+ All Categories
Home > Documents > Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Date post: 30-Jul-2015
Category:
Upload: mikihita6794
View: 155 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
190
CUPRINS CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii....................................................................... 1 1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii.........1 1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii 3 1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii ............................................................4 1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate.....6 1.5 Active patrimoniale.....................................7 1.5.1 Active imobilizate..................................7 1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare................8 1.5.1.2 Active imobilizate necorporale...................8 1.5.1.3 Active imobilizate corporale....................10 1.5.1.4 Active imobilizate financiare...................15 1.5.2 Active circulante..................................16 1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare...............16 1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie...........................17 1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt...........21 1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti).......22 1.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe).......25 1.6 Surse patrimoniale (pasive)............................28 1.6.1 Capitaluri proprii.................................28 1.6.2 Datorii............................................ 30 1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare...............30 1.6.2.2 Surse atrase....................................31 1.6.2.3 Surse împrumutate...............................34 1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale............35 1.7.1 Prezentare general - clasificare...................35 1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli..........36 1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare...............36 1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare........................36 1.7.2.3 Cheltuieli financiare...........................39 1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare........................40 1.7.3 Procese economice sub formă de venituri............40 1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare...............40 1.7.3.2 Venituri din exploatare.........................40 1.7.3.3 Venituri financiare.............................42 1.7.3.4 Venituri extraordinare..........................43 1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate...........43 1.7.5 Procese economice de repartizare...................44
Transcript
Page 1: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii.....................................................................................1

1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii.............................................................1

1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii................................................3

1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii...........................................4

1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate.....................................................6

1.5 Active patrimoniale.........................................................................................................71.5.1 Active imobilizate......................................................................................................7

1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare..........................................................................81.5.1.2 Active imobilizate necorporale...........................................................................81.5.1.3 Active imobilizate corporale.............................................................................101.5.1.4 Active imobilizate financiare............................................................................15

1.5.2 Active circulante......................................................................................................161.5.2.1 Prezentare generală - clasificare........................................................................161.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie...........171.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt..................................................................211.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti)...........................................................221.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe)..........................................................25

1.6 Surse patrimoniale (pasive)..........................................................................................281.6.1 Capitaluri proprii......................................................................................................281.6.2 Datorii......................................................................................................................30

1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare........................................................................301.6.2.2 Surse atrase........................................................................................................311.6.2.3 Surse împrumutate............................................................................................34

1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale...............................................................351.7.1 Prezentare general - clasificare................................................................................351.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli.............................................................36

1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare.......................................................................361.7.2.2 Cheltuieli de exploatare.....................................................................................361.7.2.3 Cheltuieli financiare..........................................................................................391.7.2.4 Cheltuieli extraordinare.....................................................................................40

1.7.3 Procese economice sub formă de venituri................................................................401.7.3.1 Prezentare generală - clasificare........................................................................401.7.3.2 Venituri din exploatare......................................................................................401.7.3.3 Venituri financiare............................................................................................421.7.3.4 Venituri extraordinare.......................................................................................43

1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate..............................................................431.7.5 Procese economice de repartizare............................................................................441.7.6 Procese economice de regularizare..........................................................................4517.7 Procese economice de rectificare..............................................................................461.7.8 Procese economice sub formă de provizioane.........................................................48

Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii....................................................................50

2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii..................................50

2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi...................................................................................542.2.1. Structura contului....................................................................................................552.2.2. Reguli de functionare a conturilor...........................................................................56

Page 2: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

2.3. Balanţa de verificare....................................................................................................622.3.1.Functiile balantei......................................................................................................632.3.2. Clasificarea balantelor de verificare........................................................................63

2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii........................................................652.4.1. Principiile calculatiei...............................................................................................65

2.5. Inventarierea patrimoniului........................................................................................66

Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti.......................................................69

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric.................................69

3.2. Tehnologia de fabricatie..............................................................................................713.2.1. Potentialul tehnico-economic..................................................................................723.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei)............................................................78

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane............................................................78

3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori.............................................................803.4.1. Activitatea de export – import.................................................................................813.4.2.Analiza concurentei..................................................................................................86

Monografie contabilă...............................................................................................................94

BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007......................................................94

REGISTRU JURNAL.........................................................................................................99

Registru Cartea Mare.......................................................................................................105

Balanta de verificare.........................................................................................................115

Total de plata..........................................................................................................................119

Total de plata..........................................................................................................................122

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................125

1

Page 3: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii

1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii

Prin definirea obiectului de studiu al unei ştiinţe se precizează fenomenele care constituie conţinutul şi sfera de acţiune a ştiinţei respective. Prin aceasta se poate stabili poziţia unei ştiinţe în cadrul sistemului ştiinţelor şi utilitatea sa în procesul cunoaşterii.

Prima definiţie dată contabilităţii, implicit obiectului său de studiu, aparţine lui Luca Paciolo, într-o lucrare apărută la Veneţia în anul 1494. După Paciolo, obiect al contabilităţii este: ,,tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume precum şi toate afacerile, mari şi mărunte, în ordinea în care au avut loc“.

Pe măsura dezvoltării activităţii economice s-au emis teorii, opinii, concepţii privind obiectul de studiu al contabilităţii.

Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii il formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor juridice, adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.

Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).

În lucrarea ,,Contabilitate generală“ din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C.G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:

a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;

b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;

c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (subiecţi de drept), precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale

2

Page 4: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acestea.

Prin obiectul său de studiu, contabilitatea are o strânsă legătură cu alte ştiinţe:

- cu Dreptul - contabilitatea înregistrează operaţiuni economice care reflectă relaţiile cu bugetul statului, alţi agenţi economici, salariaţii, alte persoane fizice, cu respectarea normelor legale în vigoare. Totodată, prin expertizele contabile, contabilitatea furnizează probe justiţiei pentru clarificarea unor fapte care fac obiectul unor acţiuni în instanţele de judecată.

- cu Economia Politică - contabilitatea se bazează pe categoriile economice definite prin teoria economică şi totodată furnizează datele necesare pentru fundamentarea unor noi concepte şi teorii.

- cu Statistica - contabilitatea furnizează datele necesare pentrudeterminarea indicatorilor statistici şi totodată foloseşte procedeele

statistice pentru întocmirea raportărilor contabile.- cu Matematica - contabilitatea efectuează operaţiuni de calculfolosind cifre, semne matematice, operaţiuni aritmetice simple,

precum şi procedee de calcul relativ complexe. Pe de altă parte, contabilitatea furnizează matematicii datele necesare pentru aplicarea unor metode de optimizare a producţiei şi deciziilor.

- cu Managementul - contabilitatea furnizează informaţiile necesare pentru elaborarea deciziilor şi respectă totodată hotărârile conducerii privind organizarea şi funcţionarea contabilităţii.

- cu Fizica şi Chimia - pentru organizarea internă a contabilităţii şi determinarea costurilor de producţie este necesar să fie cunoscute procedeele tehnologice bazate pe realizările fizicii şi chimiei. Pe de altă parte, cu ajutorul datelor contabilităţii, se poate stabili eficienţa aplicării diferitelor procedee tehnice.

- cu Planificarea şi prognoza - contabilitatea furnizează datele pentru efectuarea previziunilor şi semnalează abaterile de la indicatorii estimaţi; pe baza previziunilor, se conturează organizarea viitoare a contabilităţii şi domeniului ei de aplicare.

- cu Analiza activităţii economice-determinarea unor indici şi indicatori pentru diagnosticarea activităţii desfăşurate precum şi stabilirea influenţelor exercitate de anumiţi factori se realizează cu ajutorul datelor contabilităţii. Totodată, contabilitatea se poate orienta pentru a urmări cu prioritate activităţile şi sectoarele care produc pierderi.

3

Page 5: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii

După concepţia juridică, obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării patrimoniului privit ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor unei persoane fizice sau juridice (subiect de drept) în raport cu totalitatea bunurilor (obiectelor) deţinute.

Conform teoriei juridice, patrimoniul este alcătuit din următoarele componente:

1) Drepturile şi obligaţiile exprimă raporturile de proprietate, respectiv modul de apropiere şi cauzele stăpânirii bunurilor. Raporturile de proprietate se pot prezenta sub următoarele forme:

- drepturi - atunci când titularul patrimoniului este proprietarul bunurilor, deci pentru posesia şi folosinţa bunurilor nu trebuie să se acorde un echivalent;

- obligaţii - atunci când titularul patrimoniului, pentru o parte a bunurilor deţinute, trebuie să plătească un echivalent sau să efectueze o anumită prestaţie.

2) Bunurile economice reprezintă substanţa materială (fizică, concretă) a patrimoniului. În raport de forma concretă de existenţă, bunurile economice pot fi:

- bunuri corporabile: terenuri, clădiri, utilaje, obiecte de inventar, materii prime, mărfuri;

- bunuri necorporabile: creanţe, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, clientela, reputaţia, programe informatice;

- bunuri financiare: disponibilităţi în lei şi în valută, acţiuni, obligaţiuni, efecte de comerţ.

Conform concepţiei juridice, patrimoniul ca obiect al contabilităţii se prezintă astfel:

Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta astfel:

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

4

Page 6: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta astfel:

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii

După concepţia economică, obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării capitalului privit ca un ansamblu de bunuri cu o anumită destinaţie precum şi sub aspectul modului de dobândire a bunurilor respective.

Conform teoriei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se prezintă sub două aspecte:

1) Capital fix şi capital circulant sunt definite în raport de modul în care bunurile economice se întrebuinţează şi se înlocuiesc, şi anume:

- capitalul fix (active imobilizate) reprezintă bunuri care participă la mai multe cicluri de exploatare, care se înlocuiesc după o perioadă de utilizare relativ îndelungată, pe parcursul căreia se consumă treptat. Din această categorie fac parte: construcţii, maşini, utilaje, mobilier.

- capitalul circulant (active circulante) reprezintă bunuri care se consumă sau îşi schimbă forma de existenţă după fiecare ciclu de exploatare finalizat. Din această categorie fac parte disponibilităţi în lei şi în valută, creanţe, materii prime, piese de schimb, ambalaje, mărfuri.

2) Capital propriu şi capital străin sunt definite sub aspectul modului în care bunurile se dobândesc sau se finanţează şi anume:

- capitalul propriu este dobândit de o unitate economică prin contribuţia (aportul, participarea) proprietarilor (asociaţi sau acţionari), prin autofinanţare (capitalizarea profitului) sau prin subvenţii primite. Capitalul propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului.

- capitalul străin, denumit şi capital atras sau împrumutat, se referă la obligaţiile pe termen scurt şi lung faţă de furnizori, creditori, personal, bugetul statului, bănci. Capitalul străin corespunde obligaţiilor (datoriilor) titularului de patrimoniu.

5

Page 7: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Conform concepţiei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se prezintă astfel.

Dacă se are în vedere echilibrul celor două aspecte ale capitalului conform concepţiei economice şi folosind termenii echivalenţi, atunci ecuaţia patrimoniului se poate exprima astfel:

Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + Datorii

Întrucât după natura lui, al doilea termen al egalităţii exprimă raporturile de proprietate asupra patrimoniului, respectiv modul de dobândire a capitalului, adică sursa de finanţare pentru care se foloseşte noţiunea de pasive, atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta simplificat astfel:

Active patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale

6

Page 8: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate

Urmărirea patrimoniului în contabilitate este caracterizată prin următoarele trăsături esenţiale:

a. contabilitatea urmăreşte patrimoniul atât în ansamblul său, la fel ca celelalte ştiinţe economice, cât şi sub aspectul elementelor ce alcătuiesc patrimoniul. Astfel, patrimoniul este constituit dintr-o mulţime de elemente patrimoniale, cu un anumit conţinut economic şi o anumită semnificaţie. Pentru elementele patrimoniale, exprimarea în etalon valoric (bănesc) este obligatorie. Elementelor patrimoniale le corespund conturile.

b. în contabilitate, o operaţie economică afectează patrimoniul de cel puţin două ori, deci sunt implicate cel puţin două elemente patrimoniale. În raport de specificul operaţiunii economice, specialistul din compartimentul de contabilitate trebuie să identifice elementele patrimoniale implicate şi să stabilească pentru fiecare sensul modificării, şi anume creştere sau micşorare.

c. contabilitatea urmăreşte patrimoniul din două puncte de vedere:- pe de o parte sub aspectul formei concrete (fizice, materiale) pentru care

se foloseşte noţiunea de active patrimoniale care la rândul lor pot fi active imobilizate şi active circulante;

- pe de altă parte sub aspectul provenienţei (abstract, juridic) pentru care se foloseşte noţiunea de surse patrimoniale (pasive) care la rândul lor sunt alcătuite din capitaluri şi datorii.

Schematic, urmărirea patrimoniului în contabilitate se prezintă astfel:

La rândul ei, fiecare grupă de active sau surse (pasive) este alcătuită din mai multe elemente patrimoniale, având un anumit conţinut economic (semnificaţie) şi identificate printr-o denumire unică şi obligatorie şi printr-un simbol numeric alcătuit din trei sau patru cifre. Elementelor patrimoniale le

7

Page 9: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

corespund conturile din contabilitatea curentă.Ca valoare, activele patrimoniale sunt egale cu sursele patrimoniale,

întrucât reprezintă două modalităţi de a urmări acelaşi lucru, şi anume patrimoniul agenţilor economici:

ACTIVE PATRIMONIALE = SURSE PATRIMONIALE

Această egalitate se concretizează într-un principiu fundamental al contabilităţii, care se întâlneşte numai la această ştiinţă, şi anume principiul dublei reprezentări a patrimoniului. Toate procedeele contabilităţii (bilanţul, contul, balanţa de verificare) sunt construite pe baza acestui principiu, ceea ce permite o serie de corelaţii specifice contabilităţii şi asigură valoarea şi exactitatea informaţiilor contabile.

1.5 Active patrimoniale

1.5.1 Active imobilizate

1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare

Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri şi valori necesare activităţii unităţii patrimoniale caracterizate prin folosirea lor o perioadă relativ îndelungată, deci există pe parcursul mai multor cicluri de producţie, fără a se consuma după prima utilizare sau a-şi schimba forma de prezentare. Sunt reprezentate de activele identificabile nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

În raport cu forma concretă de existenţă, activele imobilizate sunt urmărite în contabilitate pe trei categorii astfel: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

1.5.1.2 Active imobilizate necorporale

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii (cheltuieli) care nu se concretizează în bunuri concrete, fizice, materiale. În contabilitate, din categoria imobilizărilor necorporale fac parte:

8

Page 10: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

a. ,,Cheltuieli de constituire“ (simbol 201) sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea (fondarea) precum şi pentru modificarea (dezvoltarea) unei unităţi patrimoniale şi se referă la:

- cheltuieli de înscriere şi înmatriculare (consultanţă, notariat, judecătorie, administraţia financiară, Registrul Comerţului);

- cheltuieli pentru tipărirea şi vânzarea de acţiuni, în cazul înfiinţării societăţilor comerciale pe acţiuni;

- cheltuieli pentru prospectarea pieţei;- cheltuieli pentru publicitate la înfiinţare;- alte cheltuieli pentru înfiinţare şi dezvoltare.Cheltuielile de constituire se amortizează (se includ în cheltuielile

curente) într-o perioadă stabilită prin lege.

b. ,,Cheltuieli de dezvoltare“ (simbol 203) se referă la obiective, lucrări şi proiecte de cercetare ştiinţifică. Pentru a fi incluse în categoria imobilizărilor necorporale, cheltuielile de acest gen trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

- conducerea unităţii patrimoniale trebuie să precizeze de la început intenţia de a produce pentru necesităţi proprii sau de a produce pentru comercializare un anumit produs, procedeu sau tehnologie;

- proiectele de cercetare trebuie să fie clar individualizate şi repartizate în timp, iar costul lor trebuie determinat distinct;

- fiecare proiect trebuie să asigure garanţia realizării eficienţei scontate în urma aplicării sau comercializării (să acopere cel puţin cheltuielile efectuate).

Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă stabilită prin lege.

c. ,,Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate“ (simbol 205) se referă:

- pe de o parte, la bunuri preluate în concesiune (instalaţii, construcţii, drumuri, terenuri, lacuri) conform contractelor de concesiune încheiate. Unitatea care predă bunurile se numeşte închirietor, iar unitatea care preia bunurile se numeşte concesionar. Principalele elemente ale contractului sunt:

dreptul exclusiv de utilizare a bunurilor concesionate;punerea la dispoziţie a bunurilor concesionate pe o duratădeterminată;plata de către concesionar a unui tarif fix numit redevenţă.- pe de altă parte, la brevete de invenţii, licenţe de fabricaţie,

mărci de fabrică şi de comerţ care pot intra în patrimoniu prin achiziţionare (cumpărare), pot fi aduse de asociaţi sau acţionari reprezentând participarea (aportul) la capitalul social sau pot fi rezultatul proiectelor de cercetare ştiinţifică.

Concesiunile se amortizează pe durata prevăzută în contract iar brevetele

9

Page 11: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

şi alte drepturi şi valori similare se amortizează pe parcursul perioadei de utilizare.

d. ,,Fondul comercial“ (simbol 207) se referă la elemente abstracte care prezintă potenţial economic cum sunt: vadul, clientela, debuşeele, segmente de piaţă, reputaţia. Aceste elemente pot fi achiziţionate sau pot reprezenta participarea (aportul) asociaţilor sau acţionarilor la capitalul social.

În mod obişnuit, fondul comercial nu este supus amortizării întrucât se consideră că nu se depreciază în timp. Dacă se constată totuşi o depreciere ireversibilă, atunci se poate calcula amortizarea pe durata obţinerii de profit.

e. ,,Alte imobilizări necorporale“ (simbol 208) se referă îndeosebi la programele informatice care pot fi achiziţionate sau obţinute prin efort propriu (colective interne de programare).

f. ,,Imobilizări necorporale în curs“ (simbol 233) sunt reprezentate de imobilizări necorporale în curs de realizare, neterminate, care nu au fost recepţionate şi care nu au atins performanţele preconizate.

Pentru aceste imobilizări necorporale au fost efectuate unele cheltuieli (investiţii) iar în perioadele următoare se vor efectua noi cheltuieli, până la finalizare (recepţionare). Imobilizările necorporale în curs pot fi obţinute prin efort propriu, executate de unităţi specializate din afară sau reprezintă aportul asociaţilor la capitalul social.

1.5.1.3 Active imobilizate corporale

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii care se concretizează în bunuri fizice, concrete, materiale, utilizate o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale.

Imobilizările corporale sunt reprezentate de obiectele sau complexul de obiecte utilizate în activitatea economică mai multe perioade de gestiune şi care îşi transmit treptat şi integral valoarea asupra producţiei obţinute. Ponderea valorică a imobilizărilor corporale în patrimoniul unui agent economic diferă în funcţie de ramura în care activează şi de gradul de dotare tehnică de care dispune unitatea respectivă. De exemplu, în industria extractivă, siderurgică, constructoare de maşini, imobilizările corporale deţin o pondere importantă.

Un activ corporal trebuie recunsocut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi

10

Page 12: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

evaluat în mod credibil.Pentru a fi inclus în categoria imobilizărilor corporale, un mijloc de

muncă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:- o condiţie de utilizare, respectiv să fie folosite de către deţinător

pentru producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

- o condiţie de valoare, respectiv să aibă o valoare de intrare mai mare decât limita minimă stabilită prin lege (de exemplu o valoare mai mare de 8.000.000 lei);

- o condiţie de timp, respectiv să aibă o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite în acelaşi timp, bunul respectiv nu se încadrează în categoria imobilizărilor corporale, fiind înregistrat în contabilitate la active circulante.

Imobilizările corporale prezintă următoarele caracteristici:- nu îşi schimbă aspectul fizic în urma participării la procesul de

producţie şi îşi păstrează caracteristicile tehnico-economice iniţiale;- participă la mai multe cicluri economice;- nu se consumă la prima utilizare, transmiţându-şi treptat valoarea

asupra noilor produse.Întrucât imobilizările corporale reprezintă partea cea mai importantă

a patrimoniului, agenţii economici manifestă preocuparea pentru creşterea cantitativă şi ridicarea caracteristicilor lor tehnice, folosirea lor cu eficienţă economică maximă.

Clasificarea imobilizărilor corporale se poate face după următoarele criterii:

- după apartenenţă, imobilizările corporale pot fi:proprii - fac parte din patrimoniul agenţilor economici;închiriate - fac parte din patrimoniul altui agent economic, de la care

sunt preluate şi folosite o perioadă de timp conform contractului de închiriere.- din punct de vedere al folosinţei imobilizările corporale pot fi:în stare de utilizare în procesul de producţie;în rezervă necesare pentru înlocuirea rapidă a imobilizărilor

corporale în funcţiune, în cazul defectării acestora astfel încât să nu se oprească producţia;

în conservare - în situaţia încetării producţiei şi păstrării lor în speranţa reluării producţiei şi amplificării activităţii în viitor.

- din punct de vedere al structurii lor, imobilizările corporale se împart în următoarele categorii:

a. ,,Terenuri şi amenajări la terenuri“ (simbol 211) reprezintă imobilizări corporale care, în funcţie de destinaţie, pot fi:

- terenuri agricole şi silvice;- terenuri fără construcţii;- terenuri cu zăcăminte;

11

Page 13: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- terenuri cu construcţii;- alte terenuri;- amenajări la terenuri şi anume îngrădiri, terasări, nivelări, îndiguiri etc.Terenurile pot intra în patrimoniu prin achiziţionare sau aport al

asociaţilor sau acţionarilor. Valoarea terenurilor este stabilită în funcţie de clasa de fertilitate, amplasare, posibilitatea de conectare la utilităţi (energie electrică, apă, gaze, termoficare), apropierea de infrastructura de transport (gară, aeroport, autogară).

Terenurile propriu-zise nu sunt supuse amortizării întrucât se consideră că ele nu se depreciază prin utilizare. În schimb, amenajările la terenuri se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizare.

b. ,,Construcţii“ (simbol 212): clădiri de orice fel, secţii de producţie, clădiri administrative, hale, depozite, adăposturi etc;

c. ,,Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii“ (simbol 213): echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

d. ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale“ (simbol 214).

Evaluarea imobilizărilor corporale se poate realiza în următoarele modalităţi: Valoarea de intrare denumită şi valoare de înregistrare sau valoare iniţială poate fi:

- costul de achiziţie în cazul achiziţionărilor de la furnizori, inclusiv cheltuielile de transport, montaj, punere în funcţiune;

- costul de producţie pentru imobilizările corporale produse sau construite de agenţii economici prin efort propriu;

- valoarea de aport este valoarea convenită de părţi la intrarea în patrimoniu ca aport în natură cu ocazia înfiinţării (creării) unei societăţi comerciale sau cu ocazia fuziunii societăţii comerciale. Această valoare se stabileşte prin expertiză tehnică;

- valoarea justă în cazul intrărilor prin donaţii (cu titlu gratuit) se stabileşte în funcţie de preţul pieţei şi de utilitate, ţinând cont de imobilizări cu caracteristici tehnico-economice similare şi de gradul de uzură. Preţul pieţei este considerat ca fiind suma pentru care un activ ar putea schimbat între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.

- valoarea rezultată în urma reevaluării, conform reglementărilor legale, se stabileşte de regulă la nivelul valorii juste de către evaluatorii autorizaţi. La reevaluare se ţine seama de valoarea iniţială (costul de achiziţie sau de producţie), utilitate, preţul actual de piaţă, alţi factori conjuncturali.

In cadrul valorii de intrare mai intră şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţionearea, construcţia sau producerea activului, direct atribuibile acestuia, până la finalizarea sa.

Valoarea de intrare reprezintă valoarea de înregistrare a imobilizărilor

12

Page 14: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

corporale în contabilitate; imobilizările corporale rămân înregistrate în contabilitate la această valoare din momentul intrării în unitate şi până în momentul ieşirii, deci pe toată durata existenţei lor în cadrul unităţii patrimoniale.

Valoarea contabilă netă (valoarea rămasă sau restantă) reprezintă partea din valoarea de intrare neamortizată la un moment dat (netransmisă încă asupra valorii producţiei realizate). Se determină prin scăderea amortizării înregistrate şi a provizioanelor pentru depreciere din valoarea de intrare şi reprezintă valoarea care se va include în costul produselor fabricate în perioadele viitoare de gestiune.

Valoarea de înlocuire reprezintă cheltuielile care trebuie făcute la expirarea duratei normate de utilizare pentru cumpărarea sau construirea de imobilizări cu caracteristici tehnico-funcţionale asemănătoare imobilizărilor scoase din funcţiune; această valoare se estimează pe baza nivelului preţurilor din etapa actuală.

Valoarea reziduală reprezintă valoarea materialelor, Pieselor de schimb, subansamblelor care se obţin la scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale (casare) prin dezmembrare, demontare sau demolare.

Operaţiuni economice privind imobilizările corporale: Intrarea de imobilizări corporale are loc atât la înfiinţarea unităţii cât

şi pe parcursul activităţii, atunci când trebuie înlocuite imobilizările degradate fizic sau moral precum şi în cazul extinderii activităţii sau modernizării. Intrarea imobilizărilor poate fi definitivă sau temporară.

Intrarea definitivă se referă la imobilizări în folosinţă permanentă (proprii) şi se poate realiza pe următoarele căi:

- achiziţionarea de imobilizări noi de la întreprinderile producătoare (furnizoare);

- achiziţionarea de imobilizări parţial uzate de la alţi agenţi economici sau persoane fizice;

- aport în natură la constituirea (înfiinţarea) sau fuzionarea societăţilor comerciale;

- donaţii (primirea de imobilizări cu titlu gratuit);- construirea de imobilizări (clădiri, depozite, secţii de producţie) se

poate face ,,în antrepriză“ atunci când există un contract cu o întreprindere specializată în construcţii sau ,,în regie“ atunci când beneficiarul realizează construcţia prin efort propriu (specialişti, utilaje, materiale etc.).

Intrarea temporară a imobilizărilor corporale se face prin închiriere pe baza unui contract în care se specifică drepturile şi obligaţiile celor două părţi.

Unitatea economică care dă cu chirie poartă numele de închirietor, iar unitatea economică care primeşte cu chirie se numeşte chiriaş.

Imobilizările închiriate rămân înregistrate în contabilitatea

13

Page 15: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

proprietarului (închirietorul) care calculează şi înregistrează lunar amortizarea aferentă.

Chiriaşul are obligaţia de a plăti chiria stabilită conform contractului încheiat, de a păstra şi utiliza corespunzător imobilizărilor preluate şi de a le restitui la expirarea contractului. Chiria reprezintă pentru plătitor o cheltuială de exploatare.

Chiriaşul înregistrează imobilizările corporale preluate într-un cont de ordine şi evidenţă (în afara bilanţului).

Amortizarea reprezintă un proces financiar prin care o parte din valoarea imobilizările corporale, pe măsura utilizării lor, se transmite asupra produselor fabricate. Amortizarea se calculează lunar şi reprezintă o cheltuială a unităţii patrimoniale.

Conform legii, unităţile economice în al căror activ figurează imobilizări corporale care se depreciază în timp şi prin utilizare sunt obligate să înregistreze în contabilitate pierderea lor de substanţă pentru a-şi menţine valoarea iniţială a capitalurilor angajate. Amortizarea se calculează pe baza unui plan (program) de amortizare de la data punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare, ţinând seama de duratele şi condiţiile de utilizare a imobilizărilor.

Reparaţiile au drept scop menţinerea imobilizărilor corporale în stare de funcţionare o perioadă de timp cât mai îndelungată. Reparaţiile sunt operaţii normale şi necesare, care trebuie efectuate atunci când este cazul sau la termenele stabilite.

În funcţie de volumul lucrărilor efectuate, reparaţiile pot fi:- reparaţii curente - se referă la operaţii de întreţinere, cum ar fi:

reglaj, ungere, înlocuirea unor piese mărunte;- reparaţii periodice - se efectuează planificat şi se referă la

înlocuirea unor piese, repararea şi recondiţionarea unor mecanisme sau subansamble uzate datorită solicitării pe parcursul unei perioade, deci caracterizate prin utilizare frecventă şi valoare redusă;

- reparaţii capitale - reprezintă lucrări prin care se înlocuiesc componente principale, de mare valoare, sau un număr important de piese uzate peste măsură. Prin reparaţiile capitale, se urmăreşte ca imobilizările corporale să fie aduse cât mai aproape de parametrii tehnico-economici iniţiali. Concomitent cu reparaţiile capitale, se pot efectua şi modernizări ale imobilizărilor, care pot determina majorarea valorii de intrare (de înregistrare).

Reparaţiile înseamnă efectuarea de cheltuieli, deci contravaloarea lor se include în costul produselor fabricate şi determină creşterea preţului de vânzare. Reparaţiile trebuie însă efectuate la termenele stabilite, contribuind astfel la funcţionarea normală pe întreaga perioadă de utilizare a imobilizărilor

14

Page 16: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

corporale.

Ieşirea imobilizărilor corporale poate fi definitivă şi temporară.Ieşirea definitivă poate avea loc prin:- scoaterea din funcţiune (casarea) are loc, de obicei, după expirarea

duratei normale de utilizare, când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic rezultat din utilizarea bunului respectiv. Casarea constă în demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale. Propunerea pentru scoaterea din funcţiune este făcută de un colectiv de specialişti şi se aprobă de Consiliul de Administraţie sau Adunarea Generală a Asociaţilor. În acelaşi timp cu ieşirea, în contabilitate se înregistrează cheltuielile pentru demolare, demontare, dezmembrare, precum şi valoarea reziduală obţinută.

În anumite situaţii, imobilizările pot fi scoase din funcţiune înainte de termen, ceea ce are efecte negative sub aspectul majorării cheltuielilor cu amortizarea.

Este posibil ca imobilizările să fie în funcţiune şi după expirarea duratei normale de utilizare, ceea ce prezintă un avantaj în sensul că nu se mai calculează şi include în cheltuieli amortizarea. În acest caz, avantajul menţionat poate fi anulat prin consumuri energetice sporite, reparaţii la termene mai scurte, înregistrarea unui număr mare de rebuturi.

- vânzarea (cedarea) către alţi agenţi economici - în acest caz, în contabilitate se înregistrează preţul de vânzare obţinut precum şi scoaterea din gestiune a imobilizărilor, ţinând cont de valoarea neamortizată până la momentul cedării (vânzării).

- restituirea aportului în natură sub forma imobilizărilor corporale în cazul retragerii unor asociaţi sau acţionari.

Ieşirea temporară are loc prin închirierea.e. ,,Imobilizări corporale în curs“ (simbol 231) sunt reprezentate de

imobilizări corporale în curs de realizare, neterminate, care nu au fost recepţionate şi care nu au atins performanţele preconizate. Pentru aceste imobilizări corporale au fost efectuate unele cheltuieli (investiţii) iar în perioadele următoare se vor efectua noi cheltuieli, până la finalizare (recepţionare). Imobilizările corporale în curs pot fi obţinute prin efort propriu, executate de unităţi specializate din afară sau reprezintă aportul asociaţilor la capitalul social.

f. ,,Avansuri acordate pentru imobilizări corporale“ (simbol 232) ţine evidenţa plăţilor efectuate pentru achiziţionarea sau construirea de imobilizări corporale: terenuri şi construcţii, instalaţii tehnice şi maşini, alte imobilizări corporale.

15

Page 17: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.5.1.4 Active imobilizate financiare

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii pe termen lung în valori care pot genera venituri financiare (dividende sau dobânzi). Imobilizările financiare sunt rezultatul excedentelor financiare (profituri) obţinute în perioadele precedente şi care nu sunt absolut necesare activităţii desfăşurate în perioada curentă. Din categoria imobilizărilor financiare fac parte:

a. Titlurile de participare: ,,Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului“ (simbol 261), ,,Titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului“ (simbol 262) sunt acţiuni sau părţi social achiziţionate, reprezentând participarea la capitalul altor societăţi comerciale în proporţie de peste 50%. Fiind deţinute pe termen lung, posesorul poate exercita o influenţă asupra societăţii emitente prin desemnarea reprezentanţilor săi în consiliul de administraţie. Influenţa se referă la exercitarea unui control asupra deciziilor adoptate şi la posibilitatea realizării unor legături economice privilegiate cu unitatea la care se deţin titlurile de participare. Pe lângă aceasta, deţinerea titlurilor de participare permite obţinerea unor venituri financiare sub formă de dividende corespunzător cu numărul şi valoarea titlurilor deţinute.

Pe lângă achiziţionare, titlurile de participare pot intra în patrimoniu şi ca aport al asociaţilor la capitalul social.

La intrarea în patrimoniu, titlurile de participare se evaluează la costul de achiziţie (preţul de cumpărare) sau la valoarea de aport.

În contabilitate se face distincţie între acţiunile care reprezintă titluri de participare deţinute o perioadă îndelungată de timp, incluse la imobilizări financiare şi acţiunile deţinute pe termen scurt şi revândute pentru a obţine un câştig imediat, incluse la active circulante de trezorerie sub denumirea ,,investiţii financiare pe termen scurt“.

b. ,,Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“ (simbol 263) se referă la titlurile de participare deţinute pe termen lung în capitalul altei societăţi comerciale dar care nu permit intervenţia în gestiunea societăţilor la care sunt deţinute. Interesele de participare se împart în două categorii:

- investiţii strategice care reprezintă o participare de 10 - 20% în capitalul altei societăţi;

- investiţii în întreprinderi asociate reprezentate de titluri de participare deţinute în capitalul unei întreprinderi asociate în proporţie de 20 - 50%, ceea ce asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative asupra activităţii acesteia.

c. ,,Creanţe imobilizate“ (simbol 267) se referă îndeosebi la împrumuturi acordate care permit obţinerea de venituri financiare sub formă de dobânzi şi acţiuni proprii. Din această categorie fac parte :

- Creanţe legate de participaţii sunt împrumuturi acordate unităţilor la care se deţin titluri de participare sau interese de participare;

16

Page 18: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- ,,Împrumuturi acordate pe termen lung“ (simbol 2673) sunt împrumuturi acordate altor agenţi economici, conform unui contract de împrumut în care se prevăd garanţiile, termenele de restituire şi dobânzile aferente;

- ,,Acţiuni proprii – active imobilizate“ (simbol 2677) sunt acţiunile societăţii cumpărate cu intenţia de a fi păstrate cel puţin un an înaintea

anulării sau revânzării lor;- ,,Alte creanţe imobilizate“ (simbol 2678) se referă la depozite,

garanţii şi cauţiuni.

1.5.2 Active circulante

1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare

Activele circulante sunt reprezentate de bunuri (stocuri), bani şi creanţe (active în decontare) caracterizate prin faptul că participă la un singur circuit economic pe parcursul căruia se transformă sau îşi transmit integral valoarea asupra produselor realizate cu ajutorul lor.

Activele circulante se află într-o permanentă mişcare şi transformare, sunt deosebit de diverse, prezintă particularităţi şi îndeplinesc roluri diferite de la o ramură la alta sau chiar de la o întreprindere la alta.

Un activ se poate clasifica drept activ circulant, dacă îndeplineşte una din următoarele condiţii:

- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau pentru comercializare într-o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni;

- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;- este reprezentat de numerar sau investiţii financiare pe termen scurt,

a căror utilizare nu este restricţionatăClasificarea activelor circulante se poate face în funcţie de structura

acestora (forma concretă de existenţă) astfel:- stocuri şi producţie în curs de execuţie (active circulante în formă

materială);- investiţii financiare pe termen scurt;- active circulante de trezorerie (băneşti);- active circulante în decontare (creanţe).

17

Page 19: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie

Activele circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie se referă la ansamblul bunurilor existente în cadrul unităţilor patrimoniale care sunt destinate:

- să fie vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;

- să fie consumate după prima utilizare.Principalele categorii de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt

cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Materii prime“ (simbol 301) au rolul hotărâtor în fabricarea produselor, se regăsesc integral sau parţial în corpul produselor obţinute; materiile prime dau substanţă producţiei obţinute. În funcţie de specificul producţiei, materiile prime sunt foarte diverse: minereul de fier în industria siderurgică, lemnul în industria mobilei, stofa în industria confecţiilor etc. Materiile prime se regăsesc în producţia fabricată cu ajutorul lor, fie în forma (aspectul) sub care au fost consumate, de exemplu stofa în industria confecţiilor, fie într-o formă nouă (transformate), de exemplu gazele naturale în industria îngrăşămintelor chimice sau sarea în industria produselor sodice.

În contabilitate se înregistrează aprovizionarea cu materii prime (intrarea) precum şi consumul sau ieşirea materiilor prime.

În raport de provenienţa lor, cea mai mare parte a materiilor prime sunt aprovizionate de la întreprinderi specializate numite furnizori. În anumite cazuri materiile prime pot proveni şi din producţie proprie.

b. ,,Materiale consumabile“ (simbol 302) sunt utilizate frecvent în procesul de producţie, având un caracter secundar, auxiliar, ajutător, şi se prezintă sub următoarele forme:

- ,,Materiale auxiliare“ (simbol 3021) contribuie la procesul de producâţie, fără a avea un rol decisiv, de multe ori fără a se regăsi în produsul finit. De exemplu, coloranţii folosiţi în industria uşoară sau alimentară asigură un aspect plăcut produselor obţinute, facilitând astfel vânzarea lor;

- ,,Combustibili“ (simbol 3022) se pot clasifica după destinaţieîn:

combustibili energetici, tehnologici şi gospodăreşti.- ,,Materiale pentru ambalat“ (simbol 3023) sunt folosite pentru

preambalare, ambalare şi expunere estetică a bunurilor vândute şi sunt utilizate îndeosebi în comerţul cu amănuntul. În această categorie se includ: hârtia pentru ambalat, pungi de hârtie şi polietilenă, sticle de plastic, sfoară, saci etc. Ele se utilizează o singură dată, sunt nerecuperabile iar valoarea lor este inclusă în cheltuielile de exploatare pe măsura eliberării în consum.

18

Page 20: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- ,,Piese de schimb“ (simbol 3024) sunt folosite la reparaţiile mijloacelor fixe contribuind astfel la funcţionarea lor o perioadă de timp cât mai îndelungată. Deşi unele piese de schimb (componente pentru reparaţii) ar putea îndeplini condiţiile de durată şi valoare pentru a fi considerate mijloace fixe, conform legii ele sunt înregistrate în contabilitate ca active circulante.

- ,,Seminţe şi materiale de plantat“ (simbol 3025) sunt folosite îndeosebi în agricultură şi provin în cea mai mare parte din producţia proprie.

- ,,Furaje“ (simbol 3026) sunt utilizate pentru creşterea animalelor şi păsărilor, fiind aprovizionate de la furnizori sau obţinute din producţie propri

e.- ,,Alte materiale consumabile“ (simbol 3028) sunt îngrăşăminte chimice, medicamente, insecto-fungicide, pesticide, erbicide etc.

c. ,,Materiale de natura obiectelor de inventar“ (simbol 303) reprezintă bunuri aflate în patrimoniul tuturor agenţilor economici care au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de durata lor de utilizare sau au o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

În această categorie se includ:- S.D.V.-uri (scule, dispozitive şi verificatoare) sunt necesare pentru

desfăşurarea activităţilor productive şi sunt aprovizionate de la furnizori sau produse în cadrul unităţii patrimoniale. SDV-urile sunt predate în folosinţă lucrătorilor din secţiile de producţie pe baza unui proces-verbal;

- echipamentul de protecţie are rolul de a proteja integritatea corporală a lucrătorilor, fiind specific diferitelor sectoare de activitate. De exemplu, ochelarii de protecţie şi mănuşile pentru sudori, casca pentru constructori, echipamentul complex pentru oţelari etc. Echipamentul de protecţie se aprovizionează de la furnizori şi se predă în folosinţă lucrătorilor din secţiile de producţie;

- echipamentul de lucru are rolul de a proteja îmbrăcămintea personală a lucrătorilor, de exemplu halatele, salopetele, uniformele. Echipamentul de lucru se aprovizionează de la furnizori şi este dat în folosinţă lucrătorilor. Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în proporţii egale de unitate (prin includerea în cheltuieli) şi de lucrători;

- A.M.C.-uri (aparate de măsură şi control) sunt folosite pentru determinarea parametrilor obiectelor, proceselor, fenomenelor;

- matriţe pentru executarea unor subansamble.Caracteristici ale materialelor de natura obiectelor de inventar:

- sunt folosite o perioadă îndelungată sau au o valoare mare;- se repară;- sunt scoase din funcţiune şi se obţine valoarea reziduală;- nu întrunesc cumulativ condiţiile de valoare şi durată;- nu se amortizează.

19

Page 21: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

d. ,,Produse în curs de execuţie“ (simbol 331) reprezintă produsele aflateîn secţiile de fabricaţie la sfârşitul unei perioade de gestiune (în ultima zi a lunii, trimestrului, anului), produse caracterizate prin faptul că nu au trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic.

Din această categorie fac parte şi produsele incomplete sau care nu au fost supuse probelor şi recepţiei tehnologice până în ultima zi a perioadei de gestiune. Producţia în curs de execuţie este numită şi producţie neterminată.

Valoarea produselor în curs de execuţie se determină prin inventariere sau pe cale financiar-contabilă şi se înregistrează în contabilitate, fiind necesară în vederea determinării costului efectiv al produselor finite.

La începutul perioadei următoare de gestiune, mai precis în prima zi a lunii următoare, valoarea produselor în curs de execuţie se introduce contabil în cheltuielile de fabricaţie şi se continuă procesul tehnologic până la obţinerea produsului finit.

e. ,,Semifabricate“ (simbol 341) sunt rezultate din procesul de producţie şise caracterizează prin faptul că nu au parcurs toate fazele (stadiile) procesului tehnologic. După un anumit număr de faze de fabricaţie, semifabricatele obţinute pot avea următoarele destinaţii:

- sunt recepţionate şi depozitate în magaziile secţiilor de fabricaţie de unde ulterior sunt reintroduse în procesul de producţie şi se continuă fazele procesului tehnologic până la obţinerea produsului finit;

- sunt vândute altor agenţi economici, integrate în procesul tehnologic al acestora şi asamblate în produse complexe.

f. ,,Produse finite“ (simbol 345) sunt de asemenea rezultate ale procesuluide producţie caracterizate prin următoarele aspecte:

- au parcurs toate fazele procesului tehnologic şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul întreprinderii respective;

- au fost recepţionate fiind găsite corespunzătoare din punct de vedere calitativ;

- au fost predate la depozitul de produse finite (au părăsit secţiile de fabricaţie) sau au fost expediate direct clienţilor, întocmindu-se documentele corespunzătoare. Produsele finite sunt destinate vânzării către alţi agenţi economici (terţi) care poartă numele de clienţi, cumpărători sau beneficiari. În anumite cazuri, produsele finite sunt consumate în cadrul aceleiaşi întreprinderi. De exemplu, în mod frecvent în agricultură, o parte a produselor finite este reţinută pentru a asigura producţia viitoare (seminţe, furaje, materiale de plantat) iar în industrie unele produse finite pot fi utilizate pentru sectorul propriu de investiţii.

Produsele finite dau sens organizării procesului de fabricaţie şi activităţii desfăşurate de unitatea patrimonială.

g. ,,Produse reziduale“ (simbol 346) sunt rezultatele procesuluide producţie care nu au fost recepţionate de controlul tehnic întrucât nu

20

Page 22: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

corespund condiţiilor de calitate; aceste rezultate se numesc rebuturi şi trebuie analizate pentru a determina cauzele apariţiei şi a stabili dacă responsabilitatea aparţine unităţii economice sau lucrătorilor. Tot în această categorie se includ deşeurile recuperabile, respectiv resturi de materii prime sau materiale consumabile care rezultă în mod firesc în urma procesului de fabricaţie.

h. ,,Animale şi păsări“ (simbol 361) sunt reprezentate de animale tinere de orice fel (miei, viţei, purcei, mânji etc.) destinate pentru creştere şi reproducţie, animale şi păsări puse la îngrăşat pentru a fi valorificate, colonii de albine, animale pentru producţia de lapte, lână, blană etc. Această categorie specială de stocuri poate intra prin aprovizionare de la furnizori sau din producţie proprie.

i. ,,Mărfuri“ (simbol 371) sunt bunuri aprovizionate în vederea revânzării, fiind specifice agenţilor economici din comerţ. Mărfurile pot fi aprovizionate de la întreprinderile producătoare din ţară (producţie indigenă) sau din import. De asemenea, mărfuri pot fi produsele finite destinate vânzării de către unităţile economice prin magazinele proprii de desfacere.

Mărfurile pot circula prin următoarele sisteme:- sistemul ,,en-gros“ - prin depozit, în cantităţi mari;- sistemul ,,en-detail“ - prin magazine sau unităţi de desfacere cu

amănuntul, în cantităţi mici sau la bucată.În urma revânzării, comerciantul obţine adaosul comercial (marja

comerciantului) din care se acoperă cheltuielile de circulaţie (transport, păstrare, vânzare) şi se asigură obţinerea unui profit.

j. ,,Ambalaje“ (simbol 381) - în această categorie se includ ambalajele de circulaţie sau de transport (navete pentru băuturi, pâine, lapte, sticle şi borcane, cutii, lăzi) caracterizate prin faptul că participă la mai multe circuite comerciale. Deci ele sunt ambalaje refolosibile, achiziţionate sau fabricate care, în funcţie de modul de recuperare şi valorificare, se împart în două grupe:

- ambalaje facturate distinct care circulă prin vânzare - cumpărare;- ambalaje facturate distinct care circulă prin restituire - acestea pot

fi păstrate temporar de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte.

k. Stocuri la terţi se referă la unele din elementele patrimoniale prezentate mai sus, care se află la terţi (alţi agenţi economici) pentru efectuarea unor operaţii (prelucrări, reparaţii, expunere, custodie) de unde urmează a fi recuperate. Din această categorie fac parte:

- ,,Materii şi materiale aflate la terţi“ (simbol 351) sunt materii prime şi materiale consumabile trimise la terţi pentru prelucrare - de exemplu: nichelare, cromare, debitare.

21

Page 23: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- ,,Produse aflate la terţi“ (simbol 354) se referă la produse finite, semifabricate sau produse reziduale trimise la terţi pentru efectuarea unor operaţiuni ulterioare procesului propriu de fabricaţie. De exemplu, ambalare specială, etichetare, participarea la târguri şi expoziţii.

- ,,Mărfuri aflate la terţi“ (simbol 357) sunt mărfuri aflate în păstrare la alţi agenţi economici, pentru o perioadă de timp, datorită lipsei spaţiului de depozitare sau condiţiilor adecvate pentru menţinerea calităţii, precum şi mărfurile aflate în consignaţie şi destinate vânzării de către terţi, în condiţiile în care nu există alte modalităţi de valorificare a acestora.

1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt reprezentate de acţiuni şi obligaţiuni proprii sau emise de alţi agenţi economici. În această categorie se includ următoarele elemente patrimoniale:

a. ,,Acţiuni proprii“ (simbol 502) sunt acţiuni proprii răscumpărate de pe piaţă la cost de achiziţie în scopul anulării lor (diminuarea capitalului social) sau revânzării către salariaţii proprii la un preţ egal sau mai mic comparativ cu costul de achiziţie. În mod obişnuit, în urma răscumpărării acţiunilor proprii nu se obţin venituri financiare.

b. ,,Acţiuni“ (simbol 503) sunt acţiuni emise de alte unităţi economice şi cumpărate pentru obţinerea unui profit pe termen scurt în urma vânzării acestora la o valoare mai mare decât costul de achiziţie. În anumite cazuri, prin vânzarea acestor acţiuni se obţine o valoare mai mică decât costul de achiziţie ceea ce majorează cheltuielile financiare.

c. ,,Obligaţiuni emise şi răscumpărate“ (simbol 505) sunt obliga iuni proprii, emise în vederea obţinerii unui împrumut public, care sunt răscumpărate în vederea anulării.

d. ,,Obligaţiuni“ (simbol 506) sunt obligaţiuni emise de alte unităţi economice şi cumpărate în scopul obţinerii de venituri financiare sub formă de dobânzi sau obţinerii unui excedent în urma vânzării la o valoare mai mare decât costul de achiziţie.

1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti)

Activele circulante de trezorerie (băneşti) sunt reprezentate de valori care îndeplinesc funcţia de bani sau îmbracă forma de bani. Activele băneşti sunt folosite pentru încasarea contravalorii produselor, lucrărilor,

22

Page 24: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

serviciilor vândute, respectiv pentru plata stocurilor aprovizionate, imobilizărilor achiziţionate, salariilor, taxelor, impozitelor.

Cele mai importante active circulante băneşti sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Conturi curente la bănci“ (simbol 512) reprezintă banii pe care agenţii economici îi păstrează în conturi deschise la bănci. Cea mai mare parte a activelor băneşti ale unui agent economic se află în conturile bancare. Deschiderea unui cont bancar reprezintă o condiţie pentru autorizarea înfiinţării unei societăţi comerciale.

Un agent economic poate deschide conturi curente la mai multe bănci din localitatea în care îşi are sediul social precum şi în alte localităţi.

Principalele conturi deschise la bănci sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

- ,,Conturi la bănci în lei“ (simbol 5121) reprezintă sumele păstrate la bănci în moneda naţională. Aceste conturi sunt destinate efectuării de încasări şi plăţi prin sistemul decontărilor fără numerar sau prin virament care presupune circulaţia documentelor care consemnează încasările, respectiv plăţile, fără ca banii să fie efectiv prezenţi.

În cazul încasărilor, banca consemnează scriptic primirea banilor de la alt agent economic şi majorează corespunzător contul curent. Încasările pot proveni din vânzarea produselor, lucrărilor, serviciilor, din împrumuturi, dobânzi primite, depuneri de numerar.

În cazul plăţilor, banca consemnează scriptic trimiterea banilor unui alt agent economic şi micşorează sumele păstrate în contul curent. Se pot efectua plăţi pentru cumpărarea de materii prime, mărfuri, obiecte de inventar, achiziţionarea de mijloace fixe, impozite, taxe, restituirea creditelor primite şi a dobânzilor, respectiv ridicare de numerar şi aducerea acestuia în casieria întreprinderii.

Operaţiunile efectuate prin contul de la bancă (încasări sau plăţi) sunt comunicate periodic agentului economic printr-un document special, emis de bancă, numit ,,extras de cont“.

- ,,Conturi la bănci în valută“ (simbol 5124) reprezintă sumele păstrate la bănci în valută, respectiv dolari, mărci, lire, şilingi etc. Evidenţierea sumelor păstrate în conturi la bănci se face separat pentru fiecare valută în parte. Utilizarea acestor conturi este asemănătoare conturilor la bănci în lei.

b. ,,Casa“ (simbol 531) reprezintă numerarul (cash) păstrat în casierie în moneda naţională sau în diferite valute. Aceste active băneşti sunt destinate efectuării unor plăţi periodice, de exemplu pentru salarii şi ajutoare materiale, sau pentru plăţi ocazionale, reduse ca volum, de exemplu pentru acordarea avansurilor de trezorerie, achitarea unor datorii, efectuarea unor cheltuieli gospodăreşti.

23

Page 25: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

În contabilitate pentru numerarul păstrat în casierie se folosesc două denumiri:

- ,,Casa în lei“ (simbol 5311) reprezintă numerarul în lei păstrat într-o încăpere separată numită casierie, special amenajată (grilaje, sisteme de securitate, case de bani). Operaţiunile cu numerar sunt efectuate de casier care este un funcţionar cu pregătire profesională adecvată şi bună reputaţie.

Din motive de securitate şi fluidizare a circulaţiei monetare, în casierie se poate păstra permanent (zilnic) doar o anumită sumă de bani. Nivelul maxim poartă numele de limită sold de casă sau plafon de casă. Acest nivel este stabilit de unitatea economică împreună cu banca la care este deschis contul curent, în funcţie de mişcările de numerar din ultimul trimestru sau acest nivel trebuie să respecte reglementările Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor Publice.

Atunci când în urma încasărilor zilnice se depăşeşte limita sold de casă, surplusul de numerar este depus de către casier a doua zi la bancă în contul curent al unităţii. Peste limita soldului de casă se pot păstra sumele necesare pentru plata salariilor sau ajutoarelor materiale, dar nu mai mult de trei zile de la data stabilită pentru plata acestora precum şi sumele aflate în casierie în zilele de la sfârşitul săptămânii.

În situaţia în care agentul economic are nevoie de numerar pentru efectuarea unor plăţi, de exemplu pentru plata salariilor, se întocmeşte un document special numit ,,cec de numerar“ care, după ce este vizat de conducerea unităţii, se depune de casier la bancă de unde se ridică numerarul solicitat şi se aduce în casierie.

Pentru funcţionarea casieriei, se întocmesc documente specifice şi anume:

- ,,Planul de casă“ în care sunt prevăzute toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin casierie în trimestrul următor;

- ,,Registrul de casă“ este completat zilnic de către casier, pe baza documentelor justificative, înscriindu-se toate încasările şi plăţile efectuate în ziua respectivă şi stabilindu-se numerarul existent în casierie la sfârşitul zilei; se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar rămâne la casier iar exemplarul al doilea, numit ,,contul casierului“ se depune la contabilitate împreună cu toate documentele justificative.

În fiecare lună, inopinat, conducătorul compartimentului financiar - contabil efectuează controlul şi inventarierea valorilor păstrate în casierie.

- ,,Casa în valută“ (simbol 5314) reprezintă numerarul păstrat în casierieîn valută. Evidenţierea sumelor se face separat pentru fiecare valută în

parte.

c. ,,Acreditive“ (simbol 541) reprezintă conturi speciale în care se depun cu anticipaţie sumele necesare pentru efectuarea plăţilor către furnizorii de stocuri sau imobilizări. Un astfel de cont este deschis la o bancă din localitatea în care îşi are sediul furnizorul şi se utilizează în relaţiile de comerţ exterior sau la solicitarea furnizorului care doreşte să aibă o garanţie în

24

Page 26: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

privinţa încasării la termen a bunurilor expediate.Utilizarea acreditivului este stabilită de părţile implicate printr-un

contract care conţine următoarele elemente: suma acreditivului, denumirea furnizorului şi banca la care acesta are deschis contul curent, felul şi cantitatea bunurilor ce urmează a fi livrate, termenul de valabilitate a acreditivului, termenele de livrare şi felul documentelor care atestă expedierea.

Atunci când furnizorul expediază produsele contractate, el depune la banca stabilită prin contract documentele de expediere a bunurilor (factură, aviz de expediţie, scrisoare de trăsură) iar banca transmite sumele corespunzătoare din contul de acreditiv în contul curent al furnizorului.

Pentru furnizor (beneficiarul acreditivului) utilizarea acestei forme de plată reprezintă un avantaj în sensul că poate încasa rapid sumele care i se cuvin. Pe de altă parte, pentru plătitor, acreditivul este dezavantajos întrucât presupune imobilizarea unor sume.

Acreditivul se închide la folosirea integrală a sumei, la expirarea valabilităţii sau conform înţelegerii părţilor implicate. Sumele neconsumate sunt transferate din contul de acreditiv în contul curent al plătitorului.

În contabilitate, pentru acreditive se folosesc două noţiuni:- ,,Acreditive în lei“ (simbol 5411);- ,,Acreditive în valută“ (simbol 5412).

d. ,,Valori de încasat“ (simbol 511) sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Cecuri de încasat“ (simbol 5112);- ,,Efecte de încasat“ (simbol 5113);- ,,Efecte remise spre scontare“ (simbol 5114).

Valorile de încasat sunt reprezentate de cecuri şi efecte comerciale (cambii şi bilete la ordin) primite de la clienţi şi sunt depuse la bancă în vederea încasării lor la termenele stabilite.

e. ,,Alte valori“ (simbol 532) sunt reprezentate de mărci poştale, timbre fiscale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de odihnă şi tratament, bonuri în cantităţi fixe pentru combustibili; acestea sunt cumpărate şi eliberate pentru consum, fiind incluse în cheltuielile de exploatare.

1.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe)

O parte din activele circulante sub formă de stocuri şi bani se află momentan în afara unităţii patrimoniale care le deţine, deci sunt la alte

25

Page 27: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

persoane fizice sau juridice. Până la recuperarea lor, în forma iniţială sau printr-un echivalent, aceste active circulante se află în decontare, poartă numele de creanţe şi reprezintă bunuri sau sume de primit.

Apariţia activelor circulante în decontare poate avea cauze obiective (fireşti, normale), determinate de fluxul activităţii economice. Astfel, în procesul schimbului (desfacere) unitatea economică intră în relaţii cu clienţii (cumpărători sau beneficiari) cărora li se livrează produse, lucrări, servicii. În contabilitate trebuie să se reflecte sumele de primit reprezentând contravaloarea acestora, întrucât momentul vânzării nu este identic cu momentul încasării (vânzare cu plata la termen, decalajul fiind determinat de ritmul decontărilor bancare). De asemenea, unitatea economică poate intra în relaţii cu proprii salariaţi sau cu asociaţii în urma cărora pot să rezulte sume de încasat.

În anumite cazuri, apariţia creanţelor este determinată de cauze subiective (lipsuri la inventar, distrugeri, delapidări).

Unitatea economică care deţine creanţele trebuie să le urmărească şi să le recupereze în cel mai scurt timp posibil.

Activele în decontare sau creanţele sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Clienţi“ (simbol 411) reprezintă sumele care trebuie încasate de la alţi agenţi economici, interni sau externi, pentru livrări de produse, semifabricate, mărfuri, materiale, animale şi păsări, precum şi pentru lucrări executate şi servicii prestate, conform facturilor emise în care se menţionează termenul de plată. Apariţia acestor creanţe este obiectivă, fiind determinată de relaţiile economice dintre unităţile patrimoniale; ele există din momentul expedierii bunurilor şi până în momentul încasării contravalorii lor.

b. ,,Efecte de primit de la clienţi“ (simbol 413) se referă la activele sub formă de cambii şi bilete la ordin (efecte comerciale), care sunt primite de la clienţi reprezentând contravaloarea produselor, lucrărilor, serviciilor. Aceste efecte de comerţ pot fi încasate la termen sau folosite pentru plata unor datorii.

În cazul efectului de comerţ cambie, expeditorul solicită clientului confirmarea în scris, sub semnătură, a bunelor intenţii de plată. Cambia este un înscris necondiţionat prin care creditorul numit trăgător dă ordin debitorului său (cumpărătorul) numit tras să plătească o sumă determinată unei terţe persoane numită beneficiar.

În cazul biletului la ordin, expeditorul (vânzătorul) primeşte un angajament semnat de clientul său (cumpărătorul). Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană numită subscriptor se angajează să achite la o anumită dată o sumă determinată unei alte persoane numită beneficiar.

Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul la ordin este creat la iniţiativa debitorului care este în acelaşi timp trăgător şi

26

Page 28: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

tras.Avantaje ale decontărilor prin intermediul efectelor de comerţ: pot fi transformate imediat în bani, fără a mai aştepta plata

efectivă de către client, prin vânzarea efectului de comerţ la o bancă, situaţie în care banca devine proprietară şi va încasa la scadenţă contravaloarea efectului comercial.

pot fi valorificate la bursă; în acest caz, pe lângă faptul că se asigură operativitatea încasărilor, creanţele pot fi valorificate la preţuri mai mari, aşteptând momentul cel mai avorabil în desfăşurarea activităţilor bursiere.

oferă posesorului efectului de comerţ dreptul necondiţionat (are caracterul unui titlu executoriu) de a încasa suma înscrisă pe efectul comercial, respectiv la scadenţele convenite.

c. ,,Avansuri de trezorerie“ (simbol 542) reprezintă sumele încredinţate în numerar (prin casierie) administratorilor sau salariaţilor în vederea cumpărării unor bunuri sau pentru efectuarea unor plăţi către furnizori precum şi pentru deplasarea în alte localităţi în vederea rezolvării unor probleme ale unităţii economice (participarea la târguri şi expoziţii, documentare, încheierea contractelor economice). Mărimea avansului acordat se stabileşte în funcţie de cheltuielile de transport şi de cazare, indemnizaţia zilnică de hrană (diurnă), mărimea datoriilor faţă de furnizori.

Avansurile de trezorerie trebuie justificate în maximum 24 de ore de la efectuarea operaţiunilor pentru care au fost acordate (facturi, chitanţe, bonuri, bilete şi tichete de transport, note de plată la hotel, restaurant etc.). Sumele necheltuite sunt restituite la casierie. În situaţia depăşirii termenului de decontare, se calculează penalităţi iar sumele nejustificate se reţin din salariile cuvenite.

d. ,,Avansuri acordate personalului“ (simbol 425) reprezintă sumele acordate salariaţilor reprezentând un avans din salarii şi ajutoare materiale (avans chenzinal). Ulterior, la sfârşitul lunii, aceste sume sunt reţinute din salariile şi ajutoarele materiale cuvenite pentru întreaga perioadă de gestiune (lichidare).

e. ,,Alte creanţe în legătură cu personalul“ (simbol 4282) se referă la chirii pentru locuinţe aflate în proprietatea unităţii patrimoniale, transporturi şi alte prestaţii pentru lucrători, cota de 50% din valoarea echipamentului de lucru distribuit personalului, salarii şi ajutoare materiale plătite şi necuvenite, valoarea activelor constatate lipsă la inventariere şi imputată salariaţilor.

f. ,,Furnizori - debitori“ (simbol 409) reprezintă avansuri sau aconturi acordate furnizorilor de stocuri, lucrări, servicii; la primirea ulterioară a acestora,

are loc regularizarea cu furnizorii în sensul că sumele plătite drept avans se scad din totalul datoriilor faţă de furnizori.

27

Page 29: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

g. ,,TVA de recuperat“ (simbol 4424) reprezintă taxa pe valoare adăugată care trebuie încasată de la bugetul statului întrucât taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărărilor (TVA deductibilă) este mai mare decât taxa pe valoare adăugată aferentă vânzărilor (TVA colectată).

Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect pentru livrări de bunuri mobile, prestări de servicii, transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice şi importul de bunuri sau servicii. Taxa pe valoare adăugată se plăteşte de agenţii economici care au realizat o anumită cifră de afaceri anuală, conform reglementărilor în vigoare; cotele de TVA sunt stabilite, conform legii, pe categorii de operaţiuni.

h. ,,Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“ (simbol 456) se referă la angajamentul asociaţilor sau acţionarilor unei societăţi comerciale de a participa la constituirea sau majorarea capitalului social. Printr-un contract de asociere se stabilesc sumele care reprezintă participarea asociaţilor sau acţionarilor, forma participării (în numerar sau în natură) precum şi momentul efectuării vărsămintelor la capitalul social. Aceste creanţe există din momentul subscrierii

(angajamentul sub semnătură al acţionarilor sau asociaţilor) şi până în momentul depunerii aportului la capitalul social.

i. ,,Debitori diverşi“ (simbol 461) reprezintă sumele de încasat pentru:- pagube materiale stabilite de instanţele de judecată;- vânzarea (cedarea) titlurilor de plasament;- vânzarea (cedarea) imobilizărilor;- împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;- redevenţe şi chirii.

1.6 Surse patrimoniale (pasive)

1.6.1 Capitaluri proprii

O condiţie pentru începerea unei activităţi economice, indiferent de natura acesteia şi de forma juridică de organizare, o reprezintă constituirea capitalului.

Capitalul asigură sursa de finanţare cu caracter stabil pe baza căreia se pot procura activele patrimoniale specifice unui anumit gen de activitate.

28

Page 30: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Capitalurile proprii se află în proprietatea acţionarilor, asociaţilor sau întreprinzătorului individual; ele se constituie la înfiinţarea unităţii patrimoniale prin contribuţia (aportul sau participarea) acţionarilor, asociaţilor sau întreprinzătorului individual precum şi ulterior prin noi contribuţii sau prin autofinanţare, ca urmare a activităţii desfăşurate.

Participanţii la capitalul social pot fi persoane fizice sau persoane juridice (alţi agenţi economici, fundaţii, statul).

Principalele categorii de capitaluri proprii sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Capital social“ (simbol 101) reprezintă aportul în bani sau în bani şi în natură subscris de acţionari sau asociaţi atât la înfiinţarea unităţii patrimoniale cât şi ulterior, cu prilejul majorării capitalurilor proprii:

Aportul în natură se referă la maşini, utilaje, instalaţii, terenuri, construcţii, brevete, licenţe, materii prime, obiecte de inventar, mărfuri etc. Conform legii, ponderea aportului în natură la constituirea capitalului social nu poate să fie mai mare de 60%. Evaluarea aportului în natură se face prin expertize tehnice.

În funcţie de forma juridică a societăţilor comerciale, capitalul social poate fi divizat astfel:

- în acţiuni, în cazul societăţilor comerciale pe acţiuni (S.A.) iar proprietarii acestora se numesc acţionari;

- în părţi sociale, în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată (S.R.L.) iar proprietarii acestora se numesc asociaţi. Capitalul social se prezintă sub două aspecte:- ,,Capital subscris nevărsat“ (symbol 1011) reprezintă angajamentul

asociaţilor sau acţionarilor de a contribui la capitalul social conform actelor de constituire a societăţii comerciale şi anume contract de societate şi statut.

- ,,Capital subscris vărsat“ (symbol 1012) reprezintă depunerile(vărsămintele) efectuate de acţionari sau asociaţi în bani sau în natură.

Legea obligă societăţile comerciale să ţină o evidenţă strictă a acţionarilor şi a asociaţilor, evidenţă din care să rezulte numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.

Acţiunile şi părţile sociale sunt titluri de valoare care aduc posesorilor venituri sub formă de dividende (o parte din profitul net înregistrat de societatea comercială).

Operaţiunile referitoare la capitalul social sunt:

- majorarea capitalului social prin subscrierea de noi acţiuni sau părţi sociale, încorporarea rezervelor sau a profiturilor obţinute;

- micşorarea capitalului social prin reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi sau pentru acoperirea pierderilor din perioadele precedente.

Atât în cazul majorării cât şi în cazul micşorării capitalului

29

Page 31: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

social, se reia procedura de autorizare a societăţii comerciale (se efectuează cheltuieli de constituire, mai precis pentru modificarea societăţii comerciale).

b. ,,Prime legate de capital“ (simbol 104) apar în situaţia creşterii capitalului social prin noi aporturi în bani sau în natură precum şi cu ocazia fuzionării societăţilor comerciale sau conversia obligaţiunilor în acţiuni.

În principiu, primele reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a acţiunilor (mai mică).

De exemplu, la o societate comercială valoarea nominală a unei acţiuni este de 50.000 lei; se hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea unei serii noi de acţiuni cu o valoare de emisiune de 70.000 lei; diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală se numeşte primă de emisiune (20.000 lei pe acţiune).

În funcţie de modalitatea de constituire, primele legate de capital pot fi de patru feluri, prime de emisiune, prime de aport (în cazul aportului în natură), prime de fuziune şi prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.

Primele au drept scop asigurarea protecţiei vechilor acţionari; ele compensează sacrificiul consimţit de aceştia de a accepta noi acţionari.

Primele legate de capital aparţin tuturor acţionarilor şi sunt utilizate pentru încorporarea la capitalul social sau la majorarea rezervelor.

c. ,,Rezerve“ (simbol 106) se constituie din profitul brut sau net, conform legii sau statutului de funcţionare a societăţii comerciale.

Categorii de rezerve:- rezerve legale se constituie conform legii prin reţinerea anuală din profitul brut în cotele şi limitele stabilite prin lege;- rezerve pentru acţiuni proprii;- rezerve statutare se constituie anual din profitul net, conform prevederilor din statutul societăţii;- alte rezerve neprevăzute de lege sau statut, se pot constitui facultative annual din profitul net pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte scopuri, conform hotărârii Adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea reglementărilor legale.

În mod excepţional, rezervele se pot constitui din primele legate de capital. Rezervele sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, acoperirea pierderilor, acordarea de dividende în anii în care s-au înregistrat pierderi, finanţarea unor investiţii.

d. ,,Rezultatul reportat“ (simbol 117) reprezintă profitul reportat din anii precedenţi, a cărui repartizare a fost amânată de Adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. În altă situaţie, rezultatul reportat poate

30

Page 32: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

reprezenta pierderea din anii precedenţi, neacoperită din rezerve sau din diminuarea capitalului social.

e. ,,Profit şi pierdere“ (simbol 121) reprezintă rezultatul exerciţiului current şi se determină prin compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul poate fi favorabil (pozitiv) atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, se numeşte profit şi reprezintă o sursă proprie de finanţare. Rezultatul poate fi nefavorabil (negativ) atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, se numeşte pierdere, şi trebuie acoperit din rezerve, capital sau profitul perioadelor viitoare.

1.6.2 Datorii

1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare

Datoriile sunt sume de plătit sau obligaţii şi rezultă din relaţiile cu alte persoane juridice sau fizice. După natura lor, datoriile pot reprezenta:

- surse atrase rezultă din relaţiile cu alţi agenţi economici, cu bugetul

statului, cu asigurările sociale, cu personalul, asociaţii sau persoane fizice din afara unităţii. Aceste datorii există din momentul apariţiei obligaţiei de a plăti şi până în momentul efectuării plăţii, deci temporar anumite sume sunt atrase în circuitul economic. Sursele atrase nu sunt purtătoare de dobândă.

- surse împrumutate rezultă din relaţiile cu băncile, alţi agenţi economici sau persoane fizice, conform unui contract de împrumut în care se prevede data restituirii şi dobânda cuvenită.

1.6.2.2 Surse atrase

Reprezintă datorii din operaţiuni comerciale (vânzare-cumpărare) şi necomerciale care se pot grupa astfel:

a. Datorii faţă de furnizori – sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Furnizori“ (simbol 401) reprezintă datoria faţă de alţi agenţi economici de unde s-au primit stocuri precum şi lucrări executate sau servicii prestate, în condiţiile în care nu s-a achitat contravaloarea facturilor primite.- ,,Furnizori de imobilizări“ (simbol 404) reprezintă datoria faţă de

alţi agenţi economici de la care s-au primit imobilizări corporale şi necorporale care nu au fost achitate.

31

Page 33: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- ,,Efecte de plătit“ (simbol 403) reprezintă datoriile faţă de furnizori atunci când plata se face printr-un efect comercial - cambie sau bilet la ordin.

b. Datorii privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se referă la datoriile rezultate din achiziţionarea acţiuni, obligaţiuni, alte titluri de valoare a căror decontare va avea loc ulterior; aceste datorii sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea ,Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare“(simbol 269).

c. Datorii faţă de clienţi - sunt avansuri sau aconturi primite de la clienţi pentru produse sau servicii contractate ce urmează a fi expediate ulterior. Aceste datorii sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea ,,Clienţi - creditori“ (simbol 419). După expedierea bunurilor, are loc regularizarea avansurilor primate în sensul scăderii acestora din totalul sumelor cuvenite.

d. Datorii faţă de personal sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Personal - salarii datorate“ (simbol 421) se referă la salariile cuvenite personalului pentru munca prestată conform contractelor de muncă, inclusiv prime din fondul de salarii, adaosuri sau sporuri (de vechime, pentru toxicitate, lucrul în subteran, lucrul la înălţime, loialitate, stres etc.). Salariile reprezintă cheltuieli şi se includ în costul produselor fabricate.

- ,,Personal - ajutoare materiale datorate“ (simbol 423) sunt ajutoarele acordate pentru incapacitate temporară de muncă, respectiv indemnizaţii pentru concedii medicale, concedii de naştere sau ajutoare pentru deces. Mărimea acestor ajutoare depinde de nivelul salariului, vechimea în muncă, perioada de întrerupere a activităţii.Indemnizaţiile pentru concedii medicale se suportă de unitate prin includerea în costul produselor fabricate sau se suportă din bugetul asigurărilor sociale (se reţin din datoriile privind contribuţia unităţii la asigurările sociale).- ,,Participarea personalului la profit“ (simbol 424) reprezintă

sumele datorate salariaţilor la sfârşitul anului drept stimulente din profitul obţinut.

- ,,Drepturi de personal neridicate“ (simbol 426) sunt salarii, ajutoare materiale şi stimulente reprezentând participarea la profit, neridicate de personal în termenul legal (timp de trei zile de la data stabilită pentru plată).

e. Datorii faţă de terţi se referă la reţinerile din salarii şi ajutoare materiale în favoarea unor persoane fizice sau juridice. Reţinerile s-au făcut pentru chirii cuvenite unităţilor de administrare a fondului locativ, rate pentru bunuri achiziţionate din comerţ sau pentru împrumuturi acordate de bănci, pensii alimentare datorate conform

32

Page 34: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

hotărârii instanţelor judecătoreşti. Aceste datorii sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea ,,Reţineri din salarii datorate terţilor“ (simbol 427).

f. Datorii privind asigurările sociale şi protecţia socială sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

- ,,Asigurări sociale“ (simbol 431) reprezintă datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale precum şi faţă de Casa de Asigurări pentru Sănătate, suntsuportate de unitate sau de personal astfel:

,,Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ (simbol 4311) se referă la contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se include în costul produselor fabricate şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (23,33%). Bugetul asigurărilor sociale este utilizat conform legii pentru acordarea

pensiilor, plata ajutoarelor materiale, întreţinerea staţiunilor balneoclimaterice, alte cheltuieli sociale.

,,Contribuţia personalului la asigurările sociale“ (simbol 4312) se referă la contribuţia personalului la bugetul asigurărilor sociale de stat, se reţine din drepturile de personal cuvenite şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor şi ajutoarelor materiale brute (11,67%).

,,Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“ (simbol 4313) se referă la contribuţia unităţii la Casa de Asigurări pentru Sănătate şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (7%). Contribuţiile la Casa de Asigurări de Sănătate sunt utilizate pentru funcţionare spitalelor şi cabinetelor medicilor de familie, acordarea reducerilor şi gratuităţilor la medicamente.

,,Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate“ (simbol 4314) se referă la contribuţia personalului la Casa de Asigurări pentru Sănătate, se reţine din drepturile de personal cuvenite şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor şi ajutoarelor materiale brute (7%).

- ,,Ajutor de şomaj“ (simbol 437) reprezintă datoriile privind fondul de şomaj, sunt suportate de unitate şi de personal, astfel:

,,Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“ (simbol 4371) se suportă de unitate prin includerea în costul produselor fabricate şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (5%). Fondul de şomaj este utilizat pentru acordarea ajutorului de şomaj, organizarea de cursuri de recalificare, sprijinirea agenţilor economici care angajează şomeri.

,,Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ (simbol 4372) se suportă de salariaţi, se reţine din drepturile de personal cuvenite şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor şi ajutoarelor

33

Page 35: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

materiale brute (1%).

g. Datorii faţă de asociaţi se referă la sumele cuvenite acţionarilor şi asociaţilor drept dividende, determinate în funcţie de partea din profitul net repartizată pentru dividende şi proporţional cu numărul de acţiuni sau părţi sociale deţinute. Aceste datorii sunt cunoscute sub denumirea ,,Dividende de plată“ (simbol 457).

h. Datorii faţă de bugetul statului şi bugetele locale sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Impozitul pe profit/venit“ (simbol 441) reprezintă partea din profitul obţinut datorată bugetului statului şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale (25%) asupra profitului impozabil (profitul brut din care s-au efectuat unele deduceri conform legii pentru sponsorizări, constituirea rezervelor, investiţii, publicitate, protocol) sau asupra veniturilor.

- ,,TVA de plată“ (simbol 4423) reprezintă taxa pe valoare adăugată care trebuie plătită bugetului statului (19%) întrucât taxa pe valoare adăugată aferentă vânzărilor (TVA colectată) este mai mare decât taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărărilor (TVA deductibilă).

- ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor“ (simbol 444) se suportă de salariaţi, se reţine din drepturile de personal cuvenite, se calculează prin aplicarea unor cote procentuale (conform unei grile de impozitare) asupra salariilor, ajutoarelor materiale şi stimulentelor reprezentând participarea la profit şi este datorat bugetului statului.

- ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ (simbol 446) sunt datorate bugetului statului şi bugetelor locale conform legii şi se referă la impozitul pe clădiri, impozitul pentru mijloacele de transport, taxe de consumaţie (accize), impozitul pe dividende, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome.

i. Alte datorii se referă la sume datorate terţilor, persoane fizice sau persoane juridice reprezentând sume încasate dar necuvenite, redevenţe şi chirii datorate precum şi conform unor titluri executorii emise de instanţele de judecată. Aceste datorii sunt cunoscute sub denumirea ,,Creditori diverşi“ (simbol 462).

1.6.2.3 Surse împrumutate

Atunci când pentru desfăşurarea activităţii curente sunt insuficiente capitalurile proprii precum şi sursele atrase, agenţii economici potapela la împrumuturi care pot fi acordate de bănci, de alţi agenţi economici, de stat, de persoane fizice.

Datoriile reprezentând împrumuturi există din momentul primirii

34

Page 36: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

(încasării) sumelor solicitate şi până în momentul restituirii (rambursării, plăţii).Cea mai mare parte a surselor împrumutate reprezintă datorii faţă de

bănci, poartă numele de credite bancare şi prezintă următoarele caracteristici:- trebuie restituite la un termen numit scadenţă;- sunt purtătoare de dobândă;- trebuie garantate cu imobilizări corporale şi necorporale, depozite, titluri de valoare;- trebuie utilizate conform destinaţiei precizate la solicitare.Principalele surse împrumutate sunt cunoscute în contabilitate sub

următoarele denumiri:

a. ,,Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“ (simbol 161) se obţin prin subscrierea şi vânzarea publică a unor titluri de valoare numite obligaţiuni. Cumpărătorii acestora pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Conform legii, unitatea emitentă a obligaţiunilor garantează împrumutul solicitat cu activel deţinute iar valoarea totală a împrumutului nu poate depăşi o anumită cotă din capitalul social. La emiterea şi vânzarea obligaţiunilor, trebuie făcut public prospectul de emisiune în care se precizează valoarea totală a împrumutului, valoarea nominală a unei obligaţiuni, dobânda acordată, termenul de răscumpărare. La termenele stabilite, obligaţiunile sunt răscumpărate achitându-se contravaloarea acestora şi dobânzile aferente.

b. ,,Credite bancare pe termen scurt“ (simbol 519) sunt acordate de bănci pe termen de până la 12 luni fiind utilizate, conform contractelor încheiate cu banca, pentru aprovizionarea cu stocuri, plata utilităţilor (apă, energie electrică şi termică, gaze etc.) sau pentru serviciile prestate de terţi.

c. ,,Credite bancare pe termen lung“ (simbol 162) sunt acordate de bănci şi se obţin pe termen de până la 25 ani. Conform contractelor încheiate, aceste împrumuturi sunt acordate pentru investiţii (achiziţionarea sau construirea de imobilizări). Pentru această categorie de credite, împreună cu banca, se întocmeşte un grafic de rambursare în care se poate prevedea o ,,perioadă de graţie“ în care nu se restituie rate de împrumut sau dobânzi.

d. ,,Datorii ce privesc imobilizările financiare“ (simbol 166) sunt acordate de alte societăţi comerciale care deţin titluri de participare (acţiuni) la unitatea patrimonială care a solicitat împrumutul.

e. ,,Alte împrumuturi şi datorii asimilate“ (simbol 167) se referă la valoarea bunurilor preluate în concesiune, la împrumuturile obţinute de la alţi agenţi economici precum şi la garanţii, depozite, cauţiuni primite.

35

Page 37: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

f. ,,Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ (symbol 168) se referă la datoriile reprezentând dobânzile aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor ce privesc imobilizările financiare, altor împrumuturi şi datorii asimilate.

1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale

1.7.1 Prezentare general - clasificare

În unităţile patrimoniale au loc procese interne - mişcări sau transformări determinate de specificul activităţii desfăşurate. Astfel:- activele patrimoniale nu sunt privite numai static, sub aspectul

existenţei lor fizice în depozite, secţii de producţie, casierie, bănci, ci şi în dinamica determinată de implicarea lor într-un proces de producţie în urma căruia rezultă produse, lucrări, servicii; acest gen de transformări reprezintă procese economice sub formă de cheltuieli;

- în procesul schimbului, în urma valorificării bunurilor, lucrărilor, serviciilor, se obţin valori sau realizări care reprezintă procese economice sub formă de venituri;

- prin compararea cheltuielilor şi veniturilor aferente unei anumite perioade de gestiune, se determină rezultatele activităţii desfăşurate;

- destinaţiile sau transferările unor elemente patrimoniale sunt urmărite prin procese economice de repartizare;

- pentru stabilirea exactă a rezultatelor, este necesară delimitarea cheltuielilor şi veniturilor în raport cu perioadele de gestiune, prin procese economice de regularizare;

- unele elemente patrimoniale sunt înregistrate în contabilitate la valori care nu corespund situaţiei reale a acestora şi de aceea se impune corectarea nivelului lor prin procese economice de rectificare;

- în anumite situaţii se poate constata o depreciere (pierdere) valorică a unor active sau apariţia unor riscuri şi cheltuieli neprevăzute, ceea ce impune formarea unor provizioane.

36

Page 38: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli

1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare

Materia, energia şi banii se transformă în raport cu procesul tehnologic propriu al unei unităţi patrimoniale - ele se consumă, se înglobează în produse, lucrări, servicii. Consumurile dintr-o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, an) se referă la materii prime, combustibili, uzura obiectelor de inventar, amortizarea mijloacelor fixe, plăţi pentru salarii, ajutoare materiale, contribuţii aferente salariilor, impozite şi taxe şi reprezintă cheltuieli.Atunci când se repartizează la o unitate de producţie (un obiect, un produs, un lot), cheltuielile poartă numele de costuri.

Întrucât implică transformări ale activelor patrimoniale, după conţinutul economic (după natura lor), cheltuielile sunt de acelaşi tip cu activele.

În raport cu activitatea care le generează, cheltuielile se pot clasifica astfel:

- cheltuieli de exploatare;- cheltuieli financiare;- cheltuieli extraordinare.

1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile din această categorie au legătură directă cu producţia (exploatarea) care constituie obiectul de activitate al unităţii patrimoniale. După structura lor, cheltuielile de exploatare se pot grupa astfel:

a. Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia, apa şi mărfurile sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Cheltuieli cu materiile prime“ (simbol 601) se referă la valoarea consumurilor de materii prime în procesul de producţie, scăzămintele sau perisabilităţile legale, lipsurile şi plusurile de inventar la materii prime; deţin o pondere importantă pe care o au în totalul cheltuielilor şi reprezintă operaţiuni care au loc frecvent, chiar de mai multe ori în aceiaşi zi;

- ,,Cheltuieli cu materialele consumabile“ (simbol 602) sunt cheltuieli privind consumul de materii auxiliare, combustibil, piese de schimb, materiale de ambalat, furaje, seminţe;

- ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“ (simbol 603) se referă la valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar inclusă în cheltuieli, în raport de metoda utilizată, integral la darea în folosinţă sa, pe durata mai multor perioade de gestiune;

- ,,Cheltuieli privind energia şi apa“ (simbol 605) se referă la valoarea consumului de energie şi apă, conform facturilor primite de la furnizorii

37

Page 39: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

de utilităţi;- ,,Cheltuieli privind mărfurile“ (simbol 607) sunt specifice agenţilor

economici din comerţ, reprezintă costul de achiziţie al mărfurilor şi se înregistrează în momentul scăderii din gestiune a mărfurilor vândute, stabilirii perisabilităţilor sau în cazul lipsurilor la inventariere.

b. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:- ,,Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile“ (simbol 611) se referă la

valoarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere efectuate de unităţi specializate, conform facturilor întocmite, lucrări care asigură clădirilor, utilajelor, instalaţiilor funcţionarea normală o perioadă îndelungată;

- ,,Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“ (simbol 612) sunt sumele plătite pentru bunuri concesionate, închiriate sau preluate în locaţie de gestiune, conform contractelor încheiate, reprezentând redevenţe şi chirii;

- ,,Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile“ (simbol 622) se referă la comisioane plătite altor agenţi economici sau persoane fizice pentru intermedierea unor operaţiuni, la onorarii plătite pentru efectuarea expertizelor contabile şi tehnice, la onorarii plătite notarilor şi avocaţilor pentru autentificarea unor acte respectiv reprezentarea în justiţie precum şi pentru consiliere şi îndrumare;

- ,,Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate“ (simbol 623) reprezintă valoarea anunţurilor şi reclamelor, valoarea cataloagelor şi produselor oferite cu titlu gratuit, cheltuielile pentru participarea la târguri şi expoziţii precum şi sponsorizările acordate; prin aceasta se fac cunoscute clienţilor activităţile desfăşurate şi produsele fabricate, facilitând astfel vânzarea;

- ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“ (simbol 624) se referă la plăţile efectuate pentru transportul stocurilor aprovizionate şi pentru transportul de persoane (salariaţi), conform facturilor întocmite către unităţi de transport specializate sau care reprezintă consumul de alte valori sub forma biletelor şi tichetelor de călătorie;

- ,,Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări“ (simbol 625) se referă la cheltuielile ocazionate de deplasarea salariaţilor în alte localităţi pentru a rezolva problemele unităţii (transport, cazare, diurnă) precum şi la cheltuielile cu detaşarea şi transferarea personalului (deschiderea de filiale, puncte de lucru, schimbarea locului de desfăşurare a unor activităţi);

- ,,Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii“ (simbol 626) sunt cheltuieli cu mărci poştale, telegrame, recomandate, mesagerie specială, pentru telefon, fax, telex, facturate de terţi, plătite direct în numerar sau reprezentând consumarea ,,altor valori“;

- ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate“ (simbol 627) se referă la comisioanele (spezele) plătite băncilor pentru operaţiunile efectuate prin conturile curente, precum şi la sumele plătite pentru serviciile bancare (emiterea extraselor de cont, informaţii privind bonitatea partenerilor şi băncilor corespondente, întocmirea dosarelor de creditare şi evaluare a garanţiilor).

38

Page 40: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

c. ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ (simbol 635) se referă la plăţi pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe mijloacele de transport, impozitul pe terenuri, contribuţiile la fondurile speciale (drumuri, handicapaţi, puncte de trecere a frontierelor).

d. Cheltuieli cu personalul:- ,,Cheltuieli cu salariile personalului“ (simbol 641) sunt salariile plătite

personalului pentru munca prestată, inclusiv adaosuri, sporuri sau premii din fondul de salarii; aceste cheltuieli sunt stabilite la sfârşitul lunii;

- ,,Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ (simbol 645) sunt reprezentate de următoarele elemente:

,,Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ (simbol 6451) se determină prin aplicarea unui procent de 23,33% asupra fondului de salarii;

,,Contribuţia unităţii pentru de şomaj (simbol 6452) se determină aplicând 5% asupra fondului de salarii;

,,Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate“ (simbol 6453) se calculează prin aplicarea unui procent de 7% asupra fondului de salarii; ,,Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“

(simbol 6458) reprezintă ajutoarele materiale acordate pentru concediul medical, suportate de angajator conform legii, precum şi cota parte suportată de unitate din valoarea biletelor de odihnă şi tratament.

e. ,,Alte cheltuieli de exploatare“ (simbol 658) se referă la amenzile, despăgubirile, penalităţile plătite, donaţiile şi subvenţiile acordate, precum şi la cheltuielile înregistrate cu ocazia scăderii din evidenţă a imobilizărilor (valoarea de înregistrare pentru terenurile şi imobilizările financiare cedate si valoare neamortizată a mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale cedate).

f. ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“ (simbol 681) se referă la amortizarea lunară a imobilizărilor corporale şi necorporale şi la constituirea provizioanelor de exploatare.

g. ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit“ (simbol 691) reprezintă plăţi către bugetul statului şi se determină prin aplicarea unui procent de 25% asupra profitului impozabil.

1.7.2.3 Cheltuieli financiare

Din această categorie fac parte cheltuielile determinate de fluxurile financiare ale unităţii patrimoniale, cheltuieli care au o anumită

39

Page 41: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

legătură cu activitatea desfăşurată şi se referă la dobânzi plătite, pierderi financiare, diferenţe nefavorabile de curs valutar. În contabilitate, pentru cheltuielile financiare se folosesc următoarele denumiri:

- ,,Pierderi din creanţe legate de participaţii“ (simbol 663) reprezintă valoarea împrumuturilor acordate societăţilor comerciale la care sunt deţinute titluri de participare, împrumuturi care nu mai pot fi recuperate datorită insolvabilităţii sau falimentului;

- ,,Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate“ (simbol 664) reprezintă diferenţe nefavorabile rezultate din vânzarea investiţiilor financiare (acţiuni şi obligaţiuni), atunci când valoarea de vânzare este mai mică decât valoarea de cumpărare a titlurilor;

- ,,Cheltuieli din diferenţe de curs valutar“ (simbol 665) se referă la diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor băneşti în devize precum şi rezultate din lichidarea creanţelor şi datoriilor în valută;

- ,,Cheltuieli privind dobânzile“ (simbol 666) sunt sume plătite sau care urmează a fi plătite reprezentând dobânzi aferente creditelor pe termen lung şi mediu, creditelor pe termen scurt, împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni precum şi împrumuturilor primite de la alţi agenţi economici;

- ,,Cheltuieli privind sconturile acordate“ (simbol 667) reprezintă sumele plătite băncilor pentru încasarea efectelor comerciale înainte de scadenţă. Scontul acordat (valoarea dobânzii şi comisionului) se determină ca diferenţă între valoarea efectelor comerciale şi suma încasată efectiv de la bancă;

- ,,Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“ (simbol 686) sunt efectuate la constituirea provizioanelor financiare precum şi pentru prime achitate la rambursarea obligaţiunilor amortizate.

1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare

În această categorie se includ cheltuielile care au un caracter accidental, o frecvenţă redusă (apar odată la câţiva ani) şi în anumite cazuri nu au legătură directă cu activitatea unităţii patrimoniale. Pentru aceste cheltuieli, în contabilitate se foloseşte elementul ,,Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare“ (simbol 671).

40

Page 42: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.7.3 Procese economice sub formă de venituri

1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare

Bunurile, lucrările, serviciile ce constituie obiectul de activitate al unei unităţi patrimoniale sunt destinate pieţei, respectiv valorificării prin vânzare, ceea ce conduce la obţinerea de venituri sau realizări .

Veniturile trebuie să asigure reproducerea cheltuielilor efectuate, ceea ce permite reluarea procesului de producţie şi totodată obţinerea unui excedent valoric care să permită dezvoltarea activităţii.

Întrucât veniturile contribuie la majorarea surselor patrimoniale, după natura lor veniturile sunt de acelaşi tip cu sursele (pasivele).

După activitatea care le generează, veniturile se pot clasifica astfel:- venituri din exploatare;

- venituri financiare;- venituri extraordinare.

1.7.3.2 Venituri din exploatare

Din această categorie fac parte veniturile obţinute din vânzarea produselor, lucrărilor, serviciilor care reprezintă obiectul de activitate al agentului economic.

Veniturile din exploatare se pot clasifica astfel:

a. Venituri care se includ în cifra de afaceri sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

- ,,Venituri din vânzarea produselor finite“ (simbol 701) sunt înregistrate în momentul predării sau livrării produselor finite către cumpărători, conform facturilor întocmite, prin care se atestă transferul de proprietate asupra clienţilor; separat de preţul de vânzare al bunurilor, în factură se consemnează taxa pe valoare adăugată care are caracterul de taxă colectată;

- ,,Venituri din vânzarea semifabricatelor“ (simbol 702) sunt obţinute de unităţile care produc şi vând subansamble (semifabricate) care pot fi integrate de cumpărător în fabricarea unor produse complexe;

- ,,Venituri din vânzarea produselor reziduale“ (simbol 703) se obţin din vânzarea deşeurilor, materialelor recuperabile sau rebuturilor;

- ,,Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“ (simbol 704) sunt specifice unităţilor care execută lucrări sau prestează servicii şi reprezintă tarifele aferente care vor fi încasate de la beneficiari;

41

Page 43: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- ,,Venituri din studii şi cercetări“ (simbol 705) sunt obţinute de institutele de cercetare-proiectare-dezvoltare dar şi de alte unităţi care au sector propriu de cercetare şi reprezintă valoarea contractelor, proiectelor, studiilor de cercetare;

- ,,Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ (simbol 706) se referă la sumele încasate de la alţi agenţi economici sau persoane fizice pentru bunuri concesionate, închiriate, în locaţie de gestiune sau pentru folosirea brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică sau de comerţ;

- ,,Venituri din vânzarea mărfurilor“ (simbol 707) sunt obţinute de unităţile economice care desfăşoară activitatea în comerţul prin depozit (en gros) sau prin magazine (en detail);

- ,,Venituri din activităţi diverse“ (simbol 708) se obţin din comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, valorificarea ambalajelor, valorificarea către terţi a producţiei secţiilor auxiliare (energie, apă, reparaţii).

b. ,,Variaţia stocurilor“ (simbol 711) se referă la veniturile aferente producţiei finite obţinute şi predate la depozitele unităţii pentru stocare (păstrare) până în momentul livrării către clienţi precum şi veniturile aferente producţiei neterminate (în curs de execuţie) la sfârşitul unei perioade de gestiune. Diminuarea acestor venituri se înregistrează la descărcarea gestiunii în situaţia vânzării producţiei stocate sau lipsurilor din gestiune la inventariere.

c. Venituri din producţia de imobilizări se referă la veniturile obţinute din realizarea de imobilizări prin efort propriu (investiţii în regie proprie). Pentru aceste venituri se folosesc următoarele denumiri:

- ,,Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ (simbol 721) sunt obţinute din lucrări şi proiecte de dezvoltare, brevete, licenţe, programe informatice realizate prin efort propriu, recepţionate sau în curs de realizare;

- ,,Venituri din producţia de imobilizări corporale“ (simbol 722) sunt obţinute din amenajări de terenuri şi imobilizări corporale realizate în unitate prin efort propriu, recepţionate sau în curs de realizare.

d. ,,Alte venituri din exploatare“ (simbol 758) sunt reprezentate de despăgubiri, amenzi şi penalităţi cuvenite, donaţii şi subvenţii primite, venituri din vânzarea activelor (preţul de vânzare a imobilizărilor cedate, mai puţin taxa pe valoarea adăugată), operaţii de capital şi subvenţii pentru investiţii.

e. ,,Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“ (simbol 781) se formează în urma anulării sau diminuării provizioanelor de exploatare.

42

Page 44: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1.7.3.3 Venituri financiare

Din această categorie fac parte veniturile determinate de fluxurile financiare ale unităţii patrimoniale, venituri care au o anumită legătură cu activitatea desfăşurată şi se referă la dobânzi încasate, diferenţe favorabile de curs valutar, dividende aferente titlurilor de participare. În contabilitate, pentru veniturile financiare se folosesc următoarele denumiri:

- ,,Venituri din imobilizări financiare“ (simbol 761) sunt dividende încasate sau de încasat aferente titlurilor de participare (acţiuni) deţinute la capitalul altor societăţi comerciale;

- ,,Venituri din investiţii financiare pe termen scurt“ (simbol 762) sunt venituri obţinute din acţiuni şi obligaţiuni achiziţionate pe termen scurt;

- ,,Venituri din creanţe imobilizate“ (simbol 763) sunt dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung altor unităţi;

- ,,Venituri din investiţii financiare cedate“ (simbol 764) reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea de vânzare şi valoarea de cumpărare a imobilizărilor financiare cedate, precum şi a investiţiilor financiare pe termen scurt cedate;

- ,,Venituri din diferenţe de curs valutar“ (simbol 765) reprezintă diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize păstrate la bancă şi în casierie sau rezultate în urma lichidării datoriilor şi creanţelor în valută;

- ,,Venituri din dobânzi“ (simbol 766) sunt reprezentate de dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile păstrate la bănci în conturile curente;

- ,,Venituri financiare din provizioane“ (simbol 786) se formează în urma anulării sau diminuării provizioanelor financiare.

1.7.3.4 Venituri extraordinare

Din această categorie fac parte veniturile care nu au legătură directă cu activităţile curente ale unităţii patrimoniale, de exploatare sau financiare, având un caracter accidental şi o frecvenţă redusă. Aceste venituri sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea de ,,Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare“ (simbol 771).

1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate

Rezultatele se determină după înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor aferente unei perioade de gestiune (exerciţiu financiar) prin compararea veniturilor cu cheltuielile; în funcţie de activitatea care le-a generat, pot fi rezultate din exploatare, rezultate financiare şi rezultate

43

Page 45: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

excepţionale.Rezultatele reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a

veniturilor şi valoarea totală a cheltuielilor. Prin compararea acestor elemente, pot să apară următoarele situaţii:

- atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul exerciţiului este pozitiv (favorabil) şi se obţine profit (beneficiu sau câştig);

- atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, rezultatul exerciţiului este negativ (nefavorabil) şi se înregistrează pierdere.

Rezultatele pozitive sau profiturile au drept efect majorarea surselor patrimoniale în timp ce rezultatele negative sau pierderile conduc la diminuarea activelor. Drept urmare, profiturile trebuie utilizate (repartizate pe destinaţii) iar pierderile trebuie acoperite (compensate).

În funcţie de perioada la care se referă, rezultatele sunt de două feluri:- rezultatul exerciţiului curent;- rezultatul exerciţiilor precedente (reportat) reprezintă profituri sau

pierderi în legătură cu care nu s-a luat o hotărâre privind repartizarea sau modalitatea de acoperire.

În contabilitate, pentru procesele economice sub formă de rezultate se folosesc următoarele denumiri:

- ,,Profit şi pierdere“ se referă la profitul sau pierderea înregistrate pe parcursul exerciţiului curent determinate în urma comparării cheltuielilor şi veniturilor. La sfârşitul exerciţiului, rezultatele obţinute se închid prin repartizarea profiturilor obţinute sau prin transferarea acestora asupra exerciţiilor următoare, respectiv prin transferarea pierderilor asupra exerciţiilor următoare.

- ,,Rezultatul reportat“ reprezintă profitul sau pierderea din anii precedenţi care nu au fost încă repartizate sau acoperite prin hotărârea Adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. Profitul reportat, după adoptarea deciziei de utilizare, poate fi destinat pentru crearea rezervelor, majorarea capitalului social, acordarea de dividende sau acoperirea pierderilor exerciţiului curent. Pierderea reportată poate fi acoperită pe seama rezervelor, reducerea capitalului social sau din profitul realizat în exerciţiul curent.

1.7.5 Procese economice de repartizare

Unele elemente patrimoniale prezentate anterior - active circulante de trezorerie, TVA de recuperat sau de plată, rezultatul exerciţiului - se constituie sau se dimensionează ca urmare a unor procese economice de repartizare. Caracteristic proceselor de repartizare este faptul că valorile pentru

44

Page 46: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

determinarea unor elemente patrimoniale, pe de o parte, se colectează pe parcursul perioadei de gestiune, iar pe de altă parte, se repartizează integral pe destinaţii, pe parcursul sau la sfârşitul perioadei de gestiune, finalizând astfel intermedierea pentru care au fost concepute.

Procesele economice de repartizare sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

a. ,,Repartizarea profitului“ (simbol 129) colectează sumele reprezentând utilizarea profitului aferent exerciţiului curent pentru:

- constituirea fondului de participare la profit;- constituirea rezervelor;- constituirea surselor proprii de finanţare (alte fonduri);- acordarea de dividende asociaţilor sau acţionarilor;- majorarea capitalului social.Conform legii, repartizarea profitului se poate face pe destinaţii din

profitul brut (profitul total) sau din profitul net (profitul brut din care s-a scăzut impozitul

pe profit).La închiderea exerciţiului financiar la care se referă, profitul repartizat

este trecut integral asupra contului de rezultate ,,Profit şi pierdere“.

b. ,,TVA deductibilă“ (simbol 4426) reprezintă TVA aferentă cumpărărilor. Pe parcursul lunii se cumulează TVA deductibilă din facturile primite (jurnalul de cumpărări). La sfârşitul lunii se repartizează TVA deductibilă astfel:

- pe seama TVA colectată (aferentă vânzărilor) pentru sumele deductibile fiscal aferente perioadei;

- pe seama TVA de recuperat pentru diferenţele înregistrate atunci când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată. După natura ei, TVA deductibilă este de acelaşi tip cu activele patrimoniale.

c. ,,TVA colectată“ (simbol 4427) reprezintă TVA aferentă vânzărilor. Pe parcursul lunii se cumulează TVA colectată din facturile emise (jurnalul de vânzări). La sfârşitul lunii se repartizează TVA colectată astfel:

- pe seama TVA deductibilă (aferentă cumpărărilor) pentru sumeledeductibile fiscal aferente perioadei;- pe seama TVA de plată pentru diferenţele înregistrate atunci când TVA

colectată este mai mare decât TVA deductibilă. După natura ei, TVA colectată este de acelaşi tip cu pasivele patrimoniale.

d. ,,Viramente interne“ (simbol 581) se referă la transferurile de disponibilităţi băneşti efectuate între conturile de la bănci precum şi la transferurile între conturile de la bănci şi casieria unităţii patrimoniale. Prin viramente interne se înregistrează, pe de o parte, momentul dispoziţiei pentru efectuarea transferurilor între activele de trezorerie (creşterea viramentelor

45

Page 47: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

interne), iar pe de altă parte, efectuarea propriu zisă a transferului conform documentelor justificative: extrase de cont, registre de casă (scăderea viramentelor interne).

1.7.6 Procese economice de regularizare

Activitatea unităţilor patrimoniale poate determina apariţia unor operaţii economice care se înregistrează în contabilitate temporar, urmând ca în perioadele viitoare de gestiune să aibă loc rezolvarea sau regularizarea acestora. Din această categorie fac parte cheltuielile şi veniturile înregistrate în perioada curentă dar care se referă la perioadele următoare de gestiune, operaţiunile pentru care din documentele existente nu rezultă cu claritate natura cheltuielilor sau veniturilor fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare precum şi taxa pe valoare adăugată neexigibilă.

Procesele economice de regularizare sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Cheltuieli înregistrate în avans“ (simbol 471) se referă la plăţi pentru abonamente la publicaţii, chirii achitate anticipat, reparaţii capitale care urmează a se include eşalonat în cheltuielile perioadelor următoare, conform unor scadenţare, dobânzile care privesc exerciţiile următoare. În fiecare din perioadele viitoare se va include în cheltuielile curente o cotă parte din cheltuielile anticipate sau efectuate în avans, proporţional cu numărul perioadelor la care acestea se referă.

b. ,,Venituri înregistrate în avans“ (simbol 472) se referă la chirii încasate anticipat, valoarea abonamentelor încasate anticipat, încasări din vânzarea activelor cu plata în rate sau prin leasing, prime de asigurare încasate anticipat. În fiecare din perioadele viitoare se va înregistra la veniturile curente o cotă parte din veniturile anticipate încasate, proporţional cu numărul perioadelor la care acestea se referă.

c. ,,Decontări din operaţii în curs de clarificare“ (simbol 473) se referă la sumele în curs de lămurire, fiind necesare cercetări suplimentare, respectiv la amenzi, chirii, cheltuieli de judecată, operaţii efectuate prin bancă pentru care nu există documente, lipsuri la inventar pentru care nu s-au stabilit persoanele vinovate, plăţi sau consumuri care nu pot fi înregistrate pe cheltuieli.

După clarificarea provenienţei sumelor sau scopului plăţilor, identificarea cauzelor, stabilirea naturii cheltuielilor, sumele înregistrate anterior în curs de clarificare vor fi repartizate pe destinaţii.

d. ,,TVA neexigibilă“ (simbol 4428) se referă, pe de o parte, la

46

Page 48: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

TVA aferentă vânzărilor de bunuri cu plata în rate sau pentru care nu au fost întocmite facturile corespunzătoare precum şi la TVA aferentă mărfurilor intrate în unităţile comerciale cu amănuntul iar pe de altă parte la TVA aferentă cumpărărilor de bunuri cu plata în rate sau pentru care nu au fost primite facturile corespunzătoare precum şi la mărfurile vândute prin unităţile comerciale cu amănuntul. În momentul în care această taxă pe valoare adăugată devine exigibilă, respectiv s-a încasat sau s-a plătit o rată, au fost primite sau au fost întocmite facturile, TVA neexigibilă se transferă după caz asupra TVA deductibilă sau TVA colectată.

17.7 Procese economice de rectificare

Rectificarea este necesară pentru unele active patrimoniale care au fost înregistrate în contabilitate astfel:

A. la valori mai mari sau mai mici decât preţul de aprovizionare sau costul efectiv de producţie datorită folosirii drept preţ de înregistrare a unui preţ standard (antecalculat sau prestabilit, considerat normal) pentru active patrimoniale sub formă de stocuri (aprovizionate sau rezultate din propriul proces de producţie). Pentru reflectarea în contabilitate a valorii reale a acestor active este necesară rectificarea prin înregistrarea diferenţelor dintre preţul standard şi preţul de aprovizionare sau costul efectiv de producţie. În funcţie de mărimea elementelor supuse comparării, diferenţele pot fi de două feluri:

diferenţe favorabile (în minus) atunci când preţul de aprovizionare sau costul efectiv de producţie sunt mai mici decât preţul sau costul standard;

diferenţe nefavorabile (în plus) atunci cand preţul de aprovizionare sau costul efectiv de producţie sunt mai mari decât preţul sau costul standard.

În momentul eliberării stocurilor pentru consum sau vânzare, diferenţele înregistrate se repartizează folosind în acest scop coeficienţi de repartizare determinaţi în funcţie de valoarea stocurilor şi valoarea diferenţelor aferente.

Diferenţele de preţ sunt înregistrate în contabilitate sub următoareledenumiri:- ,,Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“ (simbol 308) se referă

la diferenţele aferente materiilor prime şi materialelor consumabile;- ,,Diferenţe de preţ la produse“ (simbol 348) se determină prin

compararea costului standard (determinat prin calcul înainte de începerea fabricaţiei şi considerat normal) şi costul efectiv, care este un cost real, determinat prin efectuarea lucrărilor de calculaţie a costurilor la sfârşitul perioadei. Folosirea pentru înregistrarea produselor finite a costului standard este

47

Page 49: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

justificată de faptul că în momentul obţinerii produselor finite pe parcursul lunii nu este cunoscut costul efectiv (real) care va fi determinat doar la sfârşitul perioadei prin calculaţii relativ

complexe.- ,,Diferenţe de preţ la mărfuri“ (simbol 378) se referă la

adaosul comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor aflate în gestiunea agenţilor economici din comerţ.

B. la o valoare care nu se modifică pe durata existenţei activelor în cadrul unităţii patrimoniale, respectiv valoarea de intrare în cazul imobilizărilor necorporale şi corporale şi preţul de aprovizionare în cazul obiectelor de inventar. Pe măsura folosirii lor, imobilizările şi obiectele de inventar îşi transmit treptat valoarea asupra produselor fabricate, prin înregistrarea amortizării în cazul imobilizărilor sau prin înregistrarea uzurii în cazul obiectelor de inventar. Pentru a determina la un moment dat valoarea reală

a acestor active, este necesară rectificarea prin deducerea amortizării sau uzurii din valoarea de înregistrare.

Procesele de rectificare de acest gen sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

- ,,Amortizări privind imobilizările necorporale“ (simbol 280) se referă la amortizarea cheltuielilor de constituire, brevetelor, licenţelor, programelor informatice, amortizare calculată şi inclusă în cheltuielile de exploatare. Prin deducerea amortizării înregistrate din valoarea de intrare

a imobilizărilor necorporale se obţine valoarea contabilă netă (restantă sau rămasă) care este înscrisă în activul bilanţului.

- ,,Amortizări privind imobilizările corporale“ (simbol 281) se referă la amortizarea mijloacelor fixe şi amenajărilor de terenuri, amortizare calculată şi inclusă în cheltuielile de exploatare. }i în acest caz, cu ajutorul amortizării, se determină valoarea contabilă netă a imobilizărilor corporale.

1.7.8 Procese economice sub formă de provizioane

Ţinând seama de principiul prudenţei, în contabilitate trebuie urmărite procese economice care pot fi de două feluri:

a. procese de depreciere, respectiv de scădere sau de pierdere a valorii la care activele imobilizate sau circulante sunt înregistrate în contabilitate. Deprecierea poate fi:

- ireversibilă, în cazul imobilizărilor corporale şi necorporale supuse amortizării;

- reversibilă, în cazul imobilizărilor neamortizabile cum sunt terenurile, fondul comercial sau imobilizările financiare, în cazul activelor circulante, precum şi în mod excepţional pentru imobilizările amortizabile în cazul unei

48

Page 50: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

deprecieri care este mai mare decât cotele de amortizare. Pentru a corecta valoarea elementelor de patrimoniu la care apare o depreciere (pierdere) judecată a fi reversibilă (provizorie) se constituie provizioane pentru depreciere.

b. procese de constatare a unor riscuri şi cheltuieli, şi anume:- în cazul riscurilor, se cunoaşte cauza acestora, dar există o incertitudine

în ceea ce priveşte mărimea sau data producerii lor. De exemplu, riscurile se pot referi la litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune, garanţii acordate clienţilor, diferenţe de curs valutar;

- în cazul unor cheltuieli care trebuie repartizate pe mai multe exerciţii cum sunt: cheltuielile cu reparaţiile capitale eşalonate, potrivit programului, pe mai multe perioade, precum şi cheltuielile cu reparaţiile curente, reviziile tehnice şi alte cheltuieli la unităţile sezoniere sau parţial sezoniere. În aceste cazuri se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Contrar a ceea ce se înţelege în mod obişnuit, provizionul nu presupune o contrapartidă financiară, adică disponibilităţi dezafectate circuitului normal, ci numai o diminuare de valoare sau constatare a unor riscuri sau cheltuieli, care sunt numai potenţiale.

Spre deosebire de rezerve care sunt constituite pe seama profitului, provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor, respectiv la constatarea necesităţii unui provizion creşte un element de cheltuieli şi corespunzător creşte un element de provizioane. Formarea provizioanelor are drept motivaţie economică acordarea unui avantaj fiscal unităţii patrimoniale şi anume o amânare la plata impozitului pe profit, din momentul constituirii provizioanelor şi până la data anulării acestora.

Operaţiunile economice referitoare la provizioane sunt:- constituirea provizioanelor – la constatarea riscului sau pierderii

reversibile precum şi la efectuarea unor cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare se înfiinţează un provizion pe seama cheltuielilor;

- majorarea provizioanelor - la constatarea că riscurile sau pierderile estimate anterior sunt prea mici se majorează provizionul constituit anterior pe seama cheltuielilor;

- diminuarea provizioanelor - la constatarea că riscurile sau pierderile estimate anterior sunt prea mari (provizionul devine parţial fără obiect) sau atunci când cheltuielile de repartizat devin exigibile se diminuează provizionul constituit pe seama veniturilor;

- anularea provizioanelor întrucât a dispărut cauza riscurilor sau pierderilor precum şi atunci când bunurile, valorile sau creanţele pentru care au fost constituite au ieşit din patrimoniu (provizionul devine total fără obiect) - se anulează provizioanele pe seama veniturilor.

La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, provizioanele constituite au caracterul unor elemente de pasiv şi reprezintă mărimea deprecierii sau a riscurilor precum şi a cheltuielilor care devin exigibile în perioadele viitoare.

În contabilitate, provizioanele sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

49

Page 51: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

a. ,,Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli“ (simbol 151) se constituie:- pe seama cheltuielilor de exploatare - în cazul provizioanelor pentru

garanţii acordate clienţilor, litigii, dezafectarea imobilizărilor;- pe seama cheltuielilor financiare - în cazul provizioanelor pentru

pierderi din schimbul valutar, dobânzi, sconturi acordate, penalizări datorate;- pe seama cheltuielilor extraordinare - în cazul provizioanelor pentru

pierderi din calamităţi.

b. Provizioane pentru depreciere – în raport de activitatea care a determinat constituirea lor, pot fi:

provizioane de exploatare:

- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“ (simbol 290) se utilizează pentru acoperirea unor deprecieri reversibile şi temporare posibile a imobilizărilor necorporale;

- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale“ (simbol 291) sunt constituite pentru deprecierile ce pot apărea în viitor la imobilizările corporale;

- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs“ (simbol 293) se constituie atât pentru imobilizările necorporale în curs precum şi pentru imobilizările corporale în curs care pot suferi anumite deprecieri pe parcursul timpului;

- ,,Provizioane pentru deprecierea materiilor prime“ (simbol 391) se referă la provizioanele constituite pentru deprecierea probabilă dar nu definitivă a materiilor prime;

- ,,Provizioane pentru deprecierea produselor“ (simbol 394) reflectă provizioanele constituite pentru ca unitatea să facă faţă deprecierii produselor;

- ,,Provizioane pentru deprecierea mărfurilor“ (simbol 397) se constituie pentru acoperirea deprecierii mărfurilor;

- ,,Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi“ (simbol 491) se constituie când se prevede o pierdere reversibilă de valoare pentru sumele de încasat de la clienţi;

- ,,Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi“(simbol 496) se constituie când se prevede o pierdere temporară de

valoare pentru sumele de încasat de la debitorii diverşi.

provizioane financiare:- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare“ (simbol

296) reflectă provizioanele constituite pentru preîntâmpinarea deprecierilor de valoare aferente titlurilor de participare şi creanţelor imobilizate.

50

Page 52: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii

2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii

Fiecare ştiinţă se caracterizează prin obiect şi metodă. Obiectul precizează fenomenele şi procesele care constituie sfera de preocupare a ştiinţei respective. Prin definirea obiectului se stabileşte poziţia unei ştiinţe în cadrul sistemului ştiinţelor. Metoda asigură calea cea mai potrivită prin care se studiază elementele care constituie obiectul unei ştiinţe. Prin metodă se înţelege modul de a studia, a cunoaşte, a cerceta obiecte şi fenomene sau modul de a rezolva o anumită problemă. Obiectul şi metoda unei ştiinţe, determinate odată cu apariţia ştiinţei respective, se dezvoltă pe măsură ce apar noi fenomene incluse Ón obiect, care trebuie investigate prin noi procedee. între obiectul şi metoda contabilităţii există relaţii de interdependenţă, de condiţionare reciprocă, în cadrul cărora obiectul deţine rolul principal; deşi subordonată obiectului, metoda poate îndeplini un rol activ, identificând noi fenomene care apar ca urmare a progresului economico - social şi care trebuie incluse în obiect.

Contabilitatea studiază elementele ce constituie obiectul său de studiu folosind o serie de tehnici, procedee şi instrumente care reprezintă metode de cercetare a contabilităţii. Complexitatea obiectului de studiu al contabilităţii conduce la complexitatea metodei de cercetare. Procedeele înglobate în metoda contabilităţii sunt adecvate specificului fenomenelor cercetate. La stabilirea acestor procedee s-a ţinut seama de următoarele caracteristici ale obiectului de studiu al contabilităţii:

1) dubla reprezentare a patrimoniului, pe de o parte sub aspect economic iar pe de altă parte sub aspect juridic. Dubla reprezentare determină dubla înregistrare, respectiv fiecare operaţie economică implică cel puţin două elemente patrimoniale, se înregistrează în cel puţin două conturi;

2) în contabilitate se pot înregistra numai obiecte, procese, fenomene care se pot exprima în bani (valoric).

3) Ón contabilitate se pot Ónregistra numai operaţii economice care au avut loc efectiv şi se poate face dovada înfăpturii lor prin documente.

Metoda contabilităţii, la fel ca şi metoda oricărei alte ştiinţe, se foloseşte de o serie de procedee sau instrumente metodice care se pot grupa astfel:

- procedee generale;- procedee metodice comune ştiinţelor economice;- procedee metodice specifice contabilităţii.Procedeele metodice generale sunt folosite de metoda tuturor

ştiinţelor. Dintre acestea cele mai importante sunt: observarea, înregistrarea, clasificarea, raţionamentul inductiv şi deductiv, analiza, sinteza şi altele. Fiecare

51

Page 53: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

dintre aceste procedee reprezintă trepte care trebuie parcurse în procesul cunoaşterii. în orice ştiinţă, procesul cunoaşterii trebuie să înceapă prin observarea fenomenelor care apoi sunt înregistrate într-un anumit mod; urmează clasificarea fenomenelor după trăsături şi însuşiri caracteristice; pornind de la însuşirile cunoscute, pe baza raţionamentului se ajunge la noi judecăţi referitoare la însuşirile fenomenelor cercetate. Continuare se procedează la analiză, adică la descompunerea fenomenelor Ón părţile lor componente Ón scopul cunoaşterii structurii interne şi legilor care le guvernează; ulterior prin sinteză are loc reconstituirea fenomenului analizat.

Procedeele metodice comune ştiinţelor economice sunt documentele, evaluarea, calculaţia şi inventarierea.

- documentele sunt acte scrise în care se consemnează operaţiile economice privind mişcarea elementelor patrimoniale. Nici o operaţie economică nu poate fi înregistrată în contabilitate în absenţa documentului justificativ. Prin documente se demonstrează înfăptuirea operaţiunilor economice, se verifică justeţea şi legalitatea acestora, se asigură controlul gestionar privind mijloacele materiale şi băneşti şi respectarea disciplinei contractuale.

- evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi montare ca ajutorul preţurilor. Datele consemnate în documente, exprimate în etalon natural (cantitativ) sunt exprimate în bani pentru a fi posibilă astfel înregistrarea în conturi şi centralizarea cu ajutorul balanţelor de verificare şi bilanţului.

- calculaţia se referă la operaţiuni aritmetice simple (adunări, Ónmulţiri, scăderi) prin care se calculează totalul valoric al unui document de evidenţă, se stabilesc rulajele şi soldurile finale, se determină salariile şi ajutoarele materiale; de asemenea, calculaţia se referă la operaţiuni complexe cum ar fi calculaţia costului efectiv al producţiei, obţinerea unor indici şi indicatori folosiţi at‚t de contabilitate c‚t şi de alte ştiinţe economice.

- inventarierea este determinată de faptul că pe parcursul unei perioade de gestiune, datorită unor cauze obiective sau subiective, o serie de operaţii economice nu pot fi Ónregistrate Ón contabilitate (acţiunea factorilor naturali care conduce la perisabilităţi, dispariţia unor bunuri prin delapidări, distrugeri, furturi, consemnarea eronată Ón evidenţă a unor operaţiuni economice). Prin inventariere se descoperă neconcordanţa dintre datele Ónregistrate în conturi (scriptic) şi realitatea de pe teren (faptic). Pe baza constatărilor la care s-a ajuns în urma inventarierii, se fac rectificările necesare Ón conturi, restabilindu-se astfel concordanţa Óntre scriptic şi faptic.

Procedeele metodice specifice contabilităţii se folosesc numai de metoda contabilităţii şi au fost construite pe baza celor trei caracteristici mentionate

52

Page 54: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

53

Page 55: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi

Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de înregistrare cronologica a evolutiei acestora.

Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi :

bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc.

sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc.

proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor

rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse

definantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a

modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar )

In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa.

Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor .

Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:

- functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina

54

Page 56: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

insasi continutul economic al contului respectiv . functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale, al productiei marfa etc

- functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc.

- functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii , controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor finite si marfurilor etc.

- functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element

- functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element .

- functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

2.2.1. Structura contului

Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este: denumirea sau titlul contului explicatia operatiei economice inregistrate in cont debitul si creditul contului rulajul contului total sume soldul contului Denumirea sau titlul contului

Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide .

Explicatia operatiei economice inregistrate in contOperatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar

pe baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent Debitul si Creditul contului

Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de la latinescul “debere” – a datora.

55

Page 57: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine de la latinescul “ credere” – a avea incredere

Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.

Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont.

Rulajul contuluiTotalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele

initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp .

Total sumeTotalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din

existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului “Total sume” este diferit in functie de continutul economic al contului

In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp

In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp

In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

2.2.2. Reguli de functionare a conturilor

Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul contabilitatii exista doua metode si anume :

- pornind de la bilant la cont - pornind de la cont la bilant

56

Page 58: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Prima regula de functionare a conturilor: -conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu

existentele initiale de active , preluate din activul bilantului initial -conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu

existentele initiale de pasive , preluate din pasivul bilantului initial A doua regula de functionare a conturilor:-conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli,

determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative-conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri ,

determinate de operatiile economice , consemnate in documentele justificativeA treia regula de functionare a conturilor:-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli

determinate de operatiile economice,consemnate in documentele justificative -conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate

de operatiile economice , consemnate in documente justificativeA patra regula de functionare a conturilor :-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de

activ la un moment dat -conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de

pasiv la un moment dat

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor.

Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla inregistrare si corespondenta conturilor.

Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-a facut prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din ambele parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le corespund in contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor respective in contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice inregistrare economica sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si cu aceeasi suma

Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui cont si in creditul celuilalt cont

Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de aceasta , reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea reflectarii intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau

57

Page 59: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.

Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta deosebita , intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte fara a mai apela la documentele justificative si totodata se asigura intocmirea unor bilanturi reale

In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se produc modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cand operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale bilantului

Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare.

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma

Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :

a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea

b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora

c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata

d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a formulei contabile.

Formula contabila Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si

cuprinde urmatoarele componente :-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii -contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile

corespondente

58

Page 60: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

-sumele inscrise in conturile corespondenteDaca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente

cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil

Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:-formule contabile simple-formule contabile complexe-formule contabile compuseFormulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in

contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple

Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante :

-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare

-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente debitoare

Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.

b) Dupa scopul pentru care se intocmescformule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a

planului de conturi , deci normale , corecteformule contabile de corectare numite si de stornareFormulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :1)de stornare in negru2)de stornare in rosu1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronatintocmite si intocmirea formulei contabile corecte

2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .

Conturile sintetice si analiticeIn contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din

cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi conturi sintetice si conturi analitice.

Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in

59

Page 61: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice.

Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetar

Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice

Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile.

In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica .

Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice – asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de finantare – fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective – ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor

Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii

Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea

60

Page 62: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice

Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica

Tehnici de inregistrare in conturiCrearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului

economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum sunt :

Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare economica.

Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate

Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara

Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare

Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru operatiile de calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare.

Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare.

Evidenta cronologicaPentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fieconsemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste

documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare

61

Page 63: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit “Nota de Contabilitate”.

Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul “Registru Jurnal” . Acest registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar.

Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii

Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice.Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului “Cartea –Mare”

2.3. Balanţa de verificare

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva

62

Page 64: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

2.3.1.Functiile balantei

Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi - consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei.

Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.

Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate

Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :Dupa natura contuirlor pe care le contine:-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor

preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune

-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice

Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o

balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor

63

Page 65: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoareSauTotalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor

rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt :

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoareSi Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor

initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:-balanta tabelara-balanta de verificare sah

Egalitatile ei sunt: Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

siTotalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare siTotalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic

-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nasteren din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :

a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare

b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare

64

Page 66: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale

Clasificarea calculatiilor A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de

procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea

proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc.

Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.

B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari in continutul acestora :

Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico – financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .

Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit

C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp

2.4.1. Principiile calculatiei

1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul.

65

Page 67: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie

3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale

4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate .

5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit acestui principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera

6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii

2.5. Inventarierea patrimoniului

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.

Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.

Clasificarea inventarieriiA.Dupa sfera de cuprindere -inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii

precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata

66

Page 68: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderiiB.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza -inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale

pentru a fi trecute in bilant -inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai

mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale -inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata

de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre

conducerea unitatii Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea

sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:

-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor -daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale-daca au documente neinregistrate in evidenta etcInventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea

efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie.

Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.

Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila.

67

Page 69: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar .

Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :

-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului

-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire

Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.

In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi

68

Page 70: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric

Actuala Sucursala “Arpechim” Pitesti este constituita incepand cu anul 1966 cand au fost puse bazele primei uzine pe platforma petrochimica Pitesti, uzina de negru de fum care in anul 1969 a fuzionat cu combinatul petrochimic, care in anul 1970 a fuzionat cu rafinaria Pitesti sub denumirea de Combinatul Petrochimic Pitesti. Functionand sub aceasta denumire pana in anul 1991 cand s-a infiintat S.C. “Arpechim” S.A. pe baza Legii nr. 15/1990, functionand sub aceasta forma pana la 01.11.1997 cand a fuzionat cu S.N.P.”Petrom” S.A. Bucuresti (a carei structura este prezentata in figura nr. 2).

S.N.P. “Petrom” S.A. numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca producator de negru de fum in 1966 Combinatul s-a dezvoltat treptat intr-un modern complex de prelucrare a titeiului integrat cu un sector de petrochimie.

Figura nr. 2.

Pentru realizarea productiei sale de baza, unitatile tehnologice sunt structurate in domenii principale de activitate:

69

S.N.P. “Petrom” S.A.Bucuresti

Exploatare- Transport-

PetrobraziPloiesti

ARPECHIM Pitesti

Prelucrare

Page 71: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

- prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si materii prime destinate chimizarii (fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr. 1);

- petrochimia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in scopul obtinerii unor produse petrochimice, cu o larga utilizare in principalele ramuri de productie ale unei economii moderne cum sunt: acrilonitril; stiren; negru de fum; glicoli si alte produse.(fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr.2)

Sucursala “Arpechim” este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile asupra prelucrarii titeiului si a chimizarii unor fractiuni petroliere, formulandu-si misiuni in dezvoltarea celor mai moderne produse petrochimice; destinate pietelor interne si externe.

In prezent, Sucursala, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna; are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta produse, importand in acelasi timp titei, materiale, echipamente si catalizatori specifici activitatii sale.

Caracterizarea fortei de muncaSucursala “Arpechim” dispune de un personal de operare de inalta

calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petrochimie, personal care de 15 ani acorda asistenta tehnica in strainatate.

Structura personalului:1998: 7647 muncitori1999: 6742 muncitori2000: 6335 muncitori2001: 6132 muncitoriSe remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la 7647 muncitori

cati existau in 1998; a ajuns ca in anul 2001 sa fie 6132 muncitori, cu 1515 muncitori mai putin.

Cu toate acestea, salariatii Sucursalei “Arpechim” sunt integrati intr-un sistem organizatoric care permite operarea instalatiilor, echipamentelor, marKeting, activitate financiar-contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare, dand o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi:

- cresterea performantelor tehnice si economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor;

- conservarea resurselor de materii prime si secundare;- protejarea mediului inconjurator prin promovarea unor modernizari tehnologice

corespunzatoare;relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile Comunitatii Europene, Sucursala “Arpechim” Pitesti avand implementat si recunoscut Certificatul de Calitate ISO 9002 in toate domeniile de activitate, conform TŰV din Germania, din anul 1994;

- protejarea resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea acestora;

- asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si externi.

70

Page 72: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

In forma sa administrativa actuala, organizarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti este rezultatul dezvoltarii si evolutiei Platformei Petrochimice Pitesti.

3.2. Tehnologia de fabricatie

Produsele Sucursalei “Arpechim” sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza procese de inalta tehnologie. In cadrul Sucursalei “Arpechim” intalnim, in Rafinarie, urmatoarele instalstii:1) Instalatiile de distilare atmosferica si in vid . Aici din prelucrarea titeiului se obtin: “Fractia C3-C5”, ulei mediu, ulei usor, etc.2)Instalatiile complexului de reformare catalitica:

a)Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta hidrocarburi gazoase;

b)Instalatia extractie-separare aromate, unde se separa hidrocarburile aromate: benzen, toluen.3)Instalatia de hidrofinare a petrolului si motorinei . Avand ca materie prima petrolul si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu-se gazele cu hidrogen sulfurat; petrolul hidrofinat si motorina hidrofinata (fara sulf); care aduse in conditii normale de calitate sunt trimise la parcul de rezervoare.4)Complexul de cracare catalitica. Aici distilatul de vid prin procesul de cracare catalitica se transforma in: propan, benzina, motorina.5)Instalatia de hidrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de dezasfaltare cu propan se extrage uleiul hidrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se obtin diverse sortimente de ulei pentru motoare si compresoare.6)Instalatia de hidrofinare ulei:

Uleiul deparafinat este hidrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea compusilor cu sulf, obtinandu-se uleiul finit de baza.7)Instalatia de reducere vascozitate:

Materia prima o reprezinta rezidul de vid. Reducerea de vascozitate prin decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu hidrogen sulfurat, benzina si reziduri grele.

In petrochimie, principalele fluxuri tehnologice se bazeaza pe materii prime din Rafinarie (benzina nafta, propan-normal, butan) obtinute in procesul de reformare catalitica. Principalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile de piroliza I si II.

Principalele produse obtinute in petrochimie, in speta in instalatia de piroliza II sunt:

a) Etilena – se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic, oxidului de etilena si a glicolilor.

b) Hidrocarburile aromatice – obtinute din concentratul aromatic din piroliza, benzen, ca diluant la fabricarea de vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la fabricarea acetonei.

71

Page 73: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

c) Fractiile de benzina usoara sau grea – din cele doua pirolize se folosesc pentru obtinerea benzinei auto.

d) Uleiul de piroliza – utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept combustibil pentru focare industriale.

e) Polietilena inalta sau joasa presiune – se obtine in stare de granule, colorate sau natur. Acestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase plastice, de unde se obtin cele mai variate bunuri de consum:

-ambalaje diverse pentru productie de masa (saci, butoaie, pungi);-folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse;-acoperire cabluri.

3.2.1. Potentialul tehnico-economic

Gradul de utilizare a capacitatii de productie existente.In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite,

in primul rand datorita lipsei de materie prima-titei, care a generat principala strangulare in productia de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie.

In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se leaga si de dezechilibrul creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general.-Patrimoniul net al Sucursalei “Arpechim” se calculeaza dupa relatia:

Active Totale-Total Datorii

In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator:

Anul 1998 = 3130034129 – 2520860264 = 609172845 leiAnul 1999 = 6052654750 – 3967485790 = 2085168960 leiAnul 2000 = 9378852359 – 6134708473 = 3244143886 leiAnul 2001 = 8102488478 – 4612905254 = 3489583224 lei

Datele prezentate sunt luate din “Bilantul Contabil” si din “Contul de Profit siPierdere”, prezentate in Anexa nr 3 si Anexa nr 4.

Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari pe intervalul 1998-2001

Aceasta analiza a indicatorilor economico-financiari pe intervalul 1998-2001 este prezentata in urmatorul tabel:

Nr.crt. Indicatori

Indicii %

I1999/1998 I2000/1999 I2001/2000 I2001/1998

72

Page 74: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

1. Productia vanduta(mii buc.) 175,11 176,14 102,52 316,231

2 Cifra de afaceri 174,99 176,12 102,51 315,913 Venit. Din exploat. 157,51 183,4 103,96 300,34 Venituri totale 159,39 181,68 101,69 294,485 Cheltuieli totale 152,78 193,86 125,88 372,856 Chelt. De exploat. 152,30 192,5 130,43 382,427 Stocuri 136,43 220,93 133,36 401,988 Active circulante 156,63 165,28 85,63 221,699 Disponibilitati

banesti 209,52 147,00 80,67 248,4710 Active totale 193,37 154,95 86,39 258,8611 Capital propriu 402,03 159,5 108,76 697,4112 Datorii curente 159,94 157,27 76,27 192,7013 Datorii totale 157,39 154,62 75,19 182,98

Formula dupa care s-au calculat datele din acest tabel este:x 100; In-1 x 100 sau ; In x 100 ; dupa fiecare an in parte. In-2 In-1

De exemplu, pentru calcularea “Productiei vandute” pentru indicele 1999 fata de 1998, avem : 5585422724 x 100

I1999/1998 = 3189640562 = 1,7511 x 100 = 175,11 %

In asa fel calculam toti indicatorii; luand datele din Anexele 3 si 4 si aplicand formula.

Exceptie face indicatorul “Disponibilitati banesti”; pe care nu il gasim in cele doua anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula:

Disponibilitati banesti = Conturi la banci in lei + Conturi la banci in devize in tara + Casa in lei + Casa in devize + Acreditive in devize + Valori de incasat + Alte valori.

Pentru anul 1999+Disponibilitati banesti = 78978112 mii lei + 11139883 mii lei + 5634 mii lei +

1505 mii lei + 28207120 mii lei + 270856 mii lei + 4647 mii lei=118667757 mii lei

Pentru anul 2000Disponibilitati banesti = 15764843 mii lei + 99702983 mii lei + 11423 mii lei +

38053mii lei + 57556438 mii lei + 1356448 mii lei + 16603 mii lei= 174449791 mii lei

Pentru anul 2001Disponibilitati banesti = 26270952 mii lei + 63272194 mii lei + 61316 mii lei +

7051 mii lei + 48687050 mii lei + 2386028 mii lei + 47261 mii lei = 140731852 mii lei

Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti indicatori. De exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 1998 avem:

I1999/1998 = (118667757 mii lei/56637687 mii lei) x 100 = 209,52 %

In-2

In-3

73

Page 75: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori (acestia fiind mai importanti); pentru a se vedea mai bine evolutia lor; prin luarea unui an de baza si altul de analizat in functie de acesta.

Pentru indicatorul “Productie vanduta “ avem “figura nr. 3”

Figura nr. 3 Evolutia indicatorului “Productie vanduta” fata de un an de baza

Se observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. Astfel productia vanduta in anul 1999 a crescut cu 75,11% fata de cea din anul 1998; cea din anul 2000 a crescut cu 76,14% fata de cea din 1999; ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie pozitiva a acestui indicator economico-financiar. Insa din 2001, productia vanduta a crescut, dar intr-o foarte mica masura, cu numai 2,5% fata de 2000. Insa fata de 1998, productia vanduta a crescut in 2001 de peste trei ori.

74

Page 76: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Figura nr. 4 Evolutia “Cifrei de afaceri” fata de un an de baza

Volumul de activitate reflectat cu ajutorul cifrei de afaceri atat in perioada reflectata cat si in anul precedent, se prezinta astfel:

1998 1999 %Cifra de afaceri

din care: 3195234338 5591238127 ≈175Rafinarie 1819659045 2821646310 155

Petrochimie 1369981517 2763776417 202Vanzari marfa 5593776 5815400 104

Rezulta ca in anul 1999, volumul C.A. a crescut cu 75%, determinata in special de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele petrochimice, pe piata interna cat si pe piata externa.

1999 2000 %Cifra de afaceri

din care: 5591238127 9847099251 176,1Rafinarie 2821646310 5322426524 188,6

Petrochimie 2763776417 4459629656 161,3Vanzari marfa 5815400 65043066 378,3

Rezulta ca in anul 2000, volumul C.A. a crescut cu 76,1% determinata in principal de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la

75

Page 77: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

produsele petrochimice pe piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la alte vanzari (servicii si marfuri).

Volumul de activitate a C.A. pentru perioada 2000 si 2001 este:

2000 2001 %Cifra de afaceri 9847099251 10094109063 101,52

Rezulta ca cifra de afaceri a crescut in2001 fata de 2000 de aproximativ 1,52 ori, ca urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petrochimice.

Fata de anul 1998, C.A. a crescut in 2001 de peste 3 ori ca urmare a cresterii preturilor de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport cu dolarul si a cresterii inflatiei.

Evolutia “Veniturilor totale” in functie de un an de baza

Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu 59,3% fata de cele din 1998; cele din 2000 au crescut cu 81,6% fata de cele din 1999; iar cele din 2001 au crescut cu 1,69% fata de cele din 2000; ca urmare a cresterii: veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor exceptionale.

76

Page 78: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Evolutia “Cheltuielilor totale” in functie de un an de baza

Se observa ca si cheltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 1998 cu 52,7%; dar intr-o mai mica masura fata de venituri; ceea ce a dus la un profit cu 363% mai mare in 1999 fata de 1998; pentru ca avem:

I1999/1998 profit =

In anul 2000, cheltuielile totale au crescut cu ≈94% fata de 1999; rezultand o pierdere de 193674363 mii lei in anul 2000 datorita cresterii intr-o mai mare masura a cheltuielilor totale (11426237034 mii lei) fata de veniturile totale (11232562671 mii lei).

In anul 2001, cheltuielile totale au crescut cu 25% fata de anul 2000, ca urmare a inregistrarii unor pierderi de 2960912639 lei.

Valoarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta, ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor si taxelor. Situatia acesteia pe perioada studiata este urmatoarea:1998: 407388138 mii lei1999: 1399438248 mii lei2000: 1719086626 mii lei2001: 4153000645 mii lei

Fata de anul 1998, valoarea adaugata a crescut de peste 10 ori; dar ca urmare a cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii cheltuielilor cu personalul, a maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea rezultatul exploatarii este negativ, inregistrand o pierdere de 2927689082 mii lei. Se impune luarea unor masuri pentru a redresa aceasta situatie economico-financiara negativa.

77

Page 79: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei)

Productia marfa fabricata a crescut de la 3.677.733.605 mii lei in 1998 la 5.789.057.318 mii lei in 1999 si la 10.621.106.018 mii lei in 2000 si la 10.647.049.148 mii lei in 2001.

Acest fenomen este pus pe seama preturilor de vanzare care au crescut in aceasta perioada, a inflatiei mari ce caracterizeaza economia romaneasca.

Analiza stocurilor - Mii lei - Tabelul 3.4.

Nr.crt.

Stocuri 1998 1999 2000 2001 2001/1998

2001/1999

2001/2000

1. Materii prime si materiale

242513737 316208869 735124910 1101848356 4,46 3,48 1,49

2. Prod.finite si semifabricate

402477373 382791794 1086123924 844779586 2,09 2,21 0,77

3. Productia neterminata

5387948 9956321 29999252 622597956 115 62,5 20,75

4. Stocuri aflate la terti

65457247 267747449 308087753 312279546 4,77 1,16 1,01

TOTAL STOCURI

716820535 972958485 2160648150 2881505444 4,02 2,96 1,33

Prin natura lor, orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori, de capital.

Nivelul stocului a depasit in toti anii cotele prevazute. Dupa cum se observa principala cauza a cresterii stocului total este cresterea stocului de produse finite in anul 2000; a stocului de materii prime si materiale si a productiei neterminata.

In primul rand, ne referim la imposibilitatea unor beneficiari care au facut comenzi de produse, de a le activa (ceea ce justifica numarul mare de facturi emise si neincasate).

In ceea ce priveste depasirea necesarului de materii prime si materiale, ceea ce a dus la formarea stocurilor peste nivelul proiectat, releva o proasta organizare a compartimentului de aprovizionare – care a contractat necesar de aprovizionare peste necesitatile reale ale productiei; nerespectarea de catre furnizori a termanelor de livrare, ceea ce a dus la o suprapunere a aprovizionarii; nerespectarea ritmicitatii aprovizionarii cu materii prime si materiale.

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane

78

Page 80: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

In cadrul unitatii, personalul este repartizat in trei schimburi; cu un schimb de rezerva. Astfel programul de lucru este de 8 ore pentru personalul TESA de la 7.30 – 16.00, iar in cele pe schimburi, programul este diferit in functie de sectia in care lucreaza si in functie de functia pe care o are.

In fiecare dimineata se analizeaza ceea ce s-a efectuat in ziua precedenta si se se analizeaza situatiile in care au aparut diferite probleme, care se solutioneaza.

Tabelul 3.5. - mii lei -

Nr.crt.

Indicatori u.m 1998 1999 2000 2001 ‘01/‘98

‘01/‘99

‘01/‘00

1. Numar salariati

per 7647 6742 6335 6132 0,80 0,91 0,96

2. Prod.marfa fabricata

Miilei 3677733605 5789057318 10621106018 10647049148 2,89 1,83 1,00

3. Productivit.medie anuala

Miilei/per.

480938 858655 1676575 1736309 3,61 2,02 1,03

4. Dur. medie a zilei de lucru

Ore 7,82 7,9 7,61 7,49 0,95 0,96 0,98

5. Productivit.medie orala Lei 61501 106690 220312 231816 3,76 2,17 1,05

In ceea ce priveste analiza stabilitatii efectivului de salariati, o conditie importanta pentru utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca existente in unitatea economica o constituie asigurarea unei stabilitati cat mai mari a acesteia.

In tabelul utilizarii fortei de munca (3.5.) se observa ca forta de munca a scazut. Daca in anul 1998 existau 7647 muncitori, in 2001 a ajuns la 6132, adica cu 1115 muncitori mai putin fata de 1998; fata de 1999 cu 610 mai putin si cu 203 mai putini fata de 2000.

Aceasta reducere se datoreaza faptului ca unitatea a dat in somaj acesti muncitori sau prin iesirea la pensie a lor.

Nivelul de calificare al personalului reprezinta un aspect important, care se concretizeaza in perfectionarea muncii ca factor de productie. Dimensionarea productiei muncii depinde nemijlocit de nivelul calificarii fortei de munca.

Analiza eficientei resurselor umane

Utilizand valoarea productiei marfa, relatiile de calcul sunt:-productivitatea anuala pe salariat:

-productivitatea orara pe salariat:

Aceasta analiza are drept scop:

79

Page 81: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

a)analiza situatiei generale a productivitatii muncii;b)analiza volumului productiei ca efect al utilizarii resurselor umane;c)consecintele economice ale modificarii productivitatii muncii asupra indicatorilor economico-financiari.

Din tabelul nr.3.5., se observa ca productivitatea medie anuala a crescut de 2,89 ori in 2001 fata de 1998; cu 1,83 ori in 2001 fata de 1999 si de 1,00 ori in 2001 fata de 2000.

Chiar daca s-a inregistrat o depasire a nivelului productivitatii muncii la nivel anual si orar, situatia este nefavorabila, deoarece reprezinta rezultatul utilizarii incomplete a duratei zilei de lucru, care nu a fost folosita integral, existent abateri de 0,18 ore in 1998; 0,1 in 1999; 0,39 in 2000 si 0,51 in 2001.

Cauzele acestor abateri sunt datorate pauzelor prelungite, invoirilor, depasirea timpului de repaus, odihna etc.

Depasirea nivelului productivitatii pe salariat este rezultatul cresterii nivelului productivitatii orare pe produs si al modificarii structurii productiei (cresterea ponderii produselor cerute de piata, de o calitate mai buna).

Numarul de salariati din 2001, nu se poate aprecia daca ar fi optim fata de programul de productie prevazut pentru acest an. Exista posibilitati de reducere in continuare a numarului de salariati, fara a influenta nivelul productiei fizice.

Un simptom pozitiv este realizat prin investitii, cu ajutorul carora s-au modernizat cuptoarele Piroliza II, instalatiile, statia de epurare biologica, separator ape – produse petroliere, dotari si utilaje independente, reactoare P.I.P., montare vase Oxid de etilena etc.; aceste lucruri ducand la cresterea calitatii produselor.

In anul 1998 investitiile s-au ridicat la suma de 168.080.748 mii lei.In anul 1999 investitiile au fost in valoare de 156.999.091 mii lei.In anul 2000, Sucursala “Arpechim” Pitesti a realizat lucrari de investitii in

valoare de 220.994.713 mii lei.In anul 2001, lucrarile de investitii au avut o valoare de 165.319.856 mii lei,

scazand fata de 2000.Existenta simptomelor negative genereaza disfunctionalitati in activitatea

firmei, iar existenta simptomelor pozitive genereaza buna functionare a firmei.Sinteza acestor simptome este redata in continuare in tabelul 3.6.

3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori

Exceptand 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza IIcare sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de Sucursala “Arpechim” de la celelalte rafinarii din tara (in special Astra, Darmanesti, Petromidia, Rafo Onesti) cu nafta propan si normal butan.

Titeiul, principala materie prima, este asigurat din import.Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de

catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara.

80

Page 82: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol, clor, soda si materii prime pentru piroliza) se intampla in anotimpul friguros din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.

Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fina de mic tonaj cu utilizare limitata. De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-import a fost pozitiva.

3.4.1. Activitatea de export – import

Produsele petroliere obtinute din prelucrarea titeiului destinate exportului se comercializeaza prin firme de comert extern cu asigurarea serviciilor de import si export produse de catre S.C. OIL TERMINAL Constanta.

Pentru a evidentia mai bine evolutia exportului Sucursalei “Arpechim”, vom lua pentru exemplificare rezultatele inregistrate in valuta pe ultimii 4 ani: 1998, 1999, 2000, 2001.1) In perioada anului 1998 s-au livrat pe valuta produse in valoare de 134.734.492$, din care:

-produse livrate la export in valoare de:114.923.332$

-produse livrate la intern pe valuta – etilena la S.C. Oltchim S.A. Ramnicu-Valcea pentru productia de PVC:

23.811.160$Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:

Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $A. Produse PetroliereBenzina auto 319.915 138 44.286.790Motorina auto 211.447 109 22.948.297TOTAL 67.235.086B. Produse PetrochimiceAcrilonitril 67.993 435 29.573.984Polietilena de mica densitate 25.275 652 16.490.262Polietilena de mare densitate 127 757 93.860Monoetilenglicol 225 443 99.501Cianura de sodiu (100%) 1080 722 780.029Negru de Fum 14 486 6.800Sulf 2.140 46 97.749Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A.

48.700 488 23.811.160

TOTAL 71.499.405TOTAL GENERAL 138.734.492

2) In perioada anului 1999 s-au livrat pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 172.128.202$, din care:

-produse livrate la export in valoare de:

81

Page 83: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

143.984.683$-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de

titei-etilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:28.143.519$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $

A. Produse PetroliereBenzina auto 377.718 172 64.831.771Motorina auto 160.366 163 26.186.730TOTAL 91.018.501B. Produse PetrochimiceAcrilonitril 78.517 408 32.068.795Polietilena de mica densitate 26.416 542 14.307.403Polietilena de mare densitate 6.650 502 3.340.821Monoetilenglicol 4.073 347 1.411.429Cianura de sodiu (100%) 554 672 372.360Benzen 6.242 221 1.381.173Dietilenglicol 285 294 83.901Terpolimeri C2 – C3 0,3 1.000 300Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A.

62.198 452 28.143.519

TOTAL 81.109.701TOTAL GENERAL 172.128.202

3) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 243.094.466$, din care:

-produse livrate la export in valoare de:195.336.315$

-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei-etilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:

47.758.151$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $

A. Produse PetroliereBenzina auto 150.210 291 43.759.812Motorina auto 237.781 247 58.628.795TOTAL 102.388.607B. Produse PetrochimiceAcrilonitril 80.167 824 66.064.355Polietilena de mica densitate 21.949 732 16.056.541Polietilena de mare densitate 6.631 735 4.871.254Monoetilenglicol 2.747 548 1.506.054Cianura de sodiu (100%) 754 800 603.195Benzen 11.434 336 3.845.559Negru de Fum 1 450 450Terpolimeri C2 – C3 0,2 1.500 300

82

Page 84: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A.

69.235 639 44.254.761

Propilena conc. 92% laS.C. Oltchim S.A.

8.621 406 3.503.390

TOTAL 140.705.859TOTAL GENERAL 243.094.466

4) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in valoare de 215.948.431$, din care:

-produse livrate la export in valoare de:171.445.536$

-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei-etilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:

41.993.527$-pacura S.C.Termoelectrica S.A.:

2.509.368$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $

A. Produse PetroliereBenzina auto 82.988 217 18.039.119Motorina auto 438.721 210 91.957.270Aragaz 1.470 220 321.731Pacura livrata Termoelectrica 24.129 104 2.509.368TOTAL 112.827.488B. Produse PetrochimiceAcrilonitril 81.751 528 43.202.537Polietilena de mica densitate 15.262 645 9.837.730Polietilena de mare densitate 5.082 645 3.277.606Monoetilenglicol 5.039 386 1.945.218Cianura de sodiu (100%) 296 783 232.198Benzen 8.075 273 2.206.806Negru de Fum 15 314 4.772Fractie C4 2.247 182 408.909Etilena livrata pe valuta la S.C. Oltchim S.A.

71.004 547 38.852.248

Propilena conc. 92% laS.C. Oltchim S.A.

8.500 370 3.141.279

Sulfura de sodiu 42 274 11.640TOTAL 108.120.943TOTAL GENERAL 215.948.431

Activitatea de export in anul 2001 s-a desfasurat in conditiile in care la majoritatea produselor petrochimice au scazut preturile externe de cotatie, Sucursala “Arpechim” Pitesti facand eforturi pentru mentinerea pietei de desfacere.

Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 6.227.865.269 mii lei, reprezentand 37,3% din productia pe 12 luni 2001, respectiv la produsele petrochimice suma de 2.974.715.783 mii lei, reprezentand 60,38% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere

83

Page 85: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

suma de 3.253.149.486 mii lei, reprezentand 27,64% din productia realizata in Rafinarie.

Exportul in 20001 a scazut fata de anul 2000 cu 28 milioane $, datorita scaderii preturilor externe de cotatie.

Dupa cele prezentate, structura exportului in cadrul Sucursalei “Arpechim”, in perioada 1998-2001 se prezinta astfel:

In figura se observa dinamica exportului in cadrul Sucursalei “Arpechim” pe cei 4 ani analizati. Astfel, se observa o crestere de la an la an a livrarilor in valuta, atat a produselor petroliere cat si a celor petrochimice. Insa, din preturile si cantitatile inregistrate pe fiecare an, se observa o crestere a preturilor la unele produse, ceea ce face ca firmele externe sa nu mai fie interesate de achizitionarea acestor produse.

Pentru a vedea mai evolutia exportului si incasarile in valuta obtinute de Sucursala “Arpechim”, voi face analiza acestora pentru fiecare an in parte.

1) Pentru anul 1998, din datele prezentate anterior, reiese ca:Activitatea de export, in special la produsele petrochimice s-a confruntat cu

unele aspecte negative legate de scaderea foarte mare a preturilor externe de cotatie – ca efect al crizei asiatice – astfel:

-la cianura de sodiu, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului aurului si cerintei pe piata externa de cianura de sodiu; scazand cerinta si pretul produsului, astfel ca in perioada anului 1998 s-a livrat la export numai cantitatea de 1080 tone la un pret de 722$/tona;

84

Page 86: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

-la polietilena de mica densitate, pretul extern de cotatie a scazut de la 759$/tona, cat s-a realizat pe trim. I 1998, la 623$/tona, cat s-a realizat in medie aprilie-decembrie 1998.

In aceste conditii de preturi mici de cotatie Sucursala “Arpechim” a facut eforturi foarte mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II (benzina nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export.

Volumul livrarilor in valuta, calculat in preturi externe la curs de schimb la livrare, se ridica la suma de 1.221.813.105 mii lei, reprezentand 34,4% din productia realizata pe anul 1998, respectiv la produsele petrochimice suma de 627.410.861 mii lei, reprezentand 46% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere suma de 594.402.244 mii lei, reprezentand 27,2% din productia realizata in Rafinarie.

Din produsele petroliere livrate la export, benzina si motorina auto de cca 67.235.086$ s-a achitat titei import direct la firma Petrol Export-Import Bucuresti in suma de 7.172.053$ si titei achizitionat de SNP “PETROM” S.A. Bucuresti cca. 60.063.033$.

2) Din datele anului 1999 reiese ca activitatea de export, in special la produsele petrochimice in prima perioada a anului s-a confruntat cu unele aspecte negative legate de mentinerea unor preturi externe de cotatie foarte scazute, ca efect al crizei asiatice din cursul anului 1999, astfel:

-la acrilonitril fata de pretul mediu extern realizat in anul 1999 de 5408$/tona; la nivelul semestrului I 1999 aceasta s-a realizat laun nivel de 296$/tona, realizandu-se in trim. III 1999 un pret extern de 415,45$/tona, respectiv in trim. IV 1999 un pret mediu extern de 613,27$/tona.

Valori importante in devize s-au obtinut si din exportul de produse petroliere, realizandu-se preturi foarte mari la benzina si motorina auto, in special in perioada semestrului II 1999, cand s-a livrat la export cca. 155.819 tone benzina auto la un pret mediu extern de 222,33$/tona si cca. 86.298 tone motorina auto la un pret mediu extern de 202,32$/tona.

In conditiile de preturi mici de cotatie la exporturile de produse (in special cele petrochimice), in prima parte a anului 1999, Sucursala “Arpechim” Pitesti a facut eforturi mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II (benzina nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export.

Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 2.698.136.391 mii lei, reprezentand 43,3% din productia realizata pe anul 1999, respectiv la produse petrochimice suma de 1.272.358.073 mii lei, reprezentand 56,8% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere suma de 1.425.778.318 mii lei, reprezentand 35,7% din productia realizata in Rafinarie.

Din produsele petroliere livrate la export s-a asigurat prin compensare importul de titei de la firmele: Kronos International, Glencore International si Vitol care se ridica la o valoare de 23.744.796$.

85

Page 87: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

3) In anul 2000, activitatea de export, in special la produsele petrochimice, in primele 9 luni s-a desfasurat in bune conditii, obtinandu-se preturi foarte bune; exceptie facand livrarile de produse petroliere incepand cu luna august 2000, care datorita cresterii preturilor externe de cotatie la benzina si motorina, firmele externe nu au fost interesate de achizitionarea acestor produse la preturi mari.

Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la livrare se ridica la suma de 5.142.834 mii lei, reprezentand 41% din productia realizata pe anul 2000, respectiv la produsele petrochimice suma de 3.022.655.361 mii lei , reprezentand 65% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere suma de 2.119.672.473 mii lei, reprezentand 26,9% din productia realizata in Rafinarie.

Sucursala este prezenta, chiar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum ar fi: Hong Kong, Singapore, Austria, Grecia, Egipt, Olanda,Africa de Sud, Turcia etc. deci practic produsele Arpechim au fost vandute pe toate continentele si pe toate tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare.

Volumul importurilor a crescut si el. Astfel daca in 1998 se ridica la 105.934.599$, in 2000 era 266.366.874$ iar in 2001 s-a ridicat la 274.674.500$.

3.4.2.Analiza concurentei

Sucursala “Arpechim” Pitesti reprezinta una din cele mai importante companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara.

Societatea intra in concurenta cu Rafo Onesti, Petromidia, Petrotel, Astra Darmanesti si Petrobrazi Ploiesti (care alaturi de Arpechim apartine de S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti).

In prezent si in special, in perspectiva intensificarii mediului concurential, fiecare compartiment din cadrul societatii, isi propune sa depaseasca stadiul de “inregistrator al fenomenelor” si sa devina prima si cea mai importanta veriga de solutionare, de promovare a ideilor inovatoare cu efecte benefice asupra activitatii Sucursalei (acest lucru impune implicarea instrumentului analizei economico-financiare).

Fata de celelalte societati, Arpechim are avantajul ca este un nume recunoscut pe plan intern si extern; acest lucru datorandu-se produselor sale de buna calitate si la preturi accesibile.

De asemenea, sistemul informatic Arpechim a fost caracterizat ca fiind printre cele mai dezvoltate din tara si este prima companie din Romania din domeniul prelucrarii titeiului angajata in procesul de retehnologizare si prima companie care foloseste in regim de productie 5 module SAP R/3.

Si la situatia produselor, Arpechim detine o piata mare de desfacere fata de celelalte companii, datorita calitatii produselor, motivate de o mai buna dotare si tehnologie.

Totusi nu trebuie neglijat faptul ca si celelalte companii sunt un nume important in prelucrarea titeiului si ca si ele satisfac un anumit segment de piata (diferiti beneficiari).

86

Page 88: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Deasemenea intre toate aceste companii exista relatii de afaceri, in schimbul de materii prime. Astfel, in afara de 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza I care sunt asigurate din Rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de la Petrotel, Astra Darmanesti, Rafo Onesti, Petromidia (nafta propan si n-butan).

87

Page 89: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

ANEXA NR. 3 Situatia patrimoniala pe baza bilantului contabil

Nr.crt.

Indicatori 1998 1999 2000 2001

1. Active Imobilizate (4+5+6) 652.076.597 2.195.274.105 3.129.558.195 2.691.916.3822. Active Circ. (furniz.-debitori) 26.693.720 54.499.697 31.786.478 43.409.0923. Stocuri, din care: 716.820.535 972.958.485 2.160.648.150 2.881.505.444

Materii prime si materiale 242.513.737 316.208.869 735.124.910 1.101.848.356Productie neterminata 5.387.948 9.956.321 29.999.252 622.597.956Prod. finite si semifabricate 402.477.373 382.791.794 1.086.123.924 844.779.586Stocuri aflate la terti 65.457.247 267.747.449 308.087.753 312.279.546

4. Alte imobolizari (necorporale) 42.716 502.113 140.965 3.720.8955. Imobiliz. Corporale, din care 635.106.615 2.000.161.100 2.795.374.923 2.636.016.189

Terenuri 17.620.438 224.398.500 224.398.508 645.950.087Cladiri si constructii speciale 205.898.242 1.255.127.158 1.627.477.738 1.000.000.000Masini, utilaje si mijl. de transport 130.115.070 150.446.189 578.235.648 740.533.934Alte imobilizari corporale 82.267.226 213.225.717 241.990.143 140.079.741

6. Imobilizari financiare 16.927.266 194.414.171 332.045.586 52.178.8967. Clienti si conturi asimilate 601.870.421 1.401.770.806 1.739.739.620 2.146.196.0908. Alte creante 951.501.749 1.128.437.420 1.986.176.385 5.902.7169. Conturi la banci in lei 7.376.207 78.978.112 157.648.843 26.270.95210. Conturi la banci in devize 35.643.768 11.139.883 99.702.982 63.272.19411. Casa in lei 11.095 5.634 14.423 61.31612. Casa in devize 32.666 1.505 38.053 7.05113. Acreditive in devize 12.413.525 28.207.120 57.556.438 48.687.05014. Valori de incasat 1.139.981 270.856 1.356.448 2.386.02815. Alte valori 20.445 4.647 19.603 47.26116. Total (rd.2+7+8+9+10+11+12+13+14+15) 1.636.703.577 2.708.315.690 3.932.155.274 2.336.239.75017. Active circulante (rd. 3+16) 2.353.524.112 3.686.274.175 6.092.802.424 5.217.745.194Nr.crt.

Indicatori 1998 1999 2000 2001

18. Conturi de regularizare si asimilate 11.427.776 16.851.657 13.437.389 56.585.73919. Decontari din operatii de clarificare 3.667 3.728 0 187.812

90

Page 90: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

20. Diferente de conversie-active 113.001.977 154.251.085 143.053.351 143.053.35121. Ct. de regularizare si asimilari (rd. 18-26) 124.433.420 171.106.470 156.490.740 199.826.90222. Total Activ (rd.1+17+21) 3.130.034.129 6.052.654.750 9.378.852.359 8.102.488.47823. Capital social - Total 412.843.300 412.843.300 2.781.767.929 2.781.767.929

Capital subscris - varsat 412.843.300 412.843.300 2.781.767.929 2.781.767.92924. Alte fonduri 2.344.296 23.601.464 31.509.513 31.565.76525. Subventii pentru investitii 2.833.945 2.759.988 2.525.777 2.369.55926. Diferente de reevaluare 0 1.326.191.416 0 246.788.86127. Capitaluri proprii - Total 439.120.191 1.765.396.168 2.815.803.219 3.062.492.17428. Provizioane pt. riscuri si cheltuieli 113.001.977 154.251.085 143.053.351 143.053.35129. Imprumuturi si datorii asimilate 158.167.527. 183.873.488 157.152.169 1.272.90730. Furnizori si conturi asimilate 271.978.281 74.088.577 208.759.211 252.416.10331. Clienti - Creditori 14.603.627 28.048.688 44.997.209 86.818.21432. Alte datorii 2.076.110.849 3.681.475.059 5.723.799.884 4.272.398.03033. Datorii (rd. 28-31) Total 2.520.860.284 3.967.485.792 6.134.708.473 4.612.905.25434. Conturi de regularizare si asimilate (Venit

inreg. in avans)1.494.194 1.249.557 1.249.557 0

35. Diferenta de conversie - Pasiv 35.557.483 164.272.148 284.037.759 284.037.75936. Conturi de regularizare si asimilate (rd.

34+35)57.051.677 165.521.705 285.287.316 284.037.759

37. Total Pasiv (rd.27+28+33+36) 3.130.034.129 6.052.654.750 9.378.852.359 8.102.488.478

ANEXA NR. 4 Contul de Profit si Pierdere - mii lei-

Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Venituri din vanzarea de marfuri 1 5.593.776 5.815.400 8.827.881 7.486.173Productia vanduta 2 3.189.640.562 5.585.422.724 9.838.271.370 10.086.622.890

Cifra de afaceri (rd.1+2) 3 3.195.234.338 5.591.238.127 9.847.099.250 10.094.109.063Venit.Prod. stocata.Sd. creditor 4 477.098.234 190.020.460 761.153.109 560.426.258Venit.Prod. stocata.Sd. debitor 5 0 0 0 0

Venit.Productia imobilizata 6 10.994.809 13.614.131 15.681.539 0Prod. exercitiului (rd.2+4-5+6) 7 3.677.733.605 5.789.057.318 10.621.106.018 10.647.049.148

91

Page 91: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Venit din subventii de exploatare 8 0 10.816 103.983 0Alte venituri din exploatare 9 486.395 7.329.508 11.035.580 408.041.686

Venit. din provizioane privind activitatea de exploatare

10 0 0 0 0

I. Venit. din exploatare Total (rd.3+4+5+6+7+8+9+10)

11 3.683.813.776 5.802.213.042 10.641.073.462 11.062.577.007

Cheltuieli privind marfurile 12 5.578.415 8.429.237 9.391.469 6.784.606Cheltuieli cu materii prime 13 3.561.501.580 4.856.319.164 11.139.806.572 11.594.097.327

Cheltuieli cu materiale consumabile 14 180.783.860 243.959.105 454.290.755 0Cheltuieli cu energia si apa 15 429.714.350 533.911.500 730.458.248 1.241.200.882

Alte cheltuieli materiale 16 3.979.478 4.072.975 6.623.285 116.650.003Cheltuieli materiale.Total(rd13la16) 17 3.174.978.269 5.638.262.744 12.331.178.860 12.951.948.213

Chelt. cu lucrari si servicii executate de terti 18 140.113.498 348.640.083 249.398.195 419.979.791Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte

asimilate19 5.194.716 625.546.799 1.011.225.803 5.861.301.154

Chelt. cu remuneratiile personalului 20 249.153.753 296.556.930 423.850.364 621.278.672Chelt. priv.Asig.si prot.sociala 21 97.760.504 142.077.760 205.214.014 258.695.845

Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Cheltuieli cu personalul.Total (rd. 20+21)

22 340.914.257 438.634.696 629.064.378 879.974.517

Alte chelt. de exploatare 23 -44.243.544 -1.592.553.270 -3.667.981.688 -6.469.136.248Chelt. cu amortizari si provizioane 24 29.752.022 104.752.027 163.268.390 339.414.056II. Chelt. pentru exploatare.Total

(rd.12+17la19+22la24)25 36.583.87.633 5.571.712.316 10.725.545.407 13.990.266.089

A. Rezultatul din exploatare.Profit(rd. 11-25)

26 25.526.143 230.500.726 0 0

Pierdere (rd 25-11) 27 0 0 84.471.945 2.927.689.082Venit. din participatii, alte imob.financiare si

creante imobilizate28 0 0 3.591.752 0

Venit. din titluri de plasament 29 0 0 0 0Venit.din diferente de curs valutar 30 96.877.878 231.269.791 363.485.289 292.000.000

Venit.din dobanzi 31 3.050.798 31.837.497 64.068.214 67.679.791

92

Page 92: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Alte venit. financiare 32 955.658 618.359 102.041 746.743Venit. din provizioane 33 93.681.490 113.001.977 154.251.085 0

III. Venit.financiare-total(rd 28la33) 34 194.565.824 376.727.624 585.498.381 360.426.534Pierderi din creantele legate de participatii 35 0 0 0 0

Chelt.cu titluri de plasament cedate 36 0 0 0 0Chelt. din diferente de curs valutar 37 64.496.401 120.593.369 433.589.240 340.995.558

Chelt. privind dobanzile 38 11.144.048 19.001.605 71.278.650 52.654.533Alte chelt. financiare 39 435.519 10.675.867 9.507.811 0

Chelt. cu amortiz. si proviz. 40 113.001.977 152.251.085 140.053.351 0IV. Chelt. finan.- Total(rd 35la40) 41 189.078.945 304.521.926 657.429.060 393.650.091

B. Rez.Financiar.Profit(34-41) 42 5.486.879 72.205.691 0 0Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Pierdere (41-34) 43 0 0 71.930.679 33.223.557C. Rezult. curent al exercitiului(11+34-25-

41)44 31.013.023 302.706.424 0 0

Pierdere (25+41-11-34) 45 0 0 154.402.624 2.960.912.639V. Venituri exceptionale. Total 46 575.100 3.651.198 5.990.828 0

VI. Chelt. exceptionale 47 10.410.497 17.723.659 43.262.567 0D. Rezult. Exceptional.Profit(46-47) 48 0 0 0 0

Pierderea 49 9.835.397 14.672.460 37.271.739 0VII. Venit. Totale(11+34+46) 50 3.878.954.700 6.182.591.864 11.232.562.671 11.423.003.541

Chelt. Totale(25+41+47) 51 5.857.777.075 5.893.957.901 11.426.237.034 14.383.916.180Rezult.Brut al Exer.Profit(50-51) 52 21.177.625 288.633.963 0 0

Pierderea(51-50) 53 0 0 193.674.363 3.960.912.689Impozitul pe profit 54 0 0 0 0

E. Rezult. Net al exer.Profit(52-54) 55 21.177.625 288.633.963 0 0Pierdere (53+54);(54-52) 56 0 0 193.674.363 3.960.912.639

93

Page 93: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Monografie contabilă

BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007

Nr.Crt.

Simbolcont

Denumire cont Sold finalDebitor Creditor

1 1011 Capital subscris nevarsat 900002 1012 Capital subscris vărsat 4100003 105 Rezerve din reevaluare 1130004 106 Rezerve 250005 117 Rezultatul reportat 15000 6 2111 Terenuri 170007 212 Constructii 2000008 213 Instalatii tehnice,mijloace de

transport ,animale si plantatii400000

9 214 Mobilier aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte

active corporale

150000

10 2812 Amortizarea constructiilor 3200011 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor

de transport,animalelor si plantatiilor 55000

12 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale

14000

13 301 Materii prime 65000 14 302 Materiale consumabile 95000

15 303 Materiale de natura obiectelor de inventar

8500

16 345 Produse finite 2000017 348 Diferente de pret la produse 200018 371 Marfuri 4641019 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 900020 397 Provizioane pentru deprecierea

marfurilor2100

21 401 Furnizori 12000022 404 Furnizori de imobilizări 20500023 4111 Clienti 1000024 4428 T.V.A. neexigibila 741025 456 Decontari cu actionarii/asociatii

priviind capitalurile90000

26 472 Venituri inregistrate in avans 12400

27 5121 Conturi la banci in lei 110000

28 5191 Credite bancare pe termen scurt 133000

94

Page 94: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

29 5311 Casa in lei 3000 7.983xx xxxx TOTAL 1227910 1227910

NOTA: toate sumele sunt in RON

1. Se aduce capitalul subscris de actionari in suma de 90000 ,in data de 01.02.2007.

2. Se depune in banca numerarul adus de catre actionari in valoare de 90000 ,in data de 02.02.2007

3. Cresterea disponibilului bancar datorita depunerii numerarului din casierie in banca in data de 02.02.2007

4. In data de 04.02.2007 se achizitioneaza materii prime in valoare de 20000 T.V.A 19% ,conform facturi fiscale nr 35 .

5. Se achita factura de materii prime nr 35 din data de 04.02.2007 din contul de disponibil la banca in lei in data de 06.02.2007.

6. Conform facturii fiscale din data de 07.02.2007 nr 36 se achizitioneaza un plan informatic in valoare de 50000 T.V.A 19%.

7. Se inregistreaza achitarea facturii nr 36 din data de 07.02.2007 din contul de disponibil la banca in lei ,in data de 08.02.2007

8. Se incaseaza de la un client in contul de disponibil la banca in lei suma de 10000 conform Ec. Cont nr 35 din data de 08.02.2007

9. Inregistrat conform NIR si constatare diferente nr 21 din data de 09.02.2007 si avizul de insotire nr 22 din data 09.02.2007 materiala consumabile receptionate in valoare de 30000 T.V.A 19% sosite fara factura

10.Inregistram factura pt materialel primite cu avizul nr 22 ,nu apar diferente de pret.

11.Inregistrat TVA aferent materialelor achizitionate care au sosit cu avizul nr 22.

12.Inregistrat conform bonului de consum nr 43 din data 09.02.2007materiale data in consum in sectia 1 in suma de 9000 .

13.Inregistrat factura fiscala nr 39 din data de 10.02.2007 produse finite livratre 40 buc x 300/buc pret negociat TVA 19%.

14.Inregistrat descarcarea gestiuni de produsele finite vandute 40 buc x 200 cost prestabilit in data de 10.02.2007 .

15.Incasarea de la client in contul de disponibil bancar in lei valoarea facturii nr 39 din 10.02 2007. in data de 11.02.2007

16.Inregistrat vanzarea a 20 buc produse finite pret negociat 300 / buc,TVA 19% , sa omis emiterea facturii,in 12.02.2007

17.Inregistrat intocmirea facturii nr 41 din 12.02.2007 pentru produsele finite livrate anterior.

18.Inregistrat TVA aferent facturii nr 41 din 12.02.2007.19.Descarcarea gestiuni de produsele finite vandute

95

Page 95: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

20.Se primeste prin donatie o instalatie tehnica in valoare de 30000 si mobilier in valoare de 25000 in data de 14.02.2007

21.Conform procesului verbal de constatare si a listelor de inventariere se inregistreaza pierderi din calamitati la categoria stocuri de materii prime 200 RON si materiale consumabile 300 RON.

22.Inregistrat pierderi din calamitati o constructie in valoare de 16000 amortizata 3000 in data de 15.02.2007

23.Inregistrat pierderi din calamitati mobilier in valoare de 15000 amortizat 1000.

24.Conform facturii fiscale nr 43 din data de 16.02.2007 se vinde un autoturism pret negociat 25000 TVA 19%

25.Se incaseaza in contul de disponibil bancar in lei suma de 29750 ptr autoturismul vandut in data de 16.02.2007.

26.In data de 17.02.2007 se scaote din gestiune autoturismul in valoare de 60000 amortizat ,conform procesului verbal de scaotere din functiune

27.Inregistrat in data de 18.02.2007 conform procesului verbal de receptie definitiva o constructie in regim propriu in valoare de 220 000.

28.Se inregistreaza conform procesului verbal de receptie un brevet pentru constructie in regim propriu in valoare de 14 500 in data de 18.02.2007

29.Se inregistreaza o imobilizare corporala in curs de executie in valoare de 175 900 ,in data de 19.02.2007

30.Se realizeaza o imobilizare necorporala in curs in valoare de 45000 in data de 19.02.2007

31.Conform centralizatorului bonului de consum nr 56 se distribuie materii prime in sectii in valoare de 65000 in data de 20.02.2007

32.In data de 20.02.2007 conform bonului de consum nr 57 se distribuie materiale consumabile in sectii.

33.Conform fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta nr 22 din 20.02.2007 se distribuie angajatilor echipamente de protectie in valoare de 8500.

34.In data de 20.02.2007 se inregistreaza factura primita de la Electrica in valoare de 35700 TVA inclus.

35.in data de 20,02,2007 se primeste factura de la RAJAc in valoare de 47600 TVA inclus

36.in data de 21.02.2007 se primeste factura fiscala nr 67 reprezentand reparatii in valoare de 40000 TVA 19%.

37.In data de 21.02.2007 se primeste factuira de la Romtelecom in valoare de 23800 TVA inclus

38.in data de 21.02.2007 se inregistreaza cheltuieli cu serviciiile bancare in valoare de 3985 .

39.Conform statelor de salarii se inregistreaza drepturile cuvenite angajatilor pe luna februarie in valoare de 300000 ,in data 21.02.2007

40.in data de 22.02.2007 se inregistreaza cheltuileile cu contributia unitatii la asigurarile sociale in valoare de 59250, cheltuielile cu contributia unitatii pentru fondul de somaj in valoare de 7500,cheltuielile cu contributia

96

Page 96: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

angajatorului privin asigurarile sociale de sanatate in valoare de 23250,si cheltuielile cu contributia ITM in valoare de 2250

41.In data de 23 .02.2007 conform bonului de predare se preda la magazin 4000 de buc produs finit 200 RON /buc ,obtinute din productie proprie

42.in data de 23.02.2007 conform bonului de predare transfer restituire se inregistreaza 3500 de buc produse finite transferate magazinului propriu de desfacere cu amanuntul Ac 30% TVA 19%

43.In data de 23.02.2007 se vand cu numerar marfuri la PVA in val. De 15470 TVA inclus.

44.in data de24022007 conform factura fiscala nr 68 marfuri vandute in valoare de 928200 TVA inclus.

45.Se descarca din gestiune marfurile vandute in valoare totala 943 67046.Se depun la banca banii obtinuti din vanzarea marfurilor adica 15470 in

data de 24.02.200747.Se primeste un credit bancar pe termen scurt in valoare de 60000 cu o

dobanda de 15% pe an la data de 24.02.2007.48.Se inregistreaza dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul

contractat in valoare de 400,49.Se achita dobanda in valoare de 40050.Achitat din contul de disponibil facturile la utilitati 159460 in data de

25.02.200751.Inregistrat rambursarea ratei creditului bancar contractat de la BRD la 1

decembrie in suma de 39600 cu o dobanda de 13% pe an.52.Inregistrat dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul contaractat la

BRD de 370 53.Achitat dobanda la BRD de 37054.IN data de 26 .02.2007 se achizitioneaza marfuri conform Ff nr 93 ,cost

de achizitie 60000 TVA 19%.55.Se inregistreaza adaos com. Marfurilor achizitionate ,ac 30% TVA 19%56.Se achita factura nr 93 din contull de disponibil la banca in lei 57.In data de 26.02.2007in valoare de 71400.58.In data de 26.02.2007 se vand marfuri cu factura nr 102 in suma de

92820 TVA inclus59.Descarcarea gestiunii de marfurile vandutein valoare de 9282060.Incasat in data de 26.02.2007 in contul de disponibil factura 103 in val. d

9282061.Incasa in contul de disponibil factura nr 68 in suma de 928 200 in data de

26.02.200762.Se inregistreaza retinerile din salarii in data de 27.02.2007 in valoare de

9224063.Se achita obligatiile fata de bugetul statului si bugetul asigurarilor si

protectiei sociale in valoare de 183090,in data de 27.02.200764.Ridicarea de la banca a restului de plata cuvenit angajatilor.in data de

27.02.2007 65.Aducerea numerarului in casierie

97

Page 97: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

66.Se inregistreaza achitarea salariilor in valoare de 7760 ,drepturilor de personal neridicatre la timp,in data de 27.02.2007

67.Se inregistreaza cotele bancare de amortizare priviind imobilizarile corporale si necorporale in valoare de 9367.

68.Inregistram virarea prin contul de disponibil a chiriei aferente luni ianuarie si februarie 6000 TVA 195 Incasat in data de 28.02.2007 in contul de disponibil chiria aferenta luni ianuarie si 5000 lunii februarie TVA19%

69.Inregistrat chirie datorata 4800 TVA19%70.Se inregistreaza valoarea studiului de marketing efectuat la firma Brytani

in valoare de 11900 in data de 28.02.200771.In data de 28.02.2007 conform statului de plata se platesc colaboratorii.72.Conform facturii nr 99 din 28.02.2007 se se efectueaza o expertiza tehnica

la Sc ARDAS .SA in valoare de 30000 TVA 19%.73.Se platesc in numerar cheltuielile de publicitrate la TELE Min valoare de

2500 TVA 19% in data de 28.02.200774.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret favorabile aferente

produselor fabricate in luna ianuarie ,transmise de compartimentul contabilitate de gesstiune in suma de 80000.

75.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente produselor finite vandute direct clientilor ,diferentele sunt favorabile in vfaloare de 1200

76.in data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret transferata magazinului de desfacere cu amanuntul ,diferentele sunt favorabile in valoarwe de 70000

77.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente marfurilor vandute(ptr cele provenite din productie proprie) diferente favorabile in suma de 61000

78.Conform notei contabile din 29.02.2007 se inregistreaza decontul de TVA in valoare de 175 560

79.IN data de 29.02.2007 se inchid conturile de cheltuieli in valoare totala de 1434130

80.In data de 29.02.2007 se inchid conturile de venituri in valoare totala de 2078600

81.Se inregistreaza impozitul pe profit in valoare de 10311582.Se inchide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit in valoare de

10311583.Se plateste impozitul pe profit din disponibilul bancar in valoare de

103115

98

Page 98: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

REGISTRU JURNAL pe luna februarie 2007

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi Sume

Debit Credit Debit Credit1 01.02.07 Statut

Hot A.G.A/Varsare capital 5311 456 90000 90000

2 02.02.07 NC/01 Regularizare 1011 1012 90000 900003 02.02.07 EC /29 Depunere numerar in

banca581 5311 90000 90000

4 02.02.07 EC/29 Cresterea disponibilului la

banca

5121 581 90000 90000

5 04.02.07 Ff nr 35 Achizitie marfuri %3014426

401200003800

23800

6 04.02.2007

Ff nr 35 ACHITARE FACTURA

401 5121 23800 23800

7 07.02.07 Ff nr 36 Achizitie de plan informatic

%2084426

404500009500

59500

8 07.02.07 Ec nr 34 Achitarea facturii nr 36

404 5121 59500 59500

9 08.02.07 Ec nr 35 Incasare de la un client

5121 4111 10000 10000

10 09.02.07 Aviz nr 22 Receptionare materiale consumabile achizitionate

%3024428

408300005700

35700

11 09.02.07 Ff nr 37 Primire factura 408 401 35700 35700

12 09.02.07 Nc 27 Reguarizare TVA 4426 4428 5700 5700

13 09.02.07 BC nr 44 Dare in consum materiale

consumabile

602 302 9000 9000

14 10.02.07 Ff nr 39 Livrare de produse finite clientilor

4111 %7014427

14280120002280

15 10.02.07 NC01 Descaracea din gestiune a produselor

finite vandute

711 345 8000 8000

16 11.02.07 EC nr 36 Incasare de la client 5121 4111 14280 14280

17 12.02.07 AVIZ NR 45 Vanzare produse finite

418 %7014428

714060001140

18 12.02.07 Ff 41 Intocmirea facturii 4111 418 7140 7140

19 12.02.07 Tva aferent Ff /41 4428 4427 1140 1140

REPORT 674680 674680

99

Page 99: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi SumeDebit Credit Debit Credit

REPORT 674680 67468020 13.02.07 Descarcarea din

gestiune a produselor vandute

711 345 4000 4000

21 1402.07 Pv /22 Primirea unei instalatii si a unui moblier

%213214

1333000025000

55000

22 15.02.07 PV /32 Pierderi din calamitati la categoria stocuri si

materii prime

671 %301302

500200300

100

Page 100: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

23 1502.07 PV/33 Pierderi din calamitai la o constructie

amortizata partial

%6712812

212130003000

16000

24 15.02.07 PV/34 Pierderi din calamitati mobilier amortizat

partial

%6712814

214140001000

15000

25 16.02.07 Ff/43 Vanzarea unui autoturism

461 %75834427

29750250004750

26 16,.02.07 EC nr 55 INCASARE FACTURI NR 43

5121 461 29750 29750

27 16.02.07 Pv nr 37 Descarcarea autoturismului din

gestiune

%28136583

2134000020000

60000

28 17.02.07 Pv 60 Se receptioneazaa o constructie in regim

propriu

212 722 220000 220000

29 18.02.07 Pv /61 Receptia unui brevet pt constructie in regim

propriu

205 721 14500 14500

30 19.02.07 O imoblizare corporala in curs de executie

231 722 175900 175900

31 19.02.07 Realizarea unei imobilizari necorporale

233 721 45000 45000

32 20.02.07 Bc nr 56 Se distribuie materii prime in sectii

601 301 65000 65000

33 20.2.07 Bc nr 57 Se distribuie materiale consumabile in sectii

602 302 95000 95000

34 2002.07 Fisa de evidenta nr 22

Se distribuie echipamente de

protectie angajatilor

603 303 8500 8500

REPORT 1508580 1508580

Nr.crt.

Dataînreg.

Document Explicaţii Conturi Sume

Debit Credit Debit CreditREPORT 1508580 1508580

35 20.02.07 Ff/0321 Factura de la electrica

%6054426

401300005700

35700

36 21.02.07 Ff/501231 Factura rajac %6054426

401400007600

47600

37 21.02.07 Ff /076 Factura de la firma de reparatii

%6114426

401440008360

52360

101

Page 101: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

38 21.02.07 Ff /678 Factura romtelecom %6264426

401200003800

23800

39 21.02.07 Cheltuieli cu serviciile bancare

627 5121 3985 3985

40 21.02.07 Stat de salarii

Drepturile cuvenite angajatilor

641 421 300000 300000

41 22.02.07 Stat de salarii

Contributiile unitatii %645164526453635

%431143714313

447.0.75

592507500232502250

592507500232502250

42 23.02.07 Bon de predare

Predare la magazin produse finite

345 711 800000 800000

43 23.02.07 Bon de predare

Transfer de produse finite la magazinull

de desfacere cu amanuntul

371 %3453784428

1082900700000210000172900

44 23.02.07 Ff 77 Vanzare cu numerar 5311 %7074427

15470130002470

45 24.02.07 Ff/68 Vanzare de marfuri 4111 %7074427

928200780000148200

46 24.02.07 Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute

%6073784428

371610610182390150670

943670

47 24.02.07 Se depun la banca banii obt. Din vz marfurilor

%5815121

%5311581

1547015470

1547015470

48 24.02.07 Se contracteaza un credit bancar pe termen scurt

5121 5191 60000 60000

49 24.02.07 Dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul acordat

666 5198 400 400

50 25.02.07 EC/89 ACHITAT DOBANDA

5198 5121 400 400

51 25.02.07 Ff,op,EC/90 Achitatrea facturilor de utilitati

401 5121 159460 159460

52 25.02.07 Rambursarea ratei bancare din creditul bancar contractat de la BRD

5191 5121 33000 33000

53 25.02.07 Dobanda aferenta luni februarie

666 5198 370 370

54 25.02,07 OP Achitat dobanda 5198 5121 370 370

55 25.02.07 Ff/93 Achizitie marfuri %371

40160000

71400

102

Page 102: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

4426 1140056 25.02.07 NC 78 Inregistreaza adaosul

comercial371 %

3784428

328201800014820

57 26.02.07 Ec.99 Achitarea facturii nr 93

401 5121 71400 71400

58 26.02.2007 Ff.102 Vanzare de marfuri 4111 %7074427

928207800014820

59 26.02.2007 Pv 786 Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute anterior

%6073784428

371600001800014820

92820

60 26.02.07 EC 789 Incasat in contul de disponibil factura 102

5121 4111 92820 92820

61 26.02.07 EC 780 Incasat in contul de disponibil factura nr 68

5121 4111 928200 928200

62 27.02.07 Stat de ssalarii

Inregistrat retinerile din salarii

421 %427431243144372444

9224014002850019500300039840

63 27.02.07 OP SI EC Achitarea obligatiilor fata de bugetul statului si

bugetul asigurarilor sociale

%431143124313431443714372444

447.0.75

51215925028500232501950075003000398402250

183090

64 27.02.07 Ec 781 Ridicarea de la banca a restului de plata cuvenit angajatilor

581 5121 207760 207760

65 27.02.07 Reg.casa Aducerea numerarului in casierie

5311 581 207760 207760

66 27.02.07 Reg casa stat de salarii

Achitarea salariilor din casierie ,salari neridicare in timp

421 %5311426

2077602000007760

67 28.02.07 Cotele bancare de amortizare priviind imobilizarile corporale si necorporale

6811 %28122813281428052808

9367237550001250242500

68 28.02.07 EC 783 Plata chiriei aferente % 5121 7140

103

Page 103: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

lunii ianuarie si februarie

6124714426

300030001140

69 28.02.07 Ec 785 Incasat de la chirias plata [e luna ianuarie si februarie

5121 %7064724427

11900500050001900

70 28.02.07 Aviz CHIRIE DATORATA

%6124428

4084800912

5712

71 28.02.07 Ff /07765 Studiu de marketing efectuat la o firma

%6144426

401100001900

11900

72 28.02.2007 Stat de plata Drepturi salariale cuvenite colaboratorilor

621 401 8848 8848

73 28.02.07 Pv /098,Ff /99

Expertiza tehnica efectuata de o firma

%6224426

401300005700

35700

74 28.02.07 Reg.casa Se platesc cheltuielile de publicitate

%6234426

53112500475

2975

75 28.02.07 Pv /0977 Diferente de pret favorabile aferente produselor fabricatre in luna februarie

348 711 80000 80000

76 28.02.07 Pv /9877 Diferente de pret favorabile aferente produselor finite vandute direct clientilor

711 348.01 1200 1200

77 28.02.07 Pv 87666 Diferente de pret favorabile aferente produselor transferate magazinelor de desfacere cu amanuntul

378 348.02 70000 70000

78 28.02.07 Pv /8324 Diferente de pret favorabile aferente marfurilor vandute

607 378 61000 61000

79 28.02.07 Nc 87 Regularizare TVA 4427 %44264423

17556065075110485

80 29.02.07 NC 88 Inchidere conturi de cheltuieli

121 %601602603605607611612

14341307400095000850070000609610440007800

104

Page 104: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

61462162262362662763564164516452645365836666716811

1000088483000025002000039852250

3000005925075002325020000770

275009367

81 29.02.07 NC90 Inchidere venituri %7017077117217227583

121180008710007092005950039590025000

2078600

82 29.02.07 NC 91 Impozit pe profit 691 441 103115 103115

83 29.02.07 NC 92 Inchiderea cheltuielilor cu

impozitul pe profit

121 691 103115 103115

84 29.02.07 EC/098 Plata impozitului 441 5121 103115 103115

TOTAL12703722

12703722

Intocmit, Verificat,

Registru Cartea Mare

D 1011 C D 1012 C

90000 90000 410000 Si

90000

RD 9.0000 9.0000 RC RD - 9.0000 RC

TSD 9.0000 9.0000TSC TSD - 500000TSC

SFc 500000

D 105 C D 106 C

105

Page 105: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

113000 25000 Si

RD - -RC RD - - RC

TSD - 113000TSC TSD - 25000 TSC

SFc 1.000 SFc 25000

D 117 C D 121 C

Si 15000 1434130

103115

2078600

RD - - RC RD 1537245 2078600 RC

TSD 15000 - TSC TSD 1537245 2078600 TSC

Sfd 15000 Sfc 541 355

D 133 C D 2111 C

55000 Si 17000

RD - 55000RC RD - - RC

TSD - 55000 TSC TSD 17000 - TSC

Sfc 55000 17000 SFd

D 212 C D 213 C

Si 200000

220000

16000 Si 400000

30000

60000

RD 220000 16000 RC RD 30000 60000 RC

TSD 420000 16000 TSC TSD 430000 60000TSC

404000 Sfd ` 370000 Sfd

D 214 C D 2812 C

SI 150000

25000

1000

15000 3000 32000 Si

2375

RD 26000 15000 RC RD 3000 2375 RC

TSD 176000 15000 TSC TSD 3000 34275 TSC

` Sfd 161000 SFc 31375

D 2805 C D 2808 C

106

Page 106: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

242

500

RD - 242 RC RD - 500 RC

TSD - 242 TSC TSD - 500 TSC

SFc 242 SFc 500

D 2813 C D 2814 C

40000 55000 Si

5000

14000 Si

1250

RD 40000 5000RC RD - 1250 RC

TSD 40000 60000 TSC TSD - 15250 TSC

SFc 20000 Sfc15250

D 208 C D 205 C

50000

14500

RD 50000 -RC RD 14500 - RC

TSD 50000 - TSC TSD 14500 - TSC

50000 SFd Sfd 14500

D 231 C D 233 C

175900 45000

RD 175900 - RC RD 45000 - RC

TSD 175900 - TSC TSD 45000 - TSC

Sfd 175900 SFD 45000

D 301 C D 302 C

Si 65000

20000

200

65000

Si 95000

30000

9000

300

95000

RD 20000 65200 RC RD 30000 104300 RC

TSD 85000 65200 TSC TSD 125000 104300 TSC

Sfd 19800 20700 SFd

D 303 C D 345 C

107

Page 107: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Si 8500 8500 Si 20000

800000

8000

4000

700000

RD - 8500 RC RD 800000 712000 RC

TSD 8500 8500 TSC TSD 820000 712000 TSC

108000SFd

D 348 C D 371 C

SI 2000

80000

Si 46410

1082900

60000

32820

943670

RD 80000 - RC RD 1175720 943670 RC

TSD 8200 -TSC TSD 1222130 943670 TSC

Sfd 82000 Sfd 278460

D 378 C D 397 C

182390

18000

9.000 Si

210.000

18000

2100 Si

RD 200390 228000 RC RD - - RC

TSD 200390 237000 TSC TSD - 2100 TSC

SFc 36610 Sfc 2100

D 348.01 C D 348.02 C

1200 70000

RD - 1200 RC RD - 70000 RC

TSD - 1200 TSC TSD - 70000 TSC

SFc 1200 SFc 70000

D 378.DP C D 401 C

70000 61000 23800

159460

71400

120000 Si

23800

35700

47600

52360

23800

71400

8848

35700

RD 70000 61000RC RD 254660 299208 RC

TSD 70000 16000TSC TSD 254660 419208 TSC

108

Page 108: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Sfd 9000 SFc 164548

D 404 C D 4111 C

59500 205000 Si

59500

Si 10000

14280

7140

928200

92820

10000

14280

92820

928200

RD 59500 59500 RC RD 1042440 1045300 RC

TSD 59500 264500 TSC TSD 1052440 1045300 TSC

SFc 205000 Sfd 7140

D 4428 C D 408 C

5700

150670

14820

912

7410

5700

1140

172900

14820

35700 35700

5712

RD 172102 194560 RC RD 35700 41412 RC

TSD 172102 201970 TSC TSD 35700 41412 TSC

Sfc 29868 SFC 5712

D 456 C D 472 C

Si 90000 90000 12400 Si

5000

RD - 90000 RC RD - 5000 RC

TSD 90000 90000 TSC TSD - 17400 TSC

Sfc 17400

D 418 C D 461 C

7140 7140 29750 29750

RD 7140 7140 RC RD 29750 29750 RC

TSD 7140 7140 TSC TSD 29750 29750 TSC

109

Page 109: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

D 421 C D 4311 C

92240

207760

300000 59250 59250

RD 300000 300000 RC RD 59250 59250 RC

TSD 300000 300000 TSC TSD 59250 59250 TSC

D 4371 C D 4313 C

7500 7500 23250 23250

RD 7500 7500 RC RD 23250 23250 RC

TSD 7500 7500 TSC TSD 23250 23250 TSC

D 447.075 C D 427 C

2250 2250 1400

RD 2250 2250 RC RD - 1400 RC

TSD 2250 2250 TSC TSD - 1400 TSC

Sfc 1400

D 4312 C D 4314 C

28500 28500 500 19500

RD 28500 28500 RC RD 19500 19500 RC

TSD 28500 28500 TSC TSD 19500 19500 TSC

D 4372 C D 444 C

3000 3000 39840 39840

RD 3000 3000 RC RD 39840 39840 RC

TSD 3000 3000 TSC TSD 39840 39840 TSC

D 471 C D 4423 C

110

Page 110: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

3000 110485

RD 3000 - RC RD - 110485 RC

TSD 3000 - TSC TSD - 110485 TSC

Sfd 3000 Sfc110485

D 441 C D 4426 C

103115 103115 3800

9500

5700

5700

7600

8360

3800

11400

1140

1900

5700

475

RD 103115 103115 RC RD 65075 - RC

TSD 103115 103115 TSC TSD 65075 - TSC

Sfd 65075

D 4427 C D 5121 C

2280

1140

4750

2470

148200

14820

1900

Si 110000

90000

10000

14280

29750

60000

92820

928200

11900

23800

59500

400

159460

33000

370

71400

183090

207760

7140

103115

RD - 175560 RC RD 1236950 849035 RC

TSD - 175560 TSC TSD 1346950 849035 TSC

111

Page 111: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

Sfc 175560 Sfd 497915

D 5311 C D 5191 C

Si 3000

90000

15470

207760

90000

15470

2975

33000 133000 Si

60000

RD 313230 108445 RC RD 33000 60000 RC

TSD 316230 108445 TSC TSD 33000 193000 TSC

Sfd 207785 Sfc 160000

D 5198 C D 581 C

400

370

400

370

15470

207760

90000

207760

RD 770 770 RC RD 223230 297760 RC

TSD 770 770 TSC TSD 223230 297760 TSC

Sfc 74530

D 601 C D 602 C

9000

65000

95000

RD 74000 - RC RD 95000 - RC

TSD 74000 - TSC TSD 95000 - TSC

Sfd 74000 Sfd 95000

D 603 C D 605 C

8500 30000

40000

133000 Si

60000

RD 8500 - RC RD 70000 - RC

TSD 8500 - TSC TSD 70000 - TSC

Sfd 8500 Sfd 70000

D 607 C D 611 C

610610

60000

61000

44000

RD 609610 - RC RD 44000 - RC

112

Page 112: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

TSD 609610 - TSC TSD 44000 - TSC

Sfd 609610 Sfd 44000

D 612 C D 614 C

3000

4800

10000

RD 7800 - RC RD 10000 - RC

TSD 7800 - TSC TSD 10000 - TSC

Sfd 7800 Sfd 10000

D 621 C D 622 C

8848 30000

RD 8848 - RC RD 30000 - RC

TSD 8848 - TSC TSD 30000 - TSC

Sfd 8848 Sfd 30000

D 623 C D 626 C

2500 20000

RD 2500 - RC RD 20000 - RC

TSD 2500 - TSC TSD 20000 - TSC

Sfd 2500 Sfd 20000

D 627 C D 635 C

3985 2250

RD 3985 - RC RD 2250 - RC

TSD 3985 - TSC TSD 2250 - TSC

Sfd 3985 Sfd 2250

D 641 C D 6451 C

300000 59250

RD 300000 - RC RD 59250 - RC

TSD 300000 - TSC TSD 59250 - TSC

Sfd 300000 Sfd 59250

D 6452 C D 6453 C

113

Page 113: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

7500 23250

RD 7500 - RC RD 23250 - RC

TSD 7500 - TSC TSD 23250 - TSC

Sfd 7500 Sfd 23250

D 6583 C D 666 C

20000 400

370

RD 20000 - RC RD 770 - RC

TSD 20000 - TSC TSD 770 - TSC

Sfd 20000 Sfd 770

D 671 C D 6811 C

500

13000

14000

9367

RD 27500 - RC RD 9367 - RC

TSD 27500 - TSC TSD 9367 - TSC

Sfd 27500 Sfd 9367

D 691 C D 701 C

103115 12000

6000

RD 103115 - RC RD - 18000 RC

TSD 103115 - TSC TSD - 18000 TSC

Sfd 103115 Sfc 180000

D 707 C D 711 C

13000

780000

78000

8000

4000

1200

800000

80000

RD - 871000 RC RD 10800 720000 RC

114

Page 114: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

TSD - 871000 TSC TSD 10800 720000 TSC

Sfc 871000 Sfc 709200

D 721 C D 722 C

14500

45000

220000

175900

RD - 59500 RC RD - 395900 RC

TSD - 59500 TSC TSD - 395900 TSC

Sfc 59500 Sfc 395900

D 7583 C

25000

RD - 25000 RC

TSD - 25000 TSC

Sfc 25000

115

Page 115: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

Unitatea………….

Balanta de verificareintocmita la………….

Nr. Crt.

Simbol cont

Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finaleDebitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 1011 - 90000 90000 - 90000 90000 - -2 1012 - 410000 - 90000 - 500000 - 5000003 105 - 113000 - - - 113000 - 1130004 106 - 25000 - - - 25000 - 250005 117 15000 - - - 15000 - 15000 -6 121 - - 1537245 2078600 1537245 2078600 541355 -7 133 - - - 55000 - 55000 - 550008 205 - - 14500 - 14500 - 14500 -9 208 - - 50000 - 50000 - 50000 -

10 2111 17000 - - - 17000 - 17000 -11 212 200000 - 220000 16000 420000 16000 404000 -12 213 400000 - 30000 60000 430000 60000 370000 -13 214 150000 - 26000 15000 176000 15000 161000 -14 231 - - 175900 - 175900 - 175900 -15 233 - - 45000 - 45000 - 45000 -16 2805 - - - 242 - 242 - 24217 2808 - - - 500 - 500 - 50018 2812 - 32000 3000 2375 3000 34375 - 3137519 2813 - 55000 40000 5000 40000 60000 - 2000020 2814 - 14000 - 1250 - 15250 - 1525021 301 65000 - 20000 65200 85000 65200 19800 -22 302 95000 - 30000 104300 125000 104300 20700 -23 303 8500 - - 8500 8500 8500 - -24 345 20000 - 800000 712000 820000 712000 108000 -25 348 2000 - 80000 - 82000 - 82000  

Page 116: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

26 348.01 - - - 1200 - 1200 - 120027 348.02 - - - 70000 - 70000 - 7000028 371 46410 - 1175720 943670 1222130 943670 278460 -29 378 - 9000 200390 228000 200390 237000 - 3661030 378.DP - - 70000 61000 70000 61000 9000 -31 397 - 2100 - - - 2100 - 210032 401 - 120000 254660 299208 254660 419208 - 16454833 404 - 205000 59500 59500 59500 264500 - 20500034 408 - - 35700 41412 35700 41412 - 571235 4111 10000 - 1042440 1045300 1052440 1045300 7140 -36 418 - - 7140 7140 7140 7140 - -37 421 - - 300000 300000 300000 300000 - -38 427 - - - 1400 - 1400 - 140039 4311 - - 59250 59250 59250 59250 - -40 4312 - - 28500 28500 28500 28500 - -41 4313 - - 23250 23250 23250 23250 - -42 4314 - - 19500 19500 19500 19500 - -43 4371 - - 7500 7500 7500 7500 - -44 4372 - - 3000 3000 3000 3000 - -45 4423 - - - 110485 - 110485 - 11048546 4426 - - 65075 - 65075 - 65075 -47 4427 - - - 175560 - 175560 - 17556048 4428 - 7410 172102 194560 172102 201970 - 2986849 441 - - 103115 103115 103115 103115 - -50 444 - - 39840 39840 39840 39840 - -51 447.075 - - 2250 2250 2250 2250 - -52 456 90000 - - 90000 90000 90000 - -53 461 - - 29750 29750 29750 29750 - -54 471 - - 3000 - 3000 - 3000 -55 472 - 12400 - 5000 - 17400 - 1740056 5121 110000 - 1236950 849035 1346950 849035 497915 -

Page 117: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

57 5191 - 133000 33000 60000 33000 193000 - 16000058 5198 - - 770 770 770 770 - -60 5311 3000 - 313230 108445 316230 108445 207785 -61 581 - - 223230 297760 223230 297760 - 7453062 601 - - 74000 - 74000 - 74000 -63 602 - - 95000 - 95000 - 95000 -64 603 - - 8500 - 8500 - 8500 -65 605 - - 70000 - 70000 - 70000 -66 607 - - 609610 - 609610 - 609610 -67 611 - - 44000 - 44000 - 44000 -68 612 - - 7800 - 7800 - 7800 -69 614 - - 10000 - 10000 - 10000 -70 621 - - 8848 - 8848 - 8848 -71 622 - - 30000 - 30000 - 30000 -72 623 - - 2500 - 2500 - 2500 -73 626 - - 20000 - 20000 - 20000 -74 627 - - 3985 - 3985 - 3985 -75 635 - - 2250 - 2250 - 2250 -76 641 - - 300000 - 300000 - 300000 -77 6451 - - 59250 - 59250 - 59250 -78 6452 - - 7500 - 7500 - 7500 -79 6453 - - 23250 - 23250 - 23250 -80 6583 - - 20000 - 20000 - 20000 -81 666 - - 770 - 770 - 770 -82 671 - - 27500 - 27500 - 27500 -83 6811 - - 9367 - 9367 - 9367 -84 691 - - 103115 - 103115 - 103115 -85 701 - - - 18000 - 18000 - 1800086 707 - - - 871000 - 871000 - 87100087 711 - - 10800 720000 10800 720000 - 70920088 721 - - - 59500 - 59500 - 59500

Page 118: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

89 722 - - - 395900 - 395900 - 39590090 7583 - - - 25000 - 25000 - 25000

  TOTAL 1231910 1231910 10218552 10218552 11450462 11450462 4629875 4629875Verificat,

Page 119: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

ANEXEFurnizor SC Arpechim Pitesti Cumparator SC Peco SRL (denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)Nr. de inmatriculare in Registrul Codul fiscal R8329423Comertului/ anuJ22-2501-2002 Sediul(localitatea, str,nr) …..Codul fiscal R2450002156 FACTURA ……... Iasi,........ Sediul (localitatea, str. nr) FISCALA Judetul……Iasi……………Pitesti………… Contul RO8942111569877 Judetul……Pitesti ………. Nr. factura…68……. Banca BC ION TIRIAC Contul 25110001110111 Data(zi,luna,an)…24.02.2007

Banca………BCR….. Nr. aviz insotire marfa…- …Capital socia 305.515.778

Nr.Crt.

Denumirea produselor si serviciilor

U.M Cantitate Pret unitar (fara t.v.a)

Valoare-lei-

Valoare t.v.a-lei-

0 1 2 3 4 5 61 Combustibil Tone 100 780 78000 14820

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expeditia:

Numele delegatului…Tibu MiticaBuletinul de identitateSeria..MX. Nr 052781 eliberat…Politia BucurestiCNP…1755624219203…………Mijlocul de transport………-…….Nr………………-…………………Expedierea s-a facut La data de….ora………17……Semnaturile…………………….

Total din care:

accize

78000 14820

Semnatura de primire Total de plata

(col 5+ col 6)

92.8200

Page 120: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

Unitatea…SC Arpechim Pitesti Produs, lucrare(comanda)

BON DE CONSUM

(COLECTIV)Nr. document

Data eliberarii Cod predator Cod primitor Nr. comanda

Cod produsZ L A

56 20 02 2007 5657 54635 021

Nr.

Crt.

Denumirea materialului

Cont Cantit. necesara

Cod UM Cantit. eliberata

Pret unitar Valoarea

D C

1 Petrol 601 301 200 0235 tone 100 65 65000

Data si semnatura Sef compartiment Gestionar Primitor

20.02.2007 Chiscop Ion Ignat Mihai

Page 121: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

COTORUL CECULUICECUL S-A ELIBERAT D-lui(d-nei)……Bubu MArian…………50000lei..............(in cifre) …patrumiilei…… (in litere) din contul:… RO4542111569877 .___ patrumiilei _lei SEMNATURI AUTORIZATE1……………………………2……………………………(semnatura de primire) …………………………DATA…10.02.2007….

UNITATEA……SC Arpechim Pitesti …….CEC pentru ridicare de numerar 2154635456……Bubu Marian…………………….(Eliberati d-lui/d-nei)………………500000 lei ……………………….……......(in cifre)_____________ cinzecimiilei ______________(in litere)

Din contul: Cont… RO8942111569877 …..___50000 ____lei

SEMNATURI AUTORIZATE 1…………………………… Data emiterii …………………………… 10.02.2007

Page 122: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8Furnizor SC EON SA Cumparator SC Arpechim Pitesti (denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)Nr. de inmatriculare in Registrul Codul fiscal R8119423Comertului/ anuJ22-4201-2002 Sediul(localitatea, str,nr) …..Codul fiscal R2450002156 FACTURA ……...Pitesti, DN 16........ Sediul (localitatea, str. nr) FISCALA Judetul……Pitesti………Bucuresti………… Contul RO1247111569877 Judetul…Bucuresti ………. Nr. factura…0321……. Banca BC ION TIRIAC Contul 25110001110111 Data(zi,luna,an)…20.02.2007

Banca………BRD….. Nr. aviz insotire marfa…- …Capital socia 323.515.778

Nr.Crt.

Denumirea produselor si serviciilor

U.M Cantitate Pret unitar (fara t.v.a)

Valoare-lei-

Valoare t.v.a-lei-

0 1 2 3 4 5 61 Energie electrica W 200 5000 100.000 19.000

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expeditia:

Numele delegatului…Mardare ionBuletinul de identitateSeria..MX. Nr 052781 eliberat…Politia BucurestiCNP…1695623519203…………Mijlocul de transport………-…….Nr………………-…………………Expedierea s-a facut La data de….ora………11……Semnaturile…………………….

Total din care:

accize

100.000 19.000

Semnatura de primire Total de plata

(col 5+ col 6)

119.000

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii

Page 123: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8Ziua… 10..Luna…02……

NOTA DE CONTABILITATE Nr……01……..

Nr. Crt.

EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA

1 Scaderea din gestiune a produselor

711 345 8000

finite vandute

TOTAL 8000

Emitent, Verificat,

……………………………………. ………………………………………

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii

Ziua… 28..Luna…02……

NOTA DE CONTABILITATE Nr………87……..

Nr. Crt.

EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA

1 Regularizare TVA 4427 % 175560

4426 65075

4423 110485

TOTAL 175560

Emitent, Verificat,

……………………………………. ………………………………………

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii

Ziua… 29..Luna…02……

Page 124: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8NOTA DE CONTABILITATE Nr………89……..

Nr. Crt.

EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA

1 Inchidere conturi de venituri % 121 2078600

701 18000

707 871000

711 709200

721 59500

722 395900

7583 25000

TOTAL 2078600

Emitent, Verificat,

……………………………………. ………………………………………

Page 125: Obiectul Si Metoda Contabilitatii'

8

BIBLIOGRAFIE

1. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – “Management”, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

2. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - “Managementul pe baza centrelor de profit”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999;

3. Ovidiu Nicolescu - “Curs de Management”, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, coord. E. Burdus, T. Zorleutan, I. Verboncu, 1993;

4. Maria Niculescu – “Diagnostic Global Strategic”, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

5. Dumitru Margulescu – “Analiza economico-financiara a intreprinderii”, supliment la “Tribuna Economica”, Bucuresti, 1994;

6. Dumitru Margulescu – “Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcard, Bucuresti, 1994;

7. Gheorghita Caprarescu – “Metode si tehnici moderne pentru managementul firmei”, Editura Economica, supliment la “Buletin Economic – Legislativ”, Bucuresti, aprilie 1999;

8. T. Zorlentan, C. Burdus – “Managementul Organizatiei”, Editura Economica, Bucuresti, 1998;

9. C. Mereuta, coordonator – “Analiza diagnostic a Societatilor Comerciale in economia de tranzitie”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994;

10. I. Romanu, I. Vasilescu – “Eficienta Economica a investitiilor”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.


Recommended