| Date post: | 07-Jul-2018 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | zamfir-dragos |
| View: | 233 times |
| Download: | 0 times |
of 20
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
1/20
Particularitati
ale scheletului
membrelor
la speciile
de
mamifere de interes
cinegetic din
Romania
Generalit6li
Totalitatea
formaliunilor
pasive
(oase,
articula{ii)
qi
active
(mugchi)
care
contribuie la
sus{inerea
qi
deplasarea
corpului in
mediu
ambiant, acliondnd
impotriva fo4ei de
gravitalie,
constituie
aparatul
locomotor.
De-a lungul evoluliei filogenetice
a
vertebratelor,
posibilitalile
de deplasare
ale
acestora
au
depins
de
mediul
inconjurdtor
in
care triiau
(apd,
sol,
aer),
ele dezvoitdndu-qi
in consecinli
dispozitive
adecvate
unei deplasdri cdt mai
eficiente in
spaliu.
Speciile
de
interes cinegetic aparlin celor
doul
clase
superioare
de
vertebrate
-
p6s6ri
gi
mamifere,
care
au
atins
cel mai
inalt
grad
al complexitdlii
structurale,
oglindit in caracteristicile
1or
morfo-funclionale.
Osteologia
-
reprezintd
partea
din anatomia descriptivd
care se
ocupi
cu
studiul
oaselor.
Totalitatea
oaselor
unui
animai dispuse
in
raporturi
naturale alcStuieqte
scheletul.
Acesta determind in linii mari
forma
generald
gi
dimensiunile
corpului.
Piesele
osoase care compun scheletul ofer[
suprafele
de
inserfie
mugchilor,
protejeazd. organele
cu
structurd
fragild
(sistem nervos
central,
glob
ocular,
cord),
constituind
totodatd
pentru
organism
qi
un important
depozit
de
substanle rnineraie.
.
Conforma(ia
oaselor -
este
foarte diferitS,
depinzAnd
de
locul
pe
care osul
il
ocupd
in cadrul scheletului,
de
funclia
sa
qi
de specia
de la
care
provine.
.
Consider6nd
raportul celor
trei dimensiuni
ale
oaselor
(lungime,
151ime,
indllime
sau
grosime),
acestea
pot
fr
impi(ite in
trei
tipuri
morfolosice:
oase
lungi,
scufte
gi
late.
Os
lung
-
secfiune
sagitali
(structurl
macroscopici
l-drafizd";2,2'-eprfize;
3-Jesut osos spongi 4- esut osos compact;
5
-periost:
6-endost 7
-cavrtate
medulard;
8
-cartilaj
articula
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
2/20
Osul
lung se caracterizeazd,
prtn predominanla
uneia dintre dimensiuni fa15
de celelalte doud,
put6ndu-i-se
deosebi
in
general
un corp denumit diafizd
qi
doud
extremitili numite epiftze. Diafiza
conline o
cavitate medulard
care
adiposteqte
osoas[.
dduva
Osul
scurt
prezintd
toate trei
dimensiunile sensibil egale: carpiene,
tarsiene
Osul
lat are lungimea
qi
lSlimea'aproape
egale, ambele depdqind cu mult a
treia
dimensiune
(ex.
Datorit[
structurii
complexe,
oasele
constituie
adevdrate
scapula).
organe.
La
alcdtuirea
1or
participd
mai
multe
componente,
intre care
predomind
lesutul
osos.
Celelalte
componente sunt reprezentate
prin: periost qi
endost,
lesut
cartilaginos, m5.duvd
osoasd,
vase
qi
nervi.
.
Cavitdlile
nazale
ale animalelor
conlin o extremd a oaselor 161ite,
denumite
oase
papiracee
(denumire
ce
sugereazd.
asemdnarea
cu
h6rtia)
care,
acoperite
cu mucoasanazald,.
constitutebaza
anatomicd
a comelilor nazali.
.
In
vecindtatea articulaliilor mobile existd
oasele sesamoide.
Ele au rolul
fie
de
a
devia
direclia
tendoanelor,
fie
de a
le
proteja
in locul
frecdrii
maxime.
.
ln organismul unor animale
pot
fi intAlnite oase care nu au nici
o
legdturd
cu
aparatul
locomotor,
apdrdnd heterotopic in alte aparate: osul
penian
(lup,
vulpoi, dihor
etc),
oasele cardiac e
(cerb,
vidrd etc),
osul
r6tului
(mistrel).
OASELE
MBMBRELOR
.
Apendicele locomotoare
prezintd
la
vertebrate conformalii
diferite in
func{ie
de
modul
lor
de viatd.
Astfel,
considerAnd
numai
clasele
din
care
fac
parte
speciile
de vAnat
din Rom6nia,
observdm
adaptarea
pentru
zbor a membrelor
toracice la
pdsdri,
membrelor
pelvine
revenindu-le
sarcina
suslinerii corpului
pe
sol, iar la mamifere in
general,
adaptarea
ambelor
perechi
de
membre
locomo{iei
terestre.
o
Ca
urmare
a
specializdrilor
secundare apdrute
la diferitele
specii, existd
qi
o
multitudine de varialii
in
conformalia
gi posibilitdlile
funclionale ale
membrelor acestora:
reintoarcerea la mediu acvatic a unor
pdsdri (rale,
gdste),
specializare
pentru fugA (cerb,
cdprior),
aptitudinea
de
cdldrare
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
3/20
Qtisicd
sdlbaticd,
rds),
deplasare
prin
salturi
(iepure)
etc. toate
aceste
adaptnri se reflectd in mod
pregnant
asupra
pieselor
osoase care formeazd,
baza
anatomic[
a
membrelor.
o
Scheleful membrelor,
se
caracterrzeazd.
printr-un plan
fundamental
de
organizare, ce
pentru
membre include centurile
sau zonoscheletul
qi
extremitilile
libere sau membrul
propriu-zis.
Ultimul
este format
din mai
multe
segmente
a cdror
succesiune
este unic6la
toate
vertebratele tetrapode:
.
-
stilopodiul,
cu baza anatomicd.rcprezentatd
printr-un
singur os
(humerus
la
bra{
qi
femur la coapsd);
.
-
zeugopodiul,
a cdrui baza anatomicd este
alcdtuitd din doud oase
paralele
(radius
gi
ulna la
antebra ,
tibia
qi
fibula
la
gambd);
.
-
autopodiul, se subimparte in
bazipodiu, care cuprinde
in
general
doud
r6nduri
de
oase carpiene
qi
tarsiene, metapodiu,
cu
baza
anatomic[
formatd
din oasele metacarpiene
qi
metatarsiene,
qi
acropodiu,
care
reprezintd,
degetele
(fiecare
deget
avAnd
cabazd anatomicd Z-3falange)
.
Contactul
cu
solul al extremitdlii libere
a
membrelor la mamifere
in timpul
sprijinului
se
poate
face
in
mai
multe feluri.
La unele specii intreaga
fa16
palmard
sau
plantard
a
autopodiului
este
folositi
in acest
scop,
constituind
tipul
plantigrad.
Specia
sSlbaticd cea
mai reprezentativd
este ursul. Alte animale,
precum
canidele
qi
felinele
(lupul,
vulpea,
rdsu[),
sprijinindu-se
numai
pe
acropodiu
(degete)
fac
parte
din
tipul digitigrad. La
tipul
unguligrad,
contactul
cu solul
se
face tot la nivelul acropodiului, insi
numai
prin
extremitatea acestuia
protejati
de
ongloane
(cerb,
cdprior, mistrel
etc).
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
4/20
Tipurile de sprijin
pe
sol ale
autopodiului
pelvin
la mamifere
A-urs; B-lup;
C-cerb
1
-stilopodiu; 2-zetgopodiu;
3
-autopodiu
1
B\
\:'\
:
\
-1
{
1
Oasele
membrului
toracic
.
Centura
membrului toracic
La vertebrate
centura membrului toracic este reprezentatd de trei
oase:
spata, clavicula
gi
coracoidul.
Datoritd
transformdrii membrelor toracice in aripi, la
pdsdri
cele
trei oase
ale zonoscheletului sunt bine
reprezentate.
Claviculele,
sudate
intre
ele,
alcdtuiesc
osul furcal. Extremitdflle
acestuia
se articuleazdatdt
cu
spata
cdt
qi
cu coracoidul,
delimitAnd la acest nivel
gauratriosoasd.
La mamifere centura
suferd
modificdri
insemnate,
in funclie
de
specificul
activitAfli
membrelor
acestora.
Cu
exceplia
mamiferelor inferioare
(monotreme),
celelaltb
(care
includ toate
speciile
de
v6nat cu
pdr)
nu au coracoid.
Acesta apare
.\
{tu\
s
I
:::=,'ii
:,;:i=
i .'.,f.
:t:::::=
r,r
'--1
)e
ht
1:
\
',\
')-
k".\
'
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
5/20
integrat scapulei sub forma unui
proces.
Clavicula
dispare la
ongulate
(cerb,
cdprior, mistre{)
sau se
gdseqte
sub formd rudimentard, la
carnivore
qi
leporide
Qtisicd
sdlbaticd,
lup, vulpe, iepure).
. Spata, atdtla mamiferele domestice, cdt
qi
la cele de interes
cinegetic, este
un os
lat,
ce realizeazd baza anatomicd a regiunii scapulare, de form[
triunghiulard, dispus[ de o
parte
gi
de alta a
cuqtii toracice, unde este
suslinutd de
musculaturd.
.
Spata
prezintd;
doud
f.1.
-
mediald
qi
1atera16,
trei
margini
qi
trei unghiuri.
Fala mediald
prezintd
o depresiune intinsd
-
fosa
subscapularS, Pe
fala
laterald a
sa se
detaqeazd
o
creastd
alungitd denumitd
spina scapulari care
imparte fa\alaterald
a spetei
in
doud
fose: fosa
supraspinoasd
cranial
qi
fosa
infraspinoasS,
caudal.
La
nivelul
unghiului
ventral se
gdseqte
cavitatea
glenoid[,
destinatd
articuldrii
cu
capul articular al humerusului.
.
La unele specii
spina
scapulard
se termind
qters
(suine),
iar la
altele
printr-un
acromion
(rumegdtoare,
carnivore
qi
leporide).
Acromionul la carnivore
qi
leporide este flancat de un evident
paraacromion.
.
La speciile familiilor
Certtide
qi
Cavicorne
spata este alungitd,
spina
scapulard
termin6ndu-se
printr-o proeminenld
denumitd acromion.
Raportul
intre fosa
supraspinoas[
qi
infraspinoasd
este
de 1:3. Marginea dorsal5
este
prevdzrrtd
cu
un evident cartilaj
scapular.
Spata
la
cerb
(membru
stdng, fala laterald)
1-spina
scapular[; 2-acromion;
3-tuberozitate supraglenoidd; 4-fosa
supraspinoasd;
5-fosa
infrasp
ino as d
;
6
-
c arti I aj supras c apular
;
7
-
c
avitate
g1enoid6.
\
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
6/20
.
La mistre{
sptna scapulard
prezintd
la
jumitate
o tuberozitate
qi
nu are
acromion. Raportul foselor
este
de
l:2
Si
existd
cartilaj
suprascapular.
Spata la mistre
(membru
stdng,
falalatetall)
1-tuberozitatea
spinei
scapulare; 2-fosa supraspinoasd;
3-fosa
infraspinoasd;
4-
tuberozitatea supraglenoidd; 5-cavitate
glenoidd;
6-cartilaj suprascapular.
.
Speciile
ordinului
Carnivore
au
o
spatd
mai
pu{in inalt6,
cu
unghiul
cervical
mai mult
sau
mai
pulin
rotunjit.
Spina
scapulard este lipsitd de tuberozitate,
cu
acromionul
flancat
de
paracromion.
Raportul
foselor supra-
qi
infraspinoasd este in
general
1:1
(exceptdnd
ursul
la
care este foarte
dewoltati fosa
infraspinoasd)
qi
lipseqte
cartilajul
suprascapular. Iepurele
are spata triunghiulard, raportul foselor 1:2
qi
prezintd
cartilaj
suprascapular.
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
7/20
Spata la vulpe
(membru
stdng,
fala
laterald)
1-spina scapulard; 2-acromion;
3-paracromion;
4-tuberozitate
supraglenoidd;
5-cavitate
glenoidd;
6
-fosa
supraspinoasd;
7-fo sa
infraspinoasd.
Spata
la
urs
(membru
stAng,
fa{a
laterald)
1
-spina
scapulard;
2-acromion;
3
-paracromion;
4-creastd
musculard; 5-fosa
supraspinoasd; 6-fosa infraspinoasd
Humerusul
este un os lung, dispus in
pozilie
oblici
ventro-caudald,
form6nd
baza
anatomicd
a
bralului
. El
prezintd
o extremitate
proximald,
un
corp
qi
o extremitate
distal5.
Extremitatea
proximaldprezintd
un
cap
articul.ar, flancat lateral
qi
medial de
c6te un tubercul. Tuberculul lateral, mai voluminos,
este
numit
tuberculul
mare,
prezentAnd:
un
v6rf
-
tubercul
mare
cranial,
o
convexitate
-
tubercul
mare
caudal
gi
o
creastd
-
creasta
tuberculului mare.
Tuberculul mic,
situat
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
8/20
medial fali de capul articular
este
qi
el impdrlit in tubercul mic cranial
(vArful),
tubercul mic caudal
(convexitatea).
Cei doi tuberculi,
mare
gi
mic,
sunt
desp{t4ili de
o culisi
de
alunecare tendinoasS,
verticald,
numitd
gan
intertubercular.
Corpul are
patru
fe e:
- fala
craruald;
-
fala
laterald.,
ce
prezintd pe
toatd
intinderea
sa
o depresiune
largd.,
alungitd,
cu traiect
spiralat, denumitd
qanl
de torsiune sau
qan
brahial.
Acest
gan
este despdrlit
de
fala craniald
prin
creasta humerald
)
care
incepe
proximal printr-o proieminenld
rugoasd
numitd
tuberozitate deltoidiand, tinzdnd apoi sd dispard
in
apropierea extremit5lii
distale
a
osului;
-
fa\a caudald
qi
o
fala mediald
Extremitatea distald
prezirrtd
suprafele de articulare reprezentate de un
condil,
situat lateral
qi
o
trochlee
dispusl
medial. Buzele
trochleei
sunt
in
general
inegale,
cea
mediald
fiind
mai
1at5.
Deasupra
trochleei se
giseqte
dispusd fosa
olecraniului
pe
fala
caudald
qi
fosa
coronoidd
pe
fala craniald.
La toate rumegdtoarele
creasta
deltoidiand
este
evidentS, iar l,a nivelul felei
mediale
a corpului in dreptul
jumdtdtli
diafrzei se observd o
suprafalS
rugoasd de
inserlie muscular[, numit6 tuberculul
pentru
marele
rotund.
o3
Humerusul
la
ciprior
(membru
stdng,
fala laterald)
l-cap humeral; 2-tubercul mare cranial; 3-tubercul
deltoidian[;
5-fosa
coronoidd; 6-condil; 7-trochlee.
mare caudal;
4-creastd
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
9/20
La
mistrel
tuberculul
mare
este extrem
de
dezvoltat
iar
fosele
coronoidd
qi
olecraniand
comunicd
printr-o
gaur6
supratrochleard
(absentd
la
porcul
domestic). Carnivorele
au
tuberculii
reduqi. Canidele
(lupul,
vulpea)
au
gaurd
supratrochlearS.
Ea
este
absenti
la
feline
(rds,
pisicd
sdlbaticd),
in
schimb
la
acestea
apare
un
orificiu
alungit
situat
medial deasupra
extremitdlii
distale,
denumit
gaura
epicondilar[.
Humerusul
la mistre
(membru
st6ng, fala
craniald)
1-tubercul
mare
cranial;
2-tubercul
mic;
3-qanl
intertubercular;
4-cap
articular;
5-
tuberozitate
deltoidiand;
6-creasta
extensorilor
7 -gaura
supratrochlearS:8-trochlee;
9-condil.
.
La
urs
tuberculii
humerali
sunt
scunzi,
extremitatea
distalS
prezintd
creasta
epicondilului
1
ateral
evident
d,,
inaltd,
tiioasd
trasd
cranio-lateral.
Nu
pr
ezintd
gaurd
supratrochleard
qi
nici
epicondilard
.
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
10/20
fala laterald)
1-tubercul mare;
deltoidiana.
Extremitatea
proximal5
a
humerusului la
urs
(membru
stdng,
2-cap humeral; 3-suprafala
muEchiului infraspinos;
4-creastd
Humerusul
la urs
(membrulstAng,
vedere craniald)
1-extremitate
proximald;2-diafiza cu linii de inserdie
musculard;
3-creasta
extensorilor;
4-trochlee
.
Radiusul
este
un os lung, situat
qanial
fal6
de uln6, ?ntr-o
pozilie
verticalI.
Prezintd
o
extremitate
proximald,.
u.n
co{p
qi
o
extremitate
dista16.
Extremitatea
proximald poate
prezenta
una
pAnE
la
trei cavitdli
glenoide
de
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
11/20
articulare
cu extremitatea
distalS a humersului. Pe
conturul
cranial al
suprafelei de articulare,
din
extremitatea
proximald
se
pot
intAlni una sau
doud
proieminele,
fiind considerate
procese
coronoide. Tot
la
aceastd
extremitate
se
afld
qi suprafala de articulare pentru
ulnd.
in
aceastd
regiune,
pe partea
mediald, se afl5 tuberozitatea bicipitald sau radiald,
iar
in
partea
Laterald,la unele specii
este
vizibilS o
altd
tuberozitate.
Corpul
radiusului, in
general
aplatizat
cranio-caudal
prezintd:
o
fald
craniald,
neted6
qi
convexd
in
sens
latero-medial;
o
fald,
caudal5,
pe
care
se
observ6
fie
o creastd
lungd
pe
care se inserd membrana interosoasd antebrahiald
(carnivore),
fie o
suprafald
rugoas[
pentru
articulare cu ulna
(ungulate);
o margine mediald
;i
alta
laterald, ambele rugoase
qi
concave
in
sens
proximo-distal.
Extremitatea distald
prezintd
suprafald de articulare
pentru
oasele carpiene,
reprezentatd de
una
sau
doui
cavitdli
glenoide,
urmate
caudal de
doi condili,
bine denroltali.
Suprafala
articulard carpald
este limitatd medial
de o
proieminenld
denumitd
proces
stiloid.
(Ilna
situatd caudo-lateral
fa d,
de
radius, articuldndu-se
sau
sud6ndu-se cu
acesta,
prezintd
o extremitate
proximali,
un corp
Ei
o
extremitate
distald.
Extremitatea
proximald,
prezinti
o
proieminenld
evidentd,
denumitd
olecran.
Olecranul
prezintd:
o fa [ laterald
Ei
una mediald, o margine caudald,
qi
alta
craniali,
aare
prezintd
in
porliunea
ei
mijlocie ciocul
olecranului. Jumdtatea
inferioarS a marginii craniale,
prezintd,
o
concavitate articulard, numitd
incizurd
trochleard
sau
semilunard.
V6rful
olecranului este
inalt,
iar la
unele
specii
qi
tuberos.
Corpul
are
in
general formS
de
prismd
triunghiulard,
cu
trei
fete
trei Extremitatea distald
ele
qi
trei
margini. Extremitatea distald
mult mai
supld,
poate
fi aplatizatd
cranio-caudal
sau
poate
fi
cilindroidd
sau
prismaticd.,prezentdnd
suprafald
de
aplatizatd,
articulare
pentru
radius
qi
oasele carpiene.
In
partea
sa
1ateral6
se
gdseqte
un
proces
stiloid.
Antebralul
este
sediul
miqcirilor
de
pronalie qi
supinalie
pe
care unele
mamifere le efectueazd,
mdrind astfel
posibilitdlile
de
mobilitate
ale
autopodiuiui.
Dintre
speciile s5lbatice
doar
carnivorele
pot
realiza astfel de
migcdri.
La
feline
Qtisicd,
rds) rotirea
autopodiului
poate
atinge
800.
Posibilitatea executdrii
acestei
miqcdri este
in
strdnsd
legdturd
cu aptitudinea
de cd{drare specificd acestor specii, spaliul
interosos dintre radius
gi
ulnd
fiind
aproape egal
cu
cea
a
oaselor. La canide
(lup,
vulpe
Sacal)
aceste
caracteristici
se
reduc simlitor, oasele antebralului
rimdndnd
independente,
separate
de
un
spaliu
interosos
mai
ingust. La
alte
mamifere, datoritd
specializdrii unilaterale a autopodiului, membrul toracic avAnd numai func{ia
de
sprijin
in
staliune
qi
in
locomolie,
oasele
antebralului
se
frxeazd
in
pozilia
de
prona{ie.
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
12/20
Pentru asigurarea
unei rezisten{e maxime, radiusul
qi
ulna stabilesc un
contact
permanent pe
toatd lungimea 1or, fapt care duce la disparilia spaliului
osos
interbrahial,
a$a
cum
se
constatd.la
mistrel
qi iepure.
Lq
rumegdtoare,
oasele se sudeazd intre ele, ulna fiind mult redusd, dispus[ intr-o
poziTie
caudo-laterald fa 5
de
radius.
Spaliul
interosos
se
pistreazi
sub
forma
a doud
arcade,
proximald qi
distal6, stribdtute de vase .
Radiusul
qi
ulna
(membrul
sting, vedere
laterali)
R-radius;
U-ulna;
A-c5prior; B-mistre{;
C-rds
1-olecran; 2-ciocul
olecranului; 3-incizura semilunard;4-capti
radiusului;
5-proces
stiloid ulnar; 6- arcada radio-ulnard
proximald;7
-arcada radio-ulnard
distald.
Oasele
autopodiului toracic
.
Autopodiul toracal este alcdtuit din trei
porliuni:
bazipodiul, format din
oasele carpiene, oase scurte, dispuse
pe
doud r6nduri; metapodiu,
format din
oase
lungi, oasele metacarpiene;
qi
acropodiul
(baza
anatomicd
a degetelor),
format
trei
falange, doi mari sesamoizi
qi
un mic
sesamoid. La
offi,
autopodiul
toracic
este reprezentat
prin
mdn6.
Multitudinea aptitudinilor
manuale
pe
care omul le-a
cdqtigattreptat
au dezvoltat
arhetipul
pentadactil,
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
13/20
cu cele cinci
degete.
Dintre speciile
de
v6nat, numai carnivorele
qi
iepurele
prezintd
un autopodiu
pentadactil, primul
deget fiind foarte redus
qi
neopozabil.
Oasele
carpului sunt
dispuse
pe
doud
rdnduri. in rdndul I,
din sens lateral in
sens medial
oasele sunt:
pisiformul, piramidalul,
semilunarul
qi
scafoidul. in
rdndul II,
unciformul, capitatul, trapezoidul
gi
trapezul.
La iepure, existd noud
oase
carpiene, intre cele doud rdnduri fiind
plasat
un
os
redus, osul central. La carnivore sunt
qapte
oase, osul central se sudeazd
de
timpuriu cu
oasele
scafoid
qi
semilunar, formdnd
osul scafo-lunar. Tot la
aceste specii, in
partea
medial[
a
rdndului II
se
gdseqte
un
os redus,
rotunjit
qt
aplatizat, ce
se
dezvoltd
in
tendonul
muqchiului
abductor
lung
al degetului
mare, denumit osul facoid. La toate rumegdtoarele
(cerb,
muflon, cdprior
etc) existd
gase
oase carpiene, capitatul
este sudat
cu trapezoidul
(formeazd
capitato-trapezoid) iar
trapentl absent.
La
mistrel
existd toate
cel
opt oase.
Autopodiu
toracal de
mistref
(membrul
st6ng,
fa{a
palmard)
1-pisiform; 2-piramidal;
3- semilunar;
4-scafoid; 5-unciform; 6-capitat;7-trapezoid,
8-
trapez;9-marii sesamoizi; 10-
micii
sesamoizi;
II-V
-
oasele metacarpiene; P1-P3
-falangele.
.
Oasele
metacarpiene se articuleazd
prin
extremit6lile lor
proximale
atdt
intre
ele c6t
gi
cu
rdndul
II de oase carpiene,
iar
prin
extremitdlile
distale
cu
falangele. Numerotarea
lor
se
face ca
la
degete,
incep6nd
cu
metacarpianul
corespunzdtor
degetului mare
(degetul
I). acesta
este
prezent
numai
la
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
14/20
carnivore
$i
iepure,
fiind mai redus decdt celelalte
patru.
La
ungulate
numdrul 1or scade: astfel,
la mistrel existd
patru
metacarpiene
(II,
III,
IV
qi
V),
dintre
care
dou6
mai
reduse
(II
qi
V).
Rumegdtoarele
au
doud
metacarpiene sudate
(III
qi
IV).
La cerb
qi
cdprior,
se
intAlnesc doud
metacarpiene secundare, cu forma unor
prisme
alungite,
cu
baza
dispusd
distal,
iar
vArful
proximal, pAnd
la limita dintre treimea mijlocie
qi
distald a
metacarpienelor
principale.
Extremitatea distald
a metacarpienelor secundare
se
recurbeazd abaxial, indepdrtdndu-se
de
metacarpienele
principale.
Fiecare
metacarpian secundar este articulat
cu trei falange, miniatura celor de la
degetele
principale
.
Autopodiu
toraca de
ciprior
(membrul
st6ng, fala dorsal5)
1-metacarpienele
principale
rczultate sudate;
2-metacarpianul
secundar
II;
metacarpianul
secundar V; P1-P3
-falangele
Oasele
membrului
pelvin
.
Scheletul
membrelor
pelvine,
ed
qi
cel
al
membrelor toracice este
sistematizat
in
patru grupe
regionale:
zonoscheletul
-
format
din
trei oase
-
ilium, ischium
qi pubis;
stilopodiul
pelvin,
reprezentat de femur;
zeugopodiul,
reprezentat
de
tibie
qi
fibu16;
qi
autopodiul,
format
din
mai
multe oase
grupate
in
trei subregiuni
-
bazipodiul, cu
oasele
tarsiene;
-
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
15/20
metapodiul
cu oasele
metatarsiene
qi
ultimul
segment
-
acropodiul,
format
din trei falange,
doi mari sesamoizl
sl
un mrc sesamoid.
.
Centura
pelvini
Zonoscheletul
pelvin
sau
centura
pelvind
este formatd din
trei
oase:
ilium,
dispus dorsal,
ischium,
dispus
ventro-caudal
Ei
pubis,
dispus
ventro-cranial. Cele
trei
oase se sudeazd
intre
ele formdnd coxalul.
Cele
doud coxale
sudate
la
nivelul
s imfi zei i s chi o -pubi ene r ealizeazd o sul bazinului.
.
Iliumul
prezinta
un corp
qi
o aripd
sau
paleta
iliacd.
Paleta
iliacd
are
o formd
triunghiulardta
ungulate
(cerb,
cdprior,
mistref) sau
patrulaterd
la camivore
(urs,
lup,
rds
etc)
qi
iepure. Fala mediald a
paletei
iliace vine
in contact cu
sacrumul
in
cadrul
articulaliei
sacro-iliace.
Pe
marginea dorsal5 a
iliumului
se
g[seqte
marea incizurd,
ischiaticd. Pubisul se
gdseqte
in
partea
cranio-
ventrald a coxalului, reprezent6nd componentul sdu cel mai redus.
Coxalu
a mistre
(partea
dreapti
-
fala laterali)
A-ilium; B-ischium; C-pubis
i-aripa iliumului; 2-unghiul extern al
iliumului;
3-unghiul
intern
al
iliumului; 4-corpul
iliumului;
5-marea
incizurd ischiaticd;
6-creasta supraacetabularS;
7-mica incizttrd ischiaticd;
8-
tuberozitatea ischiaticd;
9-gaura
obturatd; lO-incizura acetabulard; ll-creasta
gluteend;
12-
cavitate acetabulard;
.
Ischimul
formeazd,
po(iunea
caudo-ventrald
a coxalului. Marginea laterald
a
l,a
1;h4j
/:?;;,ji
'",...%fi,
,l/
,tt/fi-
ltt"
sa
corespunde micii
incizuri
ischiatice
la
ungulate.
Intre
cele doud
incizuri
ischiatice la ungulate existd o creastd supraacetabulard,,
(foarte
evidentd
la
$1
mal
istre )
sau
o
spind
ischiaticS,
prezentd.la
carnivore
ales
la
iepure.
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
16/20
Partea
caudali
intre cele
doud
a
ischiumului este
reprezerfiatd
tuberozitdli
ischiatice se
gdseqte
de tubero
zitatea
ischiatici.
acrada ischiaticS.
Coxalul
la urs
(partea
dreaptl
-
fa{a laterall)
l-aripa
iliumului; 2-gdttil
iliumului; 3-cavitate acetabulard;
4-tuberozitate
ischiaticd; 5-
gaura
obturatd;
6-creasta supraacetabulard;
7- tuberculul
psoatic;
8-tubercul
preacetabular;
9-
creasta iliacfi
10-spina iliacd dorso-caudald;
11- spina
iliac[
dorso-craniald; 12- spina
iliac5
ventro-craniald;
13- spina
iliacd ventro-caudald;
14-simfiza
ischio-pubiand
Coxalul
la iepurele de c6mp
(partea
stflngd
-fala
laterali)
1-aripa
iliumului;
2-ttberozitatea ischiaticd;
3-cavitate
acetabulard;
4-tubercul
preacetabular;
5-spina
ischiaticd; 6-gaura
obturatd; 7- spina
iliacd ventro-craniald;
8- spina iliacd
ventro-caudald;9-
spina iliacd dorso-craniald;
10-spina iliaci dorso-caudald.
Femurul reprezintA
baza
anatomicd a
coapsei,
prezentAnd
o
extremitate
proximalS,
un
coqp
qi
o
extremitate distald.
Extremitatea
proximald
se
caracterizeazd,
pnn prezer{a,
medial, a unui cap articular, suslinut
de un
gdt
femural,
iar lateral
de
trochanterul
mare) care
poate
fi
simplu
sau divizat in
convexitate
qi
v6rf in funclie de specie.
In
partea
media16, sub
gAtul
femural
se
observd
prezenla
trochanterului
mic,
fie
cu
aspect de creastd,
la
ecvine
qi
leporide,
fie mamelonat,
la celelate specii.
Trochanterul mare este legat de
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
17/20
(fa a
caudo-medialS drepa),
B-mistre
(fa a
laterali,
st6nga), C-
caudalS,
st6nga)
l-capul femural;
2-trochanterul
mare; 3-trochanterul mic;
supracondilard;
6, 7-condili; 8- trochlee.
trochanterul
mic
prin
creasta
intertrocanterice, ce delimiteazd
lateral
o
fosd
trochantericS. Corpul
are
aspect cilindric
la animalele
de talie micd
qi
prismatice
la
cele de
talie
mare,
prezentand
patru fele:
craniald, laterald,
mediald
qi
caudal6. Extremitatea distald
prezintd
ca suprafald
de articulare
o
trochlee dispusd cranial
qi
doi condili
dispuqi caudali,
fiind
desp[r]i]i
de o
incintrd
interc
ondi
1 i c 5.
Prin edp femurul se articuleazd cu
coxalul. Lateral
de cap
existd
o
proeminenlE,
trochanterul mare, care depaqeqte
cu
mult
inallimea
capului
articular
la ierbivore
qi
este
redus
la
carnivore.
Medial
si ventral de cap se
gdseqte
trochanterul
mic,
iar la iepure,lateral se observd al
III-lea
trochanter.
Extremitatea
distald se
caractenzeazd.
prin
prezenla
unei trochlei,
situatd
cranial,
gi
a doi condili
dispuqi
caudal.
Trochleea se articuleazd.,cu rotula.
Condilii
servesc
articul5rii
cu
tibia. La
carnivore
qi
la
iepure fala dorsalS a
fiecdrui condil se articuleazd
cu
sesamoizii
femurali.
6
c
Femurul
la
A-cerb
iepurele de
cimp
(fa a
4-trochanterul
III;
S-fosa
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
18/20
Oasele
gambei
Tibia este
un os lung, dispus
in
pozilie
oblic5, caudo-distal,
prezent6nd
o
extremitate
proximald,
ufl
corp
qi
o
extremitate distald.
Extremitatea
proximalS prezirtd,
o
porliune
articulari formatd din doi condili tibiali,
despdrtili
de
spina
tibiald,
accidentatd
de
patru foste
intercondiliene.
Corpul
cu
aspect
de
prismd
triunghiular[
in
jumdtatea
sa
proximald
gi
uqor
cilindroid in
jumdtatea
distaId",
prezintdnd
trei fele
(1atera15,
mediald
qi
caudal6)
gi
trei
margini
(laterald,
mediald
qi
craniald).
Extremitatea distali
prezintd
ca suprafald de articulare o
cochlee
tibial6. De
o
parte
qi
de
alta
a
suprafelei
de
articulare distalS
se
gdsesc
dispuse
proieminenle
nearticulare
denumite
maleole
(medial5
qi
lateral[),
servind
inserliei ligamentare.
Fibula este situatd lateral
de
tibie, fiind un os alungit,
prezent6nd
o
extremitate
proximald,
un corp
qi
o
extremitate distal[.
Dacd la inceputul evoluliei, tibia
gi
fibula
au
fost
reprezentate
prin
oase
egal
dewoltate, ulterior fibula
suferd
un
proces
de
regresie.
Astfel, la
mistrel
qila
toate
carnivorele fibula este reprezentatd, in intregime, articulAndu-se
prin
extremitdlile
ei
cu
extremitSlile
tibiei. La
iepure, ca
ufinare
a
deplasdrilor
rapide
prin
salturi, s-a
produs
o
consolidare a
oaselor
gambei,
prin
sudarea
jumdtdlii
distale a fibulei
la
tibie
.
Reducerea
cea
mai avansat6 a fibulei
qi
preluarea
intregului
ro1
de suslinere
numai de cdtre tibie, se intdlneqte la rumegdtoare
(cerb,
cdprior, caprd
neagrd,
muflon).
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
19/20
(B) (partea
dreapta
-
fala craniarS)
oasele
gambei
la mistre
(A)
;i
iepurele de cimp
1
-tibia;
2
-fib,ila;
3
-creasta
tibiald; 4-tuberozit atea
later
ali
a
tibiei
o
La
acestea,
corpul
fibulei este redus
la
un simplu
cordon fibros, extremitatea
proximalS
asimil6ndu-se
tuberoziriltli
laterale a tibiei, sub
forma unui
proces
redus. Extremitatea
distald, este
reprezentatd de o
piesd
independentd,
osul
maleolar, care se
articuleazd, atdt cu
tibia cAt
qi
cu
primul
rdnd de oase
tarsiene.
Autopodiul
membrului
pelvin
o
Bazipodiul
membrului
pelvin
este reprezentat de
oasele tarsiene,
dispuse
pe
doud
rdnduri: unul
proximal qi
unul distal.
in rAndul
proximal
sunt
prezente
doar doud oase:
calcaneul, dispus
lateral, de formd alungitd
qi
aplatizat in
sens
transversal,
Ei
astragalul, dispus
medial, ce
prezintd
un
corp
prevdzut
cu
suprafele
articulare
pentru
tibie, calcaneu
qi
fibuld. RAndul
distal
prezintd
pdnd
la cinci
oase tarsiene,
in
funclie
de specie: scafoidul
este
dispus in
partea
medial6,
intre cele
doui
rAnduri de oase tarsiene,
cuboidul, situat in
partea
1atera16
a
rdndului distal,
cele
trei
cuneiforme,
ce corespund
primelor
trei
degete. Speciile
care
prezintd
cuneiformele sudate au
doud
piese
osoase,
8/18/2019 oasele membrelor la speciilor vanatoresti
20/20
cea
laterald fiind mai mare, de unde
qi
denumirea folositd in mod curent
de
marele
qi
micul
cuneiform.
Metatarsul
membrului
pelvin
este reprezentat
la
speciile pentadactile
de
cinci oase
lungi,
dar
la
speciile
unde
s-a
redus
numdrul de
degete,
s-arcalizat
qi
o reducere a razelor
osoase
de la nivelul metatarsului. Fiecare
metatars
prezirtd
o extremitate
proximal[,
ce
prezintd
suprafe]e de articulare
pentru
r6ndul distal
de
oase
tarsiene,
un co{p
qi
o extremitate distal[ cu conforma{ie
identicd
metacarpelor.
Acropodiul
pelvin
este
format
din trei
falange,
doi mari
sesamoizi
qi
un mic
sesamoid. Oasele acropodiului
pelvin
se
aseamdnd
cu cele de la membrul
toracic.
Numdrul degetelor este identic la
cele doui
perechi
de membre la
rumegdtoare
qi
la mistrel. La canide
qi
feline
(cdine,
vulpe,
Eacal,
rris
etc)
qi
iepure
se
constatd o reducere a degetelor la membrul
pelvin,
degetul
mare
dispdr6nd . La urs
autopodiul
pelvin
prezintd
cinci degete.
rrr
Autopodiul
pelvin
st6ng la urs fata craniatS)
1-astragal;
2-calcaneu;
3-cuboid;
4-scafoid;
5-cuneiformul
medial; 6-cuneiformul
intermediar;
7
-cuneiformul
lateral
;
I-V
-de
gete.
