvina se clasifica in : a) flegmon de teaca hipogastrica b) flegmon de teaca psoica c) flegmon difuz d) flegmon de ligament larg inalt e) nici una din formele enumerate 37. Celulita pelvina acuta se caracterizeaza clinic prin: a) tenesme vezicale b) febra,frisoane c) dureri pelvine cu iradiere spre perineu,lombe,coapse d) dispareunie e) tenesme rectale 38. La examenul clinic in pelviperitonita se constata urmatoarele,cu exceptia: a) contractura musculara subombilicala b) respiratie abdominala prezenta c) funduri de sac vaginale suple,nedureroase d) meteorism abdominal e) contractura musculara supraombilicala 39. Complicatiile cele mai frecvente ale pelviperitonitei sunt: a) peritonita localizata b) peritonita generalizata c) septicemia d) vulvita e) cronicizarea 40. Factorii care duc la aparitia complicatiilor pelviperitonitei sunt: a) instituirea precoce a tratamentului b) terenul anergic c) infectia cu germeni rezistenti la antibiotice

d) tratamentul la domiciliu e) profilaxia avortului complicat

CONTRACEPTIA

1. In formula contraceptivelor orale combinate, substanta estrogenica este reprezentata de a) nortestosteron b) levonorgestrel c) linestrenol d) etinilestradiol e) noretisteron 2. Administrarea contraceptivelor orale combinate se face incepand din: a) ziua a 3-a a ciclului menstrual b) prima zi a ciclului menstrual c) ziua a 7-a a ciclului menstrual d) ziua a 5-a a ciclului menstrual daca urmeaza dupa o contraceptie de urgenta e) ziua a 21-a a ciclului menstrual 3. Mecanismele de actiune ale contraceptivelor hormonale sunt: a) impiedica nidatia prin transformarea endometrului b) faciliteaza miscarea spermatozoizilor c) inhiba ovulatia d) stimuleaza miscarile trompei e) inhiba capacitatea de fertilizare a spermatozoizilor 4. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor orale combinate sunt: a) antecedente de accidente vasculare cerebrale b) sarcina c) fumatul peste 40 tigari/zi d) hepatita virala acuta e) depresia severa 5. Contraindicatii relative ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: a) litiaza biliara b) cancerul de san c) varsta inaintata d) tromboze venoase e) dislipidemii

6. Printre contraindicatiile absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale nu se numara: a) excesul ponderal b) atacuri ischemice tranzitorii c) boala trofoblastica d) tratament chirurgical pentru varice e) diabetul zaharat 7. Urmatoarele contraindicatii sunt relative in administrarea pilulelor contraceptive,cu exceptia: a) anomalii de coagulare b) cancerul de san c) dislipidemii d) icter colestatic recurent e) boli valvulare

8. Contraceptivele orale combinate prezinta urmatoarele contraindicatii absolute,cu exceptia: a) neoplasme estrogen-dependente b) obezitate c) sarcina d) diabetul zaharat e) fumatul peste 40 tigari/zi 9. Insuficienta progestagenica se manifesta prin: a) sangerari timpurii (ziua 1-9) b) flux menstrual abundent c) sangerare de privare intarziata d) flux menstrual redus e) sangerari tardive (ziua 10-21) 10. Daca femeia alapteaza, se evita administrarea contraceptivelor hormonale pana la: a) 3 luni de la nastere b) 6 luni de la nastere c) 1 an de la nastere d) ablactare e) 1 luna de la nastere

11. Administrarea contraceptivelor hormonale se face cu prudenta in urmatoarele situatii: a) oprirea administrarii pilulelor cu 2-6 saptamani inaintea interventiilor chirurgicale b) daca femeia alapteaza se recomanda contraceptive hormonale cu estro-progestageni c) dupa interventiile chirurgicale, administrarea pilulelor se reia imediat d) daca femeia nu alapteaza, poate incepe administrarea contraceptivelor orale combinate la 3-4 saptamani postpartum e) postoperator se reiau contraceptivele orale combinate dupa 4 saptamani

12. Efecte secundare ale administrarii contraceptivelor orale combinate in primele 3 cicluri: a) senzatie de tensiune in sani b) sangerare de privare c) cefalee d) leucoree e) varsaturi,diaree 13. Pacienta se va adresa de urgenta la medic daca apar urmatoarele simptome de alarma dupa administrarea contraceptivelor hormonale: a) dureri toracice severe b) diaree c) tulburari de vedere d) dureri severe la nivelul moletului sau coapsei e) icter 14. Minipilula (pilula cu progestagen) se indica in situatiile: a) alaptare b) hipertensiune arteriala c) cancer de san d) migrene severe e) contraindicatii ale administrarii contraceptivelor orale combinate 15. Implantul subdermal Norplant se caracterizeaza prin: a) durata scurta de actiune b) contine levonorgestrel c) protectia fata de sarcina incepe la 24 ore de la insertie d) protectia este asigurata pe o durata de 5 ani e) fertilitatea se redobandeste tarziu dupa scoaterea capsulelor 16. Contraindicatii absolute ale administrarii implantului subdermal Norplant: a) cancer de col uterin b) sarcina c) hepatita virala acuta d) anemia e) cancerul de san 17. Dispozitivele intrauterine previn sarcina prin mecanismele: a) inhiba transportul ovulului b) stimuleaza peristaltica trompei uterine c) inhiba migrarea spermatozoizilor d) inhiba ovulatia e) inhiba fertilizarea

18. Dispozitivul intrauterin are urmatoarele indicatii,cu exceptia: a) numar mare de copii b) malformatii uterine c) vaginita d) sarcina e) contraindicatii ale utilizarii contraceptivelor orale combinate 19. Contraindicatii relative ale utilizarii DIU: a) cancer de col uterin b) boala inflamatorie pelvina c) femei cu parteneri multipli d) nuliparitatea e) malformatii congenitale uterine 20. Complicatii ce pot apare dupa insertia DIU: a) boala inflamatorie pelvina b) sarcina c) cancerul de col uterin d) perforatia e) pierderea firelor 21. Pacienta cu DIU aplicat revine de urgenta la medic in caz de: a) DIU a fost expulzat b) femeia nu are menstruatie c) nu se pot palpa firele d) varsaturi,diaree e) cefalee 22. Semnele de alarma pentru pacienta cu DIU si care impun prezentarea la medic sunt: a) dureri in molet b) dureri pelvine c) leucoree purulenta d) metroragii anormale e) febra 23. Metode contraceptive de bariera includ: a) diafragma b) cupolele cervicale c) spermicidele d) ligatura trompelor uterine e) prezervativul

24. Efectele adverse ale utilizarii diafragmei sunt urmatoarele,cu exceptia: a) leziuni vaginale b) iritatii locale c) leucoree anormala d) metroragii e) infectii urinare 25. Spermicidele: a) principalul agent: nonoxinol-9 b) se folosesc in asociere cu diafragma sau cupola cervicala c) sunt prezente sub forma de creme,geluri,ovule,spray-uri,bureti vaginali d) sunt recomandate la femeile cu fertilitate crescuta e) faciliteaza transportul spermatozoizilor in tractul genital feminin 26. Metode naturale de contraceptie sunt: a) prezervativul b) coitul intrerupt c) abstinenta totala d) alaptatul la san e) metoda calendarului 27. Metode naturale de contraceptie sunt urmatoarele,cu exceptia: a) contraceptive orale combinate b) metoda temperaturii bazale c) metoda calendarului d) alaptatul la san e) prezervativul 28. Metoda simpto-termala se bazeaza pe: a) dozarea LH b) dozarea FSH c) temperatura bazala d) monitorizarea tensiunii arteriale e) glera cervicala 29. Modalitatile contraceptiei de urgenta sunt: a) insertia unui sterilet (in primele 5 zile) b) preparat contragestiv (RU 486) c) implantul subdermal Norplant d) spermicidele e) contraceptie postcoitala hormonala (in primele 72 ore)

30. Indicatiile contraceptiei de urgenta sunt: a) viol b) ruperea prezervativului c) contact sexual neprotejat d) abstinenta e) expulzia steriletului 31. Dupa contactul sexual neprotejat, contraceptia hormonala de urgenta trebuie aplicata in primele: a) 12 ore b) 24 ore c) 72 ore d) 48 ore e) 96 ore 32. Caracteristicile contraceptivului “ideal” sunt: a) sa actioneze imediat dupa administrare b) 100% siguranta,fara efecte secundare si reactii adverse c) 100% ireversibilitate a fecunditatii d) sa nu interfere cu actul sexual e) 100% eficienta 33. Printre calitatile contraceptivului “ideal” nu se numara: a) 100% siguranta,fara efecte secundare si reactii adverse b) sa interfere cu actul sexual c) pretul ridicat d) 100% eficienta e) sa fie usor de administrat 34. Metode contraceptive in curs de dezvoltare sunt: a) analogi de LH-RH b) implantul subdermal c) vaccinuri contraceptive d) contraceptie hormonala masculina e) spermicide 35. Tipuri de pilule contraceptive combinate sunt: a) bifazice b) trifazice c) tetrafazice d) monofazice e) nici o varianta corecta

36. Contraceptivele orale combinate au efecte benefice in: a) fibromul uterin b) cancerul ovarian c) cancerul de col uterin d) tumorile benigne ale sanului e) cancerul mamar 37. Medicamente care interactioneaza cu contraceptivele orale combinate sunt: a) antibiotice b) anticonvulsivante c) antianemice d) antituberculoase e) vitamine 38. Contraceptivele hormonale injectabile pe baza de progestageni actioneaza prin: a) stimularea ovulatiei b) ingrosarea mucusului cervival c) intarzierea transportului ovulului la nivelul trompelor d) subtierea endometrului e) favorizarea penetrarii spermatozoizilor in cervix 39. Implantul subdermal Norplant este indicat la femeile care doresc: a) spatiere a sarcinilor pe termen lung b) contraceptive cu continut estrogenic c) contraceptie continua d) sterilizare chirurgicala voluntara e) o metoda cu aplicare zilnica 40. Contraindicatiile relative ale DIU sunt: a) avortul septic recent b) anemie c) antecedente de sarcina extrauterina d) cancer de endometru e) sarcina

CONTRAGESTIA

1. Clasificarea avortului dupa evolutia clinica este:

a) avortul terapeutic b) avortul iminent c) avortul in evolutie d) avortul eugenic e) avortul incomplet

2. Avortul este definit ca intreruperea spontana sau provocata a evolutiei sarcinii:

a) inaite de 14 saptamini b) dupa 28 de saptamini c) inainte de 28 de saptamani d) expulzia prematura a unui fat neviabil e) greutate fatului sub 1000 grame

3. Factorii materni care intervin in producerea avortului spontan sunt:

a) gametopatii sau embriopatii determinate de afectiuni virale b) patologia anexelor (placenta, membrane, lichid amniotic) c) consum exagerat de alcool d) anemii grave e) afectiuni tiroidiene

4. Examenul local cu valve in iminenta de avort evidentiaza :

a) colul larg deschis (proportional cu varsta sarcinii) b) corpul uterin marit de volum in concordanta cu varsta sarcinii c) colul uterin lung inchis d) in aria colului se pot gasi embrionul sau fatul e) colul uterin intredeschis

5. Tratamentul in avortul in evolutie:

a) este intotdeauna etiologic asociat cu antispastice si sedative b) se rezolva intotdeauna printr-o metoda chirurgicala c) histerectomia este interventia de electie d) histerotomia este metoda cea mai des folosita in trimestrul III de sarcina e) antibiotiroterapia profilactica

6. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele cu exceptia:

a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice

7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

a) avortul terapeutic se efectueaza in primele 12 – 13 saptamani de sarcina b) avortul la cerere se efectueaza in primele 7 – 8 saptamani de sarcina

c) avortul provocat reprezinta o urgenta majora datorita complicatiilor hemoragice,

infectioase sau toxice d) administrarea vaginala de prostaglandine poate fi o metoda de tratament in avortul

terapeutic e) dupa realizarea avortului, este nevoie intotdeauna de un chiuretaj mecanic

8. Factorii ovulari ce intervin in producerea avortului spontan sunt: a) ortostatism prelungit in frig si umezeala b) malformatii uterine c) tare genetice d) retroversie uterina e) afectiuni distrofice endometriale

9. Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt false:

a) in primele 2 luni avortul spontan se produce intr-un singur timp, eliminarea oului fiind incompeta

b) incepand din luna a 3-a avortul se realizeaza in doi timpi , se elimina fatul apoi anexele sale

c) sangerarea este simptomul dominant al avortului din trimestul I d) in primele doua luni eliminarea oului este completa e) durerea localizata in hipogastru si lombar insotita de contractii uterine este

simptomul predominant in avortul din trimestrul I 10. Complicatiile tardive postabortum sunt:

a) tulburari menstruale b) complicatii toxice c) complicatii tromboembolice d) leziuni cervicale si uterine e) infertilitatea

11. Examenul cu valvele in avortul in evolutie evidentiaza:

a) colul uterin lung inchis b) colul uterin intredeschis c) in aria colului membrane sub tensiune d) sange in cantitate mare in vagin e) in aria colului fragmente placentare

12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) avortul terapeutic se efectueaza in primele 12 – 13 saptamani de sarcina b) avortul la cerere se efectueaza in primele 7 – 8 saptamani de sarcina c) avortul provocat reprezinta o urgenta majora datorita complicatiilor

hemoragice, infectioase sau toxice d) administrarea vaginala de prostaglandine poate fi o metoda de tratament in

avortul terapeutic e) dupa realizarea avortului, este nevoie intotdeauna de un chiuretaj mecanic

13. Clasificarea etiologica a avortului curinde urmatoarele categorii :

a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual

14. Factorii care actioneaza asupra gametilor in avortul spontan sunt:

a) Infectii cronice b) Intoxicatii c) Sinechia uterine partiala d) Hipoplazia uterine e) Anemii grave

15. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt:

a) Consumul exagerat de alcool b) Tabagismul c) Aport insuficient de iod d) Infectii acute e) Afectiuni tiroidiene

16. Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt adevarate:

a) in primele 2 luni avortul spontan se produce intr-un singur timp, eliminarea oului fiind incompeta

b) incepand din luna a 3-a avortul se realizeaza in doi timpi , se elimina fatul apoi anexele sale

c) sangerarea este simptomul dominant al avortului din trimestul I d) in primele doua luni eliminarea oului este completa e) durerea localizata in hipogastru si lombar insotita de contractii uterine este

simptomul predominant in avortul din trimestrul I

17. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele: a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice

18. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt,cu exceptia:


19. Factorii care actioneaza asupra gametilor in avortul spontan sunt cu exceptia:

a) Infectii cronice b) Intoxicatii c) Sinechia uterine partiala d) Hipoplazia uterine e) Anemii grave

20. Clasificarea etiologica a avortului nu cuprinde urmatoarele categorii : a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual

21. Tratamentul in avortul in evolutie nu cuprinde:

a) este intotdeauna etiologic asociat cu antispastice si sedative b) se rezolva intotdeauna printr-o metoda chirurgicala c) histerectomia este interventia de electie d) histerotomia este metoda cea mai des folosita in trimestrul III de sarcina e) antibiotiroterapia profilactica

22. Factorii materni care intervin in producerea avortului spontan sunt, cu exceptia:

a) gametopatii sau embriopatii determinate de afectiuni virale b) patologia anexelor (placenta, membrane, lichid amniotic) c) consum exagerat de alcool d) anemii grave e) afectiuni tiroidiene

23. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt, cu exceptia:


24. Factorii ovulari ce intervin in producerea avortului spontan sunt, cu exceptia:

a) ortostatism prelungit in frig si umezeala b) malformatii uterine c) tare genetice d) retroversie uterina

e) afectiuni distrofice endometriale 25. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele cu exceptia:

a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice

26. Complicatiile tardive postabortum nu sunt: a) tulburari menstruale b) complicatii toxice c) complicatii tromboembolice d) leziuni cervicale si uterine e) infertilitatea

27. Examenul local cu valve in iminenta de avort evidentiaza :

a) colul larg deschis (proportional cu varsta sarcinii) b) corpul uterin marit de volum in concordanta cu varsta sarcinii c) colul uterin lung inchis d) in aria colului se pot gasi embrionul sau fatul e) colul uterin intredeschis

28. Clasificarea etiologica a avortului nu cuprinde urmatoarele categorii :

a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual

29. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt corecte: a) frecventa generala este de 35% b) este intotdeauna unic c) apare dupa 28 de saptamani d) prognosticul matern este in general prost e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul

30. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan nu sunt corecte:

a) frecventa generala este de 35% b) este intotdeauna unic c) apare dupa 28 de saptamani d) prognosticul matern este in general prost e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul

31. Urmatoarele afirmatii despre avortul in evolutie sunt corecte :

a) incepand din luna a 2-a se realizeaza intr-un singur timp b) in primele 2 luni intalnim aspectul de ou clar c) sangerarea este simptomul dominant al avortului in trimestrul I d) durerea localizata in hipogastru si lombar nu iradiaza e) diagnosricul diferential se face cu sarcina molara

32. Urmatoarele afirmatii despre avortul in evolutie nu sunt corecte : a) incepand din luna a 2-a se realizeaza intr-un singur timp b) in primele 2 luni intalnim aspectul de ou clar c) sangerarea este simptomul dominant al avortului in trimestrul I d) durerea localizata in hipogastru si lombar nu iradiaza e) diagnosricul diferential se face cu sarcina molara

33. Urmatorele afirmatii despre iminenta de avort sunt corecte: a) durerile au localizare lombo-sacrata b) durerile sunt insotite intotdeauna de contractii uterine c) examenul echografic nu este obligatoriu d) pot aparea scurgeri vaginale sero- sanghinolente e) pot apaera si contractii uterine

34. Urmatorele afirmatii despre iminenta de avort nu sunt corecte:

a) durerile au localizare lombo-sacrata b) durerile sunt insotite intotdeauna de contractii uterine c) examenul echografic nu este obligatoriu d) pot aparea scurgeri vaginale sero- sanghinolente e) Pot sa apara si contractii uterine

35 . Metode de tratament ce pot fi folosite in avortul terapeutic sunt: a) medicale b) numai chirurgicale c) mixte d) amnioinfuzia e) nu se folosesc prostaglandine 36. Metode de tratament ce pot fi folosite in avortul terapeutic sunt, cu exceptia: a) medicale b) numai chirurgicale c) mixte d) amnioinfuzia e) nu se folosesc prostaglandine 37. Complicatii tardive posabortum sunt:

a) hemoragia b) numai infertilitatea c) continuarea sarcinii d) complicatii toxice e)tulburari menstruale

38. Complicatii tardive posabortum nu sunt: a) hemoragia b) numai infertilitatea c) continuarea sarcinii d) complicatii toxice e)tulburari menstruale

39. Histerotomia ca metoda de tratament in rezolvarea unui avort spontan: a) este o metoda des intalnita b) se realizeaza sub anestezie generala c) se practica in avorturile din primul si al doilea trimestru d) se realizeaza prin abordul abdominal al uterului e)se realizeaza sub anestezie loco-regionala 40. Urmatoarele afirmatii despre prognosticul fetal al avortului spontan sunt corecte: a) se apreciaza ca dupa doua avorturi riscul este de 20% b) riscul e de 75% dupa al treilea c) poate fi bun daca este depasita etapa iminentei de avort d) prognosticul in avortul habitual este usor de apreciat e) este mai bun daca se cunoaste etiologia si numarul de avorturi

MALADII SEXUAL – TRANSMISIBILE 1) Incidenta globala estimata a maladiilor sexual transmisibile este (250 milioane de cazuri):

a) veruci vaginale 20 b) gonoree 25 c) trihomoniaza 50 d) veruci genitale 30 e) hepatita B 120

2) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false:

a) este o boala infectioasa transmisa foarte rar pe cale sexuala b) agentul cauzal este Treponema pallidum c) Treponema pallidum este un microorganism spiralat ,subtire, mobil cu 20-25 de

spire d) este raspandit la ambele sexe cu o predominenta la femeie e) este cel mai frecvent intalnit intre 20-25 ani

3) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false: a) incidenta este in scadere b) icidenta este in crestere, actualmente, intre 15 si 19 ani c) este mai frecvent in mediu urban d) contaminarea se realizeaza prin leziuni deschise e) sifilismul primar si secundar este mai des intalnit in perioada de viata activa

4) Transmisia sifilisului este favorizata de o serie de factori, cu exceptia:

a) socio-economici b) demografici c) psihici d) educationali e) comportamentali

5) Modalitati de transmitere directa a sifisului sunt: a) contactul sexul (10% din cazuri) b) transfuzia de sange c) inocularea accidentala prin intepatura d) transmiterea prin umori infectate (sange, saliva, sperma, urina) e) obiecte contaminate

6) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) transmiterea indirecta prin obiecte contaminate a sifilisului este exceptionala b) sifilisul prenatal (congenital) este transmis transplacentar de la mama bolnava, incepand

din luna a VII-a de sarcina c) perioada de incubatie este in medie 21 zile d) perioada primara dureaza aproximativ 2 saptamani e) perioada primara se caracterizeaza numai prin sancrul de inoculare

7) Perioada primara a sifilisului se caracterizeaza prin:

a) dureaza in medie 21 zile b) incepe din momentul inocularii treponemei c) dureaza 4- 8 saptamani d) adenopatie satelita e) sancrul de inoculare

8) Urmatoarele afirmatii despre limadenopatia regionala aparuta in sifilis sunt false:

a) limfadenopatia regionala apare la 7 – 10 zile de la constituirea sancrului b) este poliganglionara cand este localizata inghinal c) este monoganglionara in alte localizari ca: buza , amigdala d) ganglionii supureaza si persists peste 2 – 3 luni e) ganglioni sunt duri , durerosi

9) Sifilisul secundar se caracterizeaza prin, cu exceptia: a) eruptii cutaneo – mucoase diseminate, simetrice b) eruptii pruriginoase c) poliadenopatii d) manifestari generale si viscerale e) eruptiile sunt nepruriginoase

10) Poliadenopatia aparuta in sifilis atinge de predilectie grupele:

a) cervicale posterioare b) suboccipitale c) retroauriculare d) inghinale e) supraclaviculare

11) Sifilisul latent se caracterizeaza prin:

a) perioada de liniste aparenta de dupa stingerea infectiei primare b) perioada de sifilism latent precoce (cand sifilismul florid a fost in urma cu 2 - 4 ani) c) perioada de sifilism latent tardiv ( cand sifilismul florid a fost in urma cu 2 -4 ani) d) treponemele nu mai persista in organism e) treponemele mai persista in organism

12) Urmatoarele afirmatii despre sifilisul prenatal precoce sunt adevarate, cu exceptia:

a) apare la nastere sau in primii 2 ani de viata b) apare numai la nastere c) apar semnele cutaneo- mucoase d) craniotabes e) manifestari viscerale

13) Sifilismul prenatal tardiv se caracterizeaza prin: a) include manifestarile care apar dupa un an b) pot apare sifilide si gome c) atingeri osteo-articulare d) manifestari oculare e) tulburari auditive datorate numai afectarii urechii interne

14) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false:

a) sifilismul congenital ramane complet latent intro-o propotie mare de cazuri b) diagnosticul pozitiv este bazat numai pe criterii clinice c) diagnosticul este serologic d) antibioticul de electie este PENICILINA e) in caz de intoleranta la pencilina se recurge la tetraciclina

15) Urmatoarele afirmatii despre gonoree sunt false: a) calea de transmitere este aproape intot deauna sexuala b) agentul cauzal este un coc gram negativ, apartinind genului Neisseria c) agentul cauzal este gonococul d) frecventa este mai mare la femei e) femeile prezinta adesea forme asimtomatice de boala

16) Infectia gonocica cronica la femeie se caracterizeaza prin:

a) este forma cea mai frecventa b) scurgerea este redusa insotita sau nu de simptome discrete c) se poatre produce o reactivare a bolii dupa menstra d) este forma cea mai rara e) e)frecvent este asimptomatica

17) Infectia gonococica acuta se caracterizeaza prin, cu exceptia:

a) este rar intalnita la tinerele recent active sexual b) este o uretro-vulvo-cervicita c) usturime si durere la mictiune d) scurgere alb galbuie abundenta e) colul uterin erodat acoperit de secretie

18) Complicatiile infectiei gonococice la femeie pot fi :

a) bartonilite b) skenite c) periuretrita d) cistita e) pelviperitonita

19) Urmatoarele afirmatii despre infectia gonococica sunt adevarate :

a) diagnosticul este serologic b) la nou nascut apare localizarea oculara c) identificarea gonococului se face prin frotiul din secretie sau cultura d) sensibilitatea gonococului la penicilina este maxima e) endocardita este o complicatie frecventa

20) Maladia Ducrey se caracterizeaza prin

a) este o boala cu transmitere sexuala b) agentul cauzal este un bacil gram negativ c) este mai frecventa la femeie d) perioada de incubatie poate ajunge pana la doua saptamani e) leziunea initiala este pustula

21) Diagnosticul diferential al sancrului moale se face cu : a) sancrul sifilitic b) sifilide c) infectia gonococica d) maladia Ducrey e) scabia

22) Afirmatiile privind maladia Ducrey sunt corecte:

a) adenopatia este regionala, obisnuit bilaterala b) complicatiile la distanta sunt frecvente c) leziunea se vindeca spontan d) boala este autolimitanta e) raspunde la tratamentul cu eritromicina

23) Boala Nicolas-Favre este:

a) o boala cu transmitere sexuala b) etiologia chlamidiana c) nu ating sistemul limfatic d) cu incidenta maxima intre 40-60 ani e) cu afectare cardiaca

24) Sancrul limfogranulomatos se caracterizeaza prin: a) leziune de inoculare a treponemei b) leziune de inoculare a chlamidiei c) este o eroziune de 2 – 3 mm diametru cu suprafata rosie d) uneori are aspect ulceros e) localizarile la femeie sunt numai pe colul uterin 24) Trichomonas vaginalis este:

a) un protozoar flagelat b) are 30-50 microni c) se divide longitudinal la 5-7 ore d) este imobil e) este rezistent la temperaturi joase

25) Tricomoniaza este caracterizata de:

a) cea mai frcventa maladie sexual transmisibila b) transmiterea poate fi extragenitala c) evolutia este cu simtomatologie zgomotoasa d) contaminarea este favorizata de factorii locali e) stresul este un factor favorizant

26) Tablou clinic in trichomoniaza este:

a) scurgere vaginala albicioasa, spumoasa b) se asociaza pruritul c) recaderiele nu apar in sarcina d) frecvent apar simptome generale e) nu exista localizari extravaginale

27) Diagnosticul de laborator in trichomoniaza presupune

a) examenul microscopic direct, pe preparat colorat Giemsa b) recoltare secretiei vaginale la 48 de ore de la ultimul contact sexual c) cea mai putin fidela metoda de diagnostic este cultura pe medii selective d) nu exista un interval de timp intre recoltare si examenul microscopic direct e) serologia este cea mai utila metoda de diagnostic

28) Herpesul genital se caracterizeaza:

a) agentul cauzal este herpes simplex tip 1 b) perioada de incubatie de 7-14 zile c) nu exista recurente d) transmiterea la fat in sarcina este insotita de mortalitate mica e) infectia asimptomatica este mai frecventa la femeie

29) Infectia herpetica primara se caracterizeaza prin, cu exceptia:

a) este precedata de prurit arsura si durere locala b) evolutia spre vindecare spontana in 3-4 saptamani c) la femei leziunile sunt superficiale d) interesarea este exclusiv cervicala e) leziunea are un contur policiclic

30) Infectia herpetica primara se caracterizeaza prin:

a) este precedata de prurit arsura si durere locala b) evolutia spre vindecare spontana in 3-4 saptamani c) la femei leziunile sunt superficiale d) interesarea este exclusiv cervicala e) leziunea are un contur policiclic

31) Urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

a) HPV este agentul etiologic al vegetatiilor veneriene b) condylomata acuminata este o viroza transmisa exclusiv sexual c) HPV este distrus de formol d) HPV nu este rezistent la frig si uscare e) vegetatiile veneriene predomina la varstnici

32) Urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) HPV este agentul etiologic al vegetatiilor veneriene b) condylomata acuminata este o viroza transmisa exclusiv sexual c) HPV este distrus de formol d) HPV nu este rezistent la frig si uscare e) vegetatiile veneriene predomina la varstnici

33) Poliadenopatia aparuta in sifilis este cea mai rar intalnita in grupa:

a) cervicale posterioare b) suboccipitale c) retroauriculare d) inghinale e) supraclaviculare

34) Afirmatiile privind maladia Ducrey sunt incorecte:

a) adenopatia este regionala, obisnuit bilaterala b) complicatiile la distanta sunt frecvente c) leziunea se vindeca spontan d) boala este autolimitanta e) raspunde la tratamentul cu eritromicina

35) Urmatoarele afirmatii despre gonoree sunt adevarate:

a) calea de transmitere este aproape intot deauna sexuala b) agentul cauzal este un coc gram negativ, apartinind genului Neisseria c) agentul cauzal este gonococul d) frecventa este mai mare la femei e) femeile prezinta adesea forme simtomatice de boala

36) Urmatoarele afirmatii privind candidoza uro-genitala sunt corecte:

a) agentul etiologic cel mai frecvent este Candida albicans b) pot fi transmise pe cale sexual in proportie de 90% c) poate fi izolata din vaginul femeilor normale prin culturi in 20% din cazuri d) se caracterizeaza prin scurgere vaginala galben verzuie fetida e) diabetul nu favorizeaza aparitia candidozei

37) Factori generali care predispun la aparitia candidozei genitale:

a) sarcina b) diabetul zaharat c) anemia feripriva d) contraceptivele orale e) citostaticele

38) Sindromul Reiter se caracterizeaza prin: a) poliartrita nesupurativa b) atingeri oculare c) atingeri cutanate d) este urmare a unei infectii uro-genitale joase e) este mai frecvent la barbatul in varsta

39) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt adevarate:

a) sifilismul congenital ramane complet latent intro-o propotie mare de cazuri b) diagnosticul pozitiv este bazat numai pe criterii clinice c) diagnosticul este serologic d) antibioticul de electie este PENICILINA e) in caz de intoleranta la pencilina se recurge la tetraciclina

40) Afirmatii corecte despre Molluscum contagiosum:

a) o afectiune virala moderat contagioasa b) o afectiune bacteriana c) cu transmiterea este exclusiv sexuala d) tratamentul este topic e) cu transmiterea indirecta

Date post:	28-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	merige673642
View:	141 times
Download:	7 times

Obstetrica Ginecologie Teste

Documents