OBIECTIVE TURISTICE DIN CARPAŢII MERIDIONALI

CARPAŢII MERIDIONALI se întind de la Valea Prahovei până la culoarul Timiş-Cerna.

Se împart în 4 grupe:

• I. Munţii Bucegi se întind de la Valea Prahovei până la Valea Dâmboviţei;

• II. Munţii Făgăraşului se întind de la Valea Dâmboviţei până la Valea Oltului;

• III. Munţii Parâng se întind de la Valea Oltului până la Valea Jiului;

• IV. Munţii Retezat-Godeanu se întind de la Valea Jiului până la Culoarul Timiş- Cerna.

Să cunoaştem împreună frumuseţile pe care le oferă Carpaţii

Meridionali!Pagini de istorie , măiestria naturii , dar şi a omului ne vor fi ghizi în

călătoria noastră.

Să începem cu Munţii Bucegi!

Aici se află cel mai înalt vârf din această grupă, Vf. Omu ( 2505m). Alături de măiestria naturii, omul a

contribuit prin construirea celei mai mari staţii meteorologice din ţară.

Furia crivăţului pe vârful Omu

Tot în Bucegi stau de strajă întregului platou montan două minuni pe care natura le-a sculptat de-a lungul timpului:

Babele

Sfinxul

Tot aici se află Crucea de pe Muntele Caraiman, ridicată din ordinul Reginei Maria în memoria

eroilor căzuţi în primul război mondial.

Traversăm Dâmboviţa şi ajungem în Munţii Făgăraşului.Aici se află cele mai înalte vârfuri

muntoase din Carpaţii româneşti:

Moldoveanu(2544m)

Negoiu (2535m)

Dacă traversăm Munţii Făgăraşului de la sud la nord, vom cunoaşte pagini de istorie îmbinate cu

munca omului şi lupta lui cu puterea naturii.

Astfel, plecând de la baza munţilor, vedem Curtea Domnească de la Curtea de Argeş, acolo unde a

fost capitala Ţării Româneşti timp de aproape 300 de ani…

…dar şi mănăstirea Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti.

Conform legendei meşterului Manole, în zidurile mănăstirii se află corpul soţiei sale , Ana.

Plecând din Curtea de Argeş, întâlnim cetatea de la Poienari, cea construită de familiile boierilor pe care Vlad-Ţepeş îi surprinde complotând împotriva

sa şi pe care îi pedepseşte izolându-i pe vârful muntelui, pentru a construi această cetate.

Părăsim cetatea şi , înaintând pe

şosea ajungem la Barajul de la

Lacul Vidraru, o operă a omului

în lupta cu puterea naturii.

Plecăm de la baraj şi înaintăm prin munte pe o şosea , a cărei construire a durat 12 ani,

Transfăgărăşanul.

În vârful muntelui ne aşteptă mereu primitor Lacul Bâlea.

Un alt loc de traversare a Munţilor Făgăraş îl reprezintă Culoarul Rucăr-Bran, care duce la

castelul cunoscut în întreaga lume sub numele de „Castelul lui Dracula”.

Istoria a scris multe pagini în Munţii Făgăraşului. Astfel, în oraşul cu acelaşi nume se află cetatea

Făgăraşului, unde au fost întemniţaţi Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, alături de fiii lor, după ce acesta a fost ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul

generalului Basta.

În timp ce ne îndreptăm spre cea de-a treia grupă a Meridionalilor, întâlnim , pe Valea Oltului, mănăstirea

ctitorită de cel pe care, poporul l-a numit datorită înţelepciunii sale „ cel Bătrân”. Mănăstirea Cozia este

locul unde marele domnitor îşi doarme somnul de veci.

Trecem Valea Oltului şi pătrundem în grupa cea mai întinsă din Carpaţii Meridionali, Munţii Parângului. Aici , la limita dintre Munţii Parâng şi Retezat, străjuieşte mai bine de două mii de ani Cetatea Sarmizegetusa, capitala

Daciei.

Ajungem , în sfârşit, şi în ultima grupă, cea a Munţilor Retezat- Godeanu.

Aici se află Parcul Naţional Retezat, unde o mulţime de specii de plante şi animale sunt protejate de lege.

Parcul Naţional Retezat a fost creat in 1935, fiind primul parc naţional din România şi era destinat conservării frumuseţilor acestor munţi şi a florei de

aici. Altitudinile variază între 794m şi 2509m. Munţii Retezat au unele din cele mai frumoase privelişti din Europa sud-estică. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii. Pentru cei bine pregătiţi

există şi câteva trasee de căţărare.

Flora Retezatului este renumită prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în

România. Existenţa aici a mai bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional.

Călătoria noastră s-a încheiat.

Sper că v-a plăcut.