Prlti"[ Arnu'" Slivia AnJ16 OATA CU STBESUL! 2I de zile in care sa te schimbi J'afiete de stresser! @ 2014 Editions EFolles, Pads, Franla @ Didactica Publishing House, 2019 Toate drepturile rezervate pentru limba rcmani. Nicio Parte a acestei lucdri poate fi reproduse sau stocati firi acordul editurii Editor coordonator: Florentina Ion Traducator: Sabrina llorescu Redactor: Alexandru Nichifor Corector: Elena Anca Coman DTP: Zamfir Adriana-Nicoleta PFA Didactica Publishing House Bdul Splaiul Unirii nr. 16, Cledirea Muntenia Business Center, etaj 5, 506, sector 4, Bucuretti Comenzi ti informalii: telefon/fax: +40 21410.88.14; +40 2r 410.88.r0 e-mail offf [email protected]www.edituradph.ro ffi Iiffin0rdlillB|Illrmdrt{t
Transcript
Prlti"[ Arnu'"
Slivia AnJ16
OATA CU
STBESUL!
2I de zile in care
sa te schimbi
J'afiete de stresser!
@ 2014 Editions EFolles, Pads, Franla
@ Didactica Publishing House, 2019
Toate drepturile rezervate pentru limba rcmani. Nicio Parte a acestei lucdripoate fi reproduse sau stocati firi acordul editurii
Editor coordonator: Florentina IonTraducator: Sabrina llorescuRedactor: Alexandru NichiforCorector: Elena Anca ComanDTP: Zamfir Adriana-Nicoleta PFA
Didactica Publishing House
Bdul Splaiul Unirii nr. 16, Cledirea Muntenia Business Center,
etaj 5, 506, sector 4, Bucuretti
Comenzi ti informalii: telefon/fax:+40 21410.88.14; +40 2r 410.88.r0
p ot,r'l .; fun"lon.... ,"r o s; i^cerc... M am spus c,
in Joi lucrurile vor Ii r'ri u9our", uq, "; J-u. in"Jr" 9l pe
Pi"rr"... Arn "pu"
luluro'" ""
L""r nol, J""i "
Iourl" po"ibil
si eeuim acum... Miu ueni{ in *inl" * "iLl
Ji^ G*lh",
*Tolul esle mu I ma; simplu JecAl ne imaginim si, in acelagi
1;*p, .,t corpl", )"cal u pulea inl"1"g" ur"oJr{;". tt
tine, si ponniml
Badiogralia unei tttaladii a secolului XXI
Nu trece nici m5car o zi firS ca ideea de,,stres" si nu apari in viata noas-
tri. Studiile arat5 cE mai mult de 80% dintre consultatiile unui doctorgeneralist sunt legate, direct sau jndirect, de stres. Chiar dac5 progresul
spectaculos realizat in multe domenii ale tehnologiei ar trebui s; ne ugu-
reze viata, avem, de fapt, mai pulin timp pentru activit;!i de recreere dec6t
aveau oameniiacum 50 de ani. Viala profesionalA este o surs; de stres, la
care se adaug6 ti cerintele vielii personale, Femeile lucreaz5 in medie cu
200 de ore mai mult pe an decet o fEceau acum 30 de ani Nu mai lu;mincalcul c6t de mult se complicE li cre9te efortul dac; este vorba despre o
familie monoparentalS (un fenomen aflat in crettere).1n urma unui chestionarlpsosr realizatrecent, 23% dintrefrancezi sesimt
stresati mereu, 52% sufer; de probleme cu somnul din cauza stresului, iar
47% resimt des o oboseald legat; tot de stres. Vielile noastre s-au schim-
bat intr-o a5a manierS, incat exist; mai multi factori de stres obi$nuiti(pierderea portofelului, o rtceal; sau faptul c; am zgariat portiera), cet Si
alli micro-factori de stres care ies la suprafalE: zgomotul f;cut de vecini,
aglomeralia, traficul, soneriile telefoanelor mobile, acettia fiind doar
cAtiva. Este posibil ca un singur declansator al stresului (un eveniment
sau un factor aflat la origjnea stresului) sa poat; fi suportat, dar atunci
cend se adunE mai mul!i, pe o perioad5 indelungatS, resursele psihice 5i
emotionale scad.
Fenomenul stresului este transversal $i atinge toate straturile societEtii,
indiferent de domeniile de activitate. Etimologic, cuventul ,,stres" provine
I Companie multinational; ce are ca obiect de activitate cercetarea pietei, realizata cu precE-
dere prin chestionare online. (n. tr.)
din limba latinS, din verbul stringere, ce se traduce prin,,a cornprima, a
strenge, a inchide". in 1940, Hans selye a echivalat stresul cu un ,,sistem
de alarm5". ldeea s-a dezvoltat pe parcursul anilor 9i, in prezent, stresul
se bazeaz; in mod esential pe trei puncte de referint;:
' un rEspuns fizioiogic 5i psihologic;
. o conditie extern;;
. o evaluare personalS care priveste cerinlele exterioare 9i resursele
necesare pentru a le face fat;,
Pentru a simplifica, putem spune c; stresul se naSte din confruntarea cu
o situatie problematicd sau amenint;toare pe care avem impresia c; nu
o putem gestiona eficient. Oamenii de ttiin!; au descoperit 9i cele patru
caracteristici ce provoac; un rEspuns de stres in majoritatea oamenilor.
chiar daci sursa stresului este diferitS pentru fiecare persoand, exist;
totu$i un ansamblu de elemente comune care provoac; aparllia stresu-
lui. Este, intr-o oarecare masura, reteta universal; a stresului, deci iat;ingredlentele:
Ameniniare Senliment
Controlscezut Nu am niciun controlasupra situa-tiei.
lmprevizibilitate Nu $tiu de oc ce s ar pLrtea intampla.
Noutate Nu am tr;it sau experirnentat asa ceva niciodatE
Ameninfarea eSoului Simt c5 sunttestat. M; indolesc de capaclt:lile mele.
Stresul acut: un ddid-vu?
stresul acut este cea mai rAspenditE formE de stres. Este de scurt; duratS,
ca reactie la presiunile imediate ale mediuluiinconjurEtor.
Fii atent la gandurile pe care e poslbil sE le aiin astfel de situalii:
. EStiln intarziere la ointalnire importantE Si esti blocatin trafic..
Nu am niciun control osupra situatiei!
' Seful tEu are un temperament schlmb6tor giin fiecare zi te trezesti cu o
surprizA djn partea lui...
Nu $tiu ce se va intdmplo!
Aftepti primul copil...N-qm mai experimentat astq niciodotdlUn coleg nou ili pune intreb;ri despre modul in care lucrezi...Simt cd sunt testot!
Stresul provoac; un rSspuns - secretia unor hormoni. Aceast; functie, careamintegte de mecanismele ancestrale de adaptare, serveSte exact la a-timobiliza energia pentru a te preg;ti si dep55e5ti situalia stresantd. Acegtimesageri chimiciiti permit, de exemplu, s; fugi cat poli de repede, pentru catoat; energia ta va fi trimis,ln muichi. Natura este suficient de inteligenupentru a te face s; urmezi drumul cel mai pulin complicat pentru a-Iiinde-plini sarcinile.
[}e ia starea de alarma la epuizare.,.
Sa ne imaginAm c;5eful tiu te cheamS'in biroul lui pe un ton grav. Cumreaclionezi? Este posibil s; treci printr-o scurt; perioad; de goc (!i seinmoaie picioarele sau Ii se face pielea de g;inb), apoi organismui tEuntrE instinctiv in starea de mobilizare general;. Controlate Si reglate in
mare parte de sistemul nervos gi de glandele endocrine, mecanismele dereaclie in ian{ cuprind doui stadii, uneori trei:' stadiul reactiei de alarmE: glandele tale suprarenale eljbereaza multe
adrenalinE (hormonul rdzboinic) ti alli hormoni, pentru a pune corpulintr-o stare de reaclie imediat;; multumit.; acestui mecanism, percep-tiile {dilatarea pupilei...), foria muscular; $j reflexele sunt potenlatepentru moment. Este vorba despre cunoscutul r;spuns de tipul/grt or/Eht, o stare de vigjlenl; crescut; in care se decide dacE fugi de situaliesau o ?nfrunli. l\4intea ta functioneaz; la vitez; maxim;;
, stadiul rezistentei: dup; aproximativ 1O minute, alte mecanisme intr:in funcliune - cretterea nivelului de colesterol, de acizi gra$i, de zahjr(glicemie) Si a factorilor de coagulare din sange, inhibarea function;rijglobulelor albe etc. Organismul t;u elibereaz; acum noi hormoni, pre-cum endorfinE, cortizol, dopamin; Si serotoninA, Toate acestea cu scopulde a intreprinde actiunile potrivite: alergarea a trei kilometri sau lupta cuun ieu in junglE. in acest caz, esti in mEsur; s; vii cu argumentele potri-vite in fala furiei Sefului.
' in mod normal, aceste doul stadii sunt beneflce' Pe de o parte' efec-
tele stresului aclioneazi ca un stimulent pentru organism' pentru a-l
mobiliza la ,nu"i.u* resursele 9i pentru a face faIS situaliei corti-
zolul este cunoscut ca fiind un antiinflamator natural care aclioneaza
urupru *"tori"i Si a capacitSlii de invdlare (pentru ca noi s5 ne amin-
tim detaliile supraviefuirij noastre!) Pe de alt5 parte' prin simpla sa
activare, restabilegte echilibrul hormonilor in sange Odati ce eveni-
mentul a fost rezolvat ($eful t5u este mullumit de explicatia ta)' reac-
!i" a" r"tu""t" se activeaz5, iar copul se simte obosit; dup5 o peri-
l"a: O" ,"p"ut, organismul se intoarce la metabolismul s;u normal '
Dar daci siiualia stresanG dureazE o perioad; mai lunga f;r; ca per-
,ounu ,a t" poata echilibra, dacE se intempl; prea des pentru capacitS-
lile persoanei de a o gestiona sau dacb sistemul nervos nu se mai poate
opri la stadiut de reiistenl; (mai ales in cazul persoanelor anxioase)'
oiganismul va intra, mai devreme sau mai tarziu' in al treilea stadiu: sta-
diul ePuizirii.
. stadiul ePuizErii: in acest stadiu, mecanismele de reaclie funclioneazS
ioi,itpui ,,la capacitate maxim5", antrenand o pierdere a elementelor
biochimice, precum 9i tulburari metabolice 5i psihologice organismul
obosegte, anumite organe sau sisteme slSbesc sau devin maiincete La
limitE sau in situaliile extreme, stresul continuu este mortal Un nivel
lrescut de hormoni de stres in senge, chiar 9i intr-o situatie "normal5"'este un indicator al nivelului de stres in care se aflS organismul'
inainte sA se ajung6 in acest stadiu, toat5 aceaste energie trebuie folosit;'
Deseoriin viala noastr; eliberbm aceast6 energie sub forma furiei - o con-
s"cinF a svesutui. Este important sE recunoagtem primele semnale ale
,nri ietpunt produs de stres (cretterea baGilor inimii' respiralia rapidS'
transpiralie...), pentru a opri efectele nefericite'
Nu ldcem fdtd stresutuiin ocelasi fet... i
ISL4A (lnternational Stress Management Associarion) afirma ca nu.reaclionbm cu totii in acelasi fel in fata stresului. De exemplu, femeile ivorbesc de doue ori .nai mult decat b6rbatii despre sLres. Educatia joac; :
un rol imporrant asupra sexelor. B;rbalii cautE sa-sj ascund6 stresul, din j
nindrie (boys donl cry! - beielii nu pl;ng), si pot avea strategii neporri_ ivite de a gesriona stresul, cum ar fi comportamentele riscante, consumul ,
de droguri... Femeile sunt mai solicitate din cauza faprului ca trebuie si i
gesrioneze aLer obligaliile profesionale, cer si pe cele famtljale. Cu toate :
aceslea, ele elimine o parte din stres mulLumjte... comuniceri;. Exprim6n_ :
du-;i greutElile, ele dau mai usor frdu liber emoliilor, devtn mai cong- i
tiente de cond;tia lor fizicS si psihicd. pot, de asemenea, s,i anLicipeze imar bine stadi;le de epuilare 5i sa caute ajutorul sau sprijinul potrrvit. i
Altifactori care contribuie la aparilia stresului:. problemele sociale gi financiare: traiul intr-un cartier nesigur produce
de douE ori mai mult stres - o locuinl; nesigura, datorii...;. problemele legate de locul de muncd: suprasolicitarea, incertitudinea,lipsa unei form;ri profesionale, lipsa sprijinului social;. problemele relalionale ti familiale: singurEtatea, divorlul, viduvia;. problemele fizice: o s5n;tate precar5, o boalE.
Alunci cend sttesuldevine un mod de viatd:stresulcronic
Stresul ,,acut" implic5 ?n mod normal reteta universalj citat; mai sus: uneveniment care ne face s; credem ce pierdem controluJ gi care jmplicalmprevizibilul, noutatea 5i ameninlarea. Acest tip de stres nu este nea-pErat rEu, deoarece ne permite s; gestjonEm o situa(ie, precum evitareaunui accident sau a line un discurs in public,
in schimb, al doilea tip de stres. numit ,,cronic,,, rezultb din expunereaprelungitS gi repetat; la stres, ceea ce este extrem de nociv pentru orga_nismul nostru (vezi stadiul 3 - epuizarea - descris mai sus).
Centrul de studiu al stresului din Canada a explicat cum ajungem la stre_sul cronic. Sb-i lu;m ca exemplu pe Sandrine,i pe pierre, care lucreazE
la aceeati firm5. Superiorul lor mut; termenul-limiti al unui proiect mai
devreme, Tr;iesc intr-un stres acut ii l9i mobilizeaz5 de douE ori energia
necesar; pentru a indeplini aceast5 sarcinS. Directorulii cere apoi lui San-
drine st realizeze o alt; sarcinS, de data aceasta de una singurS' Sandrine
are treicopiifoarte mici 5i se simte depasiti de situalie Acum este expusb
riscului ca acest stres s; devinE unul cronic. Sandrine trece prin trei stadii:
Stadiul medicamenlel0r penlru smmac
Sandrine i'i mobilizeazi firb incetare energia, pentru c; este expus5 con-
stant unor situalii care ii activeaz; stresul B5tiile inimii ei cresc, presiu-
nea arterialS ti nivelul zah;rului din senge cresc 5i ele, digestia cedeaz;
Dupi c6teva zile in acest stadiu constrangEtoi, suferi de diferite dureride
stomac. Agadar, ia un medicament antireflux pentru a incerca sE rezolve
situalia. sE nu uitim ca incepe sE se simt5 iritatS, furioasS, anxioasE 9i
pulin deprimat5... Ea are migrene frecvent 9i o doare spatele Face fati
unei situalii noi, imprevizibile, in care se simte pusE la incercare 9i asupra
cireia are pulin control.
YY
$adiul ,Jin $imencare Proasl6"
Sandrine se simte mereu stresat;. Viala ei devine haotic;, pentru ci totul
se intamplS deodatS. Alarma ei personal; este activati in permanentd il ij
consumi toat6 energia. Se simte nervoasS, obositt, coplesit;, iritat;' anxi-
oas5. i5i petrece noplile gandlnd 9i nu mai adoarme; bea mai mult, fumeazb
mai mult, mdnence mai mult, nu se mai concentreazE 9i este ricitE mereu'
Lucreaze in weekend 9i nu mai are timp sa pregiteasci cina' CumpAre man-
care semipreparat; sau comandi pizza, Se calmeaza cu unul sau mai multe
pahare de vin in fecare seari 9i i9i preg;te9te o farfurie cu aperitive drJpd
ce-i culce pe cei mici. Acesta este momentul ei zilnic de pauz5' Poate fi de
inleles... dar cu ce preu Este stadiul ,,vin 5i mancare proasti": rispunsulvine
sub forma alcoolului, a medicamentelor sau a mencerii nesen6toase, pentru
ci Sandrine crede cE asta meritS.
YY
Stadiul ,,depresia"
Sandrine nu mai poate. Nu mai reugegte sE i'i gestioneze stresul, caredevine cronic. Acum are nevoie de un pahar cu apE pentru a inghili toatemedicamentele care i-au fost prescrise. in aceasti etapE, se indep;rteazEde toati lumea, se supiri pe colegii ei, s-a lngr5sat opt kilograme 9i suferEde hipertensiune, Este cu moralul Ia pEmant Si se afl; in concediu medicalpentru depresie. Da, stresul cronic pune bazele depresiei. Sistemul esteepuizat tj nu mai ajunge sd dobAndeasc5 echilibrul bun.
Deregliri ale sistemului
Depresia nu este singurul lucru riu pe care il aduce stresul cronic. Meca-nismele fiziologice cauzate de acest tip de stres sunt nenumirate gi potcontribui la o mare varietate de deregl;ri, in toate sistemele. lat;-le pecele care sunt amintite cel mai des:. occelerareq inbdtrAnhiL deoarece stresul cre$te leziunile oxidative,
altfel spus, imbEtrAnirea Si moartea celulelor cauzate de radicalii liberl,celulele toxice ale corpului;
, deficit de nutrilie, deoarece, pentru a produce energia necesara situa-!iei, corpul metabolizeazE mai repede elementele nutritive, ceea ce sepoate solda cu o lipst de aminoacizi, potasiu, fosfor, magneziu, calciu,electroliti Si complexul de vitamine B, printre altele. lVai mult, nutrientiiesentiali nu sunt bine absorbiliin momente de stres;
. deficit imunitor, deoarece cortizolul produs ca rEspuns la stres poatecauza o sl6bire a sistemului imunitar: corpul devine, agadar. mai predis-pus la agenti infectioti. benigni sau periculosi, la diferite tipuri de can-cer. La un nivel foarte simplu, se spune ci persoanele stresate suferimai des de r5celi;
. ulcer stomscql. Chiar dac; Stim cE majoritatea tipurilor de ulcere suntcauzate de bacteria Helicobacter pylori, stresul este un element carepoate contribui la aparitia ulcerelor gastrice gi le face mai greu de ingri-jit. Stresul este cunoscut ti pentru ce joac; un rol important in cazularsurilor stomacale;
. probleme ginecologice. Putem observa amenoreea (lipsa menstrualiei) la
femeile stresate. in general, bSrbatii gifemeile stresati sunt mai predis-pusi la perioade de infertilitate;
, probleme de sdndtote mintald. Anomile studii au ar;tat c; stresul repetatpoate provoca schimbSriale structurii creieruluiSi, treptat, poate cauza
simptome maigrave: anxietate, atacuri de panicS, fobii, adiclii, tulburEri
de alimentalie (anorexie/bulimie);. boliole componentelor psihosonotice, Cauza urm;toarelor boli este mul-
tifactorial5, iar stresul poate contribui la dezvoltarea lor sau la compo-
nenta lor cronic;: astm, psoriazis, artrita reumatic;, sindromul oboselii
. qgravqreo bolilor. De unul singur, stresul cauzeazi rareori o boalS grav;,
darstim cA poatejuca un rol importantin susceptibilitatea la mai multe
boli (printre care hipertensiunea, boli cardiovasculare, diabetul de tip ll
$i cancerul) Si c; le poate accelera evolutia.
Din p;cate, victimele stresului cronic nu sunt mereu conitiente de situa!ia
lor Fi chiar mai pulin de faptul cb sunt pe cale s5-9i compromitE sin5ta-tea. Pentru a alina disconfortul cauzat de stres, multi pot adopta com-
portamente compensatorii: fumatul, alcoolismul, dependenta de droguri,
excesul de somn, insomnia... A bea mai mult alcool, a menca mai multb
ciocolatd sau a privl mai mult la televizor te poate face s; uiti pentru
moment de stres, dar nu te scapE de el, 5i apar noi probleme, care se
adaug; stresului.
./ Stresul este un fenomen transversal care atinge toate nivelurile sociale,
indiferent de varsta sau de pozilia noastr5 socialS
/ la nattere din evaluarea personalS a unelsituatii care Provoac5 in noi un
respuns fizic, psihologic 9i/sau emotlonal.
y' Stresul a pare intr-o situalie percepute ca fiind o ameninlare personalS din
cauza imprevizibilitStii, nout6tii 9i impresiei cE Pierdem controlul.
/ ln situalii de stres, eliberSm hormoni precum adrenalin;, cortizol sau
noradrenalina pentru a face fat5 siuafiei.
i/ in cazul stresului cronic, organismul nostru epuizat face posibil; aparilia
unor tu lbu r; ri fizice 9i psihologice 8rave.
i /^.1lnProrunael)
Ivurtha Davis, Elizabeth R. Eshelman, The Reldxotion and Stress Reduation workbook
lManualul relax;rji:ial elibeririide stresl, New Harbinger Publications, editia a
tasea, 2008.http://www.stresshumain.ca (site-ul Centrului de studiu al stresului uman - CESH)
(6 Il t-'-r* ff (5 !fSunt stresat? Siluatia acfuald
tu, Pre.,.", 35 l" ,^i, ""^1 "1..J. "* ",'"
c.cJ o; e oricine. N,,""luei u"* potr "p,n"
Jesp," S,nJ.rn", ",," ." l"J:n{ul" J" Ju un
simp u comenlariLr... Bine, ,,neori mai am un aoces pulennic
Je lurie sar oele o mic; n"*"11"*i,", J"," J" *[ *,i *"11.
ori m; Jesourc... De;i... e mai ,;,.,, in ullima ur^","", u*
' '"|-'i[i"" -c" U Ptta td
Po P ,) a ) q" a"/ i" )' ta'D
ll)anvin a spLrs: .Speclie care "',pr.,u1"{',i"so
n, s"nl ""1"
m,:i pL,rlernice, nici ceL mai lnl"ligenle, "i
acee,r care se
,Japl"u'; "" *,i l,in" scLl't:r^l;. Aga ci I am sp,.rs lui
Sa,rJrin", 0K, l',,r1" ";
Lce* ,"L "".i""...
n, o, ,n u li*
p[^. C*J "; ^L, J**1"...
Probabil cA eqti stresat, pentru cE stresul este o problem; foarte frec-vent;. Suntem din ce in ce mai mulli cei care vorbim despre asta, deoa-rece suntem to!i, mai mult sau mai puijn, sub aceast5 presiune. Dar,pentru fiecare dintre noi, stresul are particularltdli proprii $i se manifestEdiferit. Unii sunt nervo5i, in timp ce altii sunt apatici. Pentru unii, hrana vafi un colac de salvare, in timp ce pentru altiiva fi pur gi simplu imposibil s;mdnence ceva (,,am un nod in stomac",,,nu simt niciun gust"...).
Acest tabel conline semnalele cele mai frecvente ale stresului. Poli bifatoate manifest;rile care se aplic5 mai mult sau mai putin cazului tbu:
