ION NUTA OBSERVATII ASUPRA GRAIULUI UNEI l,ocAt,rr.i,g ANCHETATE PENTRU ALR II SI NALR Lucrarea de fap ?qi propune sd analizeze comparativ aspectele fonetice, morfologice qi lexicale din gaiul localitEsi cristeqti, judegrl Botoqani, anchetati atit pentru ALR II (in octombrie 1934), cAt gi pentru NALR. Moldova qi Bucovina (in iunie 1968). Faptele discutate sunt selectate din intreg materialul provenit din cele doud anchete: ALR IL1I, ALRM II/I, ALRII s.n. I - VI, ALRM tr s.n. I - IV, ALRT Il, NALR, Moldova Si Bucovina. I (la care se adaugd materialul manuscris ce cuprinde rdspunsurile din Chestionarul NALR,la inheblrile de la nr. 464 pdn6 Lanr.2543, qi cel provenit din textele dialectale, aflate in arhiva Institutului de Filologie Romdnd,,,A,lexandru Philippide" din Iaqi). Satul Cnslegti (cristj$tl), denumit uneori de cdbe localnici crestryti, ctrst6ti sau crdstrytd este situat pe mai multe v6i gi coaste de deat qi se afld la aproximativ 14 km sud de oraqul BotoEani, degi se blnuieEte cd in vechime localitatea era situati mai la nord-vest Ei se numea SdliStea. . Cristeqtii avea, dupd recensdmAntul din 1966, o populalie de aproximativ 3164 de locuitori. Ei se numesc crististeni iar impreund cu ceilalli din zond iqi zic cLbsulinl, de la numele fostei plase CoSula, din judeful Botogani. Ocupafia de bazd a locuitorilor este agriculfura, dar mulli dintre ei sunr muncitori gi funclionari la Botogani, unde fac zilnic naveta, iar unii au pdrdsit de cdsva ani satul, lucrdnd sezonier in diverse oraqe din ,tar6. ' Localitatea; atestat5 documentarln anul 1586 (DIR, A - XVI, 314-315), a fost anchetatd de c[tre Emil Pehovici pentu ALR II (pct. cartografic 414) in perioada 10-16 octombrie 1934, folosindu-se trei informatori, cu care s-au inregisfat qi texte dialectale: un blrbat, in v6rst5 de 70 de ani, qi doud femei: prima, de 44 de ani; cea de-a doua, de 50 de ani. ,Satr.rl a fost reanchetat de c6fie noi (au asistat la anchete gi al{i doi autori ai Atlasului, Vasile Arvinte qi Ion A. Florea) pentru NALR. Moldova Ei Bucovina (pct. cartografic 515), infre 3l mai qi 4 iunie 1968 (8 informatori, intre 62 Ei26 DACORuMANIA serie nouii, II, t 996- I gg7, Cluj-Napoca, p. I 5 3- I 58
Transcript
ION NUTA
OBSERVATII ASUPRA GRAIULUIUNEI l,ocAt,rr.i,g ANCHETATE
PENTRU ALR II SI NALR
Lucrarea de fap ?qi propune sd analizeze comparativ aspectele fonetice,morfologice qi lexicale din gaiul localitEsi cristeqti, judegrl Botoqani, anchetatiatit pentru ALR II (in octombrie 1934), cAt gi pentru NALR. Moldova qiBucovina (in iunie 1968).
Faptele discutate sunt selectate din intreg materialul provenit din cele doudanchete: ALR IL1I, ALRM II/I, ALRII s.n. I - VI, ALRM tr s.n. I - IV, ALRTIl, NALR, Moldova Si Bucovina. I (la care se adaugd materialul manuscris cecuprinde rdspunsurile din Chestionarul NALR,la inheblrile de la nr. 464 pdn6Lanr.2543, qi cel provenit din textele dialectale, aflate in arhiva Institutului deFilologie Romdnd,,,A,lexandru Philippide" din Iaqi).
Satul Cnslegti (cristj$tl), denumit uneori de cdbe localnici crestryti, ctrst6tisau crdstrytd este situat pe mai multe v6i gi coaste de deat qi se afld laaproximativ 14 km sud de oraqul BotoEani, degi se blnuieEte cd in vechimelocalitatea era situati mai la nord-vest Ei se numea SdliStea.
. Cristeqtii avea, dupd recensdmAntul din 1966, o populalie de aproximativ3164 de locuitori. Ei se numesc crististeni iar impreund cu ceilalli din zond iqizic cLbsulinl, de la numele fostei plase CoSula, din judeful Botogani.
Ocupafia de bazd a locuitorilor este agriculfura, dar mulli dintre ei sunrmuncitori gi funclionari la Botogani, unde fac zilnic naveta, iar unii au pdrdsitde cdsva ani satul, lucrdnd sezonier in diverse oraqe din ,tar6.
' Localitatea; atestat5 documentarln anul 1586 (DIR, A - XVI, 314-315), a
fost anchetatd de c[tre Emil Pehovici pentu ALR II (pct. cartografic 414) inperioada 10-16 octombrie 1934, folosindu-se trei informatori, cu care s-auinregisfat qi texte dialectale: un blrbat, in v6rst5 de 70 de ani, qi doud femei:prima, de 44 de ani; cea de-a doua, de 50 de ani.
,Satr.rl a fost reanchetat de c6fie noi (au asistat la anchete gi al{i doi autori ai
Atlasului, Vasile Arvinte qi Ion A. Florea) pentru NALR. Moldova Ei Bucovina(pct. cartografic 515), infre 3l mai qi 4 iunie 1968 (8 informatori, intre 62 Ei26
DACORuMANIA serie nouii, II, t 996- I gg7, Cluj-Napoca, p. I 5 3- I 58
154 ION NUTA
de ani), iar textele dialectale au fost inregisfate in dou6 perioade: prima, care
coincide cu data anchetei, texte culese qi de Ion A. Florea (9 informatori qi 30
de texte); a doua,31 mai - I iunie L978 (12 informatori gi 90 de texte). lnintervalul dintre ancheti qi a doua inregisfrare !e textg a mai fost efectuatd qi o
anchetd suplimentarE, in perioada 19 -lfr'trru 1976.Analiza pe care o'Vom efectua, incompletE la prima vedere, cauzat6 qi de
faptul cd rispunsurile comparabile din cele doui anchete sunt destr,rl de limitate,va fi suficientE, credem noi, pentu a evidengia, totugi, deosebirile Ei asemindrileconstatate, schimblrile care au avut loc in grai intr-o perioadb de peste treidecenii.
FONETICAl. Vocale:a final trrcuf la ri (mai rar, notat i) apare consecvent in ambele anc-hete: cris4
mds6, tatd, mdm6, biz6,lfmbd, *Sd etc.; l
d protonic trecut la a, notat in anchetele pentru NALR in toate situaqiile incuvinte ca baldn, blarydr, barbdt, mardr, saltdr, varsdt etc.;
e irnalneaccentuat a fost notat totdeauna i (mai rar, 1; la Emil Petrovici, inunele situalii, e se pdstreazd): hai, Iinfi, drtl*, cdrnt, cnid, drdi, Sini, subEtri,
blondietc.;ipenfu f in cuvinte ca: amuSrt, subgi"t, stkfr Eiin formele verbului a intra;p deschis (o nuanfd vocalicd intermediarE, fl a fost notat la persoanele I, a
Ii-a qi a VI-a ale verbului a dormi la indicativ prezent (la persoanele a fV-a ;ia V-a s"a inregistrat /urmim, durmtsi). , ,:ii
2. Diftongi:pa a fost notat in ambele anchete (aproape constant in NALR) !,a (myargd,
nlacd, gridl,i, nidgr6, crjayd etc.), monoftongat in a dup6 consoanele s, z, ;, j,g, Qsau precedat deb, m, (sdrd, sdm6, albdg6, mdrgd etc.) qi transcris e (de
obicei, gsau g) in finala unor termeni ca: jd9(, vid(etc.;
W apary notat in toate situafiile 1n (la Emil Petrovici este pdstrat in foarte
rare cazuri) sau, destul de des, tfr: ma&ti, g^a, ma*a, Sa&a, aa*i, my6'i etc.;
la apare totdeauna,ib in: bdiiit, fiiht etc.;
sporadic,liz este redus la e (perd, fer);iar apla o (otarizdyie).
3. Consoane.'in cuvintele viqind, vi{et qi vilicd, palatalizarea labiodentalei sonore v se
realizeazdin stadiul S @$tn6, gifi, gqicA). fenomen int0lnit la aceste cuvintein majoritatea localiEgilor din nord-estul Moldovei;
fecerea africatelor e fin seria fricativelor, cu menfiunea cd Emil Petrovicile noteazd pe acestea din urml ca fiind pronunlate anterior (.q a fricative
I
GRAIUL UNEI LOC:ALITATI DUPA ALR II $I NALR
alveolopalatale muiate, ca in Banat) gi nu posterior'(d 4 fricative alveolopalatalemai pu[in muiate), cum se intdlnesc ele, de fapt, in nordul Moldovei. Aceastd
notalie este inexplicabild, Cristeqtii fiind singurul punct din Moldova unde suntinregistrate astfel de sunete. Ele nu existd, fapt constatat in urma unor anchete
preliminare efectuate de cdtre toli autorii NALR. Moldova Si Bucoviria, adisculiilor purtate cu diverse categorii de vorbitori Ei a rdspunsurilor'primite'de.la mai mulli informatori anchetali cu un chestionar lexical special, ciirercuprindea termeni ce conlineau aceste sunete. Se poate presupune cE nota[iafrcut6 de cdtre Emil Petrovici s-a datorat qi faptului cd acesta anchetase maiinainte, in perioada I - 5 octombrie 1934, o localitate din Banat Ei cd influenlagraiului de acolo a ldsat amprente ;i asupra cercetlrii ulterioare;
fricativa palatoalveolard j a clpltat acelaqi tratament, transcrisd deci cufricativd alveolopalatalS muiati, i in: ioc, ioacd, joi, juncd, junc, jug s"a., notate
denoi htc, huacd, h! AiryA, fugc, htq fla unii informatori insd aceste cuvintepdstreazd fonetismul arhaic g: !oc, $Aacd, &ietc.);
africata dentald sonori /, notatA de cdte Emil Petrovici qi frecventE in NALR.
Moldova qi Bucovina, apare uneori intr-o transcriere care aratE o nuan{[consonantici intermediard gi se int6lneqte in cuvintele de origine latin[ qi inunele din substrat;
in cdteva situalii, in anchetele pentru NALR, oclusiva dentald surdd t aparepu[in palatizat6 in cuvinte ca t'tne, pdrt'e, iar Schiop a fost transcris qk(t')op;
a fost notatd proteza consonantic[ in hargdt gi metateza in stdrnilt;alte fapte fonetice au fost inregishate in cuvintele: dirfh,.fumii, batizd,
ldmbd, b6lnav, miros.
MORFOLOGIESubstantivul1. Prezenla generalS a formelor de genitiv-dativ singular in -/u (in loc de
-lui), notat aproape consecvent ;i de citre Emil Peffovici, la substantivelemasculine Ei neutre: copilulu, capulu, omulu, tabloulu etc. De asemenea,
aceleagi forme sunt exprimate cu ajutorul articolului proclitic lu (< lui), prinanalogie cu substantivele proprii masculine (lu nta, lu mama, lu bunica etc,),
iar dativul este redat prin acuzatiwl cu prepoziliala: dat la un om, dau la copii,dau bani la fatd etc.
2. Au fostnotate, la substantivele masculine, plurale exprimate prin consoanafinalI, in toate cazurile in care i consonant precedat de s, z, S, i, !, s-apierdut:barba{, buza!, fical, obraj, graS, surz etc.
3. Uncori, ca urrnare a acestui fapt, a fbst semnalatl ncutralizarea opoziliei<ie numdr atdt la substantivele feminine terminate in -ti (olunilri, buza, buzoasd,donild, gitild, gu;,d etc.), cdt gi la unele masculine, datoriti caracterului dur al
155
156 ION NUTA
unor consoane (cucoS, mo$, na$, {druq, uncheS, nunla; etc.).
4. Frecventa unor plurale feminine arhaice terminate in -e: aripe, barbe,
burte (vezi Ei ALR II MN/221 l), coade, fintine, groape, gure, inime, lucrime,linbe (vezi Ei ALR n MN/6908), mine, nore, rane, talpe, uqe etc.
5. Plurale feminine cu desinenla -i (consonant), prin analogie, de lamasculine, fenomen atestat incl din secolul al XVI-lea: alunici, bdbi, blonzi,botfi (vezi qi ALR II MN/695 i ) , cd;i, ceJi, colibi, copili, fe{i (vezi ;i ALR IIMN/6936),/urculili, geni, glezni, iepi, mami, nori. oli, pdlmi (vezi qi ALR IIMN/21 7l), perni, pulpi (vezi ALR II MN/ 2251), rotuli, sttni, vini etc.
6. Substantive feminine cu desinenta zero, la plural, ca ;i in cazul
substantivelor masculine, prin pierderea lui -i consonant final, in situaliile incare este precedat de s, z, s, i, !: buz, coz, grinz, mdnuS, nun{, rol, !i1, uE etc.
7.lzolat, NALR. Moldova Ei Bucovina a notat cdteva plurale feminine in -uri(bafuri, cefuri, minuri, pdlmuri, strunguri - de la strungd -, liluri) qi -ri (ovariantd alui -e): feEd, fetd, miresd, musteyd.
8. O serie de substantive neufie au fost atestate cu pluralul in -uri in locul lui-e:'biciari, btiduri, braluri, briciuri, caruri, cdpdstruri, cerdacurl, ciocanuri,cirtlanurii cucuiuri, dispensaruri,./dra;uri, friwri, gitlanuri, hotaruri, izvoruri,leagdnuri, maluri, mormlnturi, nasuri, oblonuri, olanuri, asuri, saltaruri,scaunuri, sicriuri, ulucuri, zdvoruri, zemnicuri etc.
. 9. Alteori, mai rar, pluralele neufe in -e le inlocuiesc pe cele in -uri: albuqe,
10. Plurale neufte in d, in locul lui -e sau -uri din limba literard,: acoperisd,
albuSd, brald, card, ciuburd, /draSd, fedeleqd, gitlejd, hotayd, inoard, mald,ocoald, oghiald, oasd, pahard, pocrisd, sertard, urcioard, visd, zdvoard etc.Aceste schimbdri au loc dup[ consoanele r, f Ei, mai rar, dupd S, i, n, p, s, L
11. Cdteva plurale neutre in -i in locul lui -e sau -uri din limba literarS:
arceri, brici, burici, capaci, cimitiri, iunghi, lacd[i, mai, pinteci.Lipsa de stabilitate flexionari a unor substantive, concretizatl prin aparilia
mai rnultor forme de singular gi, in special, la plural, a impus schimbareagenului, fapt intdlnit astizi frecvent in localitatea de care ne ocupdm.- 1. Substantive masculine devenite neutre in -uri (butuiuri, ficaturi,genunchiuri, grumazuri, muqchiuri, obrazuri, ochiuri, pasuri, pumnuri'rinichiuri, stupivl'|, struguri - pluralul lui slrug -, tarasuri, {dru;uri) sau -e(buhtce, crei.ere, ficate, genunche, grumqze, nigele, obraze, pdduche, pldmine,pumne, punce, rarunche, tarase, !dru$e, sine, strugure, umere-
2. Substantive masculine devenite neutre in -d: cirnald, grumazd, obrazd.
3. Substantive neutre in -uri devenite masculine: bolzi, cdleii, chibri(i, cioli,col1i, coyi, esojdgi,fedeleSi, ghebi, gttteii,iunghi,na;i (pluralul lui nas), piepli,
pro{api, qolzi, lintirimi.
GRAIUL UNL.,I LOCALITATI DUPA ALR II SI NALR t57
4, Substantive neutre in -e devenite masculine: arceri, brici, buboi, burici,ciolani, cucui, cui, morminyi, pinteci, sucitori, ugeri, uluci etc.
5. Rar, au fost inregistrate cdteva substantive,feminine devenite masculinegi neutre: amigdal {pl. amigdali, amigdale). boron (pl. boroni. boroane),buturug (pl. bunuagi, buturugef, cartof (pI. cartoJi, cartoafe).
l/erbul1. Trebuie subliniat faptul cd Ia toate tipurile.de verbe incluse in Chestionarul
NALR, inclusiv la auxiliarul a fi, au fost inregistrate formele perifrastice de maimult ca pcrfect,'formate din perfectul compus al verbului auxiliar a .li +participiul teciit al verbului de conjugat: am ftst mincat, am fost plecat, am. fosttuSit, am fost {inut, am fost fost etc. Acest tip de mai mult ca perfect a fostinregistrat in Moldova,. in anchetele pentru ALR, doar izolat, in nordulBucovinei, deqi astrzi este atestat pe un teritoriu vast ce cuprinde qi intregjudeful Boto;ani. Ne indoim de faptul c6 el nu era cuRoscut in acea perioadd, dinmoment ce astdzi are o rdsp6ndire atit de mare.
2. Ca un fapt izolat, intdlnit astdzi la Cristegti, poate numai la informatorulprincipal anchetat, semnaldm urmdtoarea paradigmd a verbului a sughiga laconjunctiv prezent; sd sughil, sd sughiy, sd sughiascd, sd sughim, sd sughiy, sdsughiascd.
3. La Cristeqti predomind astiizi, la persoanele I qi a II-a plural, la indicativprezent, formelc oxitone, de tipul: scri1m - scri6!, cerdtm - cerili, mergdm *mergtgi etc.; in ALR sunt frecvente cele paroxitone'. scrim - scri{i, ctrem *cire{i, mirgem - mdrgeli.
4.. Formele de indicativ prezent ale verbelor c'intra, a umple qi a umbla svnt:intru, imblu, implu etc.
5. Imperfectul verbului a da este dddem etc", iar allui afi, iaram etc.6. Viitorul este format numai cu auxiliarul a avea Ei conjunctivui verbului de
conjugat: am sdfac, am sd merg etc.7. Unele verbe de conjugarea a III-a au trecut la conjugarea aII-a: a mergea,
a rdmtneq, a linea, aJdcea, a zicea, a bdtea, a cerea, a vedea etc.8. Preferinli pentru formele sufixate la indicativ qi conjunctiv prezent.
persoanele I, a II-a, a III-a Ei a IV-a: dibuiesc, gtdilesc, sughigesc, curd[esc etc.
LEXICl. Trebuie fEcutd remarca interesantE cd, in general, in ambele anchete au fost
inregistrali aceiaEi termeni pentru rnajoritatea noliunilor. Cuvinte Ei sintagmediferite s-au oblinut totuqi, mai rar insd, ceea ce ar putea surprinde la primavedere, dacb ludm in consideralie intervalul relativ mare dintre cele doulanchete. Iati cdteva exemple: pentru brun, blond, orb, smad, tmpdrdtu;, qoptesc,semn din nastere, stinghie qi catd tnapoi r:u ochii, din ALR IVI. in NALR.Moldova;i Bucovina intAlnim: negru, balan, chior di-un ochi, galben, pdrdtu;,;oSoiesc, alunicd, vintre, trage cu coada ochiului.
158 ION NUTA
2. Ceeace iese clar in evidenp din comparuea datelor lexicale oferite de cele
doud anchete este numdful mare de sinonime intregisfrate in NALR. Maldova EiBucovina, doi sau mai rnu$i temreni, cu precizlrile f[cute de infonnalori privindvechimea lor. IatE citeva dinfre aceste sinonime: asud - transpir, buboi -flecmon, bunicd - bdtrtnd, bdtrin - tnogt buhaf'- taur, bot - sfrrld - rft, cdrunt
3. Menfondm, de asemenea, existenla unor termeni neintdlnili sau mai rarfolosili tn alte pir,ti, neatesta{i in ALR, dar caracteristici ariei nord-estice a
Moldovei, deci qi satului Cristegti: pilgaS'chelie', impe{itor'pe$tor', prostire
'cearqaf cu dantel6', Soaprii'qopru',gonitoare Juninc6', strtinic 'mdnz', hadimb
'rincaci', hdldgie 'gdl6gie', hdldhi 'osos',;i/orire'faqil, percicd'pdrul din frunte',amiros'miros', soreancd lfloarea-soarElui', gdigd'gad, crilcd'capac de lad6',
surdrtc'ladd pentru haine' , quflddd 'serlar', crivdt'pat de lemn', diridc 's$Ap delemn la cas*, rdciodtcd'cenuqar la plit6', pocris'capac', caimac'sm6ntdn6',ciur el'sitA', lilindrii'sticlE de lampi' etc.
Analiza infiegului material reailtat din cele doud anchete scoate in relief, inprimul rAnd, schimbdrile care au avut loc in graiul localitii$i de cme ne-amogupat, inh-o perioadi de timp relativ intins6. Se observ6, in aceastd direclie, ouqoari tendin{d de innoire, datoratii limbii literare, mai ales in ceea ce priveqtevocabularul, dar qi conservatorismul graiului, care a p6strat destule fenomenelingvistice vechi, fapte fonetice qi morfologice de o deosebiti valoare pentruistoria limbii, un lexic bogat qi variat in care impresioneazl frecven{asinonimelor
Discu{iile purtate atAt in legdtur[ cu formele diferite inregisfrate in ambeleanchete c6t qi cu cele comune evidenfiazl dinamica graiului, locul important pe
care-l ocupd acesta in aria nord-estic[ a Moldovei.
