1

OBLIGAȚIA DE A NU DISCRIMINA PRIN POLITICILE LOCATIVE

Ghid pentru autorități publice locale în vederea elaborării de criterii nediscriminatorii de alocare

și pentru îndeplinirea sarcinilor acestora cu privire la locuințe sociale

Prima versiune, 14.02.2020.

Enikő Vincze

Conţinutul prezentului ghid reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Comisia

Europeană nu este responsabilă pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

This guide was funded by the European Union's Rights Equality and Citizenship Programme (2014-2020).

2

CUPRINS

Introducere. Ce înseamnă nediscriminarea în locuire?

Capitolul 1. Concepte de bază

1. Ce este locuirea?

2. Probleme locative în România

3. Ce este discriminarea?

4. Cauzele problemelor locative

Capitolul II. Locuirea în legislația din România

Capitolul III. Locuința socială

1. Ce este locuința socială și cine are acces la ea?

2. Criteriile de alocare a locuințelor sociale

Capitolul IV. Studiu de caz. Criteriile discriminatorii și nelegale aplicate de Primăria

Municipiului Cluj-Napoca în alocarea de locuințe sociale

1. Petiția Fundației Desire depusă la CNCD cu privire la caracterul discriminator al

criteriilor

2. Acțiunea în instanță împotriva nelegalității criteriilor de alocare de locuințe sociale în

orașul Cluj

Capitolul V. Sarcinile autorităților publice cu privire la locuințe sociale

1. Programul de construcții de locuințe sociale

2. Responsabilitățile statului în gestionarea și finanțarea locuințelor sociale

3. Finanțarea de construcții de locuințe sociale din bugetul public

4. Alte programe guvernamentale în domeniul locuirii

5. Finanțarea de locuințe sociale din fonduri europene

6. Locuințele sociale – alternative locative în cazuri de evacuare din zone care trec prin

programe de regenerare/ restructurare urbană

Glosar de prevederi legislative ce trebuie respectate pentru a nu discrimina prin politica locuirii

3

INTRODUCERE.

CE ÎNSEAMNĂ NEDISCRIMINAREA ÎN LOCUIRE?

Statul social se obligă să asigure accesul cetățenilor la drepturi. Conform Constituției sale,

România este un stat social în care drepturile omului sunt o valoare supremă și sunt garantate.

Reglementările internaționale în domeniul drepturilor omului definesc dreptul la locuință ca un

drept socio-economic fundamental. România fiind parte la aceste tratate, statul român trebuie să

acorde prioritate prevederilor acestora.

Conform Legii locuinței, locuința socială este o locuință la care sunt îndreptățite toate persoanele

care nu își pot achiziționa sau închiria o locuință de pe piață. Astfel, locuințele sociale sunt un

instrument prin care se poate garanta ca și persoanele cu venituri reduse să poată să facă uz de

dreptul lor la locuință. În spiritul aceleiași legi, de locuințe sociale pot beneficia anumite

categorii de persoane care, dincolo de veniturile lor reduse se confruntă și cu alte probleme cu

efecte asupra locuirii. Mai departe, în procesul de alocare de locuințe sociale trebuie să se țină

cont de anumite priorități legate de condițiile de locuire și de sănătate ale potențialilor

beneficiari, respectiv de numărul copiilor pe care le au în întreținere și de vechimea cererii lor de

locuințe sociale.

Asigurarea dreptului la locuință prin garantarea accesului la locuințe sociale înseamnă punerea în

practică de către autoritățile publice a imperativului legal al nediscriminării în politica de

locuințe (sociale). Adică, nediscriminarea în locuire înseamnă că structurile statului la nivel

central și local garantează prin politicile lor că toată lumea își poate exercita dreptul la locuință.

Cu acest scop, autoritățile publice trebuie să:

(1) își îndeplinească sarcinile cu privire la gestionarea și finanțarea stocului de locuințe sociale;

(2) respecte imperativul prevenirii disriminării în alocarea de locuințe sociale.

Pentru că:

▶ Prevenirea tuturor formelor de discriminare în alocarea de locuințe sociale necesită, într-un

prim pas, un stoc adecvat de locuințe sociale în localitate care să răspundă nevoilor tuturor

persoanelor îndreptățite la locuințe sociale.

▶ Dacă autoritățile publice nu își fac datoria cu privire la finanțarea și gestionarea de locuințe

sociale, înseamnă că ele discriminează în mod indirect toate persoanele care ar trebui să fie

îndreptățite la locuințe sociale conform legii.

▶ Dacă într-o localitate nu există un număr suficient de locuințe sociale adecvate, și există un

număr mare de persoane cu venituri reduse care locuiesc în condiții inadecvate și nesigure,

înseamnă că – prin discriminare instituțională indirectă – municipalitatea le exclude pe cele din

urmă de la exercitarea dreptului lor la locuință.

▶ Nediscriminarea în locuire înseamnă crearea, prin măsuri de politică publică, a condițiilor în

care oamenii îndreptăți la locuință socială își pot exercita efectiv acest drept. Ele sunt deopotrivă

condiții materiale (stocul adecvat de locuințe sociale) și condiții legate de distribuire (criterii

adecvate de alocare de locuințe sociale).

4

În Capitolele I-III, prezentul Ghid oferă o culegere de informații statistice și juridice cu privire la

locuire și serviciul public de locuințe sociale, precum și despre discriminare și principiul

nediscriminării în domeniul locuirii. Printr-un studiu de caz, în Capitolul IV vom demonstra cum

poate funcționa discriminarea în alocarea de locuințe sociale, și ce trebuie să facă autoritățile

publice locale pentru a preveni și elimina discriminarea din sistemul de criterii de alocare a

locuințelor sociale. Iar în Capitolul V discutăm despre serviciul public privind locuințele sociale,

adică despre sarcinile autorităților publice de a finanța și gestiona un fond de locuințe sociale

care să garanteze accesul în fapt la locuințe adecvate a persoanelor care nu își pot asigura o

locuință de pe piață. Capitolul VI oferă repere legislative și urbanistice cu privire la modul în

care, tocmai prin programe de locuințe sociale, autoritățile publice ar trebui să gestioneze în

localități programele de regenerare/ restructurare urbană astfel încât acestea să nu transforme

oamenii cu venituri modeste în persoane fără adăpost, adică fără locuință adecvată.

*

Completând informațiile oferite în ghiduri/ manuale deja existente cu privire la discriminare, la

dreptul la locuire sau la diverse manifestări ale încălcării dreptului la locuire sau la propuneri

privind nevoia de o politică locativă justă și antirasistă, aducem în atenția autorităților publice

următoarele documente:

- Dezideriu Gergely, Mădălin Morteanu, Vasile Gîlbean, Marian Mandache - Romani

Criss: Respectarea drepturilor romilor în România. Raport anual 2002-2003, 2004,

http://www.romanicriss.org/Raportul%20anual%20drepturile%20omului%20RCRISS%2

02003.pdf

- Romani Criss: Protecţia dreptului la locuinţă al romilor din România, Manual de educare

privind legislația internațională și dreptul la locuință adecvată, 2004,

http://www.romanicriss.org/Manual%20locuire%20final%20ro.pdf

- Amnesty International: Atenție la prăpastia juridică. Romii și dreptul la locuință în

România, 2011,

https://www.amnesty.org/download/Documents/28000/eur390042011ro.pdf

- Fundația Desire: Fundamentele legale ale propunerilor de modificări în HCL Cluj-

Napoca 150/2013 cu privire la atribuirea de locuințe sociale, 2015, https://www.desire-

ro.eu/wp-content/uploads/fundam-legale-ale-prop-de-modif-HCL-locuinte1.pdf

- Fundația Desire: Propuneri de modificare a procedurii actuale de atribuire a locuințelor

sociale, 2015

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/RECOMANDARI-LERI-pentru-

schimbarea-HCL150-din-2013_tabel_FINAL.pdf

- Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir, Campania Căși sociale ACUM!: Stocul

de locuințe din fondul locativ de stat și atribuirea locuințelor sociale în Cluj-Napoca

(1997-2016), 2016, https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/locuirea-

sociala_Cluj_1997-2016_final.pdf

5

- Căși sociale ACUM!: Caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire de

locuințe sociale din fondul locativ public din municipiul Cluj-Napoca, 2017,

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/articol_criterii-atribuire-locuinte-

cluj_discrim_nelegal2.pdf

- Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir, Campania Căși sociale ACUM!: Politică

antirasistă și justă de locuire publică. Argumente și principii pentru schimbarea

legislativă și instituțională în domeniul locuirii , 1 mai 2017, https://www.desire-

ro.eu/wp-content/uploads/Desire-locuire-publica_mai2017-1-1.pdf

- Blocul Pentru Locuire: Ghid pentru prevenirea pentru prevenirea evacuărilor forțate

șiresponsabilizarea autorităților publice în vederea alocării unei locuințe adecvate

persoanelor evacuate, 2019, https://bloculpentrulocuire.ro/wp-

content/uploads/2019/04/Ghid-Evacuare-2019.pdf

- ROMACT: Criterii de atribuire de locuințe sociale. Ghid pentru autorități publice, 2019,

http://coe-

romact.org/sites/default/files/articles/files/Guide%20on%20social%20housing%20for%2

0local%20authorities%20in%20Romania.pdf

6

CAPITOLUL I.

CONCEPTE DE BAZĂ

1. CE ESTE LOCUIREA?

- În viața personală a omului: nevoie primordială, spațiu al intimității și al întrajutorării,

locul unde îți reproduci forța de muncă.

- În sistemul drepturilor omului: drept socio-economic.

- În domeniul economiei: producție (construcții), piață (tranzacții imobiliar-financiare),

obiect de investiție (prin dezvoltatori imobiliari, agenți imobiliari, bănci, fonduri de

investiții), domeniu al consumului (reproducerea forței de muncă).

- În domeniul politicului: politica locuirii este parte a politicii de dezvoltare, a politicii

economiei de piață, a politicii privind industria construcțiilor, a politicii bancare, a

politicii fiscale.

- În sistemul serviciilor publice sau serviciilor de interes general: serviciul public de

gestionare a locuințelor sociale și de asigurare de locuințe sociale pentru persoanele sau

familiile a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în condițiile pieței.

- Aspectele sociale ale locuirii: inegalități locative.

2. PROBLEME LOCATIVE ÎN ROMÂNIA

▶ Costurile mari ale locuirii față de nivelul veniturilor

Rata supraîncărcării cu costurile locuirii (procentul celor care cheltuie peste 40% din

veniturile lor pe locuire) în România, pe câțiva ani, Eurostat

Categoria de locatar

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cei în sărăcie 44.6 42 37.3 40 23.2 45 41.5 40.1 42.6 38.8 36.3

Totalul populației

19.7 19.1 15.4 15.8 10.5 18.4 16.9 16.2 15.9 14.4 12.3

Proprietari cu credite

8.4 14.5 7.6 15.3 15.3 40.2 29.5 40.9 21.7 32.5 17.0

Chiriași în privat

52.3 74.0 55.8 65.0 65.5 72.7 54.4 42.0 45.7 36.3 60.4

7

Rata supraîncărcării cu costurile locuirii – procentul celor care cheltuie peste 40% din

veniturile lor pe locuire – pe totalul populației. România în comparație cu alte câteva

state din UE și evoluția în timp a acestui indicator, Eurostat

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

European Union - 28

Bulgaria

Denmark

Ireland

Greece

Spain

France

Italy

Netherlands

Austria

Poland

Portugal

Romania

Slovenia

Finland

2017 2016 2013 2009

8

▶ Supraaglomerarea locuințelor

Rata supraaglomerării locuințelor în România comparativ

cu alte câteva state membre ale UE, 2017, Eurostat

▶ Condiții inadecvate de locuire

Rata privării locative severe (lipsa de elemente importante din locuință, și

supraaglomerarea). România, comparativ cu alte câteva state UE, 2017, Eurostat

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

Populația totală Printre cei în sărăcie

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

UE

- 2

7

Be

lgia

Bu

lga

ria

Ce

hia

Dan

em

arca

Ge

rma

nia

Esto

nia

Irla

nd

a

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Ital

ia

Un

gari

a

Mal

ta

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

galia

Ro

man

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaki

a

Fin

lan

da

Sue

dia

Populația totală Cei în sărăcie

9

▶ Locuirea informală și nesigură, manifestată în:

- lipsa de acte de proprietate asupra terenului și/sau clădirii;

- lipsa de acte legale de închiriere a spațiului locativ.

Locuirea informală cunoaște diverse tipuri, de la așezământ informal istoric, până la zone de

locuire informală constituite în urma așezării în aceste teritorii a persoanelor rămase fără adăpost

de pe urma evacuărilor.

▶ Expunerea la riscul de evacuare forțată, adică evacuare dintr-un anumit spațiu de locuire fără

acces la o locuință alternativă adecvată, adică evacuare care transformă oamenii afectați de

această intervenție în persoane fără adăpost, din mai multe motive, printre ele:

- retrocedarea imobilului în care au fost chiriași;

- ocuparea spațiului fără acte;

- incapacitatea de plată;

- degradarea și demolarea clădirii;

- regenerarea urbană în zone cu fond locativ degradat.

▶Accesul redus la locuințe sociale din fondul locativ public datorită stocului redus de locuințe

publice.

Procentul populației care deține locuința în proprietate privată cu credit, procentul

proprietarilor de locuințe fără credit, procentul populației care locuiește în chirie privată,

respectiv în chirie la preț redus. România comparativ cu alte state europene, 2017 Eurostat

▶ Locuirea în proximitatea unui mediu toxic (stație de epurare a apei, rampă de deșeuri etc).

10

▶Locuirea într-o zonă ghetoizată care, în acest context, se referă la o zonă caracterizată de

prezența simultană a următoarelor caracteristici:

- separarea spațială de restul localității și lipsa accesului la transport public;

- subdezvoltarea infrastructurii locative și lipsa accesului la servicii publice;

- marea majoritate a populației care locuiește în zonă este de etnie romă și se confruntă cu

sărăcia măsurabilă în venituri, dar și cu excluziunea socială în ceea ce privește și accesul

la participarea în procesele decizionale locale privind dezvoltarea localității.

3. CE ESTE DISCRIMINAREA?

- Discriminarea este un tratament injust sau degradant, care defavorizează o persoană, un

grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau

comunităţi.

- Discriminarea se face prin practici, criterii, prevederi, comportamente care fac deosebire

între persoane pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,

convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă,

infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată.

- De pe urma discriminării, persoanele discriminate sunt excluse de la drepturile omului și

de la libertățile fundamentale în orice domeniu al vieții publice (politic, economic,

social, cultural, altele), sau, altfel spus, prin discriminare accesul lor la aceste drepturi și

libertăți este restricționat, ele fiind chiar excluse permanent, datorită discriminării, de la

drepturile lor garantate prin lege.

- Tratamentul care exclude de la drepturi sau restricționează exercițiul unor drepturi,

încalcă principiul excluderii, prin lege, a discriminării, împreună cu încălcarea

principiului egalității între cetățeni.

- Rezultatul discriminării este, că persoanele afectate sunt dezavantajate, astfel că ele nu își

pot exercita următoarele drepturi:

- dreptul la un tratament egal în fașa instanțelor judecătorești

- dreptul la securitatea persoanei

- drepturile politice

- drepturile civile

- drepturile economice, sociale si culturale, în special:

- dreptul la muncă

- dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia unor sindicate

- dreptul la locuință

- dreptul la sănătate

- dreptul la educație

- dreptul de a lua parte, în condiții de egalitate, la activități culturale și

sportive;

11

- dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.

- Discriminarea bazată pe două sau mai multe criterii constituie circumstanţă agravantă la

stabilirea răspunderii contravenţionale.

- Eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:

- prevenirea prin intermediul unor măsuri speciale (acțiuni afirmative) în vederea

protecției persoanelor defavorizate;

- medierea prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute de pe urma unor

acte de discriminare;

- sancționarea comportamentului discriminatoriu.

- Măsurile speciale, sau acțiunile afirmative ce vizează protecţia grupurilor defavorizate

care nu se bucură de egalitatatea șanselor, nu constituie discriminare. Dimpotrivă, ele

sunt măsurile care asigură nediscriminarea lor, adică faptul că ele își pot exercita

drepturile.

- Este defavorizată acea categorie de persoane, care:

- se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din

cauza originii sociale ori a unui handicap;

- se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare.

4. CAUZELE PROBLEMELOR LOCATIVE

1) Preponderența producției private a fondului de locuințe, ceea ce face ca accesul la

locuință se poate realiza aproape în exclusivitate pe piață, iar cei/cele cu venituri reduse

nu au resurse suficiente pentru a-și achiziționa sau închiria o locuință de pe piață.

2) Lipsa unui stoc adecvat de locuințe publice și sociale, datorită lipsei de investiții în

construcția de noi locuințe, dar și neglijării vechiului fond locativ de stat.

3) Criterii discriminatorii de alocare de locuințe sociale care exclud categoriile defavorizate

de la accesul la locuințe sociale.

4) Comodificarea excesivă a locuinței, ceea ce face că valoarea de schimb a locuinței

domină valoarea sa de uz sau valoarea socială.

5) Dezvoltarea imobiliară este mijloc preferat al acumulării de capital, astfel că fondul

imobiliar se produce și se tranzacționează ca investiție cu scopul de a crea profit.

CAPITOLUL II.

LOCUIREA ÎN LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA

Art. 1, alin. (3). România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi

pluralismul politic reprezintă valori supreme...

12

Art. 47, alin (1). Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie

socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

Constituția României

Preambul. Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare şi administrare a locuinţelor

are la bază următoarele principii: Accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al

fiecărui cetăţean. Realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional,

pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale.

Art. 2, lit. (c). Locuinţa socială este locuinţa care se atribuie cu chirie subvenţionată unor

persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în

proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

Art. 2, lit. (f). Locuinţă de necesitate. Locuinţă destinată cazării temporare a persoanelor şi

familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau

accidente sau ale căror locuinţe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de

utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de

locatari.

Legea Locuinței

Art. 25, alin. (1). În funcţie de nivelurile veniturilor stabilite în temeiul prevederilor art. 23

consiliile locale au obligaţia de a asigura accesul persoanelor şi familiilor marginalizate,

identificate potrivit art. 24, la locuinţă şi la serviciile publice de strictă necesitate, cum sunt:

apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare etc.

Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale

Art. 48. Nivelul venitului net lunar în funcție de care o persoană este considerată marginalizată

social este nivelul venitului minim garantat prevăzut de Legea nr. 416/2001 pentru o persoană

singură sau, după caz, pentru o familie.

Art. 49. Prin persoană marginalizată social se înțelege persoana care beneficiază de venit minim

garantat sau face parte dintr-o familie beneficiară de venit minim garantat, în condițiile Legii nr.

416/2001, și se află în cel puțin două dintre următoarele situații: a) nu are loc de muncă; b)

nu are locuință în proprietate sau în folosință; c) locuiește în condiții improprii; d) are unul sau

mai mulți copii în întreținere sau face parte dintr-o familie cu mulți copii în întreținere; e)

este persoană vârstnică, fără susținători legali; f) este încadrată în categoria persoanelor cu

handicap sau invaliditate; g) are în întreținere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu

handicap grav, accentuat ori invaliditate gradul I sau II; h) a executat o pedeapsă privativă de

libertate.

Normele metodologice de aplicare a Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării

sociale

13

Art. 53, alin. (2) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin

politicile publice iniţiate, statul: a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi

fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi

la loc de muncă; b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor,

familiilor şi grupurilor defavorizate.

Art. 56, alin. (1). Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea

şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor şi familiilor

fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de

persoane, precum şi persoanelor private de libertate.

Legea asistenței sociale

Art. 6, alin. (1). Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:

(e) Locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,

informațional și comunicațional.

Art. 20, alin. (1). În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei

locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de

prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public

al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia.

Art. 79, alin. (1). Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități reprezintă o

obligație pentru autoritățile statului român.

Legea privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap

Art. 48, alin. (2). În cazul în care părinții sau persoanele care au, potrivit legii, obligația de a

întreține copilul nu pot asigura, din motive independente de voința lor, satisfacerea

nevoilor minime de locuință, hrană, îmbrăcăminte și educație ale copilului, statul, prin

autoritățile publice competente, este obligat să asigure acestora sprijin corespunzător, sub

formă de prestații financiare, prestații în natură, precum și sub formă de servicii, în condițiile

legii.

Art. 49, alin. (5). Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile

administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele

necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale

familiilor acestora în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le

faciliteze participarea activă la viața comunității.

Legea privind protecția drepturilor copiilor

14

CAPITOLUL III.

LOCUINȚA SOCIALĂ

1. CE ESTE LOCUINȚA SOCIALĂ ȘI CINE ARE ACCES LA EA?

Art. 2, lit. (c). Locuinţa socială este locuinţa care se atribuie cu chirie subvenţionată unor

persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în

proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

Art. 42. Au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit

mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu

net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în ultimul Buletin

statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi anterior lunii în care se

repartizează locuinţa. Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a

actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale.

Art. 43. De locuinţe sociale pot beneficia următoarele categorii de persoane: persoanele şi

familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari;

tinerii care au vârsta de până la 35 de ani; tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care

au împlinit vârsta de 18 ani; invalizii de gradul I şi II; persoanele cu handicap; pensionarii;

veteranii şi văduvele de război; beneficiarii prevederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri

şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă

de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti

anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ... şi ai prevederilor Decretului-

lege nr. 118/1990 ....; alte persoane sau familii îndreptățite.

Art. 48. Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile

care:

a) deţin în proprietate o locuinţă;

b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990;

c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe;

d) deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.

Art. 56. Consiliile locale pot declara, în cazuri de extremă urgenţă, drept locuinţe de necesitate,

locuinţele libere aflate în fondul de locuinţe sociale. Locuinţele de necesitate libere se pot

constitui temporar ca fond de locuinţe sociale.

Legea locuinței

15

Art. 21. În cadrul fiecărui criteriu (stabilit de autoritățile locale), la stabilirea ordinii de

prioritate se vor avea în vedere:

a) condițiile de locuit ale solicitanților;

b) numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții;

c) starea sănătății solicitanților sau a unor membri ai familiilor acestora;

d) vechimea cererilor.

Normele metodologice de aplicare a Legii locuinței

2. CRITERIILE DE ALOCARE A LOCUINȚELOR SOCIALE

▶ Criterii eliminatorii sau de eligibilitate

- Nivelul venitului (venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, să fie

sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie) – [conform Art. 42 al

legii locuinței]

- Să nu fi:

a) deținut în proprietate o locuință;

b) înstrăinat o locuință după data de 1 ianuarie 1990;

c) beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe;

d) deținut, în calitate de chiriaș, o altă locuință din fondul locativ de stat. – [Conform Art.

48 al legii locuinței]

▶ Categorii de persoane beneficiare – [conform Art. 43 al legii locuinței]

După evaluarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate conform celor descrise la punctul de mai

sus, apartenența la categoriile de persoane beneficiare de locuințe sociale de mai jos va trebui să

fie punctată în mod deosebit:

• persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate

foștilor proprietari,

• tinerii care au vârsta de până la 35 de ani,

• tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani,

• invalizii de gradul I și II,

• persoanele cu handicap,

• pensionarii,

• veteranii și văduvele de război,

• beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au

contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele

care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste

16

de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare,

și ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6

martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,

republicat, cu modificările și completările ulterioare,

• alte persoane sau familii îndreptățite.

▶ Ce criterii putem folosi pentru a decide cine poate fi inclus în categoria “alte persoane sau

familii îndreptățite”? – [Pentru a decide asta, facem apel la legislația socială, dar și la diverse

strategii guvernamentale în domenii conexe: Strategia Guvernului României de incluziune a

cetățenilor de etnie romă; Strategia pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale; Strategiile

locale elaborate pentru comunități și zone urbane/rurale marginalizate]

• Traiul în sărăcie și excluziune socială.

• Apartenența la grupuri vulnerabile.

• Locuirea în comunități marginalizate.

• Deprivarea locativă severă.

Coroborând aspectele de mai sus cu criteriile definite de legislație cu privire la accesul la

locuință socială, decizia privind apartenența solicitanților la categoria „alte persoane sau familii

îndreptățite” pentru a dobândi locuință socială se va putea lua pe baza următoarelor

considerente/criterii:

• Nivelul venitului (conform Art. 42 al legii locuinței, și al definiției traiului în sărăcie și

excluziunii sociale ) .

• Condițiile de locuit (conform Art. 21 al Normelor metodologice de aplicare a legii

locuinței și al definiției traiului în comunități marginalizate, precum și al deprivării

locative severe).

• Starea de sănătate (conform Art. 21 al normelor metodologice de aplicare a legii

locuinței).

• Număr copii (conform Art. 21 al normelor metodologice de aplicare a legii locuinței,

precum și al definiției grupurilor vulnerabile).

• Marginalizarea socială (conform Art. 3 și Art. 23 al legii privind prevenirea și

combaterea marginalizării sociale, Art. 49 al normei metodologice de aplicare a

prevederilor acestei legi, precum și al definiției grupurilor vulnerabile, al traiului în

sărăcie și excluziune socială, al deprivării locative severe și al traiului în comunități

marginalizate).

▶ Pentru stabilirea ordinii de prioritate, Normele metodologice ale aplicării legii locuinței (Art.

21) ne oferă repere clare cu privire la condițiile care trebuiesc punctate cu acest scop:

- condiții de locuire;

- starea de sănătate;

17

- număr de copii;

- vechimea cererii de locuințe sociale.

18

CAPITOLUL IV.

STUDIU DE CAZ. CRITERIILE DISCRIMINATORII ȘI NELEGALE

APLICATE DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

ÎN ALOCAREA DE LOCUINȚE SOCIALE

1. PETIȚIA FUNDAȚIEI DESIRE DEPUSĂ LA CNCD CU PRIVIRE LA

CARACTERUL DISCRIMINATOR AL CRITERIILOR (fragmente)

[…]

Argumente juridice

În tabelul din Anexa 2 atașată acestei petiții, identificăm caracterul discriminatoriu al multor

criterii de eligibilitate și de selecție definite în HCL 434/2015 privind atribuirea de locuințe

sociale în Municipiul Cluj-Napoca. Aceste aspecte discriminatorii constatate în HCL nr.

434/2015 față de care vă solicităm acum să vă exercitați atribuțiile de investigație, constatare și

sancționare sunt în privința criteriilor ce stau la baza acordării de locuințe sociale. Caracterul

nelegal și discriminator al celor din urmă devine foarte clar dacă comparăm prevederile

legislației naționale în domeniul locuirii și în domeniul social cu cele ale HCL nr. 434/2015 atât

la capitolul criteriilor de eligibilitate, cât și la capitolul criteriilor de selecție, precum

demonstrează tabelul din Anexa 2 a Petiției noastre. Responsabilitatea administrației publice

locale în ceea ce privește stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale se reflectă și în

faptul că aceasta a modificat de-a lungul timpului de mai multe ori aceste criterii, precum reflectă

Anexa 3 a Petiției noastre.

În ansamblu, sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în HCL nr. 434/2015

din start introduce criterii care exclud de la accesul la locuințe sociale tocmai persoanele

marginalizate social (față de care, conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării

sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și, astfel, contravin

prevederilor Legii locuinței care prevăd următoarele:

Art. 48. "Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau

familiile care:

a) deţin în proprietate o locuinţă;

b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990;

c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei

locuinţe;

d) deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat."

Art. 42. "Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu

un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului

salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică

în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior

lunii în care se repartizează locuința”.

19

HCL 434/2015 îi declară neeligibili pe cei care nu au venituri din relații contractuale sau au doar

VMG, având deci venituri cu mult sub venitul mediu lunar net. Totodată, Hotărârea continuă să

impună și o serie de alte criterii discriminatorii cu privire la: situația familială a celor care doresc

să beneficieze de o locuință socială; nivelul de studii al solicitantului; starea de sănătate a

solicitantului și a membrilor familiei incluși în cerere; la condițiile care definesc situația

solicitanților drept caz de forță majoră.

Deși legea locuințelor și normele de aplicare ale acesteia permite autorităților locale să

reglementeze la nivel local procedura în concret de atribuire a locuințelor sociale, autoritățile din

Cluj-Napoca au abuzat de această prerogativă și au inserat mai multe tipuri de criterii (de

eligibilitate, de neeligibilitate, criterii de selecție, criterii de punctaj) care în final duc la privarea

persoanelor defavorizate/marginalizate.

(a) Criteriile de eligibilitate nu pot să fie de așa natură încât să îngrădească accesul la dreptul la

locuință al cetățenilor aflați în situație de marginalizare socială, sau să excludă de la acest drept

persoanele cărora le sunt destinate locuințele sociale.

Criteriul fundamental pe baza căruia prevederile legislative din România stabilesc dreptul la

locuință socială este SITUAȚIA ECONOMICĂ, iar criteriul fundamental pe baza căruia se

definește situația economică este VENITUL. Locuința socială este destinată celor sub venitul

mediu, incluzând aici şi persoanele fără venit sau cele cu venituri din drepturi de asistență

socială. Prin inserarea unui criteriu de eligibilitate ce impune excluderea persoanele cu venituri

din drepturi de asistență socială sau fără venituri, se încalcă fragrant art. 48 din Legea locuinței

cât și definiției venitului în Legea asistenței sociale.

(b) Criteriile de neeligibilitate trebuie să se rezume la prevederile legale conform cărora "nu pot

beneficia de locuinţe sociale persoanele sau familiile care deţin în proprietate o locuinţă; au

înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; au beneficiat de sprijinul statului în credite şi

execuţie pentru realizarea unei locuinţe; deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul

locativ de stat".

(c) Criteriile de selecție (și de punctaj) trebuie să respecte prevederile legale care susțin

prioritatea anumitor criterii în atribuirea de locuințe sociale, și anume cele legate de situația

economică, în primul rând nivelul venitului și condiţiile de locuit, dar și de numărul copiilor şi al

celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanţii, precum și starea sănătăţii

solicitanţilor sau a unor membri ai familiilor acestora.

Argumente prin exemple de cazuri de solicitanți care au fost afectați de tratamentul

discriminator al procesului de atribuire de locuințe sociale

HCL 434/2015 adoptat în decembrie 2015 de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-

Napoca, în momentul depunerii Petiției noastre la CNCD încă nu și-a putut face efectele în

legătură cu solicitările de locuințe sociale depuse în perioada martie-iulie 2016, aceste solicitări

fiind încă în curs de evaluare, rezultatele preliminare fiind așteptate (pe baza practicilor din anii

trecuți) pe la mijlocul lunii noiembrie 2016, iar cele finale în februarie 2017. Însă, din

informațiile publicate de către Primărie pe lista rezultatelor provizorii și finale cu privire la

atribuirea de locuințe sociale în anul 2016 solicitanților din 2015 (rezultate din aplicarea HCL

150/2013), precum și pe baza răspunsurilor primite la contestațiile acestora, dar și de pe urma

comparării HCL 150/2013 și HCL 434/2015 putem observa următoarele:

20

- Dintre cele 130 de persoane marginalizate social cu domiciliul în zona de locuire defavorizată

Pata Rât și strada Stephenson care au depus solicitări pentru locuință socială în anul 2015, 109

solicitări (adică circa 84%) au fost declarate neeligibile pe baza HCL 150/2013 după cum

urmează:

- 82 de cereri din 130 (adică aproape 64%) au fost declarate neeligibile din motiv de lipsă

de venit permanent (în accepțiunea autorităților locale clujene, din motiv de lipsă de venit

generat prin contract de muncă pe perioadă nedeterminată, la acel moment, conform

HCL150/2013);

- 12 cereri din 130 (9.23%) au fost declarate neeligibile din motiv de depunere întârziată

a declarației notariale la dosar (în condițiile în care notarul în cauză a eliberat o notificare

în acest sens în care a explicat motivul tehnic al întârzierii din 30.07.2015, zi de vineri,

până în 03.08.2015, zi de luni);

- 7 cereri din 130 (5.38%) au fost declarate neeligibile din motiv de nedepunere din

partea soției/ mamei solicitantului a unei declarații conform căreia ea nu are venit (printre

ei și solicitanți evacuați din case retrocedate);

- 5 cereri din 130 (3.85%) au fost declarate neeligibile din motiv de buletin cu adresă în

afara municipiului Cluj-Napoca, chiar dacă în fapt aceste persoane lucrează și locuiesc în

Cluj-Napoca în zone defavorizate, așa cum o anchetă socială ar fi putut să probeze, dacă

administrația locală ar fi dorit să dea curs respectării drepturilor locative ale acestor

persoane;

- 3 cereri din 130 (2.31%) au fost declarate neeligibile din motiv de declarație notarială

neconformă.

Dintre cei 21 de solicitanți cu domiciliul în zona de locuire defavorizată Pata Rât și str.

Stephenson declarați eligibili:

- nici unul nu a primit puncte pentru boli cronice cardiovasculare sau de altă natură (căci

contrar priorităților stabilite prin Normele metodologice de punere în aplicare a Legii

locuinței, stabilite prin HG 1275/2000, Consiliul Local și Primăria Municipiului Cluj-

Napoca nu punctează starea de sănătate în afara situațiilor de handicap permanent);

- nici unul nu a primit puncte pentru condițiile sale de locuire precare (fără utilități, baie,

bucătărie în casă, supraaglomerare), sau pentru locuire în zonă poluată și izolată, sau de

locuire informală și neconvențională, contrar priorităților stabilite prin Normele

metodologice de punere în aplicare a Legii locuinței, stabilite prin HG 1275/2000;

- nici unul nu a putut beneficia de punctajul înalt acordat pentru studii superioare (până la

45 de puncte pentru studii doctorale), în condițiile în care legislația locuirii nu prevede

studiile ca și criteriu de punctare în timp ce autoritățile locale clujene acordă 45 de puncte

studiilor doctorale, iar șansele persoanelor marginalizate social de a avea studii

superioare sunt foarte reduse tocmai datorită condițiilor lor economice (spre exemplu: un

solicitant care conform Listei cu rezultate finale pentru anul 2016 în vederea repartizării

de locuințe sociale/HCL 95/2016, a primit 97 de puncte și are domiciliul în casele

modulare din zona Pata Rât în apropierea rampei de gunoi a orașului, unde a fost mutat

de pe urma evacuării sale forțate de pe strada Coastei în 17.12.2010 - printr-un act

administrativ declarat ca fiind discriminator prin Hotărârea 441/15.11.2011 a CNCD,

dacă avea studii doctorale primea un total de 142 de puncte, punctaj cu care ar fi ajuns de

21

pe locul 83 pe locul 4 al listei de repartizare și ar fi primit locuință socială; astfel, în

conformitate cu punctajul dezvoltat și aplicat de reclamat, studiile sunt mult mai

relevante în Cluj-Napoca în atribuirea de locuințe sociale decât starea de marginalizare

socială, în contradicție cu legislația în domeniu).

- Criteriile de punctaj discriminatorii din HCL 150/ 2013 (cu privire la starea de sănătate, condiții

precare de locuire, studii, caz de forță majoră), precum și criteriile de eligibilitate discriminatorii

din HCL 150/2013 (fiind declarați neeligibili toți cei care au venituri doar din drepturi de

asistență socială, sau cei care au ocupat abuziv o locuință chiar dacă au recurs la această faptă

datorită faptului că au fost persoane fără adăpost) nu s-au modificat / îmbunătățit în temeiul HCL

nr. 434/2015, astfel încât este de așteptat ca solicitanții din 2016 cu domiciliul în zona de locuire

defavorizată Pata Rât să fie discriminate în procesul de accesare a locuințelor sociale și în acest

an.

Rezultatul petiției:

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancţionat administraţia locală prin

Hotărârea nr. 531/27.09.2017, reținând: “Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru

obţinerea de locuinţe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte

pentru persoanele cu dizabilităţi, până la 20 de puncte pentru condiţiile de locuire precare în

locuinţe neconvenţionale, în comparaţie cu acordarea de 40 de puncte pentru persoanele care

au studii universitare şi 45 de puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare

conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 10 lit. a) şi h) al OG nr. 137/2000.”

Colegiul Director al CNCD a declarat criteriie de atribuire de locuințe sociale elaborate și

utilizate de administrația publică locală din Cluj-Napoca ca fiind discriminatorii. A stabilit o

amendă de 3000 de lei pentru primarul Emil Boc și a recomandat modificarea HCL

434/16.12.2015 prin care ele au fost stabilite.

În noiembrie 2017, Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Primarul Municipiului Cluj-Napoca

a solicitat instanţei anularea Hotărârii nr. 531 din data de 27.09.2017 emisă de Colegiul Director

al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. 692/2016, ca nelegală.

Prin Sentința civilă Nr. 86/2018, Curtea de Apel a apreciat ca neîntemeiată acțiunea Municipiului

Cluj-Napoca împotriva acestei hotărâri care, conform Curții a fost aplicată în mod legal şi

temeinic. În argumentarea Curții au fost formulate, printre altele următoarele:

▶ Libertatea consiliilor locale de a stabili alte categorii de beneficiari şi alte criterii decât cele

reglementate de lege nu poate încălca drepturile şi interesele persoanelor.

▶ În implementarea măsurilor prin care răspunde nevoilor locative ale diverselor categorii

sociale, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu ar fi putut favoriza o categorie în

detrimentul altei categorii, cu atât mai mult cu cât în Legea nr. 114/1996, act normativ

invocat de reclamanţi, se stipulează că accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al

fiecărui cetăţean.

▶ Discrepanţa între punctajele acordate pentru persoanele cu studii cel puţin universitare

comparativ cu celelalte persoane este majoră, nefiind justificată obiectiv. Instanţa nu poate

22

reţine ca fiind o justificare obiectivă împrejurarea că este necesar ca tinerilor care au studii

înalte să li se asigure un început bun pentru un standard adecvat de viaţă, aspect invocat de

reclamanţi, întrucât, dimpotrivă, studiile universitare sau chiar doctorale ale acestora sunt de

natură să le asigure prin ele însele, cu o probabilitate ridicată, un standard adecvat de trai prin

accesul cu mult mai facil la locuri de muncă şi, ulterior, la credite bancare imobiliare, comparativ

cu cei fără studii sau cu studii primare, respectiv cu persoanele cu dizabilităţi permanente,

care este mult mai probabil să nu beneficieze de aceleaşi avantaje economice. Ca atare, în

astfel de condiţii, acordarea unui punctaj ridicat persoanelor care au absolvit studii

universitare sau doctorale, studii de natură să le faciliteze accesul la o situaţie economică

adecvată, este de natură să discrimineze, neluând în considerare atât realităţile sociale

care caracterizează zona în care unitatea administrativ-teritorială Municipiul Cluj se

găseşte, dar şi prevederile art. 2 din Legea nr.112/1996.

▶ Se constată că sunt corecte alegaţiile pârâtei Fundaţia Desire în sensul că acest criteriu privind

nivelul de educaţie nu răspunde scopului legii de susţinerea a celor cu venituri reduse, scopul

Legii nr. 114/1996 fiind unul preponderent economic, iar nu unul de promovare a educaţiei.

▶ Dreptul lezat, în speţă, este facilitatea de a beneficia, în condiţii de egalitate şi

nediscriminare, de o locuinţă socială, întrucât, astfel cum se constată din cele mai sus

arătate, acordarea unui punctaj disproporţional de mare persoanelor cu studii superioare este de

natură să instituie un tratamentul de discriminare a persoanelor cărora le lipsesc studiile,

care deţin studii primare sau care sunt afectate de dizabilităţi, acestora fiindu-le îngrădit sau

îngreunat, prin punctajul redus acordat, accesul la serviciile publice administrative constând

în dreptul sau facilitatea reprezentată de obţinerea unei locuinţe sociale.

▶ Chiar dacă stabilirea unor astfel de criterii este atribuită administraţiilor publice locale, din

conţinutul legii rezultă în mod indubitabil că voinţa legiuitorului a fost aceea ca aceste criterii să

fie stabilite de aşa natură încât să fie determinate cele mai vulnerabile categorii de persoane,

predispuse excluziunii sociale, circumscris obiectivului socio-juridic al legii.

▶ Potrivit definiţiei legale a categoriei defavorizate, care include grupurile de persoane

vulnerabile social predispuse excluziunii sociale, aceasta cuprinde persoanele care fie se află pe o

poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare

faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.

▶ Or, persoanele fără studii sau cu studii primare şi cu atât mai mult persoanele cu handicap sau

dizabilităţi fac parte din categorie persoanelor defavorizate, acestea fiind printre primele

categorii de persoane a căror plajă de oportunităţi profesionale, de angajare şi de asigurare a unui

nivel de trai decent este extrem de redusă. Mai mult, gradul redus de educaţie, subordonat

absenţei studiilor, este asociat de multe ori unor comunităţi etnice defavorizate, precum

comunitatea etniei rome, ale cărei interese le apără în prezenta cauză Fundaţia Desire.

▶ Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 9 coroborate cu art. 4 din OG. nr. 137/2000,

eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează şi prin instituirea unor măsuri

speciale, inclusiv a unor acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate

care nu se bucură de egalitatea şanselor, precum în speţă persoanele fără studii sau cele cu

handicap, în sensul asigurării dezvoltării lor fireşti şi realizării efective a egalităţii de şanse

a acestora în raport cu celelalte persoane. Astfel de măsuri nu au fost avute în vedere în

adoptarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 434 din 16 decembrie

2015.

23

2. ACȚIUNEA ÎN INSTANȚĂ ÎMPOTRIVA NELEGALITĂȚII CRITERIILOR DE

ALOCARE DE LOCUINȚE SOCIALE ÎN ORAȘUL CLUJ

Legislația locuirii, legislația socială și cea a nediscriminării din România este susținută de

Reglementările legale naționale și internaționale cu privire la dreptul la locuință adecvată ca un

drept fundamental din domeniul drepturilor sociale și economice. Iar Art. 52, alin. (1) al

Constituției spune: “Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei

cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim,

anularea actului şi repararea pagubei.”

În spiritul dreptului și accesului la justiție, Fundația Desire, împreună cu 80 de persoane

neîndreptățite de criteriile de alocare a locuințelor sociale adoptate de Primăria și Consiliul Local

al Municipiului Cluj-Napoca, au acționat în contencios-administrativ Municipiul Cluj-Napoca

reprezentat de Primar. Motivul: încălcarea Legii locuinței din România prin sistemul local de

criterii de alocare de locuințe sociale. În Dosarul 2446/117/2017 – întocmit și susținut de

avocata Paula Petean – am motivat astfel acțiunea noastră: „Sistemul de criterii de acordare a

locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la

excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform

Legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au

obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr.

144/1996 privind locuințele.”

La finalul acestui demers, prin Decizia Civilă Nr. 1517/2019 a Curții de Apel Cluj / Secțiunea

Contencios-Administrativ, comunicată la Şedinţa publică din 11 Noiembrie 2019, Curtea a decis:

▶ Este nelegal criteriul de eligibilitate, care exclude veniturile din asistență socială de la

acordarea de locuințe sociale.

▶ Este nelegal criteriul de selecție prevăzut la punctul IV/ Studii.

Conform Legii locuinței 114/1996, “accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al

fiecărui cetăţean”. La nivelul întregii populații această lege prevede că “rezolvarea cerinţelor de

locuire constituie un obiectiv major al administraţiei publice centrale şi locale”. Din prevederea

aceasta rezultă că nu este obligația, ci doar “obiectivul major” al statului să asigure locuință

pentru toți cetățenii săi. Reglementând însă statutul locuințelor sociale, Legea locuinței din 1996,

precum și hotărârile și ordonanțele guvernamentale ulterioare cu privire la normele de

implementare ale acestei legi, definesc în mod special acea categorie de cetățeni ai României

care pot beneficia de locuințe sociale ca fiind "persoane și familii a căror situaţie economică nu

le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei."

Conform OUG 57/2008, care aduce modificări și completări la Legea 114/1996, “au acces la

locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe

persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total

economie ...” Mai departe, Art. 21, alin (1) al Normei metodologice pentru punerea în aplicare a

prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, nr. 1275 cu aplicare din 07.12.2000, prevede că

autoritățile administraţiei publice locale vor ține seama la stabilirea criteriilor de atribuire de

locuințe sociale de prevederile art. 42 şi 43 din lege, astfel încât "în cadrul fiecărui criteriu, la

24

stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere: a) condiţiile de locuit ale solicitanţilor; b)

numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanţii; c) starea

sănătăţii solicitanţilor sau a unor membri ai familiilor acestora; d) vechimea cererilor."

Traducând aceste prevederi cu privire la locuințe sociale în termenii obiectivului administrației

publice în domeniul locuirii, putem concluziona că rezolvarea cerințelor de locuințe sociale

pentru persoanele și familiile care se încadrează în condițiile de mai sus ar trebui să constituite

obiectivul major al autorităților administrației publice. Mai departe, făcând trecerea de la

categoria persoanelor și familiilor care pot beneficia de locuințe sociale conform legislației

locuirii, la persoanele și familiile supuse marginalizării sociale, legislația românească (din

domeniul social) definește asigurarea dreptului de a avea acces la locuință nu doar ca un obiectiv

major al administrației publice, ci ca o obligație a consiliilor locale.

Conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002 modificată, “în

funcţie de nivelurile veniturilor stabilite [până la care o persoană este considerată ca fiind

marginalizată, nivel care se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii la

Parlament a proiectului legii bugetului de stat] ... consiliile locale au obligaţia de a asigura

accesul persoanelor şi familiilor marginalizate, ... la locuinţă şi la serviciile publice de strictă

necesitate, cum sunt: apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare etc.” Legea Asistenței

Sociale 292/2011 prevede că “pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune

socială, prin politicile publice iniţiate, statul: (a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele

drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie

şi la loc de muncă.” Conform Legii 116/2000, prin persoană marginalizată social se înțelege

persoana care beneficiază de venit minim garantat sau face parte dintr-o familie beneficiară de

venit minim garantat, în condițiile Legii nr. 416/2001, și se află în cel puțin două dintre

următoarele situații: a) nu are loc de muncă; b) nu are locuință în proprietate sau în folosință; c)

locuiește în condiții improprii [adică în locuință improvizată sau într-o construcție cu destinație

de locuință care nu îndeplinește cerințele minimale prevăzute de Legea locuinței din 1996]; d)

are unul sau mai mulți copii în întreținere sau face parte dintr-o familie cu mulți copii în

întreținere; e) este persoană vârstnică, fără susținători legali; f) este încadrată în categoria

persoanelor cu handicap sau invaliditate; g) are în întreținere o persoană încadrată în categoria

persoanelor cu handicap grav, accentuat ori invaliditate gradul I sau II; h) a executat o pedeapsă

privativă de libertate. Alte articole ale acestei legi mai prevăd obligațiile consiliilor locale “de a

elabora și de a aproba metodologia de identificare a persoanelor și familiilor care sunt

marginalizate social”, iar primarii trebuie să “dispună verificarea situației ce rezultă din

documentele justificative prezentate, prin ancheta socială.”

Cele de mai sus impun recunoașterea obligației administrației publice locale de a asigura accesul

la locuință pentru persoanele și familiile marginalizate social, și de a defini criteriile de alocare

de locuințe sociale la intersecția Legii locuinței din 1996, precum și a legislației sociale (în mod

deosebit prin Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, și Legea asistenței

sociale). Pentru îndeplinirea acestei obligații, consiliile locale – făcând uz și de prevederile

legislației anti-discriminare – ar putea să aloce un procent din stocul lor de locuințe sociale

persoanelor marginalizate. În loc să facă acest lucru, administrația publică din municipiului Cluj-

Napoca elimină persoanele care nu au venituri (sau au venituri doar din venitul minim garantat,

sau din munci ziliere) din categoria solicitanților eligibili pentru locuință socială și desconsideră

precaritarea și sărăcia condițiilor de locuire în procesul de punctare, astfel încălcând drepturile

lor de persoane marginalizate, care cumulează cel puțin 2 sau 3 dintre situațiile prezentate mai

25

sus din Legea 116/2000. Această practică discriminatoare, împreună cu alte criterii de selecție

care discriminează în mod indirect persoanele marginalizate social (de exemplu criteriul studiilor

sau cel al stării civile) are un caracter nelegal și pentru că exclude de la dreptul la locuință aceste

persoane și înseamnă neîndeplinirea obligațiilor legale care le revin autorităților publice locale

față de ele.

În acțiunea sa în instanță, reclamanții în acest proces au atacat foarte multe dintre criteriile de

eligibilitate și de selecție aplicate în sistemul de alocare de locuințe sociale în Cluj-Napoca: de la

excluderea celor cu venituri fără contract de muncă sau a celor care au ocupat o locuință publică

fără acte din lipsa unor alternative locative; prin favorizarea celor cu studii universitare în

procesul de selecție; până la modul limitat și discriminator al luării în considerare a condițiilor de

locuit. În urma demersurilor în instanță, după mai multe rânduri de recursuri, prin Decizia civilă

Nr. 1517/2019 Curtea de Apel a hotârât că HCL 434/ 2015 are un caracter nelegal în cazul a

două criterii (venitul, și studiile școlare – amintite la începutul acestui capitol). Mai departe,

instanța a decis că celelalte criterii intră în marja de apreciere a administrației publice locale. Însă

este important că a apreciat următoarele cu privire la “scopul și spiritul Legii locuinței”:

“Trebuie subliniat că legiuitorul stabileşte, în cuprinsul art. 43 din Legea nr. 114/1996, o ordine

de prioritate cu privire la persoanele cărora li se pot repartiza aceste locuinţe sociale, ordine care,

în accepţiunea acestuia, formează cu precădere categoria vulnerabilă social, din cauza precarităţii

situaţiei economice. … Chiar dacă stabilirea unor criterii este atribuită administraţiilor publice

locale, din conţinutul legii rezultă în mod indubitabil că voinţa legiuitorului a fost aceea ca aceste

criterii să fie stabilite de aşa natură încât să fie determinate cele mai vulnerabile categorii de

persoane, predispuse excluziunii sociale, circumscris obiectivului socio-juridic al legii. ….

Potrivit definiţiei legale a categoriei defavorizate, care include grupurile de persoane vulnerabile

social predispuse excluziunii sociale, aceasta cuprinde persoanele care fie se află pe o poziţie de

inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate,

fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.”

Ce este de făcut mai departe, după câștigarea acestor demersuri în vederea eliminării

discriminării și nelegalității din sistemul de criterii de alocare de locuințe sociale?

Argumentele privind persoanele marginalizate social trebuie să fie utilizate și în punctarea

cererilor de locuințe sociale, adică să li se acorde puncte pentru situația gravă de locuit. Conform

actualului sistem de punctare, acest lucru este posibil tocmai prin acordarea celor 20 de puncte la

capitolul Caz de forță majoră.

La capitolul Condiții de locuit, primăria orașului Cluj ar trebui sa puncteze următoarele: lipsa

unei toalete și/sau băi în casă, lipsa apei curente în casă și canalizării, lipsa curentului electric,

istoric de evacuări, istoric al locuirii într-un mediu nesănătos, locuirea în condiții de nesiguranță

sau sub risc de evacuare, locuirea în supraaglomerare, locuirea într-o locuință neconvențională

sau improvizată, locuirea într-un spațiu cu igrasie și/sau întunecat, și altele asemenea.

26

CAPITOLUL V.

SARCINILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE CU PRIVIRE LA LOCUINȚE SOCIALE

1. PROGRAMUL DE CONSTRUCȚII DE LOCUINȚE SOCIALE

“Scopul acestui program este construirea de locuinţe sociale – locuinţe cu chirie subvenționată,

destinate unor categorii de persoane defavorizate prevăzute de lege, cărora nivelul de existență

nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

Obiectivul ce se doreşte a fi atins este asigurarea unor condiţii de locuit decente pentru

categoriile sociale dezavantajate. Promovarea investiţiilor de locuinţe sociale reprezintă sarcina

autorităţilor publice locale.

Sursele de finanţare ale acestui program provin de la bugetele locale şi din bugetul de stat.

Desfăşurarea procesului investiţional pentru construcţia de locuinţe sociale intră în sarcina

autorităţilor administraţiei publice locale, cu finanţare din bugetele proprii. Statul sprijinã

financiar construcţia de astfel de locuinţe, prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat în

completarea fondurilor din bugetele locale, prin intermediul bugetului Ministerul Dezvoltãrii

Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, la solicitarea fundamentată a

consiliilor locale. Programul de finanţare a construcţiilor de locuinţe sociale este un program

multianual, care se derulează din anul 1997 (pe baza Legii 114/1996). Pentru fiecare an,

fondurile de la bugetul de stat cu această destinaţie se aprobă prin legea bugetului de stat.”

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,

https://mdrap.ro/lucrari-publice/-1763/-1949

▶Repartizarea locuinţelor se realizează de către consiliile locale, în urma propunerilor unor

comisii sociale care analizează cererile de locuinţe la nivel local.

▶Chiria nominală este subvenţionată din surse ale bugetelor locale, nivelul maxim al chiriei

pentru locuinţele sociale fiind de 10% din venitul net lunar pe familie. Diferenţa până la

valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subvenţionată de la bugetul local al

unităţii administrativ-teritoriale unde este situată locuinţa socială.

▶Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de

acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de

prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor

legale.

▶Locuinţele sociale aparţin domeniului public al unitătilor administrativ-teritoriale şi nu se

vând.

▶Locuinţele sociale se pot realiza prin construcţii noi sau reabilitarea unor construcţii existente.

▶Se desfăşoară conform programelor de investiţii promovate la nivel local, primăriile având

calitatea de beneficiari.

27

▶Locuinţele sociale şi de necesitate se realizează fără depăşirea exigenţelor minimale de dotare

şi confort la un grad de finisaj mediu, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr.1 la Legea locuinţei

nr.114/1996, republicată.

2. RESPONSABILITĂȚILE STATULUI PRIVIND GESTIONAREA ȘI

FINANȚAREA LOCUINȚELOR SOCIALE

Art. 24, lit. (b), Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările

ulterioare. Autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor

exercită competențe partajate cu autoritățile administrației publice centrale privind

construirea de locuințe sociale.

Art. 38, Legea nr. 114/1996 privind locuințele, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, statuează responsabilitatea Consiliilor Locale pentru controlul fondului de locuințe

sociale situate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În timp ce administrarea

fondului de locuințe sociale existente se realizează exclusiv la nivel local, construirea de

locuințe sociale implică separarea finanțării și a puterii de decizie între autoritățile

administrației publice locale și Ministerul Dezvoltării ... .

Asigurarea de locuințe sociale pentru persoanele sau familiie a căror situație economică nu le

permite accesul la o locuință în condițiile pieței este un serviciu de interes general la nivel

comunitar și național. Autoritățile implicate în furnizarea acestui serviciu sunt următoarele:

▶ Autorități ale administrației publice de la nivelul comunei/orașului/municipiului:

realizează activitățile de gestionare a fondului de locuințe sociale la nivel local

▶Ministerul Dezvoltării … : asigură managementul Programului anual de construcție de

locuințe sociale derulat conform Legii nr. 114/1996

Conform Legii 114/1996:

▶ la nivel local responsabilitatea principală în furnizarea serviciului public de gestionare a

locuințelor sociale revine consiliilor locale în al căror domeniu public se află aceste locuințe.

- ele controlează și răspund de fondul de locuințe sociale situate pe teritoriul unităților

administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, fond constituit prin realizarea de construcții

noi și prin reabilitarea contrucțiilor existente;

- locuințele sociale se construiesc în zonele și pe amplasamentele prevăzute în

documentațiile de urbanism;

- locuințele sociale fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale pe

teritoriul căreia sunt construite.

▶ finanțarea construcției de locuințe sociale se gestionează de către Ministerul Dezvoltării …

în cadrul Programului anual de construcții de locuințe sociale.

28

Activitățile de gestionare a locuințelor sociale, astfel cum rezultă din dispozițiile Hotărârii

Guvernului nr. 1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare

a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare, includ în

principal următoarele:

- stabilirea măsurilor necesare pentru înregistrarea și analiza solicitărilor primite pentru

repartizarea unei locuințe sociale;

- constituirea comisiilor de analiză a solicitărilor;

- publicarea criteriilor de repartizare, a actelor justificative necesare și a locului de primire

a cererilor;

- emiterea repartițiilor în ordinea stabilită în lista de priorități;

- stabilirea chiriei nominale;

- încheierea contractului de închiriere;

- subvenționarea diferenței dintre nivelul chiriei din contract și valoarea nominală a chiriei;

- stabilirea listei cuprinzînd obiectivele de investiții care urmează să se finanțeze în anul

următor și transmiterea acesteia către Ministerul Dezvoltării ....;

- managementul contractelor de execuție, numirea comisiilor și participarea la verificarea

situațiilor de lucrări și a stadiului fizic de execuție;

- solicitarea lunară a necesarului de fonduri în completarea celorlalte sume, pentru

decontarea lucrărilor executate în luna anterioară și a producției pentru luna în curs;

- constituirea, repartizarea și utilizarea sumelor la nivelul consiliilor locale, conform

prevederilor programelor de investiții.

3. FINANȚAREA DE CONSTRUCȚII DE LOCUINȚE SOCIALE DIN BUGETUL

PUBLIC

Potrivit art. 26 din Hotărârii Guvernului nr. 1275/2000 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, cu

modificările și completările ulterioare, finanțarea construirii locuințelor sociale se asigură din:

- bugetele locale în limita sumei prevăzute cu această destinație,

- transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinație în bugetul

Ministerului Dezvoltării ....,

- din donații și contribuții de la persoane fizice și juridice, efectuate conform prevederilor

legale în vigoare.

Deci, prin ministerul specializat pe dezvoltare (al cărui nume s-a schimbat de multe ori sub

guverne diferite), statul sprijină financiar construcția de locuințe sociale în cadrul unui

program multianual dezvoltat în conformitate cu prevederile Legea nr. 114/1996 privind

locuințele, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

29

În finanțarea construcției de locuințe sociale, autoritățile administrației publice locale și

ministerul dezvoltării colaborează în felul următor:

▶Consiliul Local:

- Prevede în proiectul de buget anual sumele necesare pe surse de finanțare

- Transmite MDRAP lista cu locuințele sociale propuse spre finanțare

- Stabilește comisia de verificare a situațiilor de lucrări și a stadiului fizic de execuție

- Elaborează situația privind producția realizată în luna anterioară și valoarea preliminată a

producției pentru luna în curs

- Solicită necesarul de fonduri

▶Ministerul Dezvoltării:

- Inventariază listele transmise

- Elaborează și aprobă Programul anual

- Elaborează contractele de finanțare și listele de finanțare pe județe, localități, obiective de

investiții

- Analizează și aprobă solicitările primite

- Solicită MEF alocații bugetare

- Analizează și aprobă alocațiile bugetare

- Transmite către unităţile administrativ-teritoriale contractele de finanţare împreună cu

listele de finanţare

- Virează sumele în conturile Consiliilor Locale

ATENȚIE!

- Fondurile aprobate de la bugetul de stat sunt numai pentru decontarea lucrărilor de

construcţii-montaj executate.

- Lunar se centralizează solicitările Consiliilor locale privind producţia realizată şi

nedecontată la finele lunii, precum şi a producţiei preliminate pentru luna în curs.

- Se repartizează lunar pe localităţi şi obiective de investiţii fondurile alocate de la bugetul

de stat, pe baza solicitărilor Consiliilor locale, şi se centralizeză în Nota de fundamentare

pentru deschiderile de credite bugetare.

- Nota de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare se aprobă lunar;

- Se virează lunar sumele în bugetele primăriilor.

- Se urmăreşte încadrarea plăţilor în plafoanele trimestriale şi anuale aprobate;

- Se monitorizează programul.

- Se urmăreşte respectarea termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor conform

Programului anual aprobat.

30

4. ALTE PROGRAME GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL LOCUIRII

▶ Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, derulat prin

Agenția Națională de Locuințe, https://www.mdrap.ro/lucrari-publice/-1763/-5953, ultima

actualizare: decembrie 2018.

Informații - site ANL, https://www.anl.ro/ro/locuinte-pentru-tineri/

Cadru legislativ:

- Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agenției Naționale pentru Locuinte, republicată,

cu modificările ulterioare

- Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998,

aprobate prin HG nr. 962/2001 cu modificarile si completarile ulterioare/

- Ordinul MDRAPFE nr. 3776/25 iulie 2017 pentru stabilirea valorii de înlocuire pe metru

pătrat, pentru anul 2017, în vederea vânzării locuințelor pentru tineri.

Scop: Construirea de locuințe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit

achiziționarea unei locuințe în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței și

asigurarea stabilității tinerilor specialiști, prin crearea unor condiții de locuit convenabile.

Caracteristicile de derulare a programului

Ministerul Dezvoltării .... și consiliile locale analizează și stabilesc, în funcție de solicitările de

locuințe și terenurile de construcție disponibile, necesitatea și oportunitatea construirii de

locuințe, și elaborează împreună programe anuale.

Construcțiile de locuințe se realizează pe terenuri aflate în patrimoniul public sau privat al

unităților administrativ-teritoriale, date în folosință gratuită Agenției Naționale pentru Locuințe,

pe durata execuției construcției.

După finalizarea construcțiilor, acestea trec în patrimoniul privat al statului și administrarea

consiliilor locale, care repartizează locuințele solicitanților, în regim de închiriere, în ordinea

depunerii cererilor și în baza unor criterii stabilite de lege.

Promovarea și finanțarea investițiilor privind construcțiile de locuințe pentru tineri, destinate

închirierii, se face în conformitate cu prevederile legale referitoare la investițiile publice, prin

Ministerul Dezvoltării .... în calitate de ordonator principal de credite și Agenția Națională pentru

Locuințe, în calitate de autoritate de implementare.

Locuințele pentru tineri, destinate închirierii se pot vinde titularilor contractelor de închiriere,

numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum 1 an de închiriere neîntreruptă.

Autoritatea de implementare: Ministerul Dezvoltării ...., prin Agenția Națională pentru Locuințe.

Beneficiari direcți: autoritățile publice locale, și indirecți: tineri în vârstă de până la 35 de ani la

data depunerii cererii.

Surse de finanțare:

- Bugetul de stat și credite externe: proiectarea la fazele de proiect tehnic și detalii de

execuție, precum și execuția lucrărilor de construcții-montaj se finanțează din surse ale

31

bugetului de stat și/sau credite externe achiziționate și garantate de stat, prin Ministerul

Dezvoltării ... și Agenția Naționalã pentru Locuințe/

- Bugetul local: proiectarea, la fazele studiilor de pre-fezabilitate și de fezabilitate, care

fundamentează necesitatea și oportunitatea, caracteristicile principale și indicatorii

tehnico-economici ai investițiilor; asigurarea utilităților și dotărilor edilitare se finanțează

din surse ale bugetelor locale și din sursele agenților economici care exploatează rețele de

utilități.

▶ Programul de construcții de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din casele

naționalizate, https://www.mdrap.ro/constructii-de-locuinte-sociale-destinate-chiriasilor-

evacuati-din-casele-nationalizate, ultima actualizare: mai 2017

Scop: Crearea unui fond de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din locuințele

retrocedate foștilor proprietari în acele unități administrativ-teritoriale în care s-au înregistrat

cereri formulate de persoane îndreptățite prevăzute de ordonanţă.

Caracteristici generale:

- fondul de locuințe sociale se constituie de către consiliile locale în acele unități

administrativ-teritoriale care au înregistrat cereri formulate de către persoane îndreptățite;

- persoanele îndreptățite sunt persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ,

condițiile prevăzute de art. 1, alin. (3) din OUG nr. 74/2007;

- accesul cu prioritate la aceste locuințe îl au persoanele îndreptățite care îndeplinesc cel

puțin una dintre următoarele condiții:

a) au un venit mediu net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel putin 20% sub nivelul de venit

mediu net lunar stabilit anual prin Hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 8, alin. 2 din

Legea locuinței nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) sunt persoane cu handicap, invalizi și/sau pensionari; locuințele sociale aparțin domeniului

public al unităților administrativ-teritoriale și nu se vând; locuințele sociale se pot realiza prin

construcții noi sau reabilitarea unor construcții existente.

Caracteristici principale ale programului:

- se desfășoară conform programelor de investiții promovate la nivel local, primăriile

având calitatea de beneficiari;

- locuințele sociale se realizeazã fără depășirea exigențelor minimale de dotare și confort

prevăzute în anexa nr.1 la Legea locuinței nr.114/1996, republicată, la un grad de finisaj

mediu.

Etape de derulare: Desfășurarea procesului investițional pentru construcția de locuințe sociale

intră în sarcina autorităților administrației publice locale, cu finanțare din bugetele proprii.

Fondurile aprobate de la bugetul de stat prin acest program se alocă prin transferuri, în

completarea fondurilor alocate din bugetele locale. În scopul asigurării fondurilor necesare

pentru finanțarea executării construcțiilor de locuințe sociale destinate închirierii persoanelor

evacuate din locuințele retrocedate în natură foștilor proprietari, consiliile locale, la

fundamentarea proiectelor de bugete locale anuale, vor prevedea sumele aferente fiecărei

construcții, pe surse de finanțare, inclusiv sumele necesare în completare de la bugetul de stat.

Programul se derulează în următoarele etape:

32

- Consiliile locale transmit listele cu locuinţele sociale propuse pentru finanţare, precum şi

documentele din care să rezulte stadiul promovării investiţiilor de locuinţe sociale

propuse (studiu de fezabilitate şi hotărârea consiliului local de aprobare a studiului,

contract de execuţie, etc);

- MDRAP inventariază listele ce cuprind locuinţele sociale propuse la finanţare, transmise

de către autorităţile publice locale;

- Elaborarea propunerilor pentru programul anual, în baza inventarierii şi a prioritizării

investiţiilor;

- Aprobarea programului anual prin Ordin MDRAP.

- Elaborarea şi aprobarea listelor de finanţare pe localităţi şi obiective de investiţii;

- Elaborarea contractelor de finanţare încheiate între MDRAP şi unităţile administrativ-

teritoriale incluse în program;

- Transmiterea, către unităţile administrativ-teritoriale, a contractelor de finanţare împreună

cu listele de finanţare în vederea semnării contractelor (Fondurile aprobate de la bugetul

de stat sunt numai pentru decontarea lucrărilor de construcţii-montaj executate);

- Centralizarea lunară a solicitărilor consiliilor locale privind producţia realizată şi

nedecontată la finele fiecărei luni, precum şi a producţiei preliminare pentru luna în curs;

- Repartizarea lunară a fondurilor alocate de la bugetul de stat, pe baza solicitărilor

consiliilor locale şi elaborarea Notei de fundamentare pentru deschiderile de credite

bugetare;

- Aprobarea lunară a Notei de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare;

- Virarea lunară a sumelor în bugetele consiliilor locale;

- Urmărirea încadrării plăţilor în plafoanele trimestriale şi anuale aprobate;

- Monitorizarea programului.

Cadru legislativ:

- OUG nr. 68/2006 privind măsuri pentru dezvoltarea activității în domeniul construcțiilor

de locuine prin programe la nivel național, aprobată prin Legea nr. 515/2006;

- OUG nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor

evacuați sau care urmează să fie evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2008, cu modificările și

completările ulterioare şi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2008, aprobată

prin Legea nr. 233/2008.

▶ Alte programe:

- Programul privind asigurarea primelor de stat pentru economisirea și creditarea în sistem

colectiv.

- Programul de construcții de locuințe prin credit ipotecar.

- Programul-pilot „Locuințe sociale pentru comunitățile de romi”, în conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1237/2008 privind aprobarea Programului-pilot

„Locuințe sociale pentru comunitățile de romi”.

Observație: autoritățile publice locale ar putea să încerce să pună presiune pe guvern în

vederea susținerii mai adecvate ale programelor de construcții de locuințe care asigură accesul

efectiv la locuință adecvată pentru toți, nu doar pentru cei care au resurse să investească în

locuințe private și/sau să plătească locuirea în chirie privată.

33

5. FINANȚAREA DE LOCUINȚE SOCIALE DIN FONDURI EUROPENE 1

▶ Programul Operațional Regional

Programul Operațional Regional 2014-2020 are ca obiectiv creșterea competitivității economice

și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale. Acest obiectiv se va

realiza prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a

infrastructurii din România si a serviciilor.

Alocare financiară 6,7 mld. euro

AXA PRIORITARĂ 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane

Pentru această axă s-au alocat 2654 milioane de euro prin FEDR.

Tipuri de activități: eficiența energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a

acestora, investiții în iluminatul public, măsuri pentru transport urban, regenerarea și

revitalizarea zonelor urbane (modernizare spații publice, reabilitare clădiri/terenuri

abandonate, centre istorice, etc.).

Potențiali beneficiari: autorități publice locale – mediu urban.

AXA PRIORITARĂ 8 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților

defavorizate din mediul urban

Pentru această axă s-au alocat 90 milioane de euro prin FEDR

Tipuri de activități: construirea/reabilitarea/modernizarea locuințelor sociale, investiții în

infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale, stimularea ocupării, activități de economie

socială, activități de dezvoltare comunitară integrată, activități de informare, consiliere.

Potențiali beneficiari: parteneriate între unități administrativ-teritoriale (APL), furnizori de

servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii, ONG-uri.

▶ Programul Operațional Capital Uman

Programul Operațional Capital Uman are ca obiectiv creșterea economică incluzivă prin

investiții în încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a

persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei,

precum și susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul

vieții.

Alocare financiară 4,22 mld. euro

1 https://www.librabank.ro/programe_finantare_europeana_nerambursabila_2014-2020#POR-axa4

34

AXA PRIORITARĂ 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Măsuri integrate destinate comunităților aflate în risc de sărăcie, domenii vizate: educație,

stimulente pentru ucenicie și stagii, sprijin pentru dezvoltarea de întreprinderi sociale de inserție,

sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum și de servicii comunitare integrate medicale și

sociale furnizate la nivelul comunității, acțiuni de facilitare și mediere a relațiilor dintre diverși

actori relevanți, creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, dezvoltarea economiei

sociale si promovarea antreprenoriatului social, îmbunătățirea calității și accesului la servicii

sociale și de asistență medicală.

Grup tință: persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, în special: copiio, șomerii și

persoanele cu venituri foarte scăzute, persoanele vârstnice, populația de etnie romă, persoanele

cu dizabilități.

Orientări principale:

- apeluri comune POCU/POR (urban) și POCU/PNDR (rural) pentru investiții integrate;

- prioritate pentru comunitățile cu populație romă semnificativă;

- încurajarea dezvoltării economiei sociale, inclusiv a antreprenoriatului social, inclusiv

prin utilizarea instrumentelor financiare.

AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

Obiectiv specific 5.2.: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune

socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000

locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de

DLRC.

Propunerile de proiecte vor conține obligatoriu (element de eligibilitate proiect) următoarele

tipuri de măsuri:

1. Măsuri în domeniul ocupării (ex. consiliere, orientare, formare profesională, evaluarea

competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, subvenționarea angajatorilor pentru

angajarea persoanelor aparținând acestor categorii, participarea la programe de ucenicie și stagii,

susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu etc)

2. Măsuri de sprijinire a dezvoltării/ furnizării de servicii (sociale/ socio-medicale/ medico-socio-

educaționale)

3. Măsuri din cel puțin două din următoarele domenii:

- educație (ex. educația timpurie de nivel antepreșcolar și preșcolar, învățământ primar și

secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii);

- locuire (inclusiv reabilitarea locuințelor și/ sau legalizarea asigurării de utilități);

- asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare

civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de

asistență/servicii sociale);

- în situaţia în care la nivelul comunităţii marginalizate există populaţie aparţinând

minorităţii rome, măsuri în domeniul combaterii discriminării sau a segregării (prin

promovarea multiculturalismului, adresate, în egală măsură, etnicilor romi, cât și non-

35

romi: campanii de informare şi conștientizare/ acțiuni specifice în domeniu, inclusiv

implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care

se confruntă comunitatea) pentru intervenţiile destinate comunităţilor marginalizate în

care există persoane aparţinând minorităţii rome.

Activitatea principală 6. Activități de îmbunătățire a condițiilor de locuit ale persoanelor

din grupul țintă (lucrări de reparații, consolidări structurale, izolație termică și încălzirea

locuinței, extinderi de camere, îmbunătățirea igienei locuinței și spațiilor conexe), pentru a

reduce pericolul pe care locuirea precară îl reprezintă pentru siguranța familiilor și pentru

a facilita îmbunătățirea stării de sănătate și a capacității de învățare și ocupare a

persoanelor din grupul țintă.

Principii transversale de urmărit în proiectele finanțate din fonduri europene: Egalitatea

de șanse și non-discriminarea

„Promovarea egalității de șanse, combaterea discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică,

religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală și a dificultăților de acces de orice tip

și asigurarea accesului egal la serviciile de interes general sunt teme orizontale care contribuie la

atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Acțiunile specifice menite să răspundă nevoilor persoanelor din categoriile expuse unui risc

crescut de discriminare includ măsurile specifice țintite către îmbunătățirea inserției sociale și

profesionale a acestora, prin creșterea accesului pe piața muncii, dar și prin îmbunătățirea

nivelului de educație și competențe.

Totodată, în contextul măsurilor avute în vedere pentru promovarea incluziunii sociale și

combaterea sărăciei, se va urmări îmbunătățirea accesului acestor grupuri la serviciile sociale,

medicale și de interes general, precum și adaptarea condițiilor de muncă și crearea unor facilități

speciale pentru persoanele cu dizabilități și alte categorii de persoane dezavantajate. În plus, în

cadrul acțiunilor integrate țintite către combaterea sărăciei la nivelul comunităților, vor fi

susținute campanii de conştientizare și acțiuni specifice pentru creșterea responsabilității sociale

și promovarea inițiativelor de voluntariat și a incluziunii active, pentru combaterea tuturor

formelor de discriminare și promovarea egalității de șanse.

Acțiunile care vizează creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin promovarea de

proiecte integrate (cuprinzând servicii sociale, medicale, adăpost etc.) se adresează în mod direct

nevoilor specifice ale persoanelor din aceste grupuri, contribuind la o mai bună inserție socio-

profesională a acestor persoane și protejarea acestora împotriva discriminării și a abuzurilor la

care acestea sunt supuse.”

6. LOCUINȚELE SOCIALE – ALTERNATIVE LOCATIVE ÎN CAZURI DE

EVACUARE DIN ZONE CARE TREC PRIN PROGRAME DE REGENERARE/

RESTRUCTURARE URBANĂ

Mai ales în orașele mari, dar nu numai, terenurile au devenit o sursă importantă în dezvoltarea

urbană. De aceea, strategiile de urbanism permit așa-numita regenerare sau restructurare a unor

zone caracterizate, de exemplu, astfel:

36

“Spaţii cu caracter rezidenţial de tip periferic, dezvoltat pe un parcelar cu clădiri de

factură modestă, situate în lungul unor străzi care, odată cu dezvoltarea oraşului şi a

traficului urban au devenit culoare importante de circulaţie, dar şi de interes. Acest fapt a

antrenat un proces de declin urban.” (PUG Cluj-Napoca, 2014, zone RrM1 sau RrM2).

“Unităţi industriale aflate în general în proprietate privată, dispunând de suprafeţe

însemnate de teren, situate în locaţii importante pentru dezvoltarea oraşului. Activitatea

industrială iniţială a încetat sau s-a restrâns considerabil. In prezent o parte din spaţii sunt

închiriate micilor întreprinderi pentru activităţi de producţie şi servicii de tip industrial

sau cvasiindustrial, depozitare etc, desfăşurate în general în condiţii improvizate, precare,

neadecvate. Unele spaţii sunt complet neutilizate. Incintele industriale evidenţiază o

structurare internă mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări în timp

nesistematice, zonele de acces / primire (preuzinalele) fiind disfuncţionale sau

inexistente. Clădirile / halele industriale sunt de facturi diverse, majoritatea construite în a

doua jumătate a secolului al XX-lea şi se află în stări de conservare şi au o valoare de

utilizare foarte diferite. Puţine dintre acestea au valoare de patrimoniu industrial.

Infrastructura urbană e în general degradată.” (PUG Cluj-Napoca, 2015, zona RiM).

În multe cazuri, prin regenerarea urbană a acestor zone, locuitorii cu venituri mici și ai unor

locuințe modeste, care stau în chirie privată sau la stat în clădiri degradate, sunt constrânși să

părăsească zona. Desigur, cei care au proprietăți acolo, și le vând dezvoltatorilor imobiliari care

cumpără clădiri pe care le demolează pentru a avea acces la terenul al cărui valoare de piață este

foarte crescut și care promite să găzduiască blocuri/ turnuri rezidențiale/ de birouri/ comerciale

care le aduc profit mare. Însă foștii chiriași vor fi obligați să plece, inclusiv chiriașii care stau cu

sau fără forme legale, neavând alte opțiuni, în spații care aparțin statului.

În astfel de cazuri, municipalitatea va căuta și găsi modalități prin care va putea să demoleze

aceste clădiri, declarând zonele drept insalubre și periculoase pentru sănătatea oamenilor. Ele

însă nu ar trebui să uite de prevederile Legii 350/2001 – Legea privind amenajarea terenurilor și

urbanismul, de exemplu de faptul că regenerarea urbană ar trebui să țină cont de efectele sale

sociale și să prevadă soluții pentru ele. Astfel de dispoziții sunt descrise, printre altele, în Anexa

2 a acestei legi (Metodologia privind desfăşurarea operaţiunilor de regenerare urbană a zonelor

construite protejate), punctul B (Metodologia pentru identificarea habitatului insalubru):

Secțiunea III.B: „Acțiunile de combatere a insalubrității menționate sunt derulate

deopotrivă în domenii care au influenţă directă asupra locuirii, după cum urmează:

a) protecția mediului;

b) investiţii în locuinţe sociale;

c) creditare;

d) dezvoltare economică locală;

e) asistenţă socială;

f) combaterea sărăciei;

g) mixitatea funcţională sau prevenirea segregării spaţiale în locuire.”

Secțiunea III.J: Proiectele pentru combaterea insalubrității pot fi de asemenea incluse în

programe de regenerare urbană, programe de restructurare urbană, sau alte tipuri

37

de programe în cadrul cărora combaterea insalubrității constituie doar una din liniile de

acțiune, respectiv metodele utilizate.”

38

GLOSAR DE PREVEDERI LEGISLATIVE CE TREBUIE RESPECTATE ÎN VEDEREA

NEDISCRIMINĂRII ÎN DOMENIUL LOCUIRII

Constituția României

Art. 1, alin. (3). România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi

pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului

român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Art. 15, alin (1). Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi

prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

Art. 16, alin. (1). Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără

discriminări.

Art. 20, alin. (1). Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi

interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele

şi cu celelalte tratate la care România este parte.

Art. 20, alin. (2). Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate

reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin

dispoziţii mai favorabile.

Art. 35, alin (1). Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi

echilibrat ecologic.

Art. 35, alin (2). Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

Art. 47, alin (1). Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială,

de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.

Art. 47, alin (2). ... Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.

Art. 49, alin (1). Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în

realizarea drepturilor lor.

Art. 50. Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială.

Art. 52, alin. (1). Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este

îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi

repararea pagubei.

Art. 135, alin (2). Statul trebuie să asigure:

f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;

39

Legea-Cadru 195/2016 – Legea descentralizării cu modificările şi completările ulterioare

Art. 24, lit. (b) Autorităţile administraţiei publice exercită competenţe partajate cu autorităţile

administraţiei publice centrale în ceea ce priveşte construirea de locuinţe sociale şi pentru tineret.

Legea 114/ 1996 – Legea locuinței

Preambul. Accesul liber și neîngrădit la locuință este un drept al fiecărui cetățean. Realizarea

locuințelor constituie un obiectiv major, de interes național, pe termen lung, al administrației

publice centrale și locale.

Art. 2. Termenii utilizaţi în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

a) Locuinţă

Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi

utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.

b) Locuinţă convenabilă

Locuinţa care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi

caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a

hranei, educaţie şi igienă, asigurând exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta

lege.

c) Locuinţă socială

Locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie

economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în

condiţiile pieţei.

d) Locuinţă de serviciu

Locuinţă destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici,

acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.

e) Locuinţă de intervenţie

Locuinţă destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul

de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de

urgenţă în cadrul unităţilor economice.

f) Locuinţă de necesitate

Locuinţă destinată cazării temporare a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit

inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuinţe sunt supuse

demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce

nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.

g) Locuinţă de protocol

Locuinţă destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcţii ori

demnităţi publice, exclusiv pe durata exercitării acestora.

....

40

Cap. V. Locuinţa socială

Art. 38. Construcţiile de locuinţe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele

prevăzute în documentaţiile de urbanism şi în condiţiile prezentei legi. Constituirea fondului de

locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii

existente. Consiliile locale controlează şi răspund de fondul de locuinţe sociale situate pe

teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

Art. 39. Locuinţele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 40. Locuinţele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparţinând unităţilor

administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.

Art. 41. Locuinţa socială se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor stabilite în

limita suprafeţei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege. Pentru locuinţele care se

realizează prin reabilitarea construcţiilor existente se consideră obligatorii numai prevederile

legate de dotarea minimă.

Art. 42. Au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit

mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net

lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în ultimul Buletin statistic

anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi anterior lunii în care se repartizează

locuinţa. Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a actelor

doveditoare, potrivit prevederilor legale.

Art. 43. Locuinţele sociale se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale care

le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor

prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii,

următoarele categorii de persoane:

- persoanele şi familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate

foştilor proprietari,

- tinerii care au vârsta de până la 35 de ani,

- tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani,

- invalizii de gradul I şi II,

- persoanele cu handicap,

- pensionarii,

- veteranii şi văduvele de război,

- beneficiarii prevederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit

la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit

viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din

noiembrie 1987 nr. 341/2004, ... şi ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 ....

Art. 44. Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită

de acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de

prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor

legale. Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe

familie. Diferenţa până la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi

41

subvenţionată de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situată locuinţa

socială.

Art. 46. Contractul de închiriere se poate rezilia:

a) în condiţiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege;

b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi,

depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul

contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la

comunicare.

Art. 47. Locuinţele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute.

Art. 48. Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:

a) deţin în proprietate o locuinţă;

b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990;

c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe;

d) deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.

Art. 50. Finanţarea locuinţelor sociale se asigură din bugetele locale, în limitele prevederilor

bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de

cheltuieli distinctă în aceste bugete. Statul sprijină construcţia de locuinţe sociale prin transferuri

de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor

Publice şi Amenajării Teritoriului, prin legea bugetului de stat. Persoanele fizice şi agenţii

economici pot sprijini prin donaţii sau contribuţii construcţia de locuinţe sociale.

Cap. VII. Locuinţa de necesitate

Art. 55. Locuinţa de necesitate se finanţează şi se realizează în condiţiile stabilite pentru locuinţa

socială. Locuinţa de necesitate se închiriază temporar persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe

au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f). Contractul de închiriere se încheie de

către primarul localităţii sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii

consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuinţele.

Art. 56. Consiliile locale pot declara, în cazuri de extremă urgenţă, drept locuinţe de necesitate,

locuinţele libere aflate în fondul de locuinţe sociale. Locuinţele de necesitate libere se pot

constitui temporar ca fond de locuinţe sociale.

Norma de aplicare a Legii locuinței

Art. 21. În cadrul fiecărui criteriu (stabilit de autoritățile locale), la stabilirea ordinii de prioritate

se vor avea în vedere:

a) condițiile de locuit ale solicitanților;

b) numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții;

c) starea sănătății solicitanților sau a unor membri ai familiilor acestora;

d) vechimea cererilor.

42

Legea 116/2002 – Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale

Art. 3. Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se defineşte prin poziţia socială periferică,

de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice,

educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de

condiţii sociale de viaţă.

CAPITOLUL III

Măsuri pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale

Art. 23. Nivelul venitului net lunar pe o persoană, până la care o persoană este considerată ca

fiind marginalizată, se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii la

Parlament a proiectului legii bugetului de stat.

Art. 24. În funcţie de nivelul venitului stabilit la art. 23 consiliile locale au obligaţia să identifice

persoanele şi familiile care se găsesc în această situaţie şi să stabilească măsuri individuale în

vederea prevenirii marginalizării sociale a acestora.

Art. 25, alin. (1). În funcţie de nivelurile veniturilor stabilite în temeiul prevederilor art. 23

consiliile locale au obligaţia de a asigura accesul persoanelor şi familiilor marginalizate,

identificate potrivit art. 24, la locuinţă şi la serviciile publice de strictă necesitate, cum sunt: apă,

energie electrică, gaze naturale, termoficare etc.

Art. 27, alin. (2). Consiliile locale au obligaţia de a analiza trimestrial modul în care au fost

aplicate măsurile pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, prevăzute în programul

acestora.

Hotărâre Nr. 1149 din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii

sociale

Art. 48. Nivelul venitului net lunar în funcție de care o persoană este considerată marginalizată

social este nivelul venitului minim garantat prevăzut de Legea nr. 416/2001 pentru o persoană

singură sau, după caz, pentru o familie.

Art. 49. Prin persoană marginalizată social se înțelege persoana care beneficiază de venit minim

garantat sau face parte dintr-o familie beneficiară de venit minim garantat, în condițiile Legii nr.

416/2001, și se află în cel puțin două dintre următoarele situații:

a) nu are loc de muncă;

b) nu are locuință în proprietate sau în folosință;

c) locuiește în condiții improprii;

d) are unul sau mai mulți copii în întreținere sau face parte dintr-o familie cu mulți copii în

întreținere;

e) este persoană vârstnică, fără susținători legali;

f) este încadrată în categoria persoanelor cu handicap sau invaliditate;

g) are în întreținere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu handicap grav, accentuat ori

invaliditate gradul I sau II;

43

h) a executat o pedeapsă privativă de libertate.

Art. 50. În sensul prevederilor prezentelor norme metodologice, prin locuință cu condiții

improprii se înțelege locuința improvizată sau construcția cu destinație de locuință care nu

îndeplinește cerințele minimale prevăzute la lit. (A) din Anexa nr. 1 la Legea locuinței nr.

114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte condiții stabilite

pe baza criteriilor aprobate prin hotărâre a consiliului local.

Art. 52, alin. (1). În aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 116/2002 serviciul public de

asistență socială stabilește măsuri individuale în vederea prevenirii și combaterii marginalizării

sociale a persoanelor și familiilor identificate pe baza metodologiei prevăzute la art. 51.

Art. 53. Pentru persoanele și familiile identificate potrivit art. 51, consiliile locale au obligația de

a asigura, după caz, accesul la o locuință sau la serviciile publice de strictă necesitate, cum sunt:

energie electrică, apă, gaze naturale, termoficare și altele asemenea.

Art. 60, alin. (1). Consiliile locale au obligația de a întocmi și de a aproba anual programe

privind măsurile pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Art. 60, alin. (2). Trimestrial consiliile locale au obligația de a analiza stadiul aplicării măsurilor

din programele prevăzute la alin. (1)

Legea 292/ 2011 – Legea asistenței sociale

Art. 2, alin (3). Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea

capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea

calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Art. 5. Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele valori şi principii

generale:

(d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea

liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la

intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

(i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de

protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,

religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică,

dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie

defavorizată;

(o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru

facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;

(p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului

potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi

societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu

o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;

Art. 53, alin. (1). Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială

se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin

care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în

44

mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a

deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.

Art. 53, alin. (2) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin

politicile publice iniţiate, statul:

a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la

locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;

b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor

defavorizate.

Art. 56, alin. (1). Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea şi

combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor şi familiilor fără

venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane,

precum şi persoanelor private de libertate.

Art. 112, alin. (2). În domeniul administrării şi acordării beneficiilor de asistenţă socială,

autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:

g) efectuează sondaje şi anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de

excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate a membrilor comunităţii şi, în funcţie de

situaţiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;

(3) În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile

administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:

c) iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de

marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;

d) identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat

situaţiile de risc de excluziune socială;

k) elaborează proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale în conformitate cu

planul anual de acţiune şi asigură finanţarea/cofinanţarea acestora;

l) asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind

drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;

Art. 143, alin. (2). Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptăţit de modul de

furnizare a serviciilor sociale, astfel cum a fost acesta stabilit conform clauzelor din contractul de

furnizare de servicii sociale, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru

soluţionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.

Legea 448/2006 – Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap

Art. 2, alin. (2) De dispozițiile prezentei legi beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni

români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori

reședința în România.

Art. 6, alin. (1): Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:

45

(e) Locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,

informațional și comunicațional.

Art. 20, alin. (1): În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei

locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de

prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public

al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia.

Art. 20, alin. (2): Persoanele cu handicap grav beneficiază și de acordarea unei camere de locuit,

suplimentar față de normele minimale prevăzute de lege, de asemenea și de scutire de la plata

chiriei.

Art. 20, alin. (3) și (4): De prevederile articolului (2) beneficiază și familia sau reprezentantul

legal pe perioada în care are în îngrijire o persoană cu dizabilități, de asemenea și adultul cu

dizabilitate accentuată.

Art. 79, alin. (1): Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități reprezintă o

obligație pentru autoritățile statului român.

Legea 272/2004 – Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Art. 1, alin (1). Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea

și garantarea drepturilor copilului.

(2) Autoritățile publice, organismele private autorizate, precum și persoanele fizice și

persoanele juridice responsabile de protecția copilului sunt obligate să respecte, să

promoveze și să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituție și lege, în concordanță

cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,

ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, și ale celorlalte acte

internaționale în materie la care România este parte.

Art. 34, alin. (1). Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la încălcarea

drepturilor sale fundamentale.

Art. 48, alin. (1). Copilul are dreptul de a beneficia de asistență socială și de asigurări sociale, în

funcție de resursele și de situația în care se află acesta și persoanele în întreținerea cărora se

găsește.

Art. 48, alin. (2). În cazul în care părinții sau persoanele care au, potrivit legii, obligația de a

întreține copilul nu pot asigura, din motive independente de voința lor, satisfacerea nevoilor

minime de locuință, hrană, îmbrăcăminte și educație ale copilului, statul, prin autoritățile publice

competente, este obligat să asigure acestora sprijin corespunzător, sub formă de prestații

financiare, prestații în natură, precum și sub formă de servicii, în condițiile legii.

Art. 49, alin. (1). Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale.

Art. 49, alin. (5). Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile

administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele necesare

dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale familiilor acestora

în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le faciliteze

participarea activă la viața comunității.

46

Lege 48/ 2002 - Lege pt. aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea

si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

Art. 1.

(1) In Romania, stat de drept, democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile

cetatenilor,libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme si sunt garantate

lege.

(2) Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in

special in exercitarea urmatoarelor drepturi:

a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ

jurisdictional;

b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau

maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie;

c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica si de

a avea acces la functii si demnitati publice;

d) drepturile civile, in special:

(i) dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei;

(ii) dreptul de a parasi tara si de a se intoarce in tara;

(iii) dreptul de a obtine si de a renunta la cetatenia romana;

(iv) dreptul de a se casatori si de a-si alege partenerul;

(v) dreptul de proprietate;

(vi) dreptul la mostenire;

(vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;

(viii) dreptul la libertatea de opinie si de exprimare;

(ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere;

(x) dreptul de petitionare;

e) drepturile economice, sociale si culturale, in special:

(i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si

satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la

o remuneratie echitabila si satisfacatoare;

(ii) dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;

(iii) dreptul la locuinta;

(iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale;

(v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala;

(vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale si sportive;

f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.

47

Art. 2

(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere,

restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,

convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,

apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect

restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în

domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(2) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1)

esteconsiderată discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent

neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte

persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de

un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau

defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de

persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage

răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii

penale.

(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă,

naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală,

apartenenţă la o

categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care

duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

(6) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă bazată pe două sau mai multe criterii

prevăzute la alin. (1) constituie circumstanţă agravantă la stabilirea răspunderii contravenţionale

dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidenţa legii penale.

(7) Constituie victimizare şi se sancţionează contravenţional conform prezentei ordonanţe orice

tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încălcarea

principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.

(8) Prevederile prezentei ordonanţe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera

exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie.

(9) Măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea

unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunităţi, vizând asigurarea dezvoltării lor

fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de şanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri

de persoane sau comunităţi, precum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia grupurilor

defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanţe.

(10) În înţelesul prezentei ordonanţe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează

prin:

48

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor

acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea

şanselor;

b) mediere prin soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârşirii unor

acte/fapte de discriminare;

c) sancţionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispoziţiile alin. (1) - (7).

(11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1) - (7) atrage răspunderea civilă,

contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii.

Art. 2, alineatul (5):

a) instituirea unor măsuri speciale, în vederea protecției persoanelor aflate în minoritate, atunci

când acestea nu se bucură de egalitatea șanselor;

b) sancționarea comportamentului discriminatoriu.

Art. 4. În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane

care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza originii

sociale ori a unui handicap, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare

generat de cauze specifice, cum ar fi o boală cronică necontagioasă ori infectarea HIV, statutul

de refugiat sau azilant.