1
SECTORUL EDUCAŢIE SOCIOUMANĂ
Obiective investigaţionale
Obiective
Dezvoltarea componentelor curricula la disciplinele socioumane (concepţie didactică;
principii; competenţe specifice; subcompetenţe; conţinuturi; activităţi de învăţare şi de evaluare;
strategii didactice şi strategii de evaluare) din perspectiva formării cetăţeniei active şi a
competenţelor de incluziune socială la elevi.
Finalităţi
Sugestii metodologice pentru revizuirea curricula la disciplinele socioumane din perspectiva
formării cetăţeniei active şi a competenţelor de incluziune socială la elevi.
Rezultate investigaţionale
1. Identificate priorităţile educaţiei în raport cu educaţia cetăţeanului, operaţionalizate
principiile educaţiei incluzive în finalităţi, aria curriculară ştiinţe socioumane.
2. Elaborat şi aplicat un chestionar adresat cadrelor didactice, părinţilor, privind starea actuală
a sistemului educaţional din Republica Moldova şi a aspectelor ce vizează implementarea
Curriculumului la Istorie, Geografie, Educaţia socială şi financiară din perspectiva formării
cetăţeniei active şi a competenţelor de incluziune socială la elevi.
3. Elaborate sugestii metodologice ce vizează reconceptualizarea paradigmei privind formarea
cetăţeanului în Republica Moldova raportate la următoarele paliere: politici educaţionale;
Curriculum; unitate de învăţământ; parteneriat şcoală – familie – comunitate; valorizarea
resurselor umane.
4. Elaborate sugestii metodologice pentru revizuirea curricula la disciplinele socioumane din
perspectiva formării cetăţeniei active şi a competenţelor de incluziune socială la elevi.
5. Elaborat Ghidul metodologic: Reconceptualizarea paradigmei privind formarea cetăţeanului
în Republica Moldova (autor: Angela Cara) 4 c.a.
CE AR TREBUI SĂ MAI ÎNVEŢE ȘCOALA?
Abilități financiare
Abilutăți sociale
Spiritul de inițiativă
Spiritul de echipă
Automotivarea
Comunicarea eficientă
Bunile maniere
Pregătirea pentru viața de familie
Orientarea în carieră
Abilități juridice
2
Trei lucruri pe care elevii astăzi nu le învaţă astăzi la şcoală, dar ar trebui să le înveţe
I II III
Educaţia economică,
Educaţia antreprenorială
Educaţia pentru familie Cultura comunicării;
retorica
Informaţii despre oamenii de
succes
Formarea aspectelor de lider Disciplinele: Psihologie,
Dreptul, Etica, Religie
Soluţionarea conflictelor
Cum să mă comport cu
persoanele aflate în
dificultate
Educaţie pentru integrarea în
societate şi orientare în
carieră
Cercuri pe interese: dans, şah Codul bunelor maniere
Opinii
La şcoală m-au învăţat multe… Dar nu m-au învăţat să comunic, să pot deschide uşile, să
creez relaţii, cum să soluţionez conflictele...Nu m-au învăţat să visez…
Am învăţat bine la şcoală, dar nu m-am putut realiza…
Schimbările care urmează a fi realizate în cadrul sistemului educaţional:
• (87% respondenţi) sunt categorici indicând în acest sens schimbări la toate nivelele: la nivel
de Plan cadru de învăţământ, proces educaţional, curriculum opţional.
• Este necesar de a modifica totul (legislaţia în domeniul educaţiei; motivarea elevilor;
optimizarea unor discipline de bază; schimbarea statului orelor opţionale.
Opinii
Cu referire la modalitatea reformării, respondenţii menţionează axarea pe caracterul
aplicativ al conţinuturilor, accent pe competenţe antreprenoriale: trecerea de la caracterul
descriptiv la cel aplicativ: de exemplu în cadrul geografiei umane şi economice să se includă
şi educaţia economică: gestionarea bugetelor; modalităţi de declarare a venitului; de
iniţiere a unei afaceri; implicarea elevilor în activităţi practice.
Doar 8% dintre persoanele intervievate menţionează că actualul sistem este unul eficient şi
nu necesită a fi reformat. Ei opinează în favoarea ideii că cadrul didactic are un rol
hotărâtor în acest sens.
Pregătirea elevilor pentru viaţă depinde de măiestria profesorului, aplicarea diverselor
metode de evaluare; implicarea elevului în luarea deciziilor în diverse situaţii legate de
pregătirea pentru viaţă.
Provocările educaţiei în raport cu educaţia cetăţeanului
• Evoluţia societăţii şi valorilor, marcate de transformările generate de actuala integrare
europeană, incluzând globalizarea economică, politică, informaţională, ce reclamă un
concept extins al naturii umane, extinderea funcţiei educaţiei pentru educaţia permanentă.
3
• Migraţiile şi mobilităţile profesionale populaţionale, cu impact în crizele de separare
familială şi necesitatea reconsiderării legăturii dintre şcoală şi familie, ce reclamă
promovarea Educaţiei pentru familie; Educaţiei pentru drepturile omului; cunoştinţelor din
domeniul Psihologiei; Eticii.
• Motivaţia intrinsecă pentru învăţare şi pregătirea elevilor pentru viaţa privată, care reclamă
accent pe disciplinele: Educaţia economică, Educaţia antreprenorială, Educaţia socială şi
financiară; caracterul practic al conţinuturilor proiectate.
• Criza spirituală şi necesitatea educaţiei centrate pe valori, care reclamă consolidarea
legăturii între educaţia formală şi nonformală; accent pe Educaţia moral spirituală.
• Reconsiderarea competenţelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice; nevoia de
resurse financiare.
• Inovaţia tehnologică, reclamă asigurarea instituţiilor educaţionale cu utilaj modern.
Punctele forte ale curriculumului la Istorie,
în viziunea cadrelor didactice
Interdependenţă dintre
competenţe
educaţionale,
conţinuturi, strategii de
predare/ învăţare
/evaluare. Îînvăţarea
istoriei din
perspectivă
multiplă
Învățarea istoriei
pornind de la
universal și
regional spre
învăţarea istoriei
naţionale și locale
Studierea istoriei din
perspectiva
interdisciplinarității;
Stuctura
conținuturilor pe
unitați de invatare
Dezvoltarea
gândiri critice
Centrarea pe
elev și invățarea
activă;
Multiperspectivitate
a și
multiculturalitatea
în studierea istoriei.
4
Cum sunt reflectate competenţe-cheie/ transversale
în curriculumul de Istorie
Aprecierea competenţelor specifice la Istorie
de către cadrele didactice
1
16
0 0 0 0 2 1 1 0
14
11
0 1 25
23
14
5
1
14
2
9
13
25 18
3
12
23
13
0 0
13
14
2
41
0
14
0 0
7
1 0 2 0 0 0 2
Co
mp
eten
ţe d
e în
vă
ţare
/de
a î
nv
ăţa
să
în
veţ
i
Co
mp
eten
ţe d
e
com
un
ica
re î
n li
mb
a …
Co
mp
eten
ţe d
e
com
un
ica
re î
ntr
-o l
imb
ă …
Co
mp
eten
ţe d
e b
ază
în
ma
tem
ati
că, şt
iin
ţe ş
i …
Co
mp
eten
ţe a
cţio
na
l-
stra
teg
ice
Co
mp
eten
ţe d
igit
ale
, în
do
men
iul
teh
no
log
iilo
r …
Co
mp
eten
ţe
inte
rper
son
ale
, ci
vic
e, …
Co
mp
eten
ţe d
e
au
tocu
no
aşt
ere
şi …
Co
mp
eten
ţe c
ult
ura
le,
inte
rcu
ltu
rale
(a
rec
epta
…
Co
mp
eten
ţe
an
trep
ren
ori
ale
Nu
corespunde
Într-o mică
măsură
Într-o
oarecare
măsurăÎn mare
măsură
În foarte
mare măsură
5
Sugestii de îmbunătăţire/ revizuire a curriculumului la Istorie
Cum sunt reflectate competenţele-cheie/ transversale
în curriculumul la Geografie?
Asigurarea didactică a disciplinei la capitolul
manuale, ghiduri și hărți
Continuitatea conținuturilor și
strategiilor didactice la toate treptele de
şcolaritate;
Centrarea demersului instructiv-educativ pe
elev, pe cerințele şi potențialul
Corelarea dintre conținuturi, strategii și
competențe specifice la disciplină
Descongestionarea conținuturilor
curriculare
Accentul pe studierea personalităților istorice
Accesibilitatea conținuturilor.
Limbajul mai simplu
Co
mp
ete
nţe
de î
nv
ăţa
re/d
e a
în
vă
ţa
să
în
veţi
Co
mp
ete
nţe
de c
om
un
ica
re î
n l
imb
a
ma
tern
ă/l
imb
a d
e s
tat
Co
mp
ete
nţe
de c
om
un
ica
re î
ntr
-o
lim
bă
str
ăin
ă
Co
mp
ete
nţe
de b
ază
în
ma
tem
ati
că
,
şti
inţe
şi
teh
no
log
ie
Co
mp
ete
nţe
acţi
on
al-
str
ate
gic
e
Co
mp
ete
nţe
dig
ita
le,
în d
om
en
iul
teh
no
log
iilo
r i
nfo
rm
aţi
on
ale
şi …
Co
mp
ete
nţe
in
terp
erso
na
le,
civ
ice,
mo
ra
le
Co
mp
ete
nţe
de a
uto
cu
no
aşte
re ş
i
au
torea
liza
re
Co
mp
ete
nţe
cu
ltu
ra
le,
inte
rcu
ltu
ra
le
(a r
ecep
ta ş
i a
crea
va
lori)
Co
mp
ete
nţe
an
trep
ren
oria
le
8 7
0 04
1
11
0 2 1
1318
39
7
9
5
1312
4
8 2
6
15 10
16
5
10 8
7
0 2
16
5
7
26 5 7
15
0 03
0 11 0 1 0
2
Nu corespunde
Într-o mică măsură
Într-o oarecare măsură
În mare măsură
În foarte mare măsură
6
Aprecierea competenţelor specifice la Geografie
de către cadrele didactice
Utiliza
rea
term
en
ilo
r sp
ecifici în
prezen
ta
rea
şi exp
lica
rea
in
fo
rm
aţiei
geo
gra
fice
Fo
rm
area
a
bilită
ţilo
r d
e c
om
un
ica
re
co
rectă
, co
nstru
ctiv
ă în
lim
ba
m
atern
ă
Utiliza
rea
co
rectă
a
term
en
ilo
r g
eo
gra
fici,
a n
um
elo
r p
ro
prii g
eo
gra
fice î
n lim
bi
stră
in
e
Exp
lica
rea
fen
om
en
elo
r şi p
ro
ceselo
r
sp
ecifice m
ed
iu
lu
i la
n
iv
el lo
ca
l, reg
io
na
l şi
glo
ba
l
Id
en
tifica
rea
rela
ţiilo
r d
in
tre co
mp
on
en
te,
fen
om
en
e ş
i p
ro
cese n
atu
ra
le. F
orm
area
co
mp
orta
men
tu
lu
i în
ra
po
rt cu
n
atu
ra
…
Ap
lica
rea
u
no
r elem
en
te d
in
m
atem
atică
,
ştiin
ţe, teh
no
lo
gie în
stu
dierea
m
ed
iilo
r
lo
ca
le, reg
io
na
le şi g
lo
ba
le, în
rezo
lv
area
…
Ra
po
rta
rea
co
nţin
utu
rilo
r g
eo
gra
fice la
u
n
su
po
rt ca
rto
gra
fic şi g
ra
fic. C
itirea
şi
in
terp
reta
rea
h
ărţii g
eo
gra
fice
Ap
recierea
a
sp
ectelo
r so
cia
le, civ
ice şi
cu
ltu
ra
le a
le sp
aţiu
lu
i g
eo
gra
fic la
n
iv
el
lo
ca
l, reg
io
na
l şi m
on
dia
l
Ob
ţin
erea
u
no
r teh
nici şi d
ep
rin
deri d
e
în
vă
ţa
re p
en
tru
p
reg
ătirea
sistem
atică
,
pen
tru
au
to
fo
rm
are
Accesa
rea
in
fo
rm
aţiilo
r cu
ca
ra
cter
geo
gra
fic p
rin
in
term
ed
iu
l serv
iciilo
r
electro
nice d
e b
ază
2322
2
14
8
1516
14
10
12
43
19
4
8 87
4
109
10
1314
18 18
1415 15 15
18
0 0 0 01
2
0
4
10
Accesibile
Dificile
Actuale
Neactuale
7
Sugestii de îmbunătăţire/revizuire a curriculumului la Geografie
RECOMANDĂRI
La nivel de politici educaţionale
• Dezvoltarea unei dimensiuni incluzive a cadrului normativ bazat pe consultare și cooperare
cu toţi actorii interesaţi (elevi, părinţi, personalul şcolii) direcţionate pentru promovarea
cetăţeniei economice responsabile; consolidarea şi încurajarea diferitor căi de participare a
elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii locale în viaţa şcolară
precum şi în procesul de luare de decizie; asigurarea unei cooperării şi colaborării dintre
toţi factorii care au impact asupra mediului educaţional al copilului. Deschiderea faţă de
mediul social al şcolii.
• Extinderea funcţiilor educaţiei în vederea valorificării conceptului extins al naturii umane,
axat pe educaţia reproductivă necesară evoluţiei individuale acesta raportându-se la
educaţia permanentă; educaţie economică şi financiară; educaţia culturală, educaţia în
familie; profesionalizarea, inserţia ocupaţională.
• Accent pe competenţelor transversale (de ex. a învăţa să înveţi), care sprijină învăţarea pe
tot parcursul vieţii; proiectarea şi implementarea Curriculumului diferenţiat; accent pe
abordare interdisciplinară care să răspundă nevoilor sociale şi individuale ale celor care
învaţă.
• Proiectarea curriculumului, astfel încât acesta să planifice şi să evalueze succesul elevilor.
Accent asupra atitudinilor şi comportamentului social în cadrul evaluării formative şi
sumative;
• Transformarea familiei într-un partener al şcolii presupune: extinderea iniţiativei şcolii in
sensibilizarea şi atragerea familiei; elaborarea si realizarea unor proiecte orientate către
parteneriatul cu familia; activizarea consiliilor de părinţi; îmbunătăţirea modalităţilor de
informare adresate părinţilor; organizarea unor activităţi in regim de parteneriat.
8
• Formarea cadrele didactice din perspectiva lucrului cu diferite categorii de elevi, formarea
cadrelor didactice în domeniul incluziunii, luând în considerare particularităţile individuale
ale fiecărui copil.
• Operaţionalizarea unor sisteme de stimulente şi a unor structuri pedagogice şi manageriale
capabile să contribuie la depăşirea crizei de motivaţie din învăţământ.
Activităţi de formare continuă a cadrelor didactice
1. În parteneriat cu Aflatoun Saving Internaţional a fost organizat seminarul de formare axat
pe tematica Educaţiei Sociale şi Financiare (februarie 2014).
2. Elaborate şi aprobate Programele pentru studii de master: Educaţie Socială şi Financiară;
Axiologia Educaţiei.
3. Elaborată şi aprobată de către Ministerul Educaţiei programa pentru formarea continuă a
cadrelor didactice: Educaţie Socială şi Financiară (curs opţional).
4. Realizate ore la studii de masterat: Educaţie socială şi financiară.
Activităţi adiacente
1. Participare în grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei de incluziune financiară (Banca
Naţională a Moldovei).
2. În parteneriat cu Banca Naţională, Ministerul Educaţiei a fost organizată Săptămâna
Internaţională a Educaţiei financiare (10-17 martie).
Săptămâna Internaţională a Educaţiei Financiare
• Activităţile realizate au fost mediatizate pe paginile ziarului Univers Pedagogic Pro,
nr.7 din 13 februarie, 2014; Univers Pedagogic Pro, nr.12 din 20 martie, 2014
• www: bnm.md; Privesc.eu
PUBLICAŢII :
1. CARA A. Методологические аспекты управления инклюзивным образованием в
Республике Молдова. International scientific-practical conference Odintsovsky
Psychological-pedagogical readings. Support individual in education: The Union of science
and practice. 20 february, 2014, p. 113-118. ISBN 978-5-4441-0110-0
2. GRIGOR I. Educaţia economică prin metoda proiectului. În: Formarea personalităţii
elevului în perspective educaţiei integrale. Chişinău: S.n. (Tipogr. „Print-Caro”), 2014, p.
92-99, 129-140. ISBN 978-9975-56-149-5
3. GRIGOR I., STARÎŞ A. Curriculul la Istorie din perspectiva formării cetăţeniei active și a
competenţelor de incluziune socială la elevi. În: Perspectivele și problemele integrării în
Spațiul European al Învățământului superior. Conferință științifico-practică internațională.
Cahul 2014.
4. ORÎNDAŞ L. Parteneriatul şcoală-familie-comunitate în contextul valorizării rolului social
al şcolii şi asigurării unei educaţii de calitate. În: Univers Pedagogic, 2014, Nr. 1 (41), p.
41-46.
5. ORÎNDAŞ L. Unele modalităţi de colaborare şcoală – familie aplicate în practica
educaţională. În: Perspectivele și problemele integrării în Spațiul European al
Învățământului superior. Conferință științifico-practică internațională. Cahul, 2014.
9
În curs de apariţie:
1. CARA A. Sugestii metodologice privind reconsiderarea educaţiei cetăţeanului din
perspectiva abordării integratoare a conceptului incluziunii. În: revista GEIS. Referate si
comunicări de geografie – vol. XVIII. Deva: Editura Casei Corpului Didactic, 2014. ISSN
1841-9941
2. STARÎŞ A. Formarea şi dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor democratice. În:
revista GEIS. Referate si comunicări de geografie – vol. XVIII. Editura Casei Corpului
Didactic Deva, 2014. ISSN 1841-9941
3. SOCHIRCĂ V., ORINDAŞ L. Sugestii metodologice privind revizuirea curricula la
Geografie. În: revista GEIS. Referate si comunicări de geografie – vol. XVIII. Deva: Editura
Casei Corpului Didactic, 2014. ISSN 1841-9941
Şef sector ANGELA CARA, dr., conf. cercet.