+ All Categories
Home > Documents > Observatorul militar - Ministerul Apararii Nationale · campionii olimpici Alina Dumitru (judo),...

Observatorul militar - Ministerul Apararii Nationale · campionii olimpici Alina Dumitru (judo),...

Date post: 12-Jul-2018
Category:
Upload: doankien
View: 254 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
23
15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROM@NE Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 FONDAT LA 23 IULIE 1859 FONDAT LA 23 IULIE 1859 FONDAT LA 23 IULIE 1859 FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXI Nr. 33 (1169) 22 - 28 august 2012 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: EDITOR: EDITOR: EDITOR: EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler Foto: Cristian VL~SCEANU 15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROM@NE Paginile 12-13 O idee, împlinirea a 150 de ani de medicin` militar` româneasc`, multe ore de c`l`torie [i de filmare prin ]ar`, plus câteva zile bune în fa]a liniei de montaj, acestea au fost ingredientele principale ale documentarului În slujba vie]ii, realizat sub egida Studioului Cinematografic al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, avându-i ca scenari[ti pe Adrian duc mai departe numele celor care au avut un cuvânt greu de spus în medicina militar` [i nu numai, când medicii militari particip` în teatrele de opera]ii a[a cum o f`ceau [i în R`zboiul de Independen]` ori în cele dou` conflagra]ii mondiale ale secolului trecut. 150 DE ANI DE MEDICIN~ MILITAR~ ÎN ROMÂNIA În slujba vie]ii, un documentar realizat sub egida Studioului Cinematografic al MApN Leonte [i Constantin Mireanu, cu o imagine de Marius Gheorghe, Daniel Domenico, George Motoac`, {tefan Apostu, montajul [i coloana sonor` fiind semnate de C`t`lin Suzeanu. În slujba vie]ii nu [i-a propus s` povesteasc` în imagini acest secol [i jum`tate de medicin` militar`, ci mai degrab` s` fac` o radiografie a ceea ce reprezint` acest domeniu ast`zi, când urma[ii unor înainta[i ilu[tri ALMA MATER MAI APROAPE DE UN VIS Pagina 8
Transcript

15 AUGUST –ZIUA MARINEI ROM@NE

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXI Nr. 33 (1169) 22 - 28 august 2012 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

Fo

to:

Cri

stia

n V

L~

SC

EA

NU

15 AUGUST –ZIUA MARINEI ROM@NE

Paginile 12-13

O idee, împlinirea a 150 de ani de medicin`militar` româneasc`, multe ore de c`l`torie [ide filmare prin ]ar`, plus câteva zile bune înfa]a liniei de montaj, acestea au fostingredientele principale ale documentaruluiÎn slujba vie]ii, realizat sub egida StudiouluiCinematografic al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, avându-i ca scenari[ti pe Adrian

duc mai departe numele celor care au avut un cuvântgreu de spus în medicina militar` [i nu numai, cândmedicii militari particip` în teatrele de opera]ii a[a cumo f`ceau [i în R`zboiul de Independen]` ori în cele dou`conflagra]ii mondiale ale secolului trecut.

150 DE ANI DE MEDICIN~MILITAR~ ÎN ROMÂNIA

În slujba vie]ii,un documentar

realizat sub egidaStudioului

Cinematografical MApN

Leonte [i Constantin Mireanu, cu o imagine de MariusGheorghe, Daniel Domenico, George Motoac`, {tefanApostu, montajul [i coloana sonor` fiind semnate deC`t`lin Suzeanu.

În slujba vie]ii nu [i-a propus s` povesteasc` înimagini acest secol [i jum`tate de medicin` militar`, cimai degrab` s` fac` o radiografie a ceea ce reprezint`acest domeniu ast`zi, când urma[ii unor înainta[i ilu[tri

ALMA MATER

MAI APROAPEDE UN VIS

Pagina 8

Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

2 AGENDA SQPTQM~NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

Corneliu DOBRI}OIUMinistrul ap`r`rii na]ionale

Ultima zi de activit`]i comune din cadrulexerci]iului româno-american Summer Storm 2012s-a desf`[urat în Tab`ra de Instruire [i Poligonul deTrageri Sol-Aer (TIPTSA) de la Capu Midia. Aceast`ultim` zi s-a constituit în Media Day, cu exerci]iidemonstrative care au cuprins desantul echipelormixte de infanteri[ti marini români [i americani cuajutorul vehiculelor amfibii de asalt de la bordul naveiamericane USS FORT McHENRY.

Conform scenariului exerci]iului, infanteri[tiimarini au avut misiunea de a elibera persoane aflateîn sediul unei ambasade din apropierea litoralului.Astfel, dup` ocuparea [i securizarea unui cap de podîn apropierea obiectivului vizat, o coloan` de vehiculeamfibii a ajuns în zona fierbinte, unde a declan[at

SUMMER STORM 2012Peste 700 de militari români [i

americani au participat la exerci]iulSummer Storm 2012, în perioada 9-14august, în poligonul de la Capu Midia [iîn raioane maritime din apropiereacoastei române[ti.

lupta cu for]ele ostile [i a reu[it s` scoat` personalulambasadei din cl`dire. Pe timpul ac]iunilor, unuldintre cei viza]i a fost r`nit, a[a c` a intrat în ac]iuneun elicopter specializat în evacuare medical`, iarceilal]i au fost transporta]i la elicopterul Puma Navaldestinat s` îi transporte la nava de debarcare.

Ca elemente de detaliu pe traseul exerci]iului,putem men]iona detonarea de speciali[tii EOD a uneiînc`rc`turi suspecte depistate pe traseul de deplasareal amfibiilor, suportul desantului cu ajutorul a dou`avioane de vân`toare MiG-21 LanceR, coordonate dela sol de o echip` din subordinea Brig`zii 9 Mecanizate[i ac]iunea eficient`, în condi]ii de lupt` urban`,pentru extragerea VIP-urilor.

În ansamblu, cooperarea româno-american` peparcursul întregului exerci]iu Summer Storm 2012 acuprins activit`]i de planificare [i executare a uneiopera]ii de debarcare la Capul Midia, activit`]i derecunoa[tere [i securizare a plajei, patrulare, trageride infanterie, evacuare non-combatan]i, instruirepentru lupt` urban` [i opera]ii de cercetare prin lupt`.

C`pitan-comandor Ion BURGHI{AN

Ceremonie de repatriere. S`pt`mâna trecut`, la sediul Brig`zii 2Infanterie Rovine din Craiova, a avut loc ceremonia militar` prilejuit` de sosireaEchipei Opera]ionale de Consiliere [i Leg`tur`, tip batalion sprijin logistic, dinmisiunea ISAF din Afganistan. Timp de [ase luni, militarii din compunereadeta[amentului românesc au desf`[urat activit`]i de instruire [i consiliere pentrupersonalul unui batalion logistic din Armata Na]ional` Afgan`. La activitate auparticipat, al`turi de familiile militarilor care au sosit din teatrul de opera]ii,personalit`]i militare [i civile. (Locotenent-colonel Oliver-Marius Anghel) Cinstire eroilor neamului. Seria de manifest`ri dedicate împlinirii a 100

de ani de la na[terea c`pitanului aviator Alexandru {erb`nescu s-a încheiatsâmb`t`, 18 august, la mormântul eroului din Cimitirul Ghencea Militar.

Evenimentul, organizat de funda]ia care îi poart` numele cu sprijinul StatuluiMajor al For]elor Aeriene, a inclus depuneri de coroane, prezentarea de alocu]iuni[i un ceremonial religios. De asemenea, Iacarii acroba]i au efectuat o trecere laverticala monumentului.

La ceremonie au participat reprezentan]i ai Cultului Eroilor, Asocia]ieiVeteranilor de R`zboi, Asocia]iei Na]ionale a Para[uti[tilor din România - Condor,Funda]iei Grigore Ba[tan, Federa]iei Militarilor din România [i Asocia]iei AripiRomâne[ti. Comemorare la Timi[oara. Memoria veteranilor de r`zboi din Regimentul

6 Artilerie Grea a fost comemorat` de urma[ii acestora, luni, 20 august, laMonumentul Ap`r`torii Banatului din Timi[oara.

Sub conducerea veteranului de r`zboi Constantin C`lina, militarii din acestregiment au organizat în fiecare an, din 1987, pe data de 20 august, manifest`ride comemorare a osta[ilor români c`zu]i pe câmpul de lupt`, regimentulsupravie]uind ofensivei sovietice declan[ate la 20 august 1944 pe aliniamentulIa[i-Chi[in`u. Admitere subofi]eri. Luni, 20 august, la {coala Militar` de Mai[tri Militari

[i Subofi]eri a For]elor Terestre Basarab I a avut loc prima prob`, eliminatorie, aexamenului de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 1 an,pentru formarea subofi]erilor pe filier` direct`, pentru anul [colar 2012 – 2013.

Candida]ii au la dispozi]ie 237 de locuri, 207 pentru b`ie]i [i 30 pentru fete, la12 specialit`]i militare. Cele mai multe locuri, 50, sunt la arma Auto, specialitateaAuto [i mecanic conductor TAB, urmat` de arma Comunica]ii [i Informatic`,specialitatea Comunica]ii, 42 de locuri.

Candida]ii care au trecut de proba examin`rii psihotehnice mai trebuie s`sus]in` examen la limba englez`, test gril`, ultima prob` fiind cea de verificare acuno[tin]elor la matematic` [i fizic` – examenul fiind tot tip gril`. Repartizarea pearme [i specialit`]i se va face pe 24 august.

DIXI !

AFGANISTAN. Plutonierul Dan {tefan, aflat în misiune în teatrul deopera]ii din Afganistan cu Batalionul 21 Vân`tori de Munte GeneralLeonard Mociulschi, din Predeal, a înv`]at, ca de altfel to]i camarazii s`i dearme, s` rela]ioneze eficient cu localnicii. De aceast` dat`, subofi]erulromân îl întâmpin` pe [oferul autocisternei care asigur` transportul deap` pentru poli]i[tii afgani. Patrulele organizate de militarii predelenivegheaz` la lini[tea afganilor ce tr`iesc de-a lungul autostr`zii A1, Kabul-Kandahar.

Mar]i, 21 august, medicina militar` a marcatîmplinirea a 150 de ani de la înfiin]area Corpuluiofi]erilor sanitari ai Armatei. Cu acest prilej au avut

150 DE ANI DE MEDICIN~ MILITAR~ Maistru militar clasa a V-a Gabriela IVAN

Problema finan]`rii [i subfinan]`rii [armatei] este unareal` [i sper s` g`sim suficient` în]elegere pentru a putea

atrage resurse suplimentare la bugetul de stat prin valorificareainfrastructurii în exces a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, îna[a fel încât sumele rezultate s` le aloc`m moderniz`rii for]elor.Tr`im într-un cadru de securitate cu o temperatur` în cre[tere,sper s` g`sesc aceast` în]elegere, s` nu fim pu[i în alt`situa]ie, cum s-a întâmplat cu Ateneul: Da]i un leu pentruAteneu, da]i un leu pentru Armat`!

Adresându-se asis-ten]ei numeroase prezentela eveniment, ministrulap`r`rii na]ionale, CorneliuDobri]oiu, a eviden]iatfaptul c` succesul misiuniise datoreaz` atât colecti-vului actual, cât [i deta[amentelor anterioare care auac]ionat în teatrele de opera]ii: M` aplec cu deosebit`recuno[tin]` în fa]a sacrificiilor de sânge pe care unitateadumneavoastr` le-a f`cut în cele cinci misiuniinterna]ionale, în care a reprezentat cu cinste, b`rb`]ie [idemnitate spiritul acestei armate, pe care se cl`de[te vizana]ional` a poporului român. V` doresc s` nu v` uita]iniciodat` camarazii c`zu]i [i v` rog s` în`l]a]i gând bunc`tre bunul Dumnezeu pentru colegul dumneavoastr`,care se afl` la recuperare în Statele Unite ale Americii.

Tot cu aceast` ocazie, ministrul Corneliu Dobri]oiua decorat Drapelele de lupt` ale Batalioanelor 280 [i 300

CEREMONIE DE REPATRIERE LA FOC{ANIMinistrul ap`r`rii

na]ionale, CorneliuDobri]oiu, a participatmar]i, 21 august, laceremonia de repa-triere din Afganistan amilitarilor Batalionului2 Manevr`, care a avutloc la sediul Brig`zii282 Infanterie Meca-nizat`, din Foc[ani.

Infanterie Mecanizat`, din compunerea Brig`zii 282Infanterie Mecanizat` Unirea Prinicipatelor, cu OrdinulVirtutea Militar`, în grad de Ofi]er, cu însemn pentrumilitari, de r`zboi.

Cei peste 650 de militari, care au încadrat timp de[ase luni Batalionul 2 Manevr`, provin, în principal, dinBatalionul 280 Infanterie Mecanizat`, [i au fost înlocui]iîn teatrul de opera]ii de militari din Batalionul 33Vân`tori de Munte Posada.

La activitate, au participat rude ale militarilor, cadremilitare în activitate [i în rezerv` [i reprezentan]i aiautorit`]ilor locale.

loc depuneri de coroane de flori la MonumentulEroilor Sanitari, Mormântul fondatorului medicineimilitare, general dr. Carol Davila, [i la Monumentuldr. Carol Davila din incinta Spitalului Universitar deUrgen]` Militar Central.

De asemenea, în amfiteatrulSpitalului Universitar deUrgen]` Militar Central Dr.Carol Davila s-a desf`[urat unsimpozion aniversar, care s-adovedit o incursiune captivant`între trecutul, prezentul [i pers-pectivele medicinei militare.

La activit`]i au fost prezen]isecretarul de stat pentrupolitica de ap`rare [i planificare,Sebastian Huluban, subsecre-tarul de stat în MinisterulS`n`t`]ii Publice, Raed Arafat,reprezentan]i ai institu]iilor [iautorit`]ilor publice centrale, aimediului academic, cadremilitare în activitate, în rezerv`[i în retragere.

Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)

www.presamil.ro

3EVENIMENT

Campioana olimpic` la gimnastic` înproba de s`rituri, Sandra Izba[a (medaliat`,de asemenea, cu bronz pe echipe), vice-campionii olimpici Alina Dumitru (judo),Roxana Coco[ (haltere) [i AlexandruSiriteanu (sabie echipe), spadasinele Ana-Maria Brânz` [i Simona Gherman (locul 6 la

CONDUCEREA MApN S-A ÎNTÂLNITCU SPORTIVII CSA STEAUA DIN LOTUL OLIMPIC

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Corneliu Dobri]oiu, împreun` cu [efulStatului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, i-au primitmar]i, 14 august, la sediul institu]iei, pe componen]ii Clubului Sportival Armatei Steaua Bucure[ti participan]i la recent încheiata edi]ie aJocurilor Olimpice, Londra 2012.

spad` pe echipe [i individual), canotoareleRoxana Cogianu [i Eniko Mironcic (locul 4în proba de 8+1), împreun` cu antrenoriiVasile Mastacan (canotaj), RobertAndreescu (judo), Nicolae Ni]u (haltere) [icu arbitrul interna]ional de scrim` MariusFlorea, au fost deopotriv` felicita]i de ministrul

ap`r`rii na]ionale. Într-un scurt discursadresat sportivilor [i tehnicienilor CSA Steaua,ministrul Corneliu Dobri]oiu [i-a ar`tatsatisfac]ia c` sportivii militari au cucerit cincidin cele nou` medalii ale delega]iei olimpice aRomâniei, men]ionând: Dumneavoastr`sunte]i cei care a]i promovat atât încredere,speran]`, cât [i bucurie în sufletele noastre, aletuturor. Comandantul CSA Steaua, colonelGeorge Boroi, a mul]umit conducerii MApNpentru interesul acordat dezvolt`rii sportuluide mare performan]` în cadrul clubuluimilitar. Totodat`, gândul [i mul]umirile

noastre se îndreapt` acum c`tre dumnea-voastr`, cei care ne-a]i sus]inut [i ne sus]ine]inecondi]ionat: conducerea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, ofi]erii, subofi]erii [i civiliide pe întreg teritoriul [i, nu în ultimul rând,c`tre militarii no[tri afla]i în teatrele deopera]ii, de la care am primit un mesaj c#t sepoate de emo]ionant înainte de începereajocurilor, a spus colonelul Boroi.

La Jocurile Olimpice de la Londra, ClubulSportiv al Armatei Steaua a participat cu unnumar de 27 de sportivi, cinci antrenori [i unarbitru interna]ional.

Conducerea Statului Major General a primit, în zilele de 14 [i 15 august,vizita delega]iei oficiale americane, condus` de generalul William M. Fraser,comandantul Comandamentului Transporturilor al SUA (USTRANSCOM),care s-a aflat în România pentru evaluarea facilit`]ilor puse la dispozi]iap`r]ii americane din zona Constan]a [i Mihail Kog`lniceanu.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Corneliu Dobri]oiu, [i [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`, au avut mar]i, 14 august, laCercul Militar Na]ional, convorbiri cu generalul William M. Fraser,principalele teme abordate fiind cooperarea militar` româno-american` [isprijinul reciproc acordat în cadrul opera]iilor din Afganistan.

În cursul zilei de miercuri, 15 august, generalul William M. Fraser,înso]it de generalul-maior Valentin Petre, [eful Direc]iei logistice din SMG,a vizitat facilit`]i din zona Constan]a [i a Aeroportului Mihail Kog`lniceanu.

Secretarul de stat pentru rela]ia cuParlamentul, informare public` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personalului, Dan T`taru, aparticipat miercuri, la manifest`rile 15 august -Ziua Oituzului, cu prilejul comemor`rii a 96 deani de la intrarea României în Primul R`zboiMondial [i a 95 de ani de la eroicele lupte de laOituz [i M`r`[e[ti.

Ceremoniile militare s-au desf`[urat lacimitirele eroilor din localit`]ile Oituz [i PoianaS`rat`, unde au fost depuse coroane de flori lamonumentele eroilor. Secretarul de stat DanT`taru a ar`tat semnifica]ia ac]iunilor militarede la Oituz [i M`r`[e[ti, din vara anului 1917,pentru p`strarea identit`]ii na]ionale. Estel`udabil` ini]iativa autorit`]ilor locale de areaminti tinerilor faptele eroice ale înainta[ilorno[tri [i sunt convins c` astfel de ac]iuni vor fi

Astfel, personalul militar [i civil va beneficia de reduceri [ifacilit`]i la achizi]ia de bunuri [i servicii oferite de furnizoriicare vor intra în program. Ace[tia vor primi Diploma de Furnizoral Militarilor Români, pe care o vor putea afi[a în toate unit`]ilelor, vor fi introdu[i în catalogul cu furnizorii agrea]i [i î[i vorputea prezenta ofertele direct c`tre militari.

Identificarea furnizorilor se va realiza de Comisia pentruimplementarea programului. Aceasta a început deja s`

PROGRAMUL FURNIZORII MILITARILOR ROMÂNI

func]ioneze, iar prima list` de furnizori urmeaz` s` fie generat`pân` la sfâr[itul anului 2012.

Societ`]ile comerciale vor trebui s` respecte o serie deprincipii de baz`, printre care respectarea obliga]iilor legale fa]`de statul român, transparen]a costurilor [i claritatea ofertelor,consecven]a de tratament pentru întreg personalul militar [imembrii familiilor acestora, precum [i acordarea statutului decel mai bun client, cu ajust`rile de pre] corespunz`toare.

Legisla]ia în vigoare pentru protec]ia consumatorilor va fi strictrespectat`.

Designul Diplomei de Furnizor al Militarilor Români urmeaz`s fie stabilit prin concurs online, primul de acest gen derulat încadrul for]elor armate române. El se va desf`[ura în perioada 20august – 30 septembrie [i se adreseaz tuturor militarilor români.Cele mai bune trei propuneri (relevan] , originalitate, creativitate)vor intra, între 20 [i 30 septembrie, în faza de jurizare online, iarcâ[tig`torul va fi anun]at pe site-ul MApN pe 30 septembrie.Regulamentul concursului va fi publicat în integralitate înFocus-ul nr.12 [i pe site-ul MApN.

Programe similare func]ioneaz cu succes în mai multe ]`rimembre ale NATO, printre care SUA, Marea Britanie [i Fran]a.

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a ini]iat, prin ordin al ministrului Corneliu Dobri]oiu, implementareaprogramului Furnizorii Militarilor Români, care se va adresa societ`]ilor comerciale ce vor dori s`ofere produse [i servicii angaja]ilor MApN, militarilor în rezerv`, cât [i familiilor acestora.

OFICIALI AMERICANI,ÎN VIZIT~

LA STATUL MAJOR GENERAL

SECRETARUL DE STAT DAN T~TARUA PARTICIPAT LA ZIUA OITUZULUI

organizate în fiecare an, a declarat secretarul de stat DanT`taru. La activit`]ile omagiale au participat militari dinjude]ul Bac`u [i reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale.

Fo

to: C

`t`l

in O

VR

EIU

Fo

to: C

`t`l

in O

VR

EIU

4 LINIA |NT~IObservatorul militarNr. 33 (22- 28 august 2012)www.presamil.ro

ZORI DE ZIÎN FOB APACHE

Text [i foto: plutonier-major Lucian IRIMIA

Un ritual specific

Patrulele organizate deBatalionului 21 Vân`tori de MunteGeneral Leonard Mociulschivegheaz` la lini[tea afganilor cetr`iesc de-a lungul autostr`zii A1.Misiunile sunt executate de militaricontinuu. Ei vin [i pleac` din baz`dup` un program bine stabilit destatul major al batalionului. Un fluxcare nu ]ine cont de vreme, c` e zisau noapte, [i care se deruleaz`non-stop, 24 de ore din 24. Un efortprin care se dore[te o prezen]` câtmai activ` în zona de respon-sabilitate din provincia Zabul, pentrua preîntâmpina ac]iunile insur-gen]ilor.

Dis-de-diminea]`, când întu-nericul nop]ii d`dea ultimele luptecu zorii unei noi zile, am fost al`turi

de vân`torii de munte din FOBApache pentru a le împ`rt`[iimpresiile… O alt` patrul` era gatade misiune. MRAP-urile eraualiniate în coloan`, preg`tite pentruun nou drum. Mitralierele din tureleaveau benzile cu cartu[e la locul lor,gata de ac]iune. Militarii f`ceauultimele verific`ri. Dup` ce toate aufost puse în ordine, comandantulpatrulei i-a adunat pentru a le precizaultimele informa]ii privind misiunea.Un ofi]er din statul major,psihologul [i preotul batalionuluierau acolo.

A urmat un ritual specific.Preotul Ovidiu {uteu a spus orug`ciune împreun` cu militarii. Afost un moment pe care îl sim]i,poate, doar într-o m`n`stire.Oameni ai armelor, duri, cu totechipamentul [i armamentul pe eise rugau pentru lini[te [i pace,precum [i pentru a se întoarce cubine din misiune. Se auzeau doarcuvintele militarilor [i zgomotul

Indiferent de zi sau de or`, militarii români dinAfganistan sunt prezen]i la datorie. Fie în patrule, fie înFOB-uri, ei sunt în sprijinul popula]iei afgane. De[i seapropie de jum`tatea mandatului pe care-l au în teatrulde opera]ii, militarii Batalionului 21 Vân`tori de MunteGeneral Leonard Mociulschi sunt conecta]i laimportan]a misiunii la fel ca în prima zi.

motoarelor. Îi priveam [i lesim]eam hot`rârea din ochi. Lasfâr[it, preotul i-a binecuvântat [imiruit.

Apoi, a urmat o ultim` cea[c`de cafea înainte de îmbarcarea înma[inile blindate. În acest timp,maiorul Gabriel Bi]` a f`cutpreciz`ri privind misiunea ce urmas` se execute. Psihologul unit`]ii,locotenent Andreea Banciu, avorbit cu militarii. A urmat îmbar-carea [i misiunea a început. Prafula r`mas în urma MRAP-urilor. Ziuacâ[tigase deja b`t`lia cu umbreleîntunericului.

Moral ridicatpentru b`ie]ii no[tri

Maiorul Gabriel Bi]` este [efcompartiment conducere opera]ii

în cadrul Batalionului 1Manevr`, a[a cum estecunoscut aici Batalionul21 Vân`tori de Munte.Atribu]iile sale privesccoordonarea trupelor înteren, modul de desf`-[urare a misiunilor, pre-g`tirea înainte de ple-carea în patrulare, exe-cutarea verific`rilor pre-liminare [i conducereaefectiv` în momentuldesf`[ur`rii ac]iunilor înaria de responsabilitate.

Militarii se instru-iesc cu ceva timpînainte de a pleca înmisiune, dezbat fiecaresecven]` a ac]iunilorviitoare în cadrul

preg`tirilor, a explicat maiorulGabriel Bi]` algoritmul preg`tiriiunei patrule. Urmeaz` a[a-ziselerepeti]ii, în care militarii rezolv`fiecare problem` pe care o potîntâmpina pe timpul misiunii.

Statul major vine [i prezint`ultimele nout`]i referitoare lazona unde se execut` misiunea,alte dificult`]i ce pot ap`rea petimpul desf`[ur`rii acesteia.Militarii trebuie s` respecteîntocmai procedurile stabiliteprin SOP-urile batalionului, dea nu abdica niciun moment dela tehnicile înv`]ate. Ei trebuies` fie tari. Suntem tot timpulal`turi de cei pleca]i în patrul`[i în orice moment putem s`-iajut`m. Le acord`m sprijin,chiar dac` suntem în baz`. Aici,avem o imagine de ansambluasupra desf`[ur`rii misiunii.

Locotenentul Andreea Banciu,psihologul Batalionului 21 Vân`toride Munte, este la prima misiuneîntr-un teatru de opera]ii, dar acestlucru nu o împiedic` s`-[i îndepli-neasc` atribu]iile la standarde înalte.Sarcina sa nu este tocmai u[oar`.Psihologul trebuie s` fac` dovadacompeten]elor sale într-o diversitatede situa]ii specifice teatrului deopera]ii, a spus locotenent AndreeaBanciu. Acesta trebuie s` fie înm`sur` s` evalueze obiectiv,oricând, starea psihic` a militarilor,s` prognozeze evolu]ia acesteia [ieventualele situa]ii de criz` ce lepot avea la un moment datmilitarii. La ora actual`, stareamoralului militarilor no[tri prezen]iîn Afganistan se afl` la un nivel

ridicat, necesar îndepliniriituturor misiunilor pe careei le au în teren. La acestfapt contribuie încredereafiec`rui militar în for]eleproprii, în capacitatea ri-dicat` de adaptare, încoeziunea grupului [iexperien]a dobândit`. Nu înultimul rând, trebuie men-]ionat` sus]inerea extra-ordinar` a celor dragi deacas`.

O oaz`de cre[tin`tate

Ovidiu {uteu este preo-tul militar al Batalionului 21Vân`tori de Munte General

Leonard Mociulschi din Predeal.El este al`turi de militari înaceast` grea misiune. Mai ales c`Afganistanul este o ]ar` islamic`,unde de multe ori r`zboiul sedore[te a fi dus de insurgen]i înlatura religioas`. Preotul le

explic` militarilor în ce constaudiferen]ele religioase. De ase-menea, este un p`stor aflat vre-melnic pe un teritoriu arid. L-amurmat în capela aflat` în FOBApache. Nu exist` nicio diferen]`din punct de vedere liturgic,canonic între a fi preot lâng`crestele Carpa]ilor [i aici, înAfganistan, a declarat preotulOvidiu {uteu. Dar, dac` nereferim la tr`ire, înmul]i]i-o cumult, mult. A]i intrat aici, înaceast` oaz` de cre[tin`tate,unde to]i militarii vin [i se roag`.Dar nu se roag` ca în ]ar`. Cimult mai intens [i mai puternic.Nu conteaz` ora, c` e zi saunoapte. Militarii au nevoie derug`ciune, sunt avizi dup`rug`ciune, la fel ca p`mântulafgan care are nevoie de ap`.

Rug`ciunea este cea care îiune[te. Prezen]a preotului nu facealtceva decât s`-i înt`reasc`, s`-icon[tientizeze c`, f`r` deDumnezeu, nu se poate nimic.Preo]i cu crucea în frunte, astafacem noi aici, a explicat preotul

Ovidiu {uteu prezen]a sa al`turi demilitari. Ne rug`m [i îi înv`]`m s`se roage. Rug`ciunea este leg`turaliber` [i con[tient` a militaruluicu Dumnezeu. Preotul este doar undirijor sau un garant al acesteirug`ciuni. Trebuie s` le facemcâteva recomand`ri în ceea ceprive[te valorile spirituale, morale[i culturale ale afganilor. Mili-tarul român trebuie s` [tie c`trebuie s` fie respectuos cu tot ceeace înseamn` cultur` [i spiri-tualitate afgan`. Dac` exist` acestrespect, exist` [i o bun` colaborare.Nu stârni, iar Dumnezeu te vaocroti [i vr`jma[ul nu va birui. Îiînv`] întotdeauna s` fie fra]i întruDomnul. A]i plecat prieteni din]ar`, s` ne întoarcem fra]i întruHristos, Dumnezeul nostru care neocrote[te pe to]i în veci, Amin!

Locotenent Andreea BANCIU

Maior Gabriel BI}~

Preot militar Ovidiu {UTEU

5INTERVIUObservatorul militar

Nr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

– Domnule colonel, ce a]i promisînainte de alegeri?

– Nimic în afar` de faptul c` voi fi corect[i c` nu voi accepta anumite lucruri cu carenu sunt de acord.

– Ce v` garanteaz` alegerea deacum?

– Un mandat de patru ani.– Nu v` poate schimba nimeni?– Doar Senatul, dac` m` suspend`.– {i dac` vine ordin de la ministru?– Nu se poate. Dup` noua lege, rectorul

este [i comandant. Înainte, comandantul era[i rector, [i-atunci puteam fi schimbat... Edrept, pot s` existe oferte imposibil derefuzat, dar nu cred c` este cazul, mai ales c`eu sunt în zona înv`]`mântului...

– Mai pute]i s` fi]i rector [i dup`2016?

– Nu, conform legii, este ultimul meumandat de rector. Dup` lege, po]i s` fii rectordou` mandate consecutive, dar nu mai multde opt ani.

– Se consider` mandat ce a]i avutdumneavoastr` pân` acum?

– E adev`rat c` am avut mandat par]ialde un an. Urmeaz` un mandat întreg de patruani, pe care sper s`-l duc la cap`t, [i n-a[ maiputea s` am înc` un mandat, pentru c` a[ajunge la nou` ani.

– La începutul acestui mandat depatru ani, v-a]i confruntat cu o festivitatede absolvire f`r` înaintare în grad. Ositua]ie greu de explicat p`rin]ilor, darmai ales absolven]ilor...

– Cred totu[i c` Academia For]elorTerestre a reu[it, pe parcursul celor trei ani,s` le dea absolven]ilor maturitatea [iîn]elepciunea necesare pentru a în]elegesitua]ia [i momentul. Cu siguran]`, decizianu a apar]inut nici conducerii AFT, niciStatului Major al For]elor Terestre, [efuluiSMG sau ministrului ap`r`rii na]ionale. Aufost câteva elemente care au condus laaceast` hot`râre de guvern [i probabil ele]in, în principal, de latura financiar`, pentruc` în For]ele Terestre sunt func]ii pentru aîncadra baza carierei militare [i anume ceeace producem noi aici, comandan]i deplutoane. Lucrul acesta se va întâmpla la 1decembrie, iar absolven]ii au acceptat [i auîn]eles momentul, mai ales c` în MinisterulAdministra]iei [i Internelor acest lucru seîntâmpl` de vreo patru-cinci ani. În schimb,absolut to]i absolven]ii no[tri au primit oofert` de încadrare acum, cunosc dejafunc]iile, pe specialit`]i militare [i pe arme,pe care le vor ocupa dup` ce termin` cursulde baz`. Pentru c`, dup` absolvirea AFT, înconcordan]` cu arhitectura form`rii ofi]erilorde comand`, ei sunt obliga]i s` urmeze uncurs de baz` de [ase luni la [colile de aplica]ie,respectiv în centrele de instruire ale armelor.Ei oricum urmau s` plece, dup` obinemeritat` vacan]`, la aceste [coli. Lucrucare se va întâmpla. Dar nu vor avea statut

ACADEMIA FOR}ELOR TERESTRE A REU{ITS~ LE DEA ABSOLVEN}ILOR ÎN}ELEPCIUNEA NECESAR~

PENTRU A ÎN}ELEGE MOMENTUL Interviul cu rectorul (comandantul) Academiei For]elor Terestre

Nicolae B`lcescu din Sibiu, colonel prof.univ.dr.ing. Ghi]` BÂRSAN

de ofi]eri pân` la data de 1 decembrie. Sevor întoarce în AFT pe 26 noiembrie, vorprimi drepturile unui ofi]er, iar la 1decembrie vor fi avansa]i în grad. Practic, cuo întârziere de trei luni.

– Totu[i, ei pierd [i salariul pe lunileacestea.

– Nu m` gândesc neap`rat la acestlucru, cât la faptul c` nu vor avea statutulunui ofi]er. Conform statutului pe care îlau, beneficiaz` de drepturi corespun-z`toare.

opera]ii de stabilitate [i sprijin în zonaBalcanilor, [i-atunci era mult mai important s`r`spundem misiunilor imediate pe care leaveam decât s` proiect`m viitorul... Dac` v`uita]i în dinamica cifrelor de [colarizare, încontinuare avem, în fiecare an, func]ii pentruofi]erii de tancuri.

– Totu[i, crede]i c` astfel de momente[i decizii pot influen]a negativatractivitatea carierei militare?

– Nu cred nici în concuren]a mai mic` [inici în faptul c` institu]ia [i-ar putea pierde dincredibilitate. Avem misiuni clare [i ferme, dartrebuie s` r`spundem [i sub imperiulnecesit`]ilor, s` avem reac]ii imediate. Acum,am reu[it s` avem o reac]ie imediat`. Amreu[it s` le oferim absolven]ilor o func]ie, amreu[it s` le oferim continuitate prinparticiparea la cursul de baz`...

– Anul acesta a]i avut 804 candida]ipe 248 de locuri. A fost o concuren]`mai puternic` decât cea de anul trecut?

– Da, dar mai mic` decât cea din urm` cudoi ani, când am avut, la acela[i num`r delocuri, peste 1.000 de candida]i. Ne a[teptam

f`cut parte din echipa care a condusacreditarea institu]ional [i am ob]inut încredereridicat în anul 2010. Mai mult decât atât, înmandatul par]ial, prin implicarea mea [i acolegilor, am reu[it s devenim o institu]ie deeduca]ie [i cercetare [tiin]ific , iar programelede studii au fost clasificate cu calificativ B -Managementul Organiza]iei [i ManagementEconomico-Financiar -, iar programul de studiiAdministra]ie Public , cu calificativul maxim,A, ceea ce ar conduce [i c`tre posibilitatea de aavea studii doctorale. Nu aceasta este inten]ianoastr . Inten]ia noastr este de a forma ofi]eride comand` bine preg`ti]i pe fundamentulstudiilor universitare de licen]`. Ne-amdiversificat în urm cu doi ani [i am ob]inut [icalitatea de institu]ie organizatoare de studiiuniversitare de masterat. {i atunci am conduscele trei acredit`ri ale programelor, din nou cucalificativ maxim, [i zic eu c echipa care esteîn spatele meu este una performant` [icompetitiv`, care ar putea în continuare s`ob]in` rezultate foarte bune, mai ales c` nea[teapt acreditarea institu]ional cu Agen]iaEuropean de Asigurare a Calit`]ii, lucru carese va întâmpla, într-o prim etap , în noiembrie2012, iar etapa a doua va fi în martie 2013,precum [i acreditarea domeniului de studiiuniversitare de masterat, conform prevederilorlegii educa]iei na]ionale.

– Nu v-am întrebat cum a fostexamenul de licen]`...

– Am avut promovabilitate de sut la sut .Nu pot s spun c este cea mai bun promo]iea noastr`, dar cu siguran]` este una dinpromo]iile de ofi]eri care pot reu[i în carieramilitar . La examenul de licen] , rezultatele aufost foarte, foarte bune. De asemenea, lapreg`tire militar`, promo]ia a fost evaluat`extern de o comisie de la SMFT [i a primitcalificativul excep]ional. Am spus c nu este opromo]ie de excep]ie [i din cauza faptului c`nu am reu[it s le asigur`m necesarul pentru adeveni de excep]ie [i ne asum`m acest lucru.Cele zece plutoane nu au avut decât treicomandan]i de plutoane pe parcursul celor treiani din AFT [i poate aici este [i un minus alnostru, prin faptul c nu reu[im ca instructoriis` fie în totalitate ai AFT, ci prin sprijin, dinpartea SMFT.

– De când v` confrunta]i cu aceast`situa]ie?

– De la statul de organizare primit în 2008...Cei care au avut de suferit, în primul rând, aufost studen]ii [i implicit procesul de formare aofi]erilor de comand`. Pentru cele 30 deplutoane de studen]i, avem în stat 15 func]ii decomandan]i de plutoane, care sunt [iinstructori, iar încadrate au fost la început [ase,iar acum avem nou . Insuficient, din punctulmeu de vedere. F`r a g`si solu]ii imediate laaceast` problem`, nu cred c` vom reu[i s`dep`[im acest moment dificil.

– Din promo]ia de anul acesta, ave]iabsolven]i dornici s` r`mân` în institu]ie?

– V spuneam c absolven]ii merg la uncurs de baz` de [ase luni. Dup` aceast`perioad` î[i vor alege func]iile în ordineadescresc`toare a mediilor. {i noi credem c`este bine ca ei s parcurg o etap în unit`]iopera]ionalizate, dup` care s` se întoarc` înAFT. Avem o func]ie în AFT pentru 2013, ceeace n-a[ putea spune dac e pu]in sau mult, darne poate ajuta s îmbun`t`]im încadrarea. Nutrebuie s` uit`m c` unit`]ile opera]ionalizatea[teapt comandan]ii no[tri de plutoane, pentruc` [i ele se confrunt` cu aceea[i lips` depersonal la baza carierei militare.

A fost ales rector al AFT de Senatul institu]iei [i confirmat în func]iede ministrul educa]iei pentru un mandat de patru ani, care se vaîncheia în mai 2016. Colonelul prof.univ.dr.ing. Ghi]` Bârsan î[iexprim` încrederea în viitorul institu]iei pe care o conduce, chiar dac`recunoa[te cu sinceritate c` exist` [i probleme, cum ar fi faptul c`din 15 func]ii de comandan]i de plutoane sunt încadrate numai nou`.

– Un moment trist... În 2003,dac`-mi amintesc bine, cei de la armatancuri, au fost nevoi]i s` se reprofilezeîn vreo trei luni. Ulterior, la alt`promo]ie, dar pe arma comunica]ii [iinformatic`, au fost t`iate drasticlocurile corespunz`toare... De cecrede]i c` se întâmpl` aceste lucruri?Unde sunt managerii de carier`?

– Cred în continuare în managerii decarier`. Ei au r`spuns imediat, [i atunci,conform exemplelor dumneavoastr`, [iacum, dup` ceea ce se întâmpl`. Cunoa[temexact câte func]ii sunt libere în SMFT, la nivelulcomandan]ilor de plutoane. Cunoa[tem exactspecializ`rile [i armele pe care le pot ocupaabsolven]ii acestei promo]ii, dar [i urm`torii.În exemplele amintite, s-a r`spuns necesit`]iide moment. Pe de alt` parte, în perioada decare a]i amintit, România era implicat` în

Colonelul prof.univ.dr.ing. Ghi]`Bârsan s-a n`scut în localitateaUmbr`[e[ti (jude]ul Gala]i), la 1 aprilie1965. A absolvit Liceul Militar {tefancel Mare din Câmpulung-Moldovenesc(1983) [i Academia Tehnic` Militar`(Facultatea de blindate [i avia]ie, 1989).La începutul carierei, a fost [ef deatelier lucr`ri elicopter, motor [iarmament, la U.M. 01989 Sibiu (1989-1991), dup` care a ajuns preparatoruniversitar/asistent universitar laCatedra de mecanic` [i tehnologie dinFacultatea de avia]ie [i blindate aAcademiei Tehnice Militare. Între 1995[i 2002 a fost [ef Birou ExploatareElicoptere la Baza 58 Aerian`

Elicoptere Sibiu, dup` care a ajuns la Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescudin Sibiu, unde a ocupat urm`toarele func]ii: [ef Birou Asigurare Tehnico-Material`(pân` în 2004), conferen]iar universitar [i [eful catedrei {tiin]e tehnice (2004-2007), profesor universitar [i secretar [tiin]ific al Senatului universitar (2007-2008),prorector (loc]iitor al comandantului pentru cercetare [tiin]ific`, 2008-2009),prorector (loc]iitor al comandantului pentru înv`]`mânt, 2009-2011). Este doctor în[tiin]e inginere[ti din 2007 [i comandant (rector) al AFT Sibiu din ianuarie 2011. Apublicat 30 de c`r]i, cursuri, culegeri de probleme [i îndrumare de laborator, 126de studii, articole [i comunic`ri [tiin]ifice publicate în reviste [i în volumele unormanifest`ri [tiin]ifice, [i a fost membru în colectivele de cercetare a 20 de granturide cercetare ob]inute prin competi]ie. Este c`s`torit [i are un copil.

s` fie aceast` concuren]`. Anul acesta nu amavut ca beneficiar Ministerul Administra]iei [iInternelor, dar am avut Ministerul de Justi]ie,pentru al doilea an la rând.

– Revin la începutul discu]iei...Func]ia dumneavoastr` nu e delocu[oar`. De ce a]i dorit s` fi]i comandantîn continuare?

– Nu mi-am dorit s` fiu comandant. Mi-am dorit s` fiu rector al Academiei For]elorTerestre. Conform legii educa]iei, rectoruleste [i comandant. Cred c` pot s`-mi asummisiunea institu]iei, de formare a ofi]erilor decomand` [i s` realizez ceea ce, în opinia mea,este necesar: un înv`]`mânt modern, integratîn spa]iul european. Mai mult decât atât, amf`cut parte dintre cei care au participat laacreditarea programelor de studii [i nu esteu[or ca toate programele de studii s` fieacreditate cu calificativ maxim, încredere... Am

Interviu realizat dec`pitan Constantin PI{TEA

6 INSTRUC}IEObservatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

O personalitate aparte

Locotenent-colonelul Florian HanganIano[iu ofer` r`spunsuri scurte [i la obiect. Îmid` senza]ia c` mi-ar fi mai u[or s` scot, cu mânagoal`, un cui ruginit dintr-o u[` veche. În felulacesta, „juc`m” ca doi tenismeni rutina]i,a[teptând ruperea de ritm din partea celuilalt.Îmi poveste[te despre func]ia sa, instructorsuperior-[ef de catedr` la catedra cursuri denivel, [i despre cursurile la care a predat înultimul an de înv`]`mânt. Sunt implicat în toatecursurile, în ceea ce prive[te instruc]ia specific`vân`torilor de munte.

Are ceva din duritatea stâncilor pe care leînvinge de-o via]`, dar ritmul acesta de tiki-taka f`r` „verticalizare” se stric` brusc atuncicând îl întreb despre cum i se pare armavân`torilor de munte. E grea, zice în acela[iritm fad, care m` determin` s` m` gândescdeja la urm`torul interlocutor. Dar, dup` cespune acest lucru, râde u[or [i am impresia c`,la vreun kilometru-doi, se scutur` copacii. Egrea, dar frumoas`. Precizarea aceasta ruperitmul [i dezv`luie alt om. Locotenent-colonelulIano[iu se deschide u[or [i nu risc s` complicdiscu]ia ca s` nu dispar` vraja. În timp, cred c`f`r` s`-[i dea seama, spune mai mult decât îlrog. Astfel, îl întreb cât de riscant` este meseriasa. Îmi r`spunde c` exist` riscuri, dar nu foartemari, pentru c` noi facem ca totul s` fie cât maisigur. În primul rând, asta ne intereseaz`. Apoi,sunt curios s` aflu ce fel de sacrificii implic`via]a de vân`tor de munte. Depinde de fiecarecum prive[te aceste sacrificii. Unele sunt maimari, altele sunt mai mici. Cert este c` meseriaasta formeaz` o personalitate aparte, mai aprig`.Nu e u[or s` abordezi o urcare.

Parc`-l v`d urcând. Parc` se vede urcând.Ar vrea s fie pe un perete de stânc . Cred c i-arfi mai u[or acolo decât în fa]a unui ziarist care nupleac mai repede. Totu[i, reac]ia sa este demn ,aparent amabil . Spune c pe munte nu se poateprevedea chiar orice lucru, dar c , având în vedereexperien]ele anterioare [i calificarea instructorilor,nu se poate întâmpla nimic grav.

Logistic, sunt „destul”de în regul`

Am v`zut multe, adaug` instructorulsuperior. Am fost martor la evenimente maipu]in pl`cute... Poveste[te despre un cursant

care a murit în urm` cu câ]iva ani din cauzaînc`lc`rii m`surilor de siguran]`. Încerc s` aflucât de dese sunt evenimentele nepl`cute lavân`torii de munte din Baza de Instruire, iarlocotenent-colonelul Iano[iu îmi spune c` nu astudiat problema. Dar recunoa[te c` poate armerita s` o studieze, semn c` evenimentele nusunt atât de rare încât statistica s` fie irelevant`.Noi mergem pe siguran]` [i experien]`, reitereaz`instructorul superior, dup` care, parc` mânatde acea vraj` stârnit` în urm` cu câteva minute,adaug`: Poate c`, din afar`, meseria deinstructor se vede u[oar`, dar nu e deloc a[a.Sunt [i lipsuri mari, dar ne str`duim. Vorbesc delogistic` [i de lipsuri de ordin sanitar, de personalmedical, de personal calificat...

Insist: echipamentul? Este ok în momentul`sta. Nu [tiu peste doi ani ce va mai fi. În plus,exist` instruc]iuni pe care trebuie s` le respect`m[i materiale pe care ar trebui s` le cas`m, dar decare mai tragem pentru c` nu [tim când ne vinaltele. Acum nu ducem lips` de nimic, suntemdestul de în regul`. Adic` am prins vremuri multmai dificile.

De 16 ani în unitate, instructorul superior aprins toate transform`rile structurii, de la [coal`de aplica]ie la centru de preg`tire [i, ulterior,

la baz` de instruire. Numeric, personalul s-aredus foarte mult, dar un om care „a v`zut [iIrakul, [i Afganistanul”, a[a cum estelocotenent-colonelul Iano[iu, nu o s` spun`niciodat` c` personalul este insuficient.Numeric am sta bine, dar statul nu e bineorganizat, crede ofi]erul, care poveste[te c`unitatea se subordoneaz` Centrului de Instruirepentru Infanterie [i Vân`tori de Munte de laF`g`ra[. E destul de greu, dar ne descurc`m,doar suntem militari...

Am senza]ia c` am ajuns cu instructorulsuperior mai departe decât [i-a imaginat laînceputul discu]iei noastre. Încerc s` punpunct, îns` îl mai întreb cum i s-au p`rut ultimiicursan]i de la cursul de baz`. Am fost încântats` colaborez cu ei. {i-au f`cut treaba [i au fostfoarte dedica]i. Mi-a pl`cut de ei, zice locotenent-colonelul Iano[iu, care mai men]ioneaz` [i c`,la orice curs, îi este foarte u[or s`-i motiveze pevân`torii de munte: Cei care vin aici [tiu de ce ofac. {tiu despre ce fel de spirit e vorba la noi [i sesprijin` unii pe al]ii...

În sfâr[it, m` ridic. Am senza]ia c` plec delâng` un om puternic, care, de[i s-a deschis, aspus mult mai pu]ine decât [tie. De altfel, chiarel îmi m`rturisise c` nici cursan]ilor nu le

RISCURILE MESERIEIDE VÂN~TOR DE MUNTE

RISCURILE MESERIEIDE VÂN~TOR DE MUNTE

Unii cursan]i nu [tiu s` înve]e, spune un instructor de la Baza deInstruire pentru Vân`tori de Munte Bucegi. El vorbe[te despredemotivarea subofi]erilor [i despre modul în care, în ultimul timp, s-af`cut rabat de la calitatea form`rii în folosul cantit`]ii. Pe de alt` parte,un alt instructor crede c` militarii care ajung la Baza de Instruire suntdeja motiva]i datorit` armei alese. Ca întotdeauna, realitatea este... pela mijloc. La mijlocul unei meserii în care riscul este dificil de estimat.

C`pitan Constantin PI{[email protected]

poveste[te chiar tot ce [tie [i ce a v`zut înteatrele de opera]ii, ca s` nu par` l`ud`ros.

Care este realitatea?

Despre spiritul vân`torilor de muntevorbesc laudativ [i plutonierul-adjutant MarianGai]` [i referentul Valeric` Piciorea. Totu[i,plutonierul-adjutant Gai]`, care în ultimul ande înv`]`mânt a predat la cursul avansat pentrusubofi]eri [i la cursul pentru plutonieri-majori,puncteaz` câteva din problemele cu care seconfrunt` instructorii, iar una dintre elecontrazice spusele locotenent-coloneluluiIano[iu. Este vorba de motiva]ie. Cum s` fiemotivat un subofi]er care vine de la Vatra Dornei,la curs, la Predeal, [i st` aici câteva zile, în care segânde[te numai la cât de repede s` se întoarc`acas`? Primesc exemplul unui subofi]er care aurmat un curs similar în Slovacia, pe timpulc`ruia a primit diurn`. În ]ar`, nici vorb` dediurn`... Subofi]erii-cursan]i afl` despre situa]iide acest gen [i, crede plutonierul-adjutantGai]`, acest lucru îi demotiveaz`. Apoi, maispune subofi]erul, la noi se ard etapele. S-arenun]at la calitate în folosul cantit`]ii. Astfel,vin la curs subofi]eri cu 45 de zile de [coal`militar` în acela[i timp cu subofi]eri cu doi anide [coal` militar`. Nu exist` termen decompara]ie între cele dou` categorii. Competen]ecare, înainte, la cursul de carier`, trebuiauformate în 12 s`pt`mâni, acum trebuie formateîn numai opt s`pt`mâni. Acelea[i competen]e.Dar s` nu scrie]i asta în ziar, adaug` subofi]erul.Putem s` spunem c` a crescut calitatea. {ti]i [idumneavostr` care este realitatea...

P`i, da. Realitatea este c` meseria devân`tor de munte are riscurile ei. Inclusivcel de a c`dea în aparent dezacord cusuperiorul. Aparent, pentru c`, pân` la unpunct, cel din urm` are [tiin]a de a nu spunemai multe decât vrea.

Altfel, nici referentul Valeric` Piciorea,profesor de limba englez`, nu a sc`pat neatinsde i]ele restructur`rilor. Sosit în unitate în 2007,avea, la momentul respectiv, ore clar stabiliteprin programa analitic`. La un an dup` sosire,noul stat l-a l`sat f`r` orele respective... Cândsunt în desf`[urare cursuri de formare pentruofi]eri sau subofi]eri pe filier` indirect`, am unnum`r alocat de ore, sus]ine Valeric` Piciorea.În rest, î[i face loc prin no]iuni de terminologiemilitar` la orice alt curs, în m`sura în care estenevoie de cuno[tin]ele sale. Unii privesclucrurile cu lejeritate [i spun c` [tiu deja ce vreaueu s` le prezint, m`rturise[te profesorul, iarplutonierul-adjutant Marian Gai]` îlcompleteaz`: Mul]i tineri nu [tiu s` înve]e. Iarfaptul c` ajung la noi cu diferite niveluri depreg`tire ne creeaz` probleme în a-i trata pe to]iîn mod egal. Pe de alt` parte, conchidesubofi]erul, se face carte aici, dar sunt vicii desistem.

7CARIERE |N UNIFORMQObservatorul militar

Nr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Dedica]i trup [i suflet

Plutonierul-adjutant Cristian Com`nescu,comandantul unui pluton de poli]ie militar`,vorbe[te despre solda]ii [i grada]ii profesioni[tica despre oamenii de baz` ai armatei. Suntmilitarii de care ai nevoie [i f`r` de care nu aiputea s` duci la bun sfâr[it multitudinea demisiuni încredin]ate. Contribu]ia lor laimaginea armatei este important`, apreciaz`subofi]erul. Pe de alt` parte, trebuie ca ace[timilitari s` [tie c` fac parte din aceast` marefamilie [i c` ne baz`m pe seriozitatea lor.

Soldat Cristian LENGAFoto: Petric` MIHALACHE

PERFORMAN}A, CA STARE DE NORMALITATE

Profesionalismul militarilor Batalionului 500 Sprijin a fostdemonstrat atât în misiunile din ]ar`, cât [i în cele din teatrele deopera]ii. A[a c` nici nu-i de mirare c` cei mai mul]i doresc s` avansezecât mai mult în ierarhia militar`.

To]i militarii au cel pu]in o misiune înteatrele de opera]ii, fapt ce-i ajut` s` rezolvecu o mai mare u[urin]` situa]iile pe care leîntâmpin`. Solda]ii [i grada]ii profesioni[ti î[idau silin]a s` înve]e lucruri noi [i s` aplicecorect cuno[tin]ele dob#ndite.

În momentul de fa]`, am în subordinemilitari de-a dreptul atra[i de aceast` arm`,completeaz` comandantul de pluton. Suntfoarte mul]umit de modul în care în]eleg s`-[iîndeplineasc` sarcinile primite, de tenacitatea[i preocuparea continu` pentru îmbog`]ireabagajului de cuno[tin]e. Au f`cut totul dinpl`cere [i s-au dedicat fiec`rei misiuni trup [i

suflet. Plutonierul-adjutant Com`-nescu, participant la o misiune înBosnia [i Her]egovina, spune c` arvrea s` mai aib` astfel de expe-rien]e interna]ionale, acela[i lucrudorindu-l [i pentru militarii dinsubordine. El crede c` o misiuneextern` î]i ofer` experien]a decare ai nevoie pentru a putea aspirala o treapt` superioar` în carier`.

Delicate]eîn haine kaki

La caporalul CristinaPope[teanu, dincolo de aspectulfragil pe care-l remarci la primavedere, po]i s` întrevezi, treptat,dac` discu]i m`car câteva minutecu ea, o personalitate puternic`,dominat` de echilibru [i toleran]`.

A ajuns în prima ei func]ie dinarmat` dup` ce a terminatpreg`tirea specific` la Craiova,fiind repartizat` la o unitate derachete sol-aer, numai c`, dincauza navetei pe care era nevoit`s-o fac`, ajungea acas` târziu.Oboseala acumulat` a determinat-os` se gândeasc` la o schimbare [i,

în acest fel, a ajuns s` î[i desf`[oare activitateaîn cadrul Batalionului 500 Sprijin.

Îmi plac oportunit`]ile pe care mi le creeaz`acest loc de munc`. Unitatea în care sunt acumîmi ofer` mai mult timp pentru mine, pentrupreg`tirea mea. În plus, sunt bucuroas` c` amposibilitatea de a ajunge mai repede acas`,explic` tân`ra, de loc din Giurgiu. Cristina s-af`cut remarcat` în unitate datorit` ambi]iei.De[i recunoa[te c` i-a fost greu la început, din

cauz` c` avea pu]ine colege, a reu[it s` seadapteze, iar ast`zi afirm` cu convingere c`ar vrea s` ajung` subofi]er. Pân` acolo îns`,ea înc` mai a[teapt` ca unele dintre drepturilesale, între care cele de echipare, s` fie pe deplinrespectate. Este una dintre pu]inele salenemul]umiri cu privire la acest sistem, de carem`rturise[te apreciativ c` i-a oferit stabilitate.

Când î]i e lumea mai drag`...

În armat` din 2006, caporalul Drago[Burghelea a executat stagiul militar tot încadrul Batalionului 500 Sprijin, unde a dorits` r`mân` în continuare datorit` atmosfereide lucru foarte pl`cute. Drago[ recunoa[te

c` înc` din copil`rie îi pl`cea s` se joace cuarmele [i cu ma[inile, astfel c` se poate spunec` visul i s-a împlinit la Batalionul 500 Sprijin,unde este încadrat [ofer.

Pe colegii s`i îi simte foarte apropia]i, ca peo mare familie. Mul]umit de acest fapt, el spune:Ne în]elegem excelent [i m` bucur c`, de cândam venit aici, am legat foarte multe prietenii.Mul]i dintre fo[tii solda]i au ajuns subofi]eri,iar exemplele acestea îi ambi]ioneaz` [i pe

actualii solda]i profesioni[ti s`-[i doreasc`, larândul lor, s` promoveze profesional.

Ca [ofer, trebuie s` te \ngrije[ti ca ma[inas` func]ioneze irepro[abil... De aceea,caporalul Burghelea apreciaz` c` nu ne-arstrica unele noi care s` nu se mai defecteze atuncicând î]i e lumea mai drag`...

Dup` misiunea executat` în Afganistan,Drago[ s-a convins c` nu po]i fi niciodat` însiguran]` într-un loc ca acela. Nici m`car dac`[tii dinainte unde mergi [i ce te a[teapt`. Cutoate acestea, experien]a dobândit` într-oastfel de misiune [i motiva]ia financiar` îl facs` afirme c`, dac` va mai avea ocazia, va maiparticipa, cu mult` bucurie, la o misiune într-unteatru de opera]ii.

Plutonier-adjutantCristian Com`nescu

8 ALMA MATERObservatorul militarNr. 33 (22- 28 august 2012)www.presamil.ro

Treptele cunoa[terii

Indiferent de promo]ie, studen]iianului întâi fac practic` la Centrulde preg`tire marin`reasc` [i sporturinautice Palazu-Mare, unde pun înaplicare cuno[tin]ele marin`re[ti(semnale cu sifleea, noduri marin`-re[ti, manevre cu ambarca]iuni cuvele [i rame). Cei de la specializareaElectromecanic` naval` desf`[oar`,ulterior, [i o s`pt`mân` de preg`tireîn atelierul academiei, familiari-zându-se cu terminologiile parcursepe timpul anului. Studen]ii anului doise afl` la bordul Navei-[coal` Mircea,unde înva]`… alfabetul: utilizareainstala]iilor [i a aparaturii de navi-ga]ie, manevra velelor, diferitelerepere de naviga]ie costier`, de larg[i, de ce nu, îndeplinirea primelorservicii de la bordul navelor, cecontribuie la adev`rata formare aunui ofi]er de marin`. Studen]ii celui

Locotenent Bogdan R~DULESCU

MAI APROAPE DE UN VIS

Academia Naval` Mircea cel B`trân este o institu]ie deînv`]`mânt emblematic`, despre care inten]ionam s` aflumai multe nu din pliante, prezent`ri, de la profesori sauofi]erul de rela]ii publice, ci de la viitorii ofi]eri de marin`.Studen]ii afla]i în practic` pe fregata M`r`[e[ti, cei carefac parte din cercul de navomodelism sau [tiin]ific, ceicare, pe timpul verii, se preg`tesc pentru a fi cu un pasmai aproape de îndeplinirea visului de a face parte dinmarina militar`.

în timpul verii, când studen]ii dinprimul an au practic`. Participând laacest cerc, studen]ii [i-au format dejao identitate aparte, un mod deapreciere a navomodelismului, sportcare necesit` aten]ie la detalii, dup`cum ne spune studentul frunta[R`zvan Adamache. E nevoie delini[te, de calm, c`ci se poate u[or gre[io linie de doi milimetri foarteimportant`, precizeaz` studentulfrunta[ C`t`lina Cucu. De asemenea,studentul Mariana Mihai recunoa[tec` nu este o munc` grea, ba este chiarpl`cut`, eu fac vele [i pentru asta [tiuc` orice am`nunt conteaz`.

Cel care conduce cercul denavomodelism, maistrul militarprincipal Nicolae Cicîrma, nea Cicicum îi spun to]i de aici, este n`scutîntr-un sat de pe malul Dun`rii. Amavut barca legat` de clan]a por]ii, deunde [i iubirea pentru marin`, zice

de-al treilea an fac practic` la bordulnavelor militare, unde se preg`tescpentru utilizarea tehnicii, afl` despreproblemele specifice naviga]iei încazul ie[irilor pe mare. Cei din ultimulan trec prin emo]iile examenului definalizare a studiilor, urmând preg`-tirea specific` [colii de aplica]ie.

Navomodelismul,mai multdecât o pasiune

Navomodelismul este un sport.El este practicat [i în AcademiaFor]elor Navale, unde, printre altele,se realizeaz` machete ale Navei-[coal` Mircea. Activitatea de vârf este

zâmbind maistrul militar Cicîrma,devoalând înc` din startul dialoguluinostru una din laturile sale pentrucare studen]ii [i colegii îl îndr`gesc.Am f`cut aproximativ 70 de exemplareale Navei-[coal` ,,Mircea” [i cred c`to]i mini[trii ap`r`rii, pre[edin]ii aua[a ceva în birou. Au ajuns chiar [ipeste hotare – e chiar o mândrie c`, în2005, am scris pe eticheta bricului:,,oferit` Excelen]ei Sale George W.Bush, de c`tre pre[edintele României”.A[a c` e posibil ca în Biroul Oval s` fieo machet` a bricului ,,Mircea”, f`cut`de studen]ii de la noi.

Am aflat c`, de regul`, studentuldin anul precedent, care a fost celmai bun, are ca sarcin` monito-

st`team s` le termin`m pân`noaptea, iar atunci intervine oboseala,gre[eala. Cea mai mare dezam`gire estecând vezi c` ai lucrat pân` târziu [i,

neatent, ai distrus tot ce-ai lucrat o ziîntreag`.

Dovad` c` pasiunea, al`turi der`bdare [i de o deosebit` aten]ie, unelement esen]ial în practicareanavomodelismului st` [i faptul c`,dup` ce termin` acest cerc, mul]i vinîn timpul liber la academie [ilucreaz`. Nu pentru performan]`, dare o mare satisfac]ie când ai o machet`în bibliotec` [i po]i s` spui c` tu aif`cut-o. Ace[ti profesioni[ti ai

rizarea celor din anul I. Trebuie s`stea cu ochii pe ei, s` observeabilit`]ile, îndemân`rile, s` aib` omân` dreapt` [i o mân` stâng`, c`dac` amândou` sunt stângi, nu amce face cu el, afirm` [eful cercului.Când se începe lucrul la machet`,studen]ii se specializeaz` – unii facnumai vele, al]ii se ocup` de vergi[i catarge sau de corpuri. Cândtoate sunt gata (b`rci de salvare,colaci, cârme etc.), se realizeaz`echipe de dou` persoane pentru c`,bineîn]eles, se leag` [i prietenii, apoise trece la montarea machetei.Trebuie s` fii puternic psihic,subliniaz` nea Cici. Au fost cazuriîn care am avut lucr`ri urgente,

detaliilor au fost solicita]i [i pentrurestaurarea lucr`rilor MuzeuluiMarinei [i a Casei Regale. Am fost laPalatul Elisabeta [i am g`sit [asemachete vechi, într-o stare avansat`de deteriorare, vele care, dac` leatingeai, se scuturau ca scrumul de]igar`. Deocamdat` au terminat doardou`, îns` nea Cici sper` s` duc` lacap`t [i acest proiect: De la 1 august,sunt pensionar, dar v` da]i seama c`nu pot s` stau acas`, voi veni mereuaici dac` o s` fiu bine primit. Sper s`am timp [i pentru mine, pentrumachetele personale.

Mo[tenireade familie

Caporalul Costinel Bîlc`, de optani în acest atelier, maestru emerital acestui sport, medaliat la campio-nate na]ionale [i interna]ionale, ne-aspus c` pasiunea pentru navomo-delism o are de la tat`l s`u.V`zându-l cum lucreaz`, am începuts` m` joc [i eu, chestii copil`re[ti,dar am avansat. Acas` am nava,,Berlin”, 1628, o nav` german` deconstruc]ie olandez`, nava suedez`,,Vasa”, care s-a scufundat dup` cincimile, ,,Santa Maria” a lui Columb,,,Victory”. Am în]eles c` totul estedificil de realizat, pân` [i un cui.Din p`cate, sunt din ce în ce maipu]ini practican]i ai acestui sport.S` fie internetul sau cluburile devin`? se întreab` caporalul CostinelBîlc` încercând s` g`seasc` unr`spuns. De la el am aflat detaliiimportante. De obicei, se folose[telemn de prun pentru bordajulexterior la navele din lemn, înspecial pomii fructiferi, iar pentruvele, la sc`ri mici, foi]a de ]igar`.

Nu întâmpl`tor, cei selecta]ipentru a participa la cercul denavomodelism sunt din anul întâi,pentru c` aceasta le aduce un plusde cunoa[tere [i familiarizare cuvelierele, un avantaj binevenitpentru preg`tirea marin`reasc`.

Munca \n echip` – re]eta succesului.

Maistrul militar principal Nicolae Cic\rma,al`turi de unul din ucenicii s`i.

O machet` finisat` presupunezeci de ore de munc` mig`loas`.

9COMUNICA}II {I INFORMATICQObservatorul militar

Nr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Opera]ionalizarecontracronometru

Selec]ia personalului pentru încadrareamodulului s-a desf`[urat cu maxim` exigen]`având ca baz`, în principal, cei mai bunispeciali[ti din Centrul 48 Comunica]ii [iInformatic` Strategice (CCI), dar [i dinunit`]ile subordonate ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii, astfel c` s-areu[it încadrarea acestuia într-un procentsituat peste a[tept`rile partenerilor din NATO,respectiv de 94%.

Procesul de opera]ionalizare a structuriinou constituite a fost unul deosebit de intens,complex [i desf`[urat într-un interval de timp

DCM NATO „E” - O POVESTE DE SUCCESLa data de 1 august 2010, în cazarma

Centrului 48 Comunica]ii [i Informatic`Strategice, lua fiin]` Modulul NATO decomunica]ii [i informatic` dislocabil –DCM „E” (Deployable communicationsmodule). Fiind a cincea structur` dinAlian]a Nord-Atlantic`, conform literei dediferen]iere, [i singura entitate de acesttip din Armata României încadrat` exclusivcu personal românesc, componentamobil` materializa Hot`rârea Parlamentuluinr. 28/2010 [i ordinul [efului Statului MajorGeneral de constituire [i g`zduire peteritoriul statului român a unui modul decomunica]ii [i informatic` dislocabil,subordonat Batalionului 2 Transmisiunidin cadrul Agen]iei NATO pentru serviciide comunica]ii (NCSA).

[i Informatic` Decebal, din Sibiu, precum [ila examene pentru ob]inerea permiselor deconducere categoriile B [i C la [colile de profildin MApN, iar no]iunile de drept interna-]ional umanitar, precum [i managementulfrecven]elor au fost alte capitole studiate detransmisioni[ti.

Nivelul de capabilitate propus a fostrealizat datorit` eforturilor conjugate, pe deo parte, a militarilor care fac parte din modul,dar [i a structurilor implicate în acest demersdeosebit de important pentru imagineaspeciali[tilor români în mediul multina]ional,dar [i pentru imaginea Armatei României încadrul Alian]ei, respectiv Direc]ia comuni-ca]ii [i informatic`, CCI Centrul 48 Comu-nica]ii [i Informatic` Strategice.

La 1 ianuarie a.c., comandantul Batalionului2 Transmisiuni NATO a declarat pentru DCM„E”Capabilitate Opera]ional` Ini]ial` (IOC). În bazaPlanului de întrebuin]are a for]elor la misiuni înafara teritoriului statului român, în anul 2012,Modulul NATO de comunica]ii [i informatic` –DCM„E” a fost dislocat în teatrul de opera]iiAfganistan, în perioada ianuarie-august a.c.,pentru a asigura suportul de comunica]ii [iinformatic al Punctului de Comand` al For]eiInterna]ionale pentru Asisten]a de Securitate dinAfganistan (ISAF), aflat la Kabul.

Aprecierile de care se bucur` acum DCM„E”,la sfâr[itul misiunii, justific` integral încredereaacordat` militarilor care îl compun. Edificatoareîn acest sens sunt cele relatate în scrisoareacomandantului de batalion la sfâr[itul mandatuluis`u în cadrul CJ6/ISAF (Combined Joint 6/International Security Assistance Force): DCM„E” este o poveste de succes....militarii din DCM„E”sunt unii dintre cei mai profesioni[ti [i motiva]i pecare i-am v`zut vreodat` (...) Presta]ia DCM „E”în teatru a fost absolut incredibil`. Acest lucru estedatorat profesionalismului militarilor [icomandan]ilor din modul, care se mândresc cumunca lor [i demonstreaz` zilnic abilit`]ile lorpentru îndeplinirea misiunii din cadrul ISAF. Suntmândru s` fi condus aceast` structur` [i voi ]ineminte profesioni[tii din DCM„E”. Cu acela[i prilej,într-o scrisoare adresat` comandantului CCI,locotenent-colonelul Kevin P. Kilburn remarca:Înainte de întoarcerea mea în SUA, am ]inut s`-miexprim recuno[tin]a fa]` de dumneavoastr` [isubordona]ii dumneavoastr` pentru ospitalitateade care a]i dat dovad` de fiecare dat` pe timpulnumeroaselor noastre vizite. Am fost martorulconstituirii DCM„E” [i transform`rii acestuia încea mai profesionist` [i competent` structur`militar` pe care am avut ocazia s` o v`d în peste 20de ani de când sunt în serviciul armatei SUA.Sprijinul na]ional acordat DCM„E” a fost crucialpentru succesul constituirii acestuia. Suntrecunosc`tor fa]` de c`pitanul Daniel Rusalim, carea dat dovad` de profesionalism [i experien]`dobândit` la comanda structurilor na]ionale. Îmivoi aminti mereu de fra]ii mei de arme dinRomânia, de dumneavoastr`, subordona]iidumneavoastr` [i personalul DCM„E”.

F`r` îndoial` c` succesul misiunii înteatrul de opera]ii din Afganistan se datoreaz`în mare m`sur` [i comandantului modulului,c`pitan Daniel Rusalim. Modul în care acondus activit`]ile pe timpul opera]ionaliz`rii,implicarea sa energic` în solu]ionarea tuturorproblemelor inerente unui asemenea proces,dar mai ales conducerea subunit`]ii înteatrul de opera]ii pentru îndeplinireamisiunilor specifice fac din DCM„E” ostructur` de elit` din Armata României, cunotorietate în mediul multina]ional. {eful destat major al ISAF, LTG Olivier deBavinchove, aprecia într-un mesaj trimiscomandantului ISAF [i loc]iitorului acestuia:În mod deosebit, a[ vrea s` scot în eviden]`performan]a dovedit` de echipa noastr`româneasc` în sprijinul direct al sistemuluide comunica]ii [i informatic. Este o echip`care se descurc` extrem de bine în a ]inesistemul NATO în via]`. Un tân`r c`pitaneste comandantul acesteia [i d` dovad` de omare capacitate de conducere [i pricepere.

Confirmareaprofesionalismului

Pe toat` durata mandatului în teatrul deopera]ii, respectiv 19 ianuarie – 12 augusta.c., militarii din DCM„E” au executat o seriede misiuni, dintre care cele mai importanteau fost legate de asigurarea comunica]iilorde voce [i date în diferite re]ele pentru unnum`r de aproximativ 2.000 de utilizatori,configurarea, monitorizarea [i mentenan]aa peste 250 de echipamente de re]ea,organizarea [i desf`[urarea de videocon-ferin]e în diferite loca]ii din Kabul: Ministerulde Interne, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,Comandamentul Întrunit al ISAF [i Coman-damentul ISAF, acordarea sprijinului decomunica]ii de înalt nivel pentru desf`[urareacelei de-a treia conferin]e a ISAF pentru CIV/CAS (Civil Casualities Mitigation), asigurareaserviciilor de voce, date [i VTC pe timpul viziteipre[edintelui american Barack Obama înAfganistan, precum [i a suportului decomunica]ii pentru Senior Security Shura lasediul Ministerului de Interne afgan [idezvoltarea infrastructurii de comunica]ii încadrul comandamentului ISAF.

Toate aceste misiuni au fost îndeplinitela cele mai înalte standarde de performan]`în spiritul c`rora militarii din DCM„E” au fostinstrui]i. Dovada acestui fapt o reprezint`aprecierile elogioase f`cute de oficialit`]ileNATO cu prilejul vizitelor efectuate în teatrulde opera]ii, în calitate de beneficiari aiserviciilor asigurate de militarii români.

De aceea, la final de misiune, DCM„E”raporteaz` cu convingerea lucrului binef`cut: Misiune îndeplinit` !

Miercuri, 22 august a.c., la sediul Centrului 48 Comunica]ii [iInformatic` Strategice se desf`[oar` ceremonia de sosire din teatrulde opera]ii Afganistan a Modulului NATO de comunica]ii [i

informatic` dislocabil – DCM„E”. Cu certitudinea c` to]i cei 33 de militari aiacestuia au confirmat pe deplin îndemnurile exprimate în Ordinul de misiuneal comandantului CCI pentru introducerea în teatrul de opera]ii Afganistan aModulului NATO de comunica]ii [i informatic` dislocabil - DCM„E”, în perioadaianuarie-august: V` doresc succes în îndeplinirea la cele mai înalte standardeprofesionale a importantei misiuni ce v` revine. S` reprezenta]i cu demnitate [ionoare Armata României [i s` v` întoarce]i cu to]ii s`n`to[i acas` la încheiereamisiunii!

mai scurt decât de obicei, dup` cum afirma [icomandantul Batalionului 2 TransmisiuniNATO, locotenent-colonel Kevin P. Kilburn,într-o scrisoare adresat` comandantului CCI:În numai un an [i jum`tate de la înfiin]areaDCM„E”, l-am declarat Capabilitate Opera-]ional` Ini]ial` (IOC), bazat pe un program vastde antrenamente, dezvoltat [i executat numai depersonalul din batalionul pe care îl conduc.Structura a parcurs o perioad` de antrenamentintensiv în care modulul a primit [iechipamentele specializate, pe lâng` programullor deja înc`rcat cu preg`tirea ISAF [i validareafinal` la care eu am fost martor.

Preg`tirea de specialitate a presupuscursuri def`[urate la {coala pentru sistemede comunica]ii [i informatic` a NATO de laLatina, din Italia, instruire în cazarm` peechipamente similare celor din teatrul deopera]ii din Afganistan, cu instructori civilide la firme de profil sau militari din cadrulBatalionului 2 Transmisiuni NATO, precum[i participarea la diferite exerci]ii decomunica]ii [i informatic` în afara ]`rii. Deasemenea, personalul DCM„E” a parcurs [iun program intensiv de preg`tire în ]ar`, carea constat în cunoa[terea limbii engleze la unnivel minim de 2.2.2.2., conform STANAG6001, completat cu acumularea cuno[tin]elorde specialitate strict necesare. Astfel, militariiau participat la cursuri de certificare aadministratorilor de re]ele CISCO, organizatede Centrul de Instruire pentru Comunica]ii

O presta]ie incredibil`

Exerci]iul de validare desf`[urat subconducerea comandantului de batalion [i astafului s`u de la Napoli, în septembrie 2011,d`dea încredere deplin` în personalulDCM„E” atât conducerii batalionului, cât [istructurilor române[ti implicate în procesulde opera]ionalizare al acestuia, în condi]iileîn care exista temerea c`, dat fiind timpulscurt de preg`tire al modulului, militariiromâni nu ar fi capabili s` gestionezeproblematica complex` pe care o presupunemisiunea din Afganistan.

Locotenent-colonelViorel STRELE}CHI

Aflat la cea de-a X- a edi]ie, FestivalulInterna]ional al Muzicilor Militare,

desf`[urat la Br`ila \n perioada 14-16august, a reunit [i în acest an pe

malul b`trânului Danubius forma]iide muzic` militar` [i fanfare din

Turcia, Republica Moldova[i România.

REPEREObservatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

10

Festivalul s-a desf`[urat sub egida mareluicompozitor, fost inspector al muzicilor militare,Iosif Ivanovici, cu ocazia împlinirii a 110 de la

trecerea sa în nefiin]`. Organizatorii evenimentului au fostStatul Major al For]elor Terestre, Prim`ria Br`ila,Garnizoana Br`ila, Serviciul Muzicilor Militare, încolaborare cu Brigada 10 Geniu Dun`rea de Jos, Casa deCultur` Br`ila, Cercul Militar din localitate [i Asocia]iaCultural` Voces Concordia.

În deschiderea spectacolului de sunet, lumin` [iculoare, cei prezen]i au asistat la parada forma]iilorparticipante. Au urmat apoi alocu]iunile rostite cu acestprilej de comandantul garnizoanei Br`ila, prof. univ.colonel Mircea Vladu, [i de primarul municipiului, AurelSimionescu. S-au intonat imnurile ]`rilor invitate [i s-auinterpretat în comun de forma]iile din festival mai multepiese celebre.

Seara de 15 august a scos din cas` miile de br`ileni,care au venit la scena de pe Faleza Dun`rii pentru a lua parte laconcertele oferite de forma]iile de muzic` militar`, venite atât din ]ar`,cât [i de peste hotare. Spectacolul sus]inut cu prilejul s`rb`toririi SfinteiMaria Mare a adunat nou` forma]ii militare: Orchestra Preziden]ial` aRepublicii Moldova, Muzica Militar` Tradi]ional` Mehteran din Turcia,Muzica Reprezentativ` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, MuzicaMilitar` a Garnizoanei Constan]a, Muzica Militar` a Garnizoanei Ia[i,Muzica Militar` Reprezentativ` a Jandarmeriei Române, MuzicileMilitare ale Garnizoanelor Br`ila [i Buz`u [i Angely’s OrchestraBucure[ti, c`rora li s-au al`turat soli[ti vocali ai Ansamblului ArtisticDoina al Armatei, clasa de dans sportiv a Centrului Cultural Constan]a[i Trupa de Majorete Darclee din Br`ila.

Închiderea primei seri a festivalului a fost un alt prilej de a-i admirape militari [i talentul lor muzical. Sub bagheta colonelului ValentinNeac[u, Muzica Reprezentativ` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale acântat Radetzky Mar[, iar mai apoi, pe acordurile melodiei Ave Maria, aintrat în scen` Garda de Onoare cu 54 de tor]e aprinse. A urmat, timpde aproape 15 minute, un impresionant foc de artificii, lansate din spatelescenei amplasate pe Faleza Dun`rii.

Din anul 2000 [i pân` în prezent, Festivalul s-aimpus pe plan na]ional [i interna]ional, desf`-[urându-se o dat` la doi ani [i ajungând în prezentla a zecea edi]ie. Pe parcursul edi]iilor ce s-au derulatîn perioada 1996 – 2012, la Festival au participatforma]ii de muzici militare de referin]` în domeniudin Germania, Austria, Ungaria, SUA, Ucraina,Turcia, Bulgaria, Moldova, Sco]ia, precum [i din]ara noastr`.

Locotenent C`t`lina }~RU{Foto: plutonier-major C`t`lin OVREIU

FESTIVALUL INTERNA}IONAL AL MUZICILOR MILITAREBR~ILA:

Muzica Militar` Tradi]ional`Mehteran din Turcia.

Muzica Reprezentativ`a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

11CERCETAREObservatorul militar

Nr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Trei milioane de leipentru 60 de pagini

60 de pagini constituie proiectul depusde maiorul ing. Claudiu L`z`roaie, Sistemecomplexe, mobile [i modulare, pentru protec]iecolectiv` împotriva compu[ilor toxici [i treimilioane de lei este suma pe care echipa sa aprimit-o de la MECTS pentru derulareaacestuia, pe o perioad` de trei ani.

A[a avem posibilitatea de a achizi]ionaechipamente, pentru c` n-am mai v`zut banide investi]ii de ani de zile de la MApN, explic`L`z`roaie una din motiva]iile care au dus ladepunerea proiectului. Banii ob]inu]i dinfinan]`ri sunt, oricum, mult mai mul]i decâtce au primit vreodat` de la minister.Finan]`rile dep`[esc cu mult toate proiectelepe care le dezvolt`m pe baza planului sectorialde cercetare dezvoltare al MApN.

Bazele proiectului au fost puse în urm`cu mai bine de un an [i jum`tate [i unul dincele mai dificile aspecte a fost g`sirea unuipartener industrial, o condi]ie esen]ial`pentru ca proiectul s` intre în analizaMECTS. Una din firmele c`rora le-am propuscolaborarea a spus c`, dac` nu ob]in profit dinprimul an, nu-i intereseaz`. Din fericire, nutoate companiile române[ti sunt pe buzapr`pastiei [i L`z`roaie [i-a g`sit partenerii decare avea nevoie, firmele STIMPEX [i UPSPilot Arm, fiecare având competen]e pedomenii conexe proiectului. STIMPEX acofinan]at proiectul cu un milion de lei, o alt`cerere din partea MECTS, fondurile acordatefiind propor]ionale cu plata acordat` deminister. Proiectul a primit al doilea punctajîn domeniul Spa]iu [i Securitate, una din celenou` direc]ii de cercetare ale programuluiParteneriate în domenii prioritare, coordonatde Consiliul Na]ional pentru Dezvoltare [iInovare.

Speciali[tiîn protec]ie colectiv`

Collective protection, protec]ie colectiv` -COLPRO, este domeniul pe care se axeaz`proiectul, urmând ca la finalul celor trei anide finan]are, ACTTM, împreun` cu cele dou`firme partenere, s` produc` un sistemCOLPRO care poate ad`posti personal înmediu contaminat [i poate fi folosit ca punctde comand`, spital de campanie, dormitor[.a..

Maiorul Claudiu L`z`roaie este [efulSec]iei de ap`rare CBRN [i protec]ie balistic`din cadrul ACTTM, agen]ia fiind subor-donat` Departamentului pentru Armamente.Pentru c` este manager de proiect, CV-ul

s`u a fost unul cu greutate în punctajul finalpe care MECTS l-a acordat proiectului. Areo diplom` de doctorat în inginerie chimic`,tema lucr`rii sale fiind axat` pe materialelecompozite cu propriet`]i de protec]ie anti-nucleare, biologice [i chimice. Cei 15 ani deexperien]` în domeniul CBRN [i experien]ape care o are în cercetarea [i evaluareaechipamentelor de protec]ie individual` [icolectiv` constituie un alt atu al proiectului.Tot ca cercet`tori principali în proiect, dinpartea ACTTM, sunt [i c`pitanul ing, CiprianS`u [i locotenent ing. Teodora Zecheru,ambii având particip`ri în proiecte [iprograme na]ionale de cercetare [idezvoltare. Per total, 12 persoane din Agen]ie- cercet`tori tineri, tehnicieni [i asisten]i -vor participa în proiectul COLPRO pân` lafinalizare. Fiecare [tie deja ce va lucra petestare, dezvoltare suprastructur`, analizafiltrelor [.a., spune L`z`roaie. Oameni [icapabilit`]i am avut mereu, ceea ce ne lipseaerau banii, iar acum îi avem [i pe ace[tia.

În cadrul Agen]iei se vor face studii [icercetare pentru determinarea necesit`]ilor[i posibilit`]ii de producere a sistemuluiCOLPRO, [i speciali[tii de aici vor determina[i specifica]iile tehnice ale sistemelor [isubsistemelor ce vor fi produse pe parcursulderul`rii proiectului. Tot aici se vor facetestele produselor ce vor rezulta sau vor fiutilizate în procesul de dezvoltare alsistemului de protec]ie colectiv`.

Compania STIMPEX, principalul par-tener în proiect, are peste 20 de ani deexperien]` în producerea de echipamente deprotec]ie CBRN [i balistic`, dar [i desubstan]e chimice cu destina]ie special`,pentru uz civil [i militar. STIMPEX se vaocupa, în principal, de partea de produc]ie aviitorului echipament de protec]ie. Firma UPSPilot Arm, cel de-al doilea partener alproiectului, este specializat` în modelarenumeric` [i pentru acest proiect va simula [i

GHID DE AUTOFINAN}AREA CERCET~RII ÎN ARMAT~

C`pitan Bogdan [email protected]

Au stat [i s-au preg`tit. A[teptarea n-a fost lung`, doar trei ani,timp în care au putut s` se ocupe de proiecte începute înainte [i s` leduc` la bun sfâr[it. În general, trei ani este perioada pentru careMinisterul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS)finan]eaz` proiecte de cercetare, pe care din 2009 [i pân` acum le-asistat. Din lips` de fonduri, bineîn]eles. Dar de anul acesta finan]`rileau fost reluate [i cercet`torii de la Agen]ia de Cercetare pentru Tehnici[i Tehnologii Militare au depus din nou proiecte, patru în calitate decoordonatori [i [apte ca parteneri [i, cu trei dintre ele, chiar au reu[its`-i conving` pe cei care analizeaz` dosarele c` merit` s` fie finan]a]i.

realiza modelarea diferi]ilor parametri dedinamic` a fluidelor.

Sistemul COLPRO va fi o incint`transportabil` cu elicoptere de marecapacitate [i va respecta standardele NATOdin domeniu. Va asigura toate condi]iilepentru a fi utilizat în diferite scopuri propuse[i asigurarea aerului neviciat din interior seva realiza fie prin suprapresiune fie cu ajutorulsasurilor care s` regleze debitele de aer înincinte cu închidere secven]ial` [idecontaminare. Prototipul realizat va puteafi propus pentru omologare, va respectacerin]ele MApN [i va reprezenta o poten]ial`solu]ie pentru înzestrare.

Avantajelesistemului românesc

Sisteme COLPRO exist` pe pia]`, darniciunul realizat de o companie româneasc`[i, cu atât mai pu]in, care s` implice MinisterulAp`r`rii Na]ionale. Pe lâng` concep]iaromâneasc`, sistemul va mai avea un avantajîn raport cu echipamentele produse decompanii str`ine: costul. În mod normal, pre]ulunui echipament de protec]ie colectiv`împotriva agen]ilor nucleari, biologici, chimici[i radiologici este de minim 150.000 de euro,iar speciali[tii români sper` s` ob]in` acelea[irezultate la un pre] cu o treime mai mic,aproximativ 100.000 de euro. Pentru a realizasistemul, cercet`torii militari vor utiliza o partedin echipamentele deja existente pe pia]`.Cercetarea-dezvoltarea se va axa pe aspectelecare pot fi îmbun`t`]ite [i unde se pot ob]inerezultatele cele mai spectaculoase din punctde vedere al sc`derii pre]ului. Nu o lu`m de lazero, explic` L`z`roaie, echipamentele demonitorizare exist` deja, nu reinvent`m apacald`. Vom face studii de material, care va trebuis` fie rezistent, s` nu se rup`, s` nu ia foc, s` nuse întind`; vom face sistemul de filtrare de lazero, cu tot ce presupune el, filtre, ventilatoare,distribu]ia aerului; sistemele de suprapresiune,la fel, le vom produce noi, pentru c` sunt solu]iipersonalizate, nimeni nu-]i poate vinde oanumit` valv` de care ai tu nevoie; la felsistemele de acces, sasurile de intrare-ie[ire.

Proiectele de cercetare finan]ate prinprograme na]ionale sau europene sunt din ceîn ce mai c`utate în toate domeniile activit`]iimilitare care presupun cercetare, pentru c`fondurile insuficiente primite de la buget nupermit o activitate de cercetare-dezvoltare deînalt nivel [i speciali[tii se plafoneaz` dac` nuau proiecte. În plus, participarea la competi]iideschise la nivel na]ional sau european [icâ[tigarea acestora, atunci când se întâmpl`,este o dovad` clar` a valorii pe care o ai înraport cu cei din domeniul t`u de activitate,dar [i o recompens` a capacit`]ii de a activacu succes în mai multe planuri: ingineresc,economic sau financiar.

13FOTOREPORTAJ12 FOTOREPORTAJObservatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)

www.presamil.ro

15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROM@NE15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROM@NEDe mai bine de un secol, în fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului,

considerat` ocrotitoarea marinarilor români, Ziua Marinei Române estes`rb`torit` de-a lungul litoralului românesc al M`rii Negre [i Dun`rii, decei care [i-au legat destinele de întinderile albastre. Prin slujbe de pomenirea eroilor apelor, onoruri [i ceremonii, precum [i prin jocuri specifice au fostreamintite [i anul acesta o mare parte din tradi]iile marin`re[ti, parteintegrant` din istoria militar` a poporului român.

La Constan]a, pe faleza Cazinoului, dup` declara]iile oficiale [i ceremoniareligioas`, ancore de flori au fost aruncate în ap`. Din largul m`rii, ZeulNeptun a dat startul jocurilor marin`re[ti [i, în acela[i timp, fregatele [icorvetele For]elor Navale Române au început exerci]iile demonstrative delupt`.

Militarii au ar`tat c` pot lupta eficient împotriva pirateriei [i pot distrugeun submarin inamic. B`t`lia s-a dus pe ap`, pe uscat, dar [i în aer. Aur`sunat focuri de arm`, iar para[uti[tii au s`rit din înaltul cerului. MiG-urile[i elicopterele Puma Naval au acoperit v`zduhul.

La eveniment a participat [i ministrul ap`r`rii na]ionale, CorneliuDobri]oiu, care a declarat: Cu acest prilej, m` îndrept cu egal respect [i emo]iec`tre membrii familiilor celor în uniform`, a navigatorilor civili, careîmp`rt`[esc emo]ii vii, atâta timp cât so]ii [i p`rin]ii lor sunt pleca]i pe mare.V` doresc tuturor s` ave]i s`n`tate, s` ne ajute Dumnezeu [i Sfânta Fecioar`Maria ca misiunile încredin]ate Marinei s` fie îndeplinite cu înalt nivel deprofesionalism. La mul]i ani! Bun cart înainte!

Scenariul exerci]iilor de s`pt`mâna trecut` nu a fost foarte diferit decele din anii trecu]i, cu excep]ia navei-amiral a For]elor Navale Române,

Fregata Regele Ferdinand, pentru care participarea la festivit`]ile prilejuitede Ziua Marinei a constituit ultima aplica]ie înaintea plec`rii în misiuneaAtalanta, din largul Coastelor Somaliei. Echipajul fregatei a profitat de ie[ireaîn mare [i a executat, pe lâng` exerci]iile din program, [i simularea unuiincendiu de propor]ii la bord. Marinarii au fost nevoi]i s` fac` fa]` concomitentalarmei de lupt`, exerci]iului de detectare a unei nave suspecte [i incendiului.

Denumit` tehnic For]ele Navale Române 12, aplica]ia marinei militaredin 15 august a reunit aproape toate navele marinei militare, inclusiv for]elespeciale [i Batalionul 307 Infanterie Marin`.

În premier`, anul acesta, US Marines au participat la festivit`]ile ZileiMarinei Române cu o nav` de desant american`. USS Fort McHenry esteun bastiment de peste 16.000 de tone, lung de aproape 200 de metri [i careare la bord un deta[ament de peste 400 de oameni, apar]inând corpuluipu[ca[ilor marini (US Marine Corps).

Dup` defilarea navelor [i desf`[urarea unui concurs de b`rci, precum [ia unui spectacol aviatic, manifest`rile s-au încheiat cu defilarea g`rzii deonoare, în acordurile muzicii militare.

În perioada 10-15 august, în garnizoane în care î[i desf`[oar` activitateaunit`]i din For]ele Navale, s-au desf`[urat mai multe manifest`ri prilejuitede s`rb`torirea Zilei Marinei Române.

În municipiile Mangalia, Br`ila, Gala]i, Tulcea, precum [i în Capital` auavut loc ceremonii militare, spectacole de muzic` [i dansuri populare, paradenavale, exerci]ii demonstrative, jocuri [i concursuri marin`re[ti. Lamanifest`ri au participat, al`turi de un numeros public, reprezentan]i aiadministra]iei publice centrale [i locale, veterani de r`zboi, cadre militareactive, în rezerv` [i în retragere.

Locotenent Iuliana VLAD

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Corneliu Dobri]oiu, [eful StatuluiMajor General, general-locotenent {tefan D`nil`, [i [eful

Statului Major al For]elor Navale, viceamiral Aurel Popa, lamanifest`rile ce s-au desf`[urat la Constan]a, cu prilejul

s`rb`toririi Zilei Marinei Române.

Interven]ie rapid` a militarilor de pe ambarca]iunile Fulgerul 2 [i Fulgerul 3.

BR~ILA. Prezen]a lui Neptun, Zeul m`rilor, a fost remarcat`cu u[urin]` de participan]ii la activitate atât datorit` tridentului

[i coroanei sale, cât [i alaiului de marinari care îl înso]ea.

BUCURE{TI. Muzica [i majoretele anim`publicul din Parcul Her`str`u.

Ploaie de stele deasupraM`rii Negre.

Ziua Por]ilor Deschise, un prilej bun de familiarizare apoten]ialilor viitori marinari cu tehnica de lupt` folosit` de

militarii din For]ele Navale Române.

Nava-[coal`Mircea, o

nav`-istorie.

Între cerul Dobrogei [i apeleM`rii Neagre, acelea[i culori

tricolore: ro[u, galben [ialbastru.

GALA}I. În pas des`rb`toare!

Demonstra]ie înfor]` cu militari aifor]elor speciale.

Viteza de deplasare a ambarca]iunilor difer`de la for]a vântului care sufl` în vele la

herghelia de cai putere ai b`rcilor cu motor.

MANGALIA. Concurs de vitez` [i m`iestrie.

14Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

Marilena GEORGESCU

Tinerii maghiari cu vârste cuprin-se între 11 [i 21 de ani, care doresc s`înve]e ce înseamn` disciplina [i s` seantreneze în mânuirea armelor, î[i potpetrece vacan]a de var` într-o tab`r`paramilitar` – cum ar fi cea de laMogyorod, aflat` la 30 de km de

Budapesta. Este vorba despre o tab`r`contracost oferit` de o companieprivat` care d` posibilitatea adoles-cen]ilor [i tinerilor s` se afle încompania militarilor din armataungar`. Le acord`m o adev`rat`instruc]ie militar` de baz`. Facemexerci]ii pentru sporirea rezisten]eifizice, alerg`ri în timpul dimine]ii [iexerci]ii de gimnastic`. În timpul zilei,

Potrivit afirma]iilor lui RolandOldham, pre[edintele MET (organiza]iece lupt` pentru asigurarea compens`riivictimelor testelor nucleare francezedin Tahiti), atolul Mururoa, amplasa-mentul francez de testare nuclear` din

Dac` propunerile ComisieiEuropene privind implementareaunor decizii care vor determina oreducere a emisiilor de dioxid decarbon generate de automobile [i decamionete noi vor fi aprobate, atunciconsumatorii europeni vor economisiaproximativ 30 de miliarde de europe an din costurile aferente carbu-ran]ilor. În acest context, atingereaobiectivelor ar putea duce la cre[-terea PIB-ului UE cu 12 miliarde deeuro pe an [i a cheltuielilor aferenteocup`rii for]ei de munc` cu aproxi-mativ nou` miliarde de euro pe an.Se pot economisi astfel, în total, 160de milioane de tone de petrol – învaloare de aproximativ 70 de miliardede euro, la pre]urile actuale – [i

ATOLUL MURUROA –PERICOL DE PR~BU{IRE

Pacific, se afl` în pericol de pr`bu[ire.Dac` atolul se va pr`bu[i, materialulradioactiv s-ar putea scurge în OceanulPacific [i ar putea provoca un tsunamide 15 metri. Doar într-o zon` mic` s-auefectuat peste 12 teste subterane, îns`Fran]a a efectuat un total de 193 deexplozii nucleare de testare în Mururoa.Implica]iile ce le presupune doar opr`bu[ire par]ial` a atolului sunt cuadev`rat înfrico[`toare [i ar avea unimpact important [i asupra comunit`]iiinterna]ionale, a subliniat Oldham.

Au existat temeri c` o parte dinAtolul Mururoa s-ar putea pr`bu[i înmare, ca urmare a testelor atomice din1960 pân` la sfâr[itul anilor 1990. În1997, la un an dup` ultimul test nuclearextrem de controversat, un raportoficial a men]ionat aceste riscuri.Problema a fost detaliat` într-un raportdezv`luit de Ministerul francez alAp`r`rii, dar potrivit lui Oldham, acestaar fi trebuit s` fie f`cut public cu multtimp în urm`.

aproximativ 420 de milioane de tonede dioxid de carbon, pân` în 2030.Obiectivele obligatorii pentru 2020sunt deja prev`zute de legisla]ia învigoare, îns` trebuie implementate.Propunerile vor fi prezentateParlamentului European [i Consiliuluispre discutare [i adoptare în cadrulprocedurii legislative normale.

tinerii au instructori care vin dindiferite unit`]i militare, declararesponsabilul taberei paramilitare,Zsolt Horvath.

Din program fac parte exerci]ii detragere, folosindu-se arme de tip AK-47. Gloan]ele sunt oarbe, dar, cu sigu-

ran]`, experien]a esteuna puternic` pentruadolescen]i, fiind primade acest gen în mânui-rea unei arme de r`zboi.În fiecare s`pt`mân`, întab`r` vin aproximativ50 de tineri, ei dorind s`se familiarizeze cu via]amilitar`. În fiecare var`,de [ase ani deja, peste400 de tineri unguri î[ipetrec în felul acesta o

parte din vacan]`. Îmi place tot ceeace ]ine de armat`, a[ vrea s` devinmilitar atunci când voi cre[te, declaraRebecca, o adolescent` de 16 ani. Îmiplace disciplina, îmi place s` urmezordine, s` ascult, s` cer permisiuneapentru a face orice, explica la rânduls`u Peter, un adolescent în vârst` de12 ani.

ECONOMIE DE CARBURAN}I

PASIUNILESE NASC ÎN COPIL~RIE

SIRIA {I VECINII S~IÎN ERA POST-ASSAD

Revolta din ultimele 17 luni din Siria s-a dezvoltatîntr-un r`zboi civil la scar` mare, unde for]elepre[edintelui Bashar al-Assad încearc` s` recâ[tigecontrolul unor zone urbane pierdute în fa]a rebelilorpe care îi portretizeaz` drept suni]i radicali ce vor s`alunge regimul de la Damasc [i care au inflitra]imembri ai grup`rii Al-Qaida. Regimul utilizeaz` toatecategoriile de armament, de la tancuri la elicopterelede atac, primite recent din Rusia. Assad nu poatereîntoarce Siria la starea de dinainte de r`zboiul civil.Este acest r`zboi unul de emancipare a poporuluisirian care dore[te s` scape de teroarea administra]ieide la Damasc? Da. Au fost proteste pa[nice la început,proteste influen]ate de starea din regiune, undeprim`vara arab` a desc`tu[at popoarele vecine,proteste la care regimul de la Damasc a r`masimpasibil, singura tactic` folosit` de acesta fiindrepresiunea. Opozi]ia a preluat armele [i conflictul adevenit pe zi ce trece unul sângeros, de o brutalitatepoate întâlnit` numai în Libia. A devenit acesta unr`zboi sectar? Par]ial, afirma]ia se confirm`, iarm`rturie stau ac]iunile din zonele centrale ale Siriei,în mun]ii dintre Homs [i Alep.

Siria este aproape de finalul unui tragic conflict civil. Cât de violent` va fi încheiereaacestuia este greu de presupus acum, îns` este cert c` finalul va implica vecinii.Anali[tii de la The Economist au ajuns la concluzia, dup` 17 luni de lupte derulate

de-a lungul Siriei, c` aceasta se afl` la un punct de cotitur`. Ce a determinat aceast`caracterizare? Atacul asupra comandamentului lui Bashar al-Assad, la 18 iulie, când maimul]i membri ai elitei administrative [i militare siriene, incluzâd aici pe ministrul ap`r`rii [icumnatul pre[edintelui, au fost uci[i. Siria are grani]` cu Turcia, Irak, Iordania, Israel, Liban[i o por]iune de litoral la Marea Mediteran` unde se afl` baza militar` naval` ruseasc` dinportul Tartus. Situa]ia actual` din Siria ar putea genera un conflict civil de durat` [i chiar unr`zboi în Orientul Mijlociu, având în vedere infiltrarea „terori[tilor” [i implicarea altor state,precum Iranul, a aten]ionat secretarul de stat american Hillary Clinton. „Cei care încearc` s`profite de nenorocirea poporului sirian prin trimiterea de intermediari sau de combatan]i terori[tinu vor fi tolera]i”, a atras aten]ia Clinton. Plecarea lui Assad va avea implica]ii serioase înregiune, fiind o grea pierdere pentru Iran, dar va genera tensiuni la grani]a cu Turcia [i Israel.

s-a fisurat. Într-o ac]iune de comando, 11 sirieni aufost r`pi]i pe teritoriul Libanului, dup` un alt val der`piri, când 20 de persoane au fost capturate [i duseîntr-un loc necunoscut. Autor: clanul Meqdad, deorigine [iit`, ca r`spuns fa]` de r`pirea din capitalaSiriei, Damasc, a unuia dintre membrii clanuluiHassan Meqdad. Potrivit agen]iei media Al Arabiya,rebelii sirieni sunt convin[i c` Hassan Meqdad f`ceaparte din grupul de 1.500 de oameni trimis deHezbollah în Siria pentru a-l ajuta pe pre[edinteleBashar al-Assad. În plus, familia Meqdad esteoriginar` din valea Bekaa, nu departe de grani]asirian`, adic` regiunea dominat` de Hezbollah.Organiza]ia libanez` este de sorginte [iit` [i a fostdintotdeauna un aliat al regimului Assad, din Siria,regim ce face parte din secta alawit`, considerat` oramur` a [iismului. Majoritatea popula]iei siriene esteîns` sunnit` [i la fel este cea mai mare parte a rebelilor.S` nu uit`m c` Libanul a fost sub ocupa]ia Siriei,începând din 1976 [i pân` în 2005, când, sub presiuneacomunit`]ii interna]ionale, ce a urmat dup` asasinareapremierului libanez Rafik Hariri, Siria a fost nevoit`s` î[i retrag` trupele de pe teritoriul vecinului s`u.

Dac` regimul de la Damasc se pr`bu[e[te,Teheranul va suferi cea mai mare înfrângere de laRevolu]ia Islamic` încoace. A[a se explic` implicareatuturor for]elor disponibile, controlate de iranieni dinzona Levantului.

Siria nu trebuie privit` din perspectiva unei solu]iia crizei care const` în c`derea regimului Bashar al-Assad. Lucrurile sunt mult mai complicate. Siria esteun amalgam de for]e sectare – alawits, kurzi, [ii]i [isunni]i. Fiecare dintre aceste grupuri î[i va ceredrepturile, care dateaz` dinaintea „dinastiei” Assad,proopozi]ie cu p`strarea celor existente, a[a cumdoresc actualii administratori. Ce înseamn` acestlucru? La fel ca în Irak, iranienii vor juca una saudou` c`r]i care le convin. Turcia [i Irakul au regiunide grani]` cu popula]ie mixt`, ceea ce le afecteaz`evolu]ia în propria societate în anii ce vin. Cine vade]ine rolul de administrator al regiunii? Turcia.Ankara va trebui s` unifice etnic Siria [i va avea onegociere dur` în nordul acesteia, unde popula]iamajoritar` este cea kurd`, mustind de neîncrederefa]` de turci. Are Irakul vreo importan]`? Da. Kurziidin Irak [i Siria sunt foarte apropia]i, dar Bagdadulnu vrea ca Siria s` devin` o baz` opera]ional` pentrukurzii de acolo. Atât turcii, cât [i irakienii nu vor odezmembrare a Siriei. {i totu[i, o dore[te cineva?

Libanul este divizat în ceea ce prive[te Siria. Siriaare suporteri, dar [i inamici declara]i în Liban. Libanulva fi ]ara cea mai afectat` din cauza situa]iei din Siria,pentru c` balan]a de putere, care cuprinde inclusivHezbollahul, va fi schimbat` în defavoarea acesteiaatât politic, cât [i militar. Ceea ce nu înseamn` c`Hezbollahul va deveni o organiza]ie modest`, ci,dimpotriv`, va r`mâne o for]` de temut la grani]a cuIsraelul. Clasa politic` libanez` va trebui s`redefinesc` politica de reconciliere na]ional`, pentruc` sunni]ii se vor g`si revigora]i dup` Assad, iarHezbollahul amenin]at.

Libanul este afectat acum de un val de r`piri, iarviolen]ele interreligioase se agraveaz` pe zi ce trece.Dou` state vecine, Siria [i Libanul, cu situa]ii politicecomplicate [i o demografie înc` [i mai complicat`.Echilibrul fragil din Liban dintre [ii]i, sunni]i [i cre[tini

Acum, Libanul, dup` un r`zboi civil de 15 ani – între1975 [i 1990, soldat cu circa 230.000 de mor]i, se afl`în pragul unuia nou.

Este Israelul preg`tit s` gestioneze perioada post-Assad? Se pare c` datorit` schimb`rilor complexedin lumea arab`, în ultimul an, r`spunsul este unulnegativ. Siria se adaug` Egiptului sau Libiei,complicând geopolitic regiunea. De fapt, întrebareatrebuie reformulat`: sunt preg`ti]i israelienii pentruschimb`rile din lumea arab`? Problemele Tel Avivuluicu Siria se refer` la armele chimice, care nu trebuies` ajung` în mâinile Hezbollahului, sau la dialogulprivind în`l]imile Golan. Apoi emanciparea carebântuie prin Orientul Mijlociu poate contamina pepalestinieni, având ca urmare noi revolte în zoneleocupate de ace[tia.

America nu s-a implicat decât diplomatic, prineforturile depuse în circuitele diplomatice în zonaOrientului Mijlociu ale secretarului de stat, HillaryClinton, [i prin activitatea sus]inut` din Consiliul deSecuritate al ONU, [i asta probabil [i din cauzaalegerilor care urmeaz` s` aib` loc. Europa nu estenici ea mai influent` decât SUA, iar prezen]a în zon`este vag` [i inconsistent`. Rusia, un important actorîn zon`, a performat de pe o pozi]ie de for]` în Consiliulde Securitate al ONU, de unde a blocat toatedemersurile comunit`]ii interna]ionale. Îns`diploma]ia rus` a dat gre[ în zona Levantului [iprobabil c`, în final, va pl`ti acest rol. Rusia nu areleg`turi bune cu opozi]ia sirian`, dar dac` va reu[i s`protejeze comunitatea alawit` va avea înc` un rol pee[ichierul sirian.

Dinamica evenimentelor din Siria a fostcondus` de sirienii în[i[i, de implicarea vecinilor,Turcia, Arabia Saudit`, Qatar sau Irak, dar nu [ide comunitatea interna]ional`. Etapa post-Assadva fi mult mai complex` [i va deschide u[a pentrumai mul]i actori [i ac]iuni politice [i militare, dar [idiplomatice. Geografia demografic` a regiunii va fiprima care va avea de suferit, iar f`râmi]areateritorial` va fi un subiect la ordinea zilei peagendele de negociere ale principalilor actori locali[i interna]ionali.

Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)

www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume. Pagin` realizat` de Silvia MIRCEA

Concret, pre[edintele Barack Obama [i-arputea utiliza autoritatea pentru a emite ordonan]eprin care s` încurajeze sau s` oblige operatoriieconomici priva]i s` ia m`surile necesare pentrua atinge un set de standarde minime de securitatepentru re]elele lor de calculatoare, conform uneideclara]ii a consilierului pre[edintelui pe problemede combatere a terorismului, John Brennan.

Comentariile sale reflect` îngrijorareaamericanilor în leg`tur` cu atacurile ciberneticeconstante asupra re]elelor de calculatoare [i cuspionajul industrial, ce au cauzat deja pagube demiliarde de dolari, prin furtul unor date tehnicedin computerele unor companii americane, [icare ar putea afecta grav sta]ii de epurare a apelorsau centrale electrice. Pe de alt` parte,Pentagonul a propus ca speciali[tilor ciberneticimilitari s` li se permit` s` ac]ioneze [i în afarare]elei na]ionale de calculatoare, în scopul de aproteja infrastructura critic` a SUA.

Propunerea este parte a unui proces derevizuire a regulilor de angajare militare în acestdomeniu, iar secretarul de stat pentru ap`rareurmeaz` s` analizeze dac` o va aproba sau nu. Pescurt, noile reguli ar permite ComandamentuluiCibernetic al Statelor Unite ale Americii s`ac]ioneze în re]elele na]ionale de calculatoare sauchiar ale altor ]`ri, în situa]ia în care exist` indiciiprivind amenin]`ri iminente ce pot aveaconsecin]e asupra securit`]ii na]ionale.

De altfel, comandantul acestui comandament,general Keith Alexander, aprecia, în cadrul uneiexpuneri ]inute la institutul Aspen, c` statulamerican nu este adecvat preg`tit pentru un ataccibernetic serios, potrivit unui comunicat alDepartamentului Ap`r`rii.

Generalul Alexander, care este [i directorulNSA (National Security Agency), a afirmat înacest context c`, din perspectiva preg`tirii pentruun atac cibernetic, SUA sunt la nivelul trei pe oscar` de la 1 la 10. Problema preg`tirii pentru

atacuri cibernetice este una complicat` [i nupresupune doar preg`tirea DepartamentuluiAp`r`rii sau a re]elelor federale, ci [i a industrieiprivate, conform opiniei generalului careapreciaz`, de exemplu, c`, în timp ce comunitatea

financiar` este bine protejat`, alte sectoare auînc` nevoie de ajutor.

Cheia dezvolt`rii unei infrastructuri desecuritate este educarea utilizatorilor, iar NSA [iDepartamentul Securit`]ii Interne (Departmentof Homeland Security) au un program integratîn cadrul c`ruia se coopereaz` cu peste 100 deuniversit`]i [i colegii pentru asigurarea unuiportofoliu de securitate cibernetic`. Securitateadispozitivelor mobile a r`mas în urm` fa]` denivelul asigurat pentru re]elele de dispozitive fixe,iar programele instalate pe acestea sunt utilizatede hackeri pentru a penetra diverse sisteme. Unalt aspect dezb`tut a fost acela al gre[elii care seface prin concentrarea aten]iei cu prec`dereasupra statelor importante. Este adev`rat c` multestate mari sunt capabile de atacuri ciberneticemajore, dar, în egal` m`sur`, orice entitate dinlume, statal` sau nonstatal`, care descoper` ovulnerabilitate a unei re]ele, poate cauza problemeserioase.

În plus, teoria descuraj`rii a func]ionat încazul armelor nucleare, pentru c` timpii dereac]ie ceru]i erau destul de mari. În prezent,o informa]ie poate face înconjurul globuluip`mântesc în 133-134 milisecunde, iar timpulde reac]ie în acest domeniu este foarte mic.Potrivit lui Keith, s-a produs o schimbareîngrijor`toare [i la nivelul atacurilorcibernetice, trecându-se de la atacuriperturbatoare la cele distructive. Atacurileperturbatoare, cum ar fi întrerupereatemporar` a func]ion`rii diferitelor serviciionline, au drept scop fracturarea fluxurilor decomunica]ii, dar nu sunt proiectate s` produc`daune pe termen lung. Prin compara]ie,atacurile distructive urm`resc distrugereaunor segmente ale infrastructurii re]elelor, cumar fi ruterele pentru servere care, dup` atac,trebuie înlocuite pentru a se putea utiliza dinnou re]eaua, lucru care poate dura în unelecazuri s`pt`mâni sau chiar luni.

Parteneriatele dintre institu]iile guverna-mentale [i cele civile pot deschide posibilitateaca SUA s` realizeze în spa]iul cibernetic sistemede protec]ie pe care nici o alt` na]iune nu are

ÎNTÂLNIRE INEDIT~Unul dintre nepo]ii

fostului pre[edinte americanHarry Truman, cel care aautorizat utilizarea bombeloratomice împotriva Japoniei încel de Al Doilea R`zboiMondial, s-a întâlnit laînceputul lunii august cusupravie]uitori ai exploziilornucleare, potrivit unei [tiriAFP.

Clifton Truman Daniel,de 55 de ani (foto), s-adeplasat în Japonia pentru aparticipa la ceremoniileprilejuite de împlinirea a 67de ani de la lansarea bombe-lor nucleare de la Hiroshima, din data de 6 august, [i de la Nagasaki, trei zile mai târziu.Clifton Truman este prima rud` a fostului pre[edinte american care este prezent la acestemanifest`ri anuale organizate de japonezi. Zeci de mii de oameni particip` în fiecare an laaceste evenimente de reculegere în memoria celor aproximativ 200.000 de oameni disp`ru]ica urmare a efectelor celor dou` explozii nucleare.

Nepotul lui Truman, fost jurnalist, a fost invitat s` participe la ceremonii de o organiza]ieantinuclear` [i a vorbit cu un grup de supravie]uitori [i studen]i la Universitatea dinTokyo. Într-o declara]ie pentru AFP, Daniel a afirmat c` acesta este un prim pas semnificativc`tre vindecarea unor vechi r`ni. El a mai spus c` bunicul s`u a luat decizia utiliz`riiarmelor nucleare pentru a termina r`zboiul mai repede, dar c` a fost îngrozit de efecteleproduse de cele dou` bombe [i [i-a dedicat restul mandatului s`u preziden]ial demersurilorde asigurare c` a[a ceva nu se va mai întâmpla vreodat`.

P`rerile supravie]uitorilor au fost împ`r]ite. Unii au privit cu în]elegere vizita [i auapreciat c` nepotul lui Truman nu poate fi responsabil pentru ce a f`cut bunicul s`u, iar al]iiau declarat c` au dorit s` îi comunice lui Daniel c` aceia care [i-au pierdut familiile înbombardamentele nucleare nu pot uita cu u[urin]`.

POLONIA DORE{TE UN SISTEMDE AP~RARE ANTIRACHET~

Polonia inten]ioneaz` s`coopereze cu Fran]a [i Ger-mania pentru înfiin]area unuisistem de ap`rare antirachet`propriu, a anun]at agen]ia de[tiri RIA Novosti.

Ministrul polonez al ap`r`-rii, Tomasz Siemoniak, a estimatcosturile acestui sistem între trei[i [ase miliarde de dolari. Dorimca acest sistem s` se fac` încooperare cu Fran]a, Germania

[i al]i alia]i. NATO încurajeaz` ini]iativele statelor membre de a-[i construi propriile capabilit`]ide ap`rare în cadrul abord`rii Smart Defense, a spus Siemoniak.

La începutul lunii august, pre[edintele polonez Bronislaw Komorowski a declarat c`Polonia are nevoie de propriul sistem de ap`rare antirachet`, care va fi parte a sistemuluisimilar NATO al`turi de elementele americane ale sistemului antirachet` european (EuropeanMissile Defense), ce vor fi amplasate pe teritoriul polonez, pân` în 2018. De[i, în septembrie2010, SUA a informat c` renun]` la planurile privind sistemul antirachet` din Polonia [i Cehia,anul trecut, secretarul de stat Hillary Clinton a anun]at inten]iile Washingtonului de a dislocainterceptoare de genera]ie nou` în Polonia, pân` în 2018.

PORTAVIOANE NOI PENTRU RUSIAÎn acord cu inten]iile de a-

[i spori abilitatea de a proiectaputerea aerian` în afara gra-ni]elor ]`rii, Federa]ia Rus` vaîncepe construc]ia de noi port-avioane, dup` anul 2020, con-form unei declara]ii a [efuluimarinei militare, viceamiralulViktor Chirkov, preluat` deRIA Novosti.

În acest moment, Departa-mentul de Construc]ii [i-aprimit sarcina, a începutprocesarea documentelor, iarbanii necesari programului deconstruc]ie au fost deja aloca]i, a spus viceamiralul Chirkov. Acest program ar fi unul foarteimportant pentru marina rus`, în condi]iile în care portavionul Amiral Kuzne]ov (foto),construit în 1985, este programat pentru repara]ii majore. În 2005, Rusia a vândut Indieiportavionul Amiral Gor[kov, rebotezat Vikramaditya, care execut` în prezent teste în zonaM`rii Barents. De altfel, Rusia deruleaz` actualmente un program masiv de reînarmare,pentru care sunt aloca]i peste 650 de miliarde de dolari, pân` în anul 2020.

Administra]ia Obama analizeaz`posibilitatea de a-[i utiliza putereaexecutiv` pentru a pune presiune pesectorul afacerilor din Statele Uniteale Americii, în ideea de a determinao mai bun` protec]ie a infrastructuriicritice împotriva atacurilor ciber-netice, dup` ce Congresul Americannu a reu[it s` aprobe legisla]ianecesar` în acest domeniu, potrivitunei [tiri AP de la începutul luniiaugust.

SECURITATEACIBERNETIC~

ÎN SUA

capacitatea s` le fac`, conform opinieigeneralului. În acest moment, accentul cadepe ap`rare, nu pe atac, pentru c` origineaatacurilor cibernetice este foarte greu dedepistat.

16 IN MEMORIAMObservatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

În toamna anului 1942, sublocotenentul aviator IoanDi Cesare a luat parte la dramatica b`t`lie de laStalingrad. Se afla cu unitatea sa, Grupul 7 Vân`toare,

pe aerodromul Karpovka. Românii aveau în înzestrareavioane Messerschmitt 109 [i zburau zilnic deasupra ora[uluide pe Volga, îndeplinind misiuni de vân`toare liber` sauf`când protec]ia unui grup german de bombardament înpicaj. În mai 2011, generalul-locotenent (ret.) Di Cesare, [i-aamintit:

„La Stalingrad, unitatea mea se stabilise pe aerodromulKarpovka. Fiecare escadril` avea câte un bordei,comandamentul alt bordei, popota alt bordei... Noi adusesemscânduri cu camioanele din Stalingrad [i le c`ptu[isem.Bordeiul unei escadrile avea paturi pentru to]i pilo]ii[i mecanicii. Avea [i sobe de c`r`mid`. F`ceam foculcu c`rbuni [i aveam c`ldur`. De asemenea, solda]iiaveau bordeiele lor, în care dormeau. Apro-vizionarea cu mâncare [i ]ig`ri o f`ceam din sub-zisten]a german`.

Un c`pitan german, Wilcke, care avea la gâtCrucea de Cavaler a Crucii de Fier, ne-a spus:C`uta]i s` evita]i lupta cu avioanele americane„Curtiss” [i „Aircobra”! Armata sovietic` a beneficiatde mult ajutor din partea Statelor Unite, inclusivavioane. Aircobra avea un tun central [i era destulde periculos pentru Messerschmitt-urile Emil pecare le aveam noi. Cu avioanele Rata, pe care ledoborâsem cu u[urin]` în 1941, nu ne-am mai întâlnitla Stalingrad.

F`ceam misiuni de vân`toare liber` [i, de sus,vedeam trupele germane care atacau ora[ul. Apoi,f`ceam înso]irea [i protec]ia avioanelor germaneStuka, pentru a nu fi atacate de avia]ia sovietic`. Desus, vedeam Stalingradul distrus, pentru c` erabombardat zilnic. Uneori, când degajam dintr-o lupt`aerian`, eram foarte aproape de sol... Zburamdeasupra trupelor terestre [i dac` vedeam tunuriantiaeriene sovietice, tr`geam în ele. Distingeamlinia frontului dup` casele care luau foc, dup` ceavioanele Stuka le bombardaser`. În plus, înaintede zbor, primeam informa]ii cam pe unde se aflaaceast` linie.

T oate au fost bune pân` la 19 noiembrie1942, când sovieticii au trecut lacontraofensiv`. În câteva zile au încercuit

Stalingradul. Eu am fost primul care a plecat de laKarpovka, în ziua de 24 noiembrie 1942. Tancurilesovietice se aflau la marginea aerodromului. Eram,deci, într-o capcan` [i c`pitanul Crihan`, coman-dantul Grupului 7 Vân`toare, ne-a convocat într-o [edin]`,într-unul dintre bordeiele unde st`team. A considerat c` estebine s` anun]`m comandamentul nostru c` nu mai aveamnicio leg`tur` cu nem]ii. În acel moment, germanii plecaser`de pe Karpovka. Crihan` a hot`rât s` plece unul dintreurm`torii doi aviatori: sublocotenen]ii Hariton Du[escu [iIoan Di Cesare. Pân` la urm`, s-a decis s` plec eu... Amdecolat înainte de ora patru, pe o vreme foarte urât`. Nu seputea zbura la în`l]ime, am zburat la rasul p`mântului. Eracea]` [i am luat-o pe deasupra c`ii ferate Karpovka –Morozovskaia. Am aterizat pe terenul de zbor de laMorozovskaia, unde m` a[teptam s` dau de cei de la I.A.R.-80 [i de comandorul T`n`sescu. Dar cum ru[ii ajunseser` lanord de aerodrom, ei plecaser` înc` de diminea]`. Nu amg`sit decât câ]iva solda]i care erau într-un bordei care ]inealoc de post de comand`. Am decolat din nou [i am ajuns laTacinskaia. Acesta era un aerodrom foarte mare [i eu a trebuits` îmi a[tept rândul în aer, pentru c` erau multe avioaneromâne[ti [i germane care veneau la aterizare. Când amajuns la sol, am c`utat s` stau de vorb` cu aviatorii români.Acolo, pe un viscol teribil, l-am întâlnit pe comandorulCristescu, pe care îl cuno[team de la Bra[ov, din 1937. Eracomandantul grupului de bombardiere înzestrat cu Savoia-Marchetti 79B. I-am spus de ce am venit [i el mi-a zis: DiCesare, dac` vrei s` te vezi cu Gheorghiu, nu avem decât o

solu]ie. S` lu`m ma[ina pe care o am eu la dispozi]ie [i s`mergem la el!. Mai întâi am mâncat ceva, pentru c` numâncasem toat` ziua, apoi am plecat. Ne-am dus în centrullocalit`]ii, la o cl`dire cu etaj, fost` [coal`. Acolo era sediulGrup`rii Aeriene de Lupt`, condus` de generalul EmilGheorghiu. El ne-a primit [i eu i-am explicat pe hart` – asistatde comandorul Cristescu – care era situa]ia la Karpovka [iStalingrad. Gheorghiu i-a cerut lui Cristescu s` trimit` unbimotor Savoia la Grupul 7 [i s` ia to]i pilo]ii care nu aveauavioane [i nu puteau ie[i din încercuire. Dar Cristescu ar`spuns c` nu are niciun avion disponibil, pentru c` a doua zitrebuie s` plece în misiune de bombardament undeva înspatele frontului sovietic. {i tot el a sugerat s` se apeleze la

unitatea de aerotransport. Gheorghiu l-a chemat pe c`pitanulMihail Pavlovschi, comandantul grupului de transport aerian,care era înzestrat cu Junkers 52. Avioanele acestea f`ceauleg`tura cu ]ara. Aduceau de acas` diverse materiale, inclusivcoresponden]a, [i tot ele duceau ceea ce trimiteam noi.Pavlovschi a primit ordinul ca a doua zi de diminea]` unJunkers 52 s` ajung` pe Karpovka [i discu]ia s-a terminat. Euam revenit la aerodromul Tacinskaia împreun` cu Cristescu.În diminea]a urm`toare, pe un viscol nemaipomenit – era 25noiembrie 1942 – au mai venit doi aviatori de la Karpovka.Primul a fost c`pitanul german Schmidt, ofi]erul nostru deleg`tur` cu Grupul de Stuka. Al doilea care a venit a fostc`pitanul Dan Scurtu. Când începuse r`zboiul, era locotenent,dar a fost avansat la Stalingrad, împreun` cu Alexandru{erb`nescu, la gradul de c`pitan. Trimotorul de transportJunkers 52 se preg`tea s` plece la Karpovka, a[a cumordonase Gheorghiu. Schmidt s-a urcat în acest avion [i ainsistat ca pilo]ii români s` decoleze imediat, pentru c` peaerodromul Grupului 7 situa]ia era foarte critic`. Tancurileerau ]inute la marginea aerodromului de artileri[tii antiaerieni,dar nimeni nu [tia pentru cât timp. Ordinul era s` ia în primulrând pilo]ii care nu aveau avioane. Dar, când avionul a aterizat,mul]i s-au îngr`m`dit s` se urce. În aceast` situa]ie, un pilotromân, Constantin Rozariu, a scos pistolul [i a tras în aercâteva focuri. El a cerut s` se urce întâi pilo]ii, apoi, dac` mai

A MAI PLECAT UN VULTURVineri, 10 august 2012, la o or` dup` miezul nop]ii, s-a stins din via]`

generalul-locotenent (ret.) Ioan Di Cesare, cel din urm` cavaler al OrdinuluiMihai Viteazul dintre aviatorii no[tri. De asemenea, era ultimul dintre pilo]ii devân`toare care au participat la b`t`lia Stalingradului.

IOAN DI CESARE1916-2012

Generalul-locotenent (ret.)Ioan Di Cesare s-a n`scut înurm` cu 96 de ani, la 12 (15)august 1916 [i a f`cut parte dinlegendarul Grup 7 Vân`toare dinFlotila 1 Vân`toare. A fost unuldintre a[ii avia]iei române devân`toare în timpul celui de-AlDoilea R`zboi Mondial, având 19victorii aeriene (16 sigure [i treiprobabile) [i aproximativ 300 demisiuni la inamic.

A devenit aviator în 1936,când lucra ca inginer la I.A.RBra[ov. În anii 1937-1939 aurmat cursurile {colii de Ofi]eride Avia]ie. La absolvire, a fostîncadrat pilot de vân`toare la Flotila 1 care î[i avea terenul de baz` laPipera. În perioada 1941-1943 a luptat pe Frontul de R`s`rit, ie[ind îneviden]` ca un pilot de vân`toare foarte bun [i rezistent la efortîndelungat. De asemenea, în 1944, a luptat, în calitate de comandant deescadril`, împotriva avia]iei americane de bombardament. Imediat dup`23 august 1944, a avut mari merite în ap`rarea Capitalei, fiind cel carea descoperit din aer coloana german` care se preg`tea s` ataceBucure[tiul. Având o activitate deosebit` în luptele din R`s`rit, în 1945a fost nevoit s` renun]e la cariera militar`. Între 1948-1949 a fost de]inutpolitic, fiind închis f`r` proces la închisoarea din Pite[ti. Dup` ce a fosteliberat, a lucrat ca inginer la diferite întreprinderi din Bucure[ti.

A fost pre[edintele Asocia]iei Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul[i al Ligii Aeriene Române. În cursul carierei sale a zburat pe mai multetipuri de avioane, printre care [i aparatele de vân`toare P.Z.L. 11, I.A.R.80, Heinkel 112 [i Messerschmitt 109.

erau locuri, mecanicii sau al]i oameni foarte utili pentrumisiunile urm`toare. Dup` ce s-au urcat cei viza]i [i avionul sepreg`tea s` decoleze, s-a întâmplat urm`torul lucru: oameniifiind dispera]i, doi solda]i s-au ag`]at de coada avionului. Unulera cu fa]a în sensul de mers al avionului [i unul cu spatele. Celcare a fost cu fa]a a fost izbit de curentul de aer [i dat jos înmomentul în care avionul a luat vitez`. A c`zut, dar n-a murit.Cel`lalt a ajuns la Tacinskaia, bineîn]eles înghe]at. A fost datjos [i dus la un punct sanitar. A supravie]uit... Tot prin pilo]iiJunkers-ului 52 [i prin neam] s-a transmis ordinul generaluluiGheorghiu, ca toat` lumea s` plece de la Karpovka. Primiicare au încercat s` plece au fost mecanicii, în frunte culocotenentul Gheorghe Simonetta. Nu au putut s` sparg`încercuirea [i s-au întors. Sigur, aviatorii care aveau avioane auînceput s` porneasc` motoarele [i s` plece spre Tacinskaia.Printre primii care au încercat s` decoleze a fost adjutantulIolu. Acesta îns`, ca s`-l salveze pe ofi]erul mecanic al grupului,pe Simonetta, a renun]at la para[ut`. Simonetta s-a urcat încabin`, iar Iolu s-a a[ezat în bra]ele lui. A închis cabina [i a pusmotorul în plin. Dar tancurile sovietice erau la margineaaerodromului [i tr`geau în avioanele care încercau s` plece. Orafal` l-a lovit pe Simonetta, care a murit pe loc. Din cauzaaceasta, Iolu nu a mai putut s` controleze cum trebuie [i a

accidentat avionul. A fost r`nit [i evacuat cuJunkers-ul, care înc` nu plecase. A fost operat [i atr`it [i dup` r`zboi. Simonetta a r`mas acolo, laKarpovka... Al doilea avion care a avut probleme afost al c`pitanului Alexandru {erb`nescu. El era încabin , iar soldatul era urcat pe plan [i da la manivels`-i porneasc` motorul. Soldatul a fost împu[cat [ia c`zut. Un mecanic a s`rit pe arip`, i-a pornitmotorul [i a[a {erb`nescu a putut s` decoleze.Adjutantul Tiberiu Vinca a scos aparatura radio dinburta avionului [i, în locul ei, a b`gat un mecanic. Peal doilea l-a înghesuit în spatele scaunului de pilotaj,unde era loc pentru micul bagaj. L-a b`gat cupicioarele acolo [i i-a ]inut corpul cu umerii. {i, înpozi]ia asta chinuit`, Vinca a decolat [i a ajuns cu eila Tacinskaia. Ceilal]i pilo]i au decolat fiecare cuavionul personal, dac -l avea, sau au venit cu Junkers-ul 52. Timp de câteva zile mai zbura câte un Junkersde la Tacinskaia la Karpovka. Echipajele lor erauînso]ite de oameni de la Grupul 7, care f`ceauleg`tura între comandant [i cei r`ma[i peaerodromul de lâng` Stalingrad. Au zburat mai alessublocotenen]ii Liviu Mure[anu, care era din Cluj,[i Ion Simionescu, care era din Buz`u. Amândoif`ceau parte din Escadrila 58. Puiu Mure[anu, cumîi spuneam noi, era un om bine dezvoltat, bineeducat [i un pilot de vân`toare foarte bun, [tiu astapentru c` a fost coechipierul meu în perioada luide antrenament. Cei care au r`mas pe Karpovkaau reu[it, la un moment dat, s` treac` prin liniilesovieticilor [i s ajung la Stalingrad, pe aerodromulPitomnik. Dup` nu mai [tiu câte zile [i nu [tiu în cefel, o parte dintre ei au ajuns la Tacinskaia. Printreei se afla [i ordonan]a mea, care mi-a adus ladapersonal`. Mi-a cerut scuze c` i-a fost foame [i amâncat pâinea pe care a g`sit-o în lad`...”

L a 30 august 1943, pe Frontul de Est, cinci pilo]i devân`toare români au fost decora]i pentru fapteexcep]ionale de vitejie, cu cea mai înalt` decora]ie

româneasc` de r`zboi, Ordinul Mihai Viteazul: c`pitanii av.Alexandru {erb`nescu [i Constantin Bâzu Cantacuzino,locotenentul Tudor Greceanu, sublocotenentul Ioan DiCesare [i ofi]erul de echipaj Ion Milu. În propunerea dedecorare a sublocotenentului av. Ioan Di Cesare,comandantul Corpului Aerian Român, general de escadr`Emil Gheorghiu, a notat urm`toarele cuvinte:

„În ziua de 19 iulie 1943, în patrul` cu slt. av. Mure[anuLiviu [i adj. av. Petre {tefan, f`când o înso]ire a unei patrulede trei avioane de bombardament, acestea au fost atacatede 20 de avioane de vân`toare de tip Iak-1. F`r` s` se laseimpresiona]i de num`rul zdrobitor superior, [aviatorii dinpatrula sublocotenentului Di Cesare] au angajat lupta,men]inându-se, în acela[i timp, lâng` forma]ia noastr` debombardament [i degajând-o mereu de cei care o atacau,reu[ind s-o aduc` în linii f`r` nicio pierdere. Este o fapt` cutotul excep]ional`, pentru c` au luptat unul contra [apte.

Propun pe sublocotenentul av. Di Cesare Ioan, care maiare la activul s`u o serie întreag` de asemenea fapte înc` dincampania trecut`, are 11 avioane doborâte [i 210 misiuni lainamic, a fi decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a”.

Sorin TURTURIC~

17TEHNICA SECOLULUI XXIObservatorul militar

Nr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Mobilitate [i manevrabilitate maxim`(3M) este denumirea unui program alAgen]iei americane pentru proiecte avansateîn domeniul ap`r`rii a SUA, DARPA, careare ca scop crearea [i demonstrarea dezvol-t`rii tehnologice în domeniul roboticii. Dejaorganiza]iile militare utilizeaz` sistemerobotice sau robotizate pentru diverse tipuride ac]iuni, iar echipamentele radio sauteleghidate înlocuiesc cu succes oameniipentru ac]iuni pe câmpul de lupt`, reducândastfel riscul pentru militari. Deocamdat`, îns`,robo]ii nu sunt nici pe departe comparabilicu oamenii sau animalele în ceea ce prive[temobilitatea [i manevrabilitatea [i costurilede produc]ie pentru robo]ii avansa]i suntprohibitive. Programul ini]iat de DARPA estemenit tocmai g`sirii de solu]ii care s` rezolveaceste probleme atât prin crearea unui cadrude desf`[urare a cercet`rii [i dezvolt`rii îndomeniu, cât [i direct, prin îmbun`t`]ireacapacit`]ilor robo]ilor prin stimularea unornoi tipuri de abord`ri, de la concep]ie lametode de fabricare [i algoritmi de control.

Una din direc]iile de cercetare finan]ateprin programul 3M a dus la realizarea unuirobot special, cu o capacitate ridicat` decamuflare datorat` unor canale prin carecircul` un lichid a c`rui culoare esteasem`n`toare cu cea a mediului ambiant.

Robotul este fabricat din silicon, se poatedeplasa [i, pe lâng` schimbarea culorii, î[ipoate modifica [i temperatura. Pre]ul lui estedeja sub 100 de dolari, dar, prevede DARPA,în doar câ]iva ani poate sc`dea chiar sub 10

dolari. Doi cercet`tori de la Departamentulde chimie [i biologie chimic` a Universit`]iiHarvard au reu[it s` creeze în robotul dedimensiunea unei palme microcanale carepermit ac]ionarea acestuia, camuflarea,afi[area de informa]ii, transportul lichidelor

le incumb` în compara]ie cu cercetarea [idezvoltarea de echipamente complexe pecare le presupune tehnologia robotic`tradi]ional`. Prin introducerea microca-nalelor într-un mulaj de silicon, practic deorice form`, acesta poate fi manevrat îndiverse moduri. Prin microcanale se poatepompa aer [i lichide care permit schimbareaculorii robotului, a contrastului, a formei [i a

Armata israelian` are în plantestarea, în s`pt`mânile urm`toare, asistemului de ap`rare balistic` Arrow 3,scrie revista Jane’s citând oficiali dinMinisterul Ap`r`rii. Reprezentând oversiune îmbun`t`]it` a lui Arrow 2,rachetele Arrow 3 vor fi utilizate lanivelul superior al ap`r`rii balisticeisraeliene. Acestea vor ac]iona laîn`l]imi mai mari [i pe distan]e mai lungidecât Arrow 2, dar sunt compatibile curampele de lansare a sistemului A2 [isunt concepute s` distrug` directrachete inamice prin coliziunea cuacestea. Arrow 2 nu utilizau for]a deimpact, puterea lor distructiv` rezultândîn urma exploziei în proximitatea ]intei.

Arrow 3 urmeaz` s` fie testate curacheta ]int` Silver Sparrow, produs`

de Rafael Advances Defence System, capabil` s` executemanevre de evaziune de nivel avansat.

Testarea noii rachete era programat` s` aib` loc cevamai devreme în cursul acestui an, dar pân` acum nu a fost înprobe decât motorul rachetei de intercep]ie.

În paralel cu noua rachet`, armata israelian` se doteaz`[i cu varianta a patra a modelului Arrow 2, care asigur`rachetei abilit`]i superioare de evitare a capcanelor [i acontram`surilor inamice. De asemenea, pe lâng` rachetelecu raz` scurt` de ac]iune, Arrow 2 îmbun`t`]it va putea s`intercepteze [i rachete balistice cu raz` mai lung` de ac]iune.

Proiectul Arrow este dezvoltat în comun de Israel [i SUA(Industriile Aerospa]iale Israeliene [i, respectiv, Boeing)începând cu anul 1986. Arrow este considerat deja, la nivelulactual, a fi unul din cele mai avansate sisteme de ap`rareantirachet` existente. Întregul sistem, cu radare, ramp`,interceptoare [i centru de comand` este transportabil [ipoate fi instalat pe un tren preg`tit în prealabil.

ARROW 3Rusia va relua construc]ia submarinelor diesel-electrice din clasa Lada

677, a anun]at [eful Statului Major al For]elor Navale ruse.Proiectul Lada 677 a debutat cu lansarea la ap` a primului submarin din

aceast` clas`, Sankt-Petersburg, în anul 2005. În 2010, acesta a intrat în dotareamarinei ruse, iar în noiembrie 2011 s-a decis sistarea produc]iei, lucrul la celedou` submarine din aceea[i clas` fiind oprit. Motivul sist`rii produc]iei a fostneconformitatea submarinului Sankt-Petersburg cu cerin]ele marinei. Se parec` proiectantul, Biroul de Design Rubin a îndreptat erorile de concep]ie [i, încurând, se va relua lucrul la celelalte dou` submarine. Navele din clasa Ladaau fost concepute s` înlocuiasc` cele 24 de submarine din Proiectul 877/636clasa Kilo (cf. NATO), intrate în serviciu între 1980 [i 1994.

Navele sunt destinate atacului submarin [i la suprafa]`, ap`rarea bazelornavale [i a coastelor, precum [i pentru misiuni de recunoa[tere. Tonajulnavelor este cu 25% mai mic decât cel al submarinelor din clasa Kilo, iar vitezaeste de 21 de noduri, cu dou` peste cea a clasei anterioare. Echipajul esteformat din 38 de oameni [i misiunile se pot întinde pe durata a maximum 45de zile.

Chiar dac` construc]ia celor dou` submarine se va relua anul acesta, dataintr`rii în serviciu este incert`, a[a c` marina rus` va continua programul deîmbun`t`]ire a submarinelor din clasa Kilo, dou` urmând s` reintre în uz în2013 [i 2014,urmate de alte patru în 2016.

SUBMARINEDIESEL RUSE{TI

SILICON ROBOTIC aspecte, se realizeaz` prin presiunepneumatic` [i umflarea canalelor.

Într-un material video de pe site-ulagen]iei, DARPA prezint` prototipulrobotului, la nivelul de dezvoltare actual.Robotul se deplaseaz` de pe o bucat` dematerial pe o zon` de pietri[ [i, odat` ajunsaici, operatorul îi schimb` automat culoarea[i, în câteva secunde, robotul se confund`cu pietrele din jur. Viteza de deplasare arobotului umplut cu lichid este de 40 de metripe or`, în vreme ce atunci când nu estecolorat se deplaseaz` cu 60 de metri pe or`.De[i, explic` agen]ia american`, se vacontinua studiul pentru fluidizarea mi[c`-rilor, viteza nu este foarte important`, saucel pu]in nu la fel de important` pe cât esteflexibilitatea robotului. Robo]ii din silicon suntmoi [i rezisten]i [i se pot deplasa în spa]iiînguste.

Robotul prezentat de DARPA esteteleghidat, adic` sistemul de control [i celprin care se pompeaz` lichidul nu se afl` perobotul propriu-zis, ceea ce reducedimensiunile [i masa acestuia, dar, la viitoriirobo]i se va urm`ri autonomia complet`, ceeace va presupune ca aceste sisteme s` fieîncorporate. La fel ca la multe aplica]iiconcepute pentru armat`, [i acesteia i s-aug`sit întrebuin]`ri civile, care vor acoperi,odat` lansat` pe pia]`, o parte din costurilede dezvoltare suportate de armat` sau voraduce chiar profit. Astfel, aceste crea]ii dinsilicon au un poten]ial uz medical prinsimularea vaselor de sânge sau a mi[c`riimu[chilor, ambele variante putând fi utilestuden]ilor de la medicin`.

[i regularizarea temperaturii. DARPA esteinteresat` de aceast` direc]ie de dezvoltarea robo]ilor, datorit` costurilor reduse pe care

temperaturii acestuia, toate aspecteleajutându-l s` se confunde la maxim cu mediul.Mi[carea [i deplasarea, cele mai importante

Pagin` realizat` de c`pitan Bogdan OPROIU

Limba român` este patria mea. Nichita St`nescu

LEXICON MILITAR

Aurelia [email protected]

Comandor (r) Neculai P~DURARIU

LA PRIMA LECTUR~C`pitanGeorge BR~ESCUEduca]ia Social` aNa]iunei Armate.

Viitorul ofi]er:\n [coal`,

în armat` [i însocietate

Bucure[ti, Ig. Hertz,f.a., p. 160

CULTURQObservatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

18

În enun]urile cotidiene, apar termeni contradictorii, deparc` diver[ilor utilizatori ai limbii le-ar fi indiferent` logicasau le-ar fi imposibil s` se supun` legilor ei. Astfel, în exemplelenumeroase care urmeaz` (pentru a ilustra realitatea [ifrecven]a fenomenului), se spune: „neîndoielnic, poate c`scena cu acel câine care î[i sacrific` via]a pentru st`pânul s`ute-ar putea înduio[a pân` la lacrimi” (Cornel Ivanciuc, „Carteacuceririlor”, apud ro.scribd.com), în loc de „poate c` […] teînduio[eaz`”; „f`r` îndoial`, probabil c` […] e con[tient deasta (hotnews.ro), în loc de „probabil c` e con[tient de asta”;„sigur, poate c` e vorba de o afacere” (suplimentul-decultura.ro), în loc de „poate c` e vorba de o afacere”;„desigur, poate c` multe melodii epice au fost scrise la be]ie”(real-music-zone.blogspot.com), în loc de „poate c` multemelodii […] au fost scrise […]”; „desigur, probabil c` [i masiviipinguini au avut la rândul lor pr`d`tori” (ziare.com), în loc de

CUVINTE NEPOTRIVITE

„probabil c` pinguinii au avut […]”; „desigur, e posibil ca autorularticolului s` fi luat bacul” (romanialibera.ro), în loc de „e posibilca autorul […] s` fi luat bacul”; „cu siguran]`, probabil c` exist` o[ans`, de[i s-ar p`rea c` nu este chiar imposibil” (ziare.com), înloc de „probabil, exist` o [ans`, de[i s-ar p`rea c` nu este chiarimposibil”; „cu siguran]` s-ar putea tunde un pic mai scurt”(libertatea.ro), în loc de „s-ar putea tunde […]”; „este f`r` îndoial`probabil cea mai bun` alegere de cadou” (ro.stiri.yahoo.com), în

loc de „este probabil cea mai bun` alegere […]”; „indiscutabil, sepoate vorbi, în acest moment, de o veritabil` [coal`” (romgym.ro),în loc de „se poate vorbi […] de o veritabil` [coal`”; „a evitat s`critice deciziile […], limitându-se a afirma c` nu spune c` s-au luatdecizii proaste” (ziare.ro), în loc de „[…], limitându-se a spune c`[…]”; „refuz` s` accepte informa]iile prezentate de presa local`”(stirileprotv.ro), în loc de „nu accept` informa]iile […]”.

În enun]urile prezentate, „neîndoielnic”, „f`r` îndoial`”,„sigur”, „desigur”, „cu siguran]`”, „indiscutabil”, „a afirma”,„refuz`” sunt cuvinte inutile, cu atât mai inutile cu cât în]elesullor contrazice în]elesul acestor enun]uri. De cele mai multe ori,se recurge la ele pentru un r`gaz înainte de emiterea formuleicare s` exprime cât mai bine mesajul dorit. Acest mesaj st`,evident, sub semnul relativit`]ii [i esen]a lui este exprimat` prin„(se) poate”, „probabil” etc. Îndeosebi „neîndoielnic”, „f`r`îndoial`”, „sigur”, „desigur”, „cu siguran]`”, „indiscutabil” aparca formule de „captatio benevolentiae” sau m`car pentruevitarea dezagreabilelor emisii ale sunetului „`-`-`” ori alevariantei „î-î-î”. Îns`, efectul lor este anulat, pentru colocutorulatent al emi]`torului de mesaj, de efectul mai amplu alcontradic]iei, care îi d` mesajului fie incoeren]`, fie aspect comic.A[adar, astfel de formul`ri se cade s` fie evitate atunci cândautorul nu inten]ioneaz` s` stârneasc` ilaritatea celor ceobi[nuiesc s` asculte sau s` citeasc` aten]i la semnifica]ia tuturorcuvintelor.

CANDELI}A este în esen]` un nod de scaun, folositpe nave în diverse împrejur`ri. Ignorând preciz`rile f`cutede academicianul Marius Sala (v. Studii [i cercet`ri lingvistice

CANARISIRE. Acest cuvânt provine din verbul a (se)canarisi, pe care dic]ionarele generale nu-l înregistreaz`sau îl las` f`r` etimologie. Oricum, nu are nicio leg`tur` cupas`rea numit canar. Originea lui îndep`rtat este cuvântullatinesc carina, cu sensul de chil` sau oper` vie (adic`partea imers` a navei) [i, prin extensiune, nava îns`[i. Prinsecolul al XIII-lea a ap`rut în Italia de nord [i apoi în Fran]aforma carena, împrumutat` de români de la francezi în sec.XIX. Îns` varianta veche româneasc` este carin`, p`strat`[i în dialectele din sudul Italiei, în dalmat , turc etc. Tragereanavei pe uscat [i înclinarea ei pe o parte pentru cur`]ireabordajului, repara]ii [i c`l`f`tuire (ceea ce ast`zi numimcarenaj, carenare) se chema în vechime carinare, deunde verbul a carinarisi (cf. filarisi, fundarisi, molarisi),ajuns prin metatez` [i simplificare canarisi, perceput doarcu sensul de a (se) înclina într-un bord.

Nav` canarisit` pe plaj` în vederea caren`rii.

Canoniera româneasc` Fulgerul (Macheta exist`la Muzeul Marinei Române, Constan]a).

nr. 4/1961, pag. 616) [i protestele marinarilor, edi]ia 2012a DEX-ului continu` s` sus]in` c` acest cuvânt provine dincandel` + sufixul –i]`, de[i este vorba de candelizza dindialectul vene]ian (Observatorul militar nr. 17 din 6-12 mai2009).

CANONIER~. Prima canonier` româneasc` s-a numitFulgerul [i a fost construit` la Toulon, Fran]a, în 1873.Urm`toarea s-a numit Grivi]a. Construit` în {antierul Navaldin Triest, ea a purtat pavilionul românesc în perioada1880-1919. În 1920, au fost cump`rate din Fran]a patrucanoniere – dragoare, dintre care dou` au supravie]uitr`zboiului. Ultima dintre ele (Stihi) [i-a încheiat serviciulactiv în calitate de nav` hidrografic`.

Construit` la Toulon (Fran]a), în 1873, a intrat încompunerea Flotilei Române în 1874. A participat la R`zboiulde Independen]`, temporar sub pavilionul rusesc [i cunumele de Marele Duce Nicolae.

Apleci capul [i partea de sus a corpului,exercitându-te s` o faci cu elegan]` [i cu un aerrespectuos. A [ti s` salu]i înseamn` c` ai în]elesfelul cum trebuie tratat` o femeie [i dac` ai în]elescum s` te por]i cu oamenii mai în vârst`, cusuperiorii sau cu un om pe care îl cuno[ti pentruprima oar`.

Un om tân`r nu salut` pe un om b`trân ca peun camarad, pe un superior ca pe un coleg. F`r`a fi servil, cau]i s` dovede[ti în orice ocazie [iprin toate mijloacele descrise mai sus, c` nu ui]irespectul cuvenit b`trâne]ii, nici aten]ia la careau drept superiorii. La salutul ce-l adresezi unuinecunoscut pune oarecare gravitate pentru a sedeosebi de acela pe care l-ai adresa unui prieten.

Un om nu pierde nimic, dac` salut` u[or cândintr` într-un local public, într-un vagon etc. [i eobligat s` o fac` atunci când în acele locuri seg`sesc femei. Cei prezen]i sunt datori s`r`spund`.

Un om bine crescut, întâlnindu-se pe sc`ricu o femeie, îi face loc salutând milit`re[te oricarear fi vârsta, frumuse]ea sau clasa social`, c`reiaîi apar]ine. De asemenea, un om mai b`trân saucu o înalt` pozi]ie social` salut` el întâi pe un ommai tân`r sau de un rang inferior, dac` acesta

SALUTUL

din urm` are la bra]ul s`u o femeie. Militarii nusalut` niciodat` prin descoperire.

Un salut ost`[esc onoreaz` în mod deosebitpe cea mai preten]ioas` doamn` [i egaleaz` oricecompliment, oricât ar fi el de adânc.

În orice împrejur`ri îns`, salutul militar nutrebuie considerat ca o form` rigid` a disciplinei[i îndeplinit în mod mecanic. Salutul ost`[esceste o m`rturie constant` de solidaritate, deîncredere, de m`re]ie a virtu]ilor de jertf`,abnega]ie [i devotament care ne leag` unii deal]ii.

Inferiorii trebuie s` vad` în [efii pe care îisalut`, pe conduc`torii la victoria de mâine [iace[tia trebuie s` vad` în chipurile falnice alevoinicilor ce-i salut` cu drag, pre]ul scump cucare vor pl`ti aceast` victorie. Astfel în]eleas`,schimbarea unui salut va fi o asigurare derespectuos devotament din partea celor mici,de p`rinteasc` dragoste din partea celor mari.

C`pitan Constantin PI{TEA

Alex. {tef`nescu,Cum se fabric`

o emo]ie, Editura Ideea

European`,Bucure[ti, 2010.

Am încercat s` aflu „Cum se fabric` o emo]ie” dintr-un dialog întreunul care, a[a cum men]ioneaz` Alex. {tef`nescu în cuvântulintroductiv, „[tie mai multe despre literatur`” [i altul, care „abia

î[i formeaz` o con[tiin]` literar`”. Cei doi, „elev” [i „profesor”, nu ezit` s` secontreze, pentru ca, în final, amândoi s` con[tientizeze c`, de fapt, nu suntdecât ni[te personaje, care nu trec în realitatea concret` de dup` sfâr[itulc`r]ii. „Degeaba te înfurii, fiindc` peste câteva cuvinte nu voi mai exista”, îispune „profesorul” „elevului”.

Dialogul mi s-a p`rut pu]in cam prea teoretic ]inând cont de inten]ia exprimat`de criticul literar Alex. {tef`nescu – „de asemenea texte este nevoie pentru caliteratura s` ajung`, treptat, s` aib` din nou cititori”. Sigur, e frumos s` discu]idespre stilul aluziv sau despre art` ca imita]ie inventiv`, despre literatur` caform` de exercitare a puterii [i despre modul în care este sanc]ionat` imposturaîn lumea literar`, dar n-am reu[it s` în]eleg, parcurgând acest text de numai 135de pagini, cum ar putea contribui o astfel de carte la cre[terea num`ruluiiubitorilor de literatur`. Nu [tiu dac` e bine s`-mi imaginez ce-ar face al]ii dac`

INTERVIU CU SINELE

ar pune mâna pe aceast` carte, dar risc spunând c`, probabil, mul]i dintre ceicare [i-au pierdut sau n-au descoperit înc` pasiunea pentru lectur`, r`sfoindprimele pagini din „Cum se fabric` o emo]ie”, adic` acele pagini în care sevorbe[te despre stilul aluziv, vor fi înclina]i s` renun]e la aceast` carte. Alex.{tef`nescu s-a str`duit s` coboare mult nivelul, s` dea, a[a cum îi st` în obicei,multe exemple, [i s` se refere, înc` de la început, la bani, putere [i sexualitate(evident, în context literar), în speran]a c` astfel va ]ine cititorul aproape.

Personal, am sim]it nevoia de a sc`pa de cartea lui Alex. {tef`nescu. Nupentru c` nu mi-ar fi pl`cut, ci pentru c` mi-a creat poft` de lectur` [i voiams` trec mai repede la un roman. Semn c` strategia criticului literar a func]ionatîn cazul meu. Dar nu pentru mine a fost scris` cartea asta. {i nici pentru ceicare au deja gustul format.

Senza]ia mea este c` volumul ar fi sunat mai bine dac` ar fi fost redactatca un fel de confesiune din partea unui critic literar cu experien]`. Altfel, fiindatent la muzica rândurilor, parc`-l vedeam pe Alex. {tef`nescu mutându-sedin pielea unui personaj în a celuilalt. E ca un interviu cu sinele aceast`carte, iar acest „sine” se distribuie alternativ martorilor dialogului. În felulacesta, am cunoscut ceva mai bine criticul literar, dar n-am ajuns la ceea cemi-am imaginat punând prima dat` mâna pe cartea sa: c` am g`sit un text pecare dac`-l ofer unui licean care fuge de carte ca de un weekend în cas`,acel licean î[i va dori s` descopere literatura.

General de brigad`Maricel D. POPA

ÎN REST, S~N~TATE...

PE LOC, REPAUS!

Des

en: C

rist

i VE

CE

RD

EA

-CR

IV

DREPTUL LA ZÂMBET

ComandorAlexandru LEAUA

Comandorul AlexandruLeaua este loc]iitorul

directorului Trustului dePres` al MApN.

Locotenent-colonelFlorin {[email protected]

OPINII 19Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)

www.presamil.ro

De la generalul CarolDavila, cel care înfiin]aserviciul sanitar

românesc, la neurochirurgul careopereaz cu laser, de la felcerii defront, din prima linie, care se luptaumai întâi cu tifosul exantematic,provocat de mizerie, abia apoialinând r`nile de [rapnele, [i pân`la paramedicii de la SMURD, deast`zi, este o cale tare lung .

Venetic prin p`r]ile noastre,n`scut în „cizm`”, la Parma,generalul cu favori]i a pus [i bazeleînv ] mântului medical românesc,reu[ind cu greu s înving`metehnele noastre balcanice, s`pun ordine printre babe careziceau de deochi [i t m`duitorii deocazie.

A înfiin]at [i serviciul românescde ambulan]e, care s-a remarcat deîndat , în R`zboiul deIndependen] , salvând vie]i de prinpreajma redutelor cucerite. Ispr`vilesale au fost de invidiat.

Dar, dac st m bine [i judec`mdrept, [i în zilele noastre s-aîntâmplat cam la fel: ne place sau nus o recunoa[tem, dar a trebuit s`apar un medic destoinic, n`scut pealte meleaguri, ca s ne pun ordine[i pe picioare serviciul medical deurgen] . A[a ne-o fi nou sortit...

Cât despre medicii înuniform`, prin natura [i specificulmeseriei lor, ei sunt preg`ti]i s`intervin` taman în situa]ii deurgen]`. C` doar r`zboiul –Doamne, fere[te-ne! – se mai poateprevedea uneori, dar începereaostilit`]ilor nu se anun]` de fiecaredat` la aparat. Înc` din facultate –între noi fie vorba, cea dinBucure[ti poart` tot numeledistinsului general – ei parcurgmaterii care îi calific` pentruinterven]iile de urgen]`.

Medicii militari români aualinat suferin]e pe mai multecontinente, prin toate teatrele deopera]ii unde armata a fostprezent`, începând cu Somalia [iAngola, ]`rile fostei Iugoslavii, Irak

sau Afganistan. Am avut chiar [ispitale de campanie dislocate înprima linie, iar misiunea medicilorromâni de la închisoarea demaxim` securitate de la Abu-Ghraib a r`mas de poveste.

{i prin spitalele sau policliniciledin garnizoane, speciali[tii militarisunt tare c`uta]i. Sigur, mai bines` n-ai nevoie, dar vorba aceea,dac`-i musai, unde s` te po]i c`utade s`n`tate [i trata mai binedecât... la armat`!?

Subfinan]`rile [i politicile deachizi]ii din ultimii ani, boalacronic` a întregului sistem sanitar,transform` îns` treptat aceast`faim` doar într-un mit sau o

legend`. Nu oricine î[i poate g`sileac pentru problemele des`n`tate prin str`in`tate. {i nicinu trebuie s vedem documentarestr`ine pentru a [ti cum staulucrurile prin spitalele noastre.

Când pacientul trebuie s`vin` cu fe[e [i medicamentede-acas` sau s`-[i fac` rost desânge pentru transfuzii, cum s`mai alini suferin]e? Medicii dinsistemul militar au rostit, pe lâng`Jur`mântul lui Hipocrate, un altleg`mânt, cel militar. {i ei î[idoresc aparate mai performante,medicamente pentru to]i bolnavii[i tratamente mai eficiente.

Medicii militari români seîntâlnesc, adesea, la simpozioanesau conferin]e tematice, în

diferite specialit`]i medicale, cupartenerii lor din NATO. {i potface compara]ii. Ei nu sunt cunimic mai prejos. {i-ar dori,poate, s` mearg` s` lucreze [i eiîn str`in`tate, pe bani mai buni[i în condi]ii cu siguran]` multmai bune. Când le mai vineamocul, î[i aduc aminte îns` decele dou` jur`minte... {i mergînainte!

În rest, s`n`tate, c`-i maibun` decât toate!

• Prima [i cea mai important` condi]ie a fericirii unui om este aceea ca el s` viseze,s` doreasc` sau s` spere la lucruri a c`ror realizare depinde numai de el însu[i. • Folositcu inteligen]`, semnul întreb`rii este un obstacol greu de trecut. • Cât` pace, cât` lini[tepoate fi relevat` în cuvintele unora! Cât r`zboi, cât conflict poate fi relevat în cuvintelealtora! Marea dram` uman` const` în faptul c`, de cele mai multe ori, cuvintele respectivepot fi acelea[i. • Cicatricele sufletului sunt mai pu]in sau deloc vizibile fa]` de cele aletrupului. Dar ele dor de o sut` de ori mai mult. • Onoare , cinste, demnitate, corectitudine,bun`tate... La oamenii unde aceste cuvinte au plural, ele nu exist`, de fapt. • S` ne uit`mla oameni: fiecare are propriul trup. Cât despre suflet... • De[i duratele lor sunt totaldiferite, Clipa [i Eternitatea sunt copiii aceluia[i p`rinte faimos – Timpul.

Nu accepta]i scuza c` o la[itate e mic`. Sau c` un neadev`r sau o nedreptate sunt mici.Ele pot deveni, oricând, mari. • Nu chipul [i forma gânganiei conteaz , ci puterea în]ep`turii[i a veninului s`u. • Marile civiliza]ii [i marile culturi au [i ele usc`turile proprii. Drumulspre dec`derea lor începe atunci când usc`turile respective devin preponderente, fa]` deelementele reprezentative. • Acolo unde este ordine [i disciplin`, timpul [i spa]iul suntfolosite cu eficien]`. Practica este cea care transform` acest adev`r banal într-un lucruesen]ial. • La un om, tragedia poate interveni [i atunci când cei de vârsta sa nu mai v`d înel un contemporan de-al lor. • Pentru instinctele umane, de-a lungul timpurilor, pe[teraar fi putut fi considerat` un loc ideal; pentru gândirea uman`, nu se contureaz`, înc`, unastfel de loc... • Ciomag, bât`, ghioag`, b`]... Este treaba lor dac`, fiecare în parte, seviseaz` baston de mare[al. Dar este [i treaba noastr`, atunci când îi încuraj`m, de[i [timc` n-au nimic meritoriu, c` nimic nu-i recomand` pentru asta... • Cât de fragil`, fizic, estecon[tiin]a curat`! Dar, Doamne, cât de rezistent` poate fi prin verticalitatea sa! • Cel mairepede îmb`trâne[te recuno[tin]a. De aceea, ea este [i foarte perisabil`, foarte u[ortrec`toare. La cel care trebuie s` [i-o exprime, recuno[tin]a nu mai apuc` maturizarea,deoarece e dat` uit`rii, cu lejeritate, într-un chip atât de firesc, de natural... • Un metal rarnu mai este nici atât de rar [i nici atât de valoros, dac` provine dintr-un z`c`mânt în care else g`se[te mai mult [i mai u[or decât sterilul care îl con]ine. • Pân` la urm`, cine prindepe[tele: undi]a sau momeala?!

Cineva întreba cum este posibil ca aceea[i specie s`-i fi dat [i pe Shakespeare [i peHitler?! Dar, dup` cum se petrec lucrurile în lume, cred c` specia asta este departe de a-[ifi spus ultimul cuvânt!... • În func]ie de conjuncturi, prostia nesofisticat , plin de naturale]e,poate fi simpatic`, savuroas`. În acela[i timp, prostia scrobit`, scor]oas`, arogant` estechiar ...proast`, [i atât. • Rafinat`, simplitatea este cea mai complex` form` a complexit`]ii.• Din 100 de cazuri de naivitate, de cel pu]in 101 ori a fost vorba, de fapt, de prostie.• Dac` ai f`cut bine celor din jurul t`u, trebuie s` ui]i. Oricum, ei nu-[i fac probleme [i nusunt complexa]i pentru asta. De altfel, obi[nuie[te-te cu ideea c` deja te-au uitat. • Iisusîntre tâlhari! Lucrul acesta nu trebuie v`zut ca o simpl` imagine plastic`, ci ca o realitatecrud`, fost`, actual` [i, dup` cum merg lucrurile, se pare c` [i viitoare... • În]elepciuneaeste singura avere din lume care, chiar dac un om ar da-o toat , ea i se întoarce multiplicat .• Din modestie, nu-[i permitea s` se compare cu Napoleon. Se mul]umea cu Cezar.

Foarte mul]i vor fi observat cu cât`mândrie – [i nu f`r` interese bine ]intitede marketing – unii produc`tori insist`

s` afi[eze la loc de cinste pe etichetele m`rfurilor

„FURNIZORIIMILITARILOR ROMÂNI” –

UN PROGRAM A{TEPTAT {I NECESAR

Medicii din sistemul militar au rostit, pelâng` Jur`mântul lui Hipocrate, un alt

leg`mânt, cel militar.

comercializate c` firma-mam`, cuo vechime apreciabil` adesea,este furnizoare a câte unei caseregale.

Este o rela]ie special`,construit` în zorii Evului Mediueuropean occidental mai cuseam`, când negustorii erauinteresa]i s` fie furnizori imperiali,regali sau princiari, prin beneficiilede care se puteau bucura (fie c`era vorba de privilegii necesarecomer]ului propriu, fie dediversificarea m`rfurilor livrate,c`ci „pungile” care se deschideauerau respectabile [i, mai cu seam`, solvabile!), dar [iprin credibilitatea pe care o c`p`tau – marf` [inegustor, deopotriv` – ceea ce nu putea decât s`avantajeze pe oricine clama statutul atât de râvnit defurnizor al unui cap încoronat.

Mi-a venit în minte aceast` asociere atunci cândam aflat de programul ini]iat de Ministerul Ap`r`riiNa]ionale – „Furnizorii militarilor români” – adre-sat societ`]ilor comerciale care vor dori s` ofereproduse [i servicii angaja]ilor MApN, militarilor înrezerv` [i familiilor acestora, [i m-am întrebat cumde am a[teptat atâta vreme de la proclamareacapitalismului biruitor pentru a pune în practic` oasemenea idee.

Ajunsesem, prin experien]e personale – nefericite,de altminteri – [i discutând cu prieteni [i apropia]i,angaja]i în râvnitele [i hulitele, în acela[i timp,„multina]ionale”, s` m` întreb de ce o „companie”care num`r` peste 75.000 de angaja]i, cum ar puteafi socotit` armata român` – la care i-am ad`uga [i pecei din rezerv` – nu s-ar putea dovedi mult maiatractiv` în negocierea unor contracte decât o firm`-

mamut, întins` pe cinci conti-nente, spre exemplu, care are înRomânia abia peste 5-6.000 deangaja]i?

Beneficiile sunt consistentede ambele p`r]i, fiindc` o firm`care asigur` m`rfuri sau serviciiunei asemenea „companii” s-arputea cu adev`rat l`uda c` estemai mult decât „furnizorul” nu[tiu c`rei case regale, conferindu-i,ca alt`dat` negustorilor înc`utare de prestigiu asociatsângelui „albastru”, credibilitate,iar noi, cei care compunem

actualul sistem militar, dar [i cei în rezerv`, am puteafi aceia care, prin utilizarea avantajelor oferite depre]urile corespunz`tor ajustate, ne-am protejaportofelele ceva mai în]elept decât o facem în prezent,c`utând, individual, [i, uneori, zadarnic, ofertelevisate.

Sigur, nu m` a[tept s` ne cump`r`m aceia[ipantofi [i nici s` utiliz`m aceea[i companie de transportaerian [i, în mod evident, nici m`car aceea[i banc`.Dar [tiu c` interesul major al oric`rui comerciantdedicat afacerii sale de a se raporta la regula de aura pie]ei – cerere [i ofert` – ar putea genera, unindu-ne,comportamente economice în concordan]` cu chipulclientului – numeros, solvabil [i serios.

O firm` care asi-gur` m`rfuri sau

servicii unei aseme-nea „companii” s-arputea cu adev`ratl`uda c` este maimult decât „furni-zorul” nu [tiu c`reicase regale.

Cât de fragil`, fizic, estecon[tiin]a curat`! Dar,Doamne, cât de rezistent`poate fi prin verticalitatea sa!

IMPACT20Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

Un copil de cinci ani, C lin, [i p`rin]ii lui au nevoie urgent de ajutor. Totul a începutîn urm cu un an [i jum tate când, în urma unui consult la Spitalul de Recuperare Ia[i, prof.dr. Cristian Popescu, neurolog de specialitate, analizând RMN-ul cerebral al lui C lin l-adiagnosticat cu hidrocefalie [i mici forma]iuni cerebrale care p reau a fi metastaze pornite dinalt parte a corpului. Plecat cu p`rin]ii, de urgen] , la Bucure[ti a fost diagnosticat cu tumor`medular T6-T8, hidrocefalie tetraventicular [i disemin`ri cerebrale leptomeningeale. Seinstalase [i parapareza. Au urmat multe [edin]e de chimioterapie [i kinetoterapie. A efectuattratamente la Institutul Oncologic din Bucure[ti, Spitalul Bagdasar [i Spitalul din Ravensburg,Germania. Aici, cu ajutorul dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i a tratamentului, starea lui C lins-a îmbun t ]it. La nici dou luni boala a revenit. În urma biopsiei efectuate în Germania s-astabilit c sufer de tumor glioneuronal leptomeningeal difuz . E un tip nou de tumor`cerebral , înc neclasificat de Organiza]ia Mondial a S`n t ]ii. Se mai cunosc doar patrucazuri, descoperite în Italia. C lin face chimioterapie de 10 luni. Dup ce va termina [iultimele dou cure de citostatice va trebui s mearg la o clinic în afara ] rii pentru radioterapie.

În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului, precum [i a interven]iilorviitoare, tat l lui C lin, plutonierul (r) Bogdan Graur, a înfiin]at în octombrie 2011 o asocia]ieumanitar , cu numele C lin lupt pentru via] .

Prin bun`voin]a celor de la ROMTELECOM am ob]inut un num r de TELEDON valabiltrei luni. Num`rul de telefon 0 900 900 820 poate fi apelat doar din re]eaua ROMTELECOM,iar cel care sun doneaz în contul Asocia]iei C lin Lupt Pentru Via] suma de 5 euro.

Datele de contact ale asocia]iei sunt:WWW.CALINGRAUR.INFOCIF 29266400, Banca BCR, Cont RO81RNCB0175124567850001,IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574, e-mail: calin_lupta_ [email protected] Colectivul U.M. 01079 Miercurea Ciuc solicit ajutor umanitar pentru sprijinul

camaradului nostru, plutonier-major Stancu Partene Gheorghe, unic între]in tor al familiei,diagnosticat cu neoplasm al colonului transvers operat [i paraparez spastic , cheltuielilepentru efectuarea interven]iilor chirurgicale [i pentru tratamentele post-operatorii dep`[indcu mult posibilit ]ilor financiare proprii.

Dona]iile se pot efectua în contul: Stancu Partene Rodica, RO16RZBR0000060011044234,deschis la filiala Raiffeisen Bank, filiala Miercurea Ciuc, pe numele Stancu Partene Rodica.Colectivele Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii [i Centrului de Instruire

pentru Comunica]ii [i Informatic Decebal v solicit ajutor financiar pentru so]ia camaraduluinostru, maiorul Lauren]iu Irimia. So]ia acestuia a fost diagnosticat cu leucemie acut mono-blastic în luna ianuarie a acestui an. Tratamentul acestei boli const în Transplant alogen dela donator HLA compatibil neînrudit, care se poate face în Israel sau în Spania. Cheltuielilepentru efectuarea tratamentului sunt evaluate la 150.000 euro, sum care dep`[e[te cu multposibilit ]ile financiare ale familiei. Cei care doresc s sprijine familia pot depune o sum încontul în RON deschis pe numele Lauren]iu Irimia la BRD Sibiu RO86BRDE330SV-08589853300. Pentru mai multe detalii pute]i s -l contacta]i pe maiorul Lauren]iu Irimia latelefonul 0766731364 sau în re]eaua RMNC 2103/125.Adrian Ionu] Brujan, în vârst de 20 de ani, singurul copil al maiorului (r) Ion Brujan,

a fost diagnosticat în urma concluziilor RMN efectuate la centrul medical ELIM cu mal-forma]ie vascular frontal paramedian stânga, care în profunzime ajunge p#n la nivelulcornului frontal al ventriculului lateral stâng asociat cu leziune schelar hemoragic intra-parenchimatoas frontal stâng . Oricine îl poate ajuta, cu orice sum , oricât de mic ar fi ea.Tel. 0350 404 186, 0724 557 224. Conturi la Banca Carpatica: cont lei RO66CARP-039000808628RO01, cont euro RO23CARP039000808628EU01.Asocia]ia de caritate din armata României Camarazii invit întregul personal al Armatei

s contribuie la încercarea de a da o [ans la via] fiului colegului nostru , p.c.c. Nicu Ciobotea,din U.M. 01912 Fete[ti.

Tân`rul Gelu Alexandru Ciobotea, în vârst de 22 ani, a fost diagnosticat în anul 2010 cuo afec]iune grav ce a evoluat nefavorabil. Pentru efectuarea tratamentului recomandat demedici pe urm toarele trei luni, suma se ridic la 40.000 de lei. Asocia]ia a alocat deja unajutor de 15.000 de lei.

Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, penumele Gelu Alexandru Ciobotea, deschis la Raiffeisen Bank Bucure[ti, astfel: în lei –RO88RZBR0000060014679953; în euro – RO65RZBR0000060014690261; în USD –RO54RZBR0000060014690265.Plutonierul Petru Bro[tiuc, încadrat la UM 01411 Bârlad, are o feti] în vârst de [ase

luni cu o afec]iune grav la ficat, în stadiu final (atrezie de c i biliare extrahepatice;portoenterostomie Kasai; eventra]ie abdominal ; distrofie gr. I precoce), necesitând untransplant urgent de ficat. Este pe lista de a[teptare la o clinic din Germania, având nevoiede fonduri financiare corespunz toare.

Costul pentru interven]ie [i tratament este de aproximativ 80.000 de euro, mult pesteposibilit ]ile financiare ale familiei.

Solicit m sprijin financiar pentru camaradul nostru, în vederea efectu`rii interven]ieimedicale.

Sumele de bani vor fi depuse în contul RO19OTPV430000630030ROO1, cont în lei,deschis la OTP Bank, România – titular Bro[tiuc Monalisa.

ANUN}URI UMANITARE

DECESE

ANIVERS~RI

FUNC}II SCOASE LA CONCURS

Colectivul Direc]iei Audit Intern este al`turi de doamna colonel Gabriela Stoianîn momentele de grea încercare [i suferin]` privite de trecere în nefiin]` a tat`lui. Colectivul Sec]iei 1 Audit Intern î[i exprim` întreaga compasiune [i este al`turi

de doamna colonel Gabriela Stoian în aceste clipe grele pricinuite de dispari]ia tat`lui.

Consiliul Director al A.C.M.R.R.T.I.R.E. ureaz`mult` s`n`tate, via]` lung` [i multe satisfac]ii al`turide familie [i cei dragi, urm`torilor membri ai asocia]ieicare, în cursul lunii septembrie 2012, împlinescfrumoase vârste, dup` cum urmeaz`: general-maioring. Ionel Dumitrescu, general-maior Leonard A.Banta[, general de brigad` Mitic` Detot, coloneiiing. Constantin A. Mihai, Mircea Ioni] , Ovidiu MariusMaier, Virgil Popescu, coloneii Lucian B`lan,Constantin Rotaru, Chiril Brujan, Ioan Vasile Kanya,Constantin Spirt [i locotenent-colonelul Emilian N.Bucura. La mul]i ani!

PROMO}II Promo]ia 1952 a Academiei Militare organizeaz` în data

de 19.09.2012, orele 10.00, la Clubul Universit`]ii Na]ionale deAp`rare Carol I (fosta Academie Militar`) din [os. Panduri nr.68-72, sector 5, Bucure[ti, s`rb`torirea a 60 de ani de la absolvire.

Cei care doresc s` participe la acest eveniment sunt ruga]is` se adreseze generalului-maior (ret) Ilie Stoleru tel.: 0752 308290; 0745 264 170 sau 021 316 65 45.

Promo]ia 1977 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de Rachete,Artilerie Antiaerian` [i Radioloca]ie Leontin S`lajan s`rb`tore[te35 de ani de la absolvirea institu]iei [i organizeaz` o serie deactivit`]i dedicate acestui eveniment, în perioada 21-23.09.2012,în localitatea Bra[ov.

În spiritul de camaraderie care a caracterizat promo]ia deofi]eri 1977, comitetul de ini]iativ` adreseaz` tuturor colegilorinvita]ia c`lduroas` de a participa la manifest`rile prilejuite deaceast` s`rb`toare [i totodat` rug`mintea de a confirmaparticiparea prin contactarea unuia dintre colegii no[tri: OctavianSecheli, tel. 0745 043 331, Vasile Popa, tel. 0722 406 515, CostelT`taru, tel 0722 669 362 [i prin depunerea unei contribu]ii de 150de lei de persoan`, în contul IBAN RO66BRDE080SV06509250800 deschis pe numele Secheli Octavian, la Banca Rom#n`de Dezvoltare, sucursala Bra[ov.

Promo]ia 1977 de ofi]eri de infanterie organizeaz` reve-derea dup` 35 de ani de la absolvire, la sediul Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu din Sibiu, pe 8 septembrie 2012. Detalii[i înscrieri la: colonelul (r) Gheorghe Popa, Sibiu, tel. 0725 912825, colonelul (r) Laurian Iancu, Bucure[ti, tel. 0722 440 873.

Pre[edintele comitetului de organizare este generalul-locotenentprof. univ. dr. Teodor Frunzeti, comandantul (rectorul) Universit ]iiNa]ionale de Ap`rare Carol I.

Promo]ia 1982 de ofi]eri activi de infanterie a {colii Militarede Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu se reune[te la Sibiu, la sediulAcademiei For]elor Terestre Nicolae B lcescu, în zilele de 28 [i 29septembrie 2012, pentru a s`rb tori cei 30 de ani de la absolvire.

Detalii organizatorice se g`sesc pe site-ul academiei, la adresawww.armyacademy.ro. Persoane de contact: colonel prof. univ. dr.

Recuno[tin]` [i alese cuvinte înso]ite de s`n`tate [i unonest La mul]i ani! veteranilor de r`zboi care, în luna august, auîmplinit venerabila vârst` de 100 de ani, respectiv 102: generalulde brigad` (ret) Traian I. Luculescu, din Craiova (Dolj),plutonierii-adjutan]i principali (ret) {tefan I. Tihui (102 ani), dinB`trâni (Prahova), Ioan Boia[, din {iria (Arad), plutonierii-adjutan]i (ret) Nicolae P. Rusu, din V`leni (Dâmbovi]a), Costic`Ghe. Pu[ca[u, din Gala]i (Gala]i), Ion D. Ple[a din {otânga(Dâmbovi]a), Nicolae I. Filimon, din Cinc[or (Bra[ov), sergen]ii-majori (ret) Gheorghe A. Dr`ghici, din Râmnicu S`rat (Buz`u),Constantin L. Budescu, din Ive[ti (Vaslui).

Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [iSpa]ial` scoate la concurs, cu respectarea prevederilorOrdonan]ei Guvernului nr. 34/2009, trei posturi vacante demedic – personal contractual civil, astfel: medic specialist, medic primar – specialitatea A.T.I.; medic specialist, medic primar - specialitatea medicin`

de familie; medic specialist, medic primar – specialitatea radiologie

– imagistic` medical` ([i [ef de birou cercetare, înv`]`mânt[i statistic` medical`);

La concursul/examenul care se va sus]ine potrivitNormelor metodologice aprobate prin O.M.S.F. nr. 698/09.09.2001, modificat [i completat [i prevederilor Ordinuluiministrului ap`r`rii na]ionale nr. M. 58/08.07.2011, se potînscrie medici speciali[ti sau primari în specialit`]ilemen]ionate.

Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde urm`toareleacte: cerere în care se men]ioneaz` postul pentru caredore[te s` concureze; copie xerox de pe diploma demedic [i adeverin]` de confirmare în gradul profesional; acte doveditoare pentru calcularea punctajului prev`zutîn Anexa nr.3 la O.M.S.F. nr. 698/09.09.2001; declara]iescris` din care s` rezulte c` nu a fost condamnat penalpentru fapte care îl fac incompatibil cu postul pentru caredore[te s` candideze; certificat privind starea de s`n`tate; dovezi c` în ultimii cinci ani nu a fost sanc]ionat deunit`]ile în care a activat [i de Colegiul Medicilor dinRomânia; copie xerox de pe autoriza]ia de liber` practic`.

Bibliografia pentru concurs este cea publicat` pentruexamenul de medic specialist.

Înscrierile se fac la sediul I.N.M.A.S., str. MirceaVulc`nescu nr. 88, sector 1, în termen de 15 zile de laapari]ia acestui anun], iar concursul se organizeaz` dup` 30de zile de la apari]ia anun]ului.

Rela]ii suplimentare se pot ob]ine la telefon – 319 7090, interior 128.

{coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene AurelVlaicu scoate la concurs urm`toarele func]ii:

La catedra de avia]ie: 2(dou`) func]ii instructor principal (lt. cdor. – 246 L); 1(una) func]ie instructor (plt. adj. – 097 M ).La catedra de ap`rare aerian` cu baza la sol: 1(una) func]ie instructor superior ([i [ef comisie di-

dactic`) (lt. col – 246 SM); 2(dou`) func]ii instructor principal (mr. – 246 L); 1(una) func]ie instructor (mr. – 246 L); 1(una) func]ie instructor (plt. adj. – 097 M).La catedra de radioloca]ie: 1(una) func]ie instructor principal (mr. – 246 L); 2(dou`) func]ii instructor (mr. -246 L); 1(una) func]ie instructor (plt. adj. – 097 M).Condi]iile de înscriere [i participare la concurs, precum

[i desf [urarea acestuia sunt prev`zute în Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M. 4/11.01.2002.

Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresacompartimentului resurse umane, tel. 0238/718965,719107 int. 135 sau 209, STAR 4370 int. 135 sau 209.

COMEMORAREAnul acesta se împlinesc 17, respectiv 14 ani, de la plecarea pe alt t`râm a

colonelului SULIMAN CONSTANTIN [i a frumoasei sale so]ii, CORNELIA. Peacest p`mânt au fost împreun` 44 de ani, sunt [i acum împreun`, al`turi de îngeri.Ne plec`m capetele cu adânc respect, nemângâia]i [i cerni]i de durere în fa]amemoriei lor.

Carmen [i Traian NEGOI}~

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, prin U.M. 02025 Babadag,organizeaz` licita]ie public` cu strigare în vederea închirieriiimobilului situat în localitatea Sarichioi, compus din 711 ha.

Licita]ia are loc în ziua de 11 septembrie 2012, ora10.00, la sediul U.M. 02025 Babadag.

În caz de neadjudecare, licita]ia se repet` în ziua de 18septembrie 2012, ora 10.00, [i în ziua de 25 septembrie2012, ora 10.00, la aceea[i adres`.

Condi]iile pentru participare [i adjudecare sunt cuprinseîn caietul de sarcini, care se achizi]ioneaz` de la sediulU.M. 02015 Babadag, începând cu ziua de 22 august 2012,

contra sumei de patru lei, care se depune la casieria unit`]iimilitare.

Ofertele împreun` cu celelalte documente se depun laregistratura unit`]ii militare, pân` la data de 6 septembrie2012, ora 10.00, indicate în anun]ul publicitar.

Garan]ia de participare se exprim` în lei [i se constituieprin scrisoare de garan]ie bancar`, care se prezint` în original,sau prin depunere în numerar la casieria unit`]ii militarepân` la data [i ora depunerii ofertei.

Informa]ii suplimentare se ob]in la sediul unit`]ii sau latel. 0740 139 346.

LICITA}IE

Familia generalului-locotenent (ret) aviator Ioan Di Cesare mul]ume[te tuturorcelor care, prin prezen]`, participare [i implicare de orice fel, i-au fost al`turi la plecareadintre noi a celui disp`rut.

În special, mul]umirile noastre se adreseaz Statului Major al For]elor Aeriene,Comenduirii Garnizoanei Capitalei, asocia]iilor, funda]iilor [i ligilor din domeniul aeronautic.

MUL}UMIRI

Robert St nciulescu, tel. 0722 558 045 [i dr. Cosmin Roman, tel. 0727764 092.

Promo]ia 1987 a {colii Militare de Geniu, Construc]ii [i C iFerate Râmnicu Vâlcea – arma geniu, va s rb tori împlinirea a 25 anide la absolvire în data de 6 octombrie 2012, la sediul Centrului deInstruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici dinRâmnicu Vâlcea.

Pentru to]i ofi]erii din arma geniu – promo]ia 1987, care doresc sparticipe la aceast aniversare, comitetul de organizare adreseaz`rug`mintea de a confirma participarea prin depunerea sumei de 200lei/persoan` în contul RO96BTRL03901201973505XX,Banca Transilvania – Rm. Vâlcea.

Persoane de contact: Tiberiu Osoian, tel. 0721 835 147, STAR5049/122, 173; e-mail: [email protected] [i Gheorghe Brosc rescu,tel. 0755 813 850, STAR 5049/134.

Promo]ia 1987 a {colii Militare de Ofi]eri Activi-femei NicolaeB lcescu Sibiu organizeaz întâlnirea de 25 de ani de la absolvire, înperioada 21 - 23 septembrie 2012, în garnizoana Sibiu. Detaliisuplimentare pute]i afla de la organizator, colonel Angela-MariaBeldiman (Vladu), STAR 1002/450 [i mobil 0722 22 37 15, 0733 55 7817, adresa e-mail angela_beldiman @yahoo.com sau Viorica Popovici(Gatlan), tel. 0722 597 946.

Promo]ia 1987 a Liceului Militar Mihai Viteazul dinAlba-Iulia organizeaz` revederea dup` 25 de ani de laabsolvire, la Alba Iulia, în perioada 28-30 septembrie 2012.Persoane de contact: locotenen]i-coloneii Emil Cordon (0742218 789), Florin Zirbo (0744 552 565), Vasile Tiron (0722 452109) [i Adrian Bochi[ (0726 308 114). Confirmarea departicipare se va face prin depunerea sumei de 150 de lei depersoan` în contul RO 26 BTRL0010120166697200, deschispe numele Cordon Emil, la sucursala BT din Alba-Iulia,pân` la 10 septembrie 2012.

Promo]ia 1992 a Liceului Militar {tefan cel Mare CâmpulungMoldovenesc organizeaz` revederea de 20 de ani de la absolvire,în perioada 28-30.09.2012. Pentru detalii organizatorice, persoan`de contact este Cristian Tomescu, tel. 0751 188 981, e-mail:[email protected].

21CALEIDOSCOP Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)

www.presamil.ro

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANUCHEI ÎN ROMÂNIA (2)

Dezlegarela careul

CHEI ÎNROMÂNIA (1)

dinObservatorul

militarnr. 32/2012

PlutonierElena-Irina SPILC~

ÎN LUMINAASTRELOR

Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE

Civi

liza]

ia oc

hiulu

i

Foto: C`t`lin OVREIU

SFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITARIARIARIARIARI

BULB, AVANS,OD, ROB, TUL,NEREI, PURA,U, OV, TO, LB,

RAMETULUI, IM,TURULUI, FIE,ZAU, U, BOA,

PINION,URMARIT, PI,TABLE, ACTE.

Ilarion BARBU

{tia]i c`...

UN COL}I{OR DE RAI –M~N~STIREA SUCEVI}A

... În toate statele de pe glob, indiferent de zon` geografic`, religiesau cultur`, militarii execut` salutul doar cu mâna dreapt`?

... Diametrul planetei Jupiter m`soar` numai 150.000 de km, în timpce al P`mântului m`soar` numai 12.000 de km?

... Un aisberg poate atinge o greutate de 20 de milioane de tone?

... P l ria de panama este originar din Ecuador, nu din statul Panama?

... Marea piramid` a lui Keops con]ine suficient` piatr` încât dinaceasta se poate ridica un zid înalt de 50 de centimetri care ar ajunge s`înconjoare P`mântul pe la Ecuator?

... Parisul a devenit capitala Fran]ei în anul 1000?

... Palatul Luvru din Paris a fost construit timp de peste 600 de ani,începând din 1207 pân` în anul 1860? Muzeul de]ine peste 200.000 decolec]ii de art` [i e vizitat anual de peste cinci milioane de persoane?

... În Germania sunt înregistrate cele mai multe ma[ini din Europa:44,4 milioane?

... Unul dintre cele mai mici state din lume – Liechtenstein – de]ineprimul loc pe plan mondial la produc]ia [i exportul de din]i artificiali [iproteze dentare?

ORIZONTAL: 1. Puse în saci! - Lop`tari.2. Chei situate în jude]ul Bihor. 3. A tragebrazde - Peti]ie. 4. Sport cu arcul - Mare înEgiptul antic - În text! 5. Cheile situate la 3km de sta]iunea Lacul Ro[u [i la 30 km nord-est de Gheorgheni. 6. Pe urm` - Apro-ximativ. 7. Dan Petre - Sere! - Urme l`sate

de un obiect murdar. 8. Mone-d` în Uniune - Dinte situat întreincisivi [i m`sele. 9. Aceste cheisunt o rezerva]ie natural`complex`, fiind situate la limitadintre jude]ele Alba si Hune-doara în partea de sud-est amun]ilor Sanijei, subdiviziunea Mun]ilor Metaliferi. 10.Persoane distinse într-undomeniu - A scoate în eviden]`.

VERTICAL: 1. Ofi]er laPoart` - O bomb` pe uli]`.2. Suport de informa]ii (pl.) -Dilatare [i contractare ritmic`a arterelor. 3. Se ]ine departede biseric` (fem.)- Grup dealbine. 4. Vasile Blaga - Cânt`re]în Grecia antic`. 5. Atmosfer` -Grab` - În sup`! 6. A lega foileunui registru - Partea cea mai

reu[it` a unui spectacol. 7. Întocmai cu actelenormative - Pas`re cu coad` lung` pe care opoate r`sfira ca un evantai. 8. Una dinmul]ime - Discipol. 9. Dunga]i. 10. Varietatede capr` s`lbatic` cu coarne mari [i curbate- Izm`.

Tradi]iile, folclorul [icultura neîmbog`]ite. Toate seg`sesc în inima Bucovinei, laM`n`stirea Sucevi]a. Situat`în satul cu acela[i nume, pemalul pârâului Sucevi]a, la odistan]` de 18 km sud-vest deR`d`u]i, M`n`stirea Sucevi]aeste construit` c`tre sfâr[itulsecolului al XVI-lea de familiilede boieri Movil`, cu hramulÎnvierea Domnului. În com-plexul cultural-artistic alm`n`stirii, cei interesa]i de acunoa[te arta medieval` asecolelor XV [i XVI g`sesc,reunite, arhitectura religioas`,de ap`rare [i civil`, pictura, sculptura în lemn [ipiatr`, broderii, manuscrise [i argint`rie. Astfel,remarc`m c` muzeul m`n`stirii este în posesiauneia dintre cele mai bogate [i mai pre]ioasecolec]ii de art` medieval` din Moldova:acoper`mintele de morminte ale domnitorilorIeremia (datând din 1606) [i Simion Movil`

CogitoCogitoCogitoCogitoCogito

Eteribil

prostulcare secrede

obligats` fie

demn [igrav

în fiecaremoment.

AlexandruVLAHU}~

(1609), capodopere ale broderiei; cele maireu[ite portrete laice din epoc`: epitaful cu10.000 de m`rg`ritare (1597), caseta de argintcu p`rul doamnei Elisabeta, so]ia lui IeremiaMovil`.

• Adrian, fiul împ`ratului traco-roman Probus, † 26august. Acest sfânt a tr`it în zilele împ`ratului Liciniu, în Bizan],[i se tr`gea de la Roma, fecior fiind lui Probus, împ`ratul Romei,împreun` cu un frate al s`u, Dometie cu numele, ce ajunseseepiscop în Bizan], dup` Tit. Deci fericitul Adrian, dorind a p`timipentru Hristos, s-a dus la Nicomidia [i l-a mustrat pe Liciniu,c`ci stricase în de[ert [i f`r` socoteal` o[tile romane, cu pricinaprigoanei asupra cre[tinilor. Drept pentru care a fost supus lamulte chinuri [i i s-a t`iat capul.

Dieta pentru zodia S`get`tor:Nativii din zodia S`get`tor sunt

agita]i din fire [i asta îi ajut` s` nuse îngra[e. Organele sensibile ale

s`get`torilor sunt ficatul [ipancreasul, iar pentru asta trebuie

s` ]in` în permanen]` un regimalimentar, f`r` pr`jeli, alc`tuit din

carne slab`, în special de pe[te,diverse salate compuse din

legume crude [i fructe, iardetoxifierile cu argil`, odat` la trei

luni, sunt binevenite. Petrecerileinterminabile pân` în zorii zilei,

alcoolul [i tutunul trebuie evitate,iar sportul în aer liber îi ajut` s`

scape de stres [i s`-[ilimpezeasc` gândurile.

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` gr`bi]i s` trage]i concluziidespre persoane pe care nu le cunoa[te]i. La locul de munc`,

prin faptul c` lua]i ini]iativa într-o situa]ie care nu v` prive[te,deranja]i unii colegi ce nu doresc s`-[i asume responsabilit`]i.

Taur (21 aprilie-20 mai): Oricât încerca]i s` v` ascunde]ide cei din jur [i s` medita]i asupra unor decizii, nu reu[i]i s`

ave]i parte de lini[tea dorit`. Spre sfâr[itul s`pt`mânii, primi]i vizitaunei persoane dragi, care v` ajut` s` g`si]i r`spunsurile pe care lec`uta]i.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Agita]ia [i nepl`cerile cauzatede diverse întâmpl`ri ce au avut loc în ultimele s`pt`mâni î[i

g`sesc finalitatea [i începe]i s` v` intra]i în normal. Ve]i trece printr-operioad` a schimb`rilor pe plan profesional.

Rac (22 iunie-22 iulie): V` for]a]i norocul împingând opersoan` apropiat` s` fac` un gest pe care ini]ial îl dezaproba.

Starea dumneavoastr` de spirit este la fel de schimb`toare ca [ivremea, iar acest aspect nu este pe placul colegilor de serviciu.

Leu (23 iulie-22 august): Atacul se dovede[te a fi cea maibun` ap`rare cu care v` ame]i]i adversarii, dar perioada

imediat urm`toare ve]i schimba tactica pentru a putea pune la puncto strategie în cazul în care scopurile dumneavoastr` nu vor fi atinse.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): V` implica]i înrezolvarea unei dileme [i în strângerea de fonduri pentru o

persoan` care are probleme de s`n`tate. Dispune]i de energie dinplin cât s` îi face]i [i pe cei din jur s` se implice cu toate resurselepentru a v` sus]ine cauza pân` la final.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` displace întru totul s` fi]i pusîn postura de a v` min]i prietenii [i familia. Analiza]i la rece posibilitatea de a

ie[i dintr-un impas sentimental f`r` a cauza prea multe pagube emo]ionale.Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Pe plan profesional scoate]ila atac tot arsenalul [i face]i fapte care nu v` onoreaz` doar de dragul

victoriei. Ave]i tendin]a de a abuza de bun`voin]a oamenilor care v` admir` [ide func]ia pe care o ave]i. Din p`cate, pentru dumneavoastr` nu este valabil`expresia: „scopul scuz` mijloacele” [i tot ce face]i acum v` poate cauza [i maimulte nepl`ceri.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Începe]i s` realiza]i c`înc`p`]ânarea cu care a]i sus]inut anumite afirma]ii nefondate nu a fost

tocmai de bun augur. Ru[inea v` împiedic` s` încerca]i s` mai repara]i cevadin ce a]i stricat.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` bucura]i de o perioad`relaxant` [i eficient` totodat` la serviciu, deoarece previziona]i cu succes

toate etapele sarcinilor ce v` revin. V` îndrepta]i aten]ia c`tre cineva de sexopus, care v` surprinde prin naturale]ea [i optimismul cu care g`se[te decuviin]` s` se entuziasmeze de orice moment banal.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Oboseala [i stresul î[i punamprenta asupra concentr`rii [i ini]ierii unor proceduri complexe la

serviciu. De câte ori ave]i parte de certuri cu o rud`, prefera]i s` fi]i cel carecedeaz` [i întoarce spatele.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Faptul c` sunte]i mereu nehot`rât [inemul]umit de eforturile colegilor de serviciu, îi va face pe ace[tia s` se

îndep`rteze [i s` caute alian]a cu oameni mai maleabili. În rela]ia de cuplu,persoana iubit` v` repro[eaz` indiferen]a cu care trata]i activit`]ile comune.

Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

22 FINANCIAR

Radar economic

Pagin` realizat` de locotenent-colonel Gheorghe VI{AN

CFR C`l`tori a anun]at, recent, o nou`ofert` la transportul cu trenul: biletul deweekend. Un produs ce v` permite s`economisi]i pân` la 35% din pre]ul c`l`toriilorde la sfâr[it de s`pt`mân`, efectuate în 30 dezile de la emiterea documentului de c`l`torie.Astfel, în func]ie de num`rul de weekenduripentru care se opteaz` într-o lun`, reducereapoate fi de 15% (pentru dou` weekenduri), 25%(pentru trei weekenduri) sau 35% (pentru patruweekenduri). Biletul de weekend este olegitima]ie de c`l`torie care se emite pentru osingur` persoan`, la acela[i rang de tren -Regio, InterRegio sau InterCity, la clasa I sau aII-a (vagon clas` sau cu[et`) - [i aceea[i rut`,pe distan]e de pân` la 1.000 de kilometri. Acesttip de bilet nu d` dreptul la întreruperea

Economia României, pe locul patruîn topul cre[terilor din Uniunea European`(UE). Conform primelor estim`ri f`cute deInstitutul Na]ional de Statistic` (INS), ProdusulIntern Brut (PIB) al ]`rii noastre, în trimestrulal doilea, a fost, în termeni reali, mai mare cu0,5% comparativ cu primul trimestru al acestuian (date ajustate sezonier). Aceast` cre[tereplaseaz` ]ara noastr` pe locul patru în UE, dup`Suedia (+1,4%), Letonia (+1,0%) [i Slovacia(+0,7%), relev` datele Eurostat. Fa]` de acela[itrimestru din anul 2011, economia local` aînregistrat o cre[tere de 1,2% pe seria brut` [ide 1,7% pe seria ajustat` sezonier. În intervalulianuarie-iunie a.c., raportat la perioada similar`de anul trecut, PIB a avansat cu 0,8% pe seriebrut` [i cu 1,4% pe serie ajustat` sezonier. Pre]ul gazelor naturale va fi majorat.

Am convenit cu Guvernul s` se creasc` pre]ul laconsumatorii casnici [i pentru cei industriali cu5%, respectiv cu 10% pân` la jum`tatea luniiseptembrie, a precizat într-o conferin]` de pres`[eful delega]iei Fondului Monetar Interna]ional(FMI) în România, Erik Jan de Vrijer. Referitorla aceast` scumpire, premierul Victor Ponta a

declarat c` ea nu are nicio leg`tur` cucalendarul liberaliz`rii pre]urilor [i reprezint`îndeplinirea unei obliga]ii asumate de GuvernulRomâniei în mandatele precedente, regle-mentare care a fost amânat` pân` acum. Pia]a asigur`rilor, în revenire. În prima

jum`tate a anului, comparativ cu perioadasimilar` din 2011, pia]a de asigur`ri a crescutcu 2,7%, înregistrând un volum total desubscrieri de peste 4,1 miliarde lei, primamajorare semestrial` (an/an) de dup` 2009,potrivit cifrelor preliminare centralizate de

Comisia de Suprave-ghere a Asigur`rilor.Primele brute sub-scrise pe segmen-tul asigur`rilorgenerale au tota-lizat aproape 3,3miliarde de lei,sum` în cre[tere cu3,54% fa]` de acela[iinterval al anului trecut. Volumul de primebrute subscrise pentru asigur`rile de via]` ausc`zut u[or, cu 0,38%, la circa 857,1 milioane delei. Japonia va dubla Taxa pe Valoare

Ad`ugat` (TVA). De curând, Parlamentuljaponez a aprobat dublarea TVA în mai multeetape, de la 5%, cât este în prezent, la 8%, înaprilie 2014, [i la 10%, în octombrie 2015, înîncercarea de a reduce datoria public` a ]`rii,care a dep`[it deja 200% din PIB, [i de a garantamen]inerea sistemului de protec]ie social`, scrieAFP. Din majorarea TVA, veniturile fiscale labugetul de stat ar urma s` creasc` cuaproximativ 13.500 de miliarde de yeni (circa135 miliarde de euro) pe an. Cererea de aur la nivel mondial, în

sc`dere. Potrivit unui raport al ConsiliuluiMondial al Aurului (CMA), cererea de aurla nivel global a fost, în perioada aprilie-iunie,de 990 de tone (aproximativ 51,2 miliarde dedolari), cel mai redus nivel din ultimii doiani. Fa]` de trimestrul precedent, cererea asc`zut cu 10%, iar raportat la aceea[i perioad`din 2011 aceasta s-a mic[orat cu 7%, din punctde vedere cantitativ. Achizi]iile de aur pentruproducerea de bijuterii s-au diminuat cu 13%în prima jum`tate a anului, ajungând la 906,4tone, în timp ce investi]iile în aur s-au reduscu 3%, pân` la 709,4 tone, cu 3% mai pu]indecât în perioada corespunz`toare a anuluitrecut. De remarcat c`, b`ncile centrale aucump`rat în primele [ase luni ale anului încurs 254,2 tone de aur, cu 25% mai mult decâtîn aceea[i perioad` a lui 2011. Grecia r`mâne în recesiune sever`.

Dup` o sc`dere economic` de 6,5% consemnat`în primele trei luni ale acestui an, ProdusulIntern Brut al Greciei s-a contractat cu 6,2% întrimestrul al doilea, scrie Reuters. Grecia se afl`în al cincilea an consecutiv de recesiune [i seconfrunt` cu o rat` a [omajului de peste 23%.

Potrivit prevederilor HG nr. 166/2003,studen]ii sunt scuti]i de la plata taxelor [itarifelor pentru: serviciile de asisten]` [iopera]iunile de înmatriculare prestate de oficiileregistrului comer]ului de pe lâng` tribunale;autorizarea func]ion`rii comercian]ilor,solicitat` la constituire; ob]inerea de laadministra]ia public` local` a autoriza]iei dedesf`[urare a unor activit`]i economice în modindependent; publicarea, în extras, în MonitorulOficial al României, Partea a IV-a, a încheieriide înmatriculare pronun]at` de judec`torul-delegat la oficiul registrului comer]ului de pelâng` tribunal; activitatea notarial`, în cazulactelor a c`ror încheiere în form` autentic`este obligatorie. Nu fac obiectul facilit`]ilorfiscale prev`zute de HG nr.166/2003: taxa deverificare [i/sau rezervare firm` [i/sauemblem`; taxa judiciar` de timbru [i de timbrujudiciar. Aceste facilit`]i fiscale se acord` osingur` dat` [i pentru constituirea unei singurefirme, individual sau împreun` cu al]i studen]icare îndeplinesc urm`toarele condi]ii: urmeaz`cursurile unei forme de înv`]`mânt superior lao institu]ie de înv`]`mânt acreditat`; sunt celpu]in în anul doi de studiu [i au promovat toateobliga]iile prev`zute de senatul universit`]ii;

O NOU~ OFERT~ CFR:BILETUL DE WEEKEND

Din aceast` s`pt`m#n` pute]ibeneficia de reduceri de pân` la35% la c`l`toria cu trenul \n timpulweekendului.

c`l`toriei. Reducerile nu se cumuleaz` cu altereduceri. Nu este obligatorie procurareatichetului de rezervare a locului. Aceast` nou`ofert` nu anuleaz` legitima]ia de c`l`torienominal`: cartea VSD. De exemplu, pentru treiweekenduri pe ruta Bucure[ti – Sinaia, la trenInterCity clasa a II-a, biletul de weekend cost`271,8 lei, cu 72,6 lei mai pu]in decât pentru [asec`l`torii la pre] întreg. În acelea[i condi]ii,pentru ruta Bucure[ti - Constan]a, pute]ieconomisi aproximativ 100 de lei, pre]ul biletuluide weekend fiind de 289,35 lei. Mult mai ieftinv` cost` acest tip de document de c`l`toriedac` opta]i pentru trenurile InterRegio. Astfel,tot pentru trei weekenduri, pute]i ajunge laSinaia cu doar 156,6 lei, iar la Constan]apl`tind 217,8 lei. Cu noua ofert` lansat`, CFRva face o concuren]` serioas` firmelor autode transport persoane, în condi]iile în carecostul unui bilet de autobuz pe ruta Bucure[ti– Sinaia este de 30 de lei, iar pentru a ajungedin capital` la Constan]a trebuie s` achita]icel pu]in 50 de lei.

FACILIT~}I FISCALE ACORDATESTUDEN}ILOR

LA ÎNFIIN}AREA UNEI FIRME Studen]ii români care înfiin]ez` o afacere proprie au dreptul,

potrivit legisla]iei în vigoare, la numeroase scutiri de la plata taxelor[i tarifelor aferente. Pentru a beneficia de aceste facilit`]i, ei trebuies` aib` pân` în 30 de ani, s` fie cel pu]in în anul doi de studiu la oinstitu]ie de înv`]`mânt superior acreditat` [i s` fi promovat toateobliga]iile prev`zute de senatul universit`]ii.

nu au dep`[it vârsta de 30 de ani. Îndeplinireaacestor condi]ii legale trebuie s` fie atestat`printr-un act doveditor emis de institu]ia deînv`]`mânt superior acreditat` al c`rei studenteste solicitantul. Conform HG. nr. 166/2003,facilit`]ile fiscale de mai sus se acord` numaipentru constituirea unei firme, nu [i în cazuldobândirii acesteia prin cesiunea p`r]ilorsociale de la o alt` persoan`. De re]inut c`,de prevederile acestui act normativ potbeneficia doar studen]ii institu]iilor deînv`]`mânt superior acreditate, de stat sauparticulare, indiferent dac` urmeaz`specializ`ri acreditate sau autorizate, delung` sau de scurt` durat`, dac` se afl` lastudii aprofundate [i de masterat [i indiferentde forma de înv`]`mânt pe care o urmeaz`.Studen]ii cet`]eni str`ini care urmeaz`cursurile unei institu]ii de înv`]`mânt superiorpe teritoriul României nu beneficiaz` deprevederile HG nr.166/2003. Dac`, în termende trei ani de la înmatricularea societ`]iiintervine cesionarea par]ial` sau total` ap`r]ilor sociale sau ac]iunilor, societatea esteobligat` s` restituie integral sumele pentrucare s-a acordat scutirea de plat`.

MONEDA NA}IONAL~S-A APRECIAT SEMNIFICATIV

Banca Na]ional` a României (BNR) a afi[at vineri, 17 august, uncurs de referin]` de 4,4852 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele[ase s`pt`mâni.

O cota]ie inferioar`celei stabilite vinereatrecut` de BNR a fostînregistrat` în data de5 iulie, când un eurovalora 4,4796 lei. Oapreciere semnificativ`a monedei na]ionale aavut loc [i în raport cudolarul american, leulcâ[tigând s`pt`mânatrecut` aproape 2% fa]`de acesta. La fel ca [i încazul euro, cursuloficial anun]at de BNRpentru un dolar, în ziuade 17 august, de 3,6250lei, este cel mai sc`zutdin ultimele [ase s`p-t`mâni. Pe de alt` parte,paritatea euro/dolar amarcat o u[oar` apre-ciere în ultimele zile,pân` la un nivel de1,2360, investitorii anti-cipând adoptarea unornoi m`suri la nivel eu-ropean pentru rezolva-rea crizei datoriilor dinzon`.

PRO MEMORIAObservatorul militar

Nr. 33 (22- 28 august 2012)www.presamil.ro

23

Un Pere-Lachaise militar

Cel mai mare cimitir din Paris, Père-Lachaise [i unul din cele mai renumite dinlume adun`, în fiecare an, milioane devizitatori, fiind considerat monument istoric.Perceput de turi[ti mai degrab` ca un muzeudecât ca un a[ez`mânt cu locuri de veci, înPère-Lachaise te po]i plimba pe aleileumbroase, vizitând morminte ale unor per-sonalit`]i precum Bizet, Comte, La Fontaine,Edith Piaf sau George Enescu.

Preluând modelul francez, capitala ]`riinoastre ofer` un muzeu în aer liber tuturorcelor care vor s` viziteze mormintele unorpersonalit`]i culturale, artistice, [tiin]ifice saupolitice ale României. Cimitirul Bellu a fost incluspe harta cultural a Europei, intrând astfel încircuitul turistic interna]ional. Foarte mul]i turi[tiau vizitat, anul acesta, cu ocazia manifest`rilorculturale din Noaptea Muzeelor, cimitirulBellu, un loc înc`rcat de istorie [i cultur`,monumente [i alei dedicate marilor scriitori,actori, oameni de [tiin] [i de cultur ai ]`rii.

Cimitirul Ghencea Militar e unul dinaceste locuri unde, reu[ind s`-]i faci loc, prinpa[i mici, printre monumente [i morminte,revezi, cu ochii min]ii, eroi care au luptat, înaer, pe ap` sau pe uscat, oameni politici careau influen]at destinul ]`rii sau al ArmateiRomâniei, dar [i oameni de cultur`. De[i înc`nu e perceput ca un obiectiv turistic, CimitirulMilitar Ghencea atrage deja mul]i vizitatoripasiona]i de istorie, fo[ti militari care vor s`aduc` un omagiu celor c`zu]i la datorie.

Am stat de vorb` cu Marin Alexe care,de peste [apte ani, este directorul CimitiruluiGhencea, care înglobeaz` cimitireleGhencea 1, 2 [i 3. Mi-a fost ghid pe aleilecimitirului, într-o diminea]` însorit`,povestind despre cei care nu mai sunt, darale c`ror nume evoc` fapte de glorie.

Foarte rar îmi fac timp s` m` plimbpur [i simplu prin cimitir. De cele mai multeori fac asta atunci când avem oînmormântare, o repara]ie, în special lucruriadministrative, îmi spune Marin Alexe. Demeserie inginer horticultor, a fost oîntâmplare faptul c` a ajuns s` lucreze într-un cimitir. Oamenii cu care lucreaz` suntpu]ini, dar pricepu]i, iar meseria nu e unatocmai u[oar`. Uneori, avem [i câte dou`-

CIMITIRUL MILITAR GHENCEA –MUZEUL SUFLETELOR

Cimitirul MilitarGhenceaad`poste[temormintele unorpersonalita`]imilitare [i politice,eroi c`zu]i la datorieîn cele dou`r`zboaie mondiale,[efi ai Statului MajorGeneral sau mini[triai ap`r`rii. Cunoscut[i ca Cimitirul MilitarGhencea 1, acestaî[i deschide por]iletuturor celor carevor s` aprind` olumânare lac`p`tâiul celor dragiînmormânta]i acolo,dar [i s` vad` loculunde se odihnesccei care au scrisistoria ]`rii.

Locotenent Andreea CRISTIAN

trei înmormânt`ri pe zi. Groparii no[tri suntcei care se ocup` de tot, iar zilele cele maidificile sunt atunci când se fac deshum`ri,îmi explic` Marin Alexe.

Acolounde dormsomnulde veci eroii

O alee lat`, cea principal`, despartecimitirul în dou`. De o parte [i de alta staualiniate crucile, aproape um`r la um`r, darordinea militar` domne[te înc`, de[i din fo[tiieroi militari n-au mai r`mas decât pietrelefunerare [i, pe ici pe colo, câte o poz`. Niciunmormânt aruncat la întâmplare sau neîngrijit.Majoritatea celor înhuma]i aici au înc` rudecare vin [i se îngrijesc de morminte, s`descflori [i aprind lumân`ri, m` l`mure[te MarinAlexe.

În cap`tul aleii principale se ridic`impozant Mausoleul Cimitirului, locul undese desf`[oar` ceremoniile funerare pentrueroii c`zu]i la datorie. Printre cruci [i

monumente de diverse forme, z`resc din locîn loc pete de culoarea cerului. Sunt pale deelice, puse în semn de recuno[tin]` pentrucei care, în timpul vie]ii, au dominat în`l]imile– pilo]ii militari. Îmi atrage aten]ia o piatr`funerar` ne[lefuit`, având încrustat un nume[i forma unui MiG-21. Este mormântul

locotenent-colonelului aviator DoruDavidovici, unul din cei mai îndr`gi]i scriitoride fic]iune din România. Pilot, comandant depatrul` [i escadril` în Regimentul 86 Avia]ieVân`toare, inspector pentru avia]ia devân`toare în Comandamentul Avia]iei Militareîntre 1981 [i 1986 [i instructor cu între-buin]area în lupt` a avia]iei în Regimentul 86Avia]ie Vân`toare în perioada 1986 – 1989,Doru Davidovici a zburat pentru ultima oar`la 20 aprilie 1989. Avionul pe care îl pilota, unMiG-21, s-a pr`bu[it de la 1.000 de metri, dinmotive necunoscute.

Un mare nume al avia]iei române[ti dinAl Doilea R`zboi Mondial, ale c`rui osemintese odihnesc în Cimitirul Ghencea Militar,este cel al c`pitanului aviator Alexandru{erb`nescu, un as al avia]iei de vân`toareromâne. A participat la campaniile de la

Stalingrad, Dnipropetrovsk [i Mariupol,unde a luptat al`turi de avia]ia german`împotriva avia]iei fostei URSS, precum [i laap`rarea regiunii petrolifere Ploie[ti,împotriva avia]iei de bombardamentamericane, fiind comandantul Grupului 9Vân`toare.

A c`zut eroic în lupta împotriva Alia]ilor,cople[it de escorta de Mustang-uri în

bombardamentele americane asupraora[ului Ploie[ti, la 18 august 1944. Înmomentul c`derii, era asul cu cel mai marenum`r de victorii aeriene (47) din For]eleAeriene Regale ale României. A fostînmormântat cu onoruri militare în CimitirulGhencea Militar la 22 august 1944.

Razele ascu]ite ale soarelui se reflect`pe o imens` plac` de marmur` alb`, pe carecitesc, cu litere negre, numele generaluluiAlexandru Ioani]iu, fost [ef al Marelui StatMajor [i al Marelui Cartier General alArmatei, în prima parte a celui de Al DoileaR`zboi Mondial. Printre alte nume, reg`sitepe pl`cile funerare ad`postite în CimitirulGhencea 1 Militar, se afl` generalul IonBunoaica, comandant al JandarmerieiRomâne, [i generalul de brigad` post-mortem Alexandru Pastia, c`zut înnoiembrie 1942 la Cotul Donului.

Am p`r`sit atmosfera înc`rcat` de istoriedin Ghencea 1 [i am ajuns în cel mai mare [imai modern cimitir militar, aflat la câtevastr`zi distan]`. Ghencea 3, administratimpecabil de plutonierul-major GeorgeDumitrescu, a fost dat în folosin]` în urm` cuopt ani, fiind construit conform normeloreuropene, cu spa]ii destinate odihnei [ireculegerii. Au fost amenajate b`nci la umbracopacilor, fiecare alee fiind asfaltat` [iluminat`. Crucile albe par toate la fel, din locîn loc ap`rând câte o ie[ire din decor printr-oplac` funerar` de marmur` neagr`.

Fiind un cimitir nou, din el lipsesc eroiic`zu]i la datorie în cele dou` r`zboaiemondiale, dar pentru cei care vor totu[i s`-lviziteze, pot s` aduc` un omagiu mareluiistoric Florin Constantiniu, membru alAcademiei Române, trecut la cele ve[nice înluna aprilie a acestui an, la 79 de ani.

Las în urm` Cimitirul Ghencea [i, odat`cu el, o lume de pove[ti de via]` [i exemplede curaj [i d`ruire, care d`inuie înc` pesteani, pentru cine vrea s` le cunoasc`. O vizit`în Cimitirul Ghencea Militar poate fi, de cenu, o lec]ie de istorie.

Mausoleul Cimitirului Ghencea

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1804/2012Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

24Observatorul militarNr. 33 (22 - 28 august 2012)www.presamil.ro

PERSONALITQ}I

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

Interviu realizat deAndreea IMBRI{C~

– În urm` cu câteva luni a]i lansat dejacel de-al 34-lea album din carieradumneavoastr`. A]i fost emo]ionat`?

– Cu o s`pt`mân` înainte de lansare amfost cople[it` de emo]ii. Pân` acum amînregistrat 34 de albume [i cam dou` sautrei le-am scos cu cover-uri, preferândîntotdeauna s` cânt numai muzic`româneasc` sau în limba român`. Cel lansatla sfâr[itul anului trecut [i începutul lui 2012con]ine 15 melodii de dragoste, muzica [itextele de Rare[ Borlea (Raoul). Este alcincilea album f`cut împreun` [i am profitatde aceast` ocazie pentru a marca [i \mplinireaa opt ani de colaborare, despre care pot s`spun, f`r` fals` modestie, c` a fost un succes.Iubesc toate piesele la care am lucrat înc` dela începutul carierei mele [i nu a[ puteaniciodat` s` afirm c` prefer unele îndetrimentul altora. Dac` nu îmi place textulunei melodii, nu pot s` o interpretez. Pieseletrebuie s` m` reprezinte, s` le simt.

– Cum a fost drumul artistic alMirabelei Dauer?

– Am întâmpinat tot felul de dificult`]i,îns` m` mândresc foarte mult c` m-am lansatsingur`. Nu m-a ajutat decât Dumnezeu. Încopil`rie am f`cut gimnastic` sportiv`. Amadorat gimnastica, dar am iubit [i cântecul.Profesoara de balet de la clubul sportiv [colarla care m` antrenam m-a trimis la Casa deCultur` „Turturele”. Aici am cântat cu Big-bandul – radio – care participa la serile dedans joia [i sâmb`ta. Cu Miki Ampoitan. Ceforma]ie! Ca s` pot cânta, m-am înscris latoate cercurile! Mai târziu, am urmat {coalaPopular` de Art`, la clasa Floric`i Or`scu,prin mâinile c`reia au trecut cam to]i cei dingenera]ia mea. Pe la 16-17 ani mi-am luatsingur` via]a în mâini. Nu mai aveamr`bdare. Eram înc` elev` când am începuts` cânt într-un bar. M` îmbr`cam în singurarochie lung` pe care o aveam, cu basche]i înpicioare, m` fardam cu mina de la creion [iîmi despleteam p`rul ca s` par mai mare.Interpretam piese din repertoriul RiteiPavone. Acolo cântam pân` la ora 21.00 [im` întorceam acas`. De fiecare dat`, erampunctual`. Nimeni nu [tia c` am „datspectacol” pe terasa unui local. Tata nu avrut niciodat` s` cânt, dar l-am pus în fa]afaptului împlinit. Primul meu nume de scen`a fost Bella Scory, de la Scor]aru, numele defat`, iar cea dintâi pies` de muzic` u[oar`care mi-a fost încredin]at` de compozitorulIon Cristinoiu s-a numit „Taina nop]ii”. Pemine nu poate spune c` m-a f`cut cinevacânt`rea]`. George Grigoriu spunea: Astamic`, Piticu]a, poate s` fie mândr`, c` pe astanu a ajutat-o nimeni. Ba, din contr`, toat`lumea i-a pus piedici. La Televiziune amdebutat într-o echip` de zile mari: AuroraAndronache, Sanda Balaban, Tudor Vornicu,Alexandru Boc`ne], Titus Munteanu, OvidiuDumitru, Mariana {oitu – elita televiziunii.Emisiunile de divertisment, Revelioanele

erau numai în direct. Tudor Vornicu neadora. Pe cei pe care îi iubea cel mai mult,pe `ia îi muncea cel mai mult. {i pe `ia îipl`tea cel mai pu]in. Dar era o onoare s`lucrez cu el.

– Care au fost compozitorii prefera]i?– Am colaborat cu mul]i compozitori, îns`

cel mai loial a fost Vasile Vasilache junior.Cele mai multe piese, apar]inând compo-zitorului Vasilache, au fost scrise pentrumine. Prima melodie încredin]at` s-a numit„În zori”. Am cântat [i piesa tat`lui luiVasilache, „Mor`ri]a”, pe care am reactuali-zat-o în 1983, p`strându-i forma original` [ireu[ind, astfel, s` o readuc pe firmamentulmuzicii pop, deoarece a fost o pies` interzis`pân` în 1983, din „motive politice”. Am avutpl`cerea s` cooperez [i cu al]i compozitori,precum: Marcel Dragomir, Marius }eicu,Marian Nistor, Ionel Tudor. Marian Nistormi-a dat prima pies` în 1977. Ne aflam laMoscova, la Hotelul Budapesta, [i mi-acântat [ase piese: „Noapte de mai”, „Frunzamea albastr`”, „Mul]umesc, iubit` mam`”,„Iart`-m`”, „Amintiri” [i „Robo]el”. {i cândne-am întors din turneu le-am înregistrat petoate. Prima crea]ie a lui Ionel Tudor,încredin]at` unui artist consacrat, a fostpentru mine, în 1987, piesa „Te a[tept s` vii”,cunoscut` [i sub numele „Fotoliul din odaie”,melodie pe versuri scrise de so]ia sa, AndreeaAndrei. În scurt timp, cântecul a devenit un[lag`r îndr`git, aflat pe buzele tuturor. Erafredonat peste tot.

– Privind retrospectiv, dup` zeci deani de carier`, care este tr`s`tura esen]ial`care define[te performan]a artistic`?

– Nu cred c` exist` o formul` pe care s`o aplici [i s` cucere[ti publicul. Fiecare artistare propriile sale tr`s`turi pe care [i leînsu[e[te pentru a-[i dezvolta o carier`

profesional` a[a cum î[i dore[te. Îns` ]inseama de unele principii pe care le aplic.Consider c` exist` o linie invizibil` între tine[i M`ria Sa publicul pe care o po]i trece doarprin sinceritate. Scena nu este o expozi]ie,unde s` îi prezin]i publicului diverseleaccesorii [i haine scumpe. Tu trebuie s` lealini sufletele prin cânt [i s` te d`ruie[ti. Un

impresar mi-a spus odat` câteva cuvinte caremi-au devenit foarte dragi: Vei deveni o vedet`atunci când vei fi recunoscut` pe strad` f`r`artificiile scenei. Respectul fa]` de public este,de asemenea, extrem de important. Darînainte de a-i respecta pe ceilal]i, trebuie s`te respec]i pe tine însu]i. Conteaz` enormmodul în care te prezin]i în fa]a publicului.Tocmai datorit` acestui respect am emo]iide fiecare dat` la spectacole, pentru c` amsim]it întotdeauna responsabilitatea pe careo am fa]` de compozitor, de textier, de public,de familie. Mi-a fost [i îmi este team` s` nu-idezam`gesc.

– Cum vi se pare muzica u[oar` ast`zi?Este o schimbare de stil, este mai mult`investi]ie... electronic`?

– E... u[oar`. Nu toat` muzica este astfel,dar în mare parte a[a este. Nu mai exist` unrespect pentru muzica noastr` româneasc`.Am fost invitat` la un festival, în recital, darfestivalul de muzic` româneasc` era în limbaenglez`! Dac` a[ avea putere, a[ expune totce se cânt` în România [i i-a[ l`sa pe cet`]enis` aleag`. În schimb, la noi în ]ar` se impune.Toate posturile comerciale de radio, deteleviziune impun ce trebuie s` vezi, cetrebuie s` ascul]i. În muzica u[oar` de ast`zise observ` un spirit de turm`. Eu toat` via]aam urmat drumul meu [i mi-am p`stratidentitatea ca artist.

– Dac` nu a]i fi f`cut muzic`, cealtceva a]i fi ales?

– Muzic`. Dac` ar fi s` o iau de la cap`t,tot asta a[ face. Muzica a fost crezul meu.Ini]ial, nu am privit cariera muzical` ca omeserie, din care s` ob]in anumite beneficiifinanciare, îns`, în prezent, a devenit oprofesie. Cel mai bine în via]` am [tiut s` facmuzic`. M`rturisesc c` niciodat` nu amcrezut ca voi deveni artist`, dar Dumnezeu

mi-a dat [i mie o „arm`”: glasul. M` plictisescrepede de unele piese [i tocmai de aceea îmiplace s`-mi surprind publicul mereu cu unelenoi. Astfel, de-a lungul carierei, am strâns înrepertoriu mai mult de 600 de melodii. Cândsunt invitat` la diverse evenimente pentru acânta, este foarte dificil s` fac o selec]ie a lor.Sunt foarte multe crea]ii pe care a[ vrea s` leinterpretez, încât nu [tiu pe care s` le aleg.

– Care sunt arti[tii prefera]i dindomeniul muzical?

– Prefera]ii mei sunt Luciano Pavarotti,Maria Callas, Whitney Houston, Tom Jones[i Tina Turner.

– Având în vedere c` sunte]i adeseaplecat` în turnee, de cele mai multe oriîn momente importante din via]adumneavoastr`, regreta]i ceva?

– Nu regret nimic, pentru c` mi-amasumat tot ceea ce implic` aceast` meserie.Tat`l meu avea o vorb`: Dac` decizi s` faciun lucru, fie bun sau r`u, s` nu fii sup`rat`pentru c` tu ai ales. Fiecare în via]` î[i alegeun drum pe care trebuie s`-l parcurg`. Euam ales s` devin o artist` [i am s`-mi facmeseria cât se poate de bine, pân` când ams` pot [i pân` când o s` vrea Dumnezeu s`m` cheme în corul lui de îngeri.

– În cadrul unei Gale desf`[urate laPalatul Cercului Militar Na]ional vi s-adecernat Premiul de excelen]` pentruîntreaga carier` din partea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale. Ce înseamn` aceast`distinc]ie pentru dumneavoastr`?

– Sunt foarte încântat` de acest premiu,deoarece este înmânat din partea Ministe-rului Ap`r`rii Na]ionale, cu atât mai mult cucât pentru mine aceast` institu]ie este celmai important for dintr-o ]ar`. A[ îndr`zni s`v` m`rturisesc c` aceast` distinc]ie – cât unOscar – este cel mai important premiu pe carel-am primit vreodat` în via]a mea, reprezint`încununarea tuturor premiilor mele [i nu potdecât s` le mul]umesc celor care s-au gânditla mine. A fost o onoare s` îl primesc [i, înacela[i timp, o surpriz` extraordinar`. Nu aicum s` nu fii mândru de acest semn depre]uire. Mi-a[ dori ca [i mai departe, cuversurile [i melodiile pe care le c#nt, s` atingsufletele sensibile, chiar [i pe cele alemilitarilor. Mesajul meu este acela c` oameniisunt capabili s` simt` frumos, s` iubeasc`, s`tr`iasc` intens.

– Ce le transmite]i militarilor românicare pleac` în misiuni de lupt` pentru a-[ireprezenta cu onoare ]ara?

– S` fie foarte mândri de ceea ce fac. M`doare sufletul când m` gândesc c` fiecaredintre ei, când pleac` în teatre de opera]ii, î[iia r`mas bun de la familie, de la prieteni,sperând c` se vor revedea cu bine. Ceea cesimt apropia]ii lor, ori de câte ori pleac` ladatorie, nu se poate descrie în cuvinte. M`întristez foarte mult pentru fiecare vesteîngrozitoare pe care o aflu despre solda]iino[tri. Ceea ce fac ei este un sacrificiusuprem.

MUZICA A FOST CREZUL MEU{i-a dorit s` devin` sportiv` [i a devenit cânt`rea]`. Una cu har, cu

o voce unic`, impresionant`. Dac` ar fi s` o ia de la cap`t, tot artist`ar alege s` devin`, chiar dac` reperele s-au schimbat, iar buna-cuviin]`,morala, decen]a [i calitatea nu mai sunt puncte de referin]` în showbiz.Mirabela Dauer, una dintre cele mai cunoscute soliste de muzic` u[oar`româneasc`, a avut amabilitatea de a vorbi despre cariera sa artistic`pentru cititorii „Observatoruluimilitar”.


Recommended