" A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " D i r e c t o r , Teodor Abagiu I n f o r m a þ i i * O p i n i i * A t i t u d i n i * A n c h e t e * D e z v ã l u i r i O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 824 28 aprilie 2016 16 pagini * 1,00 leu Cu susþinerea totalã a Alianþei electorale PSD-UNPR Mehedinþi M a r i u s S c r e c i u a i n t r a t o f i c i a l î n c u r s a p e n t r u P r i m ã r i a D r o b e t a T u r n u S e v e r i n Depuneri de candidaturi pentru Primãria Drobeta Turnu Severin: GABRIELA VALENTINA DOBROTÃ din partea PARTIDULUI MIªCAREA POPULARÃ DANIEL CÎRJAN din partea PARTIDULUI NAÞIONAL LIBERAL Cu prilejul Sãrbãtorilor Pascale, Guvernul României, în parteneriat cu Muzeul Naþional al Satului “Dimitrie Expoziþie cu obiecte populare de patrimoniu la Palatul Victoria Gusti”, a organizat miercuri, 27 aprilie 2016, între orele 10.00-15.00, la Palatul Victoria, o expoziþie de obiecte populare de patrimoniu. Costume populare, ceramicã, þesãturi ºi icoane pe sticlã au fost expuse pe Holul Oglinzilor, la sediul Guvernului, iar meºteri populari au prezentat demonstraþii de ouã încondeiate, sculpturã în lemn, picturã pe sticlã ºi lucru la gherghef. “ Valorile tradiþionale româneºti sunt parte a identitãþii noastre culturale. Continuare în pag. 13 C I T I Þ I Î N P A G I N A 2 Mehedinþiul va avea cel mai modern sistem de management al deºeurilor p a g . 4 p a g . 5 LANSAREA CANDIDAÞILOR Partidului Social Românesc Þinut în viaþã printr-un miracol divin p a g . 8
Transcript
"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"
Director, Teodor Abagiu
Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri
Obiectivmehedinþean
Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT
Obiectiv mehedinþean în format electronic
ww
w.o
biec
tiv-m
ehed
inea
n.roAnul XVIII Nr. 824
28 aprilie 2016 16 pagini * 1,00 leu
Cu susþinerea totalã a Alianþei electorale PSD-UNPR Mehedinþi
Marius Screciu a intratoficial în cursa pentruPrimãria Drobeta Turnu Severin
Depuneri decandidaturi pentru
Primãria Drobeta Turnu Severin:
GABRIELA VALENTINA DOBROTÃ din parteaPARTIDULUI MIªCAREA POPULARÃ
DANIEL CÎRJAN din parteaPARTIDULUI NAÞIONAL LIBERAL
Cu prilejul SãrbãtorilorPascale, Guvernul României,în parteneriat cu MuzeulNaþional al Satului “Dimitrie
Expoziþie cu obiecte popularede patrimoniu la Palatul Victoria
Gusti”, a organizat miercuri,27 aprilie 2016, între orele10.00-15.00, la PalatulVictoria, o expoziþie de obiecte
populare de patrimoniu.Costume populare,
ceramicã, þesãturi ºi icoane pesticlã au fost expuse pe HolulOglinzilor, la sediulGuvernului, iar meºteripopulari au prezentatdemonstraþii de ouãîncondeiate, sculpturã înlemn, picturã pe sticlã ºi lucrula gherghef.
“Valorile tradiþionaleromâneºti sunt parte aidentitãþii noastre culturale. Continuare în pag. 13
CITIÞI ÎN PAGINA 2
Mehedinþiul va avea cel maimodern sistem demanagement al deºeurilor
pag. 4
pag. 5
LANSAREACANDIDAÞILORPartidului Social Românesc
Þinut în viaþã printr-unmiracol divin
pag. 8
social - politicOBIECTIV mehedinþean 28.04. - 4.05. 2016pag. 2
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Dupã imensa crizã decredibilitate cu care s-a confruntatPSD dupã cãderea lui Adrian Duicu(nu mai punem la socotealã ce s-aîntâmplat ºi la nivel central, cãderealui Victor Ponta, ieºirea de laguvernare) era foarte puþin probabilca PSD sã-ºi revinã pânã la alegerilelocale din acest an. Criza a þinut maibine de un an, timp în care toatãlumea a aºteptat sã vadã ce se maipoate întâmpla. Însã tocmai ieºireade la guvernare a deresponsabilizatPSD, astfel cã întreaga încãrcãturã denemulþumire socialã a fost transferatã
Dezamãgiri ºi perspectivepe guvernul Cioloº, lãsând un PSDlipsit de „sarcinã” electricã, într-unoarecare con de umbrã, dându-itotodatã posibilitatea sã se redreseze. Aºa se face cã astãzi PSD nu e delocla pãmânt, cum poate era de aºteptat,ci e chiar principalul jucãtor la locale,urmat la distanþã considerabilã deliberali. Pentru liberali guvernareaCioloº, nici ea dar nici preºedinteleJohannis, nu a fost chiar ce-ºi doreauºi sperau sã fie. Cioloº, expresiatehnocratã a unor jocuri politicecontextuale, a ridicat puþine mingi lafileu liberalilor. Ca sã nu mai vorbimdespre preºedintele Johannis, ce acreat într-un timp scurt foarte multãdezamãgire. Liberalii aveau nevoie deun preºedinte jucãtor, în genul bãsist,ºi de un premier aºijderea. În plan local s-au descurcatonorabil, dar nu au reuºit sã încurceprea tare planurile social-democraþilor. Alegerile localele vor fiºi pentru liberali o probã, ºi una defoc, la capãtul cãreia probabil vor
trebui sã-ºi revizuiascã linia deconducere ºi întreaga strategiecombativã. Ceva nu le-a ieºitliberalilor în tot acest timp. Deºi auavut premise excelente (cãderea luiDuicu, a lui Ponta) undeva la niveluldiscursului public s-au împleticit,preferând joculeþe de culise, coterii,ºi nu demersuri coerente, articulateºi puternice de dialog cu cetãþenii.Condiþia aceasta ambiguã (ba înopoziþie, ba la putere) nu le-a permisprea mult loc de manevrã ºi nici einu au intuit pericolul în care se aflã.Acum e destul de târziu, cel puþinpentru momentul localelor, pe fondulrevirimentului PSD. Poate pentrualegerile parlamentare din toamnãliberalii îºi vor reconfigura strategia. În privinþa localelor nu putem speradecât ca liberalii, ºi nu numai ei, sãreuºeascã sã aducã în Consiliuljudeþean, o echilibrare a forþelor.Situaþia din 2012, când PSD dominaConsiliul judeþean, nu e tocmaifericitã. Nu e cazul sã ne dorim mari
majoritãþi care fac ce vor, sau ce vorºefii de partide, mai bine zis. E de dorito opoziþie viguroasã, consilierijudeþeni vocali ºi verticali, nu simpliridicãtori de mânã la ºedinþe. PSD ºi-a revenit în Mehedinþi graþietocmai lipsei de vigoare a liberalilor,de la care se aºtepta o atitudinepoliticã mai puternicã, mai aplicatãpe realitãþile sociale grele alejudeþului. Au lipsit, din partealiberalilor, marile demersuri deprotest, de combativitate antipsd,construirea unui front politic real,consistent. Complãcându-se înjoculeþe de-a puterea (pe fondulguvernãrii Cioloº) liberalii au uitat pece realitate politicã se aflã ºi-n cearenã localã complicatã joacã. PSDnormal cã a profitat ºi ºi-a întãritpoziþiile, sub un Aladin Georgescusuficient de matur ºi inteligent sãtrateze cu calm o situaþie politicãfoarte complicatã. A reuºit acest lucruºi pentru cã a avut alãturi de el doilideri bine înfipþi pe picioare, MariusScreciu ºi Liviu Mazilu, ultimulprovenind chiar din tabãra liberalã. Vom vedea cum se vor desfãºuralucrurile la locale, dar deja prea multesurprize nu pot fi. Marele hop pentruPSD nu vor fi localele, ciparlamentarele, unde PSD are multehibe, parlamentari fãrã consistenþã,aleºi în 2012 pe val antibãsist, darcare au dezamãgit enorm. S-ar puteaca la toamnã liberalii sã rãstoarnesituaþia în favoarea lor.
Primãria Severin ºi ConsiliulJudeþean Mehedinþi sunt obiectivelealegerilor locale, stabilite de PartidulSocial Democrat Mehedinþi, odatã cudepunerea luni a candidaturii luiMarius Screciu la Primãria DrobetaTurnu Severin. Candidatul Alianþeielectorale PSD-UNPR a fostîntâmpinat în faþa Biroului electoralde cãtre primarul în funcþie,Constantin Gherghe, care ºi-aexprimat încã o datã convingereacã severinenii vor alege un candidatserIos, cu experienþã în administraþie.
Marius Screciu a declarat cã ºi-adepus candidatura cu gândul sãcâºtige alegerile pentru PrimãriaDrobeta Turnu Severin ºi sã-ºi punãîn practicã proiectele: „Sunt conºtientde aceastã responsabilitate imensã,dar eu cred cã am experienþaadministrativã necesarã pentru aocupa funcþia de primar ºi cred cãseverinenii îmi vor da votul pe 5 iunie,
conºtienþi ºi ei cã sunt un om serios,un om responsabil. Avem o listã deconsilieri foarte bunã, oameni noi, dindomenii diverse de activitate, care ºtiucu ce probleme se confruntã oraºulºi care doresc sã mã sprijine înactivitatea mea. Sunt foarte multenume noi, tineri care îºi doresc sã facãceva bun pentru acest oraº. Suntmulte lucruri de fãcut, iar principalelemele proiecte sunt legate de locuri demuncã, infrastructurã, reabilitareatermicã, investiþii în educaþie, culturãºi sport, locuinþe sociale, siguranþacetãþeanului”. Preºedintele Partidului SocialDemocrat Mehedinþi, AladinGeorgescu, a spus cã experienþacandidatului pentru Primãriamunicipiului va fi determinantã pentrucâºtigarea alegerilor: „Îl susþinem peMarius Screciu ºi sunt convins cã elva fi primarul municipiului DrobetaTurnu Severin din 5 iunie. Nu mai
existã niciun dubiu cã este un candidatputernic, serios, cu experienþã înadministraþie, care va da un suflu nouadministraþiei locale”. Constantin Gherghe, preºedinteleUNPR Mehedinþi ºi primar în funcþieal municipiului a declarat cã estefoarte important sprijinul pe care îlva avea viitorul edil al Severinului:„Îmi doresc ca Marius sã fie primarºi Aladin Georgescu preºedinte deConsiliu Judeþean, pentru cã esteimportant ca cei doi sã fie din aceeaºiformaþiune sau alianþã politicã. Dacãvor avea din iarnã ºi sprijinulguvernãrii va fi ºi mai bine, pentru cãdistribuþia financiarã conteazã foartemult, de la Guvern ºi pânã la ConsiliulJudeþean, municipiu ºi comune. Îiºtiu bine pe Marius Screciu ºi peAladin Georgescu ºi sunt convins cãvor ºti sã gospodãreascã cu grijãmunicipiul ºi judeþul”.
Cu susþinerea totalã a Alianþei electorale PSD-UNPR Mehedinþi
Marius Screciu a intrat oficial în cursapentru Primãria Drobeta Turnu Severin
Gabriela Dobrotã este unom cu un suflet mare, un omgeneros, care îºi ajutã semenii ºicare are o predilecþie pentru frumosºi artã. Deºi este inginer de profesie,Gabriela Dobrotã are o pasiunepentru literaturã, fiind prietenã cufoarte mulþi scriitori, pe care i-asprijinit în editarea creaþiilor lor. Atrãit o perioadã în municipiul BaiaMare, unde a cunoscut ºi s-aîmprietenit cu mai mulþi scriitori dinacestã zonã a Maramureºului. Înurmã cu aproape douã luni de zile,doamna Gabriela Dobrotã a venitcu ideea demarãrii unui proiectcultural, denumit „Prieteniiliterare”, proiect care se doreºteunul extins la nivel naþional. Acestdemers cultural a fost concretizatprin tipãrirea unei cãrþi, intitulate„Prietenii literare Drobeta TurnuSeverin – Baia Mare”, volum carereuneºte în paginile sale creaþiiliterare de toate genurile (poezie,prozã, eseu, tradiþii, criticã literarã)ale scriitorilor din Drobeta TurnuSeverin ºi Baia Mare. „Ideeaprieteniilor literare – deºi pare unnonsens, cã ºi între literaþi suntorgolii – mi-a plãcut, venind ca ocontinuare a propriilor viziuni, cao oportunitate de a înlesnicunoaºterea ºi recunoaºterea întrescriitorii din douã zone pline deistorie, trecut ºi culturã ale þãrii
noastre. Eu sunt un om care credecã în viaþã trebuie sã faci ce îþiplace, iar creatorii de orice feltocmai asta fac, deºi întâmpinãmari ºi grele piedici în punerea învaloare a creaþiilor lor. Eu nu amacest har pe care îl au creatorii, euam darul de a-i ajuta pe alþii sã ofacã! Eu iubesc oamenii ºi mãbucur când reuºesc cumva sã îi facfericiþi! Aºa am fãcut mereu, amfost un om al faptelor, nu unademenitor ºi nu un om care doarpromite. Cred cã în viaþã trebuiesã faci ce vrei, pentru cã oricumvei fi criticat. Scriitorii din DrobetaTurnu Severin ºi cei din Baia Marefac acest lucru ºi mã bucur sã lefiu aproape ºi sã îi pot sprijininecondiþionat în demersul lor. Euam încercat continuu sã las urmeºi în viaþa altora, am reuºit ºipentru asta îi mulþumesc luiDumnezeu. Dumnezeu lucreazãprin oameni, EL este sus ºi vedetot ºi toate, mã iubeºte, dar ºi euÎL iubesc ºi EL mã iubeºte, altfelnu îmi dãdea puterea sã facatâtea”, mãrturiseºte GabrielaDobrotã în cuvântul sãu careprefaþeazã acest volum.
În cadrul evenimentelor prilejuitede Zilele Severinului, la Cafeneaualiterarã din incinta Cetãþii Medievalea Severinului a avut loc lansareavolumului „Prietenii literare Drobeta
Turnu Severin – Baia Mare”, încadrul Proiectului „eCreator”, unproiect de anvergurã naþionalã.Meritul pentru apariþia acestei cãrþiºi lansarea proiectului „Prieteniiliterare Drobeta Turnu Severin – BaiaMare” îi revine în totalitate doamneiGabriela Dobrotã, cea care a iniþiatºi a sprijinit financiar ºi sufleteºteacest proiect. Proiectul a demarat înurmã cu aproape douã luni cândscriitori din Baia Mare au venit înDrobeta Turnu Severin pentru oprimã întânire cu scriitoriiseverinenii. Scriitorii severineni ºibãimãreni reuniþi pentru lansareaacestui volum au avut numai cuvintede apreciere la adresa doamneiGabriela Dobrotã, iniþiatoarea ºisusþinãtorul financiar al acestuiproiect literar deosebit de importantpentru cultura localã. Directorul„eCreator”, poetul bãimãrean IoanRomeo Roºiianu, a spus, printrealtele, în cuvântul sãu: „Prin acestproiect am dorit sã aducem voceascriitorilor din Baia Mare în DrobetaTurnu Severin ºi a celor din DrobetaTurnu Severin în Baia Mare. Datoritãdoamnei Gabriela Dobrotã s-a pututfacilita aceastã punte de legãturã.Gabriela Dobrotã este un om de osensibilitate aparte ºi un caracteruriaº. Ea nu a uitat cã a trãit în BaiaMare. Dacã Gabriela Dobrotã nu arfi înþeles importanþa acestor prietenii Biroul de presã
ºi punþi de legãturã, eu nu aº firealizat acest proiect. Am adus cu noiaerul cald al sufletelor celor de laporþile nordului tuturor celor de laporþile sudului. Este de dorit sãstrângem rândurile pentru cã acestproiect prinde rãdãcini, ceea ceînseamnã cã ce am însãmânþat acumo lunã ºi jumãtate, a rãsãrit acum”.
Eugen Golea, preºedintele PMPMehedinþi, a vorbit în numeledoamnei Gabriela Dobrotã, careeste ºi candidatul acesteiformaþiuni politice pentru funcþiade primar al municipiului DrobetaTurnu Severin ºi care nu a pututpart icipa la evenimentul delansare. „Acest proiect nu are niciolegãturã cu campania electoralã.Acum 3 ani nici eu, nici GabrielaDobrotã nu eram în politicã. Neºtim de 10 - 12 ani. Eu am intrat înpoliticã sã schimbãm ceva în bineîn oraºul acesta ºi am convins-oºi pe Gabriela Dobrotã sã seimplice, pentru cã este un omcapabil ºi un profesionist înadevãratul sens al cuvântului, decare municipiul Drobeta TurnuSeverin are nevoie. Ceea ce vãpromit este cã ne vom implica încontinuare în acest proiect. Vãmulþumesc în numele meu ºi alGabrielei Dobrotã”, a spusEugen Golea.
Pânã la finalul anului,Mehedinþiul va beneficia de unuldintre cele mai moderne sisteme demanagement integrat al deºeurilordin þarã. Consiliul JudeþeanMehedinþi a derulat ultimeleoperaþiuni, înainte de recepþia finalãa staþiei de sortare a deºeurilor dinzona Malovãþ, investiþie desfãºuratãîn cadrul implementãrii „SistemuluiIntegrat de Management alDeºeurilor”, un proiect finanþat prinaxa POS Mediu, cu o valoare totalã
de peste 27 milioane de euro.Proiectul are în vedere colectarea
deºeurilor din întreg judeþul. Pentruaceasta, au fost construite centre decolectare a deºeurilor menajere înpatru staþii de transfer, pe raza oraºelorOrºova, Strehaia, Baia de Aramã ºiVânju Mare, urmând ca deºeurilecolectate sã fie transportate apoi cãtredepozitul ecologic din comunaMalovãþ, unde vor fi supuse unei noisortãri pentru valorificare ºi reciclare.Prin implementarea acestui proiect au
fost închise 3 depozite dedeºeuri neconforme cunormele de mediu, aflate peraza oraºelor Strehaia, Baia deAramã ºi Vânju Mare.
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, a fost prezent joi,21 aprilie 2016, la Staþia desortate a deºeurilor din zonaMalovãþ, unde au fostefectuate ultimele teste înaintede punerea în funcþiune aobiectivului cu o capacitatetotalã de 33.182 tone / an.
„Acest proiect este unsucces al bunei conlucrãri
între Consiliul Judeþean Mehedinþi,guvernarea Victor Ponta, echipa dela Autoritatea de Managementpentru POS Mediu ºi ComisiaEuropeanã. Investiþia de la Malovãþîn cadrul acestui proiect este de 11milioane de euro, iar recepþia finalãva fi fãcutã în luna iunie. Totodatã,înfiinþarea ºi punerea în funcþiune acelor patru staþii de sortare ºi adepozitului ecologic înseamnã peste50 de locuri de muncã nou create”,a declarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi. Obiectivele de investiþii prevãzute prinproiect, atât în ceea ce priveºteachiziþiile (maºini, utilaje, echipamentede colectare), cât ºi construirea staþiilorde transfer, a staþiei de tratare mecano-biologicã (T.M.B.), ºi a staþiei desortare Malovãþ, au fost finalizate. Au fost achiziþionate peste 8.500 depubele, peste 3.500 de recipienþi, 9autocamioane, marca MAN, 15
Fonduri europene de peste 27 milioane de euro investite în modernizarea serviciilor publice din judeþ
Mehedinþiul va avea cel mai modernsistem de management al deºeurilor
presscontainere de 24 m.c., 9containere pentru transportuldeºeurilor periculoase, 8 containerepentru colectarea ºi transportuldeºeurilor voluminoase. Pentrucolectarea deºeurilor biodegradabileºi a producerii compostului îngospodãriile individuale din mediulrural au fost achiziþionate 12.700compostoare casnice. Mijloacele detransport ºi echipamentele decolectare au fost repartizate, prinproiect, în fiecare dintre cele 5zone ale judeþului.
„Implementarea acestui sistemmodern ºi eficient de gestionare adeºeurilor la nivelul judeþuluiMehedinþi va asigura respectarealegislaþiei europene de protecþie amediului ºi va duce creºterea niveluluiserviciilor publice pentru cetãþeni.Proiectul prevede colectareaselectivã a deºeurilor menajere din gospodãrii, a deºeurilor din comerþ,industrii ºi instituþii publice similarecelor menajere, a deºeurilor dingrãdini ºi parcuri, a deºeurilor dinpieþe ºi a deºeurilor stradale”, aprecizat Aladin Georgescu.
Consiliul Judeþean Mehedinþi vaderula, în cadrul acestui proiect, oamplã campanie de informare ºiconºtientizare a cetãþenilor în legãturãcu problematica deºeurilor ºi aprotecþiei mediului în general.Campania se va adresa tuturorcategoriilor de public, dar va acordao atenþie deosebitã tinerei generaþii,care va fi implicatã într-o serie deacþiuni creative ºi concursuri cu roleducativ.
În data de 18.04.2016, încadrul unui protocol de colaborareîncheiat între Colegiului NaþionalEconomic “Teodor Costescu” ºiLiceul Teoretic “ªerban Cioculescu”din Drobeta Turnu Severin s-a derulatediþia I a concursului pe teme deantreprenoriat, cu titlul “Drumul spresucces – micul antreprenor”. Au participat elevii claselor a X-a, a XI-a ºi a XII –a, în numãr de 10, din cadrulcelor douã licee partenere precum ºicadre didactice care fac parte din echipade proiect: Nãnuþi Claudia – director,Berciu Livia – director adjunct, prof:Miculescu Tatiana, Ianoº Elena Claudia,Croitoru Marinela, Ianoº Mircea , LiciuConstanþa –din cadrul ColegiuluiEconomic “Theodor Costescu” precum
Drumul spre succes –micul antreprenor
ºi Iorga Mihaela – director, prof:Andriþoiu Leontina,TãnãsescuAniºoara, Vlãduþ Simona din CadrulLiceului Teoretic “ªerban Cioculescu”. Concursul s-a încheiat cu rezultatefoarte bune obþinute de elevi LiceuluiTeoretic “ªerban Cioculescu” aceºtiafiind premiaþi dupã cum urmeazã:1. Premiul I Balaci Ana – Maria(clasa a XII –a)2. Premiul al II – lea - Vâlvoi Anda(clasa a XI –a)3. Menþiuni - Iliescu Cristina (clasaa XII –a)- Badea Simona (clasa a XII –a)- Mustaþã Denisa (clasa a XII –a)
Director Liceul Teoretic“ªerban Cioculescu”,
Prof. Iorga Carmen - Mihaela
Biroul de presã
Paºte Fericit!Cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte,
colectivul Casei de Asigurãri de Sãnãtate Mehedinþivã ureazã ca LuminaSfintei Învieri sã vã
Sâmbãtã, 23 aprilie a.c., înprezenþa a peste 200 de membri ºisimpatizanþi, Partidul SocialRomânesc - filiala Mehedinþi, ºi-aprezentat candidaþii ce vor intra încursa pentru alegerile locale din 5iunie din judeþul Mehedinþi. Laeveniment a fost prezent senatorulMircea Geoanã, preºedintelePartidul Social Românesc.
„În calitate de preºedinteinterimar al filialei judeþene Mehedinþiîi mulþumesc cu profund respectdomnului preºedinte Mircea Geoanãpentru cã este în mijlocul nostru,aceasta fiind o dovadã în plus cã ceide la centru nu ne uitã. Deºi aceastãformaþiune politicã a luat fiinþã destulde târziu, în data de 17 septembrie2015, prin activitatea susþinutã ºidesfãºuratã de cei care au constituitnucleul acestei organizaþii, am reuºit,într-un timp deosebit de scurt, sãcreãm 27 de organizaþii de bazãteritoriale la nivelul judeþului, care aufost create prin discuþiile efective cucetãþenii care au venit cãtre noi,determinaþi de oarecare neîncredereîn tot ceea ce s-a întâmplat pânãacum în Mehedinþi. Aceastãdezamãgire a mehedinþenilor, aelectoratului, ne sprijinã. În calitate decandidat la Consiliul Judeþean aº vreasã vã spun cã în oferta mea politicãîn primul rând este o încercare de acapacita toate forurile de resort lanivelul administraþiei locale ºijudeþene încât sã gestionãm cueficienþã economicã bunã acelefonduri care ar trebui sã se întoarcãîn favoarea dvs., în calitate decontribuabili. Infrastructura va sta învizorul meu, va sta în vizorul meuîncercarea de a-i determina peconsilieri sã se aplece mai multasupra nevoilor pensionarilor,tinerilor, pentru cã se constatã unexod serios de tineri cãtre alte þãri,crearea de noi locuri de muncã lanivelul judeþului ºi al localitãþilor dinjudeþ. Obiectivele noastre vor prindecontur în viitor, iar acest viitor va fialãturi de noi, de PSRO, ºi vom reuºisã realizãm speranþele ºi încredereadvs. în noi,” declara NICOLAEBÃRAN, candidat la Consiliul
Judeþean Mehedinþi.„Îi mulþumesc lui Dumnezeu
cã sunteþi alãturi de acest partidminunat, tânãr, care ºtie clar pe cedrum merge, pe un drum pe carealþii au încercat ºi nu au reuºit.Mulþumesc pentru încredereaacordatã la catedrã, pe ºantier, lângãtractoare sau pe scenã. Scena deacum este cea mai importantãpentru cã vã reprezint ºi pe dvs.,familia mea, familiile dvs., ºi trebuiesã avem mare grijã unii de ceilalþi,pentru cã suntem o echipã tânãrã ºiputernicã. A sosit momentul caoraºul sã aibã un nou primar. Credcã a sosit momentul sã îºi deschidãuºa cãtre noi, sau sã deschidem noiuºa celor care au idei bune, ca sã lepunã în practicã într-un timp relativscurt. Avem nevoie de sprijin ºi dela Bucureºti, ºi sã sperãm cãseverinenii ºi mehedinþenii ne vorîntinde o mânã iar noi vom face totulsã-i sprijinim“, declara DANIELEUGEN ZORILÃ, candidat la fotoliulde primar al municipiului DrobetaTurnu Severin.
„Soarta surâde celor curajoºi“,spune un vechi dicton. Ce aþi fãcutaici, la Mehedinþi, este opera unuigrup de oameni curajoºi, ºi pentruasta mã plec în faþa dvs., vã salut ºivã aplaud din inimã. Când am plecatla drum am ºtiut cã va fi foarte greu,mã bãteam cu balaurii mari ºi destulde învãþaþi la rele. Am plecat la drumfãrã niciun leu în buzunar, fãrã sã
avem sau sã cerem ministere,deconcentrate, acces la bani saufuncþiuni publice. Lupta pe caretrebuie s-o ducem cu toþii, în aceastãfrumoasã ºi curajoasã încercare avieþii noastre este sã arãtãm cã sepoate face ºi altfel de politicã înRomânia. Dupã nici un an de zile zecide mii de membri de partid se adunãîn jurul unei idei, în jurul nostru.Politica este o profesiune nobilã, estefãcutã sã schimbe în bine viaþacomunitãþilor. Noi am demonstrat încâteva luni de zile cã se poate facepoliticã în România. Sã nu uitãmceea ce ne uneºte: cinste, modestie,muncã ºi dragoste faþã de oameni,aceasta este de fapt misiuneanoastrã, sã arãtãm cã România nueste o þarã pe ultimul loc în Europa,sã arãtãm cã se pot crea locuri demuncã, cã bãtrânii pot avea o viaþãliniºtitã ºi tinerii noºtri se pot întoarceacasã. Mehedinþiul este aproapedistrus de corupþie ºi deincompetenþã, este o tristãconstatare, se vede cu ochiul liber.Am sã merg cu domnul primar alDrobetei în strãinãtate ºi o sã facempropuneri pentru investiþii ºi pentru acrea locuri de muncã în Drobeta.Asta este promisiunea mea pentrumehedinþeni ºi pentru alte judeþesãrãcite din þara asta. Noi nu facempoliticã sã punem la portofel, trebuiesã facem politicã pentru oameni. Vãchem aici împreunã cu Dan Zorilã ºiNicolae Bãran sã eliberãm
Mehedinþiul din iobãgia politicã pecare nu o meritã. Nu are cinealtcineva sã facã asta în afarã de noi.Suntem singurul partid cu adevãratnou ca principii ºi valori, se poate facetreabã în Severin, în Mehedinþi, înRomânia“, spunea, în discursul sãu,MIRCEA GEOANÃ, preºedinte PSRO.
PSRO propune electoratului dinMehedinþi candidaþi la Primãrie înurmãtoarele comune: BALTA-Constantin Bârlan; BALA-ConstantinFleancu; BURILA MARE-DumitruBelici; CORCOVA-Ion Giubega;MALOVÃÞ-Vasile Mãnescu; PÃDINAMARE-Sorin Zimþa; PODENI-AdrianPopescu Vlãdica; PONOARELE-Constantin Doman; OPRIªOR-MirelaChipeºu; TÂMNA-Ion Papuc;VOLOIAC-Petricã Turcu; VÂNÃTORI-Marian Cepoi. De asemenea, Partidul SocialRomânesc filiala Mehedinþi aredepuse liste de consilieri înlocalitãþile: Cãzãneºti, Husnicioara,Gârla Mare, Livezile, Obârºia deCâmp, Obârºia Cloºani, Salcia,ªovarna, ªimian, Vlãdaia. PSRO propune candidat pentruPrimãria ORªOVA pe Doru Petrache,la BAIA DE ARAMÃ, Victor Stoican,iar la Primãria STREHAIA, IonChirculescu. Pentru Primãriamunicipiului Drobeta Turnu Severincandidatul este DANIEL EUGENZORILÃ. Lista de consilieri judeþenieste deschisã de avocatul NicolaeBãran, preºedintele PSRo Mehedinþi.
* Cum anticipam încã desãptãmâna trecutã, fãcurã ce fãcurãliberalii ºi îºi dãdurã din nou custângul în... Dreapta politicã pe careei, cicã, ar reprezenta-o exemplar peeºichierul politic românesc. Fãcuserãºi ei o alegere inspiratã de candidaturãla Primãria generalã a Capitalei, cuMarian Munteanu, dar, cum sã zic, dacãnorocul refuzã sã se lipeascã de ei, cepoþi sã le faci?! Concret, torpilaþi, dinmai toate pãrþile, cu tot felul de aberaþiipropagandistice, cu tot felul de infecþiimanipulatorii (manipulante,„manipulite” –aº!) soldaþii conduceriibicefale Gorghiu- Blaga s-au dat sfioºinevoie-mare la o parte din jurulcandidatului propriu, lãsându-l peacesta singur în calea lupilor, cum sunãun titlu celebru. Ajutat de o bunã dozãde bun-simþ sã realizeze în ce situaþiese aflã, Marian Munteanu le-amulþumit liderilor liberali „pentruîncrederea acordatã” (oh, Doamne,cumplitã ironie, dar cine, Doamne iartã-mã, sã o sesizeze!?) ºi ºi-a anunþatretragerea candidaturii, lãsând culoarliber sã candideze penibilului bãsistCãtãlingi Predoiu. Despre care am aflat,la doar câteva zile de la „ungere”, cã,pe vremuri, cânta, dansa, bea, dormea,cu dispãrutul într-un aproximativ neant,
Cu stângul în... DREAPTACristian Sima. Cum care Sima, nu-lºtiþi? Parol cã nu vã cred, mult stimaþiºi distinºi! Spectacolul, vorba aiadeºteaptã, continuã! * Miniºtrii guvernului condus deomul cu breton rar, ce aduce acombatant recent evadat din oastea luiRobin Hood, au început sã demisionezepe capete. Ceea ce, la o adicã, este unsemn pozitiv. Pe când demisia luiDâncu, de pildã, despre care am vagasenzaþie cã, pardon, cam freacã menta?Dar sinistrul de la Educaþie, responsabilcu (cu-cu!) curajul „reformist”, pe cândºi-a pus în gând sã ne lase? Duiosul dela Culturã, cãruia or sã-i cânte, în curând,la fereastrã marºuri „mobilizatoare”instrumentiºtii de la Operã, cãrora li se-ndoaie de spectatorii plãtitori de bileteºi le-ntorc acestora, mai nou, spatelecu graþie, duiosul de la Culturã, cumspuneam, ce are de gând? Dar ºeful lorsuprem, care ºi-a asumat total guvernul(„Guvernul meu”, n’est-ce pas?), carea ºi fost operat, zilele trecute, cicã la umãr(mare tenismen, probabil ºi un pui deyogin, ce mama ei de treabã?!),dumnealui, prin urmare, îºi asumã vreoresponsabilitate pentru aceastã cãdereîn abis? Poftim? * Despre acest Klaus WernerIohannis se mai vorbeºte cã nu ºi-ar
mai duce mandatul pânã la capãt. Bachiar cã nu l-ar mai duce nici mãcarpânã la sfârºitul acestui an. Nucunoaºtem prea bine motivaþia acestorzvonuri, dar, dacã s-ar întâmpla aºa,n-ar fi mare pagubã. Omul, pe de oparte, a cam ars gazul de pomanã prinþarã, de când e preºedinte (nu ºi în afarã,unde se simte ca gãsca pe apã (nu, nugâsca de nevastã-sa!), iar, pe de altãparte, de peste hotare, el nu a venitdecât, cel mult, cu niºte vânt de pacerelativã, nici mãcar de Dunaevski. Astaeste, nu avem ce-i face. TrãiascãFacebook-ul, reþeta falimentului politic! * Acelaºi Iohannis, crezându-seprobabil tãtucul suprem alpoliticienilor români, i-a transmis luiLiviu Dragnea sugestia, cicã, sãdemisioneze din funcþia de preºedinteal PSD, dupã ce a primit de la ÎCCJdoi ani de închisoare cu suspendare.
I-auzi brâul! Ce spui, Franz? De cândai început dumneata sã dai ordine încasa altora? Cine ºi unde te crezi?Nu ar fi mai bine sã-i dai ordine (mãrog, sugestii) nevesti-tii? Pentru cã,pe bune, uneori dumneaei dãimpresia cã are nevoie. În atâþia anide politichie, fie ºi de calitatea celeiautohtone, nu ai învãþat adevãrulelementar cã un partid este o entitateprivatã, prin urmare cã este un abuzuriaº sã te amesteci în treburile luiinterne, mai ales atunci când estevorba de situaþia lideruluirespectivului partid? Te considerivreun soi de Dumnezeu pe pãmânt?Cine þi-a dat dumitale aceste drepturi?La urma urmei, nu þi-e, mãcar puþin,ruºine? Aºa, mãcar puþin? (Sperãmcã, din toate astea, nu-ºi închipuiecineva cã murim de dragullui...Dragnea!! Asta ne-ar mai lipsi.) * ªi-au depus ºi mehedinþeniinoºtri ca brazii dosarele decandidaturã! Penibili, pânã peste cap,Gherghe C. ºi, cu mare pãrere de rãu,Marius Screciu, care a intrat în circulobiºnuit, de trei pipe rãsuflate, alprimului. De ce? Probabil cã v-aþi datseama ºi dumneavoastrã, stimaþicititori, aºa cã nu mai insistãm. Nude altceva, dar sã nu zicã lumea cãinfluenþãm electoratul, vai de sufletulnostru! Cu toatã simpatia, regretesincere, Marius Screciu! * La „Zilele Severinului” a plouat,vorba cuiva, pânã la fleºcãialã.Parcã în ciuda încremenitului însistem Gherghe C., primar. Încã. Sãsperãm cã situaþia nu se va repetaºi cu ocazia Sãrbãtorii ÎnvieriiDomnului! Sã sperãm! Altminteri, s-ar putea sã ispãºim, noi severinenii,cine ºtie ce obscur blestem.Sãrbãtori fericite, tuturor cititoriloracestei rubrici, în pace ºi armonie!
Constantin Sârbulescu – 12 ani înfruntea CJ Mehedinþi
Constantin Sârbulescu afost cel mai longeviv preºedinte alConsiliului Judeþean Mehedinþi. Astat în fruntea CJ Mehedinþi treimandate consecutive, însumând 12ani, mai precis din 1996 pânã în2008. Constantin Sârbulescu adevenit pentru prima datã preºedinteal Consiliului Judeþean Mehedinþi înanul 1996, din postura de membrual PDSR Mehedinþi, graþie uneiînþelegeri cu fostul lider þãrãnistVirgil Popescu. De atunciConstantin Sârbulescu a fost nevoitsã facã alianþe politice postelectorale pentru a-ºi pãstra funcþia,întrucât de fiecare datã a fost alesprin votul indirect al consilierilor
Constantin Sârbulescu ºi Cornel Ghiþãjudeþeni, nu prin votul direct alalegãtorilor. Introducerea votuluiuninominal pentru alegereapreºedinþilor Consiliilor Judeþene laalegerile locale din anul 2008 i-a fostfatal preºedintelui ConstantinSârbulescu, cel puþin în municipiulDrobeta Turnu Severin, acestapierzând categoric în faþa rivaluluisãu, democrat-liberalul Marius Bãlu.Este greu de crezut însã cã, ºi înipoteza în care s-ar fi menþinutvechiul sistem de vot, el ar fi rãmasîn funcþie, întrucât ºi partidul pe careîl reprezenta a obþinut un scorelectoral sub aºteptãri la acelealegeri. Cert este cã nemulþumirilecetãþenilor, care au doritschimbarea, au vizat problemeconcrete, nerezolvate ºi care autrenat ani buni. Multe dintrepromisiunile sale electorale nu aufost soluþionate încã din mandateleprecedente. Aducþiunea cu apãpotabilã din sursa Topleþ a fost unadin promisiunile lui ConstantinSârbulescu, pentru care s-a bãtutmultã monedã electoralã ºi care arãmas doar la stadiu de intenþie.Acesta, dar ºi alte promisiunielectorale au cântãrit în orientareavoturilor mehedinþenilor. Surpriza afost cu atât mai mare cu cât nu
numai unele sondaje de opinie, ciºi logica electoralã îl dãdeau peConstantin Sârbulescu câºtigãtorfãrã emoþii. Probabil marea sa vinãa fost aceea cã ºi-a subestimatadversarul politic, mizând pe faptulcã Marius Bãlu nu era suficient decunoscut în teritoriu. S-a demonstratla acele alegeri cã nu întotdeauna celcare deþine pârghiile administrativedintr-un judeþ are ºi câºtig de cauzãîntr-o confruntare electoralã. Maimult chiar, acele alegeri au probatfaptul cã neonorarea angajamentelornu mai poate pãcãli electoratul.Totuºi, Constantin Sârbulescu, înciuda prestaþiei administrativediscutabile avute, a pierdut alegeriledin anul 2008 pe mâna lui, graþieunei atitudini politice caracterizatede mândrie pânã la infatuare,siguranþã debordantã ºi convingereaneþãrmuritã cã mehedinþenii îlapreciazã sincer. Acea strategieelectoralã s-a dovedit în cele din urmãdeficitarã, demonstrând, totodatã, cãsocoteala din cabinetul de preºedinteal CJ Mehedinþi sau din sediul PSDMehedinþi nu se potriveºte curealitatea electoralã din judeþ. Dupãce a pierdut preºedinþia CJMehedinþi, Constantin Sârbulescu aieºit definitiv din scena politicã localã,
unde ajunsese la un moment datun lider al PSD Mehedinþi, fiindpractic omul doi în partid dupãpreºedintele Eugen Nicolicea.
Cornel Ghiþã – unul dintre cei treideputaþi ai PDL Mehedinþi
Cornel Ghiþã a fost un politicianactiv pe scena politicã localã ºi unulcare a obþinut numeroase funcþii
alese. Cornel Ghiþã a fost membrual PDL Mehedinþi, singurul partid încare a activat. Între anii 2004 ºi 2006a fost preºedinte al Biroului PoliticLocal al PD Drobeta Turnu Severin,practic preºedintele acesteiorganizaþii politice locale, iar între2006 ºi 2008 vicepreºedinte. În anul2004 a fost ales consilier local dinpartea PD Drobeta Turnu Severin ºireales în 2008 pe lista de consilierilocali a PDL Drobeta Turnu Severin.Marea performanþã electoralã a luiCornel Ghiþã a fost în anul 2008,când a fost ales deputat din parteaPDL Mehedinþi pe ColegiulUninominal 1 Drobeta TurnuSeverin. În calitate de deputat, ceamai importantã funcþie deþinutã a fostaceea de vicepreºedinte al Comisieipentru Muncã ºi Protecþie Socialãdin Camera Deputaþilor, fiind ales cuunanimitate de voturi în faþa altorcolegi mult mai cunoscuþi dinaceastã comisie, precum SilviuPrigoanã sau Gelu Viºan. Într-operioadã scutã de timp a ºi condusaceastã comisie. La finelemandatului de deputat, în anul 2012,Cornel Ghiþã nu a mai candidatpentru încã un mandat. A rãmas încontinuare în partid, acum fiind unsimplu membru al PNL Mehedinþi,fãrã sã mai facã politicã activã.
Mircea Popescu
Fotoexpoziþia temporarã“Dantelãrii în piatrã” realizatã de Secþiaªtiinþele Naturii a Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier a fost organizatã cuocazia Zilei Pãmântului ºi expusã înPavilionul multifuncþional al muzeului,în cadrul programului “ªcoala altfel:Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun 2016”(perioada 18 -22 aprilie 2016). Ziua Pãmântului a fost sãrbãtoritãpentru prima oarã în anul 1970, iardata de 22 aprilie a fost aleasã desenatorul american Gaylord Nelsonsusþinãtor al miºcãrii pentru protejareamediului înconjurãtor. ZiuaPãmântului are ca obiectiv încurajareatuturor oamenilor sã protejeze maimult mediul înconjurãtor. Tematica expoziþiei a fost sugeratã delapiezurile de la Ponoarele dinComplexul carstic Ponoarele.Lapiezurile reprezintã forme carstice
“DANTELÃRII ÎN PIATRÔ
deosebite pe care apa le-a încrustatîn calcare ºi formeazã adevãratedantelãrii în piatrã. Ele au forma unorcaneluri fiind adevãrate riduri brãzdatede timp pe suprafeþele calcaroase.Câmpurile de lapiezurile de la
Ponoarele se remarcã prin varietateºi extindere, expresivitatea priveliºtiifiind datã de adâncimealapiezurilor ºi diversitatea de formepe care au luat-o sculpturile în stâncã.
Cineva a avut grijã ca liftele pãgînesã sarã la gîtul Europei creºtine, sãasedieze cetatea celor 2000 de ani decreºtinism, de mucenicie, sacrificiu ºimoarte pentru credinþa în Dumnezeu!Mulþi au voit sã ne cucereascã pentrua ne impune dumnezeul lor, însã, înistorie, creºtinii ºi-au apãrat credinþacu preþul vieþii! Astãzi, se încearcãsupunerea cu armele manipulãrii.Presa vîndutã ºi aservitã promoveazãanormalitatea, satanismul,homosexualitatea, încercînddistrugerea fiinþei naþional-creºtine.Slugi ai Turnului Babel, unii jurnaliºtise cred mari analiºti ºi comentatori detemut! În realitate, nu sînt decît niºteindivizi parºivi, agresivi, susþinãtorifervenþi ai devianþei ºi decãderiiumanitãþii, seniori ai comerþului cusuflete, încît te cruceºti cu cîtãimbecilitate lovesc în Bisericã ºi încreºtinismul european! Te cruceºti cîtde uºor pot pune pe butuci valorilenaþionale ºi cît de uºor poate fimanipulatã generaþia naivã afeisbucului! Anormalitatea,pornografia, ateismul ºi libertinajul sîntsupra-promovate în România! Lideriidin umbrã, în stare sevraj, ai Bruxelles-ului, joacã pe degete multiculturalismul(amestecul religiilor ºi culturilor),„rarefierea” populaþiilor creºtine ºiinstalarea controlului total.
Vor decreºtinarea Europei Nu-i de mirare cã chipul„monstrului antihrist”, prezent înmass-media, postere, afiºe, reclame,în cãrþile ºi jocurile pentru copii,îmbolnãveºte sufletul lor nevinovat,iar ei încep sã gîndeascã cu minteastãpînilor, în slogane de robot setatpe autodistrugere. Sîntem vinovaþipentru cã permitem educareacopiilor noºtri dupã calapoadele
erorilor occidentale, pentru cã îilãsãm sã ni-i deformeze televizorul,internetul, cluburile, strada, filmeleºi activitãþile deviante, de import.Susþinãtorii unei Europe Laice,dezbrãcatã de orice moralã creºtinã,au cerut în Parlamentul Europeanblocarea acþiunilor cu caracterreligios creºtin, promovareahomosexualitãþii ºi acordarea dedrepturi speciale pentru migranþiicare au sufocat Europa. Cel maiînfocat susþinãtor al decreºtinãriiEuropei fiind, în vremea mandatuluisãu, însuºi, preºedintele consiliuluiEuropei, Herman Van Rompuy,personajul despre care se spune cãar fi fãcut spume la gurã (avea o dozãla bord) cînd a ajuns în Româniapentru prima oarã. „Sã terminãmodatã pentru totdeauna cu acesteciori negre din Carpaþi”, a strigatRompuy, referindu-se la preoþii ºicãlugãrii creºtini. Totuºi, la noi nu etotul pierdut! Tineretul a strînsrîndurile în jurul Bisericii, în ºcolise predã încã religia, iar pãrinþii îºiînvaþã copiii „Tatãl nostru” ºi „Înger,îngeraºul meu”, chiar dacã autiºtiide serviciu medaliazã ateii cu „Nihilsine Deo”, iar, „Taxi”-metriºtii ºiasociaþii lor nu vãd pericolulMoscheii lui Erdogan din Bucureºtidin pricina Catedralei MîntuiriiNeamului!
Formula ºtiinþificã a nemuririi Deruta vine însã ºi de la exponenþiiºtiinþelor! Exemplu elocvent esteStephen Hawking, care, dreptmulþumire cã Dumnezeu îl þine înviaþã printr-un miracol, l-a negat peDumnezeu în repetate rînduri.Hawking susþine cã miracolelereligioase „nu sunt compatibile cuadevãrul ºtiinþific”. Are dreptate!Miracolele divine sînt incompatibilecu ºtiinþa, atunci cînd limitelecunoaºterii au ajuns la graniþã!Dumnezeu i se ascunde lui Hawkingmai bine decît îºi poate imaginaºtiinþific ºi se „amuzã copios” la auzulaberaþiilor! Cum se face, totuºi, cã ºisavanþii pãrãsesc lumea, nu printr-oformulã ºtiinþificã, ci la fel ca toþimuritorii? Cum se face cã moarteaeste egalã pentru toþi? De ce nu a
descoperit Stephen Hawking formulaºtiinþificã a nemuririi, dacã totîndrãzneºte sã se ia de piept cuDumnezeu în cartea sa „A BriefHistory of Time” („O scurtã istorie atimpului”)? Într-un interviu acordatpublicaþiei „The Guardian”, Hawkinga afirmat cã nu crede în viaþa de dupãmoarte, caracterizînd conceptul drept„basm pentru oamenii fricoºi”. Nucumva, darwinismul este un basmpentru copii, inventat de atei,Domnule Stephen Hawking?Dumnezeul necreat ºi indestructibila creat Universul în baza unor legidivine, unele desluºite de savanþi ºi,regretabil, folosite în scopuridistructive. Numai cunoscînd aceste„legi” ºi respectîndu-le vom reuºi sãne apropiem de Dumnezeu. Savanþiiau descoperit prea puþine piese dininfinitul puzzle creat de Dumnezeu.
„Ãla e mort, sufleteºte, iarcelãlalt e viu”
„Sunt ateu!”, a afirmat Hawking într-un dialog cu jurnalistul spaniolPablo Jauregui. Foarte bine, e ateupe pielea lui! Ce este, oare, ateul,dacã nu un personaj rãzvrãtitîmpotriva ordinii firii, care areconvingerea eronatã cã Universul seînvîrte în jurul teoriilor sale, chiardacã în îngustimea sa de vederi nicinu-i bãnuieºte infinitatea. „Cânddiscut cu un ateu e ca ºi cum aºdiscuta cu uºa. Între un credinciosºi un necredincios nu existã nici olegãturã. Ala e mort, sufleteºte, iarcelãlalt e viu ºi între un viu ºi un mortnu existã nici o legãturã.Credinciosul creºtin e viu”, afirmacelebrul filosof ºi teolog Petre Tuþea.ªi Iisus Hristos e viu pentru creºtini,domnule Stephen Hawking! Sigur,fizicianul face cinste ºtiinþei, dar înce priveºte metafizica, a intrat peteren alunecos ºi i-a fugit pãmîntulde sub tãlpi! N-a reuºit sã-ºidepãºeascã abecedarul cunoaºteriide sine, nici pe cel al percepþiei dedincolo de aparenþe. Sã nu uitãm cãfizicianul, transformat de mass-media în formator ºi manipulator deopinie, a recunoscut oficial cã a greºitcu teoria care spunea cã în GauraNeagrã informaþia este distrusã!
Teoria i-a fost demontatã de un altsavant contemporan.
Hawking nu este mai presusdecît Nicolae Constantin
Paulescu Hawking, însuºi, un miracol divin,datã fiind longevitatea sanemaiîntîlnitã în condiþiile unei bolidegenerative, ar fi trebuit sãdescopere de ce lumea este fãcutãpreponderent din materie ºi nu dinantimaterie? De ce materia ºiantimateria nu au fost create în pãrþiegale la „Facerea” Universului? Dece nu a descoperit formula fizicã anemuririi? Hawking nu este cu nimicmai presus decît Nicolae ConstantinPaulescu, pãrintele insulinei,„personalitate dominatã decunoaºterea adevãrului pe caleanaturalã, a inferenþei ºtiinþifice, laturãreprezentatã de concepþia „ScioDeum esse” („ªtiu cã Dumnezeuexistã”); ºi cunoaºterea adevãrului pecalea supranaturalã, a revelaþiei,laturã reprezentatã de concepþia„credo in Deum” („cred înDumnezeu”)” (C.P.). Stãruinþa princare Hawking neagã existenþa luiDumnezeu þine, mai degrabã, decondiþia de om captiv în propriul trup,cunoscut fiind faptul cã fizicianulcomunicã cu ajutorul unui muºchial obrazului conectat la un senzor ºila un sistem de redare computerizatãa vocii. Dar creierul? Greu de înþelesaspectul, deoarece nu existã explicaþiide naturã ºtiinþificã convingãtoare,fiind caz unic. Sã nu ºtie Hawking cãscrierile biblice þin de o super-ºtiinþãdivinã, iar omul, ca specie atît dearmonios ºi inteligent creatã, n-aapãrut ca o ciupercã dupã ploilecosmice? Laborator extrem decomplex, omul are un Creator, dar„Nebunul zice în inima lui: nu existãDumnezeu!”. Ce ºtiu savanþii despresuflet? Doar cã acesta cîntãreºte treigrame. Dacã Hawking nu crede înDumnezeu doar pentru cã nu îl poatevedea, nu înseamnã cã Dumnezeu nuexistã. Nici gîndul nu poate fi vãzut,dar existã! A vãzut cineva vreodatãun gînd?
Actualul ºef al statului, deºilasã în marea parte a timpului sã secreadã cã nu este aºa, Klaus Iohannisa transmis ºi el ceva românilor însãptãmâna premergãtoare sãrbãtorilorpascale. Oricum pentru el e alt timp,altã poveste, altã sãrbãtoare încalendar, pentru cã a ciocnit ouãle dePaºte de acum o lunã, dupã cum erastabilit de cãtre religia ºefului boss dela Cotroceni. ªi nici mãcar nu au fostvorbele sale, ci au fost scrise de vreunconsilier al adormitului. A cuvântat înfaþa unei adunãri prin regiuneaMoldova sau pe undeva prin România.Nici nu mai conteazã, cã la cât de desapare public, e ca ºi cum nu ar exista.Ceva legat de Diaspora. Nici nu trebuieþinut minte. Zice cã el ne aude ºi nevede pe toþi, inclusiv pe cei dinDiaspora. Adicã, nu doarme, aºa cumse spune, ci este vigilent. Treaba astaeste un moment vesel sau o glumã desãrbãtori. Sau poate cã dormea cânda citit discursul sau poate cã a visat. Cert este cã presa i-a preluatvorbele ºi a apãrut pe ici pe colo, cumcã este viu ºi nevãtãmat ºi cel maiprobabil de Paºte va merge în Florida,
ªtefan Bãeºiu
Moscheea mântuirii neamuluisã mai prindã un bronz ºi pe acolo.Ce rost are sã stea pe la tâmpiþii dinRomânia, când în Florida nu plãteºtecertificate verzi în factura de energieelectricã ºi la un preþ de 5 ori mai maredecât cel de producþie. Nu l-am auzit pânã acum pepreºedintele ales cã are vreopreocupare din vreun domeniul maide Doamne-ajutã pentru români saupentru rromi sau pentru germanii careau mai rãmas prin þarã sau pentru turcisau tãtari. Ba pentru ãºtia a vorbit deridicarea Moscheei mântuirii neamului.Acesta pare sã fie cel mai mãreþ planal lui Iohannis pentru românii sãi saurromânii sãi din þarã sau din Diaspora.În rest nu îl intereseazã nici de nivelulde trai, nici de puterea de cumpãrare,nici de economie, nici de investiþii,nici de Eurovision mãcar, nici deinteresele statului, nici de sistemulenergetic naþional, nici de strategiaenergeticã, nici de ruºinea de a firomân în propria þarã, cã peste hotarenu se mai pune problema. Nu esteinteresat nici de cãdereaînvãþãmântului, nici de decãdereaspitalelor. Adicã nu este o problemã
de siguranþã naþionalã dacã medicii sespalã pe mâini cu apã chioarã în locde dezinfectant înainte de a intra înoperaþie? Se pare cã nu. Nici mãcarde drumuri, strãzi ºi autostrãzi. Mai mult decât atât a spus cã nicimãcar guvernul Cioloº nu este alsãu, de parcã ar fi fost întronizat decãtre Patriarh noul premier. Da, noulpremier cã pe zi ce trece pare mainou ºi mai neatins de realitãþile dezi cu zi. Întrebarea este dacã cinevaîi trimite temele lui Cioloº, în plic,sau încearcã el sã îºi dea seama cee bine pentru þarã, de la o zi la alta. Sãptãmâna aceasta Cioloº spuneacã este nevoie de aprobarea unuidublu-cincinal în care sã fie incluseproiecte majore de infrastructurã ºi cãva fi gata proiectul de fezabilitate pentruautostrada care sã lege Ardealul deMoldova. Adicã o porcãrie actualizatãºi refiartã ºi care cel mai probabil nuse va face niciodatã, pentru cãRomânia are prea multe vãi ºi munþiºi e greu de construit drumuri. Saupoate cã are prea mulþi politicieni proºtiºi corupþi. Sau poate doar proºti saupoate doar prea corupþi. Sau mai binedin ambele categorii. Jalnicã prestaþiade un an ºi jumãtate la Cotroceni apreºedintelui Iohannis ºi de ºase lunia acolitului sãu Cioloº. Drama luiIohannis este cã spera sã gãseascã înCiolocoº liniºtea de care avea nevoie,sã doarmã mãcar un an liniºtit. Adicã
sã meargã treaba bine la Executiv ºiromânul sã nu comenteze, partidelepolitice sã se reformeze ºi totul sã fieîn armonie. Nu a fost sã fie aºa, pentrucã tehnocraþii sunt ori periculos deproºti ori periculos de corupþi. Dacãnu sunt nici de una nici de altaînseamnã cã executã ordinele ca niºteperfecþi slujbaºi de Bruxelles, care îºivor încasa la final simbria, mare-micã.Nu conteazã. Mercenarul îºi ia platacât o fi, la finalul misiunii. Când s-afinaliza misiunea lui Cioloº pepãmântul românesc, nimeni nu ºtie ºinici nu are cine. Unde s-a mai auzit caun ºef de partid sã fie condamnatdefinitiv la închisoare pentru infracþiunila legea electoralã, iar cel care îi ceredemisia sã fie ars pe rug sau sã i secearã lui demisia, cã a îndrãznit sã îºicerte ºeful???!! Adicã de undesperanþã ºi la politicieni, cã aratãmai rãu reformaþi decât înainte. Saupreºedintele s-o fi referit la altcevacând a vorbit de reformareapartidelor cât Cioloº e cu mâna petreabã. O fi vrut sã treacãpoliticienii la reformaþi. Erau ºi eicu Paºtele mai devreme mãcar,dacã la eticã ºi cinste sunt pe ritortodox. Dar poate preluau ºiadormirea preºedintelui sau dejaau preluat-o. De aceea este nevoiede ridicarea unei Moschei pentrumântuirea neamului. SoluþiaIohhanis.
Sfântul Paºte reprezintã cea mai importantã sãrbatoare carecelebreazã Învierea Lui Iisus Hristos din morþi, descrisã în Noul Testamentcã a avut loc la trei zile dupã crucificarea Sa de cãtre romani la Golgota.Acesta este punctul culminant al Patimilor Lui Hristos, precedate de PostulMare, o perioada de patruzeci de zile de post, rugãciune ºi penitenþã. Faptul cã Iisus a trãit ºi a murit prin rãstignire este clar ºi public, fiindînregistrat în istorie. Sunt câteva referiri privind viaþa Lui Iisus ºi impactulLui în lume. Senatorul ºi istoricul roman Tacit (Caiu Corneliu Tacit – sauPublius) a fost fascinat de personalitatea Lui Iisus ºi a ucenicilor creºtini,care apoi au fost martirizaþi pe vremea lui Nero cel care a dat vina pecreºtini, susþinând cã ei au aprins Roma! Tacit vorbeºte clar despre Iisusca despre o persoanã istoricã, crucificat pe vremea lui Pilat din Pont; elspune cã pânã în anul 65 e.n. credinþa creºtinã s-a întins rapid nu numaiîn Iudeea, ci în toatã Mediterana ºi pânã la Roma, astfel încât însuºiîmpãratul Nero a trebuit sã facã ceva.
Învierea Domnului este piatra de temelie ºi garanþia învierii morþilor.De acest mãreþ praznic atârnã mântuirea noastrã, deoarece prin înviereaSa, Hristos ne-a adus o nemãrginitã bucurie. El ne-a izbãvit de moarte,din robia pãcatului ºi de osânda iadului, redeschizând uºile Raiului. Dacãcerul s-a întunecat la moartea Sa pe cruce, la slãvita Sa înviere din morþitoate s-au umplut de luminã, atât cerul cât ºi pãmântul. Lumina Lui Hristosa luminat prin Înviere întreaga fire vãzutã ºi nevãzutã, creatã de Dumnezeu.Lumina strãlucitoare a Învierii Domnului învãluie sufletele tuturorcreºtinilor, transfigurându-le, curãþindu-le, înnobilându-le, înãlþându-lespre tronul Celui Preaînalt.TOCMAI DE ACEEA NOI VÃ SPUNEM TRADIÞIONALA ªICREªTINEASCA URARE HRISTOS A ÎNVIAT! Familia Mihai Miron
Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi anunþãsusþinerea colocviului de evaluarefinalã a educatorilor participanþi lacursul de perfecþionare a personaluluieducativ care îºi desfãºoarã activitateaîn serviciile de tip rezidenþial pentruprotecþia copilului. Desfãºurat pe datade 31.03.2016, colocviul marcheazãîncheierea cu succes a celor treimodule de formare profesionalã lacare au luat parte educatorii, în cadrulproiectului „EDUC PLUS Formare
permanentã ºi profesionalism pentruservicii de calitate acordate copiilordin sistemul de protecþie”. În judeþulnostru au beneficiat de pregãtire 20de angajaþi din servicii rezidenþialedin Centrul maternal Sfânta Ana,Centrul de asistenþã ºi sprijin pentrucopii ºi tineri, Adãpostul de zi ºi denoapte pentru copiii strãzii, Centrulde plasament Sfântul Nicodim,Centrul de plasament de tip familialpentru copilul cu dizabilitãþi 0-7 ani,Centrul de plasament pentru copilulcu dizabilitãþi. Proiectul este implementat deCentrul de Resurse ºi Informare
pentru Profesiuni Sociale CRIPS înparteneriat cu Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Sector 1, în perioada mai2015 – aprilie 2016. Proiectul estefinanþat cu sprijinul ProgramuluiRO10-CORAI, program finanþat deGranturile SEE 2009-2014 ºiadministrat de Fondul Român deDezvoltare Socialã. Cursul a avut ca scop pregãtireaeducatorilor din centre în vedereainiþierii unor programe de educaþienon-formalã, lãrgindu-le orizontul detehnici ºi cunoºtinþe utile în activitatealor didacticã ºi armonizând astfel
strategia Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi cu practica unorinstituþii europene similare.Mai multe informaþii despre proiectulEDUC PLUS sunt disponibile pesite-ul www.cvr-trainer.crips.ro . Pentru informaþii suplimentaredespre proiect, vã invitãm sã necontactaþi pe adresa de mail:[email protected], persoanãde contact din partea Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, domnul MariusAdrian Roman.
Învierea Domnului este ºansanoastrã de a exista ºi de a ne duceviaþa pe acest pãmânt. Pe mine mãimpresioneazã aceste mari SãrbãtoriCreºtine, Crãciunul ºi Paºtele, iarvibraþia mea este pânã în adânculsufletului, ºi asta din douã motive. Înprimul rând pentru cã am fost educatã,încã de micã, de cãtre pãrinþii mei, sãcred în Dumnezeu ºi am simþit în viaþã,în momentele grele ale vieþii, cã, pelângã ajutorul pe care l-am primit dela familie, de la oameni, a existat unajutor divin! Nu puþine au fostmomentele vieþii, când spuneam cã cenu pot face eu, face Dumnezeu ºi amsimþit cã Dumnezeu a fãcut!
Când am pierdut alegerile, în2012, la Orºova, am considerat cã aºaa fost voinþa lui Dumnezeu sã le pierd.Am ºtiut cã le-am pierdut datoritãrãutãþii oamenilor, a unora dintre ei,datoritã faptului cã unii s-au ocupatcu alte activitãþi neortodoxe ºinelegale, pentru ca eu sã pierd
Se apropie o Sãrbãtoare atâtde profundã, care vibreazã în
sufletele noastre!alegerile. Dar m-am împãcat, însufletul meu ºi în mintea mea, cufaptul cã a fost voinþa lui Dumnezeuca eu sã nu fiu primarul Orºovei.
ªi acum spun acelaºi lucru: Eudoresc sã fiu, cu gândul curat, cusufletul curat, dar se va întâmpla ceeace voieºte Dumnezeu cu mine! ªicred cã dacã ne iubeºte Dumnezeuºi dacã are iubire faþã de orºoveni, artrebui sã îi ajute, sã le dea gândul celbun! Nu ºtiu care este gândul cel bun,dar sã le dea gândul cel bun!
Eu vreau sã le spun orºovenilor cãal doilea motiv pentru care sunt foartesensibilizatã când vorbesc de Crãciunºi de Sfintele Paºte este cã, zeci de ani,aceste Sãrbãtori, în familia mea, sefãceau cu pãrinþii ºi sunt ceva ani decând nu le mai fac ºi cu pãrinþii ºiaceste Sãrbãtori mã dor, atunci cândîmi amintesc foarte mult de pãrinþiimei! Dar încerc sã depãºesc durereaºi sã fac eu pentru copilul meu, ceeace au fãcut pãrinþii mei pentru mine ºifratele meu! Sã fac familiei meleSãrbãtorile curate ºi frumoase!
ªi atunci, le doresc orºovenilorsã aibã Sãrbãtori fericite, trãite cumaxim de emoþie ºi cu credinþãdumnezeiascã!
Sã fie sãnãtoºi ºi sã se bucurede aceste sãrbãtori, de LuminaSfântã ºi de cei dragi!
Doiniþa Mariana Chircu,Preºedinte PNL Orºova ºi ECHIPA
Aladin Georgescu, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, adeclarat cã lista cuprinde persoanecare au demonstrat cã meritãîncrederea mehedinþenilor:
„Am depus lista de consilieri judeþeni,sunt oameni cu o mare experienþãprofesionalã, administrativã ºi politicã,conºtienþi de aceastã mareresponsabilitate ºi pregãtiþi sã ia celemai bune decizii pentru dezvoltareaMehedinþiului, în urmãtorii patru ani.Avem o echipã unitã, puternicã, avemcei mai buni primari din judeþ ºi suntconvins cã vom avea cele mai bunerezultate la alegerile locale ºi-l vom batepe domnul Bãlu, chiar dacã nu suntalegeri uninominale. ªi, chiar în situaþiaîn care ar fi fost alegeri uninominale,cea mai bunã echipã era tot cea aPartidului Social Democrat ºi am ficâºtigat ºi în acele condiþii. Îi rog pemehedinþeni sã ne dea votul lor, sãaibã încredere în noi, pentru cã numaidacã vom avea o majoritate în Consiliul
PSD Mehedinþi a depus dosarele decandidaturã pentru Consiliul Judeþean,
prezentând cea mai bunã formulã de candidaþi
Judeþean vom putea sã ne punem înpracticã proiectele de dezvoltare ajudeþului. De asemenea, vreau sã lemulþumesc colegilor mei pentru efortuldepus în aceastã perioadã ºi sã-i asigurde victoria noastrã pe 5 iunie”.
Marius Screciu, candidatul PSDla Primãria Drobeta Turnu Severin, aîntãrit declaraþia preºedintelui PSDMehedinþi ºi a spus cã testulalegerilor locale va confirmaîncrederea pe care mehedinþenii oacordã social-democraþilor:
„Avem candidaþi competenþi, cucare venim în faþa mehedinþenilor.Suntem acum pe primul loc înpreferinþele alegãtorilor din Mehedinþiºi sunt convins cã aºa va fi ºi pe 5 iunie”.
Aproximativ 20 de primari dinMehedinþi au þinut sã fie prezenþiastãzi la depunerea listelor decandidaþi pentru ConsiliulJudeþean, demonstrând încã odatãunitatea celei mai puternice formaþiunipolitice din judeþ.
Activitãþile dedicateprogramului “ªcoala Altfel- Sã ºtiimai multe, sã fii mai bun!”, au debutatla data de 18 aprilie a.c., undepoliþiºtii mehedinþeni au desfãºurat oserie de activitãþi informativ-preventive în rândul elevilor de laªcoala “Petre Sergescu” dinmunicipiu, fiind prezenþi un numãr de40 de elevi; activitatea a fost urmatãde o vizitã la Muzeul Regiunii Porþilede Fier ºi Palatul Cultural “TheodorCostescu”, unde le-au fost înmânatediplome ºi premii atât copiilor cât ºicadrelor didactice participante. Activitãþi de informare ºi prevenireau avut loc ºi la ªcoala GimnazialãPunghina, respectiv la ªcoala“Constantin Truºcã” din comunaPãtulele, scopul acþiunii constândîn informarea ºi prevenirea elevilorîn privinþa unor comportamenteantisocial sau a unor situaþii de riscîn traficul rutier. Aceleaºi activitãþi au continuat ºiîn zilele de 19 ºi 20 aprilie a.c., laªcoala Gimnazialã nr. 6, ColegiulTehnic “DECEBAL” ºi Grãdiniþanr. 2 din municipiu unde aparticipat un numãr de 100 elevi,respectiv 30 preºcolari. La data de 21 aprilie a.c., lasediul Inspectoratului de PoliþieJudeþean Mehedinþi a avut locacþiunea “Porþi Deschise” unde auparticipat un numãr de 30 elevi,respectiv un numãr de 30preºcolari. Cu aceastã ocazieelevilor le-a fost prezentatã o parte
SÃPTAMÂNA ALTFEL laIPJ Mehedinþi
a tehnicii din dotarea poliþiei, fiindpurtate discuþii cu elevii pentruprevenirea delincvenþei juvenile ºivictimizãrii minorilor. Activitãþile s-au încheiat cu oinformare preventivã în rândulelevilor voluntari din cadrul DirecþieiJudeþene pentru Sport ºi Tineret.
Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi desfãºoarã înperioada 18-22 aprilie, a.c., activitãþiinformativ-educative în cadrulcampaniei derulate la nivelulJandarmeriei Române, intitulatã“Copilãrie ºi adolescenþã fãrã griji”.Activitãþile subscrise campaniei, sedesfãºoarã în cadrul programului
Acþiuni ale jandarmilor încadrul campaniei
“Copilãrie ºi adolescenþã fãrã griji”
“ªcoala Altfel-Sã ºtii mai multe, sãfii mai bun!” ºi au scopul de a prevenimanifestãrile antisociale sau unelecomportamente ale elevilor, de naturãa-i transforma în autori sau victimeale unor astfel de fapte. Jandarmii mehedinþeni desfãºoarã înaceastã perioadã activitãþi preventiveducative la mai multe instituþii deînvãþãmânt preuniversitar aflate înresponsabilitate: Colegiul Tehnologic“Constantin Brâncoveanu” Baia deAramã, Colegiul Tehnic “Dierna” ºiLiceul Teoretic “Traian Lalescu”dinmunicipiul Orºova, Liceul Teoretic “Dr.Victor Gomoiu” Vânju Mare, ªcoalaGimnazialã Corcova, precum ºi alteunitãþi scolare aflate în mediul rural. Temele de discuþie propuse dejandarmi vizeazã prezentarea peînþelesul elevilor a misiunilor ºiatribuþiilor Jandarmeriei Române,respectarea normelor de convieþuiresocialã, principalele fapte cu caracterantisocial sãvârºite de elevi ºimodele comportamentale pentruevitarea situaþiilor de risc în careaceºtia pot fi implicaþi. De asemenea, în cadrul activitãþilor,jandarmii le prezintã elevilor o partedin materialele aflate în dotareastructurilor de ordine publicã,precum ºi oferta educaþionalã pentrucei care doresc sã urmeze o carierãmilitarã, în instituþiile de învãþãmântaflate în subordinea MinisteruluiAfacerilor Interne.
Compartimentul Informare RelaþiiPublice ºi cu Publicul al IJJ Mehedinþi
S e r i aactiviþãþilor dedicateprogramului “ªcoalaAltfel” a debutat luni18. 04. 2016 cu oexpoziþie plasticã. Sub atenta îndrumarea inimosului profesorde arte plastice,domnul NegoiþãTheodor, elevii ºcolii noastre au realizato expoziþie de desene inspirate decreaþia unor pictori celebri, români ºistrãini. Domnul profesor le-a lãsatelevilor posibilitatea de a se exprimaliber, punându-ºi în valoare talentul,având ca pretext anumite lucrãri sauteme. Ei au þinut cont de sfaturileprofesorului, folosind elemente alelimbajului plastic ºi modalitãþi deexpresie, având în vedere ºi procedeeletehnice învãþate la clasã.În expoziþie sunt prezentate desenereprezentând atât artã graficã, cât ºipicturã, pãstrând formatul adecvatclaselor de gimnaziu. Elevii audemonstrat o varietate amplã deexprimare, arãtând mãsura talentului
lor ºi dorinþa de a continua pe acestdrum, acela de a se exprima prin artã.Astfel, s-au evidenþiat în mod deosebitcâþiva elevi al cãror talent este evident:Voichiþa ªtefan Augustin, PeptenatuOana Cristina, cls. A V-a B ºi UdreaAndreea Daniela, cls. A V-a C,Cãtãnescu Andreea Cristina ºi BobocTania Gabriela, cls. A VI-a A, MarciucIonel ªtefan, cls. A VII-a B, iar de laComanda Gureºu Ion Virgil, cls. A V-a, Gureºu Ramona Mãdãlina ºi GureºuMaria Lavinia, cls. A VI-a.Domnul profesor a adãugat valoareacestei expoziþii, incluzând ºi câtevalucrãri ale domniei sale, lucrãri ce aufost apreciate ºi în alte expoziþii la careau fost expuse.
Organizaþia Internaþionalã aMuncii (OIM) sãrbãtoreºte, în fiecarean, pe 28 aprilie, Ziua Internaþionalãa Securitãþii ºi Sãnãtãþii în muncãpentru a promova prevenireaaccidentelor si a bolilor profesionalela nivel mondial.
Acþiunea constituie o campanie desensibilizare menitã sã concentrezeatenþia internaþionalã asupratendinþelor emergente în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi adimensiunii la nivel global aleziunilor, bolilor ºi deceselorlegate de muncã.
28 aprilie este, de asemenea, o ziîn care miºcarea sindicalã din lumeonoreazã memoria victimeloraccidentelor de muncã ºi a bolilorprofesionale ºi organizeazã simultancampanii în întreaga lume.
OIM a ales ca temã anul acesta“Stresul profesional – o provocarecolectivã”, temã care evidenþiazãimportanþa implicãrii tuturor actorilorprevenirii (guverne, angajatori ºilucrãtori) în luarea celor mai bunemãsuri în vederea combateriistresului profesional, cunoscut fiindfaptul cã riscurile psihosociale ºistresul la locul de muncã genereazãcosturi semnificative pentruorganizaþii ºi economiile naþionale,mediul de lucru psihosocial având unefect semnificativ asupra sãnãtãþii ºistãrii de bine a lucrãtorilor.
Stresul constituie rãspunsul fizic ºiemoþional cauzat de un dezechilibru
Ziua Internaþionalã a Securitãþii ºiSãnãtãþii în muncã
între cerinþele percepute, pe de oparte ºi, pe de altã parte, resursele ºiabilitãþile indivizilor de a face faþãacestor cerinþe. Stresul legat de muncã,este determinat de munca în cadrulorganizaþiei ºi relaþiile de muncã, apareatunci când cerinþele postului nu sepotrivesc sau depãºesc capacitãþile,resursele sau nevoile lucrãtorului, sauatunci când cunoºtinþele sau abilitãþileunui lucrãtor sau grup nu se potrivesccu aºteptãrile culturii organizaþionalea unei întreprinderi.
Lucrãtorii care suferã de stresasociat cu munca pot dezvoltaprobleme grave de sãnãtate fizicã ºimentalã, care, la rândul lor,influenþeazã mediul de muncã ºisocietatea în ansamblu.
Statisticile aratã cã stresul asociatcu munca este a doua problemã cafrecvenþã a raportãrii printreproblemele de sãnãtate asociate cumunca în Europa, dupã afecþiunilemusculo-scheletale, partea bunã fiindcã riscurile psihosociale pot fiprevenite ºi gestionate, indiferentde dimensiunea sau de tipulîntreprinderii.
Pe plan local, în cadrul acesteiacþiuni, în data de 27 aprilie 2016,ora 11:00, Inspectoratul Teritorial deMuncã Mehedinþi va organiza, lasediul inspectoratului, o întrunire deinformare ºi conºtientizare aangajatorilor ºi lucrãtorilor privindgestionarea stresului ºi a riscurilorpsihosociale la locul de muncã,celebrând, totodatã, ziua de 28 aprilie.
Nicea Mergeani, Inspector ºef
Perechea euro/dolar aînceput perioada la 4,4854 lei,maximul ultimelor douã luni,creºterea fiind provocatã deieºirile de capital de pe piaþatitlurilor de stat dar ºi rumoriledin piaþã, apãrute dupã votareaLegii „Dãrii în platã”. Au urmat vânzãri comerciale devalutã, exportatorii profitând decurs pentru a obþine leii necesaripentru plata taxelor la bugetulde stat, iar media a scãzut pânãla 4,4770 lei. Tendinþa de depreciere amonedelor din regiune a afectatevoluþia leului la finalul perioadei,cursul crescând la 4,4794 lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-aurealizat între 4,4770 ºi 4,4820 lei.Analiºtii considerã cã leul se aflãsub presiune, existând posibilitateaca euro sã testeze pragurile de 4,49– 4,50 lei, din cauza riscurilor dederapaje fiscale în an electoral darºi a legii dãrii în platã, care ar puteacrea presiuni asupra portofoliilorbãncilor comerciale. De asemenea, situaþia din UniuneaEuropeanã rãmâne încordatã,acolo unde Grecia nu a reuºit sãajungã la un nou acord de finanþarecu creditorii sãi dar, în principal,existã posibilitatea ieºirii MariiBritanii (Brexit) din UE, în urmareferendumului de peste douã luni. Cursul dolarului american acrescut de la 3,9434 ºi 3,9807le i , dar a scãzut la f inalulperioadei la 3,97 le i , cândcotaþiile din piaþa valutarã au
Euro s-a oprit la 4,48 leifost de 3,964 - 3,98 lei. Media monedei elveþiene, carea scãzut pe pieþele internaþionalede la 1,092 la 1,102 franci/euro,a coborât pânã la 4,0661 lei,minimul ultimelor aproape ºaptesãptãmâni, dar a încheiatperioada la 4,0738 lei. Monedele din regiune au avut oevoluþie descedentã faþã de euro.Scãderea celei maghiare a fostlimitatã, însã cea polonezã ascãzut de la 4,268 la 4,416 zloþi.Deprecierea zlotului s-a datoratmenþinerii economiei poloneze înzona deflaþiei (creºterea preþurilora fost de -1,7% în martie) dar ºi azvonurilor cã agenþia Moody’s arputea scãdea ratingul Poloniei.Perechea euro/dolar a fluctuat între1,1219 ºi 1,1379 dolari, la finalulperioadei tranzacþiile realizându-seîntre 1,1224 ºi 1,1299 dolari. Stabilitatea s-a datorat faptuluicã invest i tori i au aºteptatîntâlnirea de politicã monetarãa conducerii BCE. Super Mario(Draghi) nu a anunþat modificãriale politicilor actuale, dobânda-cheie s tagnând la 0%. Vacont inua ºi programul deachiziþii de obligaþiuni suveranesau ale companiilor din zonaeuro, care se ridicã la 80miliarde euro/lunã. Pieþele aºteaptã acum întâlnireaComitetului de politicã monetarãa Rezervei Federale americane. Analiza cuprinde perioada19 – 26 aprilie.
Radu Georgescu
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Sãptãmâna începe cu surprize plãcute. Uneveniment neaºteptat în plan social îþi vaproduce foarte multã bucurie. Întrucât unelepersoane apropiate ar putea avea probleme desãnãtate, e indicat sã stai cât mai aproape deele. Sãptãmâna va fi dificilã din punct de vederefinanciar ºi trebuie sã-þi gestionezi cu atenþietoate cheltuielile pe care le faci. De Paºte, seinstaleazã veselia ºi voia bunã.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Partenerul de viaþã nu prea pare dispus sã seimplice în relaþie, motiv pentru care nu eºti delocmulþumitã de cum evolueazã lucrurile. Decizi sãapelezi la clemenþã, întrucât e Sãptãmâna Mare.Reuºeºti sã treci peste intervalul acesta fãrãprobleme financiare, cu atât mai mult cu cât veiprimi în dar o sumã la care nu te aºteptai. Poatefi chiar o primã consistentã de Paºte care vinenumai bine în aceastã perioadã.
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
Sãptãmâna aceasta vezi lucrurile într-o altãluminã, mult mai clarã, fapt care te va ajuta sãîþi reorganizezi viaþa, mai ales cea sentimentalã.Fii pe fazã pentru cã s-ar putea sã întâlneºti opersoanã deosebitã, cu care sã legi o frumoasãrelaþie amoroasã. Nu te panica din cauzavolumului de muncã pe care îl ai. Vei descopericã ai niºte puteri nebãnuite, iar eforturile pe carele depui vor fi rãsplãtite pe mãsurã.
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
Chiar dacã ai foarte mult de lucru, eºti maileneº(ã) decât de obicei ºi nu eºti dispus(ã) sãfaci niciun fel de sacrificiu. Totuºi, e posibil sãiei în aceastã perioadã decizii de care sã depindãviitorul tãu. De la jumãtatea sãptãmânii încoloromantismul se simte la fiecare pas. Îi vei cumpãrapersoanei iubite un mic cadou, demonstrându-isentimentele pe care le nutreºti. Cu banii stai bine,aºa cã nu ai de ce sã îþi faci griji.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Cautã rapid o rezolvare pentru datoriile pe carele ai, altfel vei ajunge sã rãmâi fãrã niciun ban chiarînainte de Paºte. La serviciu ai parte de o sãptãmânãdestul de uºoarã, în care lucrurile par sã se rezolvede la sine. Te poþi relaxa, cu atât mai mult cu cât aitrecut de o perioadã aglomeratã. Familia îþi estefoarte apropiatã în aceastã perioadã. Sentimentelede afecþiune te fac sã iei decizii curajoase.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Vei petrece o sãptãmânã frumoasã alãturi derudele care nu locuiesc în apropierea ta. Astafie pentru cã te vei duce tu la ele pentru a petreceacolo Paºtele, fie pentru cã îþi vor face ele o vizitãde câteva zile. Singurele griji au legãturã cubanii, care sunt cam numãraþi, însã dacã eºtichibzuit(ã) vei reuºi sã treci peste Sãrbãtori fãrãsã îþi lipseascã nimic, multã distracþie ºi veselie.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Ai de rezolvat o serie de probleme financiareºi nu prea ai nicio soluþie în acest sens, aºa cãapelezi la ajutorul unor prietenii pentru a teîmprumuta de niºte bani. Din pãcate, nici la jobnu e multã liniºte. Când credeai ºi tu cã ai scãpatde perioada aglomeratã, apare un nou proiectde care eºti nevoit(ã) sã te ocupi, aºa cã îþi poþilua adio de la timpul liber. Doar dupã sãrbãtoriai puþin rãgaz ºi poate pleci pe undeva.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Inima îþi bate tare în aceastã sãptãmânã ºi eºti pecale sã faci un pas important în relaþia pe care o ai.Ce înseamnã asta? Cã fie ai sã te muþi împreunã cupartenerul de viaþã, fie decideþi sã vã uniþi destinele.Sunt ºanse destul de mari sã cheltuiþi mai mulþi banidecât þi-ai propus, în ultimele zile ale sãptãmânii.Bine ar fi sã nu îþi iroseºti timpul rezervat pentruodihnã ºi nici sã nu te încarci cu resentimente.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Vor apãrea cheltuieli neaºteptate în acest interval.Poate cã se anunþã niºte rude de Paºte ºi te apucisã investeºti puþin în rearanjarea locuinþei, pentrua face o impresie bunã. E posibil sã te cerþi cupartenerul de viaþã din cauza unor motivecopilãreºti, iar starea de nervozitate vã afecteazãrelaþia. Gândiþi-vã doar cã este Sãptãmâna Mare ºiastfel veþi fi mai înþelegãtori unul faþã de celãlalt,sãrbãtorile le veþi trece cu bine.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
“Vei avea o discuþie serioasã cu partenerul deviaþã, al cãrui comportament pare sã tedezamãgeascã. Profitã de aceastã sãptãmânã cevamai relaxatã la serviciu pentru a rezolva o seriede restanþe personale. Organizeazã-þi muncaeficient ºi asigurã-te cã nu laºi nimic neterminat.Are loc ºi o schimbare în cãmin. E posibil sã teocupi de o renovare parþialã a locuinþei, iar aceastaîþi va creºte nivelul de optimism.
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
Sãptãmâna este una absolut banalã pânã vineri,când o serie de evenimente deosebite încep sãîºi facã simþitã prezenþa. Îþi vei manifesta laturaartisticã, vei da dovadã de altruism, vei distra petoatã lumea. Ba chiar vei fi extrem de atrãgãtoarepentru sexul opus ºi e posibil chiar sã teîndrãgosteºti. Veþi gãsi puncte comune. Fii unsprijin de nãdejde pentru cei din familia ta.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
Îþi permiþi în aceastã perioadã sã îþiîndeplineºti câteva dintre micile plãceri. Totuºi,fii precautã ºi nu te aventura în cheltuielinechibzuite. Cât priveºte relaþia de cuplu, facieforturi pentru a o salva, întrucât crezi în ea ºiîn viitorul ei. Te aºteaptã multe vizite în aceastãsãptãmânã. Fie le faci, fie le primeºti. Te simþidin ce în ce mai bine acasã, probabil cã acestava fi locul unde îþi vei petrece sfârºitulsãrbãtorilor pascale.
Expoziþie cu...Ele trebuie pãstrate, apãrate ºi puse în valoare într-unspirit modern, pentru cã locul lor este alãturi de valorileeuropene. Guvernul ºi autoritãþile locale trebuie sã îºiasume rolul de a susþine valorificarea tradiþiilorautentice, atât prin punerea la dispoziþie a unor pârghiinaþionale, cât ºi prin utilizarea mecanismeloreuropene”, considerã premierul Dacian Cioloº.În cadrul expoziþiei, vor putea fi admirate lucrãriale unor artiºti ºi meºteri populari din diferite
regiuni ale þãrii, precum:. Lucia Condrea, din localitatea Moldoviþa, judeþulSuceava, celebrã pentru meºteºugul încondeieriiouãlor, prin 10 tehnici pe care le-a inventat, cusimboluri strãvechi, inspirate din spaþiul bucovinean;. Vasile Moldoveanu, meºter crucer din localitateaMoreni, judeþul Dâmboviþa, unul dintre puþiniicioplitori în lemn care mai realizeazã icoane devatrã, cea mai veche icoanã româneascã dedinainte de pictura pe sticlã;. Nicolae Diaconu, modelator în lut din zonaFãgãraº, recunoscut pentru portretele de þãrani
ºi scenele din lumea satului lucrate în ceramicã;. Valeria Fercal, din localitatea Paltinu, judeþulSuceava, specialist în încondeierea tradiþionalãa ouãlor cu motive din zona Bucovina;. Rozica Miclescu, þesãtoare din localitateaVãlenii de Munte, judeþul Prahova, renumitãpentru covoarele ºi tapiseriile executate manual;. Delciza Cristina Mareº, þesãtoare din judeþul Buzãu,cunoscutã pentru covoarele þesute din pãr de caprã;. Prof. Vladimir Baciu, din zona Muntenia, pictorde icoane pe lemn sau sticlã, de inspiraþieardeleneascã.
În perioada 22-24.04.2016la Beograd s-a desfãºurat TurneulInternaþional “Belgrad Trophy’’ lacare au participat 800 de sportivide la 60 de cluburi din 7 þãri: SRB,ROU, MAK, CRO, FRA, BIH, HUN,în douã zile de concurs. CSM Drobeta Turnu Severin ºi-a verificat câþiva dintre sportivii sãicare s-au clasat dupã cum urmeazã:Loc I- COVACIU IASMINA -40 kgºi 44 kg –U18 ºi U21- DEMETRIO DANIELA -57 kg –U21- IOVIÞA ROBERTA -52 kg –U18Loc II - DEMETRIO DANIELA -57 kg–U15- COVACIU IASMINA -40 kg –U15Loc III - IOVIÞA ROBERTA -52 kg –U21Loc V - DIACONESCU CHRISTIAN-42 kg -U15Loc VII - AL-FLOARI MIHAI -42 kg– U15. Rezultatele de la individual s-aucumulat în clasamentul pe echipe,astfel cã la finalul competiþiei dinprima zi de concurs CSM Drobeta afost pe cea de a doua treaptã apodiumului în clasamentul pe echipe. Urmeazã Cupa Europeanã decadeþi Cluj Napoca unde vomparticipa cu câþiva dintre cadeþiinoºtri, apoi Finala CampionatuluiNaþional de U15 de la DrobetaTurnu Severin, criteriu de selecþiepentru Campionatul Balcanic U15.
Art.1 Se convoacã, în ºedinþãordinarã Consiliul judeþeanMehedinþi, în ziua de joi, 28 aprilie2016, ora 1100 la sala de ºedinþedin cadrul Palatului administratival judeþului, cu urmãtoareleproiecte pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotãrâre privindeliberarea Licenþelor de traseupentru transportul de persoane princurse regulate speciale.Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Compartimentul deAutorizare ºi MonitorizareActivitate TransportComisia juridicãComisia pentru servicii ºi comerþComisia de urbanism
2. Proiect de hotãrâre privindrectificarea ºi realocarea pe obiectivea sumelor aprobate pentru achitareaarieratelor provenite din neplatacheltuielilor de funcþionare/capital,precum ºi pentru susþinereaprogramelor de dezvoltare localã ºi aproiectelor de infrastructurã cenecesitã cofinanþare localã pe unitãþiadministrativ-teritoriale în anul 2016.Prezintã: Preºedintele Consiliuluijudeþean –Direcþia EconomicãComisia juridicã
800 de sportivide la 60 de
cluburi din 7 þãriau participat la
“Belgrad Trophy’’
CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞI
DISPOZIÞIEprivind convocarea Consiliului Judeþean Mehedinþi
Comisia economicãComisia de urbanismComisia de dezvoltare regionalãComisia pentru servicii ºi comerþComisia învãþãmânt, culturã,sãnãtate
3. Proiect de hotãrâre privindrepartizarea pe judeþ a sumelornecesare pentru finanþareacheltuielilor privind drumurilejudeþene ºi comunale.Prezintã: Preºedintele Consiliuluijudeþean –Direcþia EconomicãComisia juridicãComisia economicãComisia de urbanismComisia de dezvoltare regionalãComisia pentru servicii ºi comerþComisia pentru agriculturãComisia învãþãmânt, culturã,sãnãtate
4. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului propriu aljudeþului, a listei de investiþii ºi alistei de investiþii din venituriproprii pe anul 2016.Prezintã: Preºedintele Consiliuluijudeþean –Direcþia EconomicãComisia juridicãComisia economicãComisia de urbanismComisia de dezvoltare regionalãComisia pentru servicii ºi comerþComisia pentru agriculturãComisia învãþãmânt, culturã,sãnãtate
5. Proiect de hotãrâre privindtrecerea din domeniul privat aljudeþului Mehedinþi în domeniulpublic al judeþului Mehedinþi ºi înadministrarea Muzeului Regiunii
Porþilor de Fier a imobilului“Pavilion Multifuncþional” situat înDrobeta Turnu Severin, StradaIndependenþei nr. 2.Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Secretarul JudeþuluiComisia juridicã
6. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Statului de funcþii alSpitalului Judeþean de UrgenþãDrobeta Turnu Severin, începând cudata de 01 mai 2016.Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Resurse UmaneComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã,sãnãtate
7. Raport asupra eficienþeiactivitãþii Inspectoratului Judeþeande Poliþie Mehedinþi în anul 2015.
8. Diverse (nu se dezbat proiectede hotãrâri).
Art. 2 Prezenta dispoziþie, prin grijaServiciului Juridic - Contencios,Administraþie Publicã Localã, se vacomunica:- Instituþiei Prefectului JudeþuluiMehedinþi;- Tuturor consilierilor judeþeni;- Direcþiilor de specialitate aleConsiliului judeþean Mehedinþi.
Emisã astãzi, 22 aprilie 2016, înmunicipiul Drobeta Turnu Severin.PREªEDINTE,av. Aladin Gigi GeorgescuAVIZEAZÃ:Secretar al Judeþuluijr. Mednyanszky ªtefan Ladislau
COMUNICAT DE PRESA
CU PRILEJUL SÃRBÃTORIRII ZILEIVETERANILOR DE RÃZBOI
Vineri, 29.04.2016, în garnizoana Drobeta Turnu Severin, se vadesfãºura o ceremonie militarã ºi religioasã cu începere de la orele10.00, la Monumentul Eroilor din Parcul Rozelor, cu prilejulsãrbãtoririi ,,Zilei veteranilor de rãzboi”. La activitate, alãturi de veteranii de rãzboi, militari, poliþiºti ºireprezentanþi ai administraþiei publice locale, sunt invitaþi sã participecadrele militare în rezervã ºi retragere, reprezentanþii organizaþiilorsociale ºi culturale, cetãþeni ºi elevi ai municipiului. Persoanã de contact lt.col. CIONTU CRISTIAN tel. 0724984382.
“DANTELÃRII ÎN PIATRÔ
Biroul de presã
Urmare din pag. 7
Cele mai cunoscute ºi maiinteresante sunt lapiezurile din DealulPeºterii care formeazã douã câmpuridistincte, supranumite CâmpulCleopatrei ºi Câmpul Afroditei,adevãrate unicate la nivel european. Pe lângã lapiezuri ºi cristalele florilorde minã pot fi considerate dantele înpiatrã. Florile de minã sunt eºantioane
monominerale sau poliminerale, careau calitãþi estetice deosebite, datoritãconcreºterii cristalelor, a culorilor, aformelor ºi a dimensiunilor de excepþiea unor cristale componente. În acestsens, au fost expuse postere cu imaginiale pieselor din colecþia de mineralogiea Muzeului Regiunii Porþilor de Fierreprezentând eºantioane de cuarþ,baritinã, stibinã, piritã, marcasitã.
Echipa de fotbal feminin AS Viitorul Drobeta a câºtigatcu 6-3 partida cu Grup Agricol ªcolar Nucet. Pe StadionulTermo, Loredana Sîrbu (3 g), Cristina Vîlceanu (2 g) ºiCerasela Bãluþã au marcat pentru echipa severineanã, care,dupã acest succes, a rãmas pe locul al III-lea în seria a V-aa ligii naþionale de tineret. AS Viitorul Drobeta a acumulat 6puncte, dupã ce câºtigase, cu 5-2, ºi meciul-tur cu Nucet,disputat toamna trecutã. “Am dominat clar meciul de pe Termo. Am deschis scorulîncã din primul minut, iar la pauzã conduceam cu 4-1. Suntmulþumit de prestaþia fetelor, care au practicat un joc frumos”,a spus antrenorul severinean Daniel Ispas. Acesta a mizat pe:Maria Urhuþ – Xonia Erceanu, Paula Usturoi (cpt), Dara Bãrzuicã,Bianca Iacovici – Lavinia Erceanu, Cristina Vîlceanu, ªtefaniaPavel, Anastasia Vlad-Popescu - Loredana Sîrbu ºi CeraselaBãluþã, iar pe parcurs au mai intrat Bianca Pîrvãnescu, CostinaCerbu, Roxana ªtubei, Gabriela Belciug ºi Mihaela Banu. Lunaviitoare, în ultimul meci al sezonului, echipa severineanã vaîntâlni, tot pe propriul teren, Real III Craiova.
Dunãrea Hinovaa preluat ºefia Ligii a V-a Mehedinþi, dupã ce s-a impus cu 4-3 la GârlaMare. Deºi au condus cu3-0, oaspeþii s-au vãzutegalaþi într-un intervalde doar un sfert de orã,însã au avut puterea sãrevinã la conducereajocului ºi au marcatgolul victoriei în ultimulminut. Dupã acest succes lalimitã, Dunãrea Hinovaa urcat pe primul loc, cuun avans de 1 punct faþãde Real Vânju Mare,care a stat în aceastãrundã. Urmãtoarea etapãva avea loc pe data de 8-9 mai, dupã ce AJFMehedinþi a decis caechipele din Liga a V-asã nu evolueze de Paºte.
Pandurii, din victorie în victoriePandurii Cerneþi a dispus cu 4-1 de
Viitorul ªimian ºi abifat a ºaptea victorieconsecutivã în Liga aIV-a Mehedinþi. Derby-ul comuneiªimian a fost însã multmai echilibrat decât oaratã scorul. Ocupantaprimului loc a marcatde-abia în finalulprimei reprize, prinAdrian Truºcã (‘44), iaroaspeþii au reuºit sãegaleze, prin autogolullui Constantin Bologa,din minutul 58. Liderul ºi-arespectat blazonul ºia mai înscris de treiori pânã la finaluljocului, prinMãdãlin Lazãr (‘60)ºi Andrei Enea (‘84
ºi ‘88). Surpriza rundei s-aînregistrat la Cujmir, unde RecoltaDãnceu a obþinut doar o remizã ºia pierdut locul al II-lea alclasamentului. Ionel-Liviu Ionicã(‘32) ºi Liviu-Alexandru ªtefan (‘34)au marcat pentru gazde în primareprizã, iar Cosmin Tãerel (‘61) ºiRobert Þogoe (‘80) au reuºit sãegaleze. AS Corcova a profitat de
semieºecul Dãnceului ºi a trecut pepoziþia secundã, dupã ce a dispuscu 3-2 de Coºuºtea Cãzãneºti, pringolurile lui Bogdan Merluþã (‘23),Relu Þurai (‘32) ºi Eduard Tiþa (‘51),respectiv Adrian Purcãreaþã (‘2,‘71). La un punct sub Recolta seaflã CS Strehaia, care a câºtigat la“masa verde” meciul cu defunctaDunãrea Gruia
Lider nouîn Liga a
V-a
Liga a V-a - Etapa a XX-aUnirea Gârla Mare – Dunãrea Hinova 3-4 (0-2)ªtiinþa Broºteni – Inter Salcia 1-2 (0-2)Voinþa Vrata – Inter Crãguieºti 2-0 (0-0)Voinþa Opriºor – Dunãrea Pristol 6-3 (5-1)Viitorul Floreºti – AS Corlãþel 3-5 (2-1)AS Ghiciulescu Hinova – Speranþa Punghina 3-0 (N)Real Vânju Mare - stã
Mã nepoate, io când mãplictisesc, deºi recunosc cã nu preaam timp de asta, mai pun mâna petelecomandã ºi mã mai opresc abiala vreun breaking news, ceva. ªiserile trecute, tot butonând, deteidirect peste tanti Dobrotã, de sã vedeprimãriþã, cã ºi începu sã-ºi ia sacounegru, mai lipsea cravata ºi tricolorulºi putea sã oficieze. Se dete tantiDobrotã pe sticlã de ziceai cã emoderator, pe sticla de tv, sã nu vãgândiþi la altele, cã noi nu avem astfelde informaþii. Poate ai lu nea Cârjansã aibã, cã ºi dacã nu le au, tot lescot de pin pubelele di la Brantner.Zisã cã ‘mneaei sã pricepe, cã face,cã drege, cã Severinu are nevoie deo femeie sã-l conducã, cã altfel sãalege prafu, ce mai. Acuma e dreptcã ºterg femeile prafu, da nicibãrbaþii nu sã lasã mai prejos. ªi zisãTanþa lu Pecingine cã parcã tot deun bãrbat are nevoie Severinu, ca sã-ºi revinã, cã dacã fac severineniiexperienþe când nu e cazu, s-ar puteasã nu iasã bine. Da dacã tot ne amintirãm mai susde nea Cârjan, îmi zisã al luZbanghiu cã ãsta micu îºi depusãcandidatura în glumã. – Pã cum,
Sucã, determinarea lu tanti Dobrotã, zâmbetu’ amaral lu nea Cârjan ºi pompele funebre de lângã ALDE
întrebai io, în glumã, pãce, putea ºi altfel?!Putea ºi altfel?! Pã da, cã nici nuajunsã bine cu dosarelela biroul electoral, cã sãpusã singur pe râs. Maiîncerca o glumã, mairâdea, sã mai uita dacã-i þine cineva isonu, maiîncerca o poantã, dapãnã la urmã a obosit ºii-a dispãrut ºi zâmbetu.Pã da, cã de când auvãzut ultimu sondaj, liberaliiaruncã în contracandidaþi cu tot ceapucã, mare mirare dacã mairãmâne ceva de aruncat pin Severindupã ei. Pãnã ºi zâmbetu lu neaBãlu nu era al lu ‘mnealui, era aºadin colþu gurii, ca pe panourile dele împrãºtie pin oraº, aºa într-oparte, cã nu mai avea loc textu dacãsã punea întreg. Unde mai pui cãnea Sibinescu, darnic din fire, detepanouri la cine vru ºi cine nu, cãnu sã ºtie cine câºtigã alegerile ºitrebe sã mãnânce ºi ‘mnealui opâine albã. Cã nea Budulan sãasigurã mãcar cu un loc, acumadacã nu o sã ajungã ºi la scaun,
asta-i altã socotealã. Mã fraþilor, mã severinenii meicetitori de Obiectiv, furã ZileleSeverinului, da le furã doar neaGherghe, care cicã vorbi cu ãl de sussã dea ploaie ca sã nu trebuiascã sãsã plimbe prin public cu vreuncandidat de mânã ºi sã fie acuzat deoarece înþelegeri. Da a mai tare deZilele Severinului fu un concert demuzicã clasicã desfãºurat cu salagoalã, chiar dacã intrarea era liberã.Sucã zice cã nu ar fi de vinã dorinþaseverinenilor de a urmãri unasemnenea spectacol, ci maidegrabã managementul prost alPalatului Cultural, adicã lipsa uneipromovãri corespunzãtoare aevenimentului respectiv. Trecurã ºi Zilele Severinului ºivenirã depunerile de candidaturi lafuncþia de primar al Severinului ºi deconsilieri locali ºi judeþeni. ªi venirãca la nuntã cu programare, ca sã nusã vadã miresele între ele, fiecare cualaiul lui. Iar de acum înainte urmeazãplimbatul mirilor printre alegãtori. Danea Cârjan are noroc, cã încã-l nea Mãrin
cuprinde costumu de ginere. Mã fraþilor, da vã mai amintiþi denea Ghinescu, ceferistul ajunsprimar la ªimian? Dacã nu vi-lamintiþi, avurã grijã televiziunilenaþionale sã-l scoatã din cufãr ºisã-l prezinte ca protagonist al unuisex-gate de la þarã. Hai cã vãamintiþi de scandalul cu osubalternã pe care o rãsplãtea cupupãturi pe mâini ºi pe pãr pentrucã... îºi fãcea treaba bine. Da ea nuºi nu, cã cicã o hãrþuia... Fraþilor, a mai tare înainte decampania electoralã este decizialiderilor ALDE Mehedinþi de a mutasediul partidului lângã „Pompelefunebre” de pe Strada Mare, cicã sãfie mai la centru. E adevãrat, trebuiesã recunoaºtem, cã la final toþiajungem sã colaborãm cu pompelefunebre, da parcã la ALDE e preadevreme cã numa ce sã adunaserãºi ei într-o formaþiune... politicã. ªi nici n-a început bine campaniaelectoralã, aºa cã sã te þii. Da pãnãdata viitoare, hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti!
Dragi cititori,Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului ne oferãprilejul de a vã adresasincere urãri de sãnãtateºi împliniri alãturi detradiþionalulPAªTE FERICIT!
