+ All Categories
Home > Documents > Oboseala materialelor Curs5

Oboseala materialelor Curs5

Date post: 16-Apr-2015
Category:
Upload: magyari-vencel
View: 186 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
Curs 5
31
PARTEA II REZISTENTA LA OBOSEALA SUB SOLICITARI VARIABILE DE AMPLITUDINE CONSTANTA
Transcript
Page 1: Oboseala materialelor Curs5

PARTEA II

REZISTENTA LA OBOSEALA SUB

SOLICITARI VARIABILE DE

AMPLITUDINE CONSTANTA

Page 2: Oboseala materialelor Curs5

Capitolul 7

PROPRIETATILE MATERIALELOR LA

OBOSEALA

Page 3: Oboseala materialelor Curs5

7.1. Rezistenta la oboseala a elementelor fara concentratori

• Caracteristicile ciclului de amplitudine constanta

Page 4: Oboseala materialelor Curs5

Clasificarea ciclurilor periodice stationare

• Functie de marimea tensiunilor extreme– Ciclu oscilant (tensiunile extreme au acelasi semn)– Ciclu pulsant (una din tensiunile extreme este nula)– Ciclu alternant (tensiunile extreme au semne

contrare)

• Functie de efortul unitar mediu (m) – Ciclu pozitiv (m > 0 )

– Ciclu simetric (m = 0 )

– Ciclu negativ (m < 0 )

Cel mai periculos este ciclul alternant simetric

Page 5: Oboseala materialelor Curs5
Page 6: Oboseala materialelor Curs5

7.1.1. Curba lui Wohler

Page 7: Oboseala materialelor Curs5

)(.

).,(loglog max

BasquinluiecuatiaconstN

sau

materialdeconstCkCNk

k

a

Page 8: Oboseala materialelor Curs5

• Domeniul durabilitatilor mici

(oboseala oligociclica)– Durata de viata < 104 cicluri– Apar deformatii macroplastice in fiecare ciclu

• Domeniul durabilitatilor mari– Durata de viata > 105 cicluri– Comportare dominant elastica– Cazurile obisnuite in practica

Page 9: Oboseala materialelor Curs5

• Orice material are o infinitate de rezistente la oboseala, functie de:– Tipul de ciclu (coeficientul de asimetrie)– Tipul solicitarii (incovoiere, tractiune, compresiune,

torsiune).

• Cel mai frecvent utilizate sunt rezistentele la oboseala prin cicluri simetrice si pulsante.

• Simbolul rezistentei la oboseala poarta ca indice coeficientul de asimetrie.

Page 10: Oboseala materialelor Curs5

Notarea rezistentelor la oboseala a oteluluir Rezistenta la rupere statica (R = +1)

• Rezistenta la oboseala prin ciclu simetric (R = -1) -1

• Rezistenta la oboseala prin ciclu pulsant (R = 0) 0

• Rezistenta la oboseala prin ciclu oarecare pozitiv (0 < R < 1) B

Page 11: Oboseala materialelor Curs5

Oboseala materialelor in domeniul durabilitatilor mari

Exemplu de calcul 1

• In figura sunt reprezentate rezultatele experimentale obtinute la incovoiere ciclica

(R = -1) pentru 25 de oteluri curente.

• In ordonata sunt trecute valorile N/r, unde

N - rezistenta la oboseala pentru N cicluri

r- rezistenta de rupere statica

Page 12: Oboseala materialelor Curs5

• Rezistenta la oboseala pentru N = 103 cicluri este aproximativ 0,8r.

• Rezistenta la oboseala se manifesta la N = 106 cicluri si se noteaza cu -1 = 0,5r.

• Determinarea constantelor de material:

1

2

1

6

1

3

8,0log

8,0log3

1

10loglog

10log8,0log

r

r

r

C

k

Ck

Ck

Page 13: Oboseala materialelor Curs5

Avand cunoscute cele 2 constante, se poate calcula rezistenta la oboseala pentru um N dat:

sau durabilitatea N la un N dat:

63 1010,10 NN kC

N

631

1010,10

NN kN

k

C

Page 14: Oboseala materialelor Curs5

Relatia intre rezistenta la oboseala B si rezistenta

la rupere r • Intre cele doua

rezistente exista o relatie de proportionalitate demonstrata experimental

B = r

• Pentru oteluri

=(0,4 … 0,5)

Page 15: Oboseala materialelor Curs5

Exemplu de calcul 2

• Se cunoaste rezistenta la rupere statica a unui otel r = 385 MPa.

• Sa se stabileasca rezistenta la oboseala la incovoiere simetrica (-1) si limita de oboseala pentru N = 7104 cicluri.

• Sa se detrmine durabilitatea pentru

N = 0,5r.

Page 16: Oboseala materialelor Curs5
Page 17: Oboseala materialelor Curs5

7.1.2. Diagramele rezistentelor la oboseala

Definitie: constructii grafice care reprezinta variatia rezistentei la oboseala, pentru diferite cicluri, functie de coeficientul de asimetrie R.

Page 18: Oboseala materialelor Curs5

• Ciclul de solicitare poate fi reprezentat printr-un punct M de coordonate {m ; a }

• Suma coordonatelor punctului M:

m + a = max

(efortul unitar maxim al ciclului)

• Panta dreptei OM:

• Se prelungeste dreapta OM punctul limita L

• Ciclul limita L {mL ; aL } este ciclul pentru care efortul unitar maxim este egal cu rezistenta la oboseala a materialului, corespunzatoare coeficientului de asimetrie R

R

Rtg

m

a

1

1

minmax

minmax

max L = m + a = R

Page 19: Oboseala materialelor Curs5

• Diagrama rezistentelor la oboseala (sau curba ciclurilor limita) = locul geometric al punctelor L.

• Cunoscand pozitia punctelor M si L coeficientul de siguranta al ciclului reprezentat de punctul M.

Page 20: Oboseala materialelor Curs5

a) Diagrama Haigh (diagrama rezistentelor la oboseala in coordonate m, a)

Se recunosc:• A - ciclul simetric

(m = 0, a = -1, R = -1)

• B – ciclul pulsant

(m = a = 0/2, R = 0, = 45)

• C – solicitarea statica

(m = r, a = 0, R = +1)

Daca punctul M se gaseste in interiorul suprafetei OABLC ciclul nu este periculos

Page 21: Oboseala materialelor Curs5

b) Diagrama Smith (da variatia eforturilor unitare max si min in functie de m)

• C, C’ solicitare statica de intindere / compresiune (m = rt; m = rc)

• A1, A2 ciclul simetric limita (m = 0; -1t , -1c)

• B1, B2 ciclul pulsant limita pozitiv (m = -0t /2, B2B1 = max L = 0t)

• B1, B2 ciclul pulsant limita negativ (m = --0t /2, B’2B’1 = 0c)

• Daca ciclul reprezentat prin segmentul D1D2 {max; min} este in interiorul diagramei A1B1CA2B’2C’ ciclul este nepericulos

Page 22: Oboseala materialelor Curs5

Utilizarea diagramelor rezistentelor in formele lor anterioare prezinta dificultati practice datorita urmatoarelor aspecte:– Construirea lor este laborioasa– Comportarea materialului solicitat peste limita

de curgere implica aparitia deformatiilor plastice

Page 23: Oboseala materialelor Curs5

Diagrama schematizate (pentru calculul practic la oboseala)

Ipoteze1. Diagramele se utilizeaza de obicei numai in

partea dreapta a axei (m > 0); exceptie fac materialele care se comporta diferit la intindere / compresiune

2. Pentru materialele ductile, se limiteaza diagramele la valoare limitei de curgere statica (max = c).Ciclurile care depasesc limita de curgere produc deformatii plastice accentuate si nu intereseaza.

Page 24: Oboseala materialelor Curs5

a) Schematizarea diagramei Haigh

• Se fixeaza pe axa orizontala punctul C (OC = c)

• Se duce dreapta CD la 45; orice punct de pe aceasta dreapta are max = m + a = c; punctele de deasupra ei depasesc limita de curgere

• Se elimina din diagrama Haigh portiunea BCE situata deasupra liniei de curgere; aceste cicluri nu produc rupere la oboseala dar produc deformatii plastice inadmisibile

Diagrama permisa: ABC

Page 25: Oboseala materialelor Curs5

Diagramele se schematizeaza prin linii drepte (diagramele cu linii curbe sunt incomode pentru calculul analitic)

• Schematizarea Gerber (parabola AC)

• Schematizarea Goodman ( linia AC – pentru materiale fragile)

• Schematizarea Sonderberg (linia AD – pentru materiale ductile)

2

1 1r

ma

r

ma

11

c

ma

11

Page 26: Oboseala materialelor Curs5

Schematizarile Goodman si Sonderberg neglijeaza o buna parte din capacitatea de rezistenta a materialului subestimarea coeficientului de siguranta

• Schematizarea Serensen - Se duce linia de curgere

max = m + a = c

(din punctul D la 45)

- Se continua linia AB pana la intersectia cu linia de curgere punctul E

- Diagrama permisa: ABED

- Daca B si E sunt apropiate se poate considera chiar si ABD

Page 27: Oboseala materialelor Curs5

Exemplu de calcul 3

• Fie un element din otel pentru care r = 1000 MPa.

• Sa se determine rezistenta la oboseala pentru un ciclu pulsant (R = 0) si tensiunea maxima admisa pentru ciclu.

Page 28: Oboseala materialelor Curs5
Page 29: Oboseala materialelor Curs5

Efectul tensiunii medii

• Pe masura ce tensiunea medie creste durata de viata mai mica si rezistenta la oboseala mai scazuta

• Schultz senzitivitatea la tensiunea medie a ciclului: m

m1tanM

Page 30: Oboseala materialelor Curs5

Diagrama 1 – Corectia Schultz (luarea in considerare a efectului tensiunii medii)

Page 31: Oboseala materialelor Curs5

Recommended