2010 filefac obIectul uneI monItorIzărI efIcace? 76–79 coMisia ar fi putut Monitoriza...

Măsurile specifice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice şi insulele Micidin Marea egee

issn

183

1-09

66

curtea de conturi europeană

ro

2010

rapo

rtul

spe

cial

nr.

10

Măsurile specificeîn favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice şi insulele Mici din Marea egee

raportul special nr. 10 2010

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf tfue]


raportul special nr. 10/2010 – Măsurile specif ice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice şi insulele mici din Marea egee

curtea de conturi europeană12, rue alcide de gasperi1615 luxembourgluXeMBurg

tel. +352 4398-1fax +352 4398-46410e-mail: [email protected]: http://www.eca.europa.eu

raportul special nr. 10 2010

numeroase alte informaţii despre uniunea europeană sunt disponibile pe internet pe serverul europa

(http://europa.eu).

o fişă catalografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii europene, 2010

isBn 978-92-9207-961-1

doi:10.2865/76663

© uniunea europeană, 2010

reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Luxembourg

3


cuprins

Puncte

Glosar

I–VIII sInteză

1–15 Introducere

1–4 IstorIcul măsurIlor sPecIfIce

5 reforma măsurIlor sPecIfIce

6 natura şI obIectIVele măsurIlor sPecIfIce

7–8 buGetul măsurIlor sPecIfIce

9–15 sIstemul de GestIune şI de control al măsurIlor sPecIfIce

16–21 sfera şI abordarea audItuluI

22–79 obserVaţII

23–41 ProGramele de sPrIjIn elaborate de statele membre şI aProbate de comIsIe sunt concePute astfel încât să răsPundă în mod efIcace la neVoIle sPecIfIce?

26–36 o prograMare iniţială coerentă doar într-o Mică Măsură

37–41 fleXiBilitatea care se urMăreşte a se oBţine prin Modificările aduse prograMelor nu este încă evidentă

42–74 măsurIle concePute de statele membre duPă reforma dIn 2006 sunt Puse în aPlIcare într-un mod efIcace?

44–67 Modul în care unele Măsuri sunt concepute afectează eficacitatea punerii lor în aplicare

68–74 sisteMele de control actuale nu sunt adaptate la diversitatea Măsurilor

75–79 ProGramele de sPrIjIn elaborate de statele membre şI aProbate de comIsIe fac obIectul uneI monItorIzărI efIcace?

76–79 coMisia ar fi putut Monitoriza perforManţa Măsurilor specifice în Mod Mai regulat

4

raportul special nr. 10/2010 – Măsurile specif ice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice şi insulele mici din Marea egee raportul special nr. 10/2010 – Măsurile specif ice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice şi insulele mici din Marea egee

80–84 concluzII şI recomandărI

80–81 ProGramele de sPrIjIn elaborate de statele membre şI aProbate de comIsIe sunt concePute astfel încât să răsPundă în mod efIcace la neVoIle sPecIfIce?

82–83 măsurIle concePute de statele membre duPă reforma dIn 2006 sunt Puse în aPlIcare într-un mod efIcace?

84 ProGramele de sPrIjIn elaborate de statele membre şI aProbate de comIsIe fac obIectul uneI monItorIzărI efIcace?

anexa I – execuţIa buGetară a măsurIlor sPecIfIce anexa II – lIsta măsurIlor şI acţIunIlor audItate

răsPunsurIle comIsIeI


5


dG agri: direcţia generală agricultură şi dezvoltare rurală

dom: departamentele franceze de peste mări

feadr: fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

feGa: fondul european de garantare agricolă

Iacs: sistemul integrat de administrare şi control

mfPl: Măsuri în favoarea produselor agricole locale

ocP: organizarea comună a pieţei

PoseI: programe de opţiuni specifice depărtării şi insularităţii regiunilor ultraperiferice

PoseIcan: programe de opţiuni specifice depărtării şi insularităţii insulelor canare

PoseIdom: programe de opţiuni specifice depărtării şi insularităţii departamentelor franceze de peste mări

PoseIma: programe de opţiuni specifice depărtării şi insularităţii insulelor azore şi Madeira

rsa: regimul specific de aprovizionare

ruP: regiunile ultraperiferice ale uniunii europene

sIG: sistemul de informaţii geografice

glosar

6


sinteză

I .î n t r e 1 9 8 9 ş i 1 9 9 3 , c o n s i l i u l a a d o p t a t o s e r i e d e m ă s u r i s p e c i f i c e î n f a v o a r e a a gr i c u l t u r i i d i n re gi u n i l e u l t r a p e r i fe r i ce a l e u n i u n i i e u r o p e n e ( d e p a r t a m e n t e l e f ra n ce ze d e p e s te m ă r i , i n s u l e l e ca n a re, i nsule le a zore ş i M adeira) ş i d in insule le mic i greceşt i a le M ăr i i egee, în contex tul s i tuaţ ie i par t iculare din aceste regiuni .

I I .î n cadrul programelor dest inate regiuni -l o r u l t ra p e r i fe r i ce ş i i n s u l e l o r d i n M a re a e g e e s e u t i l i z e a z ă d o u ă i n s t r u m e n t e d i fer i te pentru a răspunde nevoi lor spe -c i f i c e a c e s t o r r e g i u n i . r e g i m u l s p e c i f i c de aproviz ionare (rsa) const i tu ie un s is -tem de compensare a costur i lor mai r id i -c a t e d e t e r m i n a t e d e i n s u l a r i t a t e a ş i d e d e p ă r t a re a re gi u n i l o r î n c a u z ă . M ă s u r i l e î n f a v o a r e a p r o d u s e l o r a g r i c o l e l o c a l e ( M f p l ) v i z e a z ă d e z v o l t a r e a p r o d u c ţ i e i agr icole locale ş i a aproviz ionăr i i cu pro -duse agr icole.

I I I .î n 2 0 0 6 , m ă s u r i l e s p e c i f i c e a u f ă c u t obiec tul unei reforme. concluzia comisiei a fost că modul de gest ionare a s is temu-l u i e r a p r e a r i g i d , l i m i t â n d a s t f e l c a p a -c i t a t e a a c ţ i u n i l o r u n i u n i i e u r o p e n e d e a răspunde în t imp ut i l la nevoi le regiuni-lor u l t raper i fer ice ş i într- o manieră adap -tată la problemele lor speci f ice. î n conse -c inţă , noua abordare a acordat pr ior i tate unei mai largi par t ic ipăr i regionale, favo -r izând descentral izarea ş i f lex ibi l i tatea în luarea deciz i i lor, pe baza unor programe prezentate de statele membre în vederea aprobăr i i lor de către comis ie.


7


VII .î n c e e a c e p r i v e ş t e p u n e r e a î n a p l i -c a r e a p r o g r a m e l o r, c u r t e a a i d e n t i f i -c a t u n e l e m ă s u r i s a u a c ţ i u n i c a r e , p r i n m o d u l î n c a r e a u f o s t c o n c e p u t e , r i s c ă s ă f i e î n c e l m a i b u n c a z p u ţ i n e f i c a c e . M ai mult , s i s temele de contro l ex is tente î n s t a t e l e m e m b re v i z a t e n u s u n t î n t o t -deauna adaptate la divers i tatea măsur i lor speci f ice.

VII I .co m i s i a n u a s i g u r ă o m o n i t o r i z a re s u f i -c i e n t d e r e g u l a t ă a e f i c a c i t ă ţ i i m ă s u r i -lor speci f ice, l imitându-se în pr inc ipal la e v a l u a re a a c e s t o r m ă s u r i p e o p e r i o a d ă d e c i n c i a n i . r a p o a r t e l e p r i v i n d p u n e -rea în apl icare furnizate anual de state le membre sunt prea puţ in armonizate pen-tru a const i tui un s istem de informaţi i de gest iune pentru comis ie.

IV.a v â n d î n v e d e r e o b i e c t i v e l e a c e s t e i r e f o r m e , a u d i t u l d e s f ă ş u r a t d e c u r t e a u r m ă r i t s ă r ă s p u n d ă l a u r m ă t o a r e l e întrebăr i :

a ) programele de spri j in elaborate de sta-t e l e m e m b r e ş i a p r o b a t e d e c o m i s i e sunt concepute astfel încât să răspun-dă în mod ef icace la nevoi le specif ice?

b) Măsuri le concepute de statele membre d u p ă r e f o r m a d i n 2 0 0 6 s u n t p u s e î n apl icare într-un mod ef icace?

c) programele de spri j in elaborate de sta-t e l e m e m b r e ş i a p r o b a t e d e c o m i s i e fac obiectul unei monitor izăr i ef icace?

V.p e r a n s a m b l u , c u r t e a a c o n s t a t a t c ă măsur i le speci f ice sunt ef icace ş i prezintă o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă p e n t r u a g r i c u l -tura din regiuni le în cauză. cu toate aces-te a , cu r te a a i d e n t i f i c a t o s e r i e d e d e f i -c i e nţe l e g ate d e g e s t i o n a re a s i s te m u l u i , ceea ce înseamnă că sunt posibi le în con-t inuare amel iorăr i a le măsur i lor speci f ice.

VI.î n e t a p a d e p r o g r a m a r e ş i d e a p r o b a r e a p r o g r a m e l o r, e t a p ă c a r e s - a d e r u l a t pe pa rc urs ul un ei pe r io ad e d e d oa r ş as e l u n i , c o m i s i a a a c o r d a t p r i o r i t a t e r o l u -lu i său de controlor a l confor mităţ i i ş i a l coerenţei programelor în loc să îş i asume s a r c i n a d e g e s t i o n a r ş i s ă c o n t r i b u i e î n m o d a c t i v l a co n ce p e re a p ro gra m e l o r î n v e d e r e a e f i c a c i t ă ţ i i l o r. a c e a s t ă o b s e r -vaţ i e e s te va l a b i l ă ş i î n c a z u l p ro ce d u r i i de modi f icare a programelor pentru ani i următor i .

sinteză

8


introducere

I s to r I c u l m ă s u r I lo r s P e c I f I c e

1 . ar t icolul 349 din tratatul pr ivind func ţionarea uniuni i europe -ne prevede următoarele : „Ținând seama de s i tuaț ia economică ş i s o c i a l ă s t r u c t u r a l ă d i n g u a d e l u p a , g u y a n a fr a n c e z ă , M a r -t in ica , r éunion, s a int-Bar thélemy ş i s a int-M ar t in , a insule l or a zore, Madeira ş i canare, s i tuaț ie care este agravată de depăr-t a re , i n s u l a r i t a t e , s u p r a f a ț a re d u s ă , re l i e f u l ş i c l i m a d i f i c i l e , d e p e n d e n ț a e c o n o m i c ă d e u n n u m ă r re d u s d e p ro d u s e, f a c -tor i a căror persistență ş i combinare dăunează grav dez voltăr i i acestora, consi l iul , la propunerea comisiei ş i după consultarea parlamentului european, adoptă măsuri specif ice care urmăresc s ă s t a b i l e a s c ă , î n s p e c i a l , c o n d i ț i i l e d e a p l i c a r e a t r a t a t e l o r î n re gi u n i l e re s p e c t i ve, i n c l u s i v î n ce e a ce p r i ve ş te p o l i t i c i l e comune.”

2 . î n t e m e i u l a c e s t e i d i s p o z i ţ i i , c o m i s i a a e l a b o r a t o s t r a t e g i e pentru regiuni le u l t raper i fer ice 1, s t rategie care ur măreşte în-depl in i rea a t re i obiec t ive :

a ) reducerea def ic i tului de accesibi l i tate ;

b) creşterea competit iv i tăţ i i ;

c ) consol idarea integrăr i i regionale.

pr incipale le instrumente ut i l izate în vederea real izăr i i acestor obiec t ive sunt fondur i le struc turale ş i ce le două fondur i agr i -cole (fondul european de garantare agr icolă – fega ş i fondul e u ro p e a n a gr i co l p e nt r u d e z vo l t a re r u ra l ă – f e a d r) , i n c l u s i v u n p ro gra m a gr i co l s p e c i f i c re gi u n i l o r u l t ra p e r i fe r i ce, i nt i t u-l a t „ pr o g r a m e d e o p ţ i u n i s p e c i f i c e d e p ă r t ă r i i ş i i n s u l a r i t ă ţ i i re gi u n i l o r u l t ra p e r i fe r i ce” ( P r o g r a m m e s d ’ O p t i o n s S p é c i f i q u e s à l ’ É l o i g n e m e n t e t I n s u l a r i t é – posei ) .

1 comunicarea comisiei

coM(2008) 642 final.


9


3 . î n 1989, cons i l iu l a adoptat „programele de opţ iuni spec i f ice d e p ă r t ă r i i ş i i n s u l a r i t ăţ i i d e p a r t a m e nte l o r f ra n ce ze d e p e s te măr i (poseidoM)” 2. î n iunie 1991, au fost adoptate a l te două p r o g r a m e s i m i l a r e : p o s e i M a ( i n s u l e l e a z o r e ş i M a d e i r a ) 3 ş i poseican ( i nsule le canare) 4.

4 . pentru grecia au fost stabil ite două programe similare în 19935. î ntrucât insule le mic i d in M area egee nu sunt recunoscute în tratat ca f i ind regiuni ultraper i fer ice, regimul aferent acestora este tratat separat de posei în termeni jur idici , însă este inclus în cadrul aceloraş i rubr ic i bugetare. struc tura logic i i de inter-venţie este aceeaşi atât pentru posei , cât ş i pentru programele în favoarea insule lor mic i , iar cele două regimur i sunt gest io -nate de aceeaşi unitate din cadrul comisiei . în consecinţă, cele două regimuri sunt tratate ca un ansamblu în prezentul rapor t , f i ind denumite în cont inuare „măsur i speci f ice”.

2 89/687/cee: decizia consiliului

din 22 decembrie 1989 de

instituire a programului de opţiuni

specifice depărtării şi insularităţii

departamentelor franceze de

peste mări (poseidoM) (Jo l 399,

30.12.1989, p. 39).


din 26 iunie 1991 de instituire a

programului de opţiuni specifice

depărtării şi insularităţii insulelor

Madeira şi azore (poseiMa)

(Jo l 171, 29.6.1991, p. 10).


din 26 iunie 1991 de instituire

a programului de opţiuni specifice

depărtării şi insularităţii insulelor

canare (poseican) (Jo l 171,

29.6.1991, p. 5).

5 regulamentul (cee) nr. 2019/93 al

consiliului din 19 iulie 1993 privind

măsurile specifice referitoare la

unele produse agricole în favoarea

insulelor mici din Marea egee

(Jo l 184, 27.7.1993, p. 1).

10


r e f o r m a m ă s u r I lo r s P e c I f I c e

5 . î n 2 0 0 6 , r e g i m u l p o s e i ş i m ă s u r i l e s p e c i f i c e î n f a v o a r e a i n -s u l e l o r m i c i d i n M a re a eg e e a u f ă c u t o b i e c t u l u n e i re fo r m e 6. concluzia comis ie i a fost că modul de gest ionare a s istemului e r a p re a r i g i d , l i m i t â n d a s t fe l c a p a c i t a t e a a c ţ i u n i l o r u n i u n i i europene de a răspunde în t imp uti l la nevoile regiuni lor ultra-per i fer ice ş i într- o manieră adaptată la problemele lor speci f i -ce. î n consecinţă , această reformă a determinat o trecere de la microgest iunea măsur i lor rea l izată de comis ie la o mai la rgă par t ic ipare regională , precum ş i la descentra l izare ş i f lex ibi l i -tate în luarea deciz i i lor, pe baza unor programe prezentate de statele membre în vederea aprobăr i i lor de către comisie (a se vedea ca s e t a 1 refer i tor la motivele ş i obiec t ivele reformei) .

6 regulamentul (ce) nr. 247/2006

al consiliului din 30 ianuarie 2006

privind măsurile specifice din

domeniul agriculturii în favoarea

regiunilor ultraperiferice ale

uniunii (Jo l 42, 14.2.2006, p. 1) şi

regulamentul (ce) nr. 1405/2006 al

consiliului din 18 septembrie 2006

de stabilire a măsurilor specifice în

domeniul agriculturii în favoarea

insulelor mici din Marea egee şi de

modificare a regulamentului (ce)

nr. 1782/2003 (Jo l 265, 26.9.2006,

p. 1).

e x t r a s d I n e x P u n e r e a d e m ot I V e P e n t r u P r o P u n e r e a d e r e G u l a m e n t a l co n s I l I u lu I P r I V I n d a n u m I t e P r o d u s e aG r I co l e d I n r e G I u n I l e u lt r a P e r I f e r I c e a l e u n I u n I I e u r o P e n e

„în schimb, bilanţul acestor regimuri este mai puţin bun în ceea ce priveşte modul lor de gestionare; mai exact, cele două componente ale regimurilor posei7, regimul specific de aprovizionare şi sprijinul în favoarea producţiilor locale din regiunile ultraperiferice, sunt caracterizate printr-o rigiditate la nivelul gestionării lor. adaptarea bilanţurilor de aprovizionare pentru a se lua în considerare fluctuaţiile – uneori modeste – ale cererii de produse necesită adoptarea unor acte legislative de către comisie.

Mai mult, regimul de sprijin al producţiilor locale este fragmentat în 56 de (micro)-măsuri stabilite prin regulamente ale consiliului. adaptarea acestor măsuri nu este posibilă fără o procedură legislativă interinstituţională, ceea ce încetineşte derularea acţiunii uniunii europene şi constituie un impediment în încercarea de a reacţiona cât mai rapid la particularităţile situaţiilor din regiunile ultraperiferice, cu atât mai mult cu cât deseori sunt implicate sume modeste.

din acest motiv, se propune o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul în favoarea acestor regiuni, prin adoptarea unei metodologii participative pentru luarea deciziilor şi prin adaptarea rapidă a măsurilor pentru a ţine seama, în timp, de particularităţile acestor regiuni.”

7 a se vedea punctul 6.

c a s e ta 1


11


n at u r a ş I o b I e c t I V e l e m ă s u r I lo r s P e c I f I c e

6 . programele dest inate regiuni lor ultraper i fer ice ş i insulelor din Marea egee ut i l izează două instrumente di fer i te pentru a răs-punde nevoi lor speci f ice a le acestor regiuni :

a ) regimul specif ic de aprovizionare (rsa) , care constituie un sistem de compensare a costuri lor mai r idicate determinate de insular itatea ş i de depăr tarea regiuni lor în cauză. acest r e g i m e s t e r e a l i z a t p r i n s c u t i r e a d e l a p l a t a d r e p t u r i l o r vamale pentru produsele impor tate din ţăr i ter ţe sau pr in a c o rd a re a u n u i a j u t o r p e n t r u l i v r a re a d e p ro d u s e u e , î n condiţ i i egale pentru ut i l izator i i f inal i ;

b) măsurile în favoarea produselor agricole locale (Mfpl), care vizează dez voltarea produc ţiei agr icole locale ş i a furniză-r i i de produse agricole. Mfpl inter vin pentru o multitudine de produse ş i de măsuri legate de producţie, comercial iza-re sau transformare. aceste măsur i recurg la o gamă largă d e i n s t r u m e n te p re c u m a j u to a re l e p e s u p ra f a ţ ă , p r i m e l e acordate în sec torul de creştere a animalelor, sumele văr-sate organizaţ i i lor de producător i , a jutoarele pe tonă sau f i n a n ţ a r e a d e s t u d i i d e m a r k e t i n g e t c . c h i a r d a c ă t o a t e a ce s te m ă s u r i co nt r i b u i e l a o b i e c t i v u l g l o b a l d e c re ş te re a p ro d u c ţ i e i a g r i c o l e l o c a l e ş i d e a m e l i o r a re a c o m p e t i -t i v i t ăţ i i p ro d u c ăto r i l o r, t re b u i e m e nţ i o n at c ă o b i e c t i ve l e i n d i v i d u a l e a l e f i e c ă r e i m ă s u r i , a s t fe l c u m s u n t a c e s t e a def in i te în programe, pot să var ieze în mod semnif icat iv. î n ca s e t a 2 sunt prezentate o ser ie de exemple de măsur i ş i de ac ţ iuni d in di fer i te le programe.

12


e x e m P l e d e m ă s u r I ş I d e ac ţ I u n I c u P r I n s e î n d I f e r I t e l e P r o G r a m e

următoarele măsuri şi acţiuni care au fost selecţionate în scopul auditului desfăşurat de curte oferă o imagine de ansamblu privind diversitatea programelor:

franţa (dom)

ο ajutorul acordat producătorilor de banane;

ο sectorul trestie de zahăr - zahăr - rom (acţiuni precum ajutorul forfetar acordat în cadrul adaptării la ocp a industriei zahărului din doM, ajutorul pentru transportul trestiei de zahăr);

ο structurarea sectorului de creştere a animalelor (acţiuni precum ajutorul pentru transformare acordat în sectorul cărnii de vită şi mânzat sau ajutorul pentru gestionarea pieţei locale în sectorul cărnii de porc).

spania (Insulele canare)

ο ajutorul acordat în sectorul cărnii de vită şi mânzat şi în sectorul ovine şi caprine, sub formă de plăţi directe către producători;

ο ajutorul acordat producătorilor de banane.

Portugalia (azore)

ο ajutorul pentru producţia animală (acţiuni precum ajutoarele directe acordate producţiei din sectorul bovinelor sau ajutoarele acordate pentru inovare şi calitate în ceea ce priveşte produsele animale);

ο ajutorul pentru producţia vegetală (acţiuni precum ajutorul pentru producţia culturilor tradiţionale sau ajutorul pentru producţia de fructe şi legume, de flori tăiate şi de plante ornamentale).

Grecia (insula chios)

ο ajutorul pentru culturile de măslini;

ο ajutorul pentru producţia de mastic;

ο ajutorul pentru producţia de miere.

c a s e ta 2


13


b u G e t u l m ă s u r I lo r s P e c I f I c e

7 . s u m e l e a l o c a t e m ă s u r i l o r s p e c i f i c e a u f o s t d e 3 3 2 d e m i l i -o a n e d e e u r o p e n t r u e xe r c i ţ i u l f i n a n c i a r 2 0 0 7 ş i d e 6 1 8 m i -l ioane de euro pentru exerciţ iu l f inanciar 2008 ( în afara a locă-r i lor pentru măsuri din ani i precedenţi) , aceşt i doi ani formând per ioada v izată de audit . M ajorarea bugetului pentru 2008 în rapor t cu ani i precedenţ i se datorează t ransferului de fondur i ca ur mare a re for mei organizăr i i comune a p ieţe i pr iv ind ba-nanele începând cu 1 ianuar ie 2007, corespunzând exerciţ iului f inanciar 2008. această reformă s-a produs ca rezultat a l nou-lu i regim ue pr iv ind impor tur i le de banane ş i a l negocier i lor comerc ia le inter naţ ionale ş i a avut ca obiec t iv adaptarea s is-temului conform pr incipi i lor majore ale reformelor derulate în cele la l te sec toare agr icole, garantând în acelaş i t imp un stan-dard de v iaţă echitabi l pentru toţ i producător i i de banane din ue şi ţ inând seama de par ticular ităţi le regiunilor producătoare. Bugetul a locat regimului posei a fost majorat cu 278,8 mi l ioa-ne de euro pentru a inc lude tota l i tatea a jutorului ue acordat producători lor de banane în cadrul acestor programe începând cu 1 ianuarie 2007. execuţia bugetară este detal iată în a nexa I .

8 . Bugetul este a locat măsur i lor specif ice în l imita unor plafoane care au fost f ixate după cum urmează ( în mi l ioane de euro) :

0

50

100

150

200

250

300

Insuleledin Marea Egee

Azore și Madeira Insulele Canare Departamentelefranceze de peste mări

2007 2008 2009 2010

14


s I s t e m u l d e G e s t I u n e ş I d e co n t r o l a l m ă s u r I lo r s P e c I f I c e

9 . î n c a d r u l b u g e t u l u i a f e r e n t fo n d u l u i e u r o p e a n d e g a r a n t a -r e a g r i c o l ă ( f e g a ) , m ă s u r i l e s p e c i f i c e s u n t p u s e î n a p l i c a r e p r i nt r - o g e s t i u n e p a r t a j at ă . o d at ă c u t re ce re a l a o m a i l a rg ă p a r t i c i p a re re g i o n a l ă , l a d e s c e n t r a l i z a re ş i l a f l e x i b i l i t a t e î n l u a re a d e c i z i i l o r, e l e m e n t e i n t ro d u s e p r i n re fo r m a d i n 2 0 0 6 , programarea ş i punerea în apl icare se real izează pe baza unei abordăr i ascendente ( „abordarea de jos în sus” ) . aceasta pre -supune faptul că nevoi le regiuni lor u l t raper i fer ice ş i măsur i le destinate să răspundă acestor nevoi sunt identif icate la nivelul considerat de statele membre ca f i ind cel mai adec vat . statele membre sunt responsabi le de elaborarea programelor, precum ş i de implementarea ş i monitor izarea lor.

10. s a rc i n a co m i s i e i e s te d e a e l a b o r a p ro p u n e r i p e n t r u re g u l a -mentele de bază şi de a stabil i normele de aplicare a difer itelor d ispoziţ i i d in regulamentele consi l iu lu i . comis ia aprobă pro -gramele prezentate de statele membre, precum şi modif icăr i le care le sunt aduse, f i ind responsabi lă ş i de ur măr i rea puner i i lor în apl icare.

11. pentru a identif ica nevoile specif ice ale regiunilor ultraperifer i -ce, statele membre au trebuit să real izeze o anal iză economică ş i o evaluare a măsur i lor precedente, să def inească o ser ie de obiec t ive strategice ş i operaţ ionale ş i să conceapă măsur i care s ă p o a t ă r ă s p u n d e a c e s t o r o b i e c t i ve . to a t e a c e s t e e l e m e n t e trebuiau să f ie incluse în programe, care, la rândul lor, trebuiau să f ie însoţ i te de indicator i de per formanţă 8.

12. programele au fost îna intate comis ie i spre aprobare. comis ia a evaluat programele din punc tul de vedere a l coerenţei aces-tora cu a l te pol i t ic i ş i ac ţ iuni a le ue, precum ş i d in punc tul de vedere a l conformităţ i i lor cu dreptul ue.

8 articolul 12 din

regulamentul (ce) nr. 247/2006.


15


9 raportul intitulat „Évaluation des

mesures mises en œuvre en faveur

des régions ultrapériphériques

(posei) et des petites îles de la mer

Égée dans le cadre de la politique

agricole commune” [evaluarea

măsurilor puse în aplicare în

favoarea regiunilor ultraperiferice

(posei) şi în favoarea insulelor

mici din Marea egee în cadrul

politicii agricole comune], cabinet

oréade-Brèche, noiembrie 2009

(a se vedea http://ec.europa.eu/

agriculture/eval/reports/posei/

index_fr.htm).

13. state le membre au indicat în programele lor autor i tăţ i le res -ponsabi le de gest iune ş i de control . programele sunt puse în a p l i c a re s u b re s p o n s a b i l i t ate a o rg a n i s m e l o r d e p l at ă d e s e m-nate, care îndepl inesc, de asemenea, sarc in i de supraveghere ş i de control , în mod direc t sau pr in delegarea către a lte orga -nisme a unei păr ţ i sau a tuturor acestor sarc ini .

14. cer inţele de reglementare refer i toare la s istemul de gest iune ş i de control aferent măsur i lor speci f ice sunt în mare par te in-spirate din „sistemul integrat de administrare şi control ( iacs)” a l p lăţ i lor d i rec te efec tuate în cadrul fega. astfe l , tota l i tatea cerer i lor de plată a a jutorului fac obiec tul unor controale ad-ministrat ive, iar un eşantion de 5 % este controlat la faţa locu -lui . î n cazul anumitor măsur i pentru care ajutorul acordat este legat de l ivrarea produselor în vederea transformăr i i sau a co-mercial izăr i i lor, se prevăd alte controale : cântăr i re, t ranspor t , l ivrare etc. în ceea ce priveşte rsa, statele membre au obligaţia de a ver i f ica dacă avantaje le care decurg din a jutorul acordat pentru introducerea în rup de produse ue sau din scut i rea de la plata dreptur i lor vamale au fost repercutate efec t iv până la n ivelul benef ic iarului f inal .

15. cel mai târ z iu la 31 decembr ie 2009 ş i u l ter ior o dată la c inc i ani , comisia trebuie să prezinte parlamentului european şi con-s i l i u l u i u n r a p o r t g e n e r a l c a r e s ă i n d i c e i m p a c t u l a c ţ i u n i l o r desfăşurate în cadrul măsur i lor specif ice, însoţit , dacă este ca-zul , de propuner i adec vate. prezentarea rapor tului menţionat a fost amânată , adoptarea acestuia de către colegiul comis ie i f i ind prevăzută pentru septembrie 2010. î n vederea pregăt i r i i a c e s t u i r a p o r t , c o m i s i a a l u a t , d e a s e m e n e a , î n c o n s i d e r a r e evaluarea măsur i lor specif ice a cărei real izare s-a dispus în ca-drul programului de evaluare a l direc ţ ie i generale agr icultură ş i d e z vo l t a re r u ra l ă p e nt r u 2 0 0 8 9. eva l u ato r u l ş i - a p re ze nt at rapor tul în noiembrie 2009.

http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/posei/index_fr.htm



16


16. obiec t ivul auditu lu i a fost de a eva lua ef icac i tatea măsur i lor s p e c i f i c e , p r e c u m ş i a n u m i t e a s p e c t e d e e c o n o m i c i t a t e a l e acestora , după refor ma din 2006. s -a pus accent pe modul în care au fost concepute măsur i le ş i proceduri le de gest iune din perspec t iva ef icaci tăţ i i lor ; având în vedere că implementarea reformei a avut loc doar cu puţ in t imp în urmă, a fost posibi lă m a i d e gra b ă o i d e nt i f i c a re a te n d i nţe l o r p r i v i n d e f i c a c i t ate a decât o evaluare pe termen lung.

17. î ntrebăr i le abordate în prezentul rapor t sunt următoarele :

a) programele de spri j in elaborate de statele membre şi apro-b ate d e co m i s i e s u nt co n ce p u te a s t fe l î n c ât s ă ră s p u n d ă în mod ef icace la nevoi le speci f ice?

b) M ăsur i le concepute de state le membre după refor ma din 2006 sunt puse în apl icare într-un mod ef icace?

c) programele de spri j in elaborate de statele membre şi apro-bate de comis ie fac obiec tul unei monitor izăr i ef icace?

18. per ioada vizată de audit cuprinde exerciţ i i le f inanciare închise de când a avut loc refor ma măsur i lor speci f ice (2007, 2008 ş i 2009) .

19. a u d i t u l a f o s t d e s f ă ş u r a t î n c e l e p a t r u s t a t e m e m b r e v i z a t e (grecia , spania , franţa ş i por tugal ia ) . regiuni le auditate la faţa l o c u l u i a u f o s t u r m ă t o a r e l e : i n s u l a c h i o s ( g r e c i a ) , i n s u l e l e canare (spania) , réunion (franţa) şi azore (por tugalia) . în ceea ce pr iveşte măsur i le care au v izat a l te regiuni , auditu l a fost l imi -tat la n ivelul administraţ ie i centra le din f iecare stat membru.

sfera şi aBordarea auditului


17


20. auditul s -a refer i t la un număr de M fpl selec tate în func ţ ie de valoarea lor f inanciară ş i de impor tanţa lor pentru agr icultura d i n re gi u n i l e î n c a u z ă ( a s e ve d e a a n e xa I I ) . M o t i ve l e p e nt r u care Mfpl au fost alese ca subiect pr ior itar în rapor t cu rsa au fost următoarele :

a) Mfpl reprezintă 67 % din sumele a locate măsur i lor speci -f i ce î n 2 0 0 7 ş i vo r re p re ze nt a î n j u r d e 8 2 % î n ce p â n d c u 2009;

b) r s a e s t e c o n c e p u t p e n t r u a c o m p e n s a î n m o d d i re c t i n -c o nve n i e n t e l e c a u z a t e d e d e p ă r t a re a ş i d e i n s u l a r i t a t e a a c e s t o r re g i u n i ; î n s c h i m b, m ă s u r i l e M f p l t re b u i e s ă f i e c o n c e p u t e p e b a z a u n e i a n a l i z e a p r o f u n d a t e a n e v o i l o r specif ice pentru a f i ef icace. în plus, caracterul lor complex ş i d ivers, precum ş i absenţa unor norme de control speci-f ice ş i comune pot măr i r i scul inerent a l acestor măsur i ;

c ) pr in f ixarea plafonului f inanciar la 80 % în favoarea Mfpl, consi l iu l indică impor tanţa majoră a acestui t ip de măsur i în rapor t cu rsa;

d) r s a f a c e o b i e c t u l u n u i m e c a n i s m d e c o n t r o l s p e c i f i c î n vederea garantăr i i e f icaci tăţ i i sa le. auditul a inc lus o exa-minare restrânsă a acestui mecanism de control .

21. auditul a v izat gest iunea ş i monitor izarea programelor atât la nivelul comisiei , cât ş i în statele membre în cauză. ac t iv i tăţ i le de audit au inclus anal iza etapei de programare ş i examinarea d o c u m e nt aţ i e i d i n c a d r u l s i s te m e l o r d e g e s t i u n e ş i d e m o n i -t o r i z a r e a p r o g r a m e l o r. au d i t o r i i a u a v u t î n t r e v e d e r i l a f a ţ a l o c u l u i c u b e n e f i c i a r i ş i c u re p re ze nt a nţ i a i u n o r a s o c i aţ i i d e producător i cu scopul de a obţine informaţi i refer itoare la par-t ic iparea acestora în cadrul programelor, la exper ienţele lor ş i la rezultatele obţ inute. cr i ter i i le de audit ut i l izate ş i procedu -r i le de audit puse în apl icare sunt expl icate mai amănunţit în cont inuare pentru f iecare întrebare de audit în par te.

18


22. Handicapur i le cu care se confruntă regiuni le u l t raper i fer ice ş i insule le mic i d in M area egee au un carac ter per manent ş i nu p o t f i d e p ă ş i te î n m o d d e f i n i t i v, c i n u m a i re d u s e c u a j u to r u l măsuri lor specif ice. acest lucru poate f i i lustrat pr in impor tan-ţa pe care o are a jutorul a ferent măsur i lor speci f ice în cadrul ve n i t u r i l o r a n u m i to r p ro d u c ăto r i a gr i co l i d i n re gi u n i l e u l t ra-p e r i fe r i ce ( a s e ve d e a c a s e t a 3 ) . pr i n u r m a re, s co p u l p re ze n-tului rapor t nu este de a pune în discuţ ie ut i l i tatea măsur i lor speci f ice, c i de a contr ibui la amel iorarea func ţ ionăr i i lor.

oBservaţii

a j u to r u l a f e r e n t m ă s u r I lo r s P e c I f I c e I n d I c at c a P r o c e n t d I n c I f r a d e a fac e r I s au d I n V e n I t u l a n u m I to r P r o d u c ăto r I aG r I co l I d I n r e G I u n I l e u lt r a P e r I f e r I c e

pentru un producător mediu de trestie de zahăr din réunion, de exemplu, ajutorul primit prin posei reprezintă în 2009 38 % din cifra sa de afaceri (sursa: Cahier Technique de la canne n° 15, august 2008).

pentru o fermă standard de producţie în sectorul bovinelor din réunion, de exemplu, ajutorul primit prin posei a reprezentat în 2007 25 % din cifra de afaceri (sursa: bilanţul pentru 2007 privind punerea în aplicarea a posei iv pentru măsura „structurarea sectorului de creştere a animalelor” în réunion).

pentru unii producători de miere din insula chios din grecia, de exemplu, ajutorul aferent măsurilor specifice a reprezentat în 2007 între 55 % şi 70 % din venitul lor obţinut în urma activităţii de apicultor (sursa: curtea de conturi).

c a s e ta 3


19


P r o G r a m e l e d e s P r I j I n e l a b o r at e d e s tat e l e m e m b r e ş I a P r o b at e d e co m I s I e s u n t co n c e P u t e a s t f e l î n c ât s ă r ă s P u n d ă î n m o d e f I c ac e l a n e V o I l e s P e c I f I c e ?

23. cr i ter i i le de audit avute în vedere pentru a răspunde la aceas-t ă î nt re b a re e ra u l e g ate d e o b i e c t i ve l e re fo r m e i d i n 2 0 0 6 , î n s p e c i a l o b i e c t i v u l d e „ a a d o p t a o m e t o d o l o g i e p a r t i c i p a t i v ă pentru luarea deciz i i lor ş i de a permite adaptarea rapidă a mă-suri lor pentru a ţ ine seama, în t imp, de par ticular ităţi le acestor regiuni ”. această f lex ibi l i tate ar t rebui as igurată pr intr- o pro -gramare real izată la n ivelul statelor membre în locul gest iuni i directe a măsuri lor de către comisie. pentru a identif ica nevoile speci f ice a le regiuni lor u lt raper i fer ice, statele membre au tre -buit să real izeze o anal iză economică ş i o evaluare a măsur i lor p r e c e d e n t e , s ă d e f i n e a s c ă o s e r i e d e o b i e c t i v e s t r a t e g i c e ş i o p e r a ţ i o n a l e ş i s ă c o n c e a p ă m ă s u r i c a r e s ă p o a t ă r ă s p u n d e acestor obiec t ive. toate aceste e lemente trebuiau să f ie inclu-se în programe, care, la rândul lor, t rebuiau să f ie însoţ i te de indicator i de per formanţă (a se vedea ca s e t a 4 ) .

24. în consecinţă, s-au ut i l izat următoarele cr i ter i i pentru a se răs-punde la această întrebare de audit :

a ) ex istenţa unei metodologi i par t ic ipat ive ;

b) ex istenţa tuturor e lementelor de programare impuse pr in reglementăr i ;

c ) coerenţa între di fer i te le e lemente, în specia l între anal iza s i tuaţ ie i produc ţ ie i agr icole, strategia propusă ş i măsur i le prevăzute ;

d) f lex ibi l i tatea care permite adaptarea rapidă a măsur i lor.

20


c a s e ta 4a r t I co lu l 12 d I n r e G u l a m e n t u l ( c e ) n r . 247/2006 a l co n s I l I u lu I d I n 30 I a n ua r I e 2006 P r I V I n d m ă s u r I l e s P e c I f I c e d I n d o m e n I u l aG r I c u lt u r I I î n faV o a r e a r e G I u n I lo r u lt r a P e r I f e r I c e a l e u n I u n I I

conţinutul programelor comunitare de sprijin

un program comunitar de sprijin cuprinde:

a) descrierea cuantificată a situaţiei producției agricole în cauză, ținând seama de rezultatele de evaluare disponibile, care arată diferențele, lacunele şi posibilitățile de dezvoltare, resursele financiare mobili-zate şi principalele rezultate ale acțiunilor întreprinse în temeiul regulamentelor (ce) nr. 1452/2001, (ce) nr. 1453/2001 şi (ce) nr. 1454/2001;

b) descrierea strategiei propuse, prioritățile reținute şi obiectivele cuantificate, precum şi o evaluare a impactului economic, ecologic şi social, inclusiv în materie de ocupare a forței de muncă;

c) descrierea măsurilor prevăzute, în special a schemelor de sprijin pentru punerea în aplicare a pro-gramului, precum şi, după caz, a informațiilor privind nevoile în materie de studii, proiecte de demonstrație, acțiuni de formare profesională şi de asistență tehnică legate de pregătirea, punerea în aplicare sau adaptarea măsurilor în cauză;

d) un calendar de punere în aplicare a măsurilor şi un tabel financiar general orientativ, în care se rezumă resursele ce urmează a fi mobilizate;

e) o justificare a compatibilității şi coerenței diverselor măsuri ale programelor, precum şi stabilirea criteriilor şi indicatorilor cantitativi destinați monitorizării şi evaluării;

f ) dispozițiile luate pentru a asigura punerea în aplicare eficientă şi adecvată a programelor, inclusiv în materie de publicitate, de monitorizare şi de evaluare, precum şi stabilirea indicatorilor cuantificați destinați evaluării şi acordurile privind controalele şi sancțiunile;

g) desemnarea autorităților competente şi a organismelor responsabile cu punerea în aplicare a pro-gramului, desemnarea, la niveluri corespunzătoare, a autorităților sau organismelor asociate şi a par-tenerilor socioeconomici, precum şi rezultatele consultărilor efectuate.


21


25. cur tea a examinat procesul de programare apl icat de s tate le membre ş i etapa de aprobare din par tea comis ie i . d e aseme -n e a , c u r t e a a a n a l i z a t p r o c e s u l p r i n c a r e n e v o i l e r e g i u n i l o r u l t raper i fer ice au fost ident i f icate, modul în care obiec t ive le programelor au fost e laborate, precum ş i măsur i le ş i ac ţ iuni le care au fost formulate în cadrul acestor programe. d ocumen-taţ ia anal izată în acest contex t a cupr ins rapoar te de evaluare ş i s tudi i , documentele d isponibi le refer i tor la mecanismul de consultare dintre di fer i ţ i i ac tor i impl icaţ i în abordarea ascen-dentă (procese -verbale ş i documente s imilare) ş i documentele disponibi le la nivelul comisiei cu pr iv i re la etapa de aprobare.

o P r o G r a m a r e I n I ţ I a l ă co e r e n tă d o a r î n t r - o m I c ă m ă s u r ă

M e t o d a p a r t i c i p a t i v ă

26. î n c e e a c e p r i ve ş t e e x i s t e n ţ a u n e i m e t o d o l o g i i p a r t i c i p a t i ve , auditor i i cur ţ i i au constatat că în toate statele membre au avut l o c c o n s u l t ă r i c u a c t o r i i l o c a l i . î n fr a n ţ a , î n c a d r u l d e p a r t a -mentelor de peste măr i , s -au desfăşurat consultăr i cu pr iv i re la măsur i le speci f ice în cursul anului 2005. deşi aceste consultăr i nu au fost documentate în detaliu, de exemplu prin procese -ver-bale ale reuniunilor avute cu actori i implicaţi la faţa locului , ele au reuşit să conducă la patru programe regionale care s intet i -zează nevoi le ş i măsur i le aferente. aceste programe regionale au fost consol idate în vederea prezentăr i i unui s ingur program n aţ i o n a l . pr i n a ce a s t ă a nt i c i p a re a p ro ce s u l u i d e p ro gra m a re, autor ităţ i le franceze au putut să evalueze s ituaţia în mod adec-vat ş i să identi f ice în mod corespunzător nevoi le existente pr in desfăşurarea de consultăr i la nivel regional, astfel cum prevede reforma măsur i lor speci f ice.

22


27. î n grecia , autor ităţ i le regionale din insulele Măr i i egee au fost i nv i t a t e d e M i n i s t e r u l ag r i c u l t u r i i î n a p r i l i e 2 0 0 6 s ă î ş i p r e -z inte propuner i le refer i toare la program. termenul de prezen-t a re a a ce s to r p ro p u n e r i e ra d e 1 5 z i l e . pe r i o a d a d i n t re d a t a de not i f icare ş i data- l imită până la care autor i tăţ i le locale î ş i p u te a u f a ce c u n o s c u te o b s e r vaţ i i l e a fo s t p re a s c u r t ă p e nt r u a p e r m i t e r e a l i z a r e a u n e i a n a l i z e a p r o f u n d a t e a n e v o i l o r ş i pentru a se lec ta cele mai ef icace măsur i capabi le să răspundă acestor nevoi . în consecinţă, răspunsur i le transmise de autor i-tăţ i le regionale conţ ineau, în major i tatea cazur i lor, informaţi i care nu îndepl ineau standardul de cal i tate cerut . pr in urmare, aceste răspunsur i nu au fost anal izate ş i luate în cons iderare c u a t e n ţ i e î n m o m e n t u l e l a b o r ă r i i p ro g r a m u l u i d e c ă t re M i -n isterul agr icul tur i i . la rândul său, M inisterul agr icul tur i i nu dispune de informaţi i suf ic iente ş i f iabi le la n ivel centra l care să î i permită să di rec ţ ioneze pol i t ica spre rezultatele scontate ş i s ă o p t i m i ze ze i m p a c t u l a fe re nt î n i n s u l e l e c a re a u ce a m a i mare nevoie de aceste măsur i .

28. î n s p a n i a ş i î n po r t u g a l i a , î n c a d r u l p ro c e s u l u i d e p re g ă t i re a programelor, au avut loc consultăr i cu actori i implicaţi la faţa locului , însă aceste consultăr i nu sunt suf ic ient de documen -tate pentru a permite auditor i lor cur ţ i i să se pronunţe asupra valor i i adăugate produse de acest demers.

e l e M e n t e l e d e p r o g r a M a r e

29. în ceea ce priveşte existenţa elementelor de programare impuse pr in reglementăr i , auditor i i au constatat că , la n ivel de formă, acestea sunt prezente în tota l i tate în cadrul programelor. to -t u ş i , l a n i ve l d e fo n d, a u fo s t c o n s t a t a t e u n e l e d e f i c i e n ţ e î n p ro g r a m e l e s p a n i o l e , p o r t u g h e z e ş i g re c e ş t i d i n p u n c t u l d e vedere a l logic i i ş i a l coerenţe i d intre d i fer i te le e lemente a le procesului de programare.


23


30. în spania , di fer i tele elemente impuse de regulament sunt pre -zente la nivel formal în cadrul programului , fără să f ie însă coe -rente în ceea ce pr iveşte substanţa lor 10. nu există o adevărată anal iză a s i tuaţ ie i care să f ie bazată pe o cuant i f icare a nevo -i l o r ş i n i c i o s t ra te gi e c a re s ă a s i g u re co m p l e m e n t a r i t a te a ş i c o e re n ţ a î n t re m ă s u r i l e s p e c i f i c e , p e d e o p a r t e , ş i c e l e l a l t e ac ţ iuni a le ue sau naţ ionale, pe de altă par te. obiec t ivele pro -gramului nu sunt concrete decât într- o foar te mică măsură, ele f i ind expr imate mai degrabă ca pr ior i tăţ i generale care nu au fost întotdeauna t ranspuse în obiec t ive precise ş i măsurabi le ş i care nu constituie deci obiective operaţionale. în consecinţă, corelaţia dintre obiectivele generale ş i măsuri le desfăşurate nu este evidentă .

31. programul nou de măsuri specif ice pentru insulele canare con-s t i t u i e o c o n t i n u a re d i re c t ă a p ro g r a m u l u i p re c e d e n t , î n t r u -cât vechi le măsur i reprez intă 89 % din bugetul g lobal in i ţ ia l . ace a s t ă co n t i n u i t a te a r p u te a f i co n s i d e ra t ă c a f ă c â n d p a r te d i n re fo r m ă d a c ă a r f i b a z a t ă p e o a n a l i z ă d e i m p a c t s a u p e o evaluare aprofundată a programului precedent. însă, în cazul programului spaniol, continuitatea respectivă este mai degrabă rezultatul unor dif icultăţ i pe care actor i i implicaţ i le -au întâm-pinat la implementarea în termenele prevăzute în reglementări a noi i abordăr i de programare v izate de reformă.

32. în por tugal ia , programarea componentei a zore din cadrul pro -gramului general posei a demarat în mar t ie 2005. deşi autor i -tăţi le por tugheze şi-au acordat suficient t imp pentru real izarea p ro g r a m ă r i i , re z u l t a t u l a c e s t u i d e m e r s n u p re z i n t ă c o e re n ţ ă între par tea anal i t ică ş i măsur i le propuse. î n specia l , nu exis -t ă n i c i u n e l e m e n t c a r e s ă i n d i c e c ă s - a u l u a t î n c o n s i d e r a r e concluzi i le evaluăr i i programului posei pentru por tugal ia care a fo s t p u b l i c at ă î n 2 0 0 0 p e nt r u p e r i o a d a 1 9 9 2 - 1 9 9 9 . ace a s t ă evaluare recomanda, pr intre a l te le :

a ) f inanţarea unui studiu economic care să anal izeze sectorul f ruc telor ş i a l plantelor hor t icole, incluzând, pe lângă pro-dusele transformate, produsele proaspete, ş i care să poată f i conceput ş i real izat pentru a zore, separat de Madeira ;

10 de exemplu, pagina 95

din versiunea revizuită din

29 septembrie 2006 a programului

spaniol: „compatibilitatea şi

coerenţa măsurilor programului:

având în vedere că măsurile cuprinse

în prezentul program presupun, în

general, o continuitate în raport cu

măsurile puse în aplicare conform

regulamentului (ce) nr. 1454/2001,

este evident că ele sunt conforme

cu dreptul ue, coerente cu celelalte

politici ale ue şi cu măsurile

adoptate în baza acestora din urmă.”

24


11 raport referitor la propunerea

de regulament al parlamentului

european şi al consiliului de

modificare a regulamentului (ce)

nr. 247/2006 [coM(2009)0510 –

c7 0255/2009 – 2009/0138(cod)],

comisia pentru agricultură şi

dezvoltare rurală, documentul

a7-0054/2010 din 23 martie 2010.

b) examinarea g lobală a a jutorulu i acordat în sec torul c reş -te r i i a n i m a l e l o r, f i e a j u to r u l p r i m i t p r i n r s a , f i e a j u to r u l p e nt r u p ro d u c ţ i e , a s t fe l î n c ât s ă s e m i n i m i ze ze i m p a c t u l negativ potenţia l a l modelului t radiţ ional a l produc ţ ie i de lapte ;

c) obţ inerea unui echi l ibru mai bun între n ivelur i le de spr i -j in acordat d iverse lor ac t iv i tăţ i d in sec torul animal ş i ce l vegetal cu scopul de a garanta o continuitate a produc ţ ie i vegetale din a zore ;

d) r e a l i z a r e a u n u i s t u d i u a p r o f u n d a t a l s i t u a ţ i e i d i n a z o r e pr iv ind industr ia zahărului pentru a se putea formula con-c luz i i re fer i tor la v iabi l i tatea acestui sec tor, luându-se în considerare cantităţ i le maxime de zahăr impor tate cu spr i -j inul rsa, posibi l i tatea de a reexpor ta zahăr raf inat ş i /sau valoarea a jutorului pentru t ransformare;

e) eventuala subst i tui re a a jutorului pentru produc ţ ia vege -t a l ă c u u n a j u t o r u n i c a c o r d a t î n f u n c ţ i e d e n u m ă r u l d e hec tare de teren arabi l .

33. î n p o f i d a a ce s to r p ro p u n e r i co n c re te d e a a d a p t a p ro gra m u l la nevoi le af late în schimbare, pr ior i tatea a fost acordată con-t inuităţ i i . de exemplu, pr imele pentru produc ţ ia animală deja ex istente care reprezentau în jur de 80 % din tota lu l sumelor vărsate pentru programul din a zore în 2007 au fost continuate pe o bază istor ică . pr in urmare, programul măsur i lor speci f ice pentru a zore ar f i putut lua mai mult în considerare r iscul re -prezentat de dependenţa excesivă a sectorului agr icol local de produc ţ ia de lapte ş i de carne, chiar dacă aceasta este o con-secinţă a condiţ i i lor c l imat ice ş i geograf ice speci f ice insulelor în cauză . această dependenţă a fost de asemenea constatată într-un rapor t recent refer i tor la propunerea de regulament a l pa r l a m e n t u l u i eu ro p e a n ş i a l co n s i l i u l u i d e m o d i f i c a re a r e -gulamentului (ce) nr. 247/2006 pr iv ind măsur i le speci f ice din domeniul agr icultur i i în favoarea regiuni lor ultraper i fer ice a le uniuni i 11.

34. î n programul pentru grecia , anal iza economică a nevoi lor d in domeniul agr icultur i i în insule le Măr i i egee este foar te super-f i c i a l ă . n u e x i s t ă o s t r a t e g i e d e a n s a m b l u , i a r p ro g r a m u l n u p r e c i z e a z ă n i c i l e g ă t u r a d i n t r e d i f e r i t e l e m ă s u r i p r o p u s e ş i obiec t ivele generale v izate, n ic i impac tul preconizat . această l ipsă de v iz iune strategică se t raduce pr intr- o ser ie de măsur i care, pr in modul în care sunt concepute, r iscă să nu f ie ef icace (a se vedea punc tul 44) .


25


r o l u l co M i s i e i î n p r o c e s u l d e p r o g r a M a r e

35. c o m i s i a a t r a n s m i s s p a n i e i , fr a n ţ e i ş i po r t u g a l i e i u n s e t d e l in i i d i rec toare. acest demers a avut „ca obiec t să pună la d is-p o z i ţ i a s t a t e l o r m e m b re o s e r i e d e e l e m e n t e i n fo r m a t i ve c u p r i v i re l a m o d u l î n c a re a ce s te a s ă î ş i p re z i nte p ro gra m e l e ş i la conţinutul ş i n ivelul de detal iu pe care acestea trebuie să le a s i g u re” 1 2. to t î n a ce s te l i n i i d i re c to a re, co m i s i a re a m i nte ş te f a p t u l c ă „ p r i n c i p i u l e s e n ţ i a l c a re s t ă l a b a z a re fo r m e i p o s e i este t recerea de la «microgest iunea 13» as igurată de comis ie ş i carac ter izată pr intr- o acumulare de măsur i d iverse la o abor-dare de programare mai coerentă . state le membre vor bene -f i c i a a s t fe l d e o l i b e r t ate m a i m a re, d a r î n a ce l a ş i t i m p vo r f i responsabi le într- o măsură mai mare de ident i f icarea nevoi lor r u p ş i d e e l a b o r a r e a u n e i s t r a t e g i i c u a j u t o r u l c ă r e i a s ă s e poată răspunde acestor nevoi ”. aceste l in i i d i rec toare ut i le nu au fost transmise ş i greciei , în cazul căreia programarea a avut loc între oc tombrie ş i decembrie 2006.

36. comisia a avut la dispoziţ ie patru luni pentru a aproba progra -m e l e. î n a ce a s t ă p e r i o a d ă , a u av u t l o c s c h i m b u r i re g u l ate d e informaţii între ser vici i le dg agri şi autorităţi le competente din statele membre în cauză. în urma acestor schimburi , programe -le au evoluat în mare măsură , iar ca l i tatea lor s -a îmbunătăţ i t . Modif icăr i le iniţ iate de ser vic i i le comisiei se l imitau însă la as-pecte de conformitate şi de coerenţă cu dreptul ş i polit ici le ue. ser vic i i le comisiei nu au întrepr ins o examinare a programelor pentru a verif ica eficacitatea acestora, de exemplu pentru a de -termina dacă există o coerenţă între anal iza s ituaţiei existente, obiec t ivele formulate ş i măsur i le propuse. deşi este impor tant să se as igure că programele sunt conforme cu legis laţ ia , per i -oada de patru luni ar f i putut f i mai bine uti l izată dacă comisia s-ar f i implicat, în egală măsură, prin furnizarea în mod activ de consultanţă statelor membre cu pr ivire la aspec tele de ef icaci-tate ale programelor. comisia ar f i putut, de exemplu, începând cu etapa noii programări , să definească o ser ie de indicatori de per formanţă armonizaţ i , în specia l refer i tor la ocuparea for ţe i de muncă în sec torul agr icol ş i la valoarea produc ţiei agr icole. aceşt i indicator i i -ar f i fur nizat , pe de o par te, o bază pentru e l a b o r a re a m ă s u r i l o r d e p u s î n a p l i c a re ş i , p e d e a l t ă p a r t e , începând cu s fârş i tu l pr imului exerc i ţ iu , i -ar f i permis să pre -v iz ioneze recomandăr i refer i tor la ac ţ iuni le corec t ive, ceea ce ar f i reprezentat o va loare adăugată , fără să pună în d iscuţ ie responsabil i tatea statelor membre pr ivind programarea. comi-s ia nu a depus însă efor tur i le necesare pentru a depăşi cadrul unei s imple examinăr i a aspec telor de conformitate, în special av â n d î n ve d e re re s u r s e l e p e c a re a c e a s t a l e - a a l o c a t i n t e r n pentru gest ionarea măsur i lor speci f ice.

12 scrisoare adresată franţei, cu

referinţa d.1/Mo/alf d(2006) 2393

din 24 februarie 2006. scrisorile

adresate spaniei şi portugaliei erau

identice.

13 în acest context, „microgestiune”

înseamnă administrarea fiecărei

măsuri prin regulamente ale

comisiei.

26


f l e x I b I l I tat e a c a r e s e u r m ă r e ş t e a s e o b ţ I n e P r I n m o d I f I c ă r I l e a d u s e P r o G r a m e lo r n u e s t e î n c ă e V I d e n tă

37. unul d intre obiec t ivele reformei din 2006 era acela de a „per-mite adaptarea rapidă a măsuri lor pentru a ţ ine seama, în t imp, de par t icular i tăţ i le acestor regiuni ” (a se vedea ca s e t a 1 ) . din a c e s t m o t i v, s - a i n t r o d u s u n m e c a n i s m a n u a l d e m o d i f i c a r e a programelor.

38. l a a r t i c o l u l 4 9 d i n v e r s i u n e a i n i ţ i a l ă a r e g u l a m e n t u l u i (c e ) nr. 793/2006 al comisiei d in 12 apr i l ie 2006 de stabi l i re a unor norme de apl icare a regulamentului (ce) nr. 247/2006 se pre -vedea că statele membre trebuiau să comunice comisiei , o dată p e a n , s p r e a p r o b a r e , m o d i f i c ă r i l e a v u t e î n v e d e r e r e fe r i t o r l a p ro g r a m e. î n s ă a c e a s t ă p r i m ă ve r s i u n e n u p re c i z a t e r m e -nul până la care se puteau comunica modi f icăr i le respec t ive, ceea ce a cauzat probleme în ceea ce pr iveşte apl icarea lor la începutul anului următor. regulamentul (ce) nr. 1242/2007 a l co m i s i e i a m o d i f i c a t a r t i c o l u l 4 9 ş i a i n t r o d u s o d a t ă - l i m i t ă (30 septembrie a anului n -1) pentru depunerea spre aprobare a modif icăr i lor pr iv ind anul n . ar t icolul 49 a fost d in nou mo -d i f i c at , d e a ce a s t ă d at ă p r i n r e g u l a m e nt u l (c e ) n r. 4 0 8 / 2 0 0 9 a l comis ie i , care a f ixat ca termen- l imită pentru introducerea cerer i lor de modif icare data de 1 august a anului n -1 .

39. cereri le de modificare introduse de statele membre pentru anul 2008 au fost aprobate de comisie între oc tombrie 2007 ş i iu l ie 2008 în funcţie de data la care au fost comunicate, în condiţ i i le în care, în acea per ioadă, nu exista nic io dată- l imită prevăzu -t ă î n re g u l a m e nte. pe nt r u 2 0 0 9 , p ro ce d u ra a c u n o s c u t î m b u -n ăt ăţ i r i , avâ n d î n ve d e re c ă m o d i f i c ă r i l e a u fo s t a p ro b ate c u efec t retroac t iv începând cu 1 ianuar ie 2009. cu toate acestea, aprobăr i le au fost acordate între februar ie ş i mai 2009, creând ast fe l între începutul anului 2009 ş i data aprobăr i i o anumită incer t i tudine pr iv ind cerer i le de a jutor.


27


40. pentru a evita ca aprobări le să f ie acordate după începutul anu-lui în cauză, comisia a introdus data de 1 august n-1 drept noul termen- l imită până la care modif icăr i le puteau f i comunicate. chiar dacă noul termen acordă mai mult t imp comis ie i pentru evaluarea modif icăr i lor propuse ş i pentru elaborarea decizi i lor de aprobare, acesta determină un anume r isc legat de ef icaci-tatea modif icăr i lor propuse. Mai exact, statele membre trebuie, în egală măsură , să prez inte un rapor t anual pr iv ind punerea în apl icare pentru exerc i ţ iu l n până la data de 31 iu l ie n +1. î n co n d i ţ i i l e i n t ro d u ce r i i n o u l u i te r m e n - l i m i t ă l a 1 a u g u s t , s t a -te le membre trebuie să e laboreze modif icăr i le în acelaş i t imp cu întocmirea rapor tu lu i anual menţ ionat anter ior. pentru ca ef icac i tatea programului să f ie garantată , modif icăr i le ar t re -bui propuse pe baza unei anal ize aprofundate a implementăr i i efective, însă termenul f ixat la 1 august impune actor i lor local i s ă p ro p u n ă m o d i f i c ă r i î n c ă î n c e p â n d d i n l u n a m a i a f i e c ă r u i an. acest demers are loc chiar înainte să se ia ac t de punerea efectivă în aplicare a măsuri lor anului precedent (plăţi le pentru anul n se pot efec tua până la data de 30 iunie n +1) ş i , în mod evident, prea devreme pentru ca funcţionarea măsuri lor anului în curs să poată f i evaluată .

41. la fe l ca în cazul programări i in iţ ia le, în cadrul examinăr i i mo -dif icăr i lor propuse pentru programe, ser vici i le comisiei acordă prioritate mai curând aspectelor de conformitate şi de coerenţă cu dreptul ş i pol i t ic i le ue decât aspec te lor legate de ef icac i -t a t e . e s t e i m p o r t a n t s ă s e a d o p t e o a s t fe l d e a b o rd a re , î n s ă comis ia ar putea adăuga un plus de valoare programelor pr in contr ibuţia sa în mod activ la ameliorarea ef icacităţ i i acestora, având în vedere că dispune de o imagine de ansamblu asupra bunelor prac t ic i ex istente în toate statele membre.

28


m ă s u r I l e co n c e P u t e d e s tat e l e m e m b r e d u Pă r e f o r m a d I n 2006 s u n t P u s e î n a P l I c a r e î n t r - u n m o d e f I c ac e ?

42. cr i ter i i le examinate cu scopul de a răspunde la această între -b a r e d e a u d i t a u fo s t u r m ă t o a r e l e : d e f i n i r e a u n o r o b i e c t i v e p e r t i n e nte ş i ex i s te nţ a u n o r c r i te r i i d e e l i g i b i l i t ate a d e c vate astfel încât măsur i le să poată îndepl ini obiec t ivele respec t ive. existenţa unor indicatori de per formanţă per tinenţi a constituit de asemenea un cr i ter iu.

43. pe n t r u a r ă s p u n d e l a a c e a s t ă î n t re b a re d e a u d i t , a u d i t o r i i a u anal izat obiec t ive le ş i c r i ter i i le de e l igib i l i tate aferente măsu-r i l o r s e l e c ţ i o n ate ş i a u p u r t at d i s c u ţ i i , re fe r i to r l a p u n e re a l o r în apl icare, cu organizaţ i i interprofesionale ş i cu organizaţ i i a le p ro d u c ăto r i l o r c a re re p re z i nt ă i nte re s e l e u n u i m a re n u m ă r d e b e n e f i c i a r i . pe n t r u a o b ţ i n e i n fo r m a ţ i i c u p r i v i r e l a m o d u l î n care măsuri le sunt implementate pe teren, s-au efectuat vizite la faţa locului la un număr nereprezentat iv de producător i . î n ca-drul acestor v iz i te, auditor i i cur ţ i i au examinat măsur i care s-au d o ve d i t e f i c a c e , c u m a r f i s t r u c t u r a re a s e c t o r u l u i d e c re ş t e re a animalelor în réunion sau ajutorul pentru producţia de mastic în insula chios. alte măsur i , însă , sunt afec tate de diverse def i -c ienţe prezentate în continuare. de altfel , ef icacitatea măsuri lor a fost , în general , conf i rmată ş i de evaluator i , care consideră că p e nt r u 1 6 d i nt re ce l e 2 4 d e s e c to a re a n a l i z ate î n ra p o r t u l l o r, competit ivitatea a fost ameliorată ca urmare a f inanţăr i i Mfpl 14.

m o d u l î n c a r e u n e l e m ă s u r I s u n t co n c e P u t e a f e c t e a z ă e f I c ac I tat e a P u n e r I I lo r î n a P l I c a r e

a j u t o r u l p e n t r u c u l t u r i l e d e M ă s l i n i î n i n s u l e l e d i n M a r e a e g e e

44. programul de spri j in pentru sectorul uleiului de măsl ine preve -de plata unui ajutor for fetar la hectar în valoare de 145 de euro p e n t r u p r o d u c ă t o r i i d e m ă s l i n e d i n i n s u l e l e m i c i d i n M a r e a e g e e , o b i e c t i v u l f i i n d a c e l a d e a m e n ţ i n e c u l t u r i l e d e m ă s -l i n i î n zo n e l e î n c a re a u ex i s t at d i nto td e a u n a , c u co n d i ţ i a c a a ce s te a s ă f i e î nt re ţ i n u te a s t fe l î n c ât s ă s e g a ra nte ze o b u n ă produc ţie. suma înscr isă în buget pentru acest a jutor se r idică la 13 084 831 de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din bugetul a locat măsur i lor pentru insule le din Marea egee.









(posei) şi în favoarea insulelor mici

din Marea egee în cadrul politicii

agricole comune], cabinet oréade-

Brèche, noiembrie 2009, sinteză,

p. 3, punctul 3.1.


29


45. c o n fo r m r e g u l a m e n t u l u i n r. 1 7 8 2 / 2 0 0 3 , s t a t e l e m e m b r e a u o p ţ i u n e a d e a exc l u d e d e l a re gi m u l d e p l at ă u n i c ă re gi u n i l e u l t raper i fer ice ş i insule le mic i d in M area egee ş i de a integra creditele bugetare aferente în măsuri le specif ice. grecia a decis să nu opteze pentru excluderea insulelor mici de la regimul de plată unică. pr in urmare, fermier i i care deţin cultur i de măsl ini în insulele din Marea egee benef ic iază, de asemenea, de drep -tur i le la plată bazate pe informaţi i le care le corespund ş i care s u nt î n re gi s t rate î n s i g p r i v i n d c u l t u r i l e d e m ă s l i n i î n c a d r u l r e g i m u l u i d e p l a t ă u n i c ă ş i t r e b u i e s ă r e s p e c t e c e r i n ţ e l e î n mater ie de ecocondiţ ional i tate.

46. sumele pe care beneficiari i le primesc în cadrul măsurilor speci -f ice sunt în general foar te mici . valoarea medie a unei plăţi este doar de aproximativ 203 euro pe benefic iar ş i pe an, în t imp ce valoarea cea mai f rec ventă a unei p lăţ i este de 58 de euro pe an . 43 % din sumele d ist r ibuite sunt mai mic i de 100 de euro (24 145 de benefic iar i ) , în t imp ce 69 % din benefic iar i pr imesc o sumă mai mică sau egală cu 200 de euro pe an. doar 2 % din b e n e f i c i a r i ( 1 1 2 6 d e fe r m i e r i ) p r i m e s c m a i m u l t d e 1 0 0 0 d e e u ro p e a n , î n t i m p c e 0 , 3 5 % ( 1 9 4 d e fe r m i e r i ) p r i m e s c m a i mult de 2 000 de euro pr in intermediul acestor măsur i .

47. c u r t e a c o n s i d e r ă c ă e s t e d i f i c i l s ă s e g ă s e a s c ă o j u s t i f i c a r e conform căreia st imulentele f inanciare în aceste c i rcumstanţe a r p e r m i te î n c u ra j a re a m a r i i m a j o r i t ă ţ i a b e n e f i c i a r i l o r s ă î ş i menţ ină cultur i le de măsl in i t radiţ ionale. e f icac i tatea aceste i măsur i ar f i putut f i spor ită dacă grecia ar f i impus menţinerea c u l t u r i l o r d e m ă s l i n i î n c a d r u l e co co n d i ţ i o n a l i t ăţ i i , c u m e s te cazul i ta l ie i , de exemplu.

30


a j u t o r u l p e n t r u i n o v a r e ş i c a l i t a t e î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u s e l e a n i M a l e î n a z o r e (po r t u g a l i a )

48. această submăsură vizează crearea şi ameliorarea unor condiţ i i care să permită o monitor izare f iabi lă a cant i tăţ i i ş i a ca l i tăţ i i ş i o c las i f icare a produc ţiei de lapte, pr in instalarea unor echi -pamente de măsurare ş i de prelevare de probe la punc tele de recepţie a vehiculelor de colec tare a laptelui . pr in acest a jutor s u n t f i n a n ţ a t e a c t i v i t ă ţ i l e l e g a t e d e p re l e v a re a d e p ro b e d e l a p t e ( a c e s t e a c t i v i t ă ţ i a u v i z a t 4 0 0 0 d e v a c i î n 2 0 0 7 ) p e n -tru producător i i care au depus în prealabi l cerer i pentru plata a jutorului respec t iv. ajutorul este acordat în l imita a 70 % din c e re r i l e p r i m i t e î n c u a n t u m m a x i m d e 3 5 d e e u ro / p e c a p d e v i t ă . B u g e t u l a ce s te i s u b m ă s u r i a fo s t d e 5 3 9 0 0 0 d e e u ro p e an în 2007, 2008 ş i 2010 ş i de 597 900 de euro în 2009.

49. această prevedere a programului din azore este un alt exemplu de a jutor care r iscă să f ie puţ in ef icace deoarece nu este def i -nit în nic iun fel ş i nu face obiec tul unor cr i ter i i de el igibi l i tate adecvate. în urma examinări i unui dosar standard pentru aceas-tă măsură, s -a constatat o l ipsă de informaţi i g lobale în cadrul programului ş i a l dosarului , informaţi i care ar f i putut del imita mai bine cadrul g lobal în care se înscr ie această ac t iv i tate sau a ce a s t ă s u b m ă s u ră , î n s p e c i a l î n ce e a ce p r i ve ş te p re l e v a re a d e p ro b e d e l a p te d e l a p ro d u c ă to r i î n ve d e re a u n o r a n a l i ze d e l a b o ra to r u l te r i o a re ş i co m u n i c a re a re z u l t a te l o r o b ţ i n u te crescător i lor de animale. având în vedere că scopul f inal este de a furniza informaţ i i refer i toare la ca l i tatea laptelui pentru f iecare animal ast fe l încât producătorul v izat să poată lua de -c i z i i d e g e s t i u n e î n c u n o ş t i n ț ă d e c a u z ă a r f i p e r t i n e n t s ă s e p re c i z e z e a t â t a n s a m b l u l a c ţ i u n i l o r c o m p l e m e n t a re ( c u m a r f i a n a l i z a d e l a b o r a t o r a p ro b e l o r, t r a n s m i t e re a re z u l t a t e l o r, achiz iţ ionarea de echipamente pentru colec tarea laptelui etc. ) care dau un înţeles ş i vin în completarea acţiunii globale, cât ş i d i fer i te le surse de f inanţare : ue, naţ ionale sau pr ivate. l ipsea, de asemenea, un caiet de sarc ini care să f ie publ icat de auto -r i tatea competentă ş i în care să se precizeze natura ser v ic i i lor e fe c t i v p re s t a t e , c o n d i ţ i i l e d e e xe c u ţ i e a l u c r ă r i l o r ş i c o s t u l est imat iv pentru ast fe l de lucrăr i . pr in urmare, a jutorul for fe -tar acordat benef ic iarului a l cărui dosar a fost examinat (31 de euro pe vacă în 2007) nu este fondat pe cr i ter i i obiec t ive. deşi sunt disponibi le l iste lungi de rezultate ale anal izelor de lapte, n u ex i s t ă î n s ă i n fo r m aţ i i c a re s ă i n d i ce d a c ă a ce s te re z u l t ate a u d u s l a a c ţ i u n i c a re s ă j u s t i f i ce v a l o a re a s u m e l o r i nve s t i te în această măsură . ca urmare a l ipsei acestor e lemente, ex istă r iscul ca a jutorul respec t iv să f ie inef ic ient sau puț in ef icace.


31


a j u t o r u l p e n t r u s e c t o r u l b a n a n e l o r î n s p a n i a ş i Fr a n ţ a

50. în 2007, organizarea comună a pieţei în sectorul bananelor a fă-cut obiec tul unei reforme ş i a jutorul a fost integrat în progra-mele posei pr in regulamentul (ce) nr. 2013/2006 al consi l iului d in 19 decembrie 2006. Bugetul a locat acestui a jutor a fost de 270 200 000 de euro pentru franţa ş i spania . î n considerentul 3 a l regulamentului respec t iv se arată că „produc ț ia locală de b a n a n e j o a c ă u n ro l e s e n ț i a l î n e c h i l i b r u l e c o l o g i c , s o c i a l ş i economic a l zonelor rurale din aceste regiuni ”.

51. pentru a contribui la obiectivul de menţinere a acestui echil ibru socia l ş i economic, soluţ ia a leasă pe baza anal ize lor cupr inse în programe este aceea de a acorda un a jutor producător i lor. pro gra m u l f ra n ce z s u b l i n i a z ă i m p o r t a n ţ a a ce s t u i s e c to r p re -c i z â n d, d e e xe m p l u , c ă n u m ă r u l d e l o c u r i d e m u n c ă d i re c t e , indirecte ş i secundare create de sector în anti le este evaluat la 20 000. î n spania , conform informaţi i lor cupr inse în program, acest număr se r id ică la peste 17 300. î n canare, produc ţ ia de b a n a n e re p re z i n t ă a p rox i m a t i v 2 5 % d i n v a l o a re a p ro d u c ţ i e i a gr i co l e . ace s te c i f re d e m o n s t re a z ă c ă a j u to r u l a co rd a t p ro -d u c ă t o r i l o r d e b a n a n e, a j u t o r c a re c o n t r i b u i e l a m e n ţ i n e re a întregulu i sec tor, este un fac tor impor tant pentru susţ inerea s t a b i l i t ăţ i i e co n o m i ce ş i s o c i a l e a re gi u n i l o r î n c a u z ă . o b i e c -t ivul de a contr ibui la echi l ibru l ecologic este însă mai puţ in dez voltat în cadrul elementelor complementare ale programe -lor care au fost prezentate de statele membre vizate în ceea ce pr iveşte integrarea sec torului bananelor în măsur i le speci f ice.

52. programul posei a l franţei pentru sec torul bananelor, aprobat p r i n d e c i z i a co m i s i e i c ( 2 0 0 7 ) d i n 2 2 . 8 . 2 0 0 7 p re ve d e o b i e c t i -vul de a „ încuraja un s is tem de gest ionare durabi lă” având ca i n d i c a t o r d e m o n i t o r i z a re „ s u p r a fe ţ e l e c u p l a n t a ţ i i d e b a n a -nieri retrase din circuitul agricol”. impactul estimat cu privire la mediu constă în „gest ionarea ş i prote jarea so lur i lor f ragi le ş i a te re n u r i l o r î n p a n t ă”, „ m e n ţ i n e re a s u p r a fe ţe i a gr i co l e u t i l e pr in stabi l izarea suprafeţelor ut i l izate pentru cultur i de bana-nier i ”, „opt imizarea ut i l izăr i i suprafeţei agr icole ut i le pr in ge -neral izarea retrager i lor din c i rcuitul agr icol ş i a cultur i lor pr in rotaţ ie” ş i „o pol i t ică ac t ivă de l imitare a ut i l izăr i i inputur i lor ”, de exemplu îngrăşămintele. programul spaniol nu prevede în mod expres un obiec t iv legat de mediu.

32


53. î n cadrul celor două programe, a jutorul a fost acordat doar în corelaţ ie cu produc ţ ia . producător i i pr imesc un a jutor care se calculează pe baza unui tonaj de refer inţă istor ic . acest a jutor e s t e r e d u s d a c ă p r o d u c ţ i a e fe c t i v ă p e n t r u a n u l î n c a u z ă n u atinge anumite praguri în rapor t cu referinţa istorică. nicio altă constrângere, de exemplu refer i tor la metodele de produc ţ ie, nu este impusă.

54. un a jutor corelat numai cu produc ţ ia , fără să existe nic io a l tă constrângere cu pr ivire la metode, nu st imulează producătorul s ă a p l i ce u n p ro ce d e u d e p ro d u c ţ i e c a re co nt r i b u i e l a p ro te -jarea mediului . î ntrucât programul nu conţine nic io prevedere pentru at ingerea acestui obiec t iv, este nevoie de mecanisme supl imentare (de exemplu, p lanul pr iv ind cult ivarea sustena-b i l ă a b a n a n i e r i l o r – „ p l a n b a n a n e d u ra b l e” î n fra nţ a ) p e nt r u a se as igura că obiec t ivul legat de mediu poate f i at ins.

55. î n plus, îndepl inirea acestui obiec t iv ar t rebui monitor izată cu ajutorul unor indicatori per tinenţi . asemenea indicatori l ipsesc însă din programul spaniol, iar cei definiţ i în programul francez nu sunt cu adevărat per t inenţ i . astfe l , obiec t ivul legat de me -diu privind „încurajarea unui s istem de gestionare durabilă”, ale cărui difer ite efecte est imate sunt menţionate la punctul 50, ar t re b u i , co n fo r m p ro gra m u l u i , s ă f i e m ă s u rat c u a j u to r u l u n u i s i n g u r i n d i c ato r, ş i a n u m e „ s u p ra fe ţe l e c u p l a nt aţ i i d e b a n a -nier i retrase din c i rcuitul agr icol ”. deşi r apor tul anual pr iv ind punerea în apl icare pentru 2007 inc lude un a l t indicator care nu este menţ ionat în programe, „suprafaţa lăsată în pâr loagă necult ivată”, acesta doar face refer i re la cei doi indicator i fără să stabi lească o corelaţ ie cu obiec t ivul declarat ş i fără să indi-ce în ce măsură aceşt i indicator i permit evaluarea impac tului est imat cu pr iv i re la mediu. ex istă r iscul ca statele membre să n u c u n o a s c ă i m p a c t u l r e a l a l a c e s t e i m ă s u r i a p o s e i a s u p r a m e d i u l u i ş i s ă n u p o a t ă , î n c o n s e c i n ţ ă , l u a m ă s u r i l e c o re c t i -ve n e ce s a re p e nt r u a a s i g u ra p e d e p l i n e f i c a c i t ate a a ce s te i a . această def ic ienţă a fost constatată ş i de către evaluator i 15.









(posei) şi în favoarea insulelor mici

din Marea egee în cadrul politicii

agricole comune], cabinet oréade-

Brèche, noiembrie 2009, sinteză,

p. 31.


33


s e c t o r u l t r e s t i e i d e z a h ă r î n r é u n i o n

56. r e fo r m a o rg a n i z ă r i i c o m u n e a p i e ţ e i c o m u n e î n s e c t o r u l z a -hărului a determinat o scădere a preţului care este plăt i t pro -ducător i lor europeni pentru zahăr. cu toate acestea, cu ocazia re fo r m e i re s p e c t i ve , s - a a d m i s f a p t u l c ă „ p ro d u c ţ i a d e z a h ă r d i n re g i u n i l e u l t r a p e r i fe r i c e s e d i s t i n g e d e c e a d i n c e l e l a l t e re gi u n i a l e co m u n i t ă ţ i i ” 1 6. î n co n s e c i n ţ ă , co n s i l i u l a a co rd a t acestui sec tor un spr i j in f inanciar pr in distr ibuirea de resurse fermier i lor d in aceste regiuni în cadrul măsur i lor speci f ice. î n plus, pe baza aceluiaş i raţ ionament, franţa poate acorda regi-uni lor sa le ul t raper i fer ice un a jutor de stat cu o valoare f ixă 17.

57. autor ităţ i le franceze au constatat în programul aprobat de co -misie că „restructurarea industr iei zahărului în depar tamentele d e p e s t e m ă r i a fo s t f i n a l i z a t ă : n u a u m a i r ă m a s d e c â t d o u ă unităţ i în réunion (menţinerea unei s ingure unităţ i nu este re -al istă având în vedere amplasamentul plantaţ i i lor ş i distanţele l a c a re t re s t i a d e z a h ă r a r u r m a s ă f i e t ra n s p o r t at ă ) . co m i s i a ş i con s i l iu l a u rec un os cut acea st ă s i tu aţ ie , p l as ând i ndu st r ia zahărului din doM în afara sferei de restructurare prevăzute în cadrul reformei organizăr i i comune a pieţei zahărului , reformă adoptată la 22 februarie 2006” 18. în ceea ce priveşte menţinerea celor două unităţ i de produc ţ ie, s i tuate în nordul ş i , respec t iv, s u d u l i n s u l e i , t re b u i e m e nţ i o n at c ă to p o gra f i a a ce s te i i n s u l e vulcanice, carac ter izată de un re l ief muntos înalt în inter iorul său, măreşte în mod semnif icat iv durata de t ranspor t chiar ş i pentru parcurgerea unor distanţe scur te.

58. cur tea a examinat a jutorul for fetar acordat în vederea adap -t ă r i i i n d u s t r i e i z a h ă r u l u i d i n d o M l a o c p, s c o p u l f i i n d a c e l a de a menţine acest sec tor pr in adaptarea industr ie i zahărului ş i a c u l t i v ă r i i d e t re s t i e d e z a h ă r ş i d e a c o m p e n s a i m p a c t u l p ro d u s a s u p ra ve n i t u r i l o r c u l t i v a to r i l o r c a u r m a re a s c ă d e r i i p re ţ u r i l o r l a z a h ă r. pe n t r u s e c to r u l t re s t i e d e z a h ă r - z a h ă r - rom din doM, acest a jutor reprezintă cheltuiel i în cuantum de 64 308 347 de euro în 2007 ş i de 71 165 224 de euro în 2008.

16 considerentul 41 al

regulamentului (ce) nr. 318/2006

al consiliului din 20 februarie

2006 privind organizarea comună

a piețelor în sectorul zahărului

(Jo l 58, 28.2.2006, p. 1).

17 articolul 41 alineatul (1) din

regulamentul (ce) nr. 318/2006.

18 programul francez aprobat, în

conformitate cu regulamentul (ce)

nr. 247/2006, prin decizia comisiei

c(2006) 4809 din 16.10.2006,

capitolul v, p. 4.

34


59. pe baza unei convenţi i între producător i ş i cult ivator i , a jutorul for fetar este în pr incipiu redistr ibuit cult ivator i lor pr in inter -mediul preţului de cumpărare a t rest ie i de zahăr plăt i t de cele d o u ă u n i t ăţ i d e p ro d u c ţ i e ex i s te nte p e i n s u l ă . pe nt r u a co m -pensa integra l scăderea preţur i lor rezultată în ur ma refor mei o c p î n s e c t o r u l z a h ă r u l u i i n s t i t u i t e p r i n r e g u l a m e n t u l ( c e ) nr. 318/2006 ş i pentru a garanta cult ivator i lor un venit minim, preţul trestiei de zahăr plătit cult ivatori lor a fost f ixat în cadrul convenţie i pr iv ind trest ia de zahăr 2006-2015 la 39,09 euro pe tonă.

60. cu toate acestea, c ic lonul care a afec tat insula în 2007 a avut consecinţe direc te asupra cantităţ i i de trest ie de zahăr. astfel , a jutorul distr ibuit pr in intermediul preţului de cumpărare plă-t i t de unităţ i le de t ransformare nu a fost ut i l izat în total i tate, d in cauza scăder i i cant i tăţ i i de t rest ie de zahăr l ivrate fabr ic i -lor. pr in urmare, conducerea centrelor de produc ţ ie a decis să a loce acest excedent de fondur i replantăr i i de trest ie de zahăr pe suprafeţe noi , permiţând cult ivator i lor care îş i expr imă in-t e re s u l s ă b e n e f i c i e z e d e u n î m p r u m u t f ă r ă d o b â n d ă p e n t r u a r e p l a n t a p e s u p r a f e ţ e l e l o r n o i s o i u r i d e t r e s t i e d e z a h ă r m a i re n t a b i l e ş i c u o c a p a c i t a te m a i m a re d e a d a p t a re . d a c ă produc ţ ia de t rest ie de zahăr rev ine la n ive lu l at ins în t recut de aproximativ 2 mi l ioane de tone, a jutorul for fetar va t rebui uti l izat în întregime pentru a menţine preţul la un anumit nivel.

61. d e a s e m e n e a , t r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă i n d u s t r i a z a h ă r u l u i d i n réunion este carac ter izată pr intr- o re laţ ie de interdependen-ţ ă î n t re a c t o r i i i m p l i c a ţ i d i n c a u z a p o z i ţ i e i g e o g r a f i c e î n d e -p ă r t a t e a i n s u l e i . d i n a c e s t m o t i v, u n i t ă ţ i l e d e p ro d u c ţ i e n u s e p o t a p rov i z i o n a c u t re s t i e d e z a h ă r d e c ât c u ce a c u l t i vat ă p e i n s u l ă , i a r c u l t i vato r i i d e t re s t i e d e z a h ă r p o t s ă î ş i vâ n d ă p ro d u s u l d o a r a ce s to r u n i t ăţ i d e p ro d u c ţ i e . o s e r i e d e s t u d i i efec tuate cu pr iv i re la aceste două unităţ i de produc ţ ie au de -monstrat că punc tul de echi l ibru poate f i at ins dacă produc ţ ia totală de t rest ie de zahăr a junge la 2 mi l ioane de tone ş i dacă f i e c a re f a b r i c ă p r i m e ş te u n m i l i o n d e to n e d e m a te r i e p r i m ă în vederea t ransformăr i i cu scopul de a produce f iecare în jur de 100 000 de tone de zahăr expr imat în echiva lent de zahăr a lb. î nsă produc ţ ia pentru ani i 2006-2008 a var iat între 1 ,6 ş i 1 ,8 mi l ioane de tone de t rest ie de zahăr, anul 2007 f i ind unul problematic din cauza fenomenelor c l imat ice care au avut loc pe insulă .


35


62. po t r i v i t c u l t i vato r i l o r i nte r v i e vaţ i l a f aţ a l o c u l u i , m e nţ i n e re a preţului de vânzare al trestiei de zahăr reprezintă elementul cel mai impor tant pentru ca sec torul să poată suprav ieţu i . chel -tu ie l i le de exploatare cărora aceşt ia t rebuie să le facă faţă în vederea întreţ iner i i ş i recoltăr i i parcele lor p lantate cu t rest ie de zahăr indică faptul că cea mai mică creştere a costului unui s ingur element – cum ar f i îngrăşămintele, exemplu menţionat de major i tatea cult ivator i lor inter v ievaţ i – poate să î i p laseze imediat într- o s ituaţie extrem de cr it ică. acest fapt este confir-mat ş i într-un studiu tehnic în care se demonstrează că pentru un producător mediu de t rest ie de zahăr din réunion a jutorul pr imit pr in măsur i le speci f ice reprezintă în 2009 deja 38 % din c i f ra sa de afacer i .

63. fa p t u l c ă a j u t o r u l v i z â n d a d a p t a re a i n d u s t r i e i z a h ă r u l u i d i n r é u n i o n e s t e a c o r d a t p e b a z ă f o r f e t a r ă c u u n b u g e t f i x a n -t re n e a z ă o s e r i e d e r i s c u r i p e n t r u e f i c a c i t a t e î n a c e s t m e d i u înconjurător f ragi l în cazul în care anumiţ i fac tor i ex terni cum ar f i preţul inputur i lor, pr intre care preţul îngrăşămintelor, ar continua să crească. această creştere, or icât de nesemnificativă a r f i , d a c ă n u p o ate f i s u p o r t at ă d e c u l t i vato r i p r i n p re ţ u l d e vânzare a l t rest ie i de zahăr, poate duce la d ispar i ţ ia acestora ş i , av â n d î n ve d e re i n te rd e p e n d e n ţ a d i n t re a c to r i i i m p l i c a ţ i , la d ispar i ţ ia acestui sec tor în r éunion. ajutorul for fetar f i ind d e j a î n to t a l i t ate u t i l i z at p e nt r u a s e g a ra nt a u n a n u m i t p re ţ de vânzare pentru o produc ţ ie suf ic ientă , a jutorul naţ ional se dovedeşte, pr in urmare, esenţial în cazul unor eventual i factori ex terni a leator i i , pentru a stabi l iza produc ţ ia locală ş i pentru a menţ ine ast fe l e f icac i tatea a jutorului ue a locat aceste i mă-s u r i . ace a s t ă s i t u a ţ i e a fo s t co n s t a t a t ă ş i d e e v a l u a to r i , c a re subl in iază că problema a jutoarelor naţ ionale complementare este de ac tual i tate 19.




(posei) et des petites îles de la

mer Égée dans le cadre de la

politique agricole commune”

[evaluarea măsurilor puse în

aplicare în favoarea regiunilor

ultraperiferice (posei) şi în favoarea

insulelor mici din Marea egee în

cadrul politicii agricole comune],

cabinet oréade-Brèche, noiembrie

2009, sinteză, p. 32.

36


r e g i M u l s p e c i F i c d e a p r o v i z i o n a r e (rsa)

64. r egimul spec i f ic de aproviz ionare (rsa) const i tu ie un s i s tem de compensare a costur i lor mai r id icate determinate de insu-lar i tatea ş i de depăr tarea regiuni lor în cauză. acest regim este real izat pr in scutirea de la plata drepturi lor vamale pentru pro-dusele impor tate din ţăr i ter ţe sau pr in acordarea unui a jutor pentru l ivrarea de produse ue, în condiţ i i egale pentru ut i l iza-tor i i f inal i . acest mecanism a fost introdus pentru îndepl inirea ef icientă a obiectivului de a scădea prețuri le anumitor produse u e î n r e g i u n i l e u l t r a p e r i fe r i c e , d e a f a c e f a ţ ă c o s t u r i l o r m a i r idicate pe care le impl ică depăr tarea, insular i tatea ş i u ltrape -r i fer ic i tatea ş i , în acelaş i t imp, de a menține competit iv i tatea a c e s t o r p ro d u s e . ac e s t e a j u t o a re a r t re b u i s ă ț i n ă s e a m a d e cheltu ie l i le mai r id icate de t ranspor t către regiuni le u l t rape -r i fer ice ş i de prețur i le prac t icate la expor tul către țăr i le ter țe, precum ş i , în cazul în care este vorba de inputur i agr icole sau d e p ro d u s e d e s t i n ate t ra n s fo r m ă r i i , d e co s t u r i l e m a i r i d i c ate cauzate de insular i tate ş i u l t raper i fer ic i tate.

65. produsele el igibi le f igurează în anexa i la tratat ş i trebuie să f ie esenţ ia le, în regiuni le u l t raper i fer ice, pentru consumul uman s a u p e n t r u f a b r i c a re a a l to r p ro d u s e o r i c a i n p u t u r i a gr i co l e . s t a t e l e m e m b re t re b u i e s ă s t a b i l e a s c ă u n b i l a n ț p re v i z i o n a l de aproviz ionare pentru cuant i f icarea nevoi lor anuale pr iv ind aceste produse. sumele alocate anual rsa nu pot depăşi urmă-toarele valor i :

a ) pentru doM: 20 700 000 de euro;

b) pentru a zore ş i Madeira : 17 700 000 de euro;

c) pentru i nsule le canare : 72 700 000 de euro;

d) pentru insule le mic i d in Marea egee: 5 470 000 de euro.

aceste sume au fost calculate de comisie pe baza cheltuiel i lor medi i din ani i 2001-2003, ult imi i ani pentru care erau disponi-bi le date la momentul reformei. aceste sume ref lectă uti l izarea componentei de „ajutor ” a rsa în acea per ioadă fără să se ia în considerare componenta pr iv ind „scut i rea de la p lata dreptu -r i lor vamale”.


37


66. î ntrucât resurse le d isponibi le pentru rsa sunt l imitate, fran-ţ a , g re c i a ş i po r t u g a l i a a u co n ce nt rat fo n d u r i l e s p re a j u to r u l p e n t r u h ra n a a n i m a l e l o r c u s co p u l d e a o b ţ i n e o s i n e rgi e c u m ă s u r i l e c a re f avo r i ze a z ă p ro d u s e l e a g r i c o l e l o c a l e . po t r i v i t evaluator i lor, această concentrare de fonduri , care este în con -formitate cu reglementăr i le, v izează o ut i l izare ef ic ientă a re -surselor l imitate disponibi le ş i sporeşte ef icacitatea ajutorului .

67. cu toate acestea, cur tea consideră că , ţ inând seama de resur-sele f inanciare disponibile pentru rsa şi de concentrarea lor pe un produs agr icol în trei state membre, rsa nu poate contr ibui substanţ ia l la îndepl in i rea obiec t ive lor spec i f icate în regula -ment, în specia l la obiec t ivul de a face faţă handicapur i lor cu care se confruntă regiunile ultraperifer ice ş i insulele din Marea egee. Bugetul d isponibi l nu per mite producerea unui impac t semnificativ asupra preţului unei game largi de produse agrico -le, acesta f i ind, de a lt fe l , obiec t ivul ambiţ ios a l mecanismului , având în vedere că în reglementăr i se prevede că benef ic iar i i f ina l i sunt consumator i i , fabr ic i le de t ransfor mare a mater ie i pr ime sau fermier i i .

s I s t e m e l e d e co n t r o l ac t ua l e n u s u n t a d a P tat e l a d I V e r s I tat e a m ă s u r I lo r

68. pentru a se as igura că un a jutor este ef icace, nu t rebuie să se real izeze doar o adaptare a cr i ter i i lor de e l igibi l i tate la obiec-t ivele a jutorului , c i ş i un control ef icace a l respec tăr i i lor. din acest motiv, auditori i cur ţi i au examinat proceduri le de control pentru măsur i le se lec ţ ionate ş i au procedat , în câteva cazur i , l a re e fe c t u a re a u n o r co n t ro a l e , î n s p e c i a l l a m ă s u r a re a u n o r suprafeţe.

38


co n t r o a l e l e p r i v i n d MFpl

69. cer inţe le de reglementare pr iv ind s is temul de gest iune ş i de control pentru măsur i le speci f ice sunt în mare par te inspirate d i n „ s i s t e m u l i n t e g r a t d e ad m i n i s t r a re ş i co n t ro l – i ac s ) ” a l p l ă ţ i l o r d i re c te d i n c a d r u l f e g a . a s t fe l , ce re r i l e d e p l a t ă f a c obiec tul unor controale administrat ive în propor ţ ie de 100 % ş i a l unor controale la faţa locului pentru un eşant ion de 5 %.

70. cu toate acestea, având în vedere diversitatea diferitelor măsuri cupr inse în programe, condiţ i i le de apl icare a unor procedur i de control care să a ibă aceeaşi f iabi l i tate ca a celor efec tuate în cadrul iacs nu sunt întotdeauna cele mai bune.

71. de exemplu, în grecia, se acordă un ajutor pentru producţia de miere organizaţ i i lor de producător i care prezintă un program ce conţ ine măsur i de amel iorare a condiţ i i lor de produc ţ ie ş i de comercia l izare a mier i i . p lata a jutorului către organizaţ i i le d e p ro d u c ă t o r i s e e fe c t u e a z ă î n u r m a u n u i c o n t ro l a d m i n i s -t rat i v a l f a c t u r i l o r p re ze nt ate. cu to ate a ce s te a , n u s e a p l i c ă nic io procedură de control care să ver i f ice real i tatea bunuri lor sau a ser v ic i i lor care fac obiec tul acestor fac tur i . autor i tăţ i le e lene au comunicat cur ţ i i că urmează să adopte noi procedur i de control .

72. a j u t o r u l p e n t r u c u l t u r i l e d e m ă s l i n i d i n c a d r u l re g i m u l u i d e plată unică are la bază suprafaţa teoret ică înregist rată în s ig p r i v i n d c u l t u r i l e d e m ă s l i n i u t i l i z a t ă p e n t r u c a l c u l u l ş i a c h i -t a re a d re p t u r i l o r l a p l a t a u n i c ă . a j u to r u l p e n t r u c u l t u r i l e d e măsl ini care se acordă pentru insulele din Marea egee în cadrul măsur i lor speci f ice ş i care a fost creat anter ior reformei plăţ i -lor d i rec te se bazează pe suprafaţa reală a cultur i i de măsl in i d e ţ i n u te d e fe r m i e r. ace s t f a p t d e te r m i n ă ce r i nţe d e co nt ro l s u p l i m e n t a re d e o a re c e c e l e d o u ă s u p r a fe ţ e n u c o i n c i d . î n s ă condiţi i le agricole (culturi mixte) şi topografia insulelor îngreu -nează semnificativ măsurarea suprafeţelor reale, fapt confirmat de măsurător i le real izate cu ocazia auditului la faţa locului .


39


73. î n spania ş i în por tugal ia , s istemele de control a l suprafeţelor din cadrul măsur i lor specif ice nu sunt f iabi le. în spania , faptul că sig nu conţine un cod specif ic pentru parcelele cult ivate cu bananier i îngreunează ident i f icarea lor. î n por tugal ia , s ig nu a fost adaptat la cer inţe le impuse de măsur i le de a jutor pen -t r u p ro d u c ţ i a ve g e t a l ă . î n co n s e c i n ţ ă , n i c i p ro d u c ă to r i i , n i c i c o n t ro l o r i i n a ţ i o n a l i n u s u n t f a m i l i a r i z a ţ i c u c o n ţ i n u t u l s i g . d o r i n d s ă e fe c t u e z e, î m p re u n ă c u c o n t ro l o r i i n a ţ i o n a l i ş i c u producători i vizaţi , o ser ie de măsurători cu ajutorul s istemului gps pentru unele parcele se lec ţ ionate, echipa de audit a con-statat că rezultatele nu corespundeau deloc cu cele conţ inute în sig nici ca del imităr i , nici ca suprafaţă, având, de asemenea, îndoiel i legate de local izarea lor.

co n t r o a l e l e p r i v i n d rsa

74. î n c a z u l r s a , s t a te l e m e m b re a u o b l i g a ţ i a d e a ve r i f i c a d a c ă av a n t a j u l c a re d e c u rg e d i n a j u t o r u l a c o rd a t p e n t r u i n t ro d u -c e r e a î n r u p d e p r o d u s e u e s a u p e n t r u s c u t i r e a d e l a p l a t a acestora a fost repercutat efectiv până la nivelul beneficiarului f inal . pentru a real iza acest control , f iecare stat membru a t re -b u i t s ă î ş i e l a b o re z e p ro p r i a m e t o d o l o g i e . co m i s i a n u a p u s la d ispozi ţ ie în acest domeniu n ic iun fe l de îndrumăr i sau de spr i j in tehnic . toate metodele ut i l i zate se bazează pe o com-paraţ ie a marje i brute a unui operator care impor tă bunur i ce f a c o b i e c t u l a j u to r u l u i a co rd a t p r i n r s a f i e c u o p e r i o a d ă î n care nu s-a pr imit a jutor, f ie cu a l ţ i operator i s imi lar i care nu benef ic iază de a jutor. e f icac i tatea acestui control depinde în mare par te de cal i tatea datelor care sunt comparate. cur tea a co n s t at at î n s ă c ă n i ve l u l d e c a l i t ate a l a ce s to r d ate d i fe ră î n mod semnif icat iv de la un caz la a l tul . î n franţa , mar je le sunt comparate cu ce le de d ina intea int roducer i i rsa . pr in natura lor, datele care fac obiec tul comparaţ ie i sunt vechi ş i r i scă să n u m a i re f l e c te s i t u aţ i a e co n o m i c ă a c t u a l ă . î n g re c i a , a ce s te date comparate au fost obţ inute pe baza unui sondaj informal e fec tuat în rândul operator i lor de pe cont inent , ceea ce face ca datele să f ie puţ in f iabi le. î n por tugal ia , anumite informaţi i colec tate o dată la şase luni indică în mod par ţ ia l în ce măsură avantajul legat de rsa este repercutat efec t iv până la n ivelul benef ic iarului f inal . î n spania , în pof ida efor tur i lor depuse de Consejer ía de Economía de Canarias , autorităţi le competente au recunoscut că nu au reuşit să elaboreze o metodologie consis -tentă pentru a evalua dacă avantajul rsa s-a repercutat până la n ivelul benef ic iarului f inal .

40


20 articolul 53b alineatul (2) litera (a)

din regulamentul (ce, euratom)

nr. 1605/2002 al consiliului din

25 iunie 2002 privind regulamentul

financiar aplicabil bugetului general

al comunităților europene (Jo l 248,

16.9.2002, p. 1).

21 articolul 48 din regulamentul

(ce) nr. 793/2006 al comisiei din

12 aprilie 2006 de stabilire a unor

norme de aplicare a regulamentului

(ce) nr. 247/2006 (Jo l 145, 31.5.2006,

p. 1).

22 articolul 27 din regulamentul

(ce, euratom) nr. 1605/2002.

P r o G r a m e l e d e s P r I j I n e l a b o r at e d e s tat e l e m e m b r e ş I a P r o b at e d e co m I s I e fac o b I e c t u l u n e I m o n I to r I z ă r I e f I c ac e ?

75. cr iter i i le de evaluare a acestei întrebări de audit au fost acelea că statele membre trebuie „să se as igure că ac ţ iuni le f inanţate din buget sunt puse în aplicare efectiv şi corect ”20 ş i că rapor tul anual pr ivind punerea în apl icare prezentat de statele membre conţine „stadiul măsur i lor ş i a l pr ior i tăț i lor în rapor t cu obiec -t ivele operaț ionale ş i speci f ice a le acestora la data prezentăr i i r a p o r t u l u i , p ro c e d â n d l a o c u a n t i f i c a re a i n d i c a t o r i l o r ” 2 1. l a n i ve l u l co m i s i e i s - a e v a l u a t c r i te r i u l co n fo r m c ă r u i a a ce a s t a co n t ro l e a z ă „ re a l i z a re a a ce s to r o b i e c t i ve [ … ] p r i n i n d i c a to r i de per formanță pentru f iecare ac t iv i tate” 22. pentru a răspunde l a î n t re b a re a d e a u d i t , a u d i t o r i i a u e x a m i n a t p ro c e d u r i l e d e monitor izare de la n ivelul comis ie i ş i a l s tatelor membre.

co m I s I a a r f I P u t u t m o n I to r I z a P e r f o r m a n ţa m ă s u r I lo r s P e c I f I c e î n m o d m a I r e G u l at

76. dispoziţ i i le regulamentului f inanciar prevăd responsabil i tatea comisiei de a uti l iza creditele bugetare în conformitate cu prin-cipiul bunei gest iuni f inanciare, adică în conformitate cu pr in -cipi i le economiei , ef icienței ş i ef icacități i . pr incipiul ef icacități i vizează îndeplinirea obiectivelor specif ice stabil ite şi obținerea rezultatelor scontate. pentru ca rezultatele să poată f i monito-r izate, t rebuie stabi l i te, pentru toate sec toarele de ac t iv i tate i n c l u s e î n b u g e t , o b i e c t i ve s p e c i f i ce, m ă s u ra b i l e , re a l i z a b i l e , per t inente ş i de l imitate în t imp. r eal izarea acestor obiec t ive este controlată pr in indicator i de per formanţă stabi l i ţ i pentru f iecare act ivitate, iar în f iecare an comisia trebuie să transmită autorităţi i bugetare informaţi i referitoare la cheltuiel i le de care este responsabi lă .


41


77. î n regulamentele de apl icare pr iv ind posei ş i insulele mici din Marea egee, comisia sol ic i tă ca statele membre să furnizeze în rapor tul lor anual pr ivind punerea în aplicare indicatori f iz ici ş i f inanciar i pentru f iecare măsură , a lătur i de o anal iză a datelor ş i , în cazul în care este nevoie, de o prezentare ş i de o anal iză a sec torului de ac t iv i tate în care se inserează această măsură . s e p re s u p u n e c ă a ce s te i n fo r m aţ i i a r t re b u i s ă a j u te co m i s i a să se achite de obl igaţ ia sa de a monitor iza ef icaci tatea chel -tuie l i lor ue.

78. totuşi , comis ia consideră că măsur i le ar putea f i monitor izate m a i e f i c a ce p e o p e r i o a d ă m a i l u n g ă . ace a s t a e s te d e o p i n i e că per ioada de c inci ani prevăzută la ar t icolul 28 a l ineatul (3) d in r egulamentul nr. 247/2006 pentru prezentarea către par-lamentul european ş i cons i l iu a unui rapor t pr iv ind impac tul acestor măsur i este rezonabi lă pentru a se putea formula con-cluzi i per tinente. comisia a elaborat acest rapor t ţ inând seama, pr intre a l te le, de rapor tul de evaluare menţionat anter ior.

79. având în vedere cer inţele prevăzute în regulamentul f inanciar, cur tea este de opinie că, pentru a asigura buna gestiune f inan-ciară, comisia ar trebui să monitor izeze per formanţa măsuri lor specif ice în f iecare an. în prezent, ser vici i le comisiei se l imitea-ză în pr incipal la ver i f icarea conformităţ i i rapoar telor pr iv ind punerea în apl icare cu cer inţele de reglementare. de exemplu, în ceea ce priveşte indicatori i de per formanţă, comisia s-a l imi-tat la ver i f icarea mai degrabă a existenţei decât a per t inenţei a c e s t o r a . o p r i m ă î n c e rc a re d e a n a l i z ă a r a p o a r t e l o r p e n t r u anul 2007 din perspectiva per formanţei programelor a fost rea-l i z a t ă d e u n i t a t e a d e c o o r d o n a r e a m ă s u r i l o r s p e c i f i c e , d i n cadrul dg agr i , în 2008. concluz ia a fost aceea că indicator i i d e p e r fo r m a nţ ă u t i l i z aţ i î n ra p o a r te s u nt p re a d i ve r ş i p e nt r u a per mite o evaluare g lobală a per for manţei măsur i lor speci -f ice. comis ia intenţ ionează să propună indicator i ar monizaţ i , în colaborare cu statele membre. această in i ţ iat ivă const i tuie o pr imă etapă în vederea inst i tu i r i i unui s i s tem de infor maţ i i de gest iune pr ivind per formanţa măsuri lor specif ice. acest de -mers inter v ine însă abia în 2010, a l patrulea an complet de la apl icarea reformei .

42


P r o G r a m e l e d e s P r I j I n e l a b o r at e d e s tat e l e m e m b r e ş I a P r o b at e d e co m I s I e s u n t co n c e P u t e a s t f e l î n c ât s ă r ă s P u n d ă î n m o d e f I c ac e l a n e V o I l e s P e c I f I c e ?

80. cu r t e a c o n c l u z i o n e a z ă c ă n o u a a b o rd a re a s c e n d e n t ă ş i d e s -central izată pusă în apl icare pr in reforma din 2006 a măsur i lor specif ice nu a fost suficient exploatată pentru a îmbunătăţi ef i-cacitatea măsur i lor deja existente. această abordare s-a dove -dit a f i o adevărată provocare pentru autor ităţ i le naţionale din cauza carac terului său inovator, a di f icultăţ i i acestui exerciţ iu, a per ioadei scur te de t imp disponibi le (două luni) ş i a l ipsei de spr i j in tehnic ş i f inanciar d in par tea comis ie i . comis ia a acor-d a t p r i o r i t a t e r o l u l u i s ă u d e c o n t r o l o r a l c o n f o r m i t ă ţ i i ş i a l coerenţei programelor în loc să îş i asume sarc ina de gest ionar ş i s ă co nt r i b u i e l a g a ra nt a re a f a p t u l u i c ă , p r i n m o d u l î n c a re programele sunt concepute, impac tul lor este optimizat . toate aceste aspec te au reprezentat un handicap impor tant pentru demararea în cele mai bune condiț i i a noi lor măsur i speci f ice, d in punc tul de vedere a l ef icaci tăț i i lor.

concluzii şi recoMandări

în p e r sp e c t i v a d e m e r sur i l o r v i i to are d e p ro gr amare în d o -m eniul măsur i lor sp e ci f ice, comisia ar t reb ui s ă ofere as is-te nţ ă s t ate l o r m e m b r e î n e l a b o r a r e a p r o g r a m e l o r l o r p r i n pub l icarea de bune prac t ic i ş i pr in de f ini rea unui cadru de indicator i armoniz at în ve derea monitor iz ăr i i p er formanţei programelor. indicator i i ar t rebui să includă cel puţin infor-maţi i re fer i toare la evoluţ ia e conomică (de e xemplu, valoa -re a p ro du c ţ i e i , v a l o are a a d ău g at ă) ş i s o c ia l ă (d e e xe m p lu , numărul de lo cur i de muncă create s au m enţinute).

r e c o m a n d a r e a 1


43


81. d at a l i m i t ă d e 1 a u g u s t p re vă z u t ă p e nt r u i nt ro d u ce re a ce re -r i l o r d e m o d i f i c a re a p ro gra m e l o r re d u ce p o s i b i l i t ate a s t ate -lor membre de a propune modif icăr i b ine fundamentate ş i , în consecinţă , r iscă să afec teze ef icacitatea programelor. î n plus, obiec t ivul de spor i re a f lex ibi l i tăţ i i nu a fost at ins (a se vedea punc tele 37–41) .

comisia ar t rebui s ă reanal izeze dat a - l imită de 1 augus t n -1 p r e v ă z u t ă p e nt r u p r o ce d u r a f o r m a l ă d e a p r o b a r e a m o d i -f ic ăr i l o r p ro gr am e l o r as t fe l în c ât s t ate l e m e mb re s ă p o at ă dispune, în momentul e laborăr i i modif icăr i lor, de informaţi i f iabi le re fer i tor la cheltuie l i le anului pre ce dent .


m ă s u r I l e co n c e P u t e d e s tat e l e m e m b r e d u Pă r e f o r m a d I n 2006 s u n t P u s e î n a P l I c a r e î n t r - u n m o d e f I c ac e ?

82. per ansamblu, cur tea concluzionează că programele sunt puse în apl icare în mod ef icace ş i răspund astfe l nevoi lor rup ş i a le insule lor d in Marea egee. cu toate acestea, auditul desfăşurat d e cu r t e a i d e n t i f i c a t o s e r i e d e m ă s u r i c a r e , p r i n m o d u l î n c a re a u fo s t co n ce p u te, a u d e te r m i n a t u n e l e l i m i t ă r i p r i v i n d ef icacitatea puner i i lor în apl icare :

a) obiec t ivul de menţinere a cultur i lor de măsl in i în insulele m i c i d i n M a re a e g e e a r f i p u t u t f i a t i n s î n t r - u n m o d m a i e f i c a c e d a c ă g re c i a a r f i i m p u s m e n ţ i n e re a c u l t u r i l o r d e măsl in i în cadrul ecocondiţ ional i tăţ i i , cum este cazul i ta-l ie i , de exemplu.

b) e f i c a c i t a t e a re a l ă a a j u t o r u l u i p e n t r u i n o v a re ş i c a l i t a t e î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u s e l e a n i m a l e î n a z o r e n u e s t e demonstrată .

44


c) ajutorul acordat producător i lor de banane, deş i este ef i -c a ce d i n p u n c t u l d e ve d e re a l o b i e c t i v u l u i s ă u s o c i o e co -nomic, nu contr ibuie aproape deloc la obiec t ivul de men-ţ inere a echi l ibrului ecologic.

d) a j u t o r u l f o r f e t a r a c o r d a t p e n t r u i n d u s t r i a z a h ă r u l u i î n r é u n i o n p e r m i t e î n p r e z e n t m e n ţ i n e r e a a c e s t u i s e c t o r, a cărui f ragi l i tate face însă ca ef icacitatea ajutorului ue să depindă de e lemente complementare naţ ionale.

e) în f ine, sumele alocate pentru rsa în grecia , franţa ş i por-tugal ia sunt prea mici pentru a avea un impact asupra unei game largi de produse agr icole.

statele membre ar trebui să modif ice măsuri le v iz ate pentru a putea reme dia def ic ienţele menţionate la punc tele 4 4 - 67, p r i n a p l i c a r e a u n e i a b o r d ă r i a s c e n d e n t e î n c o n s u l t a r e c u păr ţ i le impl icate la f aţa lo cului . rap or tul de evaluare a l co -m is i e i a r t r e b u i d e as e m e n e a s ă s e r ve as c ă l a i d e nt i f i c a r e a măsur i lor a căror ef icacitate es te scăzută ş i a l căror mo d de concep ere ar t rebui am el iorat .


83. proceduri le de control din statele membre nu sunt întotdeauna adaptate la d ivers i tatea măsur i lor speci f ice.

st ate le m embre ar t rebui s ă conceap ă pro ce dur i de contro l adapt ate la f ie care t ip de măsură . aces tea t rebuie în sp e ci -a l s ă s e as igure c ă s is temul l or de ident i f ic are a p arce le l or a g r i co l e e s te a c t u a l i z a t î n m o d r e g u l a t . co m is i a a r t r e b u i s ă s e as i g u r e c ă a ce s te p r o ce d u r i d e co nt r o l f u n c ţ i o n e a z ă în mo d e f icace.



45


P r o G r a m e l e d e s P r I j I n e l a b o r at e d e s tat e l e m e m b r e ş I a P r o b at e d e co m I s I e fac o b I e c t u l u n e I m o n I to r I z ă r I e f I c ac e ?

84. cur tea concluzionează că, în prezent, monitorizarea programe -lor nu este ef icace. comisia a pus bazele unui s istem de gestiu-ne pr ivind per formanţa, sol icitând statelor membre să prezinte î n f i e c a r e a n i n d i c a t o r i d e p e r fo r m a n ţ ă î n c a d r u l r a p o r t u l u i lor pr iv ind punerea în apl icare. i ndicator i i e laboraţ i de statele m e m b re s u n t î n s ă p re a v a r i a ţ i p e n t r u a p e r m i t e co m i s i e i s ă formuleze concluzi i cu pr iv i re la per formanţa ansamblului de măsur i spec i f ice, deş i anumite infor maţ i i a r putea f i ut i l i zate într-un mod mai per t inent . i n i ţ iat iva plani f icată a comis ie i de a pur ta discuţ i i cu statele membre pe tema unui cadru comun reprez intă o pr imă etapă în vederea inst i tu i r i i unui s is tem de informaţi i de gestiune privind per formanţa măsuri lor specif ice. până atunci , nu va exista nic iun s istem de informaţi i , bazat pe indicator i comuni de per formanţă, care să permită comisiei , în cal itatea sa de inst ituţie, să evalueze în t imp uti l modul în care c re d i te l e b u g e t a re a fe re nte m ă s u r i l o r s p e c i f i ce co nt r i b u i e l a obiectivele pac. recomandarea 1 privind crearea unui cadru de indicator i a r monizat pentru monitor izarea per for manţei pro-gramelor este valabi lă ş i în cazul acestei obser vaţ i i .

comisia ar t reb ui s ă ut i l ize ze informaţi i le f urniz ate de s t a -te l e m e m b r e p e n t r u a m o n i to r i z a a n u a l p e r f o r m a nţ a p r o -gr am e l o r, inc lus i v info r maţ i i l e c are e x is t ă deja ş i ce l e c are urm ea z ă s ă f ie comp let ate.


prezentul rapor t a fost adoptat de camera i , condusă de domnul Michel cr e t in , m embru a l cur ţ i i de contur i , la lu xemburg, în şe dinţ a s a din 6 o c tombrie 2010.

Pe nt r u Cu r te a d e Co nt u r i

vítor Manuel da silva caldeiraP r e ş e d i n t e

46


e x e c u ţ I a b u G e ta r ă a m ă s u r I lo r s P e c I f I c ea n e x a I

Titlul Capitolul Articolul

Postul

RubricăCredite

2010(euro)

Credite 2009

(euro)

Credite 2008

(euro)

Execuţie 2008

(euro)%

Credite 2007

(euro)

Execuţie 2007

(euro)%

05 02 11 04

POSEI (cu excepția ajutoarelor directe şi a articolului 11 02 03 din titlul Afaceri maritime şi pescuit)

231 000 000 235 000 000 220 000 000 232 679 194 105,8 212 000 000 201 226 010 94,9

05 03 02 50POSEI – Programe comunitare de sprijin

394 000 000 377 000 000 377 000 000 372 255 721 98,7 64 000 000 63 765 532 99,6

05 03 02 51POSEI – Alte ajutoare directe şi regimuri anterioare

22 000 000 22 000 000 22 000 000 21 191 445 96,3 3 000 000 3 791 612 126,4

05 03 02 52POSEI – Insulele din Marea Egee

18 000 000 18 000 000 19 000 000 16 791 929 88,4 13 550 000 13 528 383 99,8

Total 665 000 000 652 000 000 638 000 000 642 918 289 100,8 292 550 000 282 311 537 96,5


47


a n e x a I Il I s ta m ă s u r I lo r ş I ac ţ I u n I lo r au d I tat e

Sumele indicate în continuare reprezintă cheltuielile globale pentru măsurile specificate. Regiunile auditate la faţa locului de Curtea de Conturi Europeană au fost Réunion (Franţa), Insulele Canare (Spania), insula Chios (Grecia) şi Insulele Azore (Portugalia).

Plăţi2008

(euro)

Plăţi2007

(euro)

Observaţieprivind

„punerea în aplicare”

Observaţie privind

„sistemul de control”

Franţa1 (toate departamentele franceze de peste mări)

ο regimul specific de aprovizionare (RSA) 19 601 176 19 633 602 Punctele 64 - 67 Punctul 74

ο ajutorul acordat producătorilor de banane 129 100 000 129 052 597 Punctele 50 - 55 –

ο sectorul trestie de zahăr - zahăr - rom (acţiuni precum ajutorul forfetar acordat în cadrul adaptării la OCP a industriei zahărului din DOM, ajutorul pentru transportul trestiei de zahăr)

71 165 224 64 308 347 Punctele 56 - 63 –

ο structurarea sectorului de creştere a animalelor (acţiuni pre-cum ajutorul pentru transformare acordat în sectorul cărnii de vită şi mânzat sau ajutorul pentru gestionarea pieţei locale în sectorul cărnii de porc)

19 779 394 18 402 827 – –

Spania2

ο regimul specific de aprovizionare (RSA) 69 151 890 69 541 851 – Punctul 74

ο ajutorul acordat în sectorul ovine şi caprine sub formă de plăţi directe către producători 7 485 063 6 978 313 – –

ο ajutorul acordat producătorilor de banane 139 706 006 138 836 153 Punctele 50 - 55 Punctul 73

Portugalia3


ο ajutorul pentru producţia animală (acţiuni precum ajutoarele directe acordate producţiei din sectorul bovinelor sau aju-toarele acordate pentru inovare şi calitate în ceea ce priveşte produsele animale din Azore)

34 001 000 33 750 370 Punctele 48 - 49 –

ο ajutorul pentru producţia vegetală (acţiuni precum ajutorul pentru producţia culturilor tradiţionale sau ajutorul pentru producţia de fructe şi legume, de flori tăiate şi de plante or-namentale)

7 049 000 6 571 170 – Punctul 73

Grecia4


ο ajutorul pentru culturile de măslini 11 200 034 11 372 595 Punctele 44 - 47 Punctul 72

ο ajutorul pentru producţia de mastic 849 821 885 304 – –

ο ajutorul pentru producţia de miere 1 187 234 1 194 180 – Punctul 71

1 Sursa: ODEADOM, Raportul anual privind punerea în aplicare pentru 2008 elaborat de FranceAgriMer.2 Sursa: Gobierno de Canarias, Consejería de Agricultura, Ganadería, Pesca y Alimentación, Informe de Aplicación del Régimen Específico de Abastecimiento en el año

2008, en el año 2007.3 Secretaria Regional da Agricultura e Florestas, Relatório de Aplicação do Subprograma para a Região Autónoma dos Açores do Programa Global de Portugal.4 Datele se bazează pe informaţiile disponibile în prezent în raportul anual privind punerea în aplicare pentru 2008 şi se referă la sumele înscrise în bugetul total disponi-

bil pentru fiecare măsură şi pentru toate insulele, cu excepţia RSA care include sumele globale vărsate în prezent.

48


sInteză

V–VII .î n c a d r u l r e g l e m e n t ă r i i r e z u l t a t e d i n r e f o r m a d i n a n u l 2 0 0 6 p r i v i n d m ă s u -r i l e s p e c i f i c e î n f a v o a r e a a g r i c u l t u r i i d i n re g i u n i l e u l t r a p e r i fe r i c e a l e u n i u n i i europene ş i d in insule le d in M area egee, s tate lor membre le revine sarc ina de a- ş i d e f i n i s t r a te gi a , o b i e c t i ve l e d e u r m a t ş i m ă s u r i l e c e l e m a i p o t r i v i t e p e n t r u s p r i -j i n i r e a a g r i c u l t u r i i d i n r e g i u n i l e l o r . rolul comis ie i este, în pr incipal , acela de a g a r a n t a c o n fo r m i t a t e a a c e s t o r m ă s u r i cu legis laț ia uniuni i europene.

l a î n c e p u t u l p r o g r a m ă r i i , s t a t e l e m e m -b r e a u o p t a t , î n g e n e r a l , p e n t r u c o n t i -nuarea programelor anter ioare ş i pentru o î m b u n ăt ăț i re p ro gre s i vă p r i n i nte r m e -d i u l u n o r m o d i f i c ă r i a n u a l e a l e p r o g r a -m e l o r. co m i s i a a a cce p t a t a ce a s t ă a b o r-d a r e ş i a s p r i j i n i t a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e î n s a rc i n a a c e s t o r a d e p ro g r a m a re ş i d e gest iune.

cu to a te a ce s te a , co m i s i a e s te d e a co rd cu obser vaț ia for mulată de cur te cu pr i -v i re l a n e ce s i t ate a g a ra nt ă r i i e f i c a c i t ăț i i programelor. din acest motiv, comis ia î ş i asumă efec t iv sarc ina de a as is ta s tate le m e m b re î n ve d e re a î m b u n ă t ă ț i r i i m ă s u -r i l o r p ro p u s e ş i d e a c ă u t a î m p re u n ă c u a c e s t e a s o l u ț i i p e n t r u î m b u n ă t ă ț i r e a ef icaci tăț i i programelor.

adaptarea s i s temelor de contro l a le s ta -t e l o r m e m b re l a m ă s u r i l e s p e c i f i c e f a c e p a r te d i n a s p e c te l e l u ate î n co n s i d e ra re î n c a d r u l a u d i t u r i l o r r e a l i z a t e l a f a ț a locului de către ser v ic i i le comis ie i .

VII I .e s t e a d e v ă r a t c ă o e v a l u a r e g e n e r a l ă aprofundată a impac tului programelor nu este efec tuată decât pe per ioade de c inci a n i , a ş a c u m p re ve d e re g l e m e nt a re a . cu to ate a ce s te a , s e a s i g u ră o m o n i to r i z a re per iodică pr in contac tele permanente cu autor i tăț i le naț ionale ş i evaluarea anuală a rapoar te lor pr iv ind punerea în apl icare prezentate de statele membre.

d e a s e m e n e a , c o m i s i a s e d e c l a r ă d e a c o r d c u o p i n i a cu r ț i i c u p r i v i r e l a e t e -rogenitatea acestor rapoar te, colaborând cu autor i tăț i le naț ionale în cauză pentru s t a b i l i r e a i n d i c a t o r i l o r c o m u n i c e p o t f i u t i l i z a ț i a n u a l î n m o n i t o r i z a r e a t u t u -ro r p ro g r a m e l o r î n c e p â n d c u 2 0 1 1 ( a s e vedea răspunsul comis ie i la punc tul 36) .

răspunsurile coMisiei


4949


Introducere

15.î n t o c m i r e a r a p o r t u l u i d i n c a r e d e c u r g e i m p a c t u l m ă s u r i l o r a d o p t a t e c a u r m a r e a re fo r m e i p ro g r a m u l u i p o s e i 1 d i n 2 0 0 6 ( î n c o n t i n u a r e „ r a p o r t u l p o s e i ” ) a f o s t a m â n a t ă c â t e v a l u n i p e n t r u a p u t e a l u a î n c o n s i d e r a r e n u n u m a i r a p o r t u l d e e v a l u a r e c o m a n d a t d e c o m i s i e î n c o n -f o r m i t a t e c u r e g u l a m e n t u l f i n a n c i a r ş i f i n a l i z a t l a s f â r ş i t u l a n u l u i 2 0 0 9 , c i ş i dez voltarea piețelor pentru anul 2009 (a l t re i lea an de apl icare a programelor după reformă) ş i negocier i le pr iv ind reducer i le t a r i f a r e p e n t r u i m p o r t u r i l e d e b a n a n e d i n ț ă r i l e t e r ț e ( î n c h e i a t e î n t re s f â rş i t u l a n u l u i 2 0 0 9 ş i j u m ă t a t e a a n u l u i 2 0 1 0 ) , u n s u b i e c t e s e n ț i a l p e n t r u to a te s t a te l e membre „posei”.

î n p l u s , p r o g r a m e l e p o s e i a u î n c e p u t abia la s fârş i tu l anulu i 2006 ş i începutul a n u l u i 2 0 0 7 . f i n a l i z a r e a î n 2 0 0 9 a u n u i rapor t pr iv ind impac tul refor mei nu ar f i p e r m i s , p r i n u r m a r e , l u a r e a î n c o n s i d e -r a r e a u n e i p e r i o a d e s u f i c i e n t d e l u n g i pentru evaluarea impac tului acesteia .

1 articolul 28 alineatul (3) din regulament (ce) nr. 247/2006 al

consiliului.

sfera şI abordarea audItuluI

20. b)statele membre sunt obl igate să pună în a p l i c a r e s i s t e m e d e g e s t i o n a r e , c o n t r o l ş i s a n c ț i u n i c o n f o r m e c u p r i n c i p i i l e d e reglementare. comis ia desfă şoară per io -d i c a u d i t u r i c u s co p u l d e a a n a l i z a co m -pat ibi l i tatea acestor s isteme cu legis laț ia uniuni i , precum ş i ef icaci tatea acestora .


50


obserVaţII

27.comis ia consideră că , în ceea ce pr iveşte def in i ț ia in i ț ia lă a programului e len, pro -b l e m a n u a c o n s t i t u i t - o i n t e r v a l u l s c u r t a c o r d a t a u t o r i t ă ț i l o r r e g i o n a l e î n 2 0 0 6 pentru a formula propuner i pr iv ind măsu-r i le care t rebuie adoptate.

di f icultatea reală este l ipsa unei evaluăr i aprofundate a impac tului măsur i lor luate ş i , î n c o n s e c i n ț ă , a u n e i a d a p t ă r i a p ro -g r a m u l u i d e - a l u n g u l a n i l o r ( p ro g r a m u l e l e n n u a f o s t m o d i f i c a t d e c â t î n 2 0 0 9 , o a l tă modif icare f i ind recent prezentată comis ie i pentru anul 2011) .

d i n a c e s t m o t i v , c o m i s i a a a d r e s a t î n o c to m b r i e 2 0 0 9 o s c r i s o a re a u to r i t ăț i l o r e lene, subl in i ind insuf ic iența rapoar telor p r i v i n d p u n e r e a î n a p l i c a r e p r e z e n t a t e p e n t r u a n i i 2 0 0 7 ş i 2 0 0 8 ş i p r o p u n â n d a d o p t a re a u n e i m ă s u r i d e a s i s te nț ă te h-n i c ă î n p r o g r a m u l l o r p e n t r u a f i n a n ț a e l a b o r a r e a r a p o a r t e l o r a n u a l e d e c ă t r e consultanț i profes ionişt i .

a c e s t e x e m p l u i l u s t r e a z ă r o l u l a c t i v p e c a r e c o m i s i a î l j o a c ă î n e f o r t u l d e a a s i s t a s t a t e l e m e m b r e p e n t r u s p o r i -r e a e f i c a c i t ă ț i i p r o g r a m ă r i i ş i e v a l u ă r i i programelor.

28.comis ia este infor mată cu pr iv i re la fap -tul că sunt organizate per iodic consultăr i înt re autor i tăț i le spanio le ş i por tugheze c o m p e t e n t e ş i o p e r a t o r i i e c o n o m i c i l o c a l i , a c e s t e s c h i m b u r i c o n s t i t u i n d b a z a p e n t r u m o d i f i c ă r i l e a n u a l e a d u s e programelor.

29.spania , por tugal ia ş i g rec ia au re luat , în pr inc ipal , în cadrul programului propr iu, re g i m u l a n t e r i o r re fo r m e i , c a re p re ve d e i n t r o d u c e r e a u n o r î m b u n ă t ă ț i r i p r o -g r e s i v e p r i n i n t e r m e d i u l m o d i f i c ă r i l o r anuale.

e s t e v o r b a d e s p r e o a b o r d a r e a g r e a t ă î n c a d r u l r e g l e m e n t ă r i i ş i a c c e p t a t ă d e co m i s i e p e nt r u a f a c i l i t a î n ce p e re a p ro -gramelor după reforma din 2006.

30-31.î n m o m e n t u l p u n e r i i î n a p l i c a r e a p r o -g r a m u l u i p o s e i p e n t r u i n s u l e l e c a n a r e , s p a n i a a a co rd at p r i o r i t ate co nt i n u i t ăț i i m ă s u r i l o r î n v i g o a re î n c a d r u l re gi m u l u i precedent .

cu t o a t e a c e s t e a , î n b a z a e v a l u ă r i i a n u -a l e a a p l i c ă r i i p r o g r a m u l u i , a u t o r i t ă ț i l e spanio le propun în f iecare an modi f icăr i v izând spor i rea ef icac i tăț i i programului , u n e o r i , l a ce re re a co m i s i e i ş i î n co l a b o -r a r e c u a c e a s t a ( d e e x e m p l u , p u n e r e a î n a p l i c a r e a u n e i s t r a t e g i i d e s p r i j i n î n sec torul roş i i lor pentru expor t ; scăderea progres ivă a a jutorului indiv idual pentru a c h i z i ț i a d e p r o d u s e c a r e a r p u t e a c o n-cura cu produc ț i i le locale etc. ) .

32.l a f e l c a î n c a z u l i n s u l e l o r c a n a r e , a u t o r i t ă ț i l e p o r t u g h e z e a u o p t a t p e n -t r u c o n t i n u a re a m ă s u r i l o r e x i s t e n t e d i n c a d r u l re gi m u l u i a nte r i o r, d a r p ro p u n î n f i e c a re a n m o d i f i c ă r i l a p ro g r a m p e n t r u a- l adapta , spor indu- i ef icaci tatea .



5151


32. d)l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 1 0 , a u t o r i t ă ț i l e por tugheze au efec tuat , la cererea comi-s i e i , u n s t u d i u d e t a l i a t p r i v i n d s i t u a ț i a d i n s e c t o r u l d e p r o d u c ț i e ş i p r e l u c r a r e a s fec le i de zahăr în i nsule le a zore.

33.i nsulele a zore const i tuie un bun exemplu d e î m b u n ă t ă ț i r e p r o g r e s i v ă a u n u i p r o -gram iniț iat , în spir i tu l cont inuităț i i .

s u b p r o g r a m u l p o s e i p e n t r u i n s u l e l e a z o r e a f o s t m o d i f i c a t a n u a l p e n t r u a s p o r i c o e r e n ț a m ă s u r i l o r î n f a v o a r e a produselor agr icole locale (Mfpl) cu stra-t e g i a a d o p t a t ă d e g u ve r n u l re g i o n a l , î n specia l , s t imulentul pentru divers i f icarea ac t iv i tăț i lor agr icole.

î n acest contex t , autor i tăț i le competente a u s p o r i t î n m o d s e m n i f i c at i v a j u to a re l e l a c u l t u r i l e t r a d i ț i o n a l e a l t e r n a t i v e , î n specia l la ce le de s fec lă de zahăr, car tof i d e s ă m â n ț ă , c i c o a r e ş i c e a i ( d e l a 8 0 0 l a 1 5 0 0 e u r / h a î n t r e i e t a p e , î n 2 0 0 7 , 2 0 0 9 ş i 2 0 1 1 ) . s c o p u l a c e s t e i i n i ț i a t i v e a fo s t a c e l a d e a p ro m o v a d i fe re n ț i e re a p ro d u c ț i e i a g r i c o l e î n r a p o r t c u s e c t o a-re le regionale în curs de dez voltare, cum ar f i laptele ş i carnea de v i tă .

34.o b i e c t i v u l g e n e r a l a l p ro g r a m u l u i e l e n , a c ă r u i d i m e n s i u n e f i n a n c i a r ă e s t e m u l t m a i r e d u s ă d e c â t a c e l o r l a l t e p r o g r a m e posei , î l reprezintă cont inuitatea anumi-tor produc ț i i locale pe cale de dispar i ț ie.

a c e a s t a i n c l u d e o m a r e v a r i e t a t e d e măsur i care v izează în pr imul rând atenu-a re a c o n d i ț i i l o r a s p re d e m u n c ă a l e fe r-mier i lor răspândiț i pe sute de insule mici .

av â n d î n ve d e re v a r i e t a t e a d e m ă s u r i ş i a l o c a re a f i n a n c i a ră re l at i v l i m i t at ă , e s te în mod obiec t iv di f ic i l să se pună în apl i -care o strategie globală complexă.

c u t o a t e a c e s t e a , c o m i s i a î m p ă r t ă ş e ş t e opinia cur ț i i cu pr iv i re la posibi l i tatea de îmbunătăț i re a programului e len. î n acest sens, comisia a propus autor i tăț i lor e lene s ă u t i l i z e z e fo n d u r i l e p u s e l a d i s p o z i ț i e c u t i t l u d e a s i s te nț ă te h n i c ă ( a s e ve d e a răspunsul comis ie i la punc tul 27) .

35.c o m i s i a c o n s i d e r ă c ă a c e s t e p r o g r a m e n u a r t re b u i s ă c o n s t i t u i e o b i e c t u l u n e i m i c r o g e s t i u n i d i n p a r t e a s a . c u t o a t e acestea, este de acord cu opinia cur ț i i cu p r i v i r e l a n e v o i a d e c o e r e n ț ă ş i e f i c a c i -tate. din acest motiv, comis ia a in i ț iat un e xe rc i ț i u d e co n s u l t a re c u s t a te l e m e m -b r e „ p o s e i ” p e n t r u a s t a b i l i o s e r i e d e indicator i comuni .

este adevărat că l in i i le d i rec toare pentru programarea in i ț ia lă nu au fost adresate of ic ia l grecie i .

c u t o a t e a c e s t e a , s - a u s t a b i l i t î n p e r -m a n e n ț ă c o n t a c t e s t r â n s e c u a u t o r i t ă ț i l e naț ionale înainte ş i în t impul def in i r i i pro -gramului e len, iar ser v ic i i le comis ie i le -au as istat în e laborarea programului lor.

36.î n c o n t e x t u l r e f o r m e i , c o m i s i a a e f e c -t u a t , î n c o n f o r m i t a t e c u r e g l e m e n t ă -r i l e ş i î n t e r m e n u l p r e v ă z u t , o a n a l i z ă a conformităț i i programelor cu legis laț ia apl icabi lă înainte de a le aproba.


52


comisia nu a impus conținutul programu -l u i d e o a re c e re s p o n s a b i l i t a t e a s t a b i l i r i i u n e i s t rate gi i d e p ro gra m a re a fo s t co n -f e r i t ă s t a t e l o r m e m b r e , c o n s i d e r â n d c ă acestea sunt ce le mai în măsură să iden-t i f i ce n e vo i l e ş i s ă a d o p te m ă s u r i l e ce l e mai potr iv i te pentru a răspunde acestora .

d u p ă c u m s - a m e n ț i o n a t m a i s u s , p e n -t r u a f a c i l i t a î n c e p e re a n o i i p ro g r a m ă r i , c o m i s i a a a l e s a b o r d a r e a c o n t i n u i t ă ț i i , având cunoşt ință de faptul că , u l ter ior, ar t re b u i s ă i n t e r v i n ă m o d i f i c ă r i p e r i o d i c e în vederea îmbunătăț i r i i programelor.

co m p a r a t i v c u d e f i n i re a d e c ă t re co m i -s i e a i n d i c a t o r i l o r d e p e r f o r m a n ț ă a r m o n i z a ț i , n o u t a t e a a b o r d ă r i i d e p r o -gramare ş i d i ferenț ierea ex tremă a măsu-r i l o r î n t r e p r o g r a m e î n g r e u n a u f o a r t e m u l t a ce s t e xe rc i ț i u . pr i n u r m a re, co m i -s ia a încredințat statelor membre sarc ina stabi l i r i i indicator i lor propr i i .

c u t o a t e a c e s t e a , c o m i s i a a c o n s t a t a t r a p i d d i f i c u l t a t e a d e a e v a l u a u n i f o r m re z u l t a te l e d i fe r i te l o r p ro gra m e î n l i p s a unor indicator i comuni . din acest mot iv, a c e a s t a a i n i ț i a t c o n s u l t ă r i c u s t a t e l e m e m b re î n c a u z ă p e nt r u a d e f i n i o s e r i e de indicator i pr iv ind ef icacitatea măsur i -l o r c a re s ă f i e u t i l i z a ț i p e n t r u e v a l u a re a tuturor programelor începând cu 2011.

38-39.M o d i f i c ă r i l e p r o g r a m e l o r p e n t r u a n u l 2 0 0 9 a u fo s t a p ro b a t e u l t e r i o r î n c e p e r i i a n u l u i d e a p l i c a r e d i n c a u z a i n t e r v a l u -l u i i n s u f i c i e n t d e a d o p t a r e a d e c i z i i l o r d e a p ro b a re , av â n d î n ve d e re c ă t e r m e -nul- l imită de depunere a propuner i lor de m o d i f i c a re a fo s t s t a b i l i t p e nt r u d at a d e 30 septembrie a anului precedent .

î n cazul spaniei , modif icarea a fost apro -b a t ă a b i a î n l u n a m a i 2 0 0 9 c a u r m a r e a s o l i c i t ă r i i c o m i s i e i d e a î m b u n ă t ă ț i p l a n u l d e a c ț i u n e p r e z e n t a t p e n t r u re s t r u c t u ra re a s e c to r u l u i ro ş i i l o r p e nt r u expor t , pentru care autor i tăț i le spaniole p ro p u s e s e r ă o f i n a n ț a re fo a r t e m a re . î n u r m a d i s c u ț i i l o r c u s e r v i c i i l e c o m i s i e i , a u t o r i t ă ț i l e s p a n i o l e a u r e u ş i t s ă p u n ă î n a p l i c a re u n p l a n d e re s t r u c t u ra re m a i r e l e v a n t ş i m a i s t r u c t u r a t , i n c l u z â n d , p r i n t r e a l t e l e , pr o g r a m u l d e d e z v o l t a r e rurală a l i nsule lor canare.

a c e s t e x e m p l u i l u s t r e a z ă f o a r t e b i n e c o l a b o r a r e a a c t i v ă a c o m i s i e i c u a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e p e n t r u s p o r i r e a ef icaci tăț i i măsur i lor propuse.

c o m i s i a î m p ă r t ă ş e ş t e o p i n i a f o r m u l a t ă d e cu r te î n ce e a ce p r i ve ş te i n ce r t i t u d i -nea legată de cerer i le de a jutoare pentru m ă s u r i l e a l e c ă ro r m o d i f i c ă r i n u a u fo s t aprobate decât la câteva luni după înce -perea anului de apl icare.

î n s ă a c e s t f a p t n u a a t r a s d u p ă s i n e di f icultăț i reale din următoarele motive :

— termenele de depunere a cerer i lor de a j u t o a r e e r a u u l t e r i o a r e d a t e l o r d e aprobare a modif icăr i lor ;

— o r g a n i z a ț i i l e d e o p e r a t o r i a v e a u cunoştință de amploarea modif icăr i lor care făceau obiec tul aprobăr i i ;

— c o m i s i a a s o l i c i t a t s t a t e l o r m e m b r e î n c a u z ă s ă n u a p l i ce re t ro a c t i v n i c i o m o d i f i c a re ce co n s t i t u i e u n d e z ava n -t a j p e n t r u b e n e f i c i a r i c o m p a r a t i v c u s i tuaț ia anter ioară .



5353


40.p r i n s t a b i l i r e a t e r m e n u l u i - l i m i t ă d e d e p u n e re a ce re r i l o r d e m o d i f i c a re p e n -t r u d a t a d e 1 a u g u s t , co m i s i a a d o r i t s ă a c o r d e p r i o r i t a t e s e c u r i t ă ț i i j u r i d i c e ş i s ă a s i g u r e a p r o b a r e a m o d i f i c ă r i l o r p r o -g r a m e l o r î n a i n t e d e d a t a d e î n c e p e r e a p u n e r i i l o r î n a p l i c a r e a c e s t n o u t e r -m e n p e r m i t e , d e a s e m e n e a , co m i s i e i s ă a s i g u re s t a b i l i re a u n o r m ă s u r i m a i b i n e o r i e n t a te ş i m a i e f i c a ce ( a s e ve d e a r ă s-punsul la punc tul precedent) .

cu toate acestea, comis ia este conşt ientă de di f icultăț i le pe care ant ic iparea terme -nului de depunere a modif icăr i lor anuale le r id ică autor i tăț i lor naț ionale.

din acest motiv, comisia intenț ionează să propună o modif icare a ar t icolului 49 din r e g u l a m e n t u l ( c e ) n r. 7 9 3 / 2 0 0 6 î n s e n -sul revenir i i la ter menul de depunere de 30 septembr ie d in anul n -1 pentru toate modif icăr i le care nu necesită o deciz ie de aprobare.

d o a r c e l e m a i i m p o r t a n t e m o d i f i c ă r i ( c u m a r f i i nt ro d u ce re a d e n o i m ă s u r i î n cadrul programelor) , care vor cont inua să f i e a p ro b ate p r i nt r - o d e c i z i e a co m i s i e i , a r t re b u i p re ze nt ate co m i s i e i l a d at a d e 1 august din anul n -1 .

41.î n cadrul reglementăr i i ac tuale ş i în sp i -r i tu l a leger i i pol i t ice făcute la momentul reformei , comis ia nu poate impune nic io modi f icare de fond pentru măsur i le pro -puse de statele membre.

c u t o a t e a c e s t e a , î n t r e s e r v i c i i l e c o m i -s i e i ş i a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e a u av u t l o c c o n t a c t e n e o f i c i a l e p e r i o d i c e c u s c o -p u l d e a r e f l e c t a a s u p r a c o n ț i n u t u l u i ş i p o s i b i l i t ă ț i i d e î m b u n ă t ă ț i r e a p r o g r a -m e l o r ş i a m ă s u r i l o r p r o p u s e s a u c a r e urmează a f i propuse de statele membre.

43.e v a l u a r e a a a n a l i z a t m ă s u r a î n c a r e mecanismele inst i tui te pentru susț inerea p r o d u c ț i e i a g r i c o l e l o c a l e a u c o n t r i -b u i t l a î m b u n ă t ă ț i r e a c o m p e t i t i v i t ă ț i i p r o d u s e l o r l o c a l e . a c e a s t a a a r ă t a t c ă , î n r e g i u n i l e u l t r a p e r i f e r i c e , c o m p e t i t i -v i t a t e a a f o s t î m b u n ă t ă ț i t ă s a u f o a r t e m u l t î m b u n ă t ă ț i t ă î n 1 6 d i n c e l e 2 4 d e s e c t o a r e a n a l i z a t e . î n i n s u l e l e m i c i d i n M a r e a e g e e , î n c e l e 3 s e c t o a r e a n a l i -z a t e , m ă s u r i l e a u j u c a t u n r o l m a j o r î n î m b u n ă t ă ț i r e a v e n i t u r i l o r a g r i c u l t o r i l o r ş i în menținerea ac t iv i tăț i lor agr icole.

44-47.c o m i s i a e s t e , î n p r i n c i p i u , d e a c o r d c u o p i n i a f o r m u l a t ă d e c u r t e , s u b l i n i i n d , to t u ş i , c ă e s te d e co m p e te nț a g re c i e i s ă u t i l i ze ze s a u n u o p ț i u n i l e d i s p o n i b i l e î n cadrul ecocondiț ional i tăț i i .

p e d e a l t ă p a r t e , e v a l u a r e a r e c e n t ă a p o s e i ş i a m ă s u r i l o r î n f a v o a r e a i n s u -l e l o r m i c i d i n M a re a e g e e ( p i M e ) a c o n -f i rmat impor tanța rolului de spr i j in jucat d e a j u t o r u l î n c a u z ă , î n s p e c i a l p e n t r u numeroş i i mic i fer mier i d in insule le mic i d in Marea egee:

„ … ( a j u t o r u l ) f a v o r i z e a z ă î n m o d i n c o n -t e s t a b i l o c o n t i n u a r e a a c t i v i t ă ț i i p e n t r u e x p l o a t a ț i i l e m i c i t ra d i ț i o n a l e, ca r e r e p r e -z i n t ă m a j o r i t a t e a p l a n t a ț i i l o r d e m ă s l i n i d i n P I M E p r i n c r e ş t e r e a p r o f i t a b i l i t ă ț i i ş i , i m p l i c i t , a v e n i t u r i l o r l o r ”. 2

2 raportul „evaluarea măsurilor puse în aplicare în favoarea

regiunilor ultraperiferice (posei) şi în favoarea insulelor mici

din Marea egee în cadrul politicii agricole comune”, cabinet

oréade-Brèche, noiembrie 2009, raport final (volumul 2),

pagina 326, punctul 3.1.8.1.4.5.


54


48-49.submăsura „ajutor pentru inovare ş i ca l i -t ate a p ro d u s e l o r d e o r i g i n e a n i m a l ă d i n a z o r e ” v i z e a z ă d i v e r s i f i c a r e a s p r i j i n u -lu i pentru produc ț ia de lapte în i nsule le a zore.

c u t o a t e a c e s t e a , c r i t e r i i l e o b i e c t i v e p r i v i n d a c e a s t ă s u b m ă s u r ă l i p s e s c re a l -mente din program.

a u t o r i t ă ț i l e p o r t u g h e z e a u e x p l i c a t c ă aceste cr i ter i i fac obiec tul unor dispoziț i i speci f ice în cadrul legis lat iv local [regu-lamentul pr iv ind anal iza laptelui obț inut d e l a s p e c i a b ov i n ă ( po r t a r i a n r. 5 0 / 9 3 ) , a d o p t at d e g u ve r n u l re gi o n a l l a d at a d e 28 oc tombrie 1993] .

c u t o a t e a c e s t e a , c o m i s i a s u s ț i n e o p i -n i a c u r ț i i p o t r i v i t c ă r e i a a c e s t e c r i t e r i i t r e b u i e s ă f i e a p r o b a t e î n t e m e i u l p r o -gra m u l u i p o s e i , a u to r i t ăț i l e p o r t u g h e ze a n g a j â n d u - s e s ă i n t r o d u c ă m o d i f i c ă r i l e necesare.

51-54.l a f e l c a î n c a z u l t u t u r o r a j u t o a r e l o r a g r i c o l e d i r e c t e , o b i e c t i v u l p r i n c i p a l a l p l ă ț i l o r d i r e c t e î n c a d r u l p o s e i ( i n c l u -s i v p e n t r u p r o d u c ă t o r i i d e b a n a n e ) e s t e a c e l a d e a s p r i j i n i v e n i t u r i l e agr icultor i lor.

pr in urmare, obiec t ivul de mediu nu este pr imar în contex tul posei , care v izează în pr incipal menț inerea ş i dez voltarea agr i -cultur i i în regiuni le u l t raper i fer ice.

o b i e c t i v u l f u n d a m e n t a l a l a j u t o a r e -l o r p e n t r u s e c t o r u l b a n a n e l o r î n c a d r u l p o s e i e s te d e a m e nț i n e a ce a s t ă c u l t u ră tradiț ională care joacă un rol socioecono-mic impor tant în regiuni le ult raper i fer ice î n c a u z ă ş i c a r e , a l t f e l , a r f i p e c a l e d e dispar i ț ie.

a c e a s t a n u î n s e a m n ă c ă p r o t e c ț i a m e d i u l u i n u j o a c ă u n r o l i m p o r t a n t . c u t o a t e a c e s t e a , î n g e n e r a l , a c e s t o b i e c -t i v e s t e u r m ă r i t n u m a i p r i n i n t e r m e -d i u l e c o c o n d i ț i o n a l i t ă ț i i , c a r e s e a p l i c ă î n m o d o b l i g a t o r i u t u t u r o r a j u t o a r e l o r di rec te, ş i pr in programele de dez voltare rurală (măsur i de agromediu) .

î n plus, obiec t ivul de mediu în contex tul a jutoare lor pentru sec torul bananelor în c a d r u l p o s e i e s t e s u s ț i n u t i n d i re c t p r i n c o n t i n u i t a t e a f i n a n ț ă r i l o r p e n t r u p r o -d u c ă t o r i i c a r e s - a u a n g a j a t v o l u n t a r s ă urmeze o pol i t ică ecologică de cal i tate.

d e f a p t , a ce ş t i a , graț i e s e c u r i t ăț i i f i n a n -c iare as igurate de a jutoarele anuale, pot i nte r ve n i p r i n i nve s t i ț i i d e î m b u n ăt ăț i re ş i p o t p u n e î n a p l i c a r e p r o g r a m e d e m e d i u, c u m a r f i „ p l a n u l p r i v i n d c u l t i va -re a s u s t e n a b i l ă a b a n a n i e r i l o r ” e l a b o r a t de asociaț i i le de producător i d in ant i le le franceze.

M ăsur i le luate în ur ma uraganului d ean, c a r e a d i s t r u s c e a m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ț i a d e b a n a n e d i n g u a d e l u p a ş i M a r t i n i c a î n a u g u s t 2 0 0 7 , a u c o n t r i -b u i t , d e a s e m e n e a , l a o b i e c t i v u l p r i v i n d protec ț ia mediulu i , deoarece, pr in redu-c e re a p r a g u l u i d e p ro d u c ț i e c a re d e t e r -m i n ă p l a t a a j u t o r u l u i î n p r o p o r ț i e d e 100 %, acestea au per mis ret rager i le d in c i rcuitul agr icol pentru a reduce poluarea solului .



5555


55.confor m logic i i programului posei , care n u o f e r ă o l e g ă t u r ă d i r e c t ă c u o b i e c t i -v u l d e m e d i u – u r m ă r i t , c a p e n t r u to a te a j u to a re l e d i re c te pac , p r i n i nte r m e d i u l ecocondiț ional i tăț i i ş i dez voltăr i i rurale – stabi l i rea unor indicator i speci f ic i nu este nic i necesară , n ic i re levantă .

î n c a d r u l p r o g r a m u l u i p o s e i p e n t r u franța ş i spania , obiec t ivul pr iv ind inst i -t u i r e a s i s t e m e l o r d e p r o d u c ț i e e c o l o -gice a fost int rodus de către autor i tăț i le n a ț i o n a l e r e s p e c t i v e p e n t r u a j u s t i f i c a u n p r a g d e p r o d u c ț i e m a i m i c d e 1 0 0 % p e n t r u a c o rd a re a a j u t o a re l o r. d i n a c e s t motiv, evaluator i i au anal izat ef icacitatea i n s t r u m e n t e l o r d e s p r i j i n a l e s e î n l e g ă -t u r ă c u a c e s t o b i e c t i v. î n a c e s t c o n t e x t , e v a l u a t o r i i a u a j u n s l a c o n c l u z i a c ă a r f i o p o r t u n s ă s e i n c l u d ă m a i m u l ț i i n d i -c a t o r i p e n t r u a u r m ă r i î n t r - u n m o d m a i s i s temat ic evoluț ia sec torulu i în această pr iv ință .

63.a l e g e r e a s i s t e m u l u i p r i v i n d a j u t o r u l d e a d a p t a r e p e n t r u i n d u s t r i a z a h ă r u l u i a p l i c a t î n r é u n i o n r e v i n e a u t o r i t ă ț i l o r n a ț i o n a l e . f r a n ț a a c o n s i d e r a t , p r i n urmare, că un a jutor for fetar cu buget f ix este s istemul cel mai adec vat .

capacitatea de a plăt i a jutoarele interne, cu respec tarea cadrului de reglementare, e s t e u n e l e m e n t a l p r o g r a m u l u i p o s e i l a c a r e s t a t e l e m e m b r e a u d r e p t u l s ă recurgă.

67.comis ia , ț inând seama de indicaț i i le s ta-te lor membre în cauză ş i de obser vaț i i le a t â t a l e c u r ț i i , c â t ş i a l e e v a l u a t o r i l o r, i n t e n ț i o n e a z ă s ă p r o p u n ă o c r e ş t e r e a plafonului regimului speci f ic de aprovi -z ionare (rsa) pentru franța ş i por tugal ia , în cadrul unui plafon general invar iabi l .

î n c e e a c e p r i v e ş t e g r e c i a , s e p o a r t ă î n prezent d iscuț i i cu pr iv i re la o eventuală creştere a plafonului rsa.

68.s e r v i c i i l e d e a u d i t a l e c o m i s i e i v e r i f i c ă r e s p e c t a r e a c r i t e r i i l o r d e e l i g i b i l i t a t e , rezultatele acestui audit f i ind comunicate s i s t e m a t i c cu r ț i i . î n a c e a s t ă e t a p ă , p ro -ce d u r i l e d e ve r i f i c a re ş i v a l i d a re î n c u r s de desfăşurare, pentru regimur i le create după refor mă, sunt în fază b i latera lă , ia r poziț ia comis ie i nu este încă def in i t ivă .

69-70.sistemul integrat de administrare ş i con-t ro l ( i ac s ) e s te , î n t r - a d e v ă r, u n u l d i n t re r e p e r e l e î n m a t e r i e d e c o n t r o l a l m ă s u -r i l o r s p e c i f i c e , d a r n u s i n g u r u l . pe n t r u u n e l e m ă s u r i î n f avo a re a c ă ro ra a j u to r u l este legat de l ivrăr i le de produse pentru prelucrare sau comercia l izare sunt prevă -zute a l te controale.

d e e xe m p l u , s u n t ve r i f i c a t e t r a n z a c ț i i l e între producător i ş i organizaț i i le de pro -ducător i (banane, produse locale) , t rans-por tul ş i /sau cântăr i rea ( t rest ie de zahar, b a n a n e ) , c o n t r o a l e l e v e t e r i n a r e ( a n i -male) , precum ş i controale le ş i anal ize le de laborator (v inur i ) .


56


71.M e t o d e l e d e c o n t ro l re ț i n u t e d e s t a t e l e membre sunt ver i f icate de comisie în cur-sul auditur i lor desfăşurate la fața locului . o r i ce e ve n t u a l e d e f i c i e n țe s a u î n c ă l c ă r i c o n s t a t a t e , c a re p u n î n p e r i c o l a j u t o r u l uniuni i , sunt t ratate ca par te a procedur i i de ver i f icare ş i va l idare a contur i lor.

72.s er vic iu l de audit a l comis ie i a constatat deja acest lucru în grecia . pentru anche -t e l e d e j a f i n a l i z a t e , c o m i s i a a l u a t î n c o n s i d e r a re ş i a e fe c t u a t c o re c ț i i f i n a n -c iare ; pentru anchete le în curs nu ex is tă încă o poziț ie def in i t ivă , dar acest aspec t const i tu ie una d intre obiec ț i i le adresate autor i tăț i lor e lene.

73.defic iențele din trecut în ceea ce pr iveşte s i s t e m e l e d e c o n t r o l a l s u p r a f e ț e l o r a u fost sau sunt în prezent t ratate în cadrul procedur i i de ver i f icare ş i va l idare a con-t u r i l o r. s i t u a ț i a d i n s p a n i a ş i po r t u g a l i a s -a schimbat dator i tă apl icăr i i s istemului de infor maț i i geograf ice (s ig) ş i fami l ia -r i z a re a a u d i to r i l o r l o c a l i c u te h n i c i l e d e măsurare cu a jutorul d ispozit ivului gps.

74.î n toate statele membre func ț ionează s is -teme de control a l impac tului avantajului legat de rsa până la ut i l izatorul f inal .

cu toate acestea , t rebuie să se ț ină cont d e d i f i c u l t ă ț i l e d e m ă s u r a r e a a c e s t u i impac t în specia l pentru mater i i le pr ime u t i l i z a t e î n l a n ț u l d e p r o d u c ț i e a a l t o r produse sau care sunt supuse unor t rans-formăr i înainte de a f i vândute consuma-tor i lor f inal i .

conşt ientă de aceste di f icultăț i ş i de fap -t u l c ă n u e x i s t ă o m e t o d ă u n i c ă a b s o l u t s igură , comis ia a preferat să încredințeze s t a t e l o r m e m b r e s a r c i n a d e a d e z v o l t a p r o p r i u l l o r s i s t e m d e m o n i t o r i z a r e a i m p a c t u l u i . po t r i v i t i n f o r m a ț i i l o r f u r -n i z a t e c o m i s i e i , t o a t e s t a t e l e m e m b r e p o s e i î n c e a r c ă s ă s t a b i l e a s c ă o b s e r v a -t o a r e a l e p r e ț u r i l o r p e n t r u a v e r i f i c a i m p a c t u l e fe c t i v a l a v a n t a j u l u i l e g a t d e rsa până la consumatorul f inal .

a c e s t e e f o r t u r i a r t r e b u i s ă c o n d u c ă l a î m b u n ăt ă ț i re a i n fo r m a ț i i l o r d i s p o n i b i l e . c o m i s i a v a a s i s t a a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e în or ice măsură este posibi l .

î n p l u s , c o n t r o a l e l e c o n t a b i l e ş i d o c u -m e n t a r e e fe c t u a t e î n c a d r u l a u d i t u r i l o r r e a l i z a t e l a f a ț a l o c u l u i n u a u c o n d u s l a c o n s t a t ă r i c a r e s ă i m p l i c e a j u t o a r e l e uniuni i .

76.comisia este pe depl in con şt ientă de res-p o n s a b i l i t a t e a c a r e î i r e v i n e î n t e m e i u l regulamentului f inanciar.

d e a c e e a , c o m i s i a a c o l a b o r a t c u autor i tăț i le naț ionale d in toamna anulu i 2009 (pr intr-un grup de lucru ş i un ches-t i o n a r a d r e s a t s t a t e l o r m e m b r e ) p e n -t r u a s t a b i l i i n d i c a t o r i c o m u n i c e v o r f i ut i l izaț i pentru evaluarea tuturor progra-melor în cauză . ace şt i indicator i comuni a u fo s t co m u n i c aț i o f i c i a l s t ate l o r m e m-b r e p o s e i , p r i n s c r i s o a r e a d i n 7 s e p -te m b r i e 2 0 1 0 , i a r s e r v i c i i l e co m i s i e i vo r a s i g u r a i n t r o d u c e r e a a c e s t o r a î n t o a t e programele începând cu 2011.



5757


79.c o m i s i a n u e s t e p e d e p l i n d e a c o r d c u o b s e r v a ț i a c u r ț i i ş i r e i t e r e a z ă f a p t u l c ă p e r f o r m a n ț a u n u i r e g i m n u p o a t e f i măsurată în mod ef icace decât pe parcur-sul mai multor ani .

a c e a s t a n u î n s e a m n ă , î n s ă , c ă c o m i s i a s e s u s t r a g e d e l a ve r i f i c a re a e f i c a c i t ă ț i i schemelor de a jutoare.

î n a ce s t s co p, co m i s i a co n s i d e ră c ă p ro -ce s u l d e m o d i f i c ă r i a n u a l e, î m p re u n ă c u r a p o a r t e l e p r i v i n d p u n e r e a î n a p l i c a r e prezentate anual de statele membre, con-s t i t u i e o o p o r t u n i t a t e i m p o r t a n t ă p e n -t r u r e v i z u i r e a m ă s u r i l o r ş i a i m p a c t u l u i acestora .

c o m i s i a v a p r o p u n e s t a t e l o r m e m b r e i n d i c a t o r i c o m u n i c a r e s ă f i c o m u n i c a ț i a n u a l î n ve d e re a o b ț i n e r i i d e i n fo r m a ț i i coerente cu pr iv i re la per formanța gene -ra lă a programelor posei .

concluzII şI recomandărI

80.co m i s i a e s te co nv i n s ă c ă a b o rd a re a s t a -bi l i tă de reforma din 2006, pr in t ransferul responsabi l i tăț i i de stabi l i re a programe -l o r c ă t r e s t a t e l e m e m b r e , e s t e c e a m a i p o t r i v i t ă î n a c e s t c o n t e x t , î n c o n f o r m i -tate cu pr incipiul subsidiar i tăț i i .

d i n a c e s t m o t i v, c o m i s i a n u c o n s i d e r ă opor tun să î ş i asume un rol de gest ionar a l programelor în acest domeniu.

d a t ă f i i n d n o u t a t e a a b o r d ă r i i , î n p r i m i i a n i d e a p l i c a r e a a c e s t e i s t r a t e g i i s - a u î n re gi s t r a t d e f i c i e n țe . cu to a te a ce s te a , comis ia cons ideră că exper iența acumu-lată va permite îmbunătăț i rea programe -lor naț ionale.

comis ia are intenț ia de a adresa state lor m e m b r e r e c o m a n d ă r i u t i l e î n r a p o r t u l p r i v i n d i m p a c t u l re fo r m e i p o s e i ce va f i adoptat în septembrie 2010.

recomandarea 1c o m i s i a v a c o n t i n u a s ă a s i s t e s t a t e l e membre pr in di fuzarea de bune prac t ic i .

î n a c e s t c o n t e x t , c o m i s a a p r o p u s u n c a d r u a r m o n i z a t d e i n d i c a t o r i c o m u n i p e n t r u a m o n i t o r i z a î n m o d m a i e f i c a c e per formanța programelor.

aceşt i indicator i comuni includ în specia l informați i pr iv ind dez voltarea economică ( e v o l u ț i a s u p r a f e ț e l o r, a e f e c t i v u l u i d e animale ş i a produc ț i i lor ) ş i socia lă (ocu-parea for țe i de muncă) .

î n s c h i m b, î n c e e a c e p r i v e ş t e v a l o a r e a a d ă u g a t ă a p r o d u c ț i i l o r, c o m i s i a c o n s i -d e r ă c ă a c e s t t i p d e i n d i c a t o r a r p u t e a conduce la d ispersarea inut i lă a date lor, având în vedere divers i tatea măsur i lor în v igoare în di fer i te le regiuni .


58


81.d a t a d e 1 a u g u s t c a t e r m e n l i m i t ă d e d e p u n e r e a c e r e r i l o r d e m o d i f i c a r e a f o s t s t a b i l i t ă a c o r d â n d u - s e p r i o r i t a t e secur i tăț i i jur id ice ş i pentru se a as igura aprobarea modif icăr i lor programelor îna-i nte d e d at a d e î n ce p e re a p u n e r i i l o r î n a p l i c a r e . a c e a s t ă p e r i o a d ă p e r m i t e , d e a s e m e n e a , co m i s i e i s ă co nt r i b u i e l a a s i -g u r a r e a s t a b i l i r i i u n o r m ă s u r i m a i b i n e or ientate ş i mai ef icace.

cu toate acestea, comis ia este conşt ientă de di f icultăț i le pe care ant ic iparea terme -nului de depunere a modif icăr i lor anuale le r id ică autor i tăț i lor naț ionale.

din acest motiv, comisia intenț ionează să propună o modif icare a ar t icolului 49 din r egulamentul (ce) nr. 793/2006 a l comi-s ie i pentru a face modif icăr i le anuale a le programelor mai ef icace ş i mai f lex ibi le.

a s e v e d e a , d e a s e m e n e a , r ă s p u n s u r i l e comis ie i la punc tele 38-41.

recomandarea 2c o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă p r o p u n ă o m o d i f i c a r e a r e g u l a m e n t u l u i ( c e ) n r . 7 9 3 / 2 0 0 6 c u s c o p u l d e a p e r m i t e a p ro b a re a c e l o r m a i m u l t e d i n t re m o d i -f icăr i le propuse anual de statele membre fără a f i necesară inter venț ia unei deciz i i a comis ie i . î n aceste cazur i , ter menul de depunere a modif icăr i lor anuale poate f i amânat pentru două luni , până la data de 30 septembrie a anului anter ior intrăr i i în v igoare a programului modif icat .

82. a)î n t e m e i u l r e g l e m e n t ă r i i a c t u a l e , a l e -g e r e a d e a p ă s t r a m ă s l i n i i î n c a d r u l ecocondiț ional i tăț i i const i tu ie responsa -bi l i tatea statului membru.

82. b)î n c o n f o r m i t a t e c u i n f o r m a ț i i l e p r i m i t e d e l a a u t o r i t ă ț i l e p o r t u g h e z e , c r i t e r i i l e d e a p l i c a r e a s u b m ă s u r i i „ a j u t o r p e n t r u inovare ş i ca l i tatea produselor de or igine animală din a zore”, care fac obiec tul unui r e g u l a m e n t r e g i o n a l , v o r f i i n c l u s e î n programul posei pentru por tugal ia .

82. c)pro te j a re a m e d i u l u i n u e s te u n o b i e c t i v s p e c i f i c a l p r o g r a m u l u i p o s e i . cu t o a t e a ce s te a , a ce a s t ă ce r i nț ă e s te co nt i n u at ă p r i n i n t e r m e d i u l e c o c o n d i ț i o n a l i t ă ț i i , a p l i c a b i l ă a j u t o a r e l o r p e n t r u s e c t o r u l b a n a n e l o r, l a f e l ş i t u t u r o r a j u t o a r e l o r direc te a le pol i t ic i i agr icole comune, pre -c u m ş i î n c a d r u l p ro gra m e l o r d e d e z vo l -tare rurală (măsur i de agromediu) .

82. d)ajutorul for fetar pentru industr ia zahăru-lui la care se adaugă ajutoarele naț ionale reprezintă întocmai s istemul prevăzut de regulamentul posei .

82. e)c o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă p r o p u n ă o creştere a plafonului rsa pentru franța ş i por tugal ia în cadrul reformulăr i i regu-lamentului posei în t impul procedur i i de adoptare.

î n c e e a c e p r i v e ş t e g r e c i a , s e p o a t ă î n p r e z e n t d i s c u ț i i c u p r i v i r e l a c r e ş t e r e a plafonului rsa.

recomandarea 3r apor tul pr iv ind impac tul reformei posei v a i d e n t i f i c a m ă s u r i l e c e l e m a i p e r f o r -m a n t e , p r e c u m ş i p e c e l e c a r e t r e b u i e îmbunătăț i te , ş i va for mula recomandăr i s tatelor membre.



5959


83.adaptarea s i s temelor de contro l a le s ta -t e l o r m e m b re l a m ă s u r i l e s p e c i f i c e e s t e unul dintre aspec tele luate în considerare î n t i m p u l a u d i t u r i l o r d e s f ă ş u r a te l a f a ț a l o c u l u i d e s e r v i c i i l e co m i s i e i , c a re, d a c ă e s t e c a z u l , i m p u n a c ț i u n i c o r e c t i v e d i n par tea autor i tăț i lor naț ionale în cauză.

a s e v e d e a , d e a s e m e n e a , r ă s p u n s u r i l e comis ie i la punc tele 68-74.

recomandarea 4fu n c ț i o n a re a s i s t e m e l o r d e c o n t ro l s t a -b i l i t e d e s t a t e l e m e m b re e s t e ve r i f i c a t ă l a f a ț a l o c u l u i d e s e r v i c i i l e d e a u d i t a l e c o m i s i e i . a t u n c i c â n d a c e s t e a c o n s t a t ă c ă e s t e p o s i b i l c a e v e n t u a l e d e f i c i e n ț e s a u l a c u n e s ă p e r i c l i te ze p l at a a j u to a re -lor, comis ia , pr in procedura de ver i f icare ş i va l idare a contur i lor, t rage concluzi i ş i propune îmbunătăț i r i le corespunzătoare.

P r o g r a m e l e d e s p r i j i n s t a b i l i t e d e s t a -tele membre și aprobate de comisie sunt monitorizate într- o manieră ef ic ace?

comisia a propus statelor membre o ser ie de indicator i comuni pentru a f i ut i l i zaț i în evaluarea tuturor programelor.

ace ş t i i n d i c ato r i a u fo s t s t a b i l i ț i î n co l a-borare cu autor i tăț i le naț ionale (pr intr -un g r u p d e l u c r u ş i u n c h e s t i o n a r a d r e s a t statelor membre) .

e s te vo r b a d e s p re i n d i c ato r i v i z â n d gra -d u l d e a c o p e r i r e a n e v o i l o r d e p r o d u s e e s e n ț i a l e p r i n p r o g r a m u l s p e c i f i c d e a p r o v i z i o n a r e ş i p r i n p r o d u c ț i a l o c a l ă , c o m p a r a ț i a î n t re p re ț u r i l e p r a c t i c a t e î n regiuni le în cauză ş i s tate le lor membre, e v o l u ț i a s u p r a f e ț e l o r, a o c u p ă r i i f o r ț e i d e m u n c ă , a e f e c t i v u l u i d e a n i m a l e , a p r o d u c ț i i l o r l o c a l e ş i p r e l u c r a t e , p r e -cum ş i a valor i i (adăugate) a acestora din urmă.

comis ia se va as igura că ace şt i indicator i sunt int rodu ş i în toate programele înce -pând cu 2011.

pu n e re a î n a p l i c a re a a c e s t o r i n d i c a t o r i va const i tu i o bază adec vată pentru eva-l u a r e a n i v e l u l u i d e a t i n g e r e a o b i e c t i -ve l o r s p e c i f i ce a l e p ro gra m e l o r p o s e i ş i p iMe în cadrul obiec t ivelor mai generale a le pol i t ic i i agr icole comune.

recomandarea 5pe r fo r m a nț a p ro gra m e l o r p o s e i ş i p i M e, care inc lud măsur i ex trem de diverse, nu s e p r e t e a z ă l a o e v a l u a r e d e t a l i a t ă g l o -bală în f iecare an.

c u t o a t e a c e s t e a , i n d i c a t o r i i p r o p u ş i d e co m i s i e s t a te l o r m e m b re p e r m i t o m o n i-tor izare anuală mai ef icace a per formanței programelor.



raportul special nr. 10/2010măsurile specifice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice și insulele mici din marea egee

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii europene

2010 — 59 p. — 21 × 29,7 cm

isBn 978-92-9207-961-1

doi:10.2865/76663

cum Vă PuteȚI Procura PublIcaȚIIle unIunII euroPene?

Publicații gratuite:

• prin eu Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile uniunii europene.

puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații contra cost:

• prin eu Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene saula repertoriile jurisprudenței curții de justiție a uniunii europene):

• contactând direct unul dintre agenții de vânzări ai oficiului pentru publicații al uniunii europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-a

B-10-011-r

o-c

Măsurile specifice din doMeniul agriculturii în favoarea

regiunilor ultraperiferice ale uniunii şi a insulelor Mici din

Marea egee au fost create pentru a ţine seaMa de situaȚia

econoMică şi socială structurală a acestor teritorii. factorii

a căror persistenȚă şi coMBinare dăunează grav dezvoltării

acestor regiuni sunt în special depărtarea, insularitatea,

suprafaȚa redusă, relieful şi cliMa dificile, precuM şi dependenȚa

econoMică de un nuMăr redus de produse.

prezentul raport pune accentul pe prograMarea, punerea în

aplicare şi Monitorizarea Măsurilor aMintite. acesta conţine de

aseMenea recoMandări Menite să aJute coMisia şi statele MeMBre

vizate să aducă îMBunătăţiri în ceea ce priveşte gestionarea

Măsurilor specifice.


Date post:	25-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

2010 filefac obIectul uneI monItorIzărI efIcace? 76–79 coMisia ar fi putut Monitoriza...

Documents